Upload
marilena-andreescu
View
254
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
1/25
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PIELII
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
2/25
Generalitati
Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial, care se continua cu semimucoasele si mucoasele cavitatilor
naturale.
Suprafata medie este de 1,5-1,8 m2si reprezinta aproximativ 1/15 dingreutatea corpului.
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
3/25
Embriologie
Epidermul si glandele anexe sunt deorigine ectodermica.
Dermul se dezvolta din mezoderm.
Aparatul pigmentar provine dinneuroectoderm (creasta neurala).
Firele de par, glandele sebacee si glandele
sudoripare apocrine se dezvolta dinmugurele epitelial primar in luna a III-a deviata intrauterina.
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
4/25
Structura microscopica a pielii
Epidermul
Dermul Sub derm se gaseste tesutul adipos,
alcatuit din adipocite organizate in
lobuli adiposi.
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
5/25
EPIDERMUL
keratinocite
celule dendritice:
melanocite
celule Langerhans
celule dendritice nedeterminate celule Merkel.
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
6/25
KERATINOCITELE
-Principala populatie celulara a epidermului
-Organizate in mai multe straturi, carepornind din profunzime spre suprafata
sunt:
stratul bazal
stratul spinos (corpul mucos, stratul malpighian)
stratul granulos (Langhans)
stratul lucidum
stratul cornos
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
7/25
MELANOCITELE
Sunt singurele cellule capabile sasintetizeze melanina.
Fiecare melanocit este in legatura, prinintermediul dendritelor cu keratinociteledin vecinatate cu care formeaza o unitatefunctionala.
In citoplasma dendritelor se aflaorganite specifice, melanozomii carecontin cantitati variabile de pigment.
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
8/25
In functie de raspunsul pielii la UV se
descriu urmatoarele fototipuri cutanate:
Tipul I persoane care se ard intotdeauna si nu sebronzeaza niciodata
Tipul II persoane care se ard de obicei si se bronzeaza
uneori Tipul III persoane care se ard rareori si se bronzeaza de
obicei Tipul IV persoane care nu se ard niciodata si se
bronzeaza intotdeauna Tipul V pigmentatie constitutiva moderata Tipul VI pigmentatie constitutiva marcata (negri
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
9/25
CELULA LANGERHANSAre un rol major in reactivitatea imuna a pielii
CELULA DENDRITICA NEDETERMINATA
Este caracterizata prin absenta atat amelanozomilor cat si a granulelor Birbeck. Posedaantigene ale MHC clasa II.
CELULA MERKEL
Apartine sistemului APUD si are probabil originein creasta neurala. Este mai frecventa in regiunileunde se afla foliculi pilosi.
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
10/25
JONCTIUNEA DERMO-EPIDERMICA
Interfata dintre epiderm si dermStraturile aceste structuri identificabile prin ME: membranele plasmatice ale keratinocitelor
stratului bazal
lamina lucida lamina densa sublamina densaRoluri: asigura suportul mecanic al epidermului contribuie la diferentierea si migrarea
keratinocitelor bazale actioneaza ca un filtru semipermeabil care
regleaza transferul de celule si substantenutritive dintre derm si epiderm
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
11/25
DERMUL
situat sub epiderm are rol de suportmecanic si nutritiv al acestuia
-grosimea sa variaza, fiind maxima pe
toracele posterior, palme, plante siminima la nivelul pleoapelor si preputului
-este alcatuit din celule, fibre(reprezinta75% din greutatea sa) si substanta
fundamentala -topografic in derm papilar, derm reticular
si derm profund
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
12/25
CELULELE DERMULUI
Fibroblaste si fibrocite-cele mai numeroase,principala lor functie fiind sinteza componenteifibrilare(colagen, reticulina, elastina etc.) si asubstantei fundamentale
Fagocite mononucleare- produc citokine si au rolde fagocitoza si distrugere a antigenelor
Mastocite-stimulate de catre Ag sau fractiuni alecomplementului determina eliberarea demediatori(histamina, heparina, PG, leucotriene,
factori chemotactici
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
13/25
FIBRELE DERMULUI
Fibrele de colagen 60-70% din fibreledermului, dispuse in manunchiuri degrosime variabila; fibrele sunt constituite
din fibrile, iar acestea din molecule Fibrele elastice 2%
Fibrele de reticulina sunt subtiri si segasesc mai ales in pielea fetala si in jurulvaselor si anexelor din pielea adultului
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
14/25
SUBSTANTA FUNDAMENTALA
este alcatuita predominant din 2 tipuri degligozaminoglicani (acidul hialuronic sidermatan sulfatul) si din cantitati mici de
heparan sulfat si condroitin sulfat. Principalele sale functii sunt: rezervor de
apa si proteine, asigurarea transportuluisubstantelor nutritive si hormonilor prin
derm, amortizarea socurilor, lubrifiant alretelei de fibre colagene si elastice.
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
15/25
VASCULARIZATIA PIELII
Vase cutanate directe
Vase perforante musculo-cutane
Vase perforante septocutane
Vasele sanguine formeaza 2 mariplexuri:Profund subdermic
Superficial - situat in dermul papilar,din care pornesc anse capilare carepatrund in interiorul papilelor dermice
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
16/25
INERVATIA
Receptorii sunt terminatiuni nervoase nespecializate
(libere sau asociate corpusculilor Merkel) specializate: corpusculii Meissner si Pacini;
De la acestia, influxul este condus prinfibre mielinizate si nemielinizate spreganglionii spinali sau ai nervilor cranieni si
apoi spre structurile nervoase centraleFibrele sistemului nervos vegetativinerveaza vasele sanguine, glandelesudoripare si mm. erectori ai firelor de par
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
17/25
ANEXELE PIELII
Deriva din mugurele epitelial si, cuexceptia unghiilor, sunt situate lanivelul dermului.
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
18/25
GLANDELE SUDORIPARE ECRINE
Sunt formate din:
Glomerul glandular (situat in 1/3inferioara a dermului)
Canal sudoripar dermic
Canal sudoripar intraepidermic
Orificiul de secretie al glandelor ecrine se
deschide la nivelul porilor sudoripare.Secretia acestor glande este merocrina,
contine 99%, are ph acid si este hipotona.
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
19/25
GLANDELE SUDORIPARE APOCRINE
devin active dupa pubertate sunt prezente numai in anumite regiuni : axilara,
perimamelonara, perigenitala, perianala glande sudoripare apocrine cu dispozitie
particulara sunt glandele Moll, situate pe pleoapesi glandele ceruminoase din conductul auditivextern
structura lor este similara cu cea a glandelorecrine, dar au dimensiuni mai mari, iar orificiullor de secretie se deschide la nivelul folicululuipilo-sebaceu.
au secretie holo-merocrina, alcalina, redusacantitativ, intermitenta, neinfluentata de stimulitermici
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
20/25
GLANDELE SEBACEE
Majoritatea se dezvolta impreuna cu foliculul pilos,dar exista si glande sebacee libere glandelemeibomiene de pe pleoape, glandele de pesemimucoase regiunea mamelonara, perianalasi genitala.
Sunt formate din: Acini (lobuli) Canale excretoare care se deschid in foliculul
pilo-sebaceuAu secretie holocrina si devin active dupa
pubertate; produsul de secretie sebumContribuie la formarea filmului hidro-lipidic de
suprafata care are rol antimicrobian,antiparazitar, fungistatic si piloprotector
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
21/25
UNGHIILE
sunt structuri intens keratinizate formate dininvaginari ale epidermului, pe falanga distala afiecarui deget
portiunea proximala a unghiei se numestematrice si este zona generatoare a lameiunghiale; matricea este partial ascunsa sub
repliul unghial proximal, singura portiune vizibilaa ei fiind lunula (dispusa in imediata vecinatate arepliului unghial, lunula are culoare albicioasa siforma convexa)
portiunea situata sub lama unghiala se numeste
pat unghial si produce numai mici cantitati dekeratina ritmul de crestere al unghiilor este variabil, in
medie 0,5-1,2 mm, mai lent pentru unghiilepicioarelor
au rol estetic si de protectie a falangei distale,a utand si la mani ularea obiectelor mici
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
22/25
FIRUL DE PAR
este alcatuit din profunzime spre exterior dinurmatoarele componente: papila foliculara zona dermica bogat
vascularizata, cu un continut crescut de GAG,coafata de bulbul firului de par
bulbul
in zona sa juxtapilara se afla matricea (centrul germinativ), alcatuita din celulenediferentiate, care se multiplica si apoi sediferentiaza, participand la formarea tijei firuluide par si a tecii epiteliale interne
radacina formata dintr-o succesiune de straturidispuse concentric, care din centru spre periferiesunt: medulara, corticala, epidermiculul, teacaepiteliala interna si teaca epiteliala externa
tija portiunea libera a firului de par care incepela varsarea ductului glandei sebacee in foliculul
pilos
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
23/25
In functie de momentul aparitiei si de aspectulmorfologic se descriu urmatoarele tipuri de peri:
Lanugo: peri lungi, fini, hipopigmentati care aparintrauterin si dispar cu aproximativ o luna inainte
de nastere Vellus: peri scurti, subtiri (fara medulara), care
acopera aproape intreaga suprafata cutanata siinlocuiesc firele lanugo imediat dupa nastere
Peri terminali: lungi, grosi (cu medulara) inregiunea scalpului, axilar, pubian si in regiunileandrogen-dependente
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
24/25
7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii
25/25
FUNCTIILE PIELII
FUNCTIE IMUNOLOGICA: celulele Langerhans,keratinocitele
FUNCTIE ENDOCRINA: keratinocitele produccolecalciferol sub actiunea UV
FUNCTIE PSIHOSOCIALA
FUNCTII CARE ASIGURA REGENERAREA SI
CONSERVAREA (keratinogeneza simelanogeneza) : keratinocite, melanocite