22
Introducere Pielea sau tegumentul este derivatul conjunctivo- epitelial care acopera toata suprafata corpului. Pielea reprezinta o suprafata receptorie extrem de vasta, care asigura o sensibilitate diversa, protejeaza corpul de leziuni mecanice si microorganisme, participa la secretarea unor produse finale ale metabolismului si indeplineste de asemenea un important rol de termoregulatie, executa functiile de respiratie, contine rezerve energetice si leaga mediul înconjurator cu tot organismul. Pielea corpului omenesc are o suprafata cuprinsa intre 1,5m²-1,8m² si o grosime de 1-4 mm.

Anatomia Pielii - Rezumat

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Pielea

Citation preview

Page 1: Anatomia Pielii - Rezumat

Introducere

Pielea sau tegumentul este derivatul conjunctivo-epitelial care acopera toata suprafata corpului.

Pielea reprezinta o suprafata receptorie extrem de vasta, care asigura o sensibilitate diversa, protejeaza corpul de leziuni mecanice si microorganisme, participa la secretarea unor produse finale ale metabolismului si indeplineste de asemenea un important rol de termoregulatie, executa functiile de respiratie, contine rezerve energetice si leaga mediul înconjurator cu tot organismul.

Pielea corpului omenesc are o suprafata cuprinsa intre 1,5m²-1,8m² si o grosime de 1-4 mm.

Page 2: Anatomia Pielii - Rezumat

Suprafata

Suprafata pielii nu e uniforma, pe ea fiind prezente orificii, cute si proeminente. Orificiile sunt de 2 tipuri: mari, conducand in cavitatile naturale (gura, nas) si mici, de-abia vizibile cu ochiul liber.

Culoarea pielii depinde de cantitatea de pigment melanic care confera nuante, de la pielea alba prin lipsa pigmentului, pana la cea neagra, datorita excesului de melanina; cantitatea de melanina din organism este determinata genetic.

Greutatea totala a pielii este in medie de 14 -16 kg, din care circa 15% reprezinta hipodermul (cu variatii largi in raport cu corpolenta), 5% dermul si sub 1% epidermul.

Page 3: Anatomia Pielii - Rezumat

Functiile pielii :

functia de aparare, impiedica patrunderea unor agenti patogeni in organism; functia termoregulatoare, ajuta la mentinerea unei temperaturi constante a

corpului; functia de aparare fata de razele ultraviolete, unde stratul cornos stratum

corneum absoarbe si reflecta cam 50% din radiatii; absorbirea radiatiilor se realizează prin pigmentul din piele, melanina, producand bronzarea pielii;

functia imunologica, este realizata de celulele Langerhans din piele. functia de organ de simt, este una din functiile de comunicare a pielii cu mediul

înconjurator, aceasta fiind îndeplinita de urmatorii receptori: – de durere (fiind pana la 200/cm2); – de presiune (corpusculii Vater-Pacini); – termoreceptorii (corpusculii Krause);– receptorii la intindere (corpusculii Ruffini); – receptorii tactili, care sunt mai desi la buze, degete, limba si organele genitale

externe (corpusculii Meissner si celulele Merkel). pielea ca rezervor de celule embrionare, aceasta functie este folosita in chirurgie

in transplanturi.

Page 4: Anatomia Pielii - Rezumat

Structura

Histologic, pielea este alcatuita din trei straturi principale:

1. Epidermul, se dezvolta din ectoderm. 2. Dermul, se dezvolta din mezoderm. 3. Hipodermul, se dezvolta din mezoderm.

Page 5: Anatomia Pielii - Rezumat

Straturi

Page 6: Anatomia Pielii - Rezumat

1. EPIDERMUL

Epidermul este alcatuit dintr-un epiteliu stratificat si pavimentos, cornificat, celulele sale fiind in permanenta regenerare; tesutul este lipsit de vase sangvine.

Celulele epidermului se impart, dupa origine, aspect microscopic si functii, în doua linii distincte: - keratinocite, care constituie marea majoritate a masei celulare;

- melanocite, mult mai putin numeroase.

Page 7: Anatomia Pielii - Rezumat

Keratinocitele si melanocitele, aspect microscopic.

Page 8: Anatomia Pielii - Rezumat

Clasificare:

a) Stratul bazal sau generator este cel mai profund, fiind în contact cu membrana bazala.

b) Stratul spinos este situat imediat deasupra celui bazal, din care provine. În mod normal, el este alcatuit din 6-15 randuri de celule poliedrice.

c) Stratul granulos formeaza bariera REIN, care impiedica pierderea apei.

d) Stratul lucid numit si stratul cornos bazal e format din celule bogate in glicogen, eleidina și grasimi.

e) Stratul cornos, este alcatuit din doua straturi: cornos profund (conjunct) si cel superficial (disjunct) numit si exfoliator.

Page 9: Anatomia Pielii - Rezumat
Page 10: Anatomia Pielii - Rezumat

2. DERMUL

Constituie scheletul rezistent conjunctivo-fibros al pielii. Este compus din doua straturi: superficial subepidermic

care cuprinde papilele dermice si o zona subtire situata sub ele si stratul profund numit dermul propriu-zis sau corionul, mult mai gros si mai rezistent fiind compus preponderent din fibre colagenice, elastice si reticulare.

Substanta fundamentala afara de mucopolizaharide acide e bogata in apa, contine saruri (mai ales Na si Ca), proteine, glicoproteine si lipoproteine, glucoza (care la acest nivel are o concentrație identica cu cea din plasma, in timp ce în epiderm este redusă la 1/3).

Page 11: Anatomia Pielii - Rezumat

3. HIPODERMUL

Este stratul cel mai profund al pielii, alcatuit din: a) tesut conjunctiv lax, bogat in celule adipoase b) glomerulii glandelor sudoripare c) reteaua vasculara si limfatica subcutanata d) receptori nervosi ca: - corpusculii Pacini - corpusculii Golgi - cosuletele nervoase

e) fascicule conjunctive

Page 12: Anatomia Pielii - Rezumat

Anexele pielii

Anexele sunt reprezentate de :

- fanere, anexele pielii care protejeaza organismul; - unghii, lama cornoasa cheratinizata ce acopera fata dorsala a

extremitatii degetelor; - par, este alcatuit din două părai: una externa, vizibila, tija si

cealalta ascunsa profund in derm, foliculul pilosebaceu sau radacina. Tija se dezvolta din epiderm și este cornoasa, flexibila, elastica iar foliculul pilosebaceu reprezinta o invaginatie in profunzime a pielii, care prin virful sau ajunge pana in hipoderm. El contine firul de par si are anexate glanda sebacee si un fir muscular neted piloerector.

Page 13: Anatomia Pielii - Rezumat

Anatomia unghiei

Page 14: Anatomia Pielii - Rezumat

Unghia se formeaza de la radacina. Ea se intareste prin asa numitul proces de cheratinizare. La inceput nu creste bine fixata pe patul unghiei, fapt recunoscut prin culoarea mai deschisa a semilunei. O data cu cresterea sa aceasta se subtiaza, fixandu-se din ce in ce mai bine de patul unghiei obtinand astfel o culoare roz. Procesul dezvoltarii se finalizeaza dupa o perioada de 3-5 luni. Vara creste mai repede decat iarna, s-a observat de asemeni un ritm mai accelerat de dezvoltare a unghiilor la femeile insarcinate. Un alt detaliu interesant: la dreptaci cresc unghiile de la mana dreapta mai repede decat la mana stanga si viceversa. Se pare ca dezvoltarea lor depinde de vitalitatea individului si schimbul constant de substante si materiale.

Page 15: Anatomia Pielii - Rezumat

Unghia este in principiu formata din cheratina, apa si grasimi, calciu si fier.

Radacina (supranumita si matrice) este partea vie

a unghiei. Acolo se produc celulele noi, care resping celulele moarte spre exterior astfel formand partea vizibila a unghiei. Calitatea si vitalitatea celulelor produse in matrice sunt responsabile pentru aspectul unghiei. Aceste celule formeaza suprafata cornoasa pana la marginea unghiei. Atata timp cat cresterea nu este afectata de infectii sau alte leziuni ea poate sa ajunga la un ritm de crestere de 2-3 milimetri pe luna.

Page 16: Anatomia Pielii - Rezumat

Patul unghiei: reprezinta prelungirea radacinii si este de fapt purtatorul lamei cornoase. Este format din numeroase striatii mici care sustin lama cornoasa. Unghia este intinsa pe toata suprafata patului in afara de terminatia exterioara, marginea libera a unghiei. Semiluna este numita astfel din cauza formei sale. Semiluna alba formeaza prelungirea radacinii, insa este foarte vizibila numai la degetul mare.

Page 17: Anatomia Pielii - Rezumat

Semiluna a capatat acest nume datorita formei sale. Culoarea ei alba delimiteaza prelungirea radacinii unghiei si este mai vizibila la degetul mare

Lama cornoasa: este marginita pe de-o parte de semiluna si pe de alta parte de extremitatea libera a unghiei. Ea este formata din celule albuminoide care nu contin nici sange si nici celule nervoase si provin din radacina unghiei. Celulele formeaza trei straturi suprapuse a caror unire este sustinuta de o substanta formata din apa si grasimi dar nu au toate aceeasi consistenta. Cea superioara este cea mai dura, cea mijlocie mai putin si cea de jos este mai moale.

Page 18: Anatomia Pielii - Rezumat

Extremitatea libera: este separata de deget. De aceea este partea cea mai expusa pericolelor, loviturilor de diferite feluri, crapaturilor si pilitului nepriceput.

Cuticula: este o parcela mica de piele care incadreaza lama cornoasa in trei parti. Cuticula reiese din piele si produce la randul ei celule respingandu-le pe cele moarte. Aceste celule noi se stabilesc pe suprafata unghiei, apoi se intind odata cu cresterea pana in punctul cand se rup daca nu sunt ingrijite. Cuticulele neingrijite fac unghia sa para mai mica decat este, exista chiar cazuri in care incetinesc cresterea unghiei.

Page 19: Anatomia Pielii - Rezumat

Factorii ce influenteaza cresterea unghiilor

Influenta de hranire: cresterea este incetinita la oamenii care au carente de vitamine si aminoacizi. Unghiile, asemeni parului, au nevoie de un flux constant de aprovizionare cu aminoacizi, pentru o dezvoltare sanatoasa. Vitaminele A si D sunt si ele necesare ( faciliteaza prelucrarea calciului prin celulele radacinii ). Insa si lipsa vitaminelor din grupa B duce la lezari. Fierul este esential in constructia formei: lipsa de fier poate duce la deformari ale unghiei.

Page 20: Anatomia Pielii - Rezumat
Page 21: Anatomia Pielii - Rezumat

Glande

A. Glandele sebacee

La fiecare folicul pilos este anexata o glanda sebacee. Produsul lor, numit sebum, este format dintr-o substanta de secretie grasoasa, pe care celula o colecteaza din grasimile din sange si care face ca firele de par si epiderma sa fie impermeabile. Sebumul se elimina prin spatiul dintre par si teaca lui. El are rolul de a lubrifia parul si tegumentele.

Cand secretia acestor glande este insuficienta, pielea devine uscata, iar atunci cand este exagerata da nastere la seboree.

Glandele sebacee stau sub influenta glandelor sexuale; aparitia seboreei coincide cu aparitia pubertatii.

Page 22: Anatomia Pielii - Rezumat

Glande

B. Glandele sudoripare

Spre deosebire de glandele sebacee, acestea se gasesc pe toata suprafata pielii, in adancul dermei, formate dintr-o aglomerare de canale sudoripare, avand rolul indispensabil in reglarea temperaturii corporale, fiind mai numeroase si mai dezvoltate in anumite regiuni. Secretia glandelor sudoripare poarta numele de sudoare.

Sudoarea este un lichid limpede putin sarat, cu miros caracteristic, care variaza de la individ la individ. Este bogat in saruri minerale si acizi volatili. In cazuri de imbolnavire, poate contine uree si zahar. Secretia glandelor sudoripare se revarsa continuu la suprafata pielii, totusi este imperceptibila. Transpiratia in timp ce se evapora, ne raceste corpul. Glandele sudoripare pe perioada unei zile produc 600-800 de ml de transpiratie. In zilele foarte calduroase insa, putem evapora chiar si 2 litri de sudoare.

Un om are in total in jur de 3 milioane de glande sudoripare, greutatea totala atigand 100 de grame. Exista destul de multe glande sudoripare pe fata, subrat, in palma, si in talpa.