Manualul Distribuitorului în Asigurări

82

3. ETICĂ PROFESIONALĂ ȘI IMPLICAŢII

ALE LEGILOR SPECIALE ASUPRA

ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE

3.1. ETICĂ PROFESIONALĂ

3.1.1. Standarde de conduită și etică

3.1.2. Identificarea potențialelor tentative de fraudă

3.1.3. Cerințe de probitate morală și competențe profesionale “fit &

proper”

3.2. IMPLICAŢII ALE LEGILOR SPECIALE ASUPRA ACTIVITĂŢII

DE ASIGURARE

3.2.1. Legislația aferentă protecției consumatorului

3.2.2. Protecția datelor personale

3.2.3. Prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării actelor

de terorism în piața de asigurări

Capitolul

3

Manualul Distribuitorului în Asigurări

83

3.1. ETICĂ PROFESIONALĂ

3.1.1. Standarde de conduită și etică

Etica profesională este manifestarea corectă a unor

comportamente și se referă la corectitudinea cu care un profesionist se

manifestă față de terțe persoane cu care intră în contact în relația sa

profesională.

Etica profesională se aplică atât distribuitorilor de asigurări,

indiferent dacă sunt angajați sau antreprenori independenți, cât și

managerilor care trebuie să aplice cele mai înalte standarde de conduită în

întreaga lor activitate. Toți trebuie să își asume respectarea și apărarea eticii

profesionale și să acționeze cu onestitate și integritate în relațiile cu clienții,

partenerii de afaceri și între ei.

Norma A.S.F. nr. 19/2018, la Capitolul 4 intitulat “Elemente privind

conduita distribuitorilor” conține:

prevederi cu caracter general privind conduita distribuitorilor în

relația cu clienții, inclusiv în contextul creșterii gradului de interes și

conștientizare asupra riscului de conduită în sectorul asigurărilor la

nivel european, cerințe privind respectarea regulilor de conduită la nivelul

următoarelor module: guvernanță, și puncte de control, procesul de

supraveghere și guvernanță a produselor, cultura organizațională și

personal, managementului riscului operațional din perspectiva

afectării drepturilor clienților; cerințe privind stabilirea și monitorizarea unor indicatori-cheie de

risc de conduită; prezentarea noilor instrumente de monitorizare a conduitei de către

A.S.F., utilizate și în cadrul statelor membre: supraveghere tematică,

metoda clientului misterios, avertizorii de conduită.

Societățile de asigurare trebuie să instituie și să aplice politici și/sau

proceduri interne privind conduita adecvată a societății în relația cu clienții,

direct sau prin intermediari, astfel încât aceasta să fie analizată și

monitorizată din perspectiva următoarelor module:

guvernanță, procese și punctele de control;

supravegherea și guvernanța produselor de asigurare;

Manualul Distribuitorului în Asigurări

84

personalul și cultura organizațională;

managementul riscului operațional din perspectiva afectării

drepturilor clienților.

Pornind de la prevederile Normei A.S.F. nr. 19/2018 referitoare la

conduita distribuitorilor, asigurătorii și intermediarii principali de asigurări

au obligaţia să își revizuiască Codurile de conduită existente sau să

elaboreze astfel de Coduri de conduită în care să includă cele mai bune

practici la care să se raporteze reprezentanții de vânzări și managerii.

În aceste Coduri de conduită trebuie să se regăsească standarde

privind:

1. Integritatea

2. Expertiza și profesionalismul

3. Respectarea confidențialității

4. Transparența

5. Concurența loială

6. Asistența post vânzare

1. Integritatea. Integritatea este un element definitoriu al eticii

profesionale și presupune a fi informat și a acționa permanent în litera și

spiritul legii. Exemple de practici interzise din punct de vedere al

integrității:

Churning (vânzare excesivă) – este o practică neetică, ce implică

vânzarea excesivă a unor polițe care nu sunt necesare și nici dorite de

clienți în scopul generării de comisioane.

Twisting (denaturare) – este o practică neetică ce apare atunci

când un reprezentant face o prezentare greșită a unei polițe existente

pentru a convinge un client să-și înlocuiască acoperirea actuală.

Oferirea de beneficii (profit sharing sau commission sharing) –

deși este o practică specifică şi permisă pentru asigurările facultative, este

strict interzisă în cazul asigurării de răspundere civilă obligatorie (RCA);

Deturnarea fondurilor clienților – este o practică interzisă prin

care sunt însușiți de către reprezentant sau de către societate banii primiți

de la client pentru derularea contractului de asigurare și folosiți fraudulos

într-un alt scop; pentru controlul și evitarea unor astfel de comportamente

ilegale, societatea trebuie să implementeze un sistem de control intern

solid.

Manualul Distribuitorului în Asigurări

85

2. Expertiza și profesionalismul. Perfecționarea continuă a

cunoștințelor este necesară pentru oferirea unor servicii de calitate

clienților. Norma A.S.F. nr. 20/2018 privind pregătirea profesională a

persoanelor implicate în activitatea de distribuţie conține prevederi privind

formarea profesională la standarde de calitate a distribuitorilor în vederea

asigurării unei protecții sporite a clienților de produse de asigurare.

Reprezentanții asigurătorilor, cei ai intermediarilor principali, precum şi

intermediarii secundari trebuie să participe la cursurile de calificare

profesională și de pregătire profesională continuă pentru menținerea și

îmbunătățirea cunoștințelor, competențelor și aptitudinilor lor.

Reprezentanții asigurătorilor, cei ai intermediarilor principali precum şi

intermediarii secundari trebuie să evite eventuale conflicte de interese. Un

conflict de interese apare atunci când profesionalismul este perturbat într-un

mod care împiedică exercitarea unei judecăți profesionale obiective.

De exemplu, distribuitorul își pune interesele personale deasupra

intereselor clienților și are interesele de câștig personal contrare

intereselor clientului.

Reprezentanții trebuie să fie cinstiți și onești în îndrumarea

clientului informându-l clar despre conflictele de interese existente sau

potențialele conflicte de interese; clienții trebuie să fie informați de

conflictele de interese existente sau de potențialele conflicte de interese

asociate cu o tranzacție sau cu o recomandare;

Acțiunile penale sau reclamațiile aduse împotriva unui Reprezentant

trebuie raportate asigurătorului.

3. Respectarea confidențialității. Nedivulgarea datelor personale

ale clienților, angajaților și altor persoane, cu excepția persoanelor care

trebuie să cunoască aceste informații din cadrul societății și luarea de

măsuri rezonabile pentru a împiedica pierderea sau furtul datelor personale

sunt condiții esențiale în etica profesională, care protejează clienții

împotriva manipulării, erorilor și furtului datelor și evită dezvăluirea

nedorită a datelor acestora. Din punct de vedere al cadrului legal protecția

datelor este în acest moment reglementată prin Regulamentul Uniunii

Europene nr. 679 din 27 aprilie 2016 cunoscut sub denumirea GDPR. Mai

multe informații cu privire la protecția datelor pot fi găsite în următorul

subcapitol.

Manualul Distribuitorului în Asigurări

86

4. Transparența - se referă la un dialog deschis și constructiv, cu

toate părțile interesate, dialog bazat pe respect și profesionalism.

În relațiile cu clienții, distribuitorii trebuie să manifeste un

comportament corect, onest și profesionist, astfel încât să corespundă cel

mai bine intereselor clienților și potențialilor clienți și să nu recurgă la

practici înșelătoare sau amăgitoare, cum ar fi declarații false sau afirmații

înșelătoare. Distribuitorul trebuie să prezinte produsul clar și în întregime.

Aceasta presupune explicarea tuturor beneficiilor, excepțiilor și limitărilor

aferente produsului.

5. Concurența loială. Distribuitorii nu trebuie să facă afirmații

depreciative, false sau înșelătoare la adresa competitorilor. De asemenea, nu

trebuie să facă nici comparații neloiale sau incomplete cu alți asigurători, cu

polițele, beneficiile, agențiile, serviciile, metodele de marketing ale acestora

sau să compare polițe distincte.

6. Asistența post vânzare. Aceasta presupune furnizarea de servicii

de calitate pe tot parcursul relației cu clientul și asigură faptul că interesele,

drepturile și nevoile acestora sunt luate în considerare de către societăți pe

tot parcursul ciclului de viață al produsului până la finalizarea relațiilor

contractuale. Clienții pot reclama conduita nepotrivită a distribuitorilor

prin depunerea unei petiții atât la sediul asiguratorului sau al companiei de

brokeraj (inclusiv reprezentanţele teritoriale ale acestora), cât și la A.S.F..

3.1.2. Identificarea potențialelor tentative de fraudă

Frauda în asigurări este definită ca acțiunea sau omisiunea,

intenționată, pentru a obține avantaje în mod necinstit sau ilegal de către

partea care comite fraudă sau de către alte părți implicate19

.

Principalele tipuri de fraudă întâlnite în societățile de asigurări se

pot clasifica astfel:

Frauda internă – fraudarea asigurătorului de către un membru din

conducere, manager sau angajat, indiferent dacă acesta este angajat

permanent sau temporar de unul singur sau în colaborare cu alte

persoane din interiorul sau din afara companiei de asigurări.

19

Conform definiţiei data de Asociația Internațională a Supervizorilor în Asigurări

Manualul Distribuitorului în Asigurări

87

Frauda asiguratului sau frauda pe daune – fraudarea

asigurătorului când se achiziționează și/sau se încheie o poliță de

asigurare de către o persoană sau prin colaborarea mai multor

persoane, pentru a obține acoperirea necuvenită a riscurilor sau

încasarea unor despăgubiri necuvenite.

Frauda distribuitorilor de asigurări – fraudarea asigurătorului sau

asiguraților de către distribuitorii de asigurări.

Exemple fraudă internă:

furtul sau utilizarea incorectă a datelor pentru frauda pe identitate

și asumarea de identități false;

admiterea de prețuri speciale sau privilegii pentru anumiți clienți,

sau acordarea de contracte (direct, fără licitație) unor furnizori

favoriți, pentru foloase necuvenite;

falsificarea semnăturilor.

Măsurile de prevenire sunt esențiale pentru ținerea sub control a

riscului de fraudă internă. Asigurătorii trebuie să identifice atât procesele

din organizație care sunt vulnerabile la fraudă internă cât și riscurile de

fraudă internă individuală.

Asigurătorii trebuie să încurajeze managerii și alte categorii de

angajați să raporteze în timp util neregulile pe care le observă. Astfel poate

crește probabilitatea de a depista/descoperi fraudatorii, asigurând un

mecanism de raportare în condiții de confidențialitate

(whistleblowing/hotline). Un astfel de mecanism de raportare în condiții de

confidențialitate demonstrează angajaților că respectiva companie nu

tolerează frauda.

Exemple de fraudă:

Asiguratul poate să ascundă informații în mod deliberat sau să

ofere informații incorecte despre trecutul lui sau alte informații, cum ar fi

de exemplu, refuzul altui asigurător de a acoperi riscul respectiv sau

istoricul daunelor. Acesta e un risc important pentru societatea de

asigurări, care poate nu ar fi oferit acoperire pentru riscul respectiv sau l-

ar fi acoperit în alte condiții (prima de asigurare mai mare sau rezerva de

primă mai mare), dacă ar fi cunoscut aceste informații.

Frauda în zona de daune ar putea lua oricare din următoarele forme:

- raportarea și despăgubirea pentru daune sau pierderi fictive;

Manualul Distribuitorului în Asigurări

88

- exagerarea nivelului daunelor sau pierderilor acoperite prin polița

de asigurare;

- denaturarea faptelor pentru a crea aparența că incidentul respectiv

e acoperit prin polița de asigurare;

- prezentarea incorectă a părții vătămate de către un impostor;

- înscenarea producerii incidentelor cauzatoare de daune sau

pierderi acoperite prin polița de asigurare.

Exemple de fraudă în zona intermediarilor în asigurări:

persoanei asigurate i se cere să facă plățile prin intermediar deși

aceasta nu este o practică obișnuită;

existența unor evoluții sau rezultate neașteptate/neprevăzute,

precum rata mare a daunei, creșterea excepțională sau fără cauze

aparente a vânzărilor, nivel ridicat de anulări sau renunțări

premature (la contracte), număr mare de daune nelichidate;

intermediarul insistă pentru folosirea anumitor inspectori de

evaluare a daunelor și/sau furnizori de servicii pentru reparații

auto.

3.1.3. Cerințe de probitate morală și competențe profesionale

“fit & proper”

În scopul asigurării unui management prudent și corect al tuturor

entităților care activează pe piața de asigurări, A.S.F. a emis mai multe

prevederi care reglementează calitățile care trebuie îndeplinite pentru

activarea pe această piață reglementată.

Astfel, Regulamentul A.S.F. nr. 1/2019 privind evaluarea și

aprobarea membrilor structurii de conducere și a persoanelor care dețin

funcții-cheie în cadrul entităților reglementate de A.S.F. conține elementele

privind evaluarea și aprobarea membrilor structurii de conducere și a

persoanelor care dețin funcții-cheie în cadrul entităților reglementate de

A.S.F. (asigurători). Prin Norma A.S.F. nr. 19/2018 sunt enumerate

condițiile care trebuie îndeplinite de persoanele care conduc activitatea

intermediarilor în asigurări.

Principalii termeni utilizați de către A.S.F. sunt:

- adecvare - totalitatea calităților și atributelor pe baza cărora

o persoană este considerată a avea o bună reputație și care are, în mod

individual și, după caz, în mod colectiv, împreună cu alte persoane,

Manualul Distribuitorului în Asigurări

89

cunoștințe, competențe și experiență pentru îndeplinirea atribuțiilor

specifice funcției; adecvarea acoperă, de asemenea, onestitatea, integritatea

și gândirea independentă a fiecărei persoane și capacitatea acesteia de a

aloca timp suficient pentru a-și îndeplini atribuțiile;

- competență și experiență profesională – ansamblu de

cunoștințe, teoretice și practice, precum și abilități dobândite de o persoană

în cadrul activității sale;

- probitate morală - bună reputație și integritate morală.

- persoană care deține funcții-cheie - o persoană ale cărei

atribuții au o influență semnificativă asupra realizării obiectivelor strategice

ale entității reglementate, care nu face parte din structura de conducere,

îndeplinind în cadrul entității reglementate, conform legislației specifice

sectorului de supraveghere financiară, după caz, atribuțiile de:

1. evaluare și administrare a riscurilor (managementul riscurilor);

2. conformitate;

3. audit intern;

4. actuar.

Cerințe de cunoștințe, competentă și experiență profesională

Pentru evaluarea cunoștințelor, competenței și experienței

profesionale corespunzătoare poziției vizate se iau în considerare:

cunoștințele teoretice obținute pe baza studiilor și formării

profesionale. În acest sens persoanele evaluate trebuie să fie

absolvente, cu examen de licență sau diplomă, ale unei instituții de

învățământ superior în domeniile economic, juridic, administrație

publică, tehnologia informației, metode cantitative, fără ca

enumerarea să fie exhaustivă sau studii de master/postuniversitare

relevante în aceste domenii;

vechimea, competențe și experiență practică și profesională relevantă

acumulată din ocupațiile anterioare relevante;

sfera competențelor, a responsabilităților, a riscurilor aferente și,

după caz, a capacității de a lua decizii în funcțiile anterior deținute și

în funcția vizată;

alte aspecte relevante.

Atunci când se evaluează experiența practică și profesională

obținută din pozițiile deținute anterior, se acordă atenție deosebită

următoarelor aspecte:

Manualul Distribuitorului în Asigurări

90

natura funcției de conducere deținute și nivelul său ierarhic;

durata deținerii funcției;

natura și complexitatea activității incluzând informații referitoare la

structura organizatorică a entității în cadrul căreia a activat anterior;

sfera competențelor, competențele decizionale și responsabilitățile

persoanei;

cunoștințele tehnice dobândite în funcțiile anterioare;

numărul de persoane aflate în subordinea sa.

La nivelul fiecărei entități trebuie să fie dezvoltate politici și

proceduri corespunzătoare pentru evaluarea adecvării inițiale și continue a

persoanelor evaluate.

Cerințe privind buna reputație și integritatea Reputația și integritatea persoanei evaluate sunt puse la îndoială în

situația în care există informații, fără a se limita la acestea, cu privire la

existența uneia din următoarele situații:

- condamnare sau urmărire penală în cazuri care implică:

o infracțiuni legate de legislația bancară și financiară,

inclusiv infracțiuni vizate de legislația privind spălarea

banilor și finanțarea terorismului sau infracțiuni în

legătură cu fapte de corupție;

o infracțiuni săvârșite contra patrimoniului sau alte

infracțiuni specifice domeniului economic/financiar;

o infracțiuni vizate de legislația fiscală;

o alte infracțiuni vizate de legislația privind societățile

comerciale, falimentul, insolvența și protecția

consumatorului.

- investigații sau investigații administrative relevante anterioare

sau în desfășurare, acțiuni de implementare a legii sau

impunerea sancțiunilor administrative pentru neconformitate cu

prevederile aplicabile activităților reglementate de legislația

financiară și bancară;

- investigații relevante anterioare sau în desfășurare, acțiuni de

punere în aplicare a legii din partea altor organisme profesionale

sau de reglementare;

- comportamentul personal sau profesional care atrage îndoiala

rezonabilă cu privire la capacitatea persoanei de a exercita

Manualul Distribuitorului în Asigurări

91

atribuțiile specifice funcției pentru a asigura administrarea

corectă și prudentă a entității reglementate.

Cerința de guvernanță

Evaluarea îndeplinirii cerinței de guvernanță se referă la:

- existența unui posibil conflict de interese;

- restricții și incompatibilități între funcția evaluată și pozițiile

deținute în cadrul aceleiași entități sau în cadrul altor entități,

astfel cum sunt definite în legislația specifică sectorială;

- capacitatea de desfășurare efectivă a activității și de alocare a

timpului corespunzător exercitării acesteia;

- componența în ansamblu a structurii de conducere, respectiv

cunoștințele și experiența colectivă necesară pentru buna

funcționare a entității reglementate, după caz;

- capacitatea persoanei evaluate de a-și îndeplini în mod

independent atribuțiile care îi revin, precum și aspectele

relevante care pot rezulta din analiza informațiilor obținute,

referitoare la:

1. activitățile desfășurate în funcțiile anterioare și actuale,

exercitate în cadrul entității reglementate sau în cadrul altor

entități

2. relațiile personale, profesionale sau alte relații economice

cu membrii structurii de conducere din cadrul aceleiași

entități reglementate, din societatea-mamă sau din cadrul

altor entități ale grupului de care aparține entitatea

reglementată;

3. relațiile personale, profesionale sau alte relații economice

cu acționarii care dețin controlul asupra entității

reglementate, a societății-mamă sau a altor entități din

cadrul grupului.

În conformitate cu Norma A.S.F. nr. 19/2018, în cazul companiilor

de brokeraj, persoanele propuse pentru funcțiile de conducători

executivi îndeplinesc și mențin următoarele condiții: (i) au studii superioare și experiență profesională de minimum 5 ani

sau 2 ani, după caz, în funcții de conducere în domeniul care derivă din

activitatea desfășurată în entități reglementate de A.S.F., în instituții de

credit și în instituții financiare nebancare, cu exceptarea funcțiilor-suport;

Manualul Distribuitorului în Asigurări

92

(ii) dețin competentă profesională, reputație și probitate morală; în

situația în care acestea au fost sancționate cu retragerea autorizației de către

A.S.F., BNR sau autorități similare din străinătate, responsabile de

supravegherea în domeniul financiar, informațiile referitoare la aceste

sancțiuni sunt avute în vedere de A.S.F. o perioadă de 5 ani de la data

aplicării acestora;

(iii) nu dețin funcții în cadrul conducerii executive la o altă persoană

juridică română sau străină, în vederea evitării conflictului de interese:

(iv) nu dețin funcții de conducere în domeniul financiar, cu excepția

activităților didactice, de cercetare științifică și activităților în cadrul

asociațiilor profesionale, în vederea evitării conflictelor de interese;

(v) dețin dovada privind îndeplinirea cerințelor de pregătire

profesională conform prevederilor legale privind pregătirea profesională

pentru persoana/persoanele din conducerea executivă.

Pentru dobândirea calității de agent, persoană juridică,

persoana care deține funcția de conducător executiv sau, după caz,

persoanele care conduc entitatea îndeplinesc următoarele condiții: a) experiență de cel puțin un an în domeniul asigurărilor-

reasigurărilor;

b) probitate morală.

3.2. IMPLICAŢII ALE LEGILOR SPECIALE

ASUPRA ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE

3.2.1. Legislația aferentă protecției consumatorului

În domeniul protecției consumatorilor, Autoritatea Națională

pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) este autoritatea responsabilă de

monitorizarea pieței din România creând totodată și cadrul de reglementare

prin care drepturile consumatorului sunt respectate.

Principalele prevederi legale sunt:

- Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicată

- Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele

încheiate între profesioniști și consumatori, republicată

Manualul Distribuitorului în Asigurări

93

- Ordonanţa de urgenţă nr. 50/2010 privind contractele de credit

pentru consumatori (aplicabilă asigurărilor ataşate creditelor

pentru consumatori)

Conform aspectelor menționate în cele două prevederi legale

aplicabile, consumatorii au dreptul de a fi informați complet, corect și

precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor, astfel

încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai

bine nevoilor lor, precum și de a fi educați în calitatea lor de

consumatori.

Drepturile fundamentale ale consumatorului:

dreptul de a fi informat – obligația de a asigura cadrul legal

necesar transparenței, de a avea acces la informații de interes pentru

adoptarea unei decizii raționale etc. Libertatea de decizie este un drept

fundamental care este influențat direct de calitatea informațiilor primite (de

unde, nevoia de evitare a consecințelor asimetriei de informații).

dreptul a-și cunoaște drepturile și obligațiile – obligația de a

asigura o informare dedicată consumatorilor și de a desfășura campanii de

informare clare și formulate într-un limbaj apropiat acestora (simplu și

concis), în medii accesibile ușor, respectiv campanii de educare a

consumatorilor. Este important ca prețul să fie ferm și afișat corect, anterior

intrării într-o relație contractuală. În același timp, este dreptul

consumatorului de a fi exonerat de la plata serviciilor nesolicitate și

neașteptate, precum și de a primi despăgubiri pentru daunele provocate de

serviciile neconforme față de contract.

dreptul de a negocia și a plăti un preț corect și de a putea

compara prețurile între ele – obligația de a asigura în permanență un

control al prețurilor și al evoluției acestora, astfel încât să nu fie permise

situații de monopol sau cazuri de abuz, fraudă, lipsă de transparență,

practici incorecte sau neautorizate, publicitate înșelătoare etc.

dreptul de a primi asistență – obligația de a asigura asistență

consumatorilor printr-un sistem accesibil acestora și lipsit de costuri.

dreptul de a avea acces la petiționare și la un sistem de

soluționare a disputelor – obligația de a interveni și de a restabili situații

de legalitate sau normalitate.

Alături de Autoritatea Națională pentru Protecția

Consumatorilor care reglementează cadrul general al pieței din România

Manualul Distribuitorului în Asigurări

94

din perspectiva consumatorilor, A.S.F. are în statutul său atribuții cu privire

la protejarea drepturilor clienților de produse de asigurare în calitatea lor de

consumatori de servicii de asigurare. Astfel în Regulamentul A.S.F. nr.

16/2018, sunt menţionate următoarele obiective:

1. respectarea drepturilor clienților de produse de asigurare și

asigurarea unui tratament corect al acestora, prin monitorizarea,

supravegherea continuă și controlul activității de distribuție de asigurări

și/sau de reasigurări;

2. asigurarea unui tratament corect și protejarea drepturilor clienților

de produse de asigurare, prin supravegherea și controlul respectării regulilor

de conduită, a prevenirii conflictelor de interese, respectarea cerințelor

privind cunoștințele și abilitățile în domeniu, a comunicării și transparenței

în relația cu clienții de produse de asigurare și aplicarea celor mai bune

practici în activitatea de distribuție și în furnizarea serviciilor de consultanță

de către societățile de asigurare și/sau reasigurare, intermediarii principali și

intermediarii secundari, inclusiv de către distribuitorii care desfășoară

activitatea de asigurare-reasigurare pe baza dreptului de stabilire și a

libertății de a presta servicii, așa cum rezultă din legislația în domeniul

distribuției în asigurări;

3. gestionarea corectă a riscurilor operaționale de către distribuitorii

de asigurări și/sau reasigurări, din perspectiva afectării drepturilor clienților

de produse de asigurare, la nivel de procese, sisteme, personal și

interacțiunea cu mediul extern.

3.2.2. Protecția datelor personale

Din punct de vedere al cadrului legal protecția datelor este în acest

moment sub umbrela Regulamentului general privind protecția datelor –

GDPR.

Principalii termeni

întâlniți în GDPR

Explicație/definiție

Date cu caracter

personal

Orice informație referitoare direct sau indirect la o

persoană fizică identificată sau identificabilă (și anume

persoana vizată).

Exemple de date cu caracter personal (fără a ne limita):

- Nume, prenumele;

- CNP

- adresa de e-mail;

Manualul Distribuitorului în Asigurări

95

Principalii termeni

întâlniți în GDPR

Explicație/definiție

- număr de telefon;

- adresa;

-caracteristicile fizice sau economice prin intermediul

cărora o persoană poate fi identificată;

- IP istoricul căutărilor în calculatorul personal

Prelucrare de date cu

caracter personal

Orice operațiune sau set de operațiuni care se efectuează

pe date cu caracter personal sau pe seturi de date cu

caracter personal, indiferent dacă se efectuează sau nu

prin mijloace automatizate, precum colectarea,

înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea,

adaptarea sau modificarea, recuperarea, consultarea,

utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau

punerea la dispoziție în alt mod, alinierea sau

combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea.

Operator de date

Persoană fizică sau juridică care, singură sau împreună

cu alții, stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a

datelor cu caracter personal.

Persoană împuternicită

de către operatorul de

date

Persoană fizică sau juridică care prelucrează datele cu

caracter personal în numele operatorului de date.

Evaluarea impactului

asupra protecției datelor

sau DPIA

O evaluare a impactului operațiunilor de prelucrare

avute în vedere asupra protecției datelor cu caracter

personal care trebuie să fie efectuată de către operatorul

de date în cazul în care un tip de prelucrare, în special

prin utilizarea unor tehnologii noi și luând în considerare

natura, sfera, contextul și scopurile prelucrării, este

susceptibil să rezulte în risc ridicat pentru drepturile și

libertățile persoanelor fizice.

Persoană vizată

Persoana fizică identificabilă este o persoană care poate

fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire

la un identificator, cum ar fi un nume, un număr de

identificare, date despre locație, un identificator online

sau unul sau mai mulți factori specifici identității fizice,

fiziologice, genetice, mentale, economice, culturale sau

sociale a respectivei persoane fizice.

Manualul Distribuitorului în Asigurări

96

Principalii termeni

întâlniți în GDPR

Explicație/definiție

În cazul procesului de ofertare polițe de asigurare,

persoana vizată este clientul persoana fizică (contractant,

asigurat) sau beneficiarii menționați în cadrul poliței.

Date judiciare

Date cu caracter personal referitoare la condamnările și

infracțiunile penale sau măsurile de securitate aferente

cu privire la o persoană fizică.

Încălcarea securității

datelor cu caracter

personal

O încălcare a securității care duce la distrugerea,

pierderea, modificarea, divulgarea neautorizată sau

accesul, în mod accidental sau ilegal, la datele cu

caracter personal transmise, stocate sau prelucrate în alt

mod.

Date sensibile cu

caracter personal

Date cu caracter personal care indică originea rasială sau

etnică, opiniile politice, convingerile religioase sau

filosofice, sau apartenența la sindicate, precum și date

genetice, datele biometrice în scopul identificării unice a

unei persoane fizice, date cu caracter personal privind

sănătatea sau despre viața sexuală sau orientarea sexuală

a unei persoane fizice.

În cazul ofertării și apoi în emiterea poliței de asigurare trebuie să se

țină cont că, din perspectiva GDPR, prelucrarea datelor cu caracter personal

este legală atunci când este:

- necesară pentru încheierea unui contract,

- necesară pentru executarea de activități precontractuale (ex.

Ofertare, analize pentru ofertare);

- bazată pe consimțământul dat de persoana ale cărei date personale

sunt prelucrate în unul sau mai multe scopuri specifice;

- necesară pentru a se respecta o obligație legală aplicabilă

companiei;

- necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau

ale altei persoane fizice;

- necesară în scopul unui interes legitim urmărit de companie, cu

excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și

Manualul Distribuitorului în Asigurări

97

libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită

protejarea datelor cu caracter personal.

Prin prelucrare se înțelege orice operațiune efectuată asupra datelor

cu caracter personal, fie manual, fie prin mijloace automate, cum ar fi (fără

a se limita la):

colectare;

înregistrare;

organizare;

structurare;

stocare.

adaptare sau modificare;

consultare;

utilizare;

divulgare prin transmitere.

În conformitate cu GDPR, persoanele vizate trebuie să fie informate

din momentul colectării datelor personale, de către operatorul de date cu

privire la :

a) identitatea și datele de contact ale operatorului și, după caz, ale

reprezentantului acestuia;

b) datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor, după

caz;

c) scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal,

precum și temeiul juridic al prelucrării;

d) interesele legitime urmărite de operator sau de o parte terță;

e) destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor cu caracter

personal;

f) dacă este cazul, intenția operatorului de a transfera date cu

caracter personal către o țară terță sau o organizație

internațională.

În plus operatorii trebuie să informeze persoanele fizice (ale căror

date sunt prelucrate) cu privire la:

- perioada pentru care vor fi stocate datele cu caracter personal sau, dacă

acest lucru nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili această

perioadă;

- scopurile prelucrării si temeiul juridic al prelucrării

- existența drepturilor persoanei vizate:

- Dreptul de acces

Manualul Distribuitorului în Asigurări

98

- Dreptul de a obține confirmarea cu privire la faptul că datele cu

caracter personal sunt sau nu prelucrate și comunicate într-o

formă inteligibilă;

- Dreptul de rectificare sau de actualizare

o Dreptul de ştergere ("dreptul de a fi uitat") în cazul în

care persoana vizată se opune procesului decizional

automatizat și nu există altă bază legală pentru prelucrare

sau persoana vizată se opune prelucrării în scopuri de

marketing direct;

- Dreptul de restricționare

- Dreptul la portabilitate

- Dreptul de modificare sau retragere a consimțământului. Acest

drept se aplică numai dacă a fost colectat anterior un

consimțământ de la respectiva persoană.

- Dreptul la opoziție – persoana vizată poate să se opună

prelucrării datelor cu caracter personal care o privesc

- Dreptul de a primi comunicări cu privire la orice rectificare sau

ștergere sau restricționare a prelucrării

- Dreptul de a fi notificat în caz de încălcare a securității datelor

- Dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naționala de

Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

(ANSPDCP).

GDPR oferă o protecție specifică prelucrării datelor cu caracter

personal aparţinând copiilor (minorilor), fiind în principiu necesar ca

tutorele legal/părintele să își dea acordul pentru prelucrarea datelor.

3.2.3. Prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării

actelor de terorism în piața de asigurări

La nivelul Uniunii Europene se aplică prevederile Directivei (UE)

2015/849 din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar

în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, numită Directiva a IV-

a privind spălarea banilor. Aceasta a fost publicată în anul 2015 și a intrat

în vigoare la 26 iunie 2017.

Manualul Distribuitorului în Asigurări

99

Scopul acestei directive a fost acela de a elimina orice ambiguități

din legislația anterioară și de a îmbunătăți coerența prevenirii spălării

banilor și combaterii finanțării terorismului (CTF) în toate statele membre

ale UE și pentru prima oară a introdus noțiuni noi în domeniul spălării

banilor și anume o abordare bazată pe risc, o monitorizare permanentă a

activităților, identificarea beneficiarilor reali, analiza clienților, o definire

mai clară a persoanelor expuse politic (PEP).

La 19 aprilie 2018, Parlamentul European a adoptat propunerea

Comisiei Europene privind o nouă Directivă privind combaterea spălării

banilor. Astfel Directiva (UE) 2018/843 din 30 mai 2018 (Directiva a V-a

privind spălarea banilor) propune modificări ale Directivei (UE) 2015/849

precum și ale Directivelor 2009/138/CE, cu intrare în vigoare la 10 ianuarie

2020.

La nivelul României definirea spălării banilor, precum şi alte

modificări incidente se fac în Legea 656/2002 pentru prevenirea și

sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de

prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (republicată).

Infracţiunile care nu pot sta la baza sursei fondurilor în cazul unei

suspiciuni de spălarea banilor:

Participarea într-un grup de crimă organizată;

Terorism, inclusiv finanțarea activităților teroriste;

Traficul de ființe umane;

Exploatarea sexuală, inclusiv a copiilor;

Traficul ilegal de stupefiante și de substanțe psihotrope;

Traficul ilegal de armament;

Traficul ilegal de bunuri furate și de alt fel;

Corupția, inclusiv orice infracțiune prevăzută în Convenția privind

lupta împotriva corupției care implică funcționari ai Comunităților

Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene;

Frauda;

Falsificarea de monedă;

Contrafacerea și pirateria produselor;

Infracțiuni împotriva mediului;

Omorul și vătămarea corporală gravă;

Răpirea, lipsirea de libertate în mod ilegal și luarea de ostatici;

Manualul Distribuitorului în Asigurări

100

Furtul sau jaful;

Contrabanda;

Infracțiunile fiscale legate de taxele directe și indirecte, astfel cum

sunt stabilite în dreptul intern;

Extorcarea de fonduri;

Infracțiunile de fals;

Pirateria;

Utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate, manipularea pieței;

Criminalitatea informatică.

Autoritățile pot pedepsi persoane fizice sau reprezentanții unei

persoanei juridice de infracțiunile de spălarea banilor în cazul în care:

(a) are loc o transformare sau un transfer de bunuri, cunoscând că

bunurile respective provin dintr-o activitate infracțională, în scopul

ascunderii sau disimulării originii ilicite a bunurilor sau al sprijinirii oricărei

persoane implicate în comiterea unei astfel de activități în a se sustrage

consecințelor legale ale acțiunii persoanei respectiv

(b) are loc o ascundere sau disimulare a adevăratei naturi, origini,

situări, înstrăinări, circulații a bunurilor sau a adevăratelor drepturi asupra

bunurilor ori a adevăratului proprietar al acestora, cunoscând că bunurile

provin dintr-o activitate infracțională;

(c) are loc o dobândire, posesie sau utilizare de bunuri, cunoscând,

la data primirii lor, că acestea provin dintr-o activitate infracțională.

Etapele spălării banilor

Scopul persoanelor implicate în infracțiunea de spălarea banilor este

de a introduce în circuitul economic resurse financiare obținute din

activitățile ilicite. Acest lucru se poate realiza în mai multe etape:

1. Plasarea. Reprezintă prima etapă în cadrul spălării banilor.

Finanțele provenite direct din sursele ilicite sunt introduse într-o activitate

economică legală. Scopul este de a da o utilitate și o aparență legalitate

activităților.De exemplu, la achiziționarea unei polițe de asigurare, plata

primei aferente este efectuată din banii obținuți din activitățile ilegale.

2. Stratificarea. Reprezintă etapa în care sursele financiare sunt

mutate dintr-o activitate în alta sau dintr-un cont în altul cu scopul de a

ascunde originea originală a fondurilor și de a da o aparență legală surselor

Manualul Distribuitorului în Asigurări

101

financiare și fondurilor. De exemplu, în cazul polițelor de asigurare pot

apărea dosare de daună privind polițele care au fost plătite inițial cu bani

proveniți din activități ilicite astfel încât să fie determinat un flux de bani

din partea societăților de asigurare (bani care au fost investiți pe piața

financiară și al căror traseu poate fi urmărit în mod transparent) către

persoanele suspecte de spălarea banilor.

3. Integrarea. În această etapă fondurile reintră în circuitul

economic legal. Banii pot fi investiți pe piața financiară sau prin achiziții

de bunuri de lux sau chiar investiți în afaceri cu scopul de a genera avantaje

financiare ulterioare. În acest fel banii reintrați în circuitul economic apar ca

fiind bani curați, obținuți din activități comerciale.

Finanțarea terorismului

Conform Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea

terorismului, terorismul reprezintă ansamblul de acțiuni și/sau amenințări

care prezintă pericol public și afectează securitatea națională, având

următoarele caracteristici:

a) sunt săvârșite premeditat de entități teroriste, motivate de

concepții și atitudini extremiste, ostile față de alte entități, împotriva cărora

acționează prin modalități violente și/sau distructive;

b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică;

c) vizează factori umani și/sau factori materiali din cadrul

autorităților și instituțiilor publice, populației civile sau al oricărui alt

segment aparținând acestora;

d) produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populației,

menit să atragă atenția asupra scopurilor urmărite.

Fiecare entitate trebuie să depună eforturi în prevenirea și

combaterea terorismului și în acest sens să depună eforturi în identificarea

și minimizarea riscurilor de terorism, precum și în respectarea

reglementărilor internaționale și a legislației interne referitoare la drepturile

omului.

A.S.F. a emis legislație aplicabilă sectorului asigurărilor astfel încât

prevederile directivelor europene să fie transpuse într-un mod practic în

activitatea de asigurare.

Astfel conform Ordinului A.S.F. nr. 24/2008 persoanele și entitățile

din piața de asigurări au obligația de a desfășura activități și de a lua măsuri

Manualul Distribuitorului în Asigurări

102

în vederea cunoașterii clientelei, dezvoltarea unor mecanisme de

identificare și măsurare a riscurilor de spălarea banilor și combaterea

terorismului precum și de monitorizarea și raportare (după caz) a acestor

riscuri.

Entitățile din piața de asigurări au obligația:

- să elaboreze și să aplice politici, proceduri și mecanisme adecvate

în materie de cunoaștere a clientului,

- să elaboreze și să aplice politici, proceduri de raportare, de păstrare

a evidențelor,

- să asigure activități de control intern, evaluare și gestionare a

riscurilor de spălarea banilor și combaterea terorismului, pentru a preveni și

împiedica implicarea lor în operațiuni suspecte de spălare de bani și

finanțare a actelor de terorism, asigurând instruirea corespunzătoare a

personalului propriu și a celui cu mandat.

Conform Ordinului, este obligatorie identificarea persoanelor fizice

care intenționează să acționeze în numele clientului - persoană juridică,

potrivit regulilor referitoare la identificarea persoanelor fizice, precum și

solicitarea și analiza documentelor în baza cărora persoanele sunt mandatate

să acționeze în numele persoanei juridice sau entității fără personalitate

juridică (împuternicire, procura etc).

Prin beneficiar real se înțelege orice persoană fizică ce deține sau

controlează în cele din urmă clientul și/sau persoana fizica în numele ori în

interesul căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție ori o

operațiune.

Este important să poată fi identificate circumstanțele care pot genera

suspiciunea că se încearcă sau are loc utilizarea produselor de asigurare

pentru a “spăla” venituri provenite din activități ilicite sau pentru a finanța

activități teroriste. Se analizează semnale de alarmă - acestea se găsesc în

toate cele trei etape ale relației cu clientul: ofertare – emiterea polițelor,

administrarea poliței de asigurare și finalizarea asigurării poliței/ieșirea din

asigurare.

Bibliografie

1. Regulament A.S.F. nr. 1/2019, privind evaluarea și aprobarea

membrilor structurii de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie

în cadrul entităților reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară

Manualul Distribuitorului în Asigurări

103

2. Norma A.S.F. nr. 19/2018 privind distribuția de asigurări

3. Norma A.S.F. nr. 20/2018 privind pregătirea profesională a

persoanelor implicate în activitatea de distribuție

4. ISF - Suport de curs „Calificarea profesională a persoanelor care

doresc să lucreze în domeniul distribuției produselor de asigurare”, 2016

5. Asociația internațională a supraveghetorilor pieței

asigurărilor, „Metodologie pentru prevenirea, depistarea și remedierea

fraudei în asigurări”, Octombrie, 2006

6. Regulamentul 16/2018 pentru modificarea și completarea

Regulamentului Autorității de Supraveghere Financiară nr. 10/2016 privind

organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară

7. Regulamentul nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în

ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera

circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul

general privind protecția datelor „GDPR”)

8. Tudor Mihaela, Aspecte teoretice și practice privind frauda în

asigurări, Editura Economică, București, 2006

9. Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului

10. Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele

încheiate între profesioniști și consumatori, republicată

11. Informațiile publicate de către Autoritatea Națională de

Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

(www.dataprotection.ro)

12. Directiva (UE) 2015/849 din 20 mai 2015 privind prevenirea

utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării

terorismului

13. Directiva (UE) 2018/843 din 30 mai 2018 de modificare a

Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar

în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului

14. Directiva (UE) 2018/1673 a Parlamentului European și a

Consiliului din 23 octombrie 2018 privind combaterea prin măsuri de drept

penal a spălării banilor

15. Legea 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării

banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere

a finanțării actelor de terorism (republicată)

Manualul Distribuitorului în Asigurări

104

16. Ordinul A.S.F. nr. 24/2008, privind combaterea spălării

banilor

17. Legea nr. 535 din 25/11/2004, privind prevenirea și

combaterea terorismului

18. Oficiul National de Prevenire și combaterea spălării banilor

„Manualul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și Finanțării

Terorismului”, disponibil la

http://www.onpcsb.ro/pdf/MANUAL%20INSTRUIRE%20-

%20ROMANA.pdf

19. Oficiul National de Prevenire și combaterea spălării banilor

„Ghidul de tranzacții suspecte”, disponbil la

http://www.onpcsb.ro/pdf/ghid%20tranzactii%20suspecte%20romana.pdf

20. Fernández Salas Mariano, The third anti-money laundering

directive and the legal profession, Octombrie, 2005.

21. (https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-

releases/2018/10/11/new-rules-to-criminalise-money-laundering-activities-

adopted/);

22. https://complyadvantage.com/blog/5mld-fifth-anti-money-

laundering-directive/

23. https://www.moneylaunderingwatchblog.com/2018/05/the-

fifth-anti-money-laundering-directive-extending-the-scope-of-the-

european-unions-regulatory-authority-to-virtual-currency-transactions/

24. https://vinciworks.com/blog/4th-money-laundering-

directive-what-you-need-to-know/