ANALIZA PRODUCTIVITATII MUNCII

7/16/2019 ANALIZA PRODUCTIVITATII MUNCII

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-productivitatii-muncii-5634fa082a532 1/22

ANALIZA PRODUCTIVITATII MUNCII Caracterizare generala

Productivitatea muncii face parte din categoria indicatorilor utilizariiintensive a potentialului uman si exprima eficienta cu care este utilizatpersonalul angajat de catre intreprindere. Productivitatea muncii este o categorie economica complexa si dinamicasi reprezinta insusirea muncii de a crea o anumita cantitate de valori de

intrebuintare intr-o unitate de timp, reflectand in ultima instanta, eficientacu care este cheltuita o cantitate de munca1. Caracterizarea generala a situatiei productivitatii muncii se face pe bazanivelurilor vanzarilor medii (anuale si zilnice), calculate pe un salariat sipe un salariat operativ si a corelatiilor ce se formeaza intre ritmurile decrestere ale acestora.Pentru aceasta se pot calcula urmatorii indicatori2 ,indicatori care au caracter de medie:

productivitatea anuala pe un salariat

Was

= CA , unde CA reprezinta cifra de afaceri

,iar Ns numarul de salariati; Ns

productivitatea anuala pe un salariat operativ

Waop = CA , unde Nop reprezinta numarul salariatilor operativi; Nop

productivitatea zilnica pe un salariat Wz

s= Wa

ssau Wz

s= CA ,

Z Ns Z



unde Z reprezinta numarul de zile lucrate in medie de un salariat incursul anului; productivitatea zilnica pe un salariat operativ Wz

op= Wa

opsau Wz

s= CA

Z Nop Z Productivitatea muncii calculata cu ajutorul indicatorilor de mai sussemnifica desfacerea medie realizata in cursul anului, respectivdesfacerea medie zilnica pe un salariat si pe un salariat operativ si esteexprimata in unitati valorice. Pentru caracterizarea generala a productivitatii muncii la societateacomerciala “PREMECO” S.A. se folosesc datele cuprinse in tabelul nr.3.1.1.

Tabel nr.3.1.1.

INDICATOR 1996 1997 1998 1999 2000 CA(mii lei) 40.241.53

9

79.617.37

9

137.789.3

51

224.811.0

89

455.155.8

26

Ns (persoane) 3.059 2.846 3.053 3.128 2.623 Nop (persoane) 2.680 2.461 2.601 2.603 2097 Z (zile) 215 217 214 218 215 Nop/ Ns (%) 87,61 86,47 85,19 83,22 79,95 Wa

s= CA (mii lei)

Ns 13.155 27.975 45.132 71.871 173.525

Wa

op

= CA (mii lei) Nop 15.015 32.352 52.976 86.366 217.051

Wzs= Wa

s(mii lei)

Z 61 129 211 330 807

Wzop

=Waop

(mii lei) Z

70 149 248 396 1.010

Iwas=

Wsa1100(%)

Wsa0

- 212,65 161,32 159,24 200,91



Iwaop

=Wa1op100(

%) Wa0

op

- 215,46 163,74 163,02 251,31

Iwzs= Wz1

s

100(%) Wzo

s

- 211,47 163,56 156,39 244,54

Iwzop

=Wz1op100(

%) Wz0

op

- 212,85 166,44 159,67 255,05

Productivitatea anuala pe un salariat

W

sa1996 = CA1996 = 40.241.539 = 13.155 mii lei

Ns1996 3.059 W

sa1997 = CA1997 = 79.617.379 = 27.975 mii lei

Ns1997 2.846 W

sa1998 = CA1998 = 137.789.351 = 45.132 mii lei

Ns1998 3.053 W

sa1999 = CA1999 = 224.811.089 = 71.871 mii lei

Ns1999 3.128 Ws

s2000 = CA2000 = 455.155.826 = 173.525 mii lei

Ns2000 2.623 Fig. 1 Evolutia productivitatii anuale pe un salariat in

perioada 1996 – 2000 Se observa ca in perioada 1996 – 2000 ,in conditiile cresterii cifrei

de afaceri realizata de S.C.”PREMECO” S.A. a crescut productivitatea



annuala pe un salariat de la 13.155 mii lei in anul 1996 la 173.525 mii leiin anul 2000. Productivitatea annuala pe un salariat operativ Wop

a1996 = CA1996 = 40.241.539 = 15.015 mii lei Nop1996 2.680 W

opa1997 = CA1997 = 79.617.379 = 32.352 mii lei

Nop1997 2.461 Wopa1998 = CA1998 = 137.789.351 = 52.976 mii lei

Nop1998 2.601 W

opa1999 = CA1999 = 224.811.089 = 86.366 mii lei

Nop1999 2.603 Wop

a2000= CA

2000= 455.155.826 = 217.051 mii lei

Nop2000 2.097 Fig. 2 Evolutia productivitatii anuale pe un salariat

operativ in perioada 1996 – 2000

De-a lungul intregii perioade analizate se observa ca siproductivitatea annuala pe un salariat operativ, calculata pe baza cifreide afaceri, inregistreaza o tendinta de crestere de la 15.015 mii lei inanul 1996 la 217.051 mii lei in 2000. Din analiza datelor cuprinse in tabelul nr. 3.1.1. rezulta ca nivelulproductivitatii muncii zilnice calculata pe un salariat si pe un salariatoperativ inregistreaza cresteri pe intreaga perioada analizata, aceasta in

conditiile dinamicii crescatoare a cifrei de afaceri.



Fig 3 Evolutia productivitatii zilnice pe un salariat si pe un

salariat operativ in perioada 1996 – 2000

In ceea ce priveste indicii productivitatii muncii se constata ca acestiainregistreaza ritmuri diferite de crestere de la un an la altul.Pe intreagaperioada analizata indicii productivitatii muncii iau valori mai mari decat100, deci se poate spune ca in cadrul S.C.”PREMECO” S.A. a crescuteficienta cu care este realizata forta de munca. Intre indicii de productivitate a muncii se pot stabili o serie de corelatii.Oprima corelatie se stabileste intre indicele productivitatii anuale pe

salariat – Iwas – si indicele productivitatii anuale pe salariatul operativ –

Iwa

op

.O a doua corelatie poate fi stabilita intre indicele productivitatiianuale pe salariatul operativ – Iwa

op –si indicele productivitatii zilnice pe

salariatul operativ – Iwzop

.1 Astfel, analizand datele prezentate in tabelul nr. 3.1.1 rezulta ca: in anul 1997 fata de anul 1996 Iwa

s< Iwa

op(212,65 < 215,46), aceasta

insemnand ca la nivelul societatii comerciale “PREMECO” S.A. au avutloc schimbari in structura personalului in sensul scaderii ponderii

salariatilor operativi de la 87,61% in anul 1997 la 86,47% in anul 1996,crescand astfel ponderea salariatilor cu functii de conducere siadministrare.In ceea ce priveste corelatia dintre indicele productivitatii

anuale pe salariatul operativ(Iwaop

) si cel al productivitatii zilnice pe

salariatul operativ(Iwzop

) se constata ca Iwaop

> Iwzop

(215,46>212,85)

ceea ce inseamna ca la nivelul intreprinderii au avut loc modificari instructura timpului de munca in sensul cresterii numarului de zile lucratein medie de un salariat in cursul anului de la 215 zile in anul 1996 la 217zile in anul 1997. in anul 1999 fata de anul 1998 ritmul de crestere al productivitatiianuale pe salariatul operativ este superior celui al productivitatii anualepe salariat, aceasta insemnand ca au avut loc modificari in structurapersonalului la nivelul intreprinderii in sensul scaderii ponderii salariatilor operativi de la 85,19% in anul 1998 la 83,22% in anul 1999 si, respectiv,cresterii ponderii personalului de conducere si administratie.In ceea cepriveste corelatia dintre indicii productivitatii anuale si zilnice pe salariatul

operativ se observa ca Iwaop

> Iwzop

(163,02 > 159,67), ceea ce

semnifica o imbunatatire a gradului de utilizare a timpului de munca,



crescand timpul efectiv lucrat de la 214 zile in anul 1998 la 218 zile inanul 1999. in anul 2000 fata de 1999 se constata ca ritmul de crestere al

productivitatii anuale pe un salariat operativ il devanseaza pe cel alproductivitatii anuale pe un salariat, ceea ce evidentiaza ca au avut locschimbari la nivelul intreprinderii in ceea ce priveste structurapersonalului scazand ponderea salariatilor operativi de la 83,22% in anul1999 la 79,95% in anul 2000 si crescand ,astfel, ponderea personaluluiTESA. A doua corelatie care se stabileste intre indicii productivitatiianuale si zilnice pe un salariat operativ evidentiaza schimbarile care au

avut loc in structura timpului de munca si observandu – se ca Iwaop

<

Iwzop

(251,31 < 255,05 ) rezulta ca modificarile survenite in structura

timpului de munca au avut loc in sensul scaderii timpului efectiv lucrat dela 218 zile in anul 1999 la 215 zile in anul 2000. Se constata ca in cadrul societatii comerciale “PREMECO” S.A. suntrezerve pe linia utilizarii timpului de munca, deci trebuie actionat inaceasta directie, stiut fiind faptul ca utilizarea completa a timpului demunca reprezinta o cale deosebit de importanta pentru orice agenteconomic in vederea sporirii volumului productiei, vanzarilor si profituluifara a creste capacitatile de productie si fara a angaja noi salariati. De asemenea, de- a lungul intregii perioade analizate se constata otendinta de scadere a personalului operativ ce participa direct larealizarea productiei si o tendinta de crestere a personalului deconducere si administrare, situatie care poate avea urmari nefavorabilein sensul nerealizarii productiei programate si implicit diminuarearezultatelor firmei. Astfel, pe viitor se impune acordarea unei atentiideosebite dimensionarii necesarului de personal si modului de folosire atimpului de munca. 3.2.Modele de analiza factoriala a

productivitatii muncii Productivitatea muncii, ca expresie de baza a eficientei cu care esteutilizata forta de munca, este un indicator calitativ complex a caruimarime si evolutie variaza in functie de o multitudine de cauze.Uneledintre aceste cauze (timpul efectiv lucrat,structura salariatilor, gradul deinzestrare tehnica a muncii) pot fi cuantificate cu ajutorul unor modele de

analiza factoriala, modele care isi propun sa explice pe cauzemodificarea productivitatii muncii.



Un prim model de analiza factoriala considera drept cauza a variatiilor productivitatii muncii timpul efectiv lucrat si se prezinta sub forma

1:

Was

= Z Wzs

, unde Z reprezinta numarul de zile lucrate in medie de un

salariat in cursul anului , Was

productivitatea anuala pe salariat, iar Wzs

productivitatea zilnica pe salariat. Pentru calculul influentei factorilor care apar in acest model se folosescdatele din tabelul nr. 3.2.1. Vom analiza evolutia productivitii muncii inperioada 1998 – 2000, luand ca baza de comparatie pentru anul 1999anul 1998, iar pentru anul 2000, anul 1999. Tabel nr. 3.2.1 INDICATOR 1998 1999 2000 CA (mii lei) 137.789.351 224.811.089 455.155.826 Ns (persoane) 3.053 3.128 2.623 Z (zile) 214 218 215 Wa

s= CA (mii

lei) Ns

45.132 71.871 173.525

Wzs

= Was

(mii

lei) Z

211 330 807

Tabelul a fost construit de autoare pe baza datelor din bilanturile S.C.“PREMECO” S.A. pe anii 1998, 1999 si 2000 si din statistici intocmite deServiciul Organizarea si Normarea Muncii al S.C. “PREMECO” S.A.

A. Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 1999 fata deanul 1998

Pentru simplificare, anul 1999 se va nota cu 1 ,iar anul 1998 (bazade comparatie) cu 0. a). modificarea fenomenului analizat Wa

s= Wa1

s – Wa0

s= 71.871 – 45.132 = 26.739 mii lei

b). cuantificarea influentei factorilor



1. influenta modificarii timpului de munca exprimat prin numar mediu de zile lucrate.

Was(z)

= Z1Wsz0 – Z0 W

sz0 = 218211 - 214211=45.988

– 45.132 =866 mii lei 2. influenta modificarii productivitatii zilnice pe un salariat

Sintetizand calculul influentei factorilor, situatia nivelului productivitatiimuncii pe un salariat in anul 1999 fata de anul 1998 se prezinta astfel: Z = 866 mii lei (3,24%)

Was

= 26.739 mii lei

Wzs

= 25.873 mii lei (96,76%)

Se observa ca productivitatea muncii pe un salariat a crescut cu 26.739mii lei in anul 1999 fata de anul 1998, ceea ce inseamna ca a crescuteficienta cu care este utilizata forta de munca.La aceasta crestere si-aadus contributia atat factorul cantitativ reprezentat de numarul de zile

lucrate in medie de un salariat, cat si factorul calitativ reprezentat deproductivitatea zilnica pe salariat,acesta din urma avand o contributiemajoritara la cresterea nivelului productivitatii muncii, adica 96,76%.Modificarea timpului de munca a influentat nivelul productivitatii muncii insensul cresterii acestuia cu 866 mii lei fata de anul 1998, aceastadatorita cresterii numarului de zile lucrate in medie de un salariat de la214 zile in 1998 la 218 zile in 1999. Contributia cea mai importanta lacresterea nivelului productivitatii muncii a avut-o productivitatea zilnicape salariat, aceasta contribuind cu 25.873 mii lei la cresterea

productivitatii muncii. B. Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 2000 fata de

anul 1999

Calculele se vor face pe baza datelor cuprinse in tabelul nr.3.2.1.,iar pentru simplificare

anul 2000 se va nota cu 1, iar anul 1999 (ca baza de comparatie) cu 0. a). Modificarea fenomenului analizat



Was

= Wa1s – Wa0

s= 173.525 – 71.871 = 101.654 mii lei

b). Cuantificarea influentei factorilor

1. influenta modificarii timpului de munca exprimat prin numar de zilelucrate in medie de un salariat

Was(z)

= Z1Wz0s – Z0Wz0

s= 215330 - 218330 = 70.950 –

71.871 = -921 mii lei

2. influenta modificarii productivitatii zilnice pe salariat

Sintetizand calculul influentei factorilor, situatia niveluluiproductivitatii

muncii in anul 2000 fata de anul 1999 se prezinta astfel: Z = - 921 mii lei (-0,9%)

Was=101654 mii lei

Was

= 102.575 mii lei (100,09%) Dupa cum rezulta din calculele de mai sus, nivelul productivitatii

muncii pe un salariat a inregistrat o crestere cu 101.654 mii lei in anul2000 fata de anul 1999, deci se poate spune ca a crescut eficienta cucare este utilizat potentialul uman. Factorul cantitativ – numar mediu dezile lucrate de un salariat – a dus la diminuarea nivelului productivitatiimuncii cu 921 mii lei, aceasta datorita scaderii cu 3 zile a timpului efectivlucrat in anul 2000 fata de anul 1999. Influenta nefavorabila (negativa) a

factorului cantitativ este anihilata de influenta pozitiva a factoruluicalitativ.Modificarea productivitatii zilnice pe salariat a influentat favorabilnivelul productivitatii muncii in sensul cresterii acestuia cu 102.575 mii leiin anul 2000 fata de anul 1999, aceasta datorita faptului caproductivitatea zilnica pe salariat a crescut de 2,5 ori in 2000 fata de1999. Un alt model de analiza factoriala considera ca productivitatea munciieste determinata de structura salariatilor, adica de ponderea salariatilor operativi in total salariati pentru ca aceasta categorie de salariati



participa in mod direct la realizarea productiei intreprinderii.Relatia decalcul pentru acest model este urmatoarea

1:

Was

= gn Waop

, unde gn = Nop / Ns este factorul structura si exprima

structura salariatilor, iar Waop

este productivitatea anuala pe un salariatoperativ. Pentru rezolvarea acestui model se folosesc datele din tabelul nr.3.2.2. Tabel nr.3.2.2. INDICATOR 1998 1999 2000 Ns

(persoane) 3.053 3.128 2.623

Nop

(persoane) 2.601 2.603 2.097

Waop

(mii lei) 52.976 86.366 217.051 Gn = Nop / Ns 0,852 0,832 0,799 Wa

s

(mii lei) 45.132

71.871

173.525

Tabelul a fost construit de autoare pe baza datelor existente la serviciulPersonal.Invatamant.Salarizare al S.C. “PREMECO” S.A.

A.Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 1999 fata deanul 1998 Pentru simplificare anul 1999 se va nota cu 1, iar anul 1998 ( baza de

comparatie) cu 0.

a). modificarea fenomenului analizat Wa

s= gn1Wa1

op – gn0Wa0

op=0,83286.366 –

0,85252.976 = 71.871 – 45.132 = 26.739 mii lei b). cuantificarea influentei factorilor

1. influenta modificarii structurii salariatilor

2. influenta modificarii productivitatii muncii pe un salariat operativ:



3Sintetizand calculul influentei celor doi factori – factorul structura

gn si factorul calitativ Waop

– situatia se prezinta astfel: gn = -1.055,968 mii lei Wa

s=26.739mii lei

Waop

= 27.794,968 mii lei Nivelul productivitatii muncii a crescut in anul 1999 fata de anul 1998 cu26.739 mii lei. Modificarea productivitatii anuale pe salariatul operativ ainfluentat nivelul productivitatii muncii in sensul cresterii acestuia cu27.794,968 mii lei, aceasta pentru ca productivitatea muncii pe salariatuloperativ a crescut de la 52.976 mii lei in 1998 la 86.366 mii lei in 1999.Modificarea structurii salariatilor a influentat nivelul productivitatii munciiin sensul diminuarii acesteia cu 1.055,968 mii lei, aceasta datoritascaderii ponderii salariatilor operativi in total salariati de la 85% in 1998la 83% in 1999.Pentru eliminarea acestei influente negative este necesar sa se acorde o atentie deosebita dimensionarii personalului in sensulcresterii ponderii salariatilor operativi, deci a celor care participa in moddirect la realizarea productiei.

B.Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 2000 fata deanul 1999

Pentru simplificare anul 2000 se va nota cu 1, iar anul 1999 (bazade comparatie) cu 0. a). modificarea fenomenului analizat

b). cuantificarea influentei factorilor 1. influenta modificarii structurii salariatilor

2. influenta modificarii productivitatii muncii pe salariatul operativ



Sintetizand calculul influentei factorilor – factorul structura gn si factorul

calitativ W – situatia se prezinta astfel: gn = -2.864,566 mii lei Wa

s=101.654 mii lei

Waop

= 104.518,566 mii lei Se observa ca nivelul productivitatii muncii a inregistrat o crestere in anul2000 fata de anul 1999 cu 101.654 mii lei, la aceasta crestere aducandu- si contributia numai factorul calitativ – productivitatea anuala pesalariatul operativ, modificarea structurii salariatilor influentandproductivitatea muncii in sensul diminuarii acesteia cu 2.864,566 mii lei.Modificarea productivitatii anuale pe salariatul operativ a influentat nivelulproductivitatii muncii in sensul cresterii acesteia cu 104.518,566 mii lei,aceasta datorita cresterii productivitatii anuale pe un salariat operativ dela 86.366 mii lei in anul 1999 la 217.051 mii lei in anul 2000. Din datele prezentate in tabelul nr. 3.2.2. si in urma analizeiproductivitatii muncii cu ajutorul modelului anterior rezulta ca structurasalariatilor a avut o influenta negativa asupra nivelului productivitatii

muncii, aceasta datorita scaderii ponderii salariatilor operativi in totalsalariati, de la 85% in anul 1998 la 80% in anul 2000.Deci, pentrudiminuarea acestei influente negative trebuie sa se actioneze in sensulcresterii ponderii salariatilor operativi, stiut fiind faptul ca acestia participain mod direct la realizarea productiei, cresterea acestora ducand lacresterea productivitatii muncii si implicit la sporirea rezultatelor firmei. Un alt model de analiza factoriala a productivitatii muncii considera ca, infunctie de sectorul de activitate in care functioneaza intreprinderea,

exista un activ caracteristic care influenteaza in mod directproductivitatea. In industrie activul caracteristic este reprezentat demijloacele fixe. Modelul de analiza este urmatorul1 : Wa

s= gtgf CAFA ,

Unde gt = F / Ns reprezinta gradul de inzestrare tehnica a muncii, gf = Fa

/ F structura mijloacelor fixe (ponderea mijloacelor fixe active Fa in total

mijloace fixe F) , iar CAFA = CA/Fa eficienta mijloacelor fixe active, adica

cifra de afaceri care revine la 1 leu mijloc fix activ.



Pentru rezolvarea acestui model se folosesc datele cuprinse in tabelulnr.3.2.3.

Tabel nr. 3.2.3. INDICATOR 1998 1999 2000 CA ( mii lei) 137.789 224.811 455.156 Ns (persoane) 3.053 3.128 2.623 F (mil.lei) 120.408 125.243 131.258 Fa (mil.lei) 73.753 80.324 101.264 Wa

s=

CA/Ns(mil.lei) 45,13 71,87 173,52

gt = F / Ns 39,44 40,04 50,04 Gf = Fa / F

CAFA = CA / Fa

(lei)

0,61

1,87

0,64 2,8

0,77

4,5

Tabelul a fost construit de autoare pe baza datelor din bilanturile S.C.”PREMECO”S.A. din anii 1998, 1999,2000.

A.Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 1999 fata deanul 1998

a). modificarea fenomenului analizat

b). cuantificarea influentei factorilor

1. influenta modificarii gradului de inzestrare tehnica a muncii

2. influenta modificarii structurii mijloacelor fixe



3. influenta modificarii cifrei de afaceri care revine la 1 leu mijloc fixactiv.

Sintetizand calculul influentei factorilor, situatia se prezinta astfel: gt=0,54mil.lei (2,02%) Wa

s=26,74mil.lei gf=2,25mil.lei (8,41%)

CAFA =23,95mil.lei (89,75%)

Se observa ca in anul 1999 fata de anul 1998 nivelul productivitatiimuncii anuale calculata pe un salariat a inregistrat o crestere cu 26,74mil. lei. La aceasta crestere si-au adus contributia toti cei trei factori, acaror influenta a fost pusa in evidenta cu ajutorul modelului de mai sus,contributia majoritara avand-o insa, cifra de afaceri care revine la 1 leumijloc fix activ si anume 89,57%. Modificarea gradului de inzestrare tehnica a determinat cresterea

nivelului productivitatii muncii cu 0,54 mil.lei, aceasta pentru ca asa cumse observa din datele cuprinse in tabelul nr.3.2.3., mijloacele fixe auinregistrat o crestere de la 120.408 mil. lei in 1998 la 125.243 mil. lei in1999 determinand astfel si o crestere a gradului de inzestrare tehnica amuncii de la 39,44 mil. lei in 1998 la 40,4 mil. lei in 1999. De asemenea, modificarea structurii mijloacelor fixe, adica a ponderiimijloacelor fixe active in total mijloace fixe, de la 61% in 1998 la 64% in1999 a influentat nivelul productivitatii muncii in sensul cresterii acestuiacu 2,25 mil. lei, in conditiile cresterii mijloacelor fixe active de la 73.753mil. lei in 1998 la 80.324 mil. lei in anul 1999. Modificarea in sensul cresterii a nivelului cifrei de afaceri care revine la 1

leu mijloc fix activ de la 2 lei la 1 leu mijloc fix activ in 1998 la 3 lei la1 leu mijloc fix activ in anul 1999 a determinat cresterea niveluluiproductivitatii muncii cu 23,95 mil. lei in 1999 fata de 1998, aceasta inconditiile cresterii cifrei de afaceri cu 163% in 1999 fata de 1998 sicresterii mijloacelor fixe active cu 109% in aceeasi perioada. B.Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 2000 fata de anul1999



Pentru simplificare, anul 2000 se va nota cu 1, iar anul 1999 (baza decomparatie) cu 0. a). modificarea fenomenului analizat

b). Cuantificarea influentei factorilor

1.influenta modificarii gradului de inzestrare tehnica a muncii 2.influenta modificarii structurii mijloacelor fixe 3.influenta modificarii cifrei de afaceri ce revine la 1 leu mijloc fix activ

Sintetizand calculul influentei factorilor, situatia se prezinta astfel: gt=17,8mil.lei (17,51%) Wa

s=101,65mil.lei gf=18,22mil.lei (17,92%)

CAFa=65,63mil.lei (64,57%)

In anul 2000 fata de anul 1999, nivelul productivitatii muncii inregistreazao crestere cu 101,65 mil. lei, crestere la carea au contribuit toti cei treifactori, dupa cum rezulta din calculele de mai sus. Gradul de inzestrare tehnica a muncii, adica valoarea mijloacelor fixecare revin in medie pe un salariat, a influentat nivelul productivitatiimuncii in sensul cresterii acesteia cu 17,8 mil. lei, aceasta in conditiile incare, asa cum se observa din datele cuprinse in tabelul nr.3.2.3.,mijloacele fixe au crescut de la 125.243 mil. lei in 1999 la 131.258 mil. leiin 2000, iar numarul salariatilor a scazut de la 3.128 persoane in 1999 la2.623 persoane in 2000. Cel de-al doilea factor, structura mijloacelor fixe, adica pondereamijloacelor fixe active in total mijloace fixe, a determinat si el o crestere anivelului productivitatii muncii cu 18,22 mil. lei. Dupa cum rezulta dindatele prezentate in tabelul nr.3.2.3., influenta structurii mijloecelor fixe insensul cresterii nivelului productivitatii muncii se datoreaza atat cresteriimijloacelor fixe pe total, cat si cresterii mijloacelor fixe active, cudeosebirea ca ritmul de crestere a mijloacelor fixe active este de 126% in

anul 2000 fata de anul 1999 mai mare decat ritmul de crestere amijloacelor fixe pe total, care este in aceeasi perioada de 105%.



Cel de-al treilea factor – factorul calitativ – care exprima eficienta cu caresunt utilizate mijloacele fixe a avut contributia cea mai importanta lacresterea nivelului productivitatii muncii, determinand o crestere de 65,63mil. lei in anul 2000 fata de anul 1999. Aceasta se explica prin faptul ca a

crescut eficienta cu care sunt utilizate mijloacele fixe de la 3 lei la 1 leumijloc fix activ in anul 1999 la 5 lei la 1 leu mijloc fix activ in anul 2000,aceasta in conditiile in care, asa cum se observa din datele cuprinse intabelul nr. 3.2.3., cifra de afaceri s-a dublat, inregistrand o crestere de la224.811 mil. lei in anul 1999 la 455.156 mil. lei in anul 2000. Analiza efectuata asupra productivitatii muncii la S.C. “PREMECO” S.A.demonstreaza ca nivelul acesteia este influentat de un numar mare defactori principali si secundari, directi sau indirecti, care se intrepatrund siactioneaza uneori in sensuri diferite. Cresterea productivitatii muncii estelegata de existenta unor factori generali cum ar fi: dezvoltarea siperfectionarea mijloacelor de productie, nivelul de calificare si experientafortei de munca, precum si a unor factori specifici, care actioneaza numaiin conditiile anumitor relatii de productie, ca de exemplu influentastimulatoare a relatiilor de productie, dezvoltarea echilibrata a economieinationale, organizarea rationala a productiei si a muncii, sistemulstimulentelor materiale si morale. Nivelul si ritmul de crestere a productivitatii muncii sunt determinate in

proportie hotaratoare de ritmul de propagare a progresului tehnic. Odatacu introducerea progresului tehnic, gradul de tehnicitate mai ridicat vadetermina o valoare mai mare a mijloacelor fixe introduse in productie.Pentru realizarea cresterii productivitatii muncii este necesar ca eficientamijloacelor fixe sa creasca mai rapid. O alta cale care poate determinacresterea productivitatii muncii este si cea a imbunatatirii utilizariiintensive si extensive a utilajelor. Imbunatatirea utilizarii intensivepresupune cresterea randamentului de functionare a utilajului, fiinddependenta de caracteristicile tehnice ale acesteia (viteza de lucru,

turatie etc.), iar imbunatatirea utilizarii extensive impune extindereatimpului de functionare neintrerupta, prin reducerea opririlor accidentalesi a intreruperilor de orice fel. Automatizarea procesului de productiepoate influenta, de asemenea, productivitatea muncii in sensul cresteriiacesteia, ceea ce va atrage dupa sine si necesitatea ridicarii nivelului decalificare a personalului. Toate acestea, alaturi de climatul psihosocial existent in cadrul firmei,conduc la sporirea productivitatii muncii avand consecinte economicefavorabile asupra tuturor indicatorilor economico – financiari ai firmei prin



sporirea volumului productiei, reducerea cheltuielilor de productie,ridicarea eficientei utilizarii potentialului uman si material. 3.3. Analiza profitului pe salariat Un indicator mai complex de analiza a eficientei utilizarii potentialuluiuman si implicit a productivitatii muncii este profitul pe salariat. Este maicomplex intrucat el ia in considerare pe langa productivitatea muncii si oserie de influente

ale politicii comerciale si de preturi promovata de firma. Indicatorul secalculeaza dupa formula1 : E = R Ns

unde R reprezinta profitul obtinut de intreprindere, iar Ns numarul desalariati. Tabel nr. 3.3.1. Profitul realizat de un salariat

in perioada 1996 – 2000

INDICATOR 1996 1997 1998 1999 2000 R (mii lei) 16.574 617.580 110.120 485.775 230.316 Ns

(persoane) 3.059 2.846 3.053 3.128 2.623

E (mii lei ) 5,42 217 36,07 155,30 87,81 DE (mii lei) - 211,58 -180,93 119,23 - 67,49 Tabelul a fost construit de autoare pe baza datelor prezentate in bilanturile S.C.“PREMECO” S.A. pe anii 1996 – 2000 . Din datele cuprinse in tabelul nr.3.3.1. se observa ca in anul 1997 fata deanul 1996 profitul pe salariat inregistreaza o crestere cu 211,58 mii lei,aceasta in conditiile cresterii profitului de la 16.574 mii lei in 1996 la



617.580 mii lei in anul 1997 si scaderii numarului de salariati cu 207persoane in 1997 fata de 1996. Fig.1. Evolutia profitului pe salariat in perioada

1996 – 2000

In anul 1998 profitul realizat de un salariat inregistreaza o scadere cu180,93 mii lei fata de anul 1997 datorita scaderii profitului realizat deS.C. “PREMECO” S.A. de la 617.580 mii lei in anul 1997 la 110.120 miilei in anul 1998 (tabelul nr. 3.3.1.).In anul 1999 fata de anul 1998, profitulpe salariat inregistreaza din nou o crestere ajungand la 155,30 mii lei inconditiile cresterii profitului net al S.C. “PREMECO” S.A. de la 110.120mii lei in anul 1998 la 485.775 mii lei in anul 1999. Cu toate acestea , asa cum se observa din datele prezentate in tabelulnr.3.3.1., profitul realizat de un salariat nu atinge valoarea maxima de217 mii lei din anul 1997. In anul 2000, in conditiile scaderii profitului la230.316 mii lei, profitul pe salariat inregistreaza o scadere cu 67,49 miilei fata de anul 1999. Profitul pe salariat este o rezultanta a productivitatii muncii si arentabilitatii comerciale. Un prim sistem de analiza factoriala a acestui

indicator reda incidenta directa a productivitatii muncii asupra profituluipe salariat. Modelul de analiza este urmatorul : unde Wa

seste prodctivitatea anuala pe salariat, iar RRC rata rentabilitatii

comerciale calculata dupa relatia RRC =R/CA.

Acest model de analiza poate fi extins, productivitatea anuala pe salariatputand fi calculata ca produsul dintre Z - numarul de zile lucrate in medie

de un salariat si Wzs – productivitatea zilnica pe un salariat.

Was

Z E Wz

s

RRC



Analiza factoriala a profitului realizat de un salariat la S.C. “PREMECO”S.A. se va face intr-o dinamica de 3 ani, pentru dezvoltarea modeluluimai sus mentionat folosindu-se datele cuprinse in tabelul nr.3.3.2.

Tabel nr.3.3.2.

INDICATOR 1998 1999 2000 CA (mii lei) 137.789.351 224.811.089 455.155.826 R (mii lei) 110.120 485.775 230.316 Ns(persoane) 3.053 3.128 2.623 Z(zile) 214 218 215 Wa

s=CA/Ns(mii.lei) 45.132 71.871 173.525 Wz

s= Wa

s(mii lei)

Z 211 330 807

RRC (%) 0,08 0,22 0,05

Tabelul a fost construit de autoare pe baza datelor din bilanturile S.C. “PREMECO”S.A.,perioada 1998-2000

A.Analiza modificarii profitului pe salariat in anul 1999 fata de 1998 Pentru simplificare ,anul 1999 se va nota cu 1, iar anul 1998 (baza decomparatie) cu 0. a).modificarea fenomenului analizat

b).cuantificarea influentei factorilor 1.influenta modificarii productivitatii anuale pe salariat In continuare se va analiza influenta factorilor indirecti 1.1.influenta modificarii numarului de zile lucrate in medie de un salariat 1.2.influenta modificarii productivitatii zilnice pe un salariat

2.influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale



Sintetizand calculul influentei factorilor ,situatia se prezinta astfel: Z=0,68 mii lei Wa

s=21,39%mii lei

E=122,01 mii lei (17,53%) Wzs=20,71mii lei

RRC=100,62 mii lei (82,47%) Se observa ca la nivelul profitului pe salariat a inregistrat o crestere cu122 mii lei in anul 1999 fata de anul 1998. La aceasta crestere si-a adus contributia atat productivitatea anuala pesalariat, cat si rata rentabilitatii comerciale, aceasta din urma avand ocontributie majoritara de 82,47%. Modificarea nivelului productivitatiimuncii anuale pe un salariat a influentat nivelul profitului pe salariat in

sensul cresterii acestuia cu 21,39 mii lei in 1999 fata de 1998 ,aceasta inconditiile cresterii numarului de zile lucrate in medie de un salariat de la214 zile in anul 1998 la 218 zile in anul 1999 si a cresterii cifrei de afaceride la 137.789.351 mii lei in 1998 la 224.811.089 mii lei in 1999. Modificarea nivelului ratei rentabilitatii comerciale a influentat pozitivnivelul profitului pe salariat in sensul cresterii acestuia cu 100,62 mii lei in1999 fata de 1998, aceasta in conditiile cresterii profitului net realizat deS.C. “PREMECO” S.A. de la 110.120 mii lei in 1998 la 485.775 mii lei in

1999. B.Analiza modificarii profitului pe salariat in anul 2000 fata deanul 1999. Pentru simplificare, anul 2000 se va nota cu 1, iar anul 1999 (bazade comparatie) cu 0. a).modificarea fenomenului analizat b).cuantificarea influentei factorilor



1.influenta modificarii productivitatii muncii 1.1.influenta modificarii timpului efectiv lucrat exprimat prin numarulde zile lucrate in medie de un salariat 1.2.influenta modificarii productivitatii zilnice pe un salariat 2.influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale Sintetizand calculul influentei factorilor ,situatia se prezinta astfel: Z= -2,03 mii lei Wa

s=223,63 mii lei

Wzs

=225,66 mii lei E= -71,36

mii lei

RRC= - 294,99 mii lei In anul 2000 nivelul profitului pe salariat inregistreaza o scadere cu

71,36 mii lei fata de anul 1999, situatie care este nefavorabilaintreprinderii, mai ales ca este datorata scaderii ratei rentabilitatiicomerciale de la 0,22% in 1999 la 0,05% in 2000,modificarea nivelului

ratei rentabilitatii comerciale diminuand nivelul profitului pe salariat cu

295 mii lei. Scaderea ratei rentabilitatii comerciale a avut loc in conditiilereducerii profitului net obtinut de S.C. “PREMECO” S.A. de la 485.775mii lei in 1999 la 230.316 mii lei in 2000 si cresterii cifrei de afaceri de la224.811.089 mii lei in 1999 la 455.155.826 mii lei in 2000. O parte aacestei influente negative este acoperita de influenta pozitiva a cresteriiproductivitatii anuale pe salariat de la 71.871 mii lei in 1999 la 173.525mii lei in 2000.

In prezent, in cadrul societatii comerciale PREMECO S.A. se faceforturi pentru imbunatatirea situatiei prezentate ,pentru cresterea

profitului pe salariat prin cresterea ratei rentabilitatii comerciale ce



reflecta masura in care unitatea economica, toti factorii ei concura lasporirea profitului, in special prin cresterea volumului productiei,reducerea costurilor de productie, sporirea calitatii produselor ,diversificarea structurii productiei ,accelerarea vitezei de rotatie a

stocurilor de materii prime, materiale si implicit a stocurilor de marfa siutilizarea cat mai eficienta a timpului de lucru.

Documents

ANALIZA PRODUCTIVITATII MUNCII