Introducere

Introducere

Capitolul I: Analiza financiara a strii generale a ntreprinderii in baza bilanului .................................................................................. 31.1. Analiza activului .................................................................... 3

1.1.1. Analiza activelor pe termen lung ................................. 4

1.1.2. Analiza activelor curente ............................................ 5

1.2. Analiza pasivului .................................................................... 8

1.2.1. Analiza capitalului propriu .......................................... 9

1.2.2. Analiza capitalului mprumutat ...................................10

Capitolul II: Analiza raportului privind rezultatele financiare .......... 12

2.1. Analiza veniturilor si cheltuielelor .........................................13

2.2. Calcularea profitului ............................................................ 14

Capitolul III: Analiza in baza indicatorilor ....................................... 15

3.1. Analiza indicatorilor de rotaie a activelor ............................16

3.2. Analiza indicatorilor de llichiditate si solvabilitate .................18

3.3. Analiza indicatorilor de rentabilitate .......................................19

3.4. Analiza mijloacelor banesti ................................................... 22

3.5. Analiza indicatorilor de stabilitate financiara .......................... 23

Capitolul IV: Previziunea financiara a ntreprinderii .......................... 25

ncheiere

Bibliografie

IntroducereIn prezent se resimte pe plin efectele unei politici eronate. Rezultatele motenite au fost, aa cum se tie, in toate laturile economiei, grave. Au fost ignorate total criteriile de competitivitate, de eficienta si rentabilitate.

lesirea din criza a economiei, calea de urmat, nu poate fi alta dect aceea care vizeaz remodelarea ntregii structuri motenite, reaezarea ei pe criterii modeme, realiste, urmind edificarea democraiei economice ntemeiata pe libera iniiativa individuala si de grup al oamenilor creterea ponderii economiei private, pentru trecerea neintirziata la generalizarea mecanismelor de piaa, bazate pe decentralizare, libera concurenta si libertate deplina de aciune. Integrarea in sistema mondiala accentuiaza necestatea de corespundere la standardele internationale. Utitizarea planului nou de contrii permite folosirea metodelor modeme de analiza financiara. Coninutul de baza a analizei financiare consta in aprecierea rezultatelor si strii financiare a intreprinderii in baza darilor de seama financiare.

Drept subiect al analizei financiare efectuata in continuare este ntreprinderea S,A. "Bucuria"S.A "Bucuria" este nregistrata de ctre Camera nregistrrilor de Stat de pe ling Minsterul Justiiei al Republicii Moldova la 28 septembrie 1992.

Industria de cofetrie in republica si-a nceput activitatea in baza ntreprinderilor primitive ale fostelor ntreprinderi private.

Fabrica de cofetarii "Bucuria" Chsinau a devenit ntreprindere independenta cu teritoriul de azi in anul 1950. Avea o sectei de biscuii cu capacitatea de 14 tone in 24 ore, si o sectei de macaroane ce 10 tone in 24 ore.

In 1955 s-au dat in exploatare seciile de caramela, ciocolata, bomboane.

La momentul actual SAIC "Bucuria" este o ntreprindere monopolista de ramura, specializata in fabricarea produselor zaharoase si de cofetrie, volumul crora constituie aproximativ 90% din volumul produselor de cofetrie, fabricate in republica.

Din 12 grupe de produse fabricate in ramura de cofetrie ntreprinderea "Bucuria" produce 8.

Timp ndelungat fabrica "Bucuria" a funcionat cu statutul ntreprinderii de stat din 1988 face parte din Asociaia industriei ntreprinderilor de cofetarii ^Bucuria", care a reunificat 10 sovhozuri-fabrici, Biroul Tehnic de Construcii Experimentale, filiala Criuleni. 2 Din 1991, septembrie, fabrica "Bucuria" a existat ca ntreprindere de arenda. In septembrie 1992, la iniiativa colectivului de muncitori in corespundere cu Legea Republicii Moldova "Cu privire la societatie pe aciuni" ntreprinderea de arenda a fost transformata in societate pe aciuni de tip nchis cu capital mixt de stat si privat - SAIC "Bucuria".In anul 1994 in corespundere cu Legea Republicii Moldova "Cu privire la privatizare " SAIC "Bucuria" si-a modificat felul de proprietate si la momentul actual e bazata deplin pe capital privat, care constituia 30.2 mln. lei (1994).

Din structura de producere a S.A. "Bucuria" face parte secii si filiale cu volum de producere, personal, utilaj specializat, capabile de a exista ca ntreprinderi independente. Datind cu 1.08.1995 din componenta SAIC "Bucuria" fac parte:

- ntreprinderea de cofetarii "Bucuria", situata in centrul orasului Chisinau cu capacitate de fabricare 38.5 mii fone;

- filiala Biroul Specializat de Construcii Tehnice cu experimentarea in producie, orasul Chisinau;

- filiala Criuleni cu secia construcii de maini, sectorul de fabricare a drajeurilor si altor produse de cofetrie cu capacitatea anuala de 1.6 mii tone;

- filiala ""Saturn", oraul Donduseni, specializata in prepararea semifabricatelor din fructe pentru industria de cofetarii, de asemenea fabricarea buturilor tari din produse auxiliare, realizarea produselor de cofetrie ale intreprinderii.

Din cauza micsorarii numrului structurilor subdivizionale, teritorial ndeprtate de ntreprinderea de baza a societatii pe aciuni, a devenit dificil de dirijat, ceea ce va duce la majorarea aparatului administrativ, dublarea functiilor. Acestea simt partile slabe, in activitatea care necesita pe viitor decentralizare.

Partile forte ale activitatii intreprmderii sunt:

- legaturile amicale de lunga durate cu furnizorii locali de materie prima si materiale;

- situaia geografica favorabila a republicii, ceea ce creaza posibilitati avantajoase de naintare spre pietele tarilor Europei de Est si Vest, Orientul Apropiat;

- reteaua larga a magaznelor specializate;

- disponibilitatea capacitatilor de producie de a fabrica o nomenclatura larga de producie renumita in ramura industriei de cofetarii;

- aplicarea componenilor naturali de materie prima contra substituentilior, utilizati traditional in fabricare de catre firmele straine;

- disponibilitatea pietii libere de munca si lipsa necesitatilor in atragerea la instruire a personctlului utilizind si capital considerabil;

Capitolul I: Analiza financiara a strii generale a intrepnnderii conform bilanului contabil

Analiza financiara poate fi definita ca proces de folosire a instrumentelor si tehnicilor standard pentru analiza documentelor financiare ale ntreprinderii, obiectiv indispensabil pentru decizia de investiii si de finanare pentru fundamentarea corecta a masurilor ntreprinse de conducerea ntreprinderii. Pentru aceasta analiza financiara apeleaza la documentele de sinteza contabila (bilan, cont de rezultate, bugetul de venituri si cheltuieli si executa acestuia, raportul de gestiune).

Analiza financiara a strii actuale a ntreprinderii e necesara pentru a stabili punctele de reper si cele slabe ale gestiunii financiare actuale (analiza interna) cu scopul fundamentrii unor noi strategii sau pentru a satisface interesele partenerilor economici si financiari (analiza externa), pentru fundamentarea unor posibile aciuni de cooperare cu ntreprinderea in cauza.

Datele necesare analizei financiare a strii actuale a fabricii se prezint de formularele:

nr.l "Bilan contabil; nr.2 "Raportul privind rezultatele financiare"; nr.4 "Raportul privind fluxul mijloacelor banesti"; nr.6 "Anexa la raportul privind rezultatele financiare'.

Analiza financiara se face tinind cont de urmtoarele metode de analiza:

Analiza pe verticala consta in calcularea ponderii fiecrui articol din bilan in suma lui totala. Compararea in dinamica a acestor mrimi, ne permite de a aprecia modificrile structurale in componenta activelor si surselor de acoperire a acestora.

Analiza pe orizontala reprezint calcularea ritmului de cretere a fiecrui indicator. Utilizarea datelor aferente citorva perioade consecutive, permite de a urmri tendinele variaiei indicatorilor.

Ecuaia bilantiera de baza care este utilizata la pregtirea bilanului contabil este:

Deci, analiza bilanului presupune, anailza fiecrui element din formula de mai sus in parte cat si in corelaie intre ei.

1.1 Analiza activului (patrimoniului)

Activele reprezint totul ce formeaz proprietatea intrepinderii, si are valoare bneasca. Activele se imapart in active lichide si active nelichide, adic cele ce formeaz capitalul circulant si cele ce formeaza capitalui fix.

Analiza activelor prevede examinarea mrimii, componentei si corelaiei intre diferite elemente patrimoniale, aflate la dispoziia intreprindeii. In vederea aprecierii situaiei patrimoniale, in primul rind, se urmareste evoluta mijloacelor economice in dinamica.

Datele din bilanul contabil indica ca totalul patrimoniului a crescut in perioada raporata cu 21.2%, ceea ce reprezint un spor absolut de 16936062 lei.

Sporirea activelor in anul 1998 s-a datorat creterii cu 35.1% a activelor pe termen lung in condiiile creterii cu 2.5 % a activelor curente. Aceste ritmuri diferite au contribuit la modificarea structurii patrimoniului ntreprinderii. Schimbrile survenite in structura activelor sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabelul 1Componenta si structura patrimoniului ntreprinderii:

Nr.Categorii de activeExistenta la 31.12.98Existenta la 31.12.97 Devieri

SumaPonderea, %SumaPonderea, %

Patrimoniul intreprinderii (470), inclusiv967762231007984016110016936062

1.Active pe termen lung (180), inclusiv61956030644585849857.4160977532

1.1.Active nemateriale (030)630910.1423690.120722

1.2.Active materiale (090), din care:6110450298.64502769298.216076810

1.2.1.Active materiale in curs de executie (040)819993913.21088908923.7-2689150

1.2.2.Mijloace fixe (060)529456385.43413860374.5-28844040

1.3.Active financiare pe termen lung (160)7884371.37884371.70

2.Active curente (460), inclusiv:34820193363398166342.6838530

2.1.Stocuri de marfuri si materiale (250)2235034164.21935696572993745

2.2.Creante pe termen curt (350)1054567664.21363397440.1-3088298

2.3.Mijloace banesti (440)192417630.32952150.91628961

2.4.Alte active pe termen scurt (450)5.56958782-695878

Din datele prezentate in tabel se constata creterea nivelului de imobilizare a activelor de la 57.4% la 64%. Aceasta tendina se considera negativa in condiiile unui grad sczut de utilizare a capacitatilor de producie existente. Situaia apruta se explica prin faptul ca la nceputul anului 1998 mijloacele au fost reevaluate la suma de 31511435 lei precum si modemizarii utilajului vechi.

Stmctura activelor ntreprinderii se caracterizeaz prin rata ridicata a patrimoniului cu destinaie de producie. Astfel, ponderea mijloacelor fixe si stocurilor de mrfuri si materiale constituie circa 88.1% in suma totala a activului. In afara de aceasta, s-a ivit o tendina pozitiva de cretere a compoziiei tehnice (raportul dintre mijloace fixe si active circulante). Acest raport a crescut de la 1 la 1.52 ca urmare a creterii parcului de utilaj disponibil.

1.1.1. Analiza activelor pe termen lung

Activele materiale influienteaza considerabil valoarea activelor pe termen lung din simplu motiv ca au ponderi foarte nalte fiind egale cu 98.6% la sfrsitul perioadei si respectiv 98.2% la nceputul ei din totalul activelor pe termen lung. Se constata astfel o cretere absoluta a acestora egala cu 16076810 lei sau 35.7% din totalul activelor materiale la nceputul anului.

0 examinare mai detaliata a imobilizrilor ofer posibilitatea de a formula concluzia ca ponderea cea mai mare (circa 74.4%) in componenta lor revine mijloacelor fixe. Totodat se observa creterea mrimii absolute si relative a acestei grupe patrimoniale in suma totala a activelor, ce se explica prin creterea valorii coeficientului compoziiei tehnice a ntreprinderii cretere cauzata de reevaluarea mijloacelor fixe.

Accelerarea procesului de reinoire actioneaza pozitiv din punct de vedere al integritarii si calitatii potenialului tehnic disponibil. Astfel, in anul 1998 a sczut coeficientul de uzura acumulata a mijloacelor fixe de la 70.5%, la nceputul anului la 60.9% la sfrsitul anului. In cursul perioadei au fost ntreprinse masuri in vederea vinzarii mijloacelor fixe neutilizate si continurii procesului de modernizare a seciei de producie, ce va contribui in viitor la dezvoltarea potenialului tehnic.

Activele nemateriale constituie la sfrsitul anului 63091 lei din totalul activelor pe termen lung. Se observa o cretere absoluta a valorii cu 20722 lei fata de valoarea activelor nemateriale la nceputul anului. Insa ponderea acestora in totalul activelor pe termen lung ramine constanta si esteegalacu0.1%.

Neesentiala este si ponderea activelor financiare pe termen lung ,constituind 1.3% la sfrsitul anului 1998 si 1.7% la nceputul lui.

1.1.2 Analiza activelor curente

Datele din tabelul 1 reflecta o cretere a activelor curente cu 2.5% ca volum valoric si o reducere cu 6.6% ca pondere.

Un aspect ce caracterizeaz modificrile in structura activelor curente l constituie faptul ca in condiiile creterii vinzarilor nete cu 18.1% suma mijloacelor plasate in stocuri de mrfuri si materiale a crescut cu 15.5% ceea ce nu se apreciaz pozitiv. Ca rezultat, datele bilanului contabil denota o micorare a ratei stocurilor in suma activelor de la 24.2% la 23.1%, iar in suma activelor curente o cretere de la 57% la 64.2%. Aceasta cretere a strocurilor se datoreaz in cea mai mare msura creterii materiei prime in stocuri, cretere estimata la 15% din totalul materialelor la nceputul anului. Producia din stocuri s-a micorat cu 166548 lei ceea ce constituie o scdere de 11.6%.

Totodat se remarca o micorare considerabila a ratei creanelor. Creantele cuprind datoriile altor intreprinderi si persoane fizice aferente facturilor comerciale, veniturilor calculate, avansurilor, chiriei etc. Micorarea sumei creanelor pe termen scurt se datoreaz faptului ca creanele aferente facturilor comerciale au sczut cu 23.7%; micorarea avansurilor acordate anterior cu 248406 lei ceea ce constituie aproximativ 30.7% de la suma avansurilor la nceputul anului; micorarea "altor creane pe termen scurt" cu 778660 lei ceea ce constituie 32.3% de la suma iniiala. Ca rezultat, ponderea decontrilor cu debitorii in suma activelor curente a sczut pe parcursul anuluil998 de la 40.1% la 30.3%. Aceasta nseamn ca se respecta condiiile disciplinei de plata din partea clienilor.

In perioada raportata s-a majorat considerabil mrimea absoluta si relativa a celor mai mobile active circulante, Deci, se constata o cretere a cotei mijloacelor banesti in suma activelor curente de la 0.9% la 5.5%. In raport cu suma totala a patrimoniului ntreprinderii cota mijloacelor banesti devine aproape egala cu 2%, ceea ce influienteaza pozitiv asupra lichiditatii bilanului contabil.

Caracteristica situaiei patrimoniale ale ntreprinderii nu este completa fara analiza activelor nete, care se determina in baza formulei:

Indicatorul prezentat reflecta mrimea patrimoniului care este format pe seama surselor proprii si nu este mpovrat cu datorii.

Evoluta patrimoniului, format pe seama surselor proprii de finanare, este prezentata in tabelul 2.

Tabelul 2.Calculul patrimoniului net

Nr.IndicatoriLa 31.12.98La 31.12.97Modifocarea

1Total active967762237984016116936062

2Datorii pe t. Lung5388560538856

3Datorii pe t. Scurt26202223247936361408587

44 4Active nete (patrimoniu net)12243959010463379717805793

Din datele prezentate in tabel se constata o cretere a activelor nete in perioada raportata cu 17805793 lei, ceea ce reprezint un spor relativ de 17% in comparaie cu nceputul anului. Indicatorul prezentat reflecta capacitatea ntreprinderii "Bucuria" de a face fata oblgatiilor asumate.

0 parte componenta activelor nete ale ntreprinderii reprezint activele curente nete. Acest indicator este necesar pentru aprecierea situaiei financiare a ntreprinderii. In tara noastr acesta este cunoscut sub denumirea de mijloace circulante proprii. In practica mondiala se utilizeaz mai des noiunea de fond de rulment sau capital circulant net.

Capitalul circulant net reprezint, pe de o parte, depasirea datoriilor pe termen scurt de activele curente si poate fi determinat in felul urmtor:

Analiza situaiei patrimoniale in mod consecvent se completeaz cu aprecierea asigurrii ntreprinderii cu mijloace circulante proprii, efectuata in tabelul 3.

Tabelul3

Aprecierea asigurrii ntreprinderii cu active curente nete

Nr.IndicatoriiLa 31.12.98La 31.12.97Modoficarea

1Active curente3482019333981663838530

2Datorii pe termen scurt2602223247936361408587

3Active curente nete86179709188027-570057

Din datele prezentate in tabel se observa ca la ntreprinderea "Bucuria" s-a nregistrat un dificit de active curente nete.

In continuare se efectuiaza analiza modificrilor structurale ale patrimoniului prin calcularea ratelor de structura a activelor: rata imobilizarior; corelatia dintre activele curente si cele imobilizate.Rata imobilizrilor reflecta cota activelor imobilizate in suma totala a patrimoniului ntreprinderii La aprecierea acestuia este necesar sa inem cont de nivelul de insusire a capacitatii de producie. In particular, creterea in dinamica a ratei imobilizrilor in condiiile unui grad sczut de utilizare a capacitatilor de producie existente reflecta o compoziie fragila a utilizrii patrimoniului ntreprinderii. Ponderea ridicata (mai mare de 65% din activ) poate circa dificultati privind achitarea datoriilor.

Rata imobilizrilor se calcula dupa formula:

Anul 1997: Rimob = 57.4%

Anul 1998: Rimob = 64.0%

Astfel se estimeaz o tendina de cretere activelor pe termen lung.

Corelaia intre activele curente si imobilizate caracterizeza corelaiile interne existente intre elementele patrimoniului reflectate in activul bilanului. Nivelul ridicat al acestui coeficient determina tendina spre accelerarea rotaiei patrimoniului ntreprinderii si contribuie eliberarea mijloacelor banesti.

Corelaia intre activele curente si imobilizate caracterizeaz corelaiile interne existente intre elementele patrimoniului reflectate in activul bilanului. Nivelul nalt al acestui indicator determina tendina spre accelerarea rotaiei patrimoniului ntreprinderii si contribuie la eliberarea mijloacelor banesti. Acest coeficient se calcula ca raportul:

Anul 1998: Caci = 56.2%

Anul 1997: Caci = 74,1%

Datorita creterii ratei de imobilizare valoarea acestui coeficient are tendina de a scdea in timp.

Rata patrimoninlui cu destinaie de producie caracterizeaz potenialul productiv al ntreprinderii. Aceasta rata reflecta ponderea patrimoniului ntreprinderii care poate fi direct utilizata pentru fabricarea produciei, prestarea serviciilor, executarea lucrrilor.

Formula de calcul este:

Anul 1998: Rdp = 71.2%

Anul 1997 Rdp== 60.2%

Creterea acestui indicator se apreciaz ca pozitiva, fiindca contribuie la sporirea volumul activitatii de producie. Situaia patrimoniala cu rata redusa a patrimoniului productiv (mai mica ca 0.5) se considera periculoasa cu consecine negative in ceea ce privete posibilitatile de a dezvolta activitatea productiva.

Analiza generala a structurii activelor poate fi ncheiata cu determinarea coificientului compoziiei tehnice a intrepnrinderii. In condiiile crizei economice si inflaiei acest raport are o tendina negativa de descretere, condiionata de un ir de cauze: majorarea preturilor pentru mrfuri si materialele stocate, scderea gradului de rennoire a mijloacelor fixe din cauza scumpirii lor si lipsei surselor de finanare.

Formula de calcul este:

Anul 1998: Kct = 1.52

Anul 1997: Kct= 1.005

1.2. Analiza pasivului (surselor de mijloace)Analiza structurii surselor de formare a patrimoniului se efectuiaza in scopul aprecierii stabilitatii financiare a ntreprinderii sau cu alte cuvinte, a gradului de dependenta a ntreprinderii de sursele atrase si mprumutate.

Analiza structurii surselor de finanare a activitatii ntreprinderii se efectuiaza in baza unui ir de indicatori, care in literatura de specialitate se mai numesc coeficienti ai structurii capitalului; independentei financiare; de acoperire; de solvabilitate; de ndatorare sau coeficieni de plata; Aceti coeficieni ii vom calcula in Capitolul ni.

Aadar, in structura surselor de formare a mijloacelor patrimoniului intra:

Datoriile reprezint obigatiile banesti ale ntreprinderii fata de creditori. Unele din aceste angajamente trebuie sa fie achitate in decursul anului (pe termen scurt), altele - dup o perioada mai indelungata de timp (pe termen lung). Astfel in componenta datoriilor sunt incluse creditele si mprumuturile bancare primite, datoriile aferente facturilor comerciale, bugetului, personalului, si altor creditori. Datoriile aferente creditelor si mprumuturilor bancare primite sunt reflectate in bilan tinand cont de dobinzile aferente plaii la finele perioadei de gestiune.

Capitalul propriu reprezint diferena dintre valoarea activelor si valoarea pasivelor, adic valoarea patrimoniului cu efectuarea tuturor obligatiunilor. Capitalul propriu cuprinde:

capitalul statutar si suplimentar; capitalul secundar; profit nerepartizat; rezerve.

Tabelul 4

Structura surselor patrimoniului ntreprinderii

NrCategorii de pasiveExistente la 31.12.97Existente la 31.12.97Devieri

Suma%Suma%

Total pasiv (980), inclusiv:967762231007984016110016936062

1Capital propriu (650), din care:7002514472.45504652568.914988619

1.1.Capital statutar (520)2597767637.12597767647.20

1.2.Rezerve (560)7645961.11663533530.2-15870739

1.3.Profit nerepartizat (610), din care:1178143716.81243351422.6-652077

1.3.1.Profit nerepartizat a anilor precedenti (580)1066776015.21066583619.41924

1.3.2.Profit net (590)11146281.617394483.2-624820

1.4.Capital secunddar (640)315114345450031511435

2.Capital imprumutat (770) + (970), din care:2674107927.6247793663631.1-2.45E*09

2.1.Datorii pe termen scurt (970)2235034164.219356596572993745

2.2.Datorii pe termen lung (770)1054567630.31363397440.1-3088298

1.2.1. Analiza capitalului propriu

Pentru majoritatea agenilor economici capitalul propriu constituie o sursa de finanarea de prima importanta. Nu este intimplator faptul ca mrimea, structura si modificrile capitalului propriu prezint un interes deosebit pentru toate grupele de utilizatori al rapoartelor financiare. Este rezonabil de a analiza structura capitalului propriu. La aceasta etapa se studiaz cota urmatoarelor pari componente ale acestuia: capitalului statutar si suplimentar; secundar;

rezervelor; profitului nerepartizat.

Conform datelor bilanului avem ca capitalul propriu pentru anul 1998 constituie 70035144 lei sau 72.4% si 79840161 lei sau 68.9% pentru anui 1997. Deci, observam acesta deine ponderea cea mai mare din totalul surselor. Aceasta relatare se apreciaz pozitiv, deoarece capacitatea ntreprinderii de ai finana activitatea economica din sursele proprii, nu din cele mprumutate, asigura un grad de independenta fata de teri.

Ponderea marea a capitalului propriu se datoreaz elementelor structurale ale acestuia. Astfel, pondera cea mai marea o deine capitalul statutar, care constituie 47.2% pentru perioada

1997 si 37.1 pentru perioada 1998, in mrimi absolute constituind 25977676 lei, neavind modificri.

Elementele care au dus la modificri in capitalul propriu pe parcursul perioadei raportate sunt:

Rezervcle care constituiau 30.2% pentru anul 1997 si 1.1% pentru anul 1998. Se observa o scdere absoluta a acestora in suma de 15870739 lei. Aceasta se datoreaz micsorarii eseniale a "altor rezerve" prevzute de intreprindere de la 1633446 lei in 1997 la 463727 lei in 1998, diferena constituind 15870739 lei.

Profitul nerepartizat care constituie 16.8% pentru 1998 si 22.6% pentru 1997. Scderea profitului nerepartizat se datoreaz micsorarii acestuia cu 652077 lei ceea ce constituie 5.2% de la suma profitului pentru 1997. Acest fapt rezulta din micorarea profitului net cu 624820 lei, aceasta constituind 95.8% de la modificarea profitului nerepartizat.

Constatarea capitalului secundar la 31511435 lei de la 0 lei se datoreaz reevalurii mijloacelor fixe. Aceasta cifra duce pentru 1998 la plasarea capitalului secundar in fruntea factorilor care au contribuit la modificarea capitalului propriu, avind o pondere de 45%. Daca elementelor a capitalului propriu ar prezint o micorare in timp, atunci aceasta diferena este compensata pe deplin de mijloacele banesti rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe. 1.2.2. Analiza capitalului mprumutat.

1.2.2. Ponderea capitalului mprumutat

Ponderea capitalului mprumutat in totalul surselor ntreprinderii constituie 27.6% pentru 1998 si 31,1% pentru 1997. Analiza in dinamica ne arata o cretere att a datoriilor pe termen lung cat si a datoriilor pe termen scurt, acestea constituind in 1998 267741079 lei, si respectiv, 24793636 lei pentru 1997.

Creterea datoriilor pe termen lung se datoreaz apariiei a "datoriei minate privind impozitul pe venit"

Creterea datoriilor pe termen scurt se datoreaz creterii contractrii creditelor si mprumuturilor bancare pe termen scurt cu 2029680 lei; neachitarea si creterea datoriilor privind facturile comerciale cu 1302842 lei; existenta datoriilor privind retribuirea muncii care au crescut cu 211749 lei. Aportul cel mai mare in creterea datoriilor pe termen scurt l dein contractarea creditelor si mprumuturilor bancare pe termen scurt. Insa aceasta diferena se compenseaz parial pe baza diferenelor pozitive ale micsorarii: avansurilor primite; datoriilor privind decontrile cu bugetul; altor datorii pe termen scurt.

Din punct de vedere al tehnicii de calcul toi coeficientii utilizai la analiza generala a structurii surselor de finanare se determina ca raportul intre diferite pari componente ale formulei:

In cadrul analizei structurii de finanare a activelor pot fi utilizai urmtorii coeficieni: coeficientul autonomiei financiare (Capitolul III); coeficientul de atragere a surselor mprumutate (Capitolul III); corelaia intre sursele mprumutate si sursele proprii; Rata solvabiltatii generale (Capitolul III).

Rata generala de acoperire a capitalului propriu se calcula dup formula:

Fiind calculat in procente, acest raport arata ca la primele 100% activele se finanteaza pe seama surselor proprii, iar la celelalte - prin atragerea mijloacelor mprumutate. Sporirea acestui coeficient reflecta situaia dificila a ntreprinderii privind independenta financiara.

Anul 1998: Rac = 138.2 %

Anul 1997: Rac = 145.0 %

De aici putem concluziona ca independenta ntreprinderii timp de un an s-a fcut mai "tare" deoarece finanarea activelor pe seama mijloacelor mprumutate a sczut de la 45% la 38.2%.

Legea "Cu privirea la societatile pe aciuni" spune: valoarea activelor nete nu poate fi mai mica dect mrimea capitalului statutar. Daca, restricia nominalizata nu se respecta, societatea nu are dreptul sa plteasc dividende, sa mreasc capitalului statutar. In legtura cu aceasta se calcula un aa indicator cum este

Corelaia intre activele nete si capitalul statutar:

Anul 1998: Cac = -2.7

Anul 1997: Cac = 2.12

In procesul desfasurarii activitatii ntreprinderii pentru asigurarea continuitatii economico -financiare se obin mijloace de la bnci, de la alte persoane juridice sau fizice, ceea ce impune si analiza surselor mprumutate. Astfel este raional de efectuat analiza structurala a mijloacelor mprumutate. La acesta etapa de analiza in dinamica se examineaza rata de atragere pe termen lung a mijloacelor imprumuturile, calculindu-se dup formula:

Acest raport permite a se stabili cota mprumuturilor pe termen lung in suma totala a datoriilor ntreprinderii. Creterea in dinamica a acestui coieficient contribuie la majorarea capitalului permanent.

Anul 1998: Ratm = 2.01%

Anul 1997: Ratm = 0% (Deoarece nu existau datorii pe termen lung)

Capacitatea firmei de a contracta in caz de necesitate noi mprumuturi, asigurind totodat un anumit nivel de garanii pentru creditorii cu privire la posibilitatea recuperrii sumelor mprumutate se calcula coeficientul de autofinanare a capitalului permanent. Formula, de calcul este:

Acest raport are nsemntate analitica prin comparaie in dinamica si suscita un interes deosebit din partea creditorilor.

Anul 1998: Kauto-99.2%

Anul 1997: Kauto-100%

Concluzii la capitolul I: Patrimoniul ntreprinderii timp de un an a crescut cu 16936062 lei, cretere datorata modernizarii utilajului si reevalurii celui vechi.

Evoluia strii surselor ntreprinderii se caracterizeaz prin creterea lor cu 16936062 lei, cretere datorita majorrii capitalului propriu si a celui mprumutat in proporie de 88,5% si 11.5% din totalul creterii pasivului.

Capitolul II: Analiza raportului privind rezultatele financiare.

Sursa de baza de existenta a majoritarii intreprinderilor productoare si comerciale sunt vinzarile. Anume vinzarile determina toate aspectele activitatii ntreprinderii. Contul de profit si pierderi (rezultatele financiare) este un document care evidentiaza in sinteza veniturile si cheltuielele pentru o anumita perioada. Acest document pune accentul pe o singura poriune componenta a bilanului: modifcarile ce au loc datorita exploatrii si efectelor lor asupra profiturilor reinute (nerepartizate ca dividende) sau a profiturilor acumulate. Deci contul de profit si pierderi ne arata motivele pentru care ntreprinderea e profitabila sau nu.

Scopul contului de profit si pierderi este sa prezinte rezultatele unei afaceri, comparind venitul obinut in decursul unei perioade cu cheltuielele pentru obinerea venitului. Contul de profit si pierderi este structurat in baza identitatii:

Deci, rezultatul explica cistigul sau pierderea produsa de activitatea ntreprinderii;

Contul de profit si pierderi stabilete veniturile si cheltuielele pe tipuri de activitatii (operaionala; investitionala; financiara; excepionala), din posibilitatea compartimentului financiar - contabil din cadrul ntreprinderii sa urmreasc evoluia porfirului pe categorii de activitatii, puindu-se in evidenta modificrile intervenite in structura lor.

Informaia furnzat in contul de profit si pierderi poate fi structurata astfel:

Indtcatorinceputul anuluiSfirsitul anului

Vinzari nete86069721728554560

Costul vinzarilor6421270961402042

Profit brut2185701211452518

Alte venituri operaionale1265960156593

Cheltuitei comericiale82508844075312

Cheltuieli generale si administrative49097973467336

Alte cheltuieli operaionale20536021541883

Rezultat din activitatea operaionala79086892524580

Rezultat din activitatea de investiii2740631272

Rezultat din activitatea financiara-579779-75586

Rezuftat din activitatea econ financ21390162480266

Rezuftat excepional

Profit pina la impozitare21390162480266

Cheltuitei privind impozitul1024368740818

Profit brut11146281739448

2.1. Analiza veniturilor si cheltuielelor

Dup cum am spus scopul oricrei ntreprinderi l constituie majorarea volumului vinzarilor in vederea obinerii unui profit cit mai mare. De aceea este raional sa se primeasc de la analiza vinzarilor, de care depind rezultatul financiar; nivelul rentabilitatii si alti indicatori al activitatii ntreprinderii, Venitul din vizarea produciei se constata la livrarea acesteia si transmiterea drepturilor de proprietate ctre cumprtor. Venitirile, cheltuielele si rezultatele financiare sunt reflectate in raportul privind rezultatele financiare separat pe feluri de activitatii -operationala; investitionala; financiara si pe evenimentele excepionale.

Conform datelor din raportul privind rezultatele financiare se constata o cretere a vinzarilor nete de la 72854560 lei, la nceputul anului, la 8606972 lei la sfrstul acestuia, creterea absoluta constituind 13215161 lei sau 18.1% din volumul vinzarilor de la nceputul anului.

Totodat evoluia costului vinzarilor constituie doar 4.6% de la suma costurilor la nceputul anului. Astfel se observa o cretere destul de eseniala a vinzarilor nete si o cretere mica a costurilor vinzarilor. Aceasta are urmtoarele explicaii:

- Realizarea produciei din stocuri care a dus la micorarea stocurilor de mrfuri si materiale cu 11.6%.

- Se mai explica si prin totalitatea proceselor inflaioniste care au nceput sa se pronune incepind cu luna septembrie a anului 1998.

La sfrstul anului 1998 se nregistreaz o cretere enorma a altor venituri operaionale, cretere egala cu 1109367 lei. Aceasta cretere influienteaza direct asupra creterii rezultatului financiar total cu aceasi suma.

Se nregistreaz o cretere colosala a cheltuielelor comerciale de 4075312 lei, la nceputul perioadei, la 8250884 lei la sfirsitul anului, aceasta constituind 4175572 lei, adic cheltuielele comerciale practic s-au dublat. Posibilele cauze care au dus la creterea cheltuielelor comerciale pot fi:

- cheltuielile privind operaiunile de marketing;

- cheltuieli pentru ambalaje si mpachetarea produselor si mrfurilor;

- cheltuieli de transport aferente desfacerii;

- cheltuieli aferente crerii rezervei privind datoriile dubioase;

Volumul mare a cheltuielelor comerciale duce la diminuarea rezultatului din activitatea operaionala. Dar, totui, acesta constituie la sfirsitul perioadei 7908689 lei, de 2.1 ori mai mult ca in perioada precedenta. Compensarea cheltuielelor in totalul rezultatului operaional se datoreaz altor venituri operaionale.

0 influienta negativa o are si creterea cheltuielelor generale si administrative de la 3467336 lei la 4909797 lei, creterea fiind egala cu 1442461 lei sau 41.6% fata de valoarea cheltuielelor generale si administrative la nceputul anului. Deci, prin urmarea, cheltuielele generale si administrative duc direct la diminuarea rezultatului operaional.

Se observa si o uoara scdere a rezultatului din activitatea investitionala egala cu 3866 lei sau 12.4%. 0 cauza posibila a diminurii rezultatului investitional este procurarea sau rennoirea unor articole de inventar specializat

Elementul care a contribuit cel mai mult la diminuarea profitului sunt pierderile obinute din activitatea financiara care au crescut de 76.7 ori. Aceasta pierdere contribuie esenial la diminuarea profitului.

2.2. Calcularea profitului

Este indiscutabil faptul ca aprecierea rezultatelor financiare obinute in perioada raportata ocupa un loc central in activitatea ntreprinderii. Informaia privind mrimea profitului sau pierderilor prezint un deosebit interes pentru toi utilizatorii rapoartelor financiare - proprietarii; creditorii; fumizori; concureni; organe fiscale.

Calcularea profitului parcurge mai multe etape si ncepe cu calcularea profitului brut care reprezint elementul principal al rezultatului financiar din activitatea operaionala.

Anul 1997: P. brut = 11452518 lei

Anul 1998: P. brut = 218 57012 lei

Astfel, s-a nregistrat o creterea a profitului egala cu 10404494 lei in cazul creterii costurilor cu 4.6%.

Urmtoarea etapa presupune analiza mrimii profitului din activitatea operaionala. Din punct de vedere factorial profitul din activitatea operaionala poate fi determinat prin formula:

Este evident ca fiecare parte componenta din formula nominalizata influienteaza asupra rezultatului operaional al ntreprinderii. De exemplu, creterea cheltuielelor generale si administrative cu 1442461 lei diminuiaza profitul din activitatea operaionala cu aceasi suma.

Anul 1997: Rezultat a.o. - 252458 lei

Anul 1998: Rezultat a.o. == 7908689 lei

Creterea profitului - datorita creterii altor venituri operaionale.

-

Anul 1997: Rezultat aef= 2480260 lei

Anul 1998: Rezultat aef= 2139016 lei

In continuare se efectuiaza caclulul profitului pina la impozitare:

Anul 1997: Profit pi - 2480260 lei

Anul 1998: Profit pi = 2139016 lei

Mrimea acestui indicator poate fi comparata cu suma profitului de bilan din anii precedeni. Examinarea profitului dup feluri de activitatii permite de a formula concluzia, din care sursele principale de venituri isi acoper cheltuielele ntreprinderii.

In continuare pentru determinarea nivelului de retragere in bugetul de stat a profitului obinut de ntreprindere se calcula cota impozitului pe venit in suma profitului pina la impozitare.Anul 1997: Cota impozitului = 29.9%

Anul 1998: Cota impozitului = 47.9%

Acest indicator se utilizeaz foarte des pentru determinarea presiunii sistemului fiscal asupra rezultatelor financiare ale ntreprinderii.

Capitolul III: Analiza strii ntreprinderii in baza indicatorilor

Analiza situaiei patrimoniale si financiare in baza indicatorilor urmareste a face informatia, coninuta in analiza, clara si inteleasa de toate categoriile de utilizatori.

Indicatorii analizai trebuie sa fie structurai raional si sa cuprind toate aspectele economico-financiare ale ntreprinderii in perioada raportata. Ca rezultat parte analitica a analizei devine voluminoasa si complicata pentru intelegerea de ctre utilizatorii rapoartelor financiare. In scop de a uura situaia indicatorii sunt grupai pe blocuri de indicatori financiari grupai dup coninutul economic.

Astfel avem indicatori de rotaie a activelor; indcatori de lichiditate; indicatori de rentabilitate; indicatori de proftabilitate; indicatori ai autonomiei financiare. 3.1. Analiza indicatorilor de rotaie a activelor

Indicatorii de rotaie a activelor reprezint o caracteristica a eficientei potenialului financiar al ntreprinderii. Coieficientii de rotaie servesc pentru acionarii poteniali la deciderea de cumparare a aciunilor unei sau altei ntreprinderi.

Tabelul 5Calculul coieficientilor utilizrii a activelor

Nr.IndicatoriiLa 31.12.98

1Volumul vlnzarilor86069721

2Valoarea medie a activelor88308192

3Numrul de rotatiJ a activelor0.97

4Valoarea medie a mijloacelor fixe43821583

5Coeficientul exploatrii mijloacelor fixe1.96

6Valoarea medie a activelor curente34400926

7Numrul de rotatii a activetor curente2.5

8Costul vinzarilor64212709

9Valoarea medie a stocurilor20653469

10Numrul de rotaie a stocurilor3.06

11Valoarea medie a creanelor12069625

12Numrul de rotaie a creantetor7.12

13Durata de rotaie aIe creantetor51

Numrul de rotaii a activelor caracterizeaz cota produciei vindute de ntreprindere, tinind cont de activele disponibile. Cu alte cuvinte, acesta semnifica in ce msura achiziionarea activelor contribuie la creterea volumului vinzarilor pe piaa. Acest indicator se calcula dup formula:

Valoarea obinuta este Nr.a.= 0.97.

In baza indicatorului in cauza poate fi uor determinata viteza de rotaie a activelor. Numrul de rotaii a activelor depinde de influenta indicatorilor cum sunt: numrul de rotaie a activelor curente; numrul de rotaii a stocurilor de mrfuri si materiale; numrul de rotaii a creanelor.

Numrul de rotaii a activelor curente se calcula dup formula:

Conform formulei obtinem urmtorul rezultat: N r.a.= 2.5

Durata de rotaie a stocurilor caracterizeaz eficienta activitatii ntreprinderii in aa direcii cum sunt aprovizionarea, producerea si desfacerea. Cu cat nivelul acestui indicator este mai mic, cu att ntreprinderea isi organizeaz mai eficient relaiile sale cu furmzorii. Acest coieficient se calcula dup formula:

In acazul nostru valoarea acestui coeficient este egala cu 3.08 (pentru anul 1998).

Duruta de rotaie a creanelor reflecta eficienta politicii ntreprinderii in domeniul creditrii cumprtorilor din punct de vedere al ncasrilor creanelor, caracterizata cu termenul real de creditare a creanelor difer de directivele stabilite in privina acestui termen.

Coeficientul exploatrii mijloacelor fixe caracterizeaz eficienta utilizrii mijloacelor fxe din punct de vedere al capacitatii ntreprinderii de a asigura vizarea produselor, timnd cont de mijloacele fixe disponibile. Acest indicator semnifica de asemenea, in ce msura investiiile depuse in mijloace de producie aduc ntreprinderii venit. Un factor pozitiv l constituie sporirea acestui coeficient in dinamica. Formula de calcul al acestuia este urmtoarea:

Valoarea acestui coeficient pentru anull998 este egala cu 1.98.

Coeficientul incarcarii mijloacelor fixe indica suma activelor circulante avansate pentru a primi 1 leu al cifrei de afaceri, adic cai bani ai activelor circulante au fost cheltuii pentru a obine 1 leu al cifrei de afaceri. Formula de calcul este data mai jos:

Pentru anul 1998 valoarea coeficientul incarcarii mijloacelor fixe constituie 0.22 lei. Adic pentru a obine 1 leu din cifra de afaceri se cheltuite 0.22 lei a activelor circulante. 3.2 Analiza indicatorilor de lichiditate si de solvabilitate

Lichiditatea bilanului contabili caracterizeaz capacitatea ntreprinderii de a achita datoriile curente. Solvabilitatea - posibiltatea ntreprinderii de achita toate datatoriile: att cele curente cat si cele pe termen lung.

Formula de baza a lichiditatii este:

Acest raport arata, daca inreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt in perioada raportata. Mrimea acestui indicator trebuie sa oscileze intre 1-2. Limita de jos este condiionata de faptul ca activele curente trebuie sa fie cel puin suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt, in caz contrar ntreprinderea va fi insolvabila. Se considera ca, daca valoarea acestui coeficient este mai mare ca 2, activele ntreprinderii au o structura nerationala: o parte din mijloacele ei sunt inghetate in stocuri de mrfuri si materiale; in componenta produciei in curs de execuie.

Tabelul 6

Calculul coieficientilor lichiditatii

+

Nr..IndicatoiiiLa 31.12.98La 31.12.98Mrimea optima

1Coeficientul lichidtatii absolut0.070.01>0.2

2Coeficientul llchidtatii intermediara0.50.6>0.7

3Coieficietul lichiditatii totale1.31.4>1

Nivelul coeficientul lichiditatii absolute arata ca la nceputul perioadei, ntreprinderea S.A."Bucuria", dispunind de resurse banesti a fost capabila sa achite numai 1% din datoriile pe termen scurt, ceea ce se situiaza sub nivelul minim si se apreciaz negativ. la la finele anului se observa o cretere a acestui coeficient de 1% la 7%. Aceasta valoare de asemenea este sub nivelul minim dar se apreciaz pozitiv datorita faptului ca se observa o tendina de cretere a valorii coieficientului lichiditatii absolute.

Coeficientul lichiditatii intermediare de asemenea nu permite achitarea datoriilor pe termen scurt din aceasi cauza: valorile reale se afla sub limita recomandata, constituind la sfrstul anului 1998 0.5 manifestind o scdere in comparaie cu nceputul anului.

Conform datelor din tabel putem trage concluzia ca datoriile pe termen scurt vor fi acoperite numai pe baza activelor curente, deoarece valoarea a coeficientului lichiditatii totale att la nceputul anului cat si la sfirsitul anului este mai mare ca limita minima admisibila, constituind 140% la 31.12.97 si 130% la 31.12.98.

In baza datelor acestor coeficieni de lichiditate putem trage concluzia, ca, dei ntreprinderea este solvabila, ea nu pute sa achite datoriile pe termen scurt dect prin intermediul activelor curente. De aici rezulta concluzia ca structura patrimoniului conform lichiditatii las de dorit

Un indicator care prezint interes pentru utilizatorii rapoartelor financiare l constituie coeficientul solvabilitatii patrimoniale, care are formula de calcul:

Substituind valorile din bilan pentru capital statutar (rd.480) si pentru capitalul permanent (650+770) obinem urmtoarele rezultate:

Anul 1998: Ks.p = 36.8%

Anul 1997: Ks.p = 47.2%

Deci, avem ca valoarea acestui coeficient a sczut de la 47.2% la 36.8%, ceea ce ne arata ca ponderea capitalului statutar in totalul capitalului permanent a sczut necatand la faptul ca valoarea capitalului statutar a rmas aceasi si este egala cu 25977676 lei. Aceasta micorarea se datoreaz faptului ca a crescut valoarea capitalului propriu si au aprut datorii fata de buget privind impozitul.

3.1. Analiza indicatorilor de rentabilitate

In economia de piaa profitul constituie raiunea de a fi a unei ntreprinderi. Rentabilitatea reflecta capacitatea ntreprinderii de a produce profit, oglindind intr-o forma sintetica eficienta ntregii activitatii economice a intreprmderii.

In general rentabilitatea, ca indicator de eficienta, se determina ca raport intre efectele economice si financiare obinute si eforturile depuse pentru obinerea lor. Indicatorul nominalizat poate capata forme diferite, in funcie de profitul brut sau net la numrtor sau de baza de raportare care exprima efortul sau cheltuiala (activul economic; capitaluri; costul vinzarii; valoarea produciei vindute etc.).

Rata profitului brut caracterizeaz nivelul profitului brut obinut la 1 leu Vinzari nete. Mrimea lui trebuie sa ramina stabila sau sa creasc in dinamica. Micorarea nivelului acestui raport semnifica creterea costului vinzarilor

Rata profitului brut depinde de influenta urmtorilor factori: structura produciei vndute;

costurile produciei vindute si preturile de vinzare. Volumul produciei nu are o influenta directa pentru ca, actionind asupra numitorului si numrtorului in aceasi proporie, influenta asupra ratei profitului devine nula.

Volumul produciei influientiaza, insa, indirect prin costuri, intrucit in condiiile in care volumul produciei creste, costurile se reduc pe unitate de produs pe seama cheltuielelor fixe.

Rata profitului operaional arata capacitatea ntreprinderii de a obine profit din activitatea de baza la un leu vinzari.

Rata profitului net caracterizeaz capacitatea ntreprinderii de a produce profit net din Vinzari si reflecta profitul net obinut in medie pe ntreprindere la 1 leu Vinzari nete. Creterea nivelului acestui coeficient marturiseste despre gestionarea eficienta a procesului de producie. Acest coeficient depinde de mrimea cotei impozitului pe venit si de capacitatea ntreprinderii de a folosi nlesnirile fiscale. In condiiile. cind cota impozitului - stabilita rata profitului net depinde de eficienta utilizrii surselor mprumutate. Rata profitului net se analizeaz in dinamica, si cu cit nivelul acestei rate este mai mare, cu atit mai "bogati" simt acionarii.

Rata rentabilitatii economice caracterizeaz eficienta mijloacelor utilizate in procesul de producie, indiferent de faptul, daca acestea sunt formate pe seama surselor proprii sau mprumutate de finantare. Mrimea acestui coeficient poate fi si negativa atunci cind ntreprinderea suporta pierderi.

Rata economica poate fi majorata fie prin creterea numarului de rotaii al activelor, fie prin creterea ratei profitului, fie prin ambele cai. Analiza ratei rentabilitatii economice se efectuiaza in dinamica si aceasta trebuie, sa fie superioara ratei de inflaie, pentru ca ntreprinderea sa se mentinea pe piaa. Rata rentabilitatii economice trebuie sa permit ntreprinderii rennoirea si creterea activelor sale intr-o perioada cit mai scurta.

Rata rentabilitatii capitalului avansat/ocupat - im caz particular al rentabilitatii economice, deci reflecta performanta economica a utilizrii fondurilor de producie indiferent de modul de finanare si sistemul fiscal.

Rata rentabilitatii financiare msoar randamentul capitalului propriu, dece al plasamentului financiar pe care acionarii 1-au depus prin cumprarea aciunilor ntreprinderii. Rentabilitatea financiara remunereaz proprietarii ntreprindem prin acordarea de dividende acestora si prin creterea rezervelor care de fapt reprezint cretere a averii proprietarilor.

Rentabilitatea financiara depinde de rata rentabilitatii economice si de structura finantelor ntreprinderii. Dei pare surprinztor, dar creterea rentabilitatii financiare poate fi obinuta prin creterea ndatorrii. Nivelul nalt al acestui indicator pate fi rezutatul capitalizrii insuficiente si nu a eficientei nalte a activitatii ntreprinderii.

Indicatorii da baza care caracterizeaz eficienta activitatii ntreprinderii in perioada raportata sunt prezentai in tabelui de mai jos:

Tabelul 7Calculul coieficientilor rentabilitatii

Nr.Vinzari neteLa 31.12.98La 31.12.97

1Vinzari nete8606972172854560

2Profit brut2185701211452518

3Rezutatul din activitatea operaionala79086892524580

4Profit p. de gestiune prin impozitare21390102480266

5Profitul net11146281739448

6Valoarea mede a activelor8830819285040161

7Valoarea medie capitalului propriu6254083452546525

8Rata profitului brut,% (rd2 :rd1)25.415.7

9Rata profitului operational,% (rd.3 : rd.1)9.23,5

10Rata rentabilitati econ. a acUvlor,%a activelor2.42.9

11Rata rentabilitatii activelor,% (rd.5 : rd.6)1.32.0

12Rata rentabilitatii financiare (rd.5 : rd.7)1.83.3

In perioada de referina s-a pronunat clar urmtoarele tendine: s-a majorat rata profitului brut; rata profitului operaional, iar pe de alta parte s-a produs o reducere a rentabilitatii financiare si a celei economice.

Astfel in anul de gestiune din fiecare leu de Vinzari s-au obinut 25.4 bani profit brut fata de 15.7 bani in anul precedent ceea ce vorbeste despre reducerea relativa a costului vinzarilor.

Daca vom examina profitul din activitatea operaionala acesta de asemenea a crescut la fiecare leu de vinzari de la 3.5 bani la 9.2 bani, ceea ce marturiseste despre creterea profitabilitatii produciei fabricate. De asemenea se observa o tendina negativa de descretere a ratei rentabilitatii economice de la 2.9% la 2.4%, adic fiecare leu depus in active a adus ntreprinderii in anul de gestiune 2.4 bani profit pina la impozitare.

Trezete ngrijorare micorarea profitului net care la rindul sau a condus la scderea rentabilitatii financiare. Astfel daca in anul precedent fiecare leu de mijloace proprii a castigat 3.3 bani din profitul net, in anul de gestiune - 1.8.

3.3. Analiza fluxului mijloacelor banesti

Raportul privind fluxul mijloacelor banesti este unul dintre formularele principale ale rapoartelor financiare, in care se reflecta toate modalitatile ntreprinderii, din punct de vedere al ncasrii si plaii mijloacelor banesti, in cursul perioadei de gestiune rspective. In practica mondiala se utilizeaz doua metode de ntocmire a rapoartelor privind fluxul mijloacelor banesti: directa si indirecta:

Metoda directa se bazeaz pe analiza fluxului mijloacelor banesti in conturile ntreprinderii. Aceasta metoda permite de a arata principalele surse de flux si direciile de retragere a mijloacelor banesti, de a trage concluzii exprese referitoare la suficienta mijloacelor necesare pentru platule aferente datoriilor curente, stabilete corelaia intre suma de Vinzari si ncasrile banesti.

Metoda indirecta se bazeaz pe analiza posturilor bilanului contabil si a raportului privind rezultatele financiare. Acesta metoda permite de arata corelaia dintre diverse feluri de activitatii ale ntreprinderii, precum si dintre profitul net si modificrile in activele ntreprinderii in cursul perioadei de gestiune. La utilizarea acestei metode profitul net (pierderea) din activitatea operaionala se transforma tinind cont de modificrile stocurilor de materiale; creanelor si angajamentelor aferente activitatii operaionale; posturile nebanesti (amortizarea activelor nemateriale; uzura si epuizarea activelor materiale; aminarea impozitelor) precum si posturile legate de activitatea investitionala, financiara, in mijloace banesti reale a datoriilor curente contabilizate ca corecii la rezultatele nete.

Conform cerinelor S.N.C. 7, toi agenii economici din Republica Moldova ntocmesc raportul privind fluxul mijloacelor banesti prin metoda directa, care permite generalizarea in raport a tuturor ncasrilor si plailor reale ale mijloacelor banesti in baza registrelor contabile si documentelor primare cu total cumulativ de la nceputul perioadei de gestiune.

Fluxul mijloacelor banesti pentru anul 1998 se generalizeaz in ni capitole, corespunztoare felurilor de activitatii a ntreprinderii: Activitatea operaionala (de baza) pentru care este creata ntreprinderea si care aduce venit de baza. ncasrile banesti din Vinzari nregistreaz suma de 54600219 lei. Se mai nregistreaz si" alte ncasri de mijloace banesti' la care pot fi atribuite ncasrile: din vizarea altor active curente; chiria curenta; amenzile si penalitatile; recuperarea prejudiciului material. Aceasta suma constituie 378116 lei. ncasrile totale a activitatii operaionale sunt egale cu 54978325 lei.

Platule care rezulta din activitatea operaionala sunt: platule banesti furnizorilor; plai banesti salariailor, plata dobinzilor; plata impozitului pe venit; alte plai. Toate acestea duc la diminuarea ncasrilor astfel incit fluxul net al mijloacelor banesti din activitatea operaionala nregistreaz o suma negativa (1514136) lei.

Activitatea investitionala, care cuprinde procurarea si vizarea activelor nemateriale, materiale si financiare pe termen lung. Conform raportului se nregistreaz un flux net al mijloacelor banesti din activitatea de investiii in suma de 43850 lei, datorita ieirii activelor pe termen lung (vinderea utilajului vechi).

Activitatea financiara, care este menita sa asigure primele doua feluri de activitatii cu mijloace necesare. Aici se nregistreaz un flux net egal cu 155106 lei.

Datorita valorii negative a fluxului net de mijloace din activitatea operaionala fluxul net din activitatea economico-fnanciara este negativ si egal cu (1315180) lei.

Luind in consideraie diferenele de curs valutar favorabile soldul mijloacelor banesti la sfirsitul anului 1998 constituie 1924176 lei.

3.4. Analiza indicatorilor de stabilitate financiara

Aprecierea stabilitatii financiare a ntreprinderii si structurii resurselor de mijloace se calculeaz pe baza urmtorilor indicatori:

Coeficientul autonomiei (nzestrrii cu surse proprii) reprezint indicatorul care caracterizeaz ntreprinderea din punct de vedere a independentei fata de terti. Coeficientul in cauza reflecta ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii in suma totala a activelor ntreprinderii. Acest indicator se interpreteaz prin aprecierea modificrilor lui in dinamica si prin compararea cu nivelul teoretic recomandat. De exemplu, in sistemul bancar al Republicii Moldova pentru determinarea solvabilitatii clienilor se utilizeaz actualmente nivelul coeficientului recomandat in mrime de 0.5. In acest caz jumate din patrimomu ntreprinderii. care este format din surse proprii, servete drept garanie pentru achitarea tuturor datoriilor fata de creditori. Creterea acestui indicator dovedete drept sporirea independentei financiare si micorarea riscului in cazul greutatilor financiare.

Formula de calcul este:

Rezultatele obinute sunt:

a) La nceputul anului: Ka.. = 0.69

b) La sfirsitul anului: Ka. = 0.72

Din calculele fcute mai sus observam ca valoarea coeficientului de autonomie, atit la nceputul anului, cit si la sfirsitul lui este destul de mare (mai mare ca 0.5) ceea ce denota faptul independentei financiare. Mai mult ca atit se constata o tendina de cretere a acestui indicator de la 0.69 la 0.71

Drept indicator invers proprtional coeficientului autonomiei este coeficientul atragerii de mijloace care reflecta ponderea mijloacelor mprumutate in suma totala de surse.

Acest coeficient caracterizeaz structutra surselor de finanare a activelor din punct de vedere al cotei surselor mprumutate. Acest coeficient desemneaz nivelul de ndatorare a ntreprinderii si in mod normal oscileaz in limitele 0 - 0.5.

Coeficientul atragerii de mijloace are formula:

In exemplul nostru:

a) La nceputul anului: kam = 0.31

b) La sfirsitul anului: kam = 0.28

Un alt indicator ce caracterizeaz stabilitatea finaciara a ntreprinderii este coeficientul riscului financiar. Valoarea acestui coeficient trebuie sa oscileze in limitele 0 - 0.3. In caz contrar, inreprinderea se considera posesoare a indicatorului ridicat de risc financiar In aa caz atragerea suplimetara a capitalului financiar trebuie oprita.

Formula de calcul:

Avem:

a) La nceput de an: krf == 0, datorita lipsei datoriilor pe termen lung.

b) La sfirsit de an: krf = 0.007

Dup cum vedem ponderea datoriilor pe termen lung in totalul capitalului propriu este foarte mica.

Capitolul IV: Previziunea financiara a intrepnderiiPreviziunea financiara este rezultatul activitatii managerilor ntreprinderii de cunoatere, programare si realizare a coninutului si rolului finanelor la nivel macroeconomic. Instrumentele de realizarea a previziunii financiare sunt bugetele ntreprinderii. Elaborarea bugetelor are rol de a orienta ntreprinderea spre un scop anumit: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor etc.

Planificarea financiarca impune conducerii ntreprinderii si unele constringeri ce trebuiesc depasite printr-un efort continuu de actualizare a prevederilor bugetare. Bugetele trebuie sa descrie liniile generale ale evoluiei financiare, sa asigure o marja de manevrare in interiorul prevederilor proprii. Planificarea financiara poate deveni o sursa de risipa prin tendina tuturor compartimentelor de a-si supraestima nevoile proprii de finanare. Mai mult, conducerea apreciaz pronosticul propriu dup "deteriorarea" acestuia de a castiga partida in atragerea celei mai mari pari din sursele de finanare a ntreprinderii.

Prognozele financiare se compun din urmtoarele trei documente de baza:

Prognoza rezultatelor financiare a activitatii ntreprinderii pe perioada prognozata;

Bilanul prognozat;

Prognoza surselor de formare si direciilor de repartizare a mijloacelor banesti pentru perioada prognozata;

Ele pe larg se folosesc pentru aprecierea operativa a activitatii ntreprinderii, de exemplu, de ctre lucratorii bncilor in cazul acordrii creditelor si analiza solvabilitatii si lichiditatii ntreprinderii.

Cum am menionat mai sus in fiecare intreprinderc exista un servicu financiar care se ocupa cu planificarea financiara. n procesul proiectrii financiare a rezultatelor economice, serviciul financiar utilizeaz metodologia care cuprinde:

Legaturile prin intermediul crora se aduc intrarile in producie (legaturi cu salariat, cu furnizorii care fumizeaz mijloace fixe si circulante, cu bursa forei de munca s.a.);

Legaturile prin intermediu crora se repartizeaz rezultatele economice, obinute la ntreprindere (legaturile cu piaa intema si externa, legaturile cu bugetul de stat si cu bncile);

Legaturile de valoarea a rezultatelor si procedeul de evaluare.

Serviciul financiar stabilete infonnatia-incasari din realizarea produciei si efectuarea serviciilor, adic evaluiaza rezultatele economice in scopul realizrii acestei evaluri, serviciul financiar are nevoie de informaiile referitoare la preturile si serviciile care le fabrica, le executa.

De asemenea, pe linga stabilirea ncasrilor de realizare a produciei, serviciul financiar stabilete si informaii referitoare la alte ncasri (ncasri din afara operatiunilor de realizare).

Serviciul financiar, dup ce stabilete informatiile-incasari din realizarea produciei, trece la stabilirea informatiei-platite pentru potenialul de intrare. Aceasta informaie include informaiile referitoare la costul produciei si rezultatele financiare. Rezultatele financiare includ urmatoarei plai:

- plata impozitelor, taxelor, accizelor;

- plata suplimentara a salariilor;

- platule pentru dezvoltarea ntreprinderii;

- plata penalitatilor, sanciunilor s.a.

Pentru determinarea rezultatelor economice, serviciul financiar se bazeaz pe legislaia economica si fiscala care reglementeaz modul de rcstructurare a rezultatelor economice. Serviciul financiar, care are funciile sale si planificarea financiara, intocmeste prognozele reesind din dinamica coieficientilor corespuzatori in perioadele precedente.

In prognozarea activitatii economico-financiare a ntreprinderii se porneste de la analiza vinzarilor. Conform raportului privind rezultatele financiare se observa o tendina de cretere a vinzarilor nete, cretere ce constituie 13215161 lei sau 18.1%. Aceasta cretere este destul de mare. E in firea lucrurilor ca aparatul de conducere sa se straduie sa majoreze volumul vinzarilor nete. Insa pe piaa interna apar restricitii de ordin cantitativ. Pe piaa interna, unde capacitatea de absorbie este mica, e puin probabil ca in anul 1999 vinzarile nete sa creasc cu 18%. E suficient ca pe aceasta piaa sa se vinda cel puin tot att cat in anii anteriori. Orientarea ntreprinderii spre piaa extema, unde concurenta este destul de apriga, este unica soluie de mrire a volumului de Vinzari nete. Dinamica creterii costurilor constituia pentru anul 1998 4.6% in condiiile creterii volumului vinzarilor cu 18.1 %. Acesta poprite la prima vedere se pare destul de eficienta pentru ntreprindere. Insa, in realitate creterea vinzarilor in anul 1998 se datoreaz si micsorarii stocurilor de produse. Din punct de vedere economic costurile la unitate de produs se vor micora odat cu mrirea vinzarilor nete pe seama cheltuilelor fixe.

In ceea ce privete structura patrimoniului, acesta las de dorit, la 1997 activeze pe termen lung constituiau 57.4% din totalul patrimoniului. In 1998 valoarea lor in totalul patrimoniului constituia 64%. In general creterea valorii activelor pe termen lung in totalul patrimoniului constituie o dovada a componentei neeficiente a patrimoniului si greutate pentru achitarea datoriilor in caz de extrema necesitate. Din acest motiv trebuie de micorat activele pe termen lung la maximum posibil in condiiile maximizrii produciei.

De asemenea se previzioneaza o micorare a creanelor pe termen scurt pina la 15 - 20%, deoarece acestea reflecta ordinea achitrii clienilor pentru marfa livrata. Volumul mare a creanelor poate duce in general la neachitarea acestora.

In schimb structura surselor de mijloace are o stare mai buna. Ponderea capitalului propriu in totalul surselor se infla in cretere si se previzioneaza ca mrimea acestuia la sfrstul anului 1999 se ating 75% din totalul surselor. Aceasta majorare poate fi efectuata pe seama micsorarii capitalului mprumutat si anume pe seama datoriilor pe termen scurt. Volumul mic al datoriilor prezint un interes deosebit pentru agenii-parteneri.

0 alta soluie de a face fata datoriilor este majorarea lichiditatii ntreprinderii. Daca pe parcursul anilor 97-98 se nregistreaz o cretere a valorii coificientulul de lichiditate de la 1% la 7%, atunci se prognozeaza ca acesta sa ajnga pina la 20% (nivelul recomandat).

Rentabilitatea economica si financiara a ntreprinderii se prognozeaza de a majora pina 4% fiecare. In comparaie cu 2.9% (economica) si 3.3% (financiara).

ncheiere

Acesta metoda de analiza a rezultatelor activitatii ntreprinderii evidentiaza proprietatile si da posibilitatea de a formula noi indicatori economici. Pe baza acestei analize se poate de determinat starea materiala a ntreprinderii, sursele de formare a capitalului propriu si mprumutat, de a determina poziia ocupata de ntreprindere pe piaa. Aceasta metoda simpla si operativa are o mare popularitate in tarile cu economia dezvoltata.

Si in sfirsi,. dup acesta "plimbare" in lumea proiectrii financiare a rezultatelor economice se impune o ncheiere. Voi ncerca sa depun ca ncheiere urmtoarele trepte succinte a lucrarii de fata:

- Se poate aprecia ca situaia generala a profitabilitatii s-a imbunatatit in anul 1998 in comparaie cu 1997. Cifra de afaceri (vinzarile nete) pe parcursul anilor a avut o tendina generala de cretere (necatind la micorarea profitului net).

- Rata lichiditatii generale indica valori relativ bune, dar inselatoare. Situaia nunerarului indica o cretere enorma in comparaie cu existenta lor in 1997.

- Stocurile se mica repede ceea ce se exprima prin viteza de rotaie nalta a activelor curente.

- Creanele ntreprinderii aferente facturilor comerciale inrcgistreaza o micorare ceea ce se apreciaz pozitiv.

- Cheltuielele de producie au avut o tendina ncurajatoare de reducere, fapt care a fost

determinat de creterea eficientei utilizrii resurselor. Intreprindrea "Bucuria"- intreprindere cu perspective nalte, joaca un rol important pe piaa Moldovei, ei ii revine o buna parte din PNB-ul tarii. Aceasta ne permite sa tragem concluzia ca S.A."Bucuria" se va afla mult pe arena petei naionale, dar nu pur si simplu, ci ca un agent economic-exemplu pentru alii.

Bibliografia:

1. Bilantul contabil, forme 1-6, pe anii 1997-1998

2. Declaratia cu privire la impozitul pe venit

3. Plan de afaceri al S.A. Bucuria pe anii 1997-1998

4. Revista Contabilitate si audit, Nr.3,4 1999

Total active = Datorii totale + Capital propriu

Active nete(Patrimoniu net) = Total active (Valuta bilantului) Total datorii

Capitalul curent net = Active curente Datorii pe termen scurt

Active pe termen lung

Total activ

Rimob =

Caci =

Active pe termen lung

Active curente

Rdp =

Total active

Mijloace fixe + Stocuri de marfuri

Kct =

Active curente

Mijloace fixe

R. ac =

Capitalul propriu

Total valuta bilantului

Activele ntreprinderii = Sursele de finanare a activelor in Capital propriu + Datorii pe termen scurt si Lung

Cac =

Capitalul statutar

Active nete (patrimoniu net)

Ram =

Total datorii

Datorii pe termen lung

Kauto =

Capital permanent

Capital propriu

Venituri - Cheltuieli = Profit (Pierdere)

Profit brut = Vinzari nete - Costul vinzarilor

Rezultat din activitatea operaionala = Profitul brut + alte venituri operaionale - cheltuieli comerciale - cheltuieli generale si administrative - alte cheltuieli operaionale

Rezultat din activitatea economico financiara = Rezultat al activitatii operaionale + Rezultatul activitatii investitionale + Rezultatul activitatii financiare

Profit pina la impozitare = Rezultat din activitatea economico-financiara + Rezultat exceptional.

Nr.a. =

Valoarea medie a activelor

Volumul vinzarilor

Nr.a. =

Valoarea medie a activelor curente

Volumul vinzarilor

Dr.s. =

Valoarea medie a stocurilor

Costul vinzarilor

Ce.in.f. =

Valoarea medie a mijloacelor fixe

Volumul vinzarilor

K.i. =

Cifra de afaceri

Activele circulante medii

Lich.bil.==

Datorii pe termen scurt

Mjloace de plata

K.s.p.=

Capital permanent

Capital statutar

K.a.=

Total valuta bilantului

Capital propriu

Krf.=

Capital propriu

Datorii pe termen lung

Kam = 1- Ka

PAGE 28