Analiza curriculelor/programelor scolare din perspectiva ...career-rocket.eu/ro/wp-content/uploads/sites/3/2018/04/WS1.2_Analiza-Curricule_RO.pdf6 ani d geografie și istoriel 7 sau

Career ROCKET: Respect, Opportunities, Choice, Knowledge, Equality and Training JUST/2015/RGEN/AG/ROLE/9706

This document has been produced with the financial support of the Rights, Equality and Citizenship (REC) Programme of the European Union. The contents of this document are the sole responsibility of the consortium of NGOs led by GERT and can in no way be taken to the reflect the views of the European Commission.

Pg | 1

PROIECT

“Carrer ROCKET: Respect, Opportunities, Choice, Knowledge, Equality and Training"

(RACHETA - Respect, Alegere, Cunoaștere, Hotărâre, Egalitate, Training, Angajare)

ID proiect: JUST/2015/RGEN/AG/ROLE/9706

Proiect finanțat în cadrul programului RIGHTS, EQUALITY AND CITIZENSHIP (2014 -2020) al UNIUNII

EUROPENE în cadrul granturilor destinate susținerii proiectelor transnaționale pentru promovarea

bunelor practici privind rolurile de gender și pentru depășirea stereotipurilor de gen în educație,

formare și la locul de muncă.

WS1

Analiza programelor scolare, elaborarea ghidurilor de integrare a dimensiunii de gen in programele

scolare si a instrumentelor de formare adresate cadrelor didactice, educatorilor si elevilor

ACTIVITATEA 1.2

Analiza curriculelor/programelor scolare din perspectiva problematicii de gen pentru toate disciplinele obligatorii aferente invatamantul primar (1-4), celui

secundar inferior (5-7) si celui secundar superior (8-12).

“AUR” –A.N.S.R.U.

București, octombrie 2017



Pg | 2

CUPRINS

CONTEXT GENERAL 3

- Sistemul educational românesc 3

- Cadrul legal și instituțional în domeniul egalității de șanse și gen din România 5

- Politici privind egaliatatea de gen 10

- Problematica de gen în documentele strategice 12

GEN ȘI EDUCAȚIE 16

- Românce celebre 16

- Dimesiunea de gen în educație: studii și cercetări 18

- Integrarea dimensiunii de gen în educație 19

- Manifestarea genului în programele și manualele școlare 21

ANALIZA DE CURRICULE DIN PERSPECTIVĂ DE GEN 24

- Metodologia de analiză a curriculelor școlare în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen în educație 24

- Fișele de analiză a curriulelor școlare 33

- Concluzii și Recomandări 90



Pg | 3

CONTEXT GENERAL

Sistemul educațional românesc

Învățământul preuniversitar este parte integrantă a învățământului național constituit ca sistem,

reunind unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale, autorizate sau acreditate. Este

organizat pe niveluri, forme de învățământ și, după caz, filiere și profiluri, asigurând condițiile necesare

pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă.

Sistemul de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. Elevii din învăţământul preuniversitar se pot

transfera de la o unitate şcolară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul şi de la o filieră la alta,

în condiţiile stabilite prin metodologia elaborată de ministerul educaţiei.

În România funcționează școli publice sau private, în sistem de alternativă educațională (Step by Step,

Waldorf, Freinet, Montessori etc.) care completează sistemul de învățământ clasic.

Școlarizarea elevilor din învățământul preuniversitar se face preponderent în limba oficială a statului -

limba română, dar și în limba maternă a elevilor aparținând minorităților naționale, în cazul

comunităților etnice mari, sau în limbi de circulație internațională (de regulă, în cazul școlilor private de

tip internațional).

Învăţământul general obligatoriu este format din:

învăţământul primar

învăţământul secundar inferior

2 ani ai învăţământului secundar superior

Învățământul primar. Clasele I-IV sunt predate de către un singur profesor (învățător), pentru

majoritatea elevilor (cu excepția afterschool-ului care mai are un învățător auxiliar). Alte cadre didactice

sunt folosite numai pentru câteva discipline de specialitate (de Limbi Străine, Informatică, etc.). La

grupele pregătitoare acoperirea necesarului de dascăli este realizată și prin transferuri și detașări.O clasa

poate avea până la 28 de elevi (25 este considerat optim, uneori sunt chiar mai mulți).

Gimnaziul durează 4 ani și este obligatoriu pentru toți copiii. Cursurile sunt uneori reconfigurate la

sfârșitul clasei a patra, pe baza performanțelor școlare. Selecția pentru clase se face pe baza testelor

locale. Evaluarea performanțelor elevilor este, de asemenea, diferită între ciclul primar și cel gimnazial.

Începând cu clasa a 5-a, elevii au un alt profesor pentru fiecare materie. În plus, fiecare clasă are un

profesor desemnat pentru a fi îndrumătorul clasei (diriginte) arareori există clasele afterschool care au 2



Pg | 4

diriginți, în afară de materiile clasice mai sunt organizate ore de consiliere psihologică susținute de către

un psiholog școlar (uneori). În clasa a opta programa poate conține până la 30-32 oră pe săptămână, sau

6 ore pe zi.

Curriculumul este cunoscut ca foarte bun, dar extrem de rigid. Nu sunt decât până la 15 discipline

obligatorii (de obicei 8-13) și până la 5 discipline opționale (de obicei 1 sau 2). Pe toată durată a școlii,

fiecare elev trebuie să țină:

8 ani de matematică, limba română, muzică, artă și educație fizică

până la 8 ani de religie (orice credință e acceptată)

6 ani d geografie și istoriel

7 sau 8 ani în prima limbă străină (de obicei engleză, franceză sau germană)

3-4 ani, în cea de-a doua limbă străine (spaniolă, italiană, portugheză sau rusă)

3 ani de educație civică, fizică și biologie

2 ani de chimie

2 ani de IT, (uneori această disciplină poate fi opțională)

Liceul. Studiile liceale sunt de patru ani, doi obligatorii (a 9-a si a 10-a ) și doi ne-obligatorii (a 11-a și a

12-a). Nu există examene între a 10-a și a 11-a ani. Există, de asemenea, un program de frecvență redusă

care durează 5 ani pentru cei care doresc să participe la liceu, după ce au renunțat în adolescență.

Conform Legii Educației Naționale din 2009, elevii din clasa a VIII își continuă cursurile în ciclul inferior de

liceu după susținerea unei testări naționale care este structurată după modelul testărilor internaționale

standardizate.

Există cinci tipuri de licee care permit accesul la învățământul universitar, pe baza tipului de educație

oferită și de performanțele școlare. Toate aceste duc la obținerea unei diplome de liceu, acces la

examenul de Bacalaureat și, prin urmare, accesul la studii universitare.



Pg | 5

Cadrul legal instituțional în domeniul egalității de șanse și gen în România1

- Constituția României din 31 octombrie 2003;

- Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de

discriminare, republicată;

- Codul Muncii – Legea nr. 53/2003;

- Legea Nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă;

- Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați;

- Legea audiovizualului nr. 504/2002;

- Ordonanța de Urgență nr. 67 din 27 iunie 2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament

între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială;

- Ordonanța de Urgență nr. 61 din 14 mai 2008 privind implementarea principiului egalității de

tratament între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri

și servicii;

- Legea educației naționale;

- Legea nr. 448/2006 prinvind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

- Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie;

- Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;

- Legea nr. 47/2006 privind sistemul național de asistență socială;

- Codul penal al României;

- Legea nr. 4 din 2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor

sportive;

- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

- Ordonanța de urgență nr 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe

exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale;

Cadrul instituțional din România la nivel central și local în domeniul egalității de șanse și de gen și

strategii relevante

- Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării;

- Agenția Națională pentru egalitate de șanse între femei și bărbați;

- Avocatul Poporului;

- Consiliul NațIonal al Audiovizualului;

- Inspecția Muncii p.31.

- Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

1 Documentare realizată în cadrul cadrul studiului “Analiză de diagnostic a domeniului egalității de șanse și gen din România: probleme, nevoi, soluții europene”



Pg | 6

- Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap (APNH), Direcțiile Generale de Asistență

Socială și Protecția Copilului și Serviciul Public de Asistență Socială;

- Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPCD), și Direcțiile Generale de

Asistență Socială și Protecția Copilului;

- Departamentul pentru relații interetnice;

- Agenția Națională pentru Romi (ANR) și Strategia Guvernului României de îmbunătățire a situației

romilor;

- Inspecția Socială;

- Strategia națională de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a discriminării;

- Raportul Național Strategic pentru Protecție Socială și Incluziune Socială;

Institutii

Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse (A.N.E.S)2

Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati (ANES) este institutia

guvernamentala cu atributii in promovarea principiului egalitatii de sanse si tratament intre femei si

barbati in toate domeniile societatii romanesti.

ANES a fost infiintata in 2005 prin O. G. nr.84/2004, cu ajutorul programului Phare de infratire

institutionala Romania-Spania, aflandu-se in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si

Familiei.

Agentia are ca principale atributii functionale coordonarea si aplicarea strategiei si politicilor guvernului

in domeniul egalitatii de sansa intre femei si barbati, precum si elaborarea de proiecte de acte

normative si planuri nationale de actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati.

ANES coordoneaza activitatea Comisiei Nationale in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati

(CONES), alcatuita din reprezentanti ai ministerelor si ai altor organe de specialitate ale administratiei

publice centrale din subordinea guvernului, ai organizatiilor sindicale, asociatiilor patronale si

organizatiilor neguvernamentale. De asemenea, agentia a avut reprezentare si la nivel teritorial, prin

comisiile judetene in domeniul egalitatii de sanse (COJES), insa aceste structuri au fost desfiintate, din

motive de natura economica, prin H.G. nr. 1381/2009.

ANES nu are competente de a aplica sanctiuni la constatarea nerespectarii legislatiei in domeniul

egalitatii de sanse intre femei si barbati, insa a reusit sa initieze si sa finalizeze campanii pentru

2 http://www.anes.ro/

http://www.anes.ro/



Pg | 7

combaterea hartuirii sexuale si a traficului de fiinte umane, pentru promovarea diversitatii, concilierea

vietii de familie cu viata profesionala etc.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (C.N.C.D.)3

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (C.N.C.D.) este autoritatea de stat autonoma, sub

control parlamentar, care isi desfasoara activitatea in vederea combaterii faptelor de discriminare, in

conformitate cu legislatia interna in vigoare (O.G. nr. 137/2000) si cu documentele internationale la care

Romania este parte.

In mod oficial, CNCD isi exercita atributiile in urmatoarele domenii: prevenirea faptelor de discriminare;

medierea faptelor de discriminare; investigarea, constatarea si sanctionarea faptelor de discriminare;

monitorizarea cazurilor de discriminare; acordarea de asistenta de specialitate victimelor discriminarii.

In realitate, unele dintre aceste atributii sunt limitate: activitatea de mediere are loc doar in momentul

investigatiei sau al constatarii faptei de discriminare, atunci cand partea reclamata admite incalcarea

legislatiei in domeniu, iar asistenta de specialitate se exprima doar prin prezentarea instrumentelor

juridice pe care le are la dispozitie persoana discriminata.

In conformitate cu prevederile O.G. 137/2000, orice discriminare, inclusiv cea pe criterii de sex, poate

face obiectul unor sesizari catre C.N.C.D., iar in jurisprudenta consiliului se numara si hotarari cu privire

la plangeri ce au drept obiect posibile acte de discriminare in care dimensiunea de gen este prezenta (la

angajare, cazuri de hartuire sexuala etc.)

Comisia pentru egalitate de sanse pentru femei si barbati a Camerei Deputatilor4

Comisia pentru egalitate de sanse pentru femei si barbati a Camerei Deputatilor este una dintre

comisiile permanente ale legislativului, infiintata la 18.11.2003 si care numara, in prezent, 12 membri

proveniti din randul partidelor parlamentare (PD-L, PSD, PNL, PC si UDMR) si un reprezentant al

minoritatilor.

Este structura care numara printre domeniile sale de activitate integrarea principiului egalitatii de sanse

intre femei si barbati in initiativele legislative, precum si urmarirea aplicarii prevederilor referitoare la

egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati din documentele internationale ratificate de

Romania.

3 http://www.cncd.org.ro/

4 http://www.cdep.ro/comisii/egalitate_sanse

http://www.cncd.org.ro/

http://www.cdep.ro/comisii/egalitate_sanse



Pg | 8

Documentarea realizată pentru Comisia Europeană - Directoratul General pentru Justiție,

Departamentul D2 "Egalitatea de gen", "Situația curentă în ceea ce privește problematica egalității de

gen în România" pornește de la premisa că schimbările democratice precum și accentul pus din ce în ce

mai mult pe servicii și pe industriile bazate pe cunoaștere vor genera o lipsă semnificativă de

competențe (calificate) în Europa. Pentru a pre-întâmpina acest decalaj între cerere și oferta forței de

muncă companiile trebuie să își îmbunătățească capacitatea de a identifica și accesa resursele umane

cele mai potrivite prin asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați.

Lucrarea, abordând situația din România la nivelul anului 2011 punctează incapacitatea companiilor

românești de a valorifica potențialul existent al forței de muncă feminine și descrie cinci tipuri de

indicatori ilustrativi:

- rata de angajare a femeilor pe piața muncii (52.0%) este sub media UE27 (58.5%). În completare,

ponderea femeilor care caută în mod activ u loc de muncă în România (7.1%) este sub media UE-27

(9.8%);

- ponderea anagajaților care lucrează cu normă redusă este semnificativ sub media europeană.

10.1% din femeile românce lucrează cu jumătate de normă, comparativ cu 31.6% în medie în UE-27.

Mai mult, programul mediu de lucru al femeilor care lucrează cu normă redusă (22 ore) depășește

media UE-27 care este de 20 ore;Ponderea femeilor înscrise în forme de învățământ tețiar în

România a crescut la 13.4%, deși semnificiati sub media UE-27 de 24.8%. Se observă prezența

domeniilor tipice, indetificate în cadrul studiilor privind problematica de gen dar, în unele domenii

este mai puțin pronunțat decât media UE-27;

- Subreprezentarea femeilor și a femeilor (segregarea orizontală) este mai puțin pronunțată atât în

ceea ce privește sectoarele de activitate, cât și ocupațiile, comparativ cu UE;

- Subreprezentarea femeilor la nivel ierarhic (segregarea verticală) este mai crescută decât media UE

- rata femeilor în cadrul consiliilor de conducere este de 10.0% și, prin urmare, sub media UE de

14.0%, rata femeilor aflate în funcții de conducere de 29.0% (media UE-27 este de 33.0%);

- Spre deosebire de trendul UE, decalajul neajustat în ceea ce privește remunerare între femei și

bărbați în România a crescut, dar totuși rămâne sub media UE-27. În România, în 2010, femeile au

câștigat în medie cu 12.5% mai puțin decât bărbații (UE-27: 16,4%);

Calitate și echitate în învățământul românesc, Ministerul Educației și Cercetării (București, 2004),

specifică, în ceea ce privește Contextul general: În vederea integrării în structurile europene, România a

ratificat majoritatea reglementărilor internaţionale privind drepturile femeilor şi şansele egale pentru

femei şi bărbaţi. Totodată a fost dezvoltat un sistem de reglementări care urmăreşte eliminarea

discriminării directe şi indirecte după criteriul sex, în toate sferele vieţii publice şi defineşte egalitatea de

şanse între femei şi bărbaţi ca luare în considerare a capacităţilor, a nevoilor şi a aspiraţiilor diferite ale

persoanelor de sex feminin şi, respectiv, masculin şi tratamentul egal al acestora (Legea nr. 202 din 19



Pg | 9

aprilie 2002). În acest sens au fost dezvoltate mai multe instituţii guvernamentale cu rol în promovarea

politicilor de gen:

Direcţia pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, înfiinţată în anul 1995 în cadrul Ministerului

Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cu următoarele atribuţii:

- promovarea accesului nediscriminatoriu al femeii pe piaţa muncii;

- efectuarea de analize şi studii de gen;

- promovarea informaţiilor din domeniu în toate mediile sociale.

Subcomisia pentru Oportunităţi Egale, creată în 1997 în cadrul Comisiei pentru Integrare Europeană a

Parlamentului României, iniţiază propuneri legislative şi întreţine legături active cu organizaţii naţionale

şi internaţionale în domeniu.

Comisia Interministerială în Domeniul Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi, înfiinţată în 1999, are

următoarele competenţe:

- supravegherea aplicării şi respectării legislaţiei în domeniu;

- elaborarea recomandărilor privind implementarea de politici sectoriale pentru promovarea egalităţii

de şanse şi de tratament.

Comisia pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi, creată în anul 2000 în cadrul Consiliului

Economic şi Social, propune proiecte de legi pe care le supune dezbaterii reprezentanţilor organizaţiilor

sindicale, asociaţiilor patronale şi guvernului.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, înfiinţat în 2001, are rolul de a implementa principiul

egalităţii între cetăţeni (prevăzut în Constituţia României), în cadrul legislaţiei interne şi în documentele

internaţionale la care România este parte semnatară.

Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi a fost înfiinţată în anul 2003, prin

proiectul de înfrăţire instituţională (finanţat de Uniunea Europeană) încheiat între Ministerul Muncii,

Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Muncii şi Afacerilor Sociale din Spania. Proiectul are ca

obiectiv dezvoltarea unei instituţii naţionale pentru respectarea egalităţii de şanse şi de tratament între

femei şi bărbaţi.



Pg | 10

Politicile privind egalitatea de gen

Egalitatea de gen reprezintă o dimensiune conţinută în majoritatea planurilor naţionale la nivel general

sau sectorial. Astfel, Planul Naţional de Dezvoltare (2004-2006), Planul Naţional de Acţiune pentru

Ocuparea Forţei de Muncă (2004-2005), Planul Naţional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale

conţin obiective şi linii directoare referitoare la egalitatea de gen, inclusiv în domeniul educaţiei şi

formării profesionale.

În perspectiva promovării egalităţii de gen, inclusiv a accesului egal la educaţie, este de menţionat, de

asemenea, asumarea de către România a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în speţă a

Obiectivului 3 cu privire la Promovarea egalităţii între sexe şi afirmarea femeilor.

În domeniul educaţiei, Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada 2001-2004

conţine o serie de priorităţi strategice care includ şi dimensiunea de gen:

- realizarea echităţii în educaţie;

- asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii;

- fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a

elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale.

Unul dintre programele educaţionale prin care se promovează obiectivele strategice educaţionale

specifice – Programul Asigurarea echităţii în educaţie – vizează, în mod concret, eliminarea oricăror

forme de discriminare, de excluziune de tip rasial, social, xenofob, religios, lingvistic, de gen etc.

Accesul egal la educaţie al fetelor şi băieţilor este prevăzut în toate reglementările legislative. Astfel,

Constituţia României garantează dreptul la educaţie pentru toţi copiii şi tinerii, indiferent de origine

socială sau etnică, de sex sau apartenenţă religioasă. Legea învăţământului reiterează dreptul la

educaţie al tuturor copiilor, fără nici un fel de discriminare, inclusiv pe criteriul gen.

În ce priveşte formarea profesorilor şi a managerilor şcolari, dimensiunea de gen nu a apărut decât în

programe experimentale sau iniţiative ale societăţii civile. În cadrul programelor de formare continuă,

egalitatea de gen a fost abordată în contextul discutării diverselor aspecte ale egalităţii de şanse în

educaţie (drepturile minorităţilor etnice şi religioase, predarea în limba maternă, educaţia pentru

grupurile defavorizate, educaţia populaţiei de romi etc.).

Începând cu anul şcolar 1999-2000, a fost adoptat un nou curriculum naţional. Aşa cum arată o evaluare

de impact la nivel naţional, dimensiunea de gen nu a fost o preocupare explicită în această versiune a

curriculum-ului. Această cercetare a evidenţiat concluzii clare în ce priveşte dimensiunea de gen:



Pg | 11

- programele şi manualele şcolare promovează o lume preponderent masculină, tradiţional-

patriarhală, cu tendinţe de esenţializare a diferenţelor de gen;

- rolurile de gen sunt preponderent tradiţionale, anacronice şi statice;

- genul este construit şi definit în uniformitate;

- există o discrepanţă de gen între modelele de succes promovate; lipsesc informaţii şi referinţe la

experienţele de viaţă specifice femeilor (de exemplu, naştere, graviditate) etc.

Studiul respectiv a formulat o serie de recomandări, ca de exemplu:

- introducerea problematicii gen în aria curriculară Consiliere şi orientare pe întreg parcursul şcolar;

- introducerea de teme specifice în programele şcolare ale tuturor disciplinelor;

- introducerea dimensiunii gen ca un criteriu important în grila de evaluare a manualelor şcolare;

- dezvoltarea de materiale auxiliare pe tema gen, destinate atât elevilor, cât şi profesorilor.

Prelungirea duratei învăţământului obligatoriu începând cu anul şcolar 2004/2005 a adus un nou

curriculum naţional. Cu această ocazie, în special la nivelul conţinuturilor, s-au luat în considerare

aspecte legate de egalitatea de gen şi schimbarea viziunii asupra rolurilor, identităţilor şi reprezentărilor

sociale privind masculinitatea şi feminitatea (ex. în noile programe de istorie, educaţie civică şi

literatură).



Pg | 12

Problematica de gen în documentele strategice

Strategia Națională pentru învățământul terțiar (2015 - 2020), cu referire la analiza situației studenților

înmatriculați la programele de studii universitare, evidențiază aspecte privind egalitatea de gen.

Astfel, în 2010 femeile reprezentau peste 85% dintre absolvenți în general și peste 60% dintre

absolvenții domeniilor „medicină”, „studii umaniste și arte”și „științe sociale, economice și juridice”.

Procentul femeilor în rândul absolvenților de „științe reale” a fost peste 50%. Peste jumătate dintre

absolvenții în domeniile „servicii”, „agricultură”și „inginerie, industria prelucrătoare și construcții” au

fost bărbați. Rata participării în învățământul terțiar din România, exprimată ca procent al grupului de

vârstă relevant, este de 68% pentru femei și 50% pentru bărbați. Comparativ cu Europa și Asia Centrală,

aceleași procente înregistrează cote de 66%, respectiv 54%. Astfel, în cadrul documentului strategic este

explicit notat faptul că "învățământul terțiar din România trebuie să continue monitorizarea și sprijinirea

accesului și echității de gen".

Strategia Națională de Învățare pe tot parcursul vieții (2015 - 2020) cu referile la problematica de gen,

menționează două aspecte referitoare la egalitatea de șanse între genuri, astfel:

"România rămâne o societate relativ inegală, cu o segregare pe piața muncii, în mediul urban și în cel

rural, și cu discrepanțe mari în ceea ce privește educația, sănătatea și oportunitățile. Persoanele în

vârstă și cele cu dizabilități sunt recunoscute ca dezavantajate, iar măsurile practice de integrare nu

corespund nevoilor acestora. Participarea la ÎPV ar trebui să fie deschisă tuturor persoanelor, indiferent

de gen, originea etnică, religie sau convingeri, dizabilități sau orientare sexuală."

"La nivelul populației privite în ansamblu, bărbații au niveluri de educație mai ridicate decât femeile. Dar

acest lucru se schimbă, deoarece, în anul universitar 2011/2012, peste o treime dintre femeile cu vârsta

de 19-20 ani frecventau cursurile universitare, în comparație cu doar un sfert dintre bărbați. Fetele au,

de asemenea, performanțe mai bune în cadrul PISA decât băieții. În plus, ratele de absolvire a

învățământului terțiar pentru femei au fost semnificativ mai ridicate. Cu toate acestea, ratele de

ocupare ale femeilor sunt încă relativ scăzute în România. Pe de altă parte, femeile vârstnice au mai

puține calificări, iar ratele de ocupare ale acestora sunt deosebit de scăzute."

Strategia națională în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați pentru perioada 2010-2012

Principalele activități îndeplinite au fost următoarele:

• elaborarea unui ghid de integrare a perspectivei de gen în activitatea preșcolară;

• realizarea unor programe de formare pe egalitate de gen pentru personalul didactic din

învățământul preșcolar;



Pg | 13

• organizarea unor conferințe derulate la nivel național cu privire la rolul politicilor de reducere a

diferenței salariale între femei și bărbați, cu participarea organizațiilor sindicale și a asociațiilor

patronale, precum și a reprezentanților mediului de afaceri (editarea de materiale promoționale și

informative, întâlniri cu sindicatele și patronatele etc.);

• editarea unui ghid cu modele de conciliere a vieții de familie cu viața profesională și cu prevederi

legislative care au fost distribuite la nivel național;

• realizarea unui diagnostic privind impactul presei video asupra construcției rolurilor și stereotipurilor

de gen;

• încurajarea reprezentării echilibrate a femeilor și bărbaților la procesul decizional prin introducerea

unor măsuri afirmative pentru femei în scopul creșterii numărului acestora în funcțiile de conducere

și de decizie;

• participarea la implementarea unor proiecte de promovare a egalității de șanse și tratament între

femei și bărbați cofinanțate din Fondul Social European

În timp ce primul document strategic pentru perioada 2006-2009 s-a focalizat preponderent pe măsuri

de informare și conștientizare, cel de-al doilea document strategic (2010 - 2012) și-a extins ariile de

intervenție și a prevăzut măsuri și activități concrete care să răspundă situațiilor problematice care au

fost identificate de-a lungul timpului pe anumite arii de intervenție specifice, precum educația, piața

muncii, viața socială, roluri și stereotipuri de gen, participarea la procesul de luare a deciziilor, dat, tot-

odată s-a specificat că “în contextul reducerilor financiare și de personal, precum și al reorganizării

instituționale, respectiv desființarea ANES, implementarea Strategiei naționale pentru perioada 2010-

2012 a înregistrat o serie de nerealizări și/sau mari întârzieri.”

De-a lungul anilor, introducerea perspectivei de gen în educație s-a făcut în diferite forme și folosind

instrumente dintre cele mai variate. Consecințele acestor măsuri au avut efecte vizibile, mergând de la

reducerea diferențelor de gen în ceea ce privește accesul la educație până la structurarea unor teorii de

gen în mediul academic. Cu toate acestea, sunt necesare în continuare măsuri de combatere a

stereotipurilor de gen în sistemul de învățământ, prin evaluarea perspectivei de gen a procesului

educațional și prin continuarea campaniilor de informare și conștientizare destinate atât cadrelor

didactice, cât și elevilor.

Strategia națională în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați pentru perioada 2014-2017

menționează educația, mai precis “combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învățământ” ca

una din ariile principale de intervenție.



Pg | 14

Alte arii de intervenție și obiectivele specifice sunt:

PIAȚA MUNCII • Promovarea perspectivei de gen în politicile de ocupare, mobilitate și migrație a forței de muncă

• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la prevederile legale din domeniul egalității de șanse între femei și bărbați

• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la diferența salarială între femei și bărbați

• Creșterea gradului de conștientizare privind concilierea vieții profesionale cu viața familială și cea privată

• Încurajarea integrării pe piața muncii a femeilor vulnerabile la fenomenul discriminării

PARTICIPAREA ECHILIBRATĂ LA DECIZIE • monitorizarea participării echilibrate a femeilor și bărbaților la procesul de decizie;

ABORDAREA INTEGRATOARE DE GEN • introducerea perspectivei de gen în politicile naționale

VIOLENȚA DE GEN • Combaterea fenomenului de hărțuire și hărțuire sexuală la locul de muncă

• Combaterea fenomenului de violență de gen

Direcțiile de acțiune preconizate la nivelul de intervenție "Educația":

1.1. Combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învățământ

a) Realizarea unor analize la nivelul unităților de învățământ preuniversitar cu privire la perspectiva de gen în educație, prin:

• aplicarea de chestionare adresate directorilor și cadrelor didactice, care să urmărească identificarea gradului de promovare a perspectivei de gen în procesul educațional, precum și evaluarea nivelului de valorificare a perspectivei de gen în instituții de învățământ (școală primară, gimnazială, liceu);

• aplicarea de chestionare adresate elevilor, având drept scop evaluarea gradului de



Pg | 15

percepție a problematicii de gen atât în mediul școlar, cât și în cel extrașcolar.

b) Organizarea unei campanii de sensibilizare și informare în rândul elevilor din învățământul preuniversitar în vederea creșterii gradului de conștientizare și informare a acestora cu privire la semnificația și importanța respectării dreptului la nediscriminare și egalitate de șanse pentru toți.

c) Valorificarea concluziilor și propunerilor studiilor existente în domeniul promovării perspectivei de gen în educație, prin:

• recomandări specifice necesare a fi introduse/valorificate în elaborarea tuturor programelor școlare;

• recomandări specifice pentru procesul de proiectare și de evaluare a manualelor școlare și a altor auxiliare didactice.

d) Includerea în cadrul setului complementar de criterii de evaluare externă a calității unităților de învățământ a unor criterii privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.

e) Dezvoltarea de activități de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați (programe de formare continuă, alte activități de dezvoltare profesională și personală).



Pg | 16

GEN ȘI EDUCAȚIE

Românce celebre

Suntem obișnuiți cu personalități de origine română care au strălucit în străinătate, depășind virtuozitatea și talentul altora. De cele mai multe ori, este vorba de performanța bărbaților dar nu trebuie ignorate performanțele româncelor:

• Prima femeie inginer din Europa: Elisa Leonida Zamfirescu. Născută la 10 noiembrie 1887, este respinsă la Școala de Poduri și Șosele din București (viitoarea Politehnica), întrucât erau de preferat studenții bărbați. Nu se descurajează și, în anul 1909, este admisă ca studentă la Academia Regală Tehnică din Germania, unde devine prima femeie inginer din lume, in anul 1912.

• Prima femeie doctor în drept, din lume, Sarmiza Bilcescu. Născută în România, la 25 aprile 1867, este prima femeie admisă la facultatea de drept din Paris, pe care o absolvă în 1890, obținând, tot acolo, și doctoratul în drept.

• Aurora Gruescu (1914-2005), prima romancă intrată în Guinnes Book și prima femeie inginer silvicultor din lume. La facultatea de silvicultura din București, a fost singura studentă, alături de 130 băieți.

• Prima româncă membră a Academiei Franceze, Elena Văcărescu, nascută în 1864, este cunoscuta în lumea mondenă românească nu atât prin această performanță notorie, cât prin romanul de dragoste trăit în preajma prințului moștenitor Ferdinand al României, cu care nu s-a putut căsători, din cauza opoziției regelui Carol I. A avut o bogată activitate literară și politică la Paris.

• Prima femeie avocat din România, Elena Negruzzi. A fost admisă la baroul din Iași, prin hotărâre judecatorească, dupa ce, timp de șase ani, cererile ei au fost sistematic respinse pe motiv că nu este bărbat.

• Prima femeie care a escaladat vârful Moench din Alpii elvețieni, unde a înfipt tricolorul Românesc: Elena Ghica. Fiica a marelui ban Dimitrie Ghica și nepoată a domnitorilor din această familie, Elena Ghica, a primit o educație aleasă. La vârsta de zece ani, cunoștea nouă limbi străine, pictura și pianul. La 14 ani a tradus în limba germană Iliada lui Homer.

• Prima femeie profesor universitar în învățământul de arta din Europa, Cecilia Cutescu-Storck (nascută în 1879). În țară este cunoscută ca fiind prima femeie care a executat pictura murală (decorațiunile interioare la banca Marmorosch Blank)

• Iirina Burnaia (1909-1997) a fost prima femeie pilot din lume care a traversat in zbor munții Carpați. Este cunoscută prin numele de împrumut "Burnaia", numele real fiind Irina Cioc.

• Smaranda Brăescu, prima aviatoare de origina română, care a doborat un record mondial feminin la saltul cu parașuta, de la 6.000 m, în anul 1931. În anul următor, 1932, a doborât recordul mondial absolut de salt cu parașuta (bărbați-femei), de la înălțimea de 7.233 de metri. Tot ea a fost primul aviator european ce a obținut un brevet de pilot în SUA.

• Prima cântăreață română pentru care un mare compozitor Italian a scris rolul titular dintr-o operă a fost Hariclea Darclee. Compozitorul este celebrul Giacomo Puccini, iar opera este celebra "Tosca".



Pg | 17

Premiera a avut loc în anul 1899, înregistrând un răsunător succes. Un clasament făcut de societatea americană "Opera America" clasează "Tosca" printre cele mai jucate 20 opere în America de Nord.

• Ana ASLAN (1897-1988), medic, biologist, inventator român, de origine armeană, membră a Academiei Romane în 1974, a dezvoltat substanța numită "procaină" (un anesteziant) pentru producerea unei substanțe "contra îmbătrânirii", apărută sub numele de GEROVITAL GH3.

• Sofia Ionescu Ogrezeanu (1920-2008), a fost prima femeie neurochirurg, din lume!

• .. și lista continuă...



Pg | 18

Dimesiunea de gen în educație: studii și cercetări5

O cercetare care explorează dimensiunea de gen în educaţia preşcolară, realizată în 2000, o reprezintă

Stereotipurile etnice şi de gen la preşcolari6. Metodologia folosită de autori este de factură psiho-

sociologică şi este utilizată în scopul evidenţierii manifestării stereotipurilor etnice şi de gen la nivelul de

relaţii intra-grup şi inter-grupuri, la vârsta preşcolară.

Studiul Stereotipuri de gen în educaţie: cazul unor manuale de ciclul primar7 are ca obiectiv

investigarea dimensiunii de gen, aşa cum apare aceasta în două manuale alternative de Limba română

pentru ciclul primar;

În studiul Manifestări explicite şi implicite ale genului în programele şi manualele şcolare8 s-a avut în

vedere evaluarea modalităţilor de reflectare a dimensiunii de gen în curriculum-ul şcolar, la nivelul

ciclurilor primar şi gimnazial.

Studiul Aspecte de gen în formarea iniţială9 a investigat modul în care cadrele didactice (educatori şi

învăţători) sunt pregătite să trateze şi să gestioneze problematica de gen în educaţie.

O altă abordare care face referiri implicite şi la dimensiunea de gen este Formarea elevilor pentru o

viaţă personală din perspectiva privatităţii10. Obiectivul cercetării l-a constituit analiza aspectelor de

viaţă cotidiană prezente în cadrul programelor şi manualelor şcolare;

Obiectivul unui alt studiu11 referitor la dimensiunea de gen în educaţie l-a constituit „conturarea

percepţiei pe care elevii, profesorii şi expertţii în educaţie o au asupra prezenţei şi manifestării concrete

a dimensiunii de gen în educaţie”

5 http://www.didactic.ro - DIMENSIUNEA DE GEN ÎN EDUCATIE, inst. Dumitru Mădălina Laura

6 Chiru, C., Ciuprecă, C. În Sociologie Românească, 2000, nr. 3-4, p. 133-146

7 Grunberg, L. În Revista de cercetări sociale, nr.4/1996

8 Grunberg, L., Ştefănescu, D.O. În Vlăsceanu , L. (coord.), Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în

curriculum-ul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Iaşi, Ed. Polirom, 2002. 9 Grunberg, L., Ştefănescu, D.O., Miroiu, M. (coord.), Gen şi politici educaţionale, Bucureşti, 2001.Studiul este parte

componentă a cercetării Dimensiunea de gen a educaţiei. Ocercetare aplicată. 10

Dragomir, O., Bălan, E., Ştefan, C. În Vlăsceanu, L. (coord.), Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculum-ul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Iaşi, Ed. Polirom, 2002 11

În Ştefănescu, D. O., Dilema de gen a educaţiei, Iaşi, Ed. Polirom, 2003, p.80, şi în Ştefănescu, D. O. , Miroiu, M. (coord.), Gen şi politici educaţionale, Bucureşti, 2001, p.30-36.

http://www.didactic.ro/

http://www.didactic.ro/materiale/83401_dimensiunea-de-gen-n-educatie



Pg | 19

Integrarea dimensiunii de gen în educație12

Lucrarea "Politici educaționale de integrare europeana a dimensiunii de gen în educație" prezintă câteva

aspecte relevante din perspectiva rolului esențial pe care educația trebuie să îl aibă în procesul de

asigurare a egalităţii de şanse a femeilor şi bărbaţilor. Egalitatea de gen se referă la valorizarea în mod

egal a aspiraţiilor, nevoilor şi comportamentelor bărbaţilor şi femeilor. Educaţia care promovează

egalitatea de gen este educaţia adecvată la nevoile de învăţare diferite ale fetelor şi băieţilor, cu scopul

de a le asigura acestora şanse egale de dezvoltare. Astfel, realizarea egalităţii de gen în educaţie

reprezintă unul din factorii necesari pentru asigurarea dezvoltării durabile a societăţii

Principalele elemente vizate de dimensiunea de gen în educaţie:

• accesul la educaţie (în funcţie de apartenenţa la un sex sau altul),

• conţinutul învăţării (stereotipurile de gen, promovare de modele de gen etc. în manuale, materiale

didactice)

• forme şi modalităţi de organizare a învăţământului (cu elemente specifice pe genuri: gradul de

implicare a fetelor/băieţilor, în grupuri separate sau mixte etc.),

• modalităţi de evaluare a cunoştinţelor (stereotipuri de gen, cu elemente specifice: atitudini,

aprecierea elevilor pe criteriu de sex etc.),

• caracteristici ale corpului profesoral care se ocupă de educaţia fetelor şi/sau a băieţilor (ponderea

femeilor/bărbaţilor, nivelul de stereotipizare personală şi profesională, etichetarea elevilor pe

criteriu de sex etc.),

• climatul de gen (fizic, informaţional, relaţional) al instituţiilor educaţionale etc

Abordarea integratoare de gen a educaţiei prevede introducerea dimensiunii de gen în sistemul de

învăţământ. Abordarea de gen ţine cont de diferenţele de gen la efectuarea analizei sistemului de

învăţământ şi elaborarea politicilor respective. Prin dimensiunea de gen se presupune analiza impactului

influenţelor sistemului de învăţământ asupra dezvoltării băieţilor şi fetelor, conştientizării de către

aceştia a propriei identităţi de gen, alegerii idealurilor şi scopurilor vitale, statutul în colectivul şcolar

având drept reper sexul biologic.

Sistemul de învaţământ, prin conţinuturi şi prin modalităţi didactice de transmitere a acestora, prescrie

modele de gen în ceea ce priveşte integrarea socială şi dezvoltarea profesională a indivizilor. Începând

cu anii 70 ai secolului trecut, problema egalităţii genurilor s-a situat printre priorităţile agendelor politice

internaţionale şi naţionale. Proclamarea anului 2007 drept Anul European al egalităţii pentru toţi

12 Ionaș, Maria "Politici educaționale de integrare europeana a dimensiunii de gen în educație" în http://asociatia-

profesorilor.ro/politici-educationale-de-integrare-europeana-dimensiunea-de-gen-in-educatie.html (2013)

http://asociatia-profesorilor.ro/politici-educationale-de-integrare-europeana-dimensiunea-de-gen-in-educatie.html

http://asociatia-profesorilor.ro/politici-educationale-de-integrare-europeana-dimensiunea-de-gen-in-educatie.html



Pg | 20

confirmă interesul susţinut pentru asigurarea principiului egalităţii de şanse, inclusiv pentru genurile

umane, în toate domeniile.

Condiţii de realizare a dimensiunii de gen în educaţie:

• conştientizarea dimensiunii de gen de către actorii implicaţi, parteneriatul de gen, informare şi

formare privind consecinţele practicilor de discriminare de gen

• implicarea tinerilor şi a profesorilor în acţiuni de promovare şi susţinere a egalităţii de gen

• orientarea socioprofesională a elevilor

• conţinuturile programelor şcolare

• asocierea între gen şi caracteristici fizice şi de personalitate.



Pg | 21

Manifestarea genului în programele și manualele școlare13

Problemele legate de dimensiunea de gen a educaţiei se pot analiza sub aspect cantitativ-cu referinţă la

cifre absolute, la diverse statistici derivate (indicatori tip rata analfabetismului, rata admiterii, rata

supravieţuirii şcolare) sau la indicatori sensibili la gen (de tipul celor folosiţi în rapoartele dezvoltării

umane) dar şi sub aspect calitativ cu referinţă la aspecte legate de ce şi cum seînvaţă în şcoli (curriculum

ascuns, implicit). Astfel putem vorbi de discriminări de gen în educaţie (sexism în educaţie) atunci când:

• statisticile demonstrează: acces limitat pentru un anumit sex la anumite forme şi nivele de

educaţie, diferenţieri pe sexe legate de rata abandonului şcolar sau de analfabetism; diferenţieri

pe sexe legate de gradul şi criteriile de promovabilitate în sistemele educaţionale; dezechilibrele

în privinţa structurii pe sexe a specializărilor obţinute prin absolvirea unei forme de pregătire

şcolară; dezechilibrele (inclusiv consecinţele acestora pentru bărbaţi şi femei) între oferta şi

cererea de educaţie şi formare profesională pe piaţa muncii, structurile ierarhice administrative

şi manageriale pe sexe din sistemul educaţional.

• datele calitative pun în evidenţă manifestări sexiste în conţinutul programelor, manualelor şi

materialelor didactice; în climatul din şcoli (un mediu "feminin" în primii ani de şcoală care pare

să favorizeze fetele creând un mediu ostil pentru băieţi, aspecte legate de hărţuirea sexuală,

etc.); tipurile de aşteptări şi evaluări diferenţiate pe sexe din partea profesorilor şi elevilor (un

anumit climat de neaşteptare pentru anumite performanţe ale fetelor-băieţilor în anumite

domenii); procesele de etichetare subtilă şi efectele lor asupra elevilor, etc.

Discriminări de gen explicite şi implicite în educaţie se regăsesc şi pot fi analizate la nivel de:

• structură a instituţiilor educaţionale (model piramidal);

• conţinut şi rezultate ale educaţiei.

Se pot identifica astfel diferenţe de gen în plan orizontal (de exemplu aspecte legate de

feminizarea/masculinizarea unor domenii de studiu) şi/sau în plan vertical (de exemplu aspecte legate

de salarizare diferenţiată pe sexe, plasare pe ierarhiile profesionale şi administrative în funcţie de sex).

În ceea ce priveşte manualele (şi implicit programele şi planurile cadru care stau la baza elaborării lor)

acestea sunt instrumente importante în procesul de socializare a copiilor. Acestea contribuie,

menționează autorii, la asimilarea de modele şi norme de comportament, la păstrarea şi/sau schimbarea

13 Grünberg, Laura şi Doina-Olga Stefanescu, 2002. “Manifestari explicite şi implicite ale genului în programele şi

manualele şcolare”, în, Vlasceanu, Lazăr (coord), Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculum

învăţământului obligatoriu. Studiu de impact. Iaşi: Polirom. ISBN 973-681-062-3



Pg | 22

stereotipurilor, inclusiv a celor de gen. Manualele şcolare reflectă ideile de bază ale unei anumite culturi

naţionale, printre care un loc important îl ocupă cele despre regulile, normele, comportamentele

normative asociate feminităţilor şi masculinităţilor. Dimensiunea de gen a acestor mesaje transmise

tinerilor trebuie identificată, analizată şi evaluată pentru a putea adapta, după caz, o anume strategie de

dezvoltare sau de corectare.

Astfel, în ceea ce privește dimensiunea de gen a manualelor școlare pentru învățământul primar și

gimnazial14, prezentăm mai jos câteva aspecte identificate:

- Vizual, lingvistic şi ideatic manualele construiesc pe ansamblu o lume preponderent masculină,

dominată de "ei": învăţători, colegi, fraţi, ţărani, domnitori, savanţi, muzicieni, chiar şi bunici;

- Genul este construit dihotomic. Tendinţa este de esenţializare a diferenţelor de gen. Genul este

definit mai ales prin deosebiri şi nu prin asemănări. Tipul ideal de feminitate/masculinitate

promovat explicit şi implicit de manuale la nivel imagistic, lingvistic şi ideatic oferă un model de gen

în care femininul/masculinul se constitutie în două lumi separate, izolate, singulare şi chiar

predeterminate. Ceea ce fac femeile nu fac aproape de loc bărbaţii şi invers. Bărbaţi nu apar în

situaţii de viaţă privată. Totuşi apar în situaţii de viaţă privată în proporţie mai mare decât apar

femeile în situaţie de viaţă publică. Femeile sunt prezente preponderent în roluri private (mame,

bunici, surori) în timp ce în roluri publice apar rar. Se promovează în special complementaritatea

rolurilor de gen ca de exemplu în acest fragment "In familie fiecare membru are anumite sarcini de

îndeplinit. Unitatea familiei depinde de modul în care fiecare membru îşi îndeplineşte sarcinile care îi

revin” (Educaţie Civică, clasa III, lecţia Eu şi Familia mea, All, 1999);

- Exista o discrepanţă de gen majoră între modele de succes promovate. Manualele abundă de

bărbaţi celebri (în lumea publică). Acest dezechilibru, combinat cu reversul lui, prepoderenţa

femeilor "de succes" realizate, împlinite datorită rolurilor lor casnice precum şi cu modelele de

putere, în mare parte masculinizate din şcoală, prin cumulare pot produce efecte perverse. Pot

direcţiona (implicit) opţiuni şi destine, inhiba talente;

- Rolurile de gen sunt preponderent tradiţionale şi deseori anacronice. Multe manuale abundă de

poze sau conţinut cu tentă rurală şi iz de secole trecute. Dimensiunile de analiză folosite (imagini,

texte, distribuția personajelor pe genuri) indică preponderența imaginilor care prezintă activităţi

tradiţional masculine realizate în cea mai mare parte de către bărbaţi şi numai într-o foarte mică

măsură de femei. În plus, manualele prezintă un număr relativ scăzut de activităţi tradiţional

feminine, care sunt realizate în exclusivitate de personaje de gen feminin.

- Se promovează un model static al relaţiilor de gen. Este indusă mai curând segregarea decât

colaborarea de gen. Femeile şi bărbaţii din manuale comunică, interelaţionează puţin între ei. In

14

Grünberg, Laura şi Doina-Olga Stefanescu, 2002. “Manifestari explicite şi implicite ale genului în programele şi manualele şcolare”, în, Vlasceanu, Lazăr (coord), Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculum învăţământului obligatoriu. Studiu de impact. Iaşi: Polirom. ISBN 973-681-062-3



Pg | 23

acest context general personajele masculine comunică totuşi mai mult. Personajele feminine se

relaţionează în sfera privată-sunt răspunzătoare de grupuri mici, comunică rar cu lumea exterioară;

nu au contact cu figurile publice, oficiale ale societăţii;

- Se promovează un model general pasiv al atitudinilor persoanelor prezente în ilustraţiile

manualelor. Pasivitatea asociată caracterului static al relaţiilor de gen duce la absenţa colaborării

atât dintre sexe cât şi în interiorul lor;

- Genul este construit şi definit în uniformitatea şi nu în diversitatea lui. Feminităţile şi masculinităţile

unei culturi (şi subliniem pluralul) se definesc nu doar în funcţie de sex, ci în corelaţie cu vârsta,

etnia, mediul social şi economic, gradul de educaţie, experienţele personale şi colective, preferinţele

religioase, etc. Contrar acestei realităţi elevii şi elevele beneficiază de o tratare omogenă a genului,

află puţine lucruri despre alte tipuri de feminităţi şi masculinităţi coexistene cu ale lor, despre

problemele specifice celor "altfel" decât ei din punct de vedere al vârstei, etniei, handicapurilor,

mediului de provenienţă, etc.;

- Conţinutul de gen nonstereotip este redus. Printre foarte puţinele mesaje nonstereotip, predomină

cele ale masculinităţii. Mai des întâlnim situaţii (texte sau poze) cu băieţi făcând cumpărături,

ajutând un bătrân, plângând decât poze cu fete la computer, reparând sau fiind lidere de mulţimi.

Acest lucru poate fi interpretat şi pozitiv. În general, se consideră că modelele de masculinitate au

fost supuse în timp la constrângeri culturale deseori mai stricte decât cele impuse modelelor de

feminitate (vezi de exemplu moda şi faptul că femeilor li s-a permis mai uşor decât bărbaţilor să

adopte moda masculină). Promovarea unor mesaje de masculinitate nonstereotip poate dezinhiba

anumite prejudecăţi facilitând o feminizare a masculinului ce poate fi benefică tuturor;

- Invizibilitatea specificităţii de gen. Lipsesc informaţii, trimiteri, aluzii, referinţe la experienţele

specifice femeilor (naştere, graviditate, menstruaţie, etc), sau la specificitatea de gen a sănătăţii

(bolile au şi un specific de gen), a violenţei. Referirile sunt mai frecvente la component culturală a

identității de gen (ex. "grijă, îngrijire") și mai puțin la aspectele ce țin de natura genului (ex.

"naştere");

- Predomină o abordare apolitică (neangajată, neutră) a genului. Genul, în general ignorat, este

descris mai ales în termeni de complementaritate de roluri de gen, de armonie şi echilibru de gen. În

spirit funcţionalist, diferenţele de gen transpar în proporţie mult mai mare decât inegalităţile de gen.

Astfel, în diverse manuale se regăsec teme despre responsabilităţile diferite ale membrilor familiei

dar nicăieri nu se discută (sau nu se sugerează teme de discuţie) despre dubla muncă a femeilor,

despre munca casnică, consumatoare de timp, energie, creativitate, spirit managerial, despre

violenţa domestică ale căror victime sunt mai ales femeile şi copiii, etc. Într-un număr mare de texte

apar diferite personaje cărora nu li se poate atribui un anumit gen şi, ca urmare, nu sunt nici

purtătoare de mesaje de gen (personaje colective generale, personaje non-umane etc.).



Pg | 24

ANALIZA DE CURRICULE DIN PERSPECTIVĂ DE GEN

Metodologia de analiză a curriculelor școlare în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen în

educație

Analiza curriculei școlare și dezvoltarea de recomandări și instrumente pentru integrarea problematicii

de gen în educație reprezintă o activitate centrală în cadrul proiectului “Career ROCKET”. Aceasta va

servi ca bază pentru elaborarea ghidului practic pentru cadrele didactice cu recomandări pentru fiecare

disciplina. Obiectivul ghidului este acela de a oferi cadrelor didactice instrumente practice care nu doar

să permita introducerea perspectivei de gen în activitatea didactică dar care pot face disciplinele

obligatorii din programul de învățământ atractive atât pentru băieți cât și pentru fete.

Problematica perspectivei de gen în educație este foarte sumar abordată de literatura se specialitate în

domeniul educației. Cel mai "recent" studiu a fost realizat în 2004 de către Institutul de Științe ale

Educației și UNICEF și, de atunci, au mai fost elaborate câteva studii și docuentări dispersate. Cert este

faptul că atât curricula cât și curricula implementată (ne referim aici la activitatea de predare, practica

didiactică propriu-zisă) poate fi îmbunătățită prin integrarea problematicii de gen în educație.

Astfel, aceasta analiză a curriculei își propune să se concentreze pe identificare oportunităților pe care

curricula le prezintă și pe identificarea ariilor cele mai adecvate în cadrul curriculei precum și a

metodelor pentru integrarea problematicii de gender în educație.

Principala sarcină a experților este aceea de a analiza curriculele/programele diferitelor discipline, de a

identifica ariile cele mai adecvate și de a face recomandări practice cu exemple specifice pentru:

Discipline care fac obiectul analizei de curriculă din perapectiva problematicii de gen, în cadrul

proiectului “Career ROCKET”

• învățământ primar;

• limba și literatura română;

• educație civică și discipline socio-umane;

• istorie;

• tehnologie și antreprenoriat/ consiliere ocupațională;

• geografie și economie;

• fizică și chimie;

• biologie și științele naturii;

• tehnologia informației, informatică și matematică;

• limbi străine;

• educație fizică și sport;



Pg | 25

Perspectiva asupra dimensiunii de gen în educaţie presupune:

• analiza procesului didactic din perspectiva de gen, dar şi a unor aspecte care se referă la

conştientizarea problematicii de gen, strategii didactice care oferă oportunităţi egale de învăţare

pentru ambele genuri, învăţarea prin cooperare şi stimularea parteneriatului de gen ş.a.;

• analiza produselor curriculare (manuale şcolare, cursuri, materiale auxiliare) care vor depăşi cadrul

unor cercetări anterioare privind problematica de gen a curriculum-lui scris, corelând datele

obţinute prin analiza de conţinut (imagini, text şi sarcini de învăţare) cu informaţiile referitoare la

utilizarea efectivă a acestora în procesul didactic.

Curiculumul desemnează ansamblul coerent de conţinuturi, metode de învăţare şi metode de evaluare a

performanţelor şcolare, organizat în vederea atingerii unor obiective determinate (G.Văideanu, 1986).

Deci, notinea de curiculum se refera la programul activitatii educationale, la ansamblul proceselor

educative, la activitatile de invatare, la evenimentele care se petrec in clasa si pune accent pe articularea

componentelor procesului de invatamant: obiective, continuturi, metode de invatare, metode si tehnici

de evaluare; reprezintă selecţia conţinutului ştiinţific pentru elaborarea si organizarea obiectelor sau a

disciplinelor de învăţământ; reprezintă sistemul componentelor de învăţământ: obiective, conţinut,

strategii, etc.

Experții de educație implicați în procesul de analiză a curriculelor din perspectiva de gen au avut la

dispoziție un instrument de lucru special (fișa de analiză curriculă15) proiectat pentru facilitarea analizei

în baza unor indicatori cheie:

- Analiza curriculei din perspectiva elementelor de structură (obiectivele cadru ale programei,

caracterul explicit din perspectivă de gen al obiectivelor, componeta de gen a activităților de

învățare, limbaj, standard curriculare cu potențale de gen

- Analiza procesului didactic din perspectiva de gen (prin aspectele care se referă la conştientizarea

problematicii de gen, aspecte referitoare la perspectiva de gen la nivelul manualelor);

15 Fișa de analiză are la bază următoarele lucrări:

“Manifestari explicite şi implicite ale genului în programele şi manualele şcolare”- Grünberg, Laura şi

Doina-Olga Stefanescu, 2002, în, Vlasceanu, Lazăr (coord), Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în

curriculum învăţământului obligatoriu. Studiu de impact. Iaşi: Polirom. ISBN 973-681-062-3

"Perspective asupra dimensiunii de gen în educaţie", Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei,

UNICEFReprezentanţa în România, Bucureşti: MarLink, 2004 (ISBN: 973-8411-30-0); Autori: Magdalena

Balica, Ciprian Fartușnic, Irina Horga, Mihaela Jigău, Lucian Voinea; în http://nou2.ise.ro/wp-

content/uploads/2012/08/coperta_dimensiunea_de_gen_in_educatie1.jpg

http://nou2.ise.ro/wp-content/uploads/2012/08/coperta_dimensiunea_de_gen_in_educatie1.jpg

http://nou2.ise.ro/wp-content/uploads/2012/08/coperta_dimensiunea_de_gen_in_educatie1.jpg



Pg | 26

- Abordarea dimensiunii de gen. Concluzii și recomandări (Conștientizarea dimensiunii de gen în

educație și prin dimensiunea de gen în produsele curriculare);

Experții de educație au fost rugați să parcurgă fiecare din aspectele prezentate în fișa de analiză și să

răspundă cât mai detaliat la întrebările formulate astfel încât să realizeze o analiză cât mai completă

considerând modul în care diferitele teme se regăsesc la nivelul programei școlară, curriculei, planului

de lecție, metodelor și instrumentelor folosite.

Prin urmare au fost elaborate fișe de analiză a curriculei pentru 10 discipline:

• învățământ primar;

• limba și literatura română;

• discipline socio-umane (psihologie și filosofie)

• geografie;

• chimie;

• biologie și științele naturii;

• limba engleză;

• educație fizică și sport;

Analiza curriculei din perspectiva

elementelor de structură:

Obiectivele cadru ale programei/curriculei se referă explicit sau implicit la dimensiunea de gen

Nici o programă nu conţine la nivelul obiectivelor cadru, referiri implicite sau explicite referitoare la dimensiunea de gen. Obiectivele cadru vizează preponderent capacități intelectuale. Caracterul excesiv teoretic al obiectivelor cadru reprodus în continuare de obiectivele de referinţă, formularea activităţilor de învăţare, a standardelor de evaluare etc., produce din start o neglijare a aspectelor reale de viaţă în care copiii se formează. În acest context nu se regăseşte la nivelul practicilor educaţionale zilnice nici dimensiunea de gen. Modelul (tacit) care funcţionează pentru fete, sensibile cu abilităţi şi competenţe literare, artistice şi de îngrijire, diferă de cel pentru băieţi, cu competenţe de analiză şi decizie, cu abilităţi tehnice bazate pe forţă se reproduce astfel în virtutea unor obişnuinţe didactice.



Pg | 27



Obiectivele de referinţă se referă explicit sau implicit la dimensiunea de gen La nivelul obiectivelor de referinţă există câteva formulări cu potenţial de gen doar la următoarele discipline:

Ştiinţe, clasele III şi IV recomandă folosirea unor instrumente familiare în sensul de obiecte cunoscute de acasă;

Geografie, clasa aIVa recomandă grija pentru mediu

Limbi moderne , clasele a III a şi a IV a se recomandă dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi prin referirea la sine, la activităţi din universul imediat

Pentru învăţământul gimnazial nu mai există obiective de referinţă cu posibile implicaţii de gen.

Obiectivele de referinţă fac un prim pas spre conturarea activităţii şcolare zilnice. Din acest motiv ar fi bine ca atunci când se face trimiterea spre domeniul privat, al experienţei de până atunci al copilului, să fie antrenaţi explicit egal şi fetele şi băieţii în activităţile de învăţare. În acest sens ar fi utilă spargerea stereotipului educational “fetelor le este rezervat de obicei domeniul privat, al familiei, educaţiei şi îngrijirii - iar băieţilor cel public - al politicului, forţei şi deciziei”.

Activităţile de învăţare recomandate care iau în considerare dimensiunea de gen:

Limba română: jocul de roluri

Limbi moderne :jocul de roluri

Ştiinţe: jocul de roluri

Educaţie civică: jocul de roluri.

Activităţi practice: jocul de roluri în gospodărie

Matematică: competiţia între elevi. Istorie: studii de caz.

Activităţile de învăţare merg în continuarea obiectivelor formulate. Sugestia folosirii jocului de rol nu este însă indicată explicit pentru diferenţierea rolurilor de gen, şi asigurarea bazei valorice corespunzătoare, pe baza principiului egalităţii prin diferenţă. Competiţia este binevenită pentru toţi elevii ea putând fi un exerciţiu util de pregătire pentru viaţa obişnuită.

Diferențierea conţinuturilor pentru fete și băieți?

Cultura este un domeniu cu dominantă masculină recunoscută. Problema regăsirii unor modele culturale adecvate şi pentru fete şi pentru băieţi a fost amplu dezbătută în literatura de specialitate. Nu se pune problema modificării istoriei trecute a creaţiei de cultură prin introducerea forţată a unor nume de femei, ci a prezentării diversificate a ei, mai ales că programele permit acest lucru. Astfel se poate vorbi şi de altfel de istorii decât ale bătăliilor - istorii ale jocurilor copiilor, ale vieţii de familie, ale ustensilelor



Pg | 28



domestice, etc. care să arate copiilor că istoria este a tuturor. Se pot aborda probleme diferenţiate pe sexe legate de viaţa de familie şi obligaţiile sau modurile specifice de raportare la ea. Acestea trebuie să fie cunoscute şi de fete şi de băieţi pentru a se înţelege şi respecta reciproc.

Dimensiunea de gen este luată în considerarea în centrarea activităţilor pe copil, diferenţiind activităţile în funcţie de nevoi considerate diferite

Pedagogiile centrate pe copil şi luarea în considerare a nevoilor specifice copilului sunt cerinţe care apar frecvent în momentul de faţă. De multe ori preluarea se face doar la nivel de cuvinte pentru că prin copil se înţeleg toţi copii şi nu fiecare copil în parte. Fiecare copil este sau fată sau băiat, aşa că centrarea pe nevoile individuale presupune şi dimensiunea de gen. Aceasta trebuie considerată pe temeiuri valorice adecvate şi nu transformată în educare pentru supunere şi spaţiu domestic pentru fete şi competiţie şi spaţiu public pentru băieţi. Creativitatea, gândirea critică dar şi sensibilitatea şi empatia trebuiesc dezvoltate la fiecare copil.

Existența sugestii pentru autorii de manual. Semnalarea explicită a aspectelor de gen.

In introducerile lor, toate programele spun câteva cuvinte despre noile abordări în disciplina respectivă. Dincolo de sugestiile care vizează exclusiv aspecte didactice tradiţionale este importantă conștientizarea faptului că didactica are însă şi o componentă referitoare la problematica de gen a educaţiei. În acest sens, este necesară semnalarea explicită a aspectelor de gen.

Constribuția sugestiilor pentru profesor sau pentru autorii de manual la construcţia identităţii de gen. Abordarea explicită a problematicii identității de gen.

Tema referitoare la identitatea de sine apare de mai multe ori în documentele şcolare. Identitatea de sine are şi o accentuată dimensiune de gen. Fiecare elev este fată sau băiat şi acest lucru se învaţă de la vârste foarte mici. Prezenţa acesteia ar permite realizare unei educaţii morale difuze la nivelul tuturor disciplinelor, prin raportarea diferită la unele conţinuturi sau activităţi şi în funcţie de sex. Acest lucru nu trebuie ascuns ca şi cum n-ar fi, ci dezvoltat pe bazele valorice ale egalităţii prin diferenţă.

Limbajul general folosit exprimă, explicit sau implicit, poziţii referitoare la diferenţe de

Termenul de om face parte dintre aceia care ridică, sau lasă posibilitatea de a interpreta, un



Pg | 29



gen. particular masculin ca universal. Om este numele speciei dar şi al părţii ei bărbăteşti. Pentru a evita preluarea unor modele cu dominantă tacit masculină se preferă termenul persoană. Această opţiune ar trebui să fie iniţial explicită şi apoi extinsă ca substitut al termenului om. Evident nu trebuie forţată înlocuirea şi nu trebuie practicată o substituţie oarbă.

Sandardele curriculare au potenţial de gen: - au formulări asemănătoare sau identice

pentru discipline aflate în aceeaşi arie curriculară;

- sunt formulate explicit pentru fiecare disciplină diactică;

- sunt ușor de identificat în ceea ce privește disciplina pentru care au fost formulate

Pot fi considerate a avea un potențial de gen standardele care solicită: • desprinderea unor trăsături fizice şi morale • producerea unui mesaj despre persoane şi

activităţi din universul apropiat. • realizarea unor estimări pornind de la situaţii

practice • relatarea în cuvinte proprii a unui eveniment

istoric cunoscut • solicită realizarea diverselor produse prin stabilirea

unor roluri în cadrul unui grup. De asemenea, standardele curriculare ar putea fi formulate explicit din perspectiva de gen. De exemplu, atunci când: • se discută despre diferenţe între persoane trebuie

văzut dacă este este introdus și aspectul de gen în diferențierea și/sau defefinirea trăsăturilor persoanelor;

• se face referire la aspecte, fie din viața obișnuită în care fiecare elev este fată sau băiat şi are un anumit rol în familie, egal sau diferit de al celorlalţi;

Potențialul de gen al desciptorilor de performanță.

În cazul învățământului primar, standardele curriculare se transformă în standarde de evaluare cărora li se dă conţinut prin descriptorii de performanţă, care ar trebui să arate ce urmează să facă elevul pentru fiecare dintre cele trei calificative care îi asigură promovarea. Faptul că descriptorii de performanță asociați standardelor de curriculare cu potențial de gen dispun de prevederi separate pentru fete și băieți face ca



Pg | 30



potențialul de gen să se transforme în realitate educațională care ia în considerare explicit diferenţele dintre elevi.

Analiza procesului didactic din perspectiva de gen, prin:

Aspecte care se referă la conştientizarea problematicii de gen: • valorificarea genului în practica

educativă, • strategii didactice care oferă oportunităţi

egale de învăţare pentru ambele genuri, • învăţarea prin cooperare • stimularea parteneriatului de gen ş.a.;

În ce măsură ați identifica la nivelul manualelor aspecte referitoare la perspectiva de gen, în termeni de: • Prezenţa/absenţa stereotipiilor şi a

discriminărilor de gen • Modalităţilor de valorificare educaţională

a perspectivei de gen • Reprezentarea echilibrată pe genuri la

nivelul imaginilor şi textelor selectate • Varietatea sarcinilor de învăţare din

perspectiva de gen etc.

Abordarea dimensiunii de gen (probleme și recomandări)

Conștientizarea dimensiunii de gen în educație • Neîncredere sau indiferenţă faţă de

abordarea dimensiunii de gen în procesul didactic, mai ales în cadrul anumitor discipline (ca relevanţă/ beneficii, oportunitate)

• Dimensiunea de gen în practica educaţională curentă nu este valorificată



Pg | 31


• Transformarea frecventă a atributelor de gen, asociate fetelor sau băieţilor, în etichetări, cu consecinţe negative asupra dezvoltării imaginii de sine a elevilor, inclusiv asupra identităţii de gen

• Există prejudecata că, prin afirmarea diferențelor de gen există riscul de discriminare

• Experienţa de viaţă a elevilor nu este valorificată în procesul de învăţare

Dimensiunea de gen în produsele curriculare

• Dimensiunea de gen este valorificată la

nivelul produselor curriculare (programe şcolare, manuale şcolare, materiale auxiliare) în sensul promovării echităţii, parteneriatului şi emancipării de gen?

• Dimensiunea de gen este luată în calcul în construirea sarcinilor de învăţare din manualele şcolare

• Este conștientizat rolul potențial al disciplinei în realizarea educaţiei de gen şi a importanţei acestui tip de educaţie la toate nivelurile de şcolarizare



Pg | 32

Fișe de analiză a curriculelor școlare din perspectiva de gen

FIȘA DE ANALIZĂ LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ16

Nivel școlar: liceal

Analiza curriculei din perspectiva elementelor de structura:

Obiectivele cadru ale programei/curriculei se referă explicit sau implicit la dimensiunea de gen? Dacă DA, care sunt acestea?

Nu. Competențele generale/ obiectivele cadru sunt aceleași la toate clasele de liceu:

1. Utilizarea corectă a limbii române în producerea și receptarea mesajelor în diferite situații de comunicare.

2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică și structurală a diferitelor texte literare și nonliterare.

3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literarsau nonliterar.

Obiectivele de referinţă se referă explicit sau implicit la dimensiunea de gen? Dacă DA, care sunt acestea?

Obiectivele de referință/ competențele specifice se

referă implicit la dimensiunea de gen.

Teme cu potențial de gen din programa școlară pot fi:

- Temele studiate la clasa a IX-a: Familia, Scene

din viața de ieri și de azi, Confruntări etice și

civice, Personalități, exemple, modele;

- Operele epice și dramatice studiate oferă

posibilitatea de a discuta despre statutul femeii

în societatea epocii prezentate. Se pot face

paralele între opere ce aparțin unor epoci

diferite, unor tipuri de romane diferite, ex.

romanul obiectiv vs. romanul subiectiv, opera

scrise de romancieri barbați sau femei, se poate

raporta statutul femeii din trecut la cel actul

etc.

- Studiile de caz: Diversitate tematică, stilistică și

de viziune în opera marilor clasici sau în

romanul interbelic.

Există activităţi de învăţare recomandate Printre astfel de activități de învățare s-ar putea

16

Prof. Roșu Luminița



Pg | 33


care iau în considerare dimensiunea de gen? Care sunt acestea?

număra: studiul de caz, proiectul, dezbaterea literară,

procesul literar.

Sunt conţinuturile diferenţiate pentru fete și băieți? Explicitați

La obiectul limba și literatura română, nu am întâlnit

conținuturi diferentiate pentru fete și băieți.

Centrarea activităţilor pe copil ia în considerare dimensiunea de gen, diferenţiind activităţile în funcţie de nevoi considerate diferite? Explicitați.

Creativitatea, gândirea critcă și exprimarea punctului

de vedere susținut de argumente solide sunt aspect de

baza în disciplina limba și literatura română. O societate

armonioasă se bazează pe comunicare. Toți tinerii, fie

fete, fie băieți, vor trebui să stăpânească tehnicile de

comunicare eficientă. Din experiență, fetele dau

dovadă de mai multă creativitate și sensibilitate, iar

băieții sunt mai hotărâți atunci când îți exprimă puncul

de vedere. Acest aspect nu poate fi generalizat

deoarece există și fete care concurează cu băieții și

băieți care concurează cu fetele.

Cred că, pentru a exista egalitate de gen, cerințele ar

trebui să fie aceleași atât pentru fete, cât și pentru

băieți și să se încurajeze fiecare elev în parte. Noi îi

pregătim pentru viitor, însă viitorul și-l aleg singuri în

funcție de aptitudini. Ei trebuie susținuți în alegerea

făcută.

Există sugestii pentru autorii de manuale? Sunt aspectele de gen semnalate explicit? Dacă DA, prin ce anume?

În unele manual și auxiliare există întrebări referitoare

la statutul femeii în societate, atunci când se studiază

romanele Mara, Moromeții, Hronicul și cântecul

vârstelor, Ion, Enigma Otiliei sau Ultima noapte de

dragoste, întâia noapte de război.

Autorilor de manuale le-aș sugera să introducă mai

multe fragmente din literatura contemporană care să

surprindă statutul femeii în societatea actuală. Astfel s-

ar urmării evoluția femeii, dar s-ar putea face și o

comparatițe între viziunile autorilor.

Cum contribuie sugestiile pentru profesor sau pentru autorii de manual la construcţia identităţii de gen? Este problema identității de gen abordată explicit? Dintre programele

Teme precum: identitatea de sine, egaliatea între

oamenii, drepturile omului etc. sunt propuse, de multe

ori, de către profesori pentru textele argumentative.



Pg | 34


care conţin indicaţii pentru autorii de manuale care are sugestii cu potenţial de gen? În ce constau acestea?

Important este atât modul de concepere al textului, dar

mai ales argumentele și exemplele care susțin ipoteza.

Părerile sunt diferite, dar dacă sunt susținute cu

argumente solide, trebuie acceptete. Așa învățăm să

acceptăm opiniile altora, fie fată, fie băiat.

Limbajul general folosit exprimă, explicit sau implicit, poziţii referitoare la diferenţe de gen?

În cerințele formulate se folosesc termeni precum:

model, exempu, personalitate, persoana, astfel nu se

creează discriminarea unei anumite categorii: barbați

sau femei.

Din păcate, la categoria modele literare intervine

discriminarea. În manuale sunt aproape inexistente

fragmente din opere scrise de femei, iar în lista

autorilor canonici nu apare niciun nume de femeie.

Astfel de texte se regăsesc doar în auxiliarele cu teste

pentru examene.

Sunt standardele curriculare cu potenţial de gen? Standardele cu curriculare au formulări asemănătoare sau identice pentru discipline aflate în aceeaşi arie curriculară? Sunt standardele curriculare formulate explicit pentru fiecare disciplină diactică? Sunt standardele curriculare ușor de identificat în ceea ce privește disciplina pentru care au fost formulate?

Pot fi considerate a avea un potențial de gen

standardele care solicită:

• Analiza principalelor component de structură, de

compoziție și de limbaj specific textului narativ.

• Tipuri de personaje.

• Modalități de construcți a personajelor.

• exprimarea orală sau în scris a propriilor reacții și

opinii privind textile studiate.

• exprimarea unui punct de vedere despre un

personaj, persoană, personalitate.

• Identificarea elementelor dintr-un text care

confirmă sau infirmă o opinie privitoare la textul

respective.

• Identificarea diferitelor tipuri de familie și rolul

fiecărui membru.

• Analiza formulelor de adresare folosite de membrii

familiei.

• Exprimarea opiniei despre autoritate, factor de decizie și model în familie.

Au descriptorii de performanţă potenţial de gen? În cazul în care standardele curriculare au un

Notarea se face la fel atât pentru fete, cât și pentru

băieți. Lucrările scrise au același barem, iar nivelul de



Pg | 35


potențial de gen, la nivelul descriptorilor se regăsesc prevederi spearate pentru fete și băieți? Există descriptori de performanță asociați notelor pe care le primesc elevii din învățământul gimnazial și liceal?

dificultate al cerințelor diferă în funcție de nivelul clasei

și nu în funcție de gen.


În ce măsură curricula face posibilă în activitatea didactică abordarea următoarelor aspecte privind problematica de gen:

• Egalitate de gen

• Rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților în familie și societate

• Imaginea actuală a femeilor și bărbaților în literatură, mass-media și în societate

• Femei: oameni de știință, scriitori, artiști, personalități publice

• Violența de gen

• Inegalitatea de gen pe piața muncii

• Stereotipuri de gen și dezvoltare profesională

• Relațiile dintre femei și bărbați în familie și societate

Deoarece literatura nu poate exista în afara realității,

iar viața reprezintă principala sursă de inspirație,

operele literare oferă posibilitatea de a analiza: rolurile

tradiționale ale femeilor și bărbaților în familie și

societate, egalitatea/inegalitatea dintre femei și

barbați în diferite contexte, violența în familie și nu

numai, inegalitatea de gen pe piața muncii, relațiile

dintre femei și bărbați în familie și societate.

Așa cum am precizat și mai sus, din păcate femeia-

scriitor nu este promovată. Operele Hortensiei

Papadat-Bengescu nu se mai studiază decât opțional,

Ana Blandiana apare într-un singur manual , care a și

dispărut, cu poezia Cuplu etc. Foarte rar poți găsi

opera unei scriitoare.




Printre strategiile care oferă oportunități egale de

învățare pentru ambele genuri, aș aminti:

lucrul în echipă de 2 sau 4 elevi, un băiat și o

fată sau doi băieți și două fete.

Proiectul școlar;

Studiul de caz;

Punerea în scenă a unor opera literare;



Pg | 36


Organizarea unor momente artistice,

spectacole;

Colectivul de redacție al revistei școlii.






O problemă ar fi absența sau numărul mult prea mic al textelor din creația unor scriitoare.








Cred că elevilor li se oferă șanse egale în procesul

didactic, indiferent de gen. Există băieți cu înclinații

artistice, foarte buni la științele umaniste și există fete

foarte bune la științele exacte. Fiecărui elev i se

recunosc meritele și este susținut în activitatea sa.

Se poate observa, totuși, numărul mai mare de fete la

profilul Uman, dar un număr echilibrat la cel Real și un

număr mai mare de băieți la învățământul tehnic.


Produsele curriculare oferă șanse egale ambelor genuri. Nu cunosc să existe cerințe diferențiate în



Pg | 37


• Dimensiunea de gen este valorificată la nivelul produselor curriculare (programe şcolare, manuale şcolare, materiale auxiliare) în sensul promovării echităţii, parteneriatului şi emancipării de gen?



funcție de gen.



Pg | 38

FIȘA DE ANALIZĂ LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ17

Nivel școlar: Liceal

Analiza curriculei din perspectiva elementelor de structură


NU


NU

Există activităţi de învăţare recomandate care iau în considerare dimensiunea de gen? Care sunt acestea?

NU


În programa de Limba și Literatura Română, conținuturile nu sunt diferențiate pentru fete și băieți. În plus, literatura scrisă de femei nu este evidențiată atât cât ar trebui. Canonul literaturii noastre este unul închis, ce nu permite încă actualizarea listei de scriitori ori eliminarea unor criterii care nu permit lărgirea ariei de cercetare în ciclul liceal (la nivel formal/oficial). Operele și studiile redactate de autoare sunt trecute în lista de recomandări privind conținuturile învățării, însă într-un procent scăzut.


Programa de Limba și Literatura Română urmărește să dezvolte creativitatea, gândirea critică, sensibilitatea și empatia fiecărui elev, pornind de la paradigma comunicativ-funcțională. Astfel, se accentuează necesitatea construirii unor activități de învățare diferențiate, însă aceste diferențe se referă mai mult la capacitățile de învățare și la nivelul cunoștințelor și mai puțin la dimensiunea de gen.


În programa de Limba și Literatura Română pentru liceu, nu există sugestii pentru autorii de manual care să semnaleze aspect de gen.

Cum contribuie sugestiile pentru profesor sau pentru autorii de manual la construcţia identităţii de gen? Este problema identității

În programa de Limba și Literatura Română pentru liceu sunt abordate teme referitoare la identitatea de sine/identitatea culturală, la sensibilitate și la utilizarea

17

Prof. Nicoleta Simionescu, CN Iulia Hașdeu, București



Pg | 39


de gen abordată explicit? Dintre programele care conţin indicaţii pentru autorii de manuale care are sugestii cu potenţial de gen? În ce constau acestea?

acesteia în înțelegerea unui text literar, la încrederea în propriile abilități de comunicare sau la abordarea flexibilă și tolerantă a a opiniilor și a argumentelor celorlalți. Insă, acestea nu schițează bazele valorile ale egalității prin diferență, sensibilitatea sau valorile nepunând bazele valorice ale egalității prin diferență. Programele nu subliniază diferențele ce pot surveni în interpretarea unui text literar în funcție de gen și nici nu cuprind sugestii pentru profesori sau pentru autorii de manuale ce ar putea ajuta la construcția identității de gen.


Limbajul utiliat nu exprima poziții referitoare la diferențele de gen, utilizându-se termenul elev.


În studiul disciplinei Limba și literature română, există activități ce au potential de gen. Astfel, se solicită încă din clasa a IX-a (pe linia activităților deja întreprinse în ciclul gimnazial) realizarea unor texte ce vizează relatarea unor experiențe personale, fișe de jurnal, eseul liber, caracterizarea de personaj. Acest ultim tip de activitate presupune, în mod evident, desprinderea unor trăsături fizice și morale ale personajelor întâlnite în literatură, dar și ale persoanelor din viața celor care redactează aceste texte. În plus, se vizează producerea unor mesaje despre persoane și activități din universal apropiat, dar se si solicit realizarea unor dezbateri sau polemici prin stabilirea unor roluri în cadrul unui grup (metode de lucru precum: jocul de rol, metoda predării/ învățării reciproce, procesul, scaunul autorului). Aceste tipuri de activități se propagă și pe parcursul celorlalți trei ani de studiu liceal.

Au descriptorii de performanţă potenţial de gen? În cazul în care standardele curriculare au un potențial de gen, la nivelul descriptorilor se regăsesc prevederi spearate pentru fete și băieți?

-



Pg | 40


Există descriptori de performanță asociați notelor pe care le primesc elevii din învățământul gimnazial și liceal?











Programa de Limba și Literatura Română face posibilă abordarea, în activitatea didactică, a unor aspecte privind problematica de gen. Astfel, se pot întreprinde dezbateri privind egalitatea de gen în diferite epoci istorice și culturale, se pot analiza rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților în familie și societate, pornind de la anumite opere literare. Acestea oferă modele și personaje ce permit o discuție despre roluri și limite, atât în sincronie (anumite regiuni), cât și în diacronie (diferite epoci literare și culturale).

Disciplina în discuție permite, de asemenea, prin sugestiile de lectură, dar și prin libertatea oferită profesorului, care poate alege textele studiate, analiza operelor scrise de femei, dar și întreprinderea unor cercetări despre critici literari feminini, istorici literari etc.

Din păcate, se poate ușor propaga stereotipia conform căreia literatura scrisă de femei nu este la fel de valoroasă ca cea scrisă de bărbați dacă profesorul nu abordează această problemă și nu prezintă elevilor exemple valoroase.




Disciplina în discuție permite studiul cu ajutorul unor metode moderne de învățare ce pot conduce la conștientizarea problematicii de gen, metode precum: conversația, dezbaterea, problematizarea, jocul, scaunul autorului, procesul, jocul de rol schimbă perechea etc. De asemenea, în studiul acestei discipline se pot utiliza moduri de organizare diverse, permițând astfel un schimb de informații și de viziune între participanții la discuții. Activitățile pe grupe pot fi



Pg | 41


realizate pornind de la un nucleu ce stimulează parteneriatul de gen și învățarea prin cooperare, lucruri subliniate chiar de setul de valori și atitudini situate la începutul programei.






La nivelul tuturor manualelor, dincolo de diferențele de disciplină, există încă, din păcate, stereotipii de gen. Acestea nu sunt mereu evidente, însă reies fie din limbajul utilizat, fie din imaginile inserate, fie din descrierea rolurilor sociale. Sarcinile de învățare nu sunt, în majoritatea cazurilor, diferențiate în funcție de gen, deși în studiul acestei discipline se pot valorifica perspectivele diferite.


Perspectiva de gen trebuie abordată într-o manieră care să nu creeze discriminare de orice natură (pozitivă sau negativă), să nu creeze alte stereotipii prin propagarea unor impresii greșite despre diferențele dintre genuri. Dimensiunea de gen trebuie abordată mai ales din prisma alterității, punându-se accent pe diferențele care creează identitatea, accentuând, în același timp, egalitatea de șanse în orice domeniu.






In studiul disciplinei, abordez constant teme legate de identitate, de alteritate, de diferențele de percepție/ interpretare/ sensibilitate, punând accent pe experiența de viață a elevilor și promovând identitatea de gen. Aceasta este o oportunitate ce îmi permite să personalizez traseul didactic, apelând la modele literare valoroase din punct de vedere etic și estetic. Din păcate, aceasta nu este o atitudine întâlnită frecvent în învățământ, dimensiunea de gen nefiind, de cele mai multe ori, valorificată, de teama unor reacții negative din partea elevilor.



Pg | 42








Se promovează, cel puțin la nivel teoretic, echitatea, parteneriatul și emanciparea de gen, însă, la nivel practic, se poate observa cu ușurință că există încă importante inechități la nivel social sau educațional. Din păcate, dimensiunea de gen nu este luată în calcul în construirea sarcinilor de învățare.



Pg | 43

FIȘĂ DE ANALIZĂ LIMBA ENGLEZĂ

Ciclul inferior al licelui

Analiza curriculei din perspectiva elementelor de structură:

Programa a fost aprobată prin Ordin al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 3458 / 09.03.2004 În conformitate cu Planurile cadru aprobate prin OMECT 5723 / 23.12.2003, Limba engleză pentru clasa a IX-a, Limba 1, are regim de predare în Trunchiul comun 2 ore pe săptămână la toate filierele, profilurile și specializările. Pentru programa școlară a acestei discipline conceptele folosite sunt Competențe generale, Competențe specific și Forme de prezentare a conținuturilor TC / CD.


Competențele generale din această programă nu se referă în mod explicit la dimensiunea de gen. O referire implicită poate fi dedusă dintr-o formulare precum: "Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare."


La nivelul competențelor specifice există formulări cu potențial de gen, cum ar fi: "Adaptarea formei mesajului la situația de comunicare în funcție de stilul formal / informal folosit de interlocutor" (competență specifică) "Relatarea sub formă de raport a desfășurării unei activități de grup / proiect individual / activități cotidiene etc." (competență specifică)


În programa pentru limba engleză corespunzătoare nivelului de studiu din clasa a IX-a nu xistă activități de învățare care să facă explicit referire la dimensiunea de gen. Pentru urmarea recomandărilor de activități respectând și această perspectivă a genului s-ar putea face anumite completări. De exemplu, pentru competența generală "Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă" s-ar putea introduce "exerciții în echipe de fete și băieți pentru nuanțarea



Pg | 44


diferențelor de gen în abordarea sarcinilor". Este o restrângere în ceea ce privește aplicabilitatea activității dar introduce un concept nou în programă și, totodată, lărgește perspectivele învățării. Se poate alătura ca abordare conceptelor de stiluri sau registre, de exemplu. Așa cum se lucrează pe registre și stiluri diferite ale comunicării orale și scrise, în forma productivă sau receptivă, în același mod se poate lucra pe abordarea sarcinilor prin specificul genului.


Formele de prezentare a conținuturilor din Trunchiul comun nu sunt diferențiate pentru fete și băieți. Toate formele prezentate au o variantă universală de redactare (de exemplu, "prezentări orale – de dificultate și lungime medie – pe teme de interes" pentru competența generală Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare, "descrieri de obiecte, persoane" pentru competența generală Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare etc.), fără nicio indicație de reprezentare a dimensiunii genului. În scopul introducerii ei, se poate interveni, de pildă, la prima competență menționată, precizând în ceea ce privește ideea de "teme de interes" că acestea vor fi acordate universului fiecărei persoane și vor fi comparate în scopul identificării punctelor comune și a diferențelor dintre genuri. Pentru cea de-a doua competență generală exemplificată mai sus se poate face mențiunea "descrieri de persoane aparținând genurilor diferite". Această precizare are beneficii lingvistice clare întrucât aspectul fizic, vestimentația și personalitatea unei persoane de gen masculin va diferi radical de cele ale unei persoane de gen feminin, ceea ce duce inevitabil la folosirea unor categorii de vocabular distincte unele față de altele. Un alt beneficiu ar fi cel al creșterii gradului de conștientizare a diferențelor de gen și a nivelului de acceptare a lor în rândul adolescenților (având în vedere că programa de clasa a IX-a se adresează în cea mai mare parte tinerilor de 14 - 15 ani).

Centrarea activităţilor pe copil ia în considerare dimensiunea de gen,

Faptul că predarea, învățarea și desfășurarea activităților la clasă trebuie să fie centrate pe elev este



Pg | 45


diferenţiind activităţile în funcţie de nevoi considerate diferite? Explicitați.

atât o cerință explicită a procesului modern de educare formală, cât și un lucru bine știut de-acum de toți beneficiarii, direcți sau indirecți, și de cadrele didactice. La fel de adevărat este că, în general, centrarea se face global, luând colectivul ca un întreg și gestionându-l ca atare din rațiuni de resurse avute la dispoziție, mai ales resursa timp raportată la numărul mare de elevi dintr-o clasă. Programa de clasa a IX-a nu diferențiază activitățile pe nevoi generate de gen. Se poate face remarca, bazată pe experiența la clasă și pe observarea permanentă a manifestării cognitive a elevilor, că băieții în general sunt mai aplecați spre exprimare lacunară, sintetică și poate chiar expeditivă uneori, în timp ce fetele sunt mai aplecate spre relatare detaliată, amplă. Manifestarea acestor tendințe la extreme poate fi prejudicioasă pentru ambele categorii de elevi, fete și băieți, mai ales în condiții de examene și testări, când rezultatul evaluării poate fi foarte relevant pentru situația sau chiar viitorul elevei sau elevului. Din această perspectivă, putem spune că pentru "exerciții de rezumare / expansiune (oral și în scris)" s-ar putea preciza "exerciții de rezumare pentru grupurile de fete și exerciții de expansiune pentru grupurile de băieți". Această diferențiere ar trebui să se bazeze, firește, și pe o analiză a nevoilor de gen aplicată clasei respective. Astfel, nevoile celor două categorii de gen ar fi luate în calcul prin alocarea de sarcini diferite care i-ar ajuta să lucreze pe punctul slab al capacității de producere de mesaje. Este adevărat că sunt cazuri în care tendințele se manifestă invers decât se așteaptă la băieți și la fete, de aceea se poate merge până la individualizarea sarcinilor în funcție de nevoia personală a elevului.


În programele pentru limba engleză există sugestii metodologice dar acestea nu fac referire explicită la aspectele de gen. În programa pentru clasa a IX-a în discuție, la punctul numărul 2 se spune astfel: "La alegerea temelor și textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu filiera, profilul și domeniul de prespecializare al fiecărei clase". Pentru o mărire a gradului de conștientizare a dimensiunii de



Pg | 46


gen, considerăm că acest aspect poate fi alăturat celorlalți factori enumerați de care se recomandă să se țină cont. Completarea ar putea lua următoarea formă: "La alegerea temelor și textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu filiera, profilul și domeniul de prespecializare al fiecărei clase, precum și cu nevoile și diferențele impuse de gen".

Cum contribuie sugestiile pentru profesor sau pentru autorii de manual la construcţia identităţii de gen? Este problema identității de gen abordată explicit? Dintre programele care conţin indicaţii pentru autorii de manuale care are sugestii cu potenţial de gen? În ce constau acestea?

În programele pentru limba engleză nu au fost identificate sugestii pentru profesor sau pentru autorii de manuale care să contribuie la construcția identității de gen. Această problematică nu este abordată explicit la nivelul recomandărilor metodologice.


Limbajul general folosit în programa de limba engleză nu exprimă nici explicit, nici implicit poziții referitoare la diferențe de gen în mod deosebit. Un exemplu care susține această apreciere este competența specifică 3.3: "Redactarea de scrisori de răspuns în care sunt exprimate păreri despre subiecte legate de preocupările tinerilor." Termenul "tineri" este folosit în mod generic pentru referire la orice gen, acoperind atît categoria fetelor cît și categoria băieților. Forma de masculin plural este consacrată pentru a face trimitere către o generalitate care include ambele genuri.

Sunt standardele curriculare cu potenţial de gen? Standardele curriculare au formulări asemănătoare sau identice pentru discipline aflate în aceeaşi arie curriculară? Sunt standardele curriculare formulate explicit pentru fiecare disciplină didactică? Sunt standardele curriculare ușor de identificat în ceea ce privește disciplina pentru care au fost formulate?

Așa cum am precizat mai sus, conceptele folosite în programele de limba engleză sunt competențe generale, competențe specifice și forme de prezentare a conținuturilor TC (i.e. trunchi comun). Se poate considera că modul în care sunt formulate aceste competențe permite interpretarea "cu potențial de gen". Competențele au formulări asemănătoare și chiar identice în anumite puncte ale programelor la nivele diferite de studiu și acest lucru se poate explica prin linearitatea conținuturilor care trebuie să fie prezentate în continuitate de la un an la altul de studiu, adaptându-se gradul de dificultate și completându-se complexitatea noțiunilor predate. Dintre competențele cu potențial de gen în programa de limba engleză pentru clasa a IX-a putem exemplifica



Pg | 47


următoarele: "Descrieri de obiecte, persoane" (conținut) "Conversația cotidiană" (conținut) "Mesaje personale" (conținut) "Scrisori personale" (conținut) "Adaptarea formei mesajului la situația de comunicare în funcție de stilul formal / informal folosit de interlocutor" (competență specifică) "Relatarea sub formă de raport a desfășurării unei activități de grup / proiect individual / activități cotidiene etc." (competență specifică) "Exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns" (tip de activitate și exercițiu) "Joc de rol, discuție, dezbatere" (tip de activitate și exercițiu)

Au descriptorii de performanţă potenţial de gen? În cazul în care standardele curriculare au un potențial de gen, la nivelul descriptorilor se regăsesc prevederi spearate pentru fete și băieți? Există descriptori de performanță asociați notelor pe care le primesc elevii din învățământul gimnazial și liceal?

În programa analizată nu există descriptori de performanță dar aceștia pot fi analizați conform altor materiale de specialitate din aria disciplinei. Pentru ciclul inferior al liceului în care clasa a IX-a reprezintă primul nivel iar clasa a X-a al doilea nivel, calificativul țintă este B1 conform Cadrului European Comun de Referință în evaluarea limbilor moderne. Consultând Cambridge English Preliminary, Handbook for Teachers, University of Cambridge / ESOL Examinations și descriptorii de performanță prezentați, se rermarcă absența referirilor separate pentru fete și băieți. Pe de altă parte, se remarcă prezența unor note asociate descriptorilor de performanță: "Speaking scales. Band 5: Handles communication on familiar topics, despite some hesitation. Organises extended discourse but occasionally produces utterances that lack coherence, and some inaccuracies and inappropriate usage occur. (Notarea pentru competența de producere de mesaje orale. Nota 5: Controlează comunicarea pe subiecte familiare, în ciuda unor ezitări. Produce discurs extins dar uneori apar exprimări lipsite de coerență și utilizări nepotrivite.)"



Pg | 48











Analizând temele recomandate de programa de limba engleză pentru clasa a IX-a, se poate spune că există sugestii care fac posibilă abordarea aspectelor precizate privind problematica de gen. Aceste teme sunt:

"Relații interumane / interpersonale"

"Stiluri de viață în lumea anglo-saxonă din perspectivă sincronică și diacronică"

"Aspecte din viața contemporană (sociale, literare, tehnice, ecologice)"

"Aspect legate de profesiuni și de viitorul profesional"

"Activități din viața cotidiană"

Pentru toate temele enumerate mai sus se pot concepe lecții care să aibă în centrul discuțiilor problematici de gen privite dintr-o perspectivă sau alta.

Aspecte care se referă la conştientizarea problematicii de gen:

• valorificarea genului în practica educativă,

• strategii didactice care oferă oportunităţi egale de învăţare pentru ambele genuri,

• învăţarea prin cooperare • stimularea parteneriatului de gen

ş.a.;

În ceea ce privește conștientizarea problematicii de gen, nu există restricții sau piedici în a ridica acest grad prin activitatea didactică desfășurată la clasă. Este adevărat că în mod explicit programa nu prevede sugestii sau recomandări, dar urmând principiile egalității universal recunoscute, orice profesor poate adapta conținutul lecției și materialele folosite pentru a educa elevii în acest sens.

În ce măsură ați identifica la nivelul manualelor aspecte referitoare la perspectiva de gen, în termeni de:

• Prezenţa/absenţa stereotipiilor şi a discriminărilor de gen

• Modalităţilor de valorificare educaţională a perspectivei de gen

• Reprezentarea echilibrată pe genuri la nivelul imaginilor şi textelor selectate

• Varietatea sarcinilor de învăţare din

În manualele de limba engleză actualizate există multe teme care abordează în mod direct sau indirect problematica genului. De exemplu, "stereotipurile" sunt o temă curentă și se referă și la stereotipurile legate de gen. De asemenea, universul casnic și al familiei este o temă de bază care aduce în discuție rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților. În lecțiile care vizează teme legate de profesii și cariere există abordări ale problematicii egalității de șanse dintre bărbați și femei, precum și a potrivirii pentru o meserie sau alta în funcție de gen.



Pg | 49


perspectiva de gen etc. Fără îndoială reprezentarea pe genuri este echilibrată la nivelul imaginilor și textelor prezentate în manuale, precum și la nivelul formulărilor și modului de exprimare folosite.


În măsura în care abordarea acestei problematici a genului este justificată și explicată corespunzător, nu este de așteptat să se întâmpine probleme în acceptarea ei la nivelul elevilor sau al profesorilor. Este un aspect care ține de evoluția societății în general și un principiu european și universal extrem de important. Pentru includerea acestei teme în lecții trebuie realizată o introducere potrivită și semnificativă pentru toti cei prezenți și trebuie selectate materiale relevante, cu conținut potrivit, care să inducă idei și principii sănătoase și să ofere exemple de urmat.

Conștientizarea dimensiunii de gen în educație

• Neîncredere sau indiferenţă faţă de abordarea dimensiunii de gen în procesul didactic, mai ales în cadrul anumitor discipline (ca relevanţă/ beneficii, oportunitate)




• Experienţa de viaţă a elevilor nu este

Conștientizarea dimensiunii de gen în educație va avea probabil nevoie de timpul necesar pentru implementare, realizare și aplicare, la fel ca toate realitățile evidente dar mai greu normabile și cuantificabile. Există în unele cazuri atitudini de reticență vizavi de necesitatea unor asemenea discuții, precum și vizavi de potrivirea unor astfel de aspecte cu anumite discipline. Dar aceste viziuni pot fi îndreptate către ceea ce se dorește să se atingă prin informare și chiar prin formare profesională. Trebuie subliniat în mod deosebit impactul pozitiv pe care conștientizarea dimensiunii de gen în educație l-ar avea și beneficiile pe care le-ar antrena. Este adevărat că granițele dintre afirmarea diferențelor de gen și riscul discriminării est greu de observat și respectat uneori și poate tocmai din această cauză acest lucru se poate înscrie între motivele care susțin necesitatea introducerii acestei problematici în procesul didactic. Atât fetele, cât și



Pg | 50


valorificată în procesul de învăţare băieții trebuie să înțeleagă că afirmarea diferențelor care vin cu genul nu înseamnă vulnerabilizare sau expunere spre discriminare.


• Dimensiunea de gen este valorificată

la nivelul produselor curriculare (programe şcolare, manuale şcolare, materiale auxiliare) în sensul promovării echităţii, parteneriatului şi emancipării de gen?



Analizând programele, manualele și materialele auxiliare, se poate face observația că dimensiunea de gen este valorificată destul de slab la nivelul produselor curriculare în sensul promovării echității, parteneriatului sau emancipării de gen. Dar această valorificare slabă este mai ales la nivel explicit, pentru că la nivel implicit lucrurile stau mai bine în ceea ce privește limba engleză, prin indicațiile de lucru în echipă și în grup și prin varietatea foarte mare a temelor supuse discuțiilor, teme în conformitate cu realitățile zilelor noastre. Cât privește conștientizarea rolului potențial al disciplinei în realizarea educației de gen credem că suntem pe drumul cel bun. Totuși, mai sunt multe lucruri care se pot face, realiza și conștientiza pentru o construcție de viziune foarte corectă a acceptării diferențelor de gen.



Pg | 51

FIȘA DE ANALIZĂ GEOGRAFIE18




Fără a surprinde explicit dimensiunea de gen geografia ca disciplină, implică cel puțin formal și teoretic, prin atingerea celor 8 dimensiuni cheie ale Comisiei Europene egalitatea intre fete și băieți. La clasele de liceu, referirile la cele opt domenii ale competenţelor cheie sunt reluate pe parcursul programei de mai multe ori; structura competenţelor generale şi a competenţelor specifice din programă sunt într-o corelaţie foarte strânsă cu domeniile relevante şi predilecte ale competenţelor cheie, care se reflectă în geografie. Există referiri substanţiale la competenţe generale şi specifice, corespunzătoare domeniilor „Comunicare în limba maternă”, „Competenţe de bază în matematică şi ştiinţe”, „Competenţe civice”, „A învăţa să înveţi” şi „Sensibilizare şi exprimare culturală”. Există o competenţă generală şi mai multe competenţe specifice derivate care dau specificul geografiei ca disciplină şcolară: utilizarea şi interpretarea suporturilor grafice şi cartografice, care nu se reflectă ca atare într-o competenţă cheie, dar care reprezintă un ansamblu de cunoştinţe şi deprinderi de o certă însemnătate pentru toate dimensiunile formării permanente. Există un număr semnificativ de competenţe specifice din domeniul componentei sociale şi civice referitoare la dimensiunea internaţională, europeană şi regională. Geografia, pe parcursul învăţământului

18 Prof. Daniela Marin, Colegiul Tehnic “Viceamiral Ioan Balanescu”, Giurgiu



Pg | 52


preuniversitar, îşi asumă în mod explicit dimensiunea terminologică a existenţei cotidiene, prin asumarea unor obiective şi competenţe din spaţiul comunicării în limba maternă (citirea şi interpretarea textelor, explicarea termenilor specifici, utilizarea terminologiei în contexte diferite). Prin conţinuturi şi activităţi de învăţare, geografia asigură o bază informaţională relevantă (resurse naturale şi umane, activităţi economice, turism, căi de comunicaţie), care oferă dimensiunea spaţială a competenţei antreprenoriale, a competenţei sociale şi civice. Competenţa digitală este evocată în mod direct în programe, prin sugestii metodologice şi activităţi de învăţare care facilitează accesarea informaţiilor din lumea virtuală; geografia se poate diversifica foarte mult sub raportul informaţiilor utile pe baza exploatării suporturilor virtuale.


„Competenţele – cheie reprezintă un pachet transferabil şi multifuncţional de cunoştinţe, deprinderi (abilităţi) şi atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru incluziune socială şi inserţie profesională. La clasele de liceu, referirile la cele opt domenii ale competenţelor cheie sunt reluate pe parcursul programei de mai multe ori; structura competenţelor generale şi a competenţelor specifice din programă sunt într-o corelaţie foarte strânsă cu domeniile relevante şi predilecte ale competenţelor cheie, care se reflectă în geografie.

Competenţele generale şi specifice care sunt

formate în liceu prin procesul educaţional centrat

pe geografie au la bază şi promovează

următoarele valori şi atitudini:



Pg | 53


Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie;

Curiozitatea pentru explorarea mediului geografic;

Respectul pentru diversitatea naturală şi umană;

Conservarea şi ocrotirea mediului de viaţă.

Competenţele specifice detaliază competenţele

generale şi sunt asociate, pentru fiecare clasă,

unor domenii, capitole şi teme specifice fiecărei

discipline şcolare. Concluzionând putem spune că nici o competență specifică nu atinge dimensiunea de gen desi la clasa a X a sau a XI a și chiar clasa a XII a putem introduce în cadrul unor conținuturi legate de populație aceste aspect, spre exemplu: la clasa a X-a Competența specifică: Identificarea specificului competenței socio umane în caracteristicile actuale ale mediului natural- vom promova valori și atitudini precum: atitudinea pozitivă față de societate, cultură civilizație sau respectful pentru diversitatea umană. Ca și conținuturi putem atinge problematica de gen în cadrul lecțiilor legate de: bilanțul natural, structura populației, populația resursele natural și dezvoltarea durabilă


Pentru formarea unei competențe generale prin intermediul competenţelor specifice se recomandă, asociat, anumite activităţi de învăţare nediferențiate pe gen.


Pentru disciplina geografie nu se pune problema diferențierii conținuturilor pentru băieți si fete.


Situaţiile de învăţare constituie structurile majore ale proiectării unor diviziuni precise ale unităţilor de învăţare. Aceste situaţii pot cuprinde mai multe tipuri de activităţi şi au o anumită coerenţă rezultată din conţinutul tematic al învăţării. Pot fi avute în vedere mai multe tipuri (categorii) de învăţare, cum ar fi, de exemplu:



Pg | 54


Activităţile de învăţare bazate pe demersuri şi structuri conversative, cuprinzând formulare de întrebări; fixare, prin conversaţie a unor elemente de instruire anterioare; valorificarea experienţelor şcolare sau din educaţia nonformală/informală; discutarea liberă, dirijată sau semidirijată a unor afirmaţii sau opinii pe o anumită temă (judecată expertă); colectarea şi discutarea unor opinii formulate de elevi. Activităţile de învăţare bazate pe explorarea resurselor de instruire, presupunând o mai mare implicare din partea elevilor. Activităţi de investigaţie, cercetare şi experimentare, reale sau virtuale, constând în: analiza şi descrierea unor situaţii redate prin imagini dinamice (TV, video, calculator); analiza unor situaţii (reale sau simulate) redate în formă grafică (desene, diagrame, alte reprezentări grafice); analiza unor situaţii redate în fotografii, imagini satelitare etc.; analiza unor situaţii redate sub forma unor modele; evaluarea activităţilor, autoevaluare şi interevaluare; activităţi bazate pe explorarea informaţiilor oferite de IT şi pe alte mijloace tehnologice; activităţi bazate pe explorarea realităţii


Nu


Nu există astfel de sugestii

Limbajul general folosit exprimă, explicit sau implicit, poziţii referitoare la diferenţe

Referitor la geografia umană aceasta este indreptată preponderant spre analiza societății



Pg | 55


de gen? omenești în raport cu mediul fizic și nu asupra societății omenești în sine de aceea nu putem vorbi de o abordare explicită a acestei teme.


Standardele reprezintă un element considerat ca reper, în raport de care este apreciat gradul de atingere a finalităţilor asumate. Procesul de construire a standardelor porneşte de la curriculum şcolar şi se finalizează prin aprecieri referitoare la atingerea acestuia. Poziţia standardelor şi tipul acestora este foarte diferită în sisteme educaţionale care le utilizează, iar conceperea şi înţelesul lor diferă, de asemenea, foarte mult.


Nu









• Stereotipuri de gen și dezvoltare

In afara unor conținuturi care să abordeze teme precum: egalitatea de gen, rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților în familie și societate, inegalitatea de gen pe piața muncii, geografia nu vine ca disciplina, să studieze amănunțit aceste aspecte. Din punctul meu de vedere abordarea trebuie realizată printr-o corelație transdiciplinară, geografia punând accentul pe desfășurarea spațială a acestor evenimente și influența lor asupra societății actuale.



Pg | 56


profesională



educativă, • strategii didactice care oferă

oportunităţi egale de învăţare pentru ambele genuri,

• învăţarea prin cooperare • stimularea parteneriatului de gen ş.a.;

Dacă ne referim strict la modul in care un profesor îsi planifică desfășurarea orei susțin o abordare a activităților centrate pe elevi fără a face diferența intre acestia din niciun punct de vedere, de asemenea consider eficient lucrul in echipă, mixte fete/ băieți dacă se poate.


discriminărilor de gen • Modalităţilor de valorificare

educaţională a perspectivei de gen • Reprezentarea echilibrată pe genuri la



La nivelul manualelor de geografie nu există astfel de aspecte identificate






In ceea ce privește disciplina geografie aceasta nu este mai mult sau mai puțin atractivă fetelor sau băieților. Acest aspect vizează mai mult gradul de pregătire al acestora si interesul sau dezinteresul pentru pregătirea personală.



Pg | 57




De multe ori, am întâlnit în rândul elevilor o anumită mentalitate privind statutul femeii in societate. Aceștia provin din mediul rural, de multe ori din randul famiilor dezorganizate. Ca si profesor am incercat să ating aceste aspect nu atat prin prisma profesorului care predă o materie ci prin discuții libere, purtate cu tinerii.


• Dimensiunea de gen este valorificată la nivelul produselor curriculare (programe şcolare, manuale şcolare, materiale auxiliare) în sensul promovării echităţii, parteneriatului şi emancipării de gen?



In cazul disciplinei geografie produsele curricular nu ating aceste aspect. Sarcinile de invatare se pliaza pe dimensiunea de gen nefiind construite pentru un anume grup (fete sau baieti). -



Pg | 58

FIȘA DE ANALIZĂ CHIMIE19


Analiza curriculei din persectiva elementelor de structura:


Implicit


Menționați dacă la nivelul obiectivelor de referință există formulări cu potențial de gen Implicit/ nu există


Activităţile de învăţare merg în continuarea obiectivelor formulate. Sugestia folosirii jocului de rol nu este însă indicată explicit pentru diferenţierea rolurilor de gen, şi asigurarea bazei valorice corespunzătoare, pe baza principiului egalităţii prin diferenţă. Competiţia este binevenită pentru toţi elevii ea putând fi un exerciţiu util de pregătire pentru viaţa obişnuită.

Sunt conţinuturile diferenţiate pentru fete și băieți? Explicitaț Nu

Cultura este un domeniu cu dominantă masculină recunoscută. Problema regăsirii unor modele culturale adecvate şi pentru fete şi pentru băieţi a fost amplu dezbătută în literatura de specialitate. Nu se pune problema modificării istoriei trecute a creaţiei de cultură prin introducerea forţată a unor nume de femei, ci a prezentării diversificate a ei, mai ales că programele permit acest lucru. Astfel se poate vorbi şi de altfel de istorii decât ale bătăliilor - istorii ale jocurilor copiilor, ale vieţii de familie, ale ustensilelor domestice, etc. care să arate copiilor că istoria este a tuturor. Se pot aborda probleme diferenţiate pe sexe legate de viaţa de familie şi obligaţiile sau modurile specifice de raportare la ea. Acestea trebuie să fie cunoscute şi de fete şi de băieţi pentru a se înţelege şi respecta reciproc.

Centrarea activităţilor pe copil ia în considerare dimensiunea de gen, diferenţiind activităţile în funcţie de nevoi considerate diferite? Explicitați. Băieții au gradul de inteligență mai ridicat

Pedagogiile centrate pe copil şi luarea în considerare a nevoilor specifice copilului sunt cerinţe care apar frecvent în momentul de faţă. De multe ori preluarea se face doar la nivel de cuvinte pentru că prin copil se înţeleg toţi copii şi nu fiecare copil în parte. Fiecare

19

Prof. Mariana Badea



Pg | 59


decât cel al fetelor, pe când, acestea sunt mai analitice, mai silitoare, perseverente și mai ambițioase !

copil este sau fată sau băiat, aşa că centrarea pe nevoile individuale presupune şi dimensiunea de gen. Aceasta trebuie considerată pe temeiuri valorice adecvate şi nu transformată în educare pentru supunere şi spaţiu domestic pentru fete şi competiţie şi spaţiu public pentru băieţi. Creativitatea, gândirea critică dar şi sensibilitatea şi empatia trebuiesc dezvoltate la fiecare copil.

Există sugestii pentru autorii de manuale? Sunt aspectele de gen semnalate explicit? Dacă DA, prin ce anume? NU


Cum contribuie sugestiile pentru profesor sau pentru autorii de manual la construcţia identităţii de gen? Este problema identității de gen abordată explicit? Dintre programele care conţin indicaţii pentru autorii de manuale care are sugestii cu potenţial de gen? În ce constau acestea? Nu


Limbajul general folosit exprimă, explicit sau implicit, poziţii referitoare la diferenţe de gen? Spre deosebire de băieți , fetele reușesc să-și exprime , într-un mod mai calitativ, ideile, pe baza cunoștințelor/ informațiilor acumulate.

Termenul de om face parte dintre aceia care ridică, sau lasă posibilitatea de a interpreta, un particular masculin ca universal. Om este numele speciei dar şi al părţii ei bărbăteşti. Pentru a evita preluarea unor modele cu dominantă tacit masculină se preferă termenul persoană. Această opţiune ar trebui să fie iniţial explicită şi apoi extinsă ca substitut al termenului om. Evident nu trebuie forţată înlocuirea şi nu trebuie practicată o substituţie oarbă.

Sunt standardele curriculare cu potenţial de gen? NU Standardele cu curriculare au formulări asemănătoare sau identice pentru discipline aflate în aceeaşi arie curriculară? DA Sunt standardele curriculare formulate





Pg | 60


explicit pentru fiecare disciplină diactică? DA Sunt standardele curriculare ușor de identificat în ceea ce privește disciplina pentru care au fost formulate? DA






Au descriptorii de performanţă potenţial de gen? NU În cazul în care standardele curriculare au un potențial de gen, la nivelul descriptorilor se regăsesc prevederi spearate pentru fete și băieți?NU Există descriptori de performanță asociați notelor pe care le primesc elevii din învățământul gimnazial și liceal? NU

În cazul învățământului primar, standardele curriculare se transformă în standarde de evaluare cărora li se dă conţinut prin descriptorii de performanţă, care ar trebui să arate ce urmează să facă elevul pentru fiecare dintre cele trei calificative care îi asigură promovarea. Faptul că descriptorii de performanță asociați standardelor de curriculare cu potențial de gen dispun de prevederi separate pentru fete și băieți face ca potențialul de gen să se transforme în realitate educațională care ia în considerare explicit diferenţele dintre elevi.




În mică măsură.



Pg | 61









În mică măsură.

În mică măsură.

Din punct de vedere al literaturii nu este vorba despre personalități din domeniul chimiei, dar din punct de vedere al istoriei pot fi evidențiate deverse personalități de chimiști/ chimiste, fizicieni/ fiziciene.

Nu sunt

Nu sunt

Nu sunt

De egalitate




În practica educativă a chimiei, o contribuție importantă au avut cercetările, analizele și descoperirile științifice realizate/ obținute de oameni de știință, atât femei ,cât și bărbați. Diferența de gen este mai puțin importantă în domeniul chimiei/fizicii atâta timp cât există cooperare perseverentă, respect și egalitate de gen. Dacă nu ar exista cooperare și dacă ar exista discriminare, nu ar mai fi posibilă dezvoltarea chimiei/ fizicii. Din punct de vedere al sarcinilor de învățare, băieții sunt atrași de lucrurile practice, pe când fetele depind atât de sarcinile de învățare practice/ experimentale, cât și cele teoretice. Inteligența vizuală cât și cea kineto- senzorială sunt eficiente în egală măsură pentru ambele genuri.






După 1944, decretele şi legile asupra învăţământului au promovat în primul rând accesul egal la educaţie, cu accent pe politici afirmative pentru categorii defavorizate. În acest context, s-a ignorat dimensiunea de gen, educaţia adresându-se unui elev mediu, fără diferenţe pe sexe, fără caracteristici individuale şi fără nevoi proprii. Educaţia în spiritul diferenţei, precum şi educaţia pentru viaţa privată nu erau abordări încurajate în spaţiul şcolii. Exista, la nivel informal, practica segregării pe sexe la orele de educaţie fizică şi la activităţile practice.



Pg | 62








Sistemul educațional din România dispune de cadre didactice pregătite la nivel superior în domeniul științelor, atât informativ, cât și pedagogic, doar că dotarea materială a școlilor din punct de vedere al chimiei/ fizicii, adeseori, nu este satisfăcută, astfel încât elevii se mulțumesc cu o ăarte teoretică. Experienta de viață a elevilor nu este valorificată la cote maxime în procesul de învățare, deoarece aceștia, sunt nevoiți să se rezume la informațiile acumulate din manualele și auxiliarele utilizate și recomandate la clasă. Dacă baza materială din școli (instalații, echipamente, ustensile și aparatură de laborator, substanțe chimice) ar fi mai vizibilă, atunci cadrele didactice ar reuși să lucreze în echipă, într-un mod transdisciplinar, generând o învățare critică, continuă și eficientă.






În vederea identificării dimensiunii de gen la nivelul conţinuturilor s-a utilizat analiza manualelor şcolare. În acest scop, am selectat 2 manuale de la fizică și 2 manuale de chimie, pe care le-am considerat ca având un potenţial ridicat în promovarea egalităţii şi parteneriatului de gen. Criteriul principal de selecţie a manualelor a fost frecvenţa utilizării lor la nivelul întregului sistem de învăţământ (pe baza informaţiilor puse la dispoziţie de Ministerul Educaţiei). Nu se poate pune problema de diferențe de gen. La chimie/ fizică/ științe, dimensiunea de gen nu este luată în calcul pentru construirea sarcinilor de învățare din manualele școlare. Rolul potențial al științelor nu este conștientizat în realizarea educației de gen.



Pg | 63

FIȘA DE ANALIZĂ CURRICULĂ PSIHOLOGIE20




Nu. Competențele generale sunt aceleași pentru toate profilele:

1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală

2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii – problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare

3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri

4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare

5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii

Obiectivele de referință se referă explicit sau implicit la dimensiunea de gen? Dacă DA, care sunt acestea? Vă rugăm să menționați dacă la nivelul obiectivelor de referință există formulări cu potențial de gen

Obiectivele de referință se referă implicit la dimensiunea de gen. Teme cu potențial de gen din programa școlară pot fi:

1. temele studiate la structura și dezvoltarea personalității, la temperament, aptitudini, inteligență, caracter

2. diferențe individuale în manifestarea personalității

3. etape în dezvoltarea personalității

Există activități de învățare recomandate care iau în considerare dimensiunea de gen? Care sunt acestea?

Printre astfel de activități de învățare pot fi enumerate: studiul de caz, proiectul, dezbaterea pe diferite teme de interes, jocul de rol

Sunt conținuturile diferențiate pentru fete și băieți? Explicitați în ce măsură sunt abordate aspecte diferențiate pe sexe legate de viața de familie și obligațiile sau modurile specifice de raportare la aceasta.

La materia psihologie nu am întâlnit conținuturi diferențiate pentru fete și băieți.

Cum contribuie sugestiile pentru profesor sau pentru autorii de manual la construcția

Tema referitoare la Imaginea de sine și percepția socială a imaginii de sine de la conținutul Conduita

20

Prof. Ionescu Adriana



Pg | 64


identității de gen? Este problema identității de gen abordată explicit? Dintre programele care conțin indicații pentru autorii de manuale care are sugestii cu potențial de gen? În ce constau acestea?

psihosocială are o accentuată dimensiune de gen. Fiecare elev este fată sau băiat, acest lucru fiind învățat de la vârste foarte mici. Prezența acesteia contribuie la educația morală a copiilor și în funcție de sex.

Limbajul general folosit exprimă, explicit sau implicit, poziții referitoare la diferențe de gen?

Psihologia este o disciplină socio-umană ce face parte din cadrul ariei curriculare “Om și societate”. Termenul de om lasă posibilitatea de a interpreta un particular masculin. Om este numele speciei dar și al părții bărbătești.

Sunt standardele curriculare cu potențial de gen? Standardele cu curriculare au formulări asemănătoare sau identice pentru discipline aflate în aceeași arie curriculară? Sunt standardele curriculare formulate explicit21pentru fiecare disciplină diactică? Sunt standardele curriculare ușor de identificat în ceea ce privește disciplina pentru care au fost formulate?

Pot fi considerate a avea un potențial de gen standardele care solicită desprinderea unor trăsături morale, la caracter, la comportamentele pro și anti-sociale, solicitarea realizării unor produse prin stabilirea rolurilor în cadrul unui grup de lucru. Standardele curriculare ar putea fi formulate explicit din perspectiva de gen, de exemplu, atunci când: • se discută despre diferențe între persoane trebuie


• se face referire la aspecte, fie din viața obișnuită în care fiecare elev este fată sau băiat și are un anumit rol în familie, egal sau diferit de al celorlalți;

Au descriptorii de performanță potențial de gen? În cazul în care standardele curriculare au un potențial de gen, la nivelul descriptorilor se regăsesc prevederi spearate pentru fete și băieți? Există descriptori de performanță asociați notelor pe care le primesc elevii din învățământul gimnazial?

În cazul învățământului primar, standardele curriculare se transformă în standarde de evaluare cărora li se dă conținut prin descriptorii de performanță, care ar trebui să arate ce urmează să facă elevul pentru fiecare dintre cele trei calificative care îi asigură promovarea. Faptul că descriptorii de performanță asociați standardelor de curriculare cu potențial de gen dispun de prevederi separate pentru fete și băieți face ca potențialul de gen să se transforme în realitate educațională care ia în considerare explicit diferențele dintre elevi.



Pg | 65

Analiza procesului didactic din perspectivă de gen










În mică măsură.

În mică măsură.

În mică măsură

Din punctul de vedere al psihologiei, marile personalităţi sunt în special bărbaţi şi mai puţine femei.

Nu sunt

Nu sunt

Nu sunt

De egalitate

Ați identificat în curricula unul din următoarele aspecte care se referă la conștientizarea problematicii de gen: • valorificarea genului în practica

educativă, • strategii didactice care oferă oportunități

egale de învățare pentru ambele genuri, • învățarea prin cooperare • stimularea parteneriatului de gen ș.a.;

În practica educativă o contribuţie importantă au avut cercetările, studiile realizate de oamenii de ştiinţă, atât femei cât şi bărbaţi. Diferenţa de gen este mai puţin importantă atâta timp cât există cooperare, perseverenţă, respect şi egalitate de gen. Dacă ar exista discriminare, nu ar mai fi posibil progresul cunoaşterii. Din punctual de vedere al sarcinilor de învăţare, băieţii sunt mult mai atraşi de lucrurile practice, pe când fetele depend atât de sarcinile de învăţare experimentale, practice cât şi de cele teoretice. Existenţa stilurilor de învăţare sunt eficiente în egală măsură pentru ambele genuri.

În ce măsură ați identifica la nivelul manualelor aspecte referitoare la perspectiva de gen, în termeni de: • Prezența/absența stereotipiilor și a

discriminărilor de gen • Modalităților de valorificare educațională

a perspectivei de gen

În legea învăţământului se promovează în primul rand accesul egal la educaţie. S-a ignorat astfel dimensiunea de gen, educaţia adresându-se unui elev fără diferenţe pe sexe. Există de exemplu practica segregării pe sexe la orele de educaţie fizică, fetele având bareme mai mici decât băieţii.



Pg | 66

• Reprezentarea echilibrată pe genuri la nivelul imaginilor și textelor selectate

• Varietatea sarcinilor de învățare din perspectiva de gen etc.

Abordarea dimensiunii de gen. Probleme și recomandări

Conștientizarea dimensiunii de gen în educație • Neîncredere sau indiferență față de

abordarea dimensiunii de gen în procesul didactic, mai ales în cadrul anumitor discipline (ca relevanță/ beneficii, oportunitate)

• Dimensiunea de gen în practica educațională curentă nu este valorificată

• Transformarea frecventă a atributelor de gen, asociate fetelor sau băieților, în etichetări, cu consecințe negative asupra dezvoltării imaginii de sine a elevilor, inclusiv asupra identității de gen


• Experiența de viață a elevilor nu este valorificată în procesul de învățare

Sistemul de educaţie din România dispune de profesori pregătiţi atât theoretic, informativ cât şi pedagogic, care reuşesc să lucreze diferenţiat cu elevii, pe grupe de lucru, dezvoltând gândirea critică a elevilor. Puţina experienţă de viaţă a elevilor nu este valorificată la cote maxime în procesul de învăţare, deoarece aceştia sunt nevoiţi să se rezume la informaţiile accumulate din manualele şcolare şi auxiliarele folosite şi recomandate la clasă.


• Dimensiunea de gen este valorificată la nivelul produselor curriculare (programe școlare, manuale școlare, materiale auxiliare) în sensul promovării echității, parteneriatului și emancipării de gen?

• Dimensiunea de gen este luată în calcul în construirea sarcinilor de învățare din manualele școlare

• Este conștientizat rolul potențial al disciplinei în realizarea educației de gen și a importanței acestui tip de educație la toate nivelurile de școlarizare

Nu se poate pune problema de diferenţe de gen în produsele curriculare, dimensiunea de gen nefiind luată în calcul în construirea sarcinilor de învăţare.



Pg | 67

FIȘA DE ANALIZĂ FILOSOFIE (și LOGICĂ)




In mod potential Interpretarea din perspectiva ştiinţelor sociale şi umane a rezultatelor unei analize sau cercetări şi a diferitelor puncte de vedere studiate [Filosofie]


In mod potential [Filosofie] 3.1.Dezvoltarea cooperării cu ceilalţi, favorizată de identificarea şi eliminarea diferitelor bariere în comunicare 2.4. Raportarea critică la premisele, presupoziţiile şi implicaţiile comunicării 3.4. Formarea unor deprinderi de dialog raţional, de negociere şi rezolvare de conflicte în grupurile de apartenenţă 4.3. Raportarea critică la argumente şi contraargumente în conversaţie, dezbatere, discurs public şi massmedia [Logica] 3.1. Argumentarea unor poziţii diferite privind raportul identitate - alteritate în definirea persoanei 2.2. Utilizarea argumentării, a analizei de text etc. în caracterizarea problematicii libertăţii, responsabilităţii, egalităţii şi dreptăţii


In mod potential (depinde de strategia si metoda aleasa la un moment dat de profesor – ele pot favoriza sau nu identificarea relevantei perspectivei de gen)

Sunt conţinuturile diferenţiate pentru fete și băieți? Explicitați NU

Cultura este un domeniu cu dominantă masculină recunoscută. Problema regăsirii unor modele culturale adecvate şi pentru fete şi pentru băieţi a fost amplu dezbătută în literatura de specialitate. Nu se pune problema modificării istoriei trecute a creaţiei de cultură prin introducerea forţată a unor nume de femei, ci a prezentării diversificate a ei, mai ales că programele permit acest lucru. Astfel se poate vorbi şi de altfel de istorii decât ale bătăliilor - istorii ale jocurilor copiilor, ale vieţii de familie, ale ustensilelor domestice, etc. care să arate copiilor că istoria este a tuturor. Se pot aborda probleme diferenţiate pe sexe



Pg | 68


legate de viaţa de familie şi obligaţiile sau modurile specifice de raportare la ea. Acestea trebuie să fie cunoscute şi de fete şi de băieţi pentru a se înţelege şi respecta reciproc.

Centrarea activităţilor pe copil ia în considerare dimensiunea de gen, diferenţiind activităţile în funcţie de nevoi considerate diferite? Explicitați. La nivelul clasei a 9 a natura continuturlor («Logica«) nu impune explicit o diferentiere explicita in functie de perspectiva de gen iar la clasa a 12 a («Filosofie«) dificultatea continuturilor de natura spirituala conduc implicit la asumarea elementelor specifice perspectivei de gen – intervin gandirea critica si identificarea presupozitiilor argumentelor angajate in evaluarea unei atitudini

Pedagogiile centrate pe copil şi luarea în considerare a nevoilor specifice copilului sunt cerinţe care apar frecvent în momentul de faţă. De multe ori preluarea se face doar la nivel de cuvinte pentru că prin copil se înţeleg toţi copii şi nu fiecare copil în parte. Fiecare copil este sau fată sau băiat, aşa că centrarea pe nevoile individuale presupune şi dimensiunea de gen. Aceasta trebuie considerată pe temeiuri valorice adecvate şi nu transformată în educare pentru supunere şi spaţiu domestic pentru fete şi competiţie şi spaţiu public pentru băieţi. Creativitatea, gândirea critică dar şi sensibilitatea şi empatia trebuiesc dezvoltate la fiecare copil.

Există sugestii pentru autorii de manuale? Sunt aspectele de gen semnalate explicit? Dacă DA, prin ce anume? NU EXISTA


Cum contribuie sugestiile pentru profesor sau pentru autorii de manual la construcţia identităţii de gen? Este problema identității de gen abordată explicit? Dintre programele care conţin indicaţii pentru autorii de manuale care are sugestii cu potenţial de gen? În ce constau acestea? La disciplina Logica aceasta posibilitate este prezenta implicit iar la Filosofie problema identitatii si a alteritatii impune implicit abordarea si din perspectiva perspective de gen. Totusi nu este un element precizat explicit.


Limbajul general folosit exprimă, explicit sau implicit, poziţii referitoare la diferenţe de

Termenul de om face parte dintre aceia care ridică, sau lasă posibilitatea de a interpreta, un



Pg | 69


gen? La disciplinele logica si filosofie, acolo unde este cazul, limbajul programelor utilizeaza explicit termenul de « perosoana » in locul celui de « om » pentru a sublinia implicit relevanta perspectivei de gen. In contexte specifice aceasta diferenta este subliniata si argumentata importanta ei.

particular masculin ca universal. Om este numele speciei dar şi al părţii ei bărbăteşti. Pentru a evita preluarea unor modele cu dominantă tacit masculină se preferă termenul persoană. Această opţiune ar trebui să fie iniţial explicită şi apoi extinsă ca substitut al termenului om. Evident nu trebuie forţată înlocuirea şi nu trebuie practicată o substituţie oarbă.

Sunt standardele curriculare cu potenţial de gen?DA Standardele curriculare au formulări asemănătoare sau identice pentru discipline aflate în aceeaşi arie curriculară? DA Sunt standardele curriculare formulate explicit pentru fiecare disciplină diactică? DA Sunt standardele curriculare ușor de identificat în ceea ce privește disciplina pentru care au fost formulate? DA








Au descriptorii de performanţă potenţial de gen? NU În cazul în care standardele curriculare au un potențial de gen, la nivelul descriptorilor se regăsesc prevederi spearate pentru fete și băieți? NU Există descriptori de performanță asociați notelor pe care le primesc elevii din învățământul gimnazial și liceal? NU

În cazul învățământului primar, standardele curriculare se transformă în standarde de evaluare cărora li se dă conţinut prin descriptorii de performanţă, care ar trebui să arate ce urmează să facă elevul pentru fiecare dintre cele trei calificative care îi asigură promovarea. Faptul că descriptorii de performanță asociați standardelor de curriculare cu potențial de gen dispun



Pg | 70


de prevederi separate pentru fete și băieți face ca potențialul de gen să se transforme în realitate educațională care ia în considerare explicit diferenţele dintre elevi.











În mare măsură.

În mare măsură.

În mare măsură.

La logica si la filosofie argumentarea (este unul dintre instrumentele fundamentale si permite introducerea la orice moment a elementelor ce apartin perspectivei de gen.

Da, daca e o tema introdusa de profesor sau adusa in discutie de elevi

Da, daca e o tema introdusa de profesor sau adusa in discutie de elevi

Da




Strategia didactica fundamentala in cazul filosofiei dar si al logicii o reprezinta problematizarea ceea ce implica reflectia personala asupra propriilor opinii si argumente utilizate pentru sustinerea acestora intr-o dezbatere – genul de obiectivitate vizat de disciplinele socio-umane impune firesc fiecarui elev/e sa renunte la acele opinii nefundamentate logic si sa caute o perspectiva cu un plus de coerenta. Elevii/ele sunt incllinati/e catre dezbatere si in acest proces confruntarea ideilor conduce la cooperare si recunoasterea valorii obiective a pespectivei



Pg | 71


altuia/eia.






In manualul de filosofie exista teme explicite care favorizeaza valorificarea perspectivei de gen iar prin specificul disciplinei continutul argumentarii permite valorificarea propriei perspective si experiente de viata a elevului/ei. In manualul de logica nu exista explicit o astfel de abordare dar si aici specificul disciplinei continutul argumentarii permite valorificarea propriei perspective si experiente de viata a elevului/ei.






• Există prejudecata că, prin afirmarea diferențelor de gen există riscul de

Exista in genere indiferenta fata de abordarea dimensiunii de gen in practica didactica si implicit conceptia tacit dominanta este inca orientata de prejudecati sociale la care se adauga orientarea procesului catre rezultat si nu catre intarirea autonomiei persoanei (elevului/ei). Totusi doecamdata elementul decisiv este climatul (cultura organizationala) de la nivelul fiecarei institutii de invatamant care favorizeaza sau inhiba transmiterea in practica didactica a acestor prejudecati.



Pg | 72


discriminare • Experienţa de viaţă a elevilor nu este

valorificată în procesul de învăţare






Exista discipline socio-umane care prin natura lor valorifica dimensiunea de gen ca element fundamental al atingerii finalitatilor specifice : filosofia, sociologia, psihologia sau cultura civica. In cazul celorlalte (economia, educatia antreprenoriala, logica) depinde de proiectarea didactica realizata de profesor sa evidentieze importanta acestei teme acolo unde este cazul. Totusi sarcinile de invatare la nivelul manualelor nu sunt explicit diferentiate potrivit perspective de gen dar nici nu este impiedicata proiectarea unor activitati de invatare care sa duca la constientizarea acetui element.



Pg | 73

FIȘA DE ANALIZĂ BIOLOGIE/ȘTIINȚELE NATURII




NU


NU


NU


În programa de Biologie conținuturile nu sunt diferențiate pentru fete și băieți. Strategiile didactice utilizate la disciplina biologie presupune concepte și principii specifice, iar prin aplicarea acestora la clasă se asigură condiții optime de dezvoltare a personalității ,creativității dar și evitarea emotivității atunci cănd elevii sunt puși în diferite activității legate de diferențele dintre fete și băieți .


Programa de biologie prin sugestiile metodologice prezentate permite realizarea activităților centrate pe elev,în procesul de predare- învățare – evaluare . Astfel, se accentuează necesitatea construirii unor activități de învățare diferențiate, însă aceste diferențe se referă la capacitățile de învățare creativitate și imaginația elevilor referitoare la nivelul cunoștințelor și nu la dimensiunea de gen.


În programa de Biologie pentru liceu, atăt la ciclul inferior căt și la ciclul superior, nu există sugestii pentru autorii de manual care să semnaleze aspecte referitoare de gen.

Cum contribuie sugestiile pentru profesor sau pentru autorii de manual la construcţia identităţii de gen? Este problema identității de gen abordată explicit? Dintre programele

În programa de Biologie pentru liceu , sugestiile metodologice scot în evidență învățarea prin descoperire care se referă la activități comune pe grupe atăt fete căt și băieți , aceștia fiind puși în



Pg | 74


care conţin indicaţii pentru autorii de manuale care are sugestii cu potenţial de gen? În ce constau acestea?

situația de a descoperii diferite ipoteze, de a interpreta date și a formula concluzii . Abilitățile de comunicare și relaționare între aceste genuri pot scoate în evidență achizițiile practice de lucru realizate în cadrul procesului instructiv esucativ. Concret ,programele de biologie nu subliniază diferențele ce pot surveni în realizarea unor sarcini de lucru în funcție de gen și nici nu cuprind sugestii pentru profesori sau pentru autorii de manuale ce ar putea ajuta la construcția identității de gen.


Limbajul utiliat în disciplina biologie nu exprimă poziții referitoare la diferențele de gen.


În studiul disciplinei Biologie ,nu există activități ce au potential de gen. Aceste activități sunt realizate în abordarea interdisciplinară care sunt în corelație cu discilinele din aria curriculară. Activitățile realizate sunt bazate pe competențele elevilor, pe abilitățile acestora precum și pe identificarea și descoperirea analizelor relațiilor structură – funcție și a unor modele , studii de caz în vederea dezvoltării unor fenomene și procese biologice care nu stabilesc corelații referitoare la diferențele de gen.


-


În ce măsură curricula face posibilă în activitatea didactică abordarea

Programa de Biologie face posibilă abordarea, în activitatea didactică, a unor aspecte privind



Pg | 75


următoarelor aspecte privind problematica de gen:









problematica de gen. Astfel, se pot întreprinde dezbateri privind egalitatea de gen în diferite tipuri de lecții realizate cu elevii, discuții referitoare la importantă femeilor și bărbaților în familie și societate, pornind de la anumite concepții ereditare . Disciplina biologie permite, de asemenea, prin sugestiile metodologice : dezbateri, studiu de caz , problematizare ,modelare , comparații dintre structură și funcție, dar și identificarea unor mari biologi femei și bărbați.

Stereotipurile de gen și dezvoltare profesională din punct de vedere al disciplinei biologice nu face referire la abordarea privind genul - femei sau bărbați.




Disciplina biologie permite studiul cu ajutorul unor metodelor activ –participative de învățare ce pot conduce la conștientizarea problematicii de gen, metode precum: conversația, dezbaterea, problematizarea, jocul, scaunul autorului, procesul, jocul de rol schimbă perechea etc. În studiul disciplinei biologie se pot utiliza moduri de organizare diverse, permițând astfel un schimb de informații și de viziune între participanții la discuții ,respectiv între fete și băieți . Activitățile pe grupe pot fi realizate pornind de la un nucleu ce stimulează parteneriatul de gen și învățarea prin cooperare, lucruri subliniate chiar de setul de valori și atitudini situate la începutul programei la disciplina biologie.




nivelul imaginilor şi textelor selectate

La nivelul tuturor manualelor de biologie , dincolo de diferențele de disciplină,nu există stereotipii de gen. Sarcinile de învățare nu sunt, în majoritatea cazurilor, diferențiate în funcție de gen, deși în studiul acestei discipline se pot valorifica perspectivele diferitelor activități .



Pg | 76


• Varietatea sarcinilor de învăţare din perspectiva de gen etc.


Perspectiva de gen trebuie abordată într-o manieră care să nu creeze discriminare de orice natură (pozitivă sau negativă), să nu creeze alte stereotipii prin propagarea unor impresii greșite despre diferențele dintre genuri. Dimensiunea de gen trebuie abordată mai ales din prisma alterității, punându-se accent pe diferențele care creează identitatea, accentuând, în același timp, egalitatea de șanse în domeniul biologic .







In studiul disciplinei biologie abordez constant teme legate de identitate, de alteritate, de diferențele de percepție/ interpretare/ sensibilitate, punând accent pe experiența de viață a elevilor și promovând identitatea de gen. Nu există diferențe de gen și nici riscul de discriminare.



nivelul produselor curriculare (programe şcolare, manuale şcolare, materiale auxiliare) în sensul promovării echităţii,

Se promovează, cel puțin la nivel teoretic, echitatea, parteneriatul și emanciparea de gen, însă, la nivel practic, se poate observa cu ușurință că există încă importante inechități la nivel social sau educațional. Din păcate, dimensiunea de gen nu este luată în calcul în construirea sarcinilor de învățare, ci în funcție de particularitățile de vărstă ale elevilor și de nevoile



Pg | 77


parteneriatului şi emancipării de gen? • Dimensiunea de gen este luată în calcul în

construirea sarcinilor de învăţare din manualele şcolare


acestora . Cât privește conștientizarea rolului potențial al disciplinei în realizarea educației de gen credem că suntem pe drumul cel bun. Totuși, mai sunt multe lucruri care se pot face, realiza și conștientiza pentru o construcție de viziune foarte corectă a acceptării diferențelor de gen referitor la disciplina biologie.



Pg | 78

FIȘA DE ANALIZĂ EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT22




Referințe implicite la dimensiunea de gen: - Aplicarea sistemului de reguli specifice

organizării şi practicării activităţilor de educaţie fizică şi sport şi adoptarea unui comportament adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup;

- Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi înţelegerea ideilor, stărilor afective şi a esteticului


NU


DA


DA


Prevenderile metodologice menționează că “-e baza opţiunilor exprimate de elevi, la finalul unei clase, cadrul didactic va organiza în clasa ulterioară instruirea în probele/disciplinele sportive pe grupe de opţiuni, după caz, separate după criteriul sexului sau mixte”. Deasemenea: - “sub aspect organizatoric, lecţiile vor trebui să

asigure cadrul necesar de desfăşurare a activităţii, corespunzător opţiunilor elevilor, individuale şi de grup, nivelului diferenţiat de pregătire, particularităţilor de sex, interesului şi motivaţiei acestora.”

- “Ca urmare, în lecţii vor căpăta prioritate activităţile pe grupe valorice, pe grupe de opţiuni şi particularităţi de sex, pe microgrupuri de afinitate şi interese comune şi

22

Prof. Alexandru Mihăiță



Pg | 79


exersările individuale. Va fi mărită ponderea exersării şi a întrecerilor în regim de autoorganizare şi autoarbitrare, cât şi organizarea clasei pe formaţii/echipe constante.”

- “Soluţia optimă pentru respectarea particularităţilor de sex o reprezintă organizarea exersării demixtat, asigurându-se conţinuturi, volume şi intensităţi specifice ale efortului pentru fiecare categorie de elevi”


Nu este cazul


Nu este cazul


Da


Sportul, ca orice activitate umană are o compoentă de gen. Percepția noastră în ceea ce se așteaptă să facă femeile și ce să facă bărbații este refelctată și în sporturi precum și în ideile despre ce sporturi sunt adecvate sau nu unui sex sau altul.

Au descriptorii de performanţă potenţial de gen? În cazul în care standardele curriculare au un potențial de gen, la nivelul descriptorilor se regăsesc prevederi spearate pentru fete și băieți? Există descriptori de performanță asociați

Nu



Pg | 80


notelor pe care le primesc elevii din învățământul gimnazial și liceal?











În foarte mică măsură la nivelul programei, în schimb temele pot fi valorificate în cadrul curriculei implementate. Fiecare din aceste teme nu pot face, în sine, obiectul activității, dar, prin specificul activității la ora de educație fizică și sport, profesorul poate face referiri la fiecare dintre acestea.


educativă, • strategii didactice care oferă

oportunităţi egale de învăţare pentru ambele genuri,

• învăţarea prin cooperare • stimularea parteneriatului de gen ş.a.;

• strategia didactică oferă oportunităţi egale de învăţare pentru ambele genuri;

• în cadrul activităților sportive, jocului de echipă se pune accent pe învăţarea prin cooperare și pe stimularea parteneriatului de gen;

• activitățile sportive trebuie să țină cont de “valorile funcţionale medii specifice vârstei şi sexului”


Nu este cazul



Pg | 81


discriminărilor de gen • Modalităţilor de valorificare

educaţională a perspectivei de gen • Reprezentarea echilibrată pe genuri la










• Afirmarea diferențelor de gen reprezintă un factor important prin aceea că toate probele sportive sunt definite în funcție de sexul și vârsta elevilor;

• Dimensiunea de gen în practica educaţională curentă este valorificată din simplul motiv că nu poate fi ignorată

• Experienţa de viaţă a elevilor este valorificată în procesul de învăţare

• Mediul școlar și procedurile organizaționale din școală pot exercita o mare influență asupra comportamentului fetelor și băieților. Separarea fetelor și băieților pe grupe pentru diferite activități la clasă, sau pe echipe pentru activitățile sportive marchează explicit diferențe de gen;

• Activitatea pe terenul de sport are o puternică componentă de gen confirmand modele tradiționale conform căruia există sporturi pentru fete și sporturi pentru băieți;


• Dimensiunea de gen este valorificată la nivelul produselor curriculare (programe şcolare, manuale şcolare, materiale auxiliare) în sensul promovării echităţii, parteneriatului şi

• Dimensiunea de gen este valorificată la nivelul produselor curriculare, mai precis al planurilor de lecție, astfel încât, în cadrul echipelor mixte, al ștafetelor să poată fi promovată echitatea, parteneriatul și emaniciparea de gen;

• Programele pentru ciclurile gimnazial liceal realizează o diferențiere pe sexe, cantitativă sau calitativă. Programa de educaţie fizică



Pg | 82


emancipării de gen? • Dimensiunea de gen este luată în calcul

în construirea sarcinilor de învăţare din manualele şcolare

pentru ciclul primar nu face asemenea diferenţieri,acestea nu se impun la această vârstă

• Dimensiunea de gen este luată în calcul în construirea sarcinilor de învăţare la clasă (nu este vorba de manual de educație fizică și sport) prin aceea că ține cont de capacitate motrică specifică sexelor și vârstei elevilor;

• Rolul potențial al disciplinei în realizarea educaţiei de gen şi a importanţei acestui tip de educaţie la toate nivelurile de şcolarizare nu este conștientizat în mod necesar.

Observații: - Trebuie evitată segregarea în funcție de gen

atunci când elevilor li se recomandă acivități sportive (ex. fotbal pentru băieți și aerobic sau volei pentru fete)

Recomandări: - Recompensarea performanțelor fetelor în

egală măsură cu cele ale băieților - Folosirea echipelor mixte și a ștefetelor - În cadrul echipelor mixte trebuie avut în

vedere ca rolurile atribuite să fie calibrate, astfel încât competitorii să prezinte atribuții și/sau caracteristici similar (vârstă, sex, înălțime, greutate ș.a.m.d)



Pg | 83

FIȘA DE ANALIZĂ CURRICULĂ ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR23



Nici o programă nu conţine la nivelul obiectivelor cadru, referiri implicite sau explicite referitoare la dimensiunea de gen.

Obiectivele de referinţă se referă explicit sau implicit la dimensiunea de gen? Dacă DA, care sunt acestea? Vă rugăm să menționați dacă la nivelul obiectivelor de referință există formulări cu potențial de gen

La nivelul obiectivelor de referinţă există câteva formulări cu potenţial de gen doar la următoarele discipline: - Ştiinţe, clasele III şi IV-recomandă folosirea unor

instrumente familiare în sensul de obiecte cunoscute

de acasă;

- Geografie, clasa aIVa-recomandă grija pentru mediu


Învăţământ primar: - Limba română - recomandă jocul de roluri

- Ştiinţe - recomandă jocul de roluri

- Educaţie civică - recomandă jocul de roluri

- Activităţi practice - recomandă jocul de roluri în

gospodărie

- Matematică - recomandă competiţia între elevi.

- Istorie - recomandă studii de caz.

Sunt conţinuturile diferenţiate pentru fete și băieți? Explicitați în ce măsură sunt abordate aspecte diferenţiate pe sexe legate de viaţa de familie şi obligaţiile sau modurile specifice de raportare la aceasta.

Unele forme de prezentare a continuturilor sunt diferentiate pentru fete si baieti. Exemplu: AVAP-pomul de iarna, mileul, micul dejun, cadourile, haine si ornamente pentru papusi, gard pentru casa, impletituri cu andrele, cusaturi, utilizarea aparatelor electrocasnice etc.

23 Ana Mirela Nicolesc, Școala Gimanzială Ciulnița



Pg | 84


Geografie:

la clasa a IV a există tema cu potenţial de gen

referitoare la oameni şi locuri

Educaţie civică:

- clasa a III a - discutarea unor teme cum sunt:

persoana mea, a lui (ei), încrederea în sine şi celălalt,

respectul, curajul,frica, laşitatea, bunătatea,

răutatea, sinceritatea, familia, au un evident

potenţial de gen

- clasa a IV a - discutarea unor teme cum sunt: relaţiile

dintre oameni (rudenie, colaborare/competiţie,

supunere, revoltă), situaţii limită (catastrofe,

agresiuni, accidente, moarte), probleme personale

sau de grup (boală, sărăcie, singurătate,

neîncredere) au potenţial de gen ridicat


Problema identitatii de gen nu este abordata explicit, dar invatatoarea are libertatea de a aborda probleme diferentiate pe sexe legate de viata de familie si obligatiile sau modurile specific de raportare la ea. Acestea trebuie cunoscute,intelese si respectate reciproc. Singura diferenţiere explicită este la educaţie fizică, referitoare la fotbal. Aceasta nu este întemeiată pedagogic ci pe obişnuinţa şi prejudecata ca băieţii exclusiv să joace fotbal. Recomandarea nu este însoţită de un simetric feminin.


Programele de limba română şi educaţie civică sunt singurele care renunţă, atunci când este cazul, la termenul general de om, folosindu-l pe cel de persoană, mai adecvat din perspectiva de gen.

Sunt standardele curriculare cu potenţial de gen? Standardele cu curriculare au formulări asemănătoare sau identice pentru discipline aflate în aceeaşi arie curriculară? Sunt standardele curriculare formulate explicit pentru fiecare disciplină diactică? Sunt

Standardele curriculare ar putea fi formulate explicit din perspectiva de gen. De exemplu la limba romană, ca şi la educaţie civică unde se discută despre diferenţe între persoane s-ar putea introduce problema diferenţelor de gen. Astfel S9 de la limba română s-ar putea completa astfel desprinderea unor trăsături fizice, morale, de gen.



Pg | 85


standardele curriculare ușor de identificat în ceea ce privește disciplina pentru care au fost formulate?

Standardele de la matematică, limbi moderne, istorie şi

abilităţi practice lasă posibilitatea ca situaţia reală sau

grupul la care fac referire, să fie din viaţa obişnuită în

care fiecare elev este fată sau băiat şi are un anumit rol

în familie, egal sau diferit de al celorlalţi. Această

concretizare rămâne de realizat la nivelul manualelor cu

condiţia ca în acest stadiu de implementare a noului

curriculum sugestiile în acest sens să fie formulate

explicit.

Au descriptorii de performanţă potenţial de gen? În cazul în care standardele curriculare au un potențial de gen, la nivelul descriptorilor se regăsesc prevederi spearate pentru fete și băieți? Există descriptori de performanță asociați notelor pe care le primesc elevii din învățământul gimnazial?

Descriptorii de performanţă nu au referiri de gen nici explicite nici implicite pentru nici una dintre disciplinele şcolare. Standardele curriculare ale disciplinelor stiinte,

geografie, educatie civica, educatie plastica, educatie

muzicla, si educatie fizica nu contin nici explicit, nici

implicit vreo referire din zona problematicii de gen.

Au potential de gen unele standarde cuprinse de programele disciplinelor limba romana, matematica, istorie si arte vizuale si abilitati practice.

Analiza procesului didactic din perspectiva de gen


Egalitate de gen

Rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților în familie și societate

Imaginea actuală a femeilor și bărbaților în literatură, mass-media și în societate

Femei: oameni de știință, scriitori, artiști, personalități publice

Violența de gen

Programa pentru invatamantul primar face posibila abordarea, in activitatea didactica, a unor aspecte privind problematica de gen in cadrul unor teme ca:

- stiluri de viata din diferite epoci;

- aspecte din viata contemporana (sociale,e cologice,etc.

- aspecte legate de profesii;

- relatii interumane, interpersonale.



Pg | 86

Analiza procesului didactic din perspectiva de gen

Inegalitatea de gen pe piața muncii

Stereotipuri de gen și dezvoltare profesională

Relațiile dintre femei și bărbați în familie și societate

Ați identificat în curricula unul din următoarele aspecte care se referă la conştientizarea problematicii de gen:

valorificarea genului în practica educativă,

strategii didactice care oferă oportunităţi egale de învăţare pentru ambele genuri,

învăţarea prin cooperare

stimularea parteneriatului de gen ş.a.;

Nu exista restrictii in a ridica acest grad prin activitatea didactica desfasurata la clasa. Programa nu prevede in mod explicit sugestii sau recomandari,dar orice profesor poate adapta continutul activitatilor si materialelor folosite pentru a educa elevii in acest sens:

lucrul in echipa de 2 sau 4 elevi(un baiat si o fata/doi baieti-doua fete);

punerea in scena a unor dramatizari;

organizarea unor serbari, spectacole.

În ce măsură ați identifica la nivelul manualelor aspecte referitoare la perspectiva de gen, în termeni de:

Prezenţa/absenţa stereotipiilor şi a discriminărilor de gen

Modalităţilor de valorificare educaţională a perspectivei de gen

Reprezentarea echilibrată pe genuri la nivelul imaginilor şi textelor selectate

Varietatea sarcinilor de învăţare din perspectiva de gen etc.

Genul este construit şi definit în uniformitatea şi nu în diversitatea lui. Feminităţile şi masculinităţile unei culturi (şi subliniem pluralul) se definesc nu doar în funcţie de sex, ci în corelaţie cu vârsta, etnia, mediul social şi economic, gradul de educaţie, experienţele personale şi colective, preferinţele religioase, etc. Contrar acestei realităţi elevii şi elevele beneficiază de o tratare omogenă a genului, află puţine lucruri despre alte tipuri de feminităţi şi masculinităţi coexistene cu ale lor, despre problemele specifice celor "altfel" decât ei din punct de vedere al vârstei, etniei, handicapurilor, mediului de provenienţă,etc.



Neîncredere sau indiferenţă faţă de abordarea dimensiunii de gen în procesul didactic, mai ales în cadrul anumitor discipline (ca relevanţă/ beneficii, oportunitate)

Dimensiunea de gen în practica educaţională curentă nu este valorificată

Regândirea problemei educaţiei şi luarea în considerare a aspectelor de gen, evidente sau ascunse, în formarea de sine şi continuarea analizei la nivelul politicilor educaţionale constituie o necesitate. Oricât am nega-o, dimensiunea de gen a educaţiei există. Oricât am minimiza importanţa aspectelor de gen în educaţie, acestea îşi vor face simţită prezenţa prin contribuţia pe care o au la reproducerea relaţiilor sociale ce exprimă



Pg | 87


Transformarea frecventă a atributelor de gen, asociate fetelor sau băieţilor, în etichetări, cu consecinţe negative asupra dezvoltării imaginii de sine a elevilor, inclusiv asupra identităţii de gen

Există prejudecata că, prin afirmarea diferențelor de gen există riscul de discriminare

Experienţa de viaţă a elevilor nu este valorificată în procesul de învăţare

dominanta masculinului. Inţelegerea construcţiilor de gen trebuie să includă cunoştiinţe despre relaţiile şi interacţiunile genului cu alţi factori inclusiv cu statusul socio-economic, mediul cultural de provenienţa, etnia,vârsta, localizarea urban/rural, etc.


Dimensiunea de gen este valorificată la nivelul produselor curriculare (programe şcolare, manuale şcolare, materiale auxiliare) în sensul promovării echităţii, parteneriatului şi emancipării de gen?

Dimensiunea de gen este luată în calcul în construirea sarcinilor de învăţare din manualele şcolare

Este conștientizat rolul potențial al disciplinei în realizarea educaţiei de gen şi a importanţei acestui tip de educaţie la toate nivelurile de şcolarizare

Gradul de invizibilitate al dimensiunii de gen este atât de ridicat încât alte aspecte legate de sexismul prezent în materialele analizate (problemele legate de stereotipizare, selecţie şi prezentare dezechilibrată, denaturare a realităţii, fragmentare şi izolare) nu mai pot fi observate.

Educaţia pentru problematica de gen nu există ca o

preocupare permanentă la nivelul programelor şi

manualelor. Se poate astfel afirma că dacă, implicit,

unele ore tratează probleme legate de gen, discriminări

de gen, şanse egale, etc., acest lucru se face pur

intâmplător. În intenţiile (obiectivele) curriculumului

asemenea aspecte nu pot fi surprinse.

Anumite potenţialităţi de gen există la nivelul unor

materiale didactice. Valorificarea lor însă depinde

exclusiv de calităţile cadrului didactic. Ținând cont de

lipsa de "conştiinţă de gen" a cadrelor didactice şi de

conservatorismul unor practici educative este, puţin

probabil ca asemenea potenţialităţi să se transforme în

realitate.

Efectele cumulative ale lipsei de expunere la

problematica de gen prin ignorarea dimensiunii de gen în

curriculă, programe, materiale didactice sunt cele pe care

le considerăm periculoase. Ele pot provoca la nivelul

grupurilor marginalizate efecte perverse de tipul



Pg | 88


profeţiilor autocreatoare.



Pg | 89

Concluzii recomandări

Din fișelele de analiză a curriculelor se poate concluziona că că problematica de gen nu reprezintă un

obiectiv explicit la nivelul curriculum-ului scris. Chiar dacă documentele de politică educaţională vizează

principiul asigurării egalităţii de şanse, în general, fără referiri directe la egalitatea de gen, potenţialul de

gen al unor discipline şcolare este insuficient valorificat la nivelul conţinuturilor propuse de programele

şcolare şi prin abordările realizate în manualele şcolare.

Dimenisunea de gen a metodologiilor didactice utilizate în clasă:

- Tipul de strategii didactice preponderent utilizat este unul tradiţional, bazat pe metode expozitive,

centrat pe activitatea profesorului. Acest modes deşi nu introduce discriminări explicite de gen, se

bazează pe gradul în care cadrul didactic este perocpat(ă) de aceasă probllrmaticăun astfel de model

nu stimulează interacţiunile sociale dintre elevi şi nu promovează o atitudine activă şi critică asupra

influenţelor pe care le suportă elevii în dezvoltarea psiho-individuală. Implicit, situaţiile de învăţare

care presupun procese de interiorizare a genului sunt ignorate şi nevalorificate în spiritul

parteneriatului şi participării active a fetelor şi a băieţilor.

- Distanţa dintre situaţiile de învăţare din şcoală şi cele din viaţa reală a elevilor este încă

semnificativă, având efecte negative în planul exersării competenţelor dobândite în şcoală.

Comportamentele referitoare la gen au şi ele de suferit din această cauză.

- Modelele de succes social, profesional sau intelectual sunt încă preponderent masculine, şcoala

promovând în mod implicit o serie de stereotipii de gen.

- Cele mai multe conţinuturi, deşi ar putea avea potenţial de valorificare a dimensiunii gen, nu sunt

abordate decât foarte rar dintr-o astfel de perspectivă.

Potențialul de gen al standardelor curriculare

- Standardele curriculare ar putea fi formulate explicit din perspectiva de gen. De exemplu la limba

romană, ca şi la educaţie civică unde se discută despre diferenţe între persoane s-ar putea introduce

problema diferenţelor de gen;

- Standardele curriculare au formulări asemănătoare sau identice pentru discipline aflate în aceeaşi

arie curriculară

Obiectivele de referință/ competențele specifice se referă la dimensiunea de gen doar implicit, dar cu

toate acestea fiecare disciplină are un potențial de gen care este valorificat doar în măsura în care cadrul

didactic este interesat de acestă aborare:

Disciplina Teme cu potențial de gen din programa școlară

Limba și literatura - Temele studiate la clasa a IX-a: Familia, Scene din viața de ieri și de azi,



Pg | 90


română Confruntări etice și civice, Personalități, exemple, modele;

- Operele epice și dramatice studiate oferă posibilitatea de a discuta despre

statutul femeii în societatea epocii prezentate. Se pot face paralele între

opere ce aparțin unor epoci diferite, unor tipuri de romane diferite, ex.

romanul obiectiv vs. romanul subiectiv, opera scrise de romancieri barbați

sau femei, se poate raporta statutul femeii din trecut la cel actul etc.

- Studiile de caz: Diversitate tematică, stilistică și de viziune în opera marilor

clasici sau în romanul interbelic.

Limba engleză La nivelul competențelor specifice există formulări cu potențial de gen, cum ar fi:

- "Adaptarea formei mesajului la situația de comunicare în funcție de stilul

formal / informal folosit de interlocutor" (competență specifică)

- "Relatarea sub formă de raport a desfășurării unei activități de grup / proiect

individual / activități cotidiene etc." (competență specifică)

Analizând temele recomandate de programa de limba engleză pentru clasa a IX-

a, se poate spune că există sugestii care fac posibilă abordarea aspectelor

precizate privind problematica de gen. Aceste teme sunt:

- "Relații interumane / interpersonale"

- "Stiluri de viață în lumea anglo-saxonă din perspectivă sincronică și

diacronică"

- "Aspecte din viața contemporană (sociale, literare, tehnice, ecologice)"

- "Aspect legate de profesiuni și de viitorul profesional"

- "Activități din viața cotidiană"

Pentru toate temele enumerate mai sus se pot concepe lecții care să aibă în

centrul discuțiilor problematici de gen privite dintr-o perspectivă sau alta.

Geografie Nici o competență specifică nu atinge dimensiunea de gen desi la clasa a X a sau

a XI a și chiar clasa a XII a putem introduce în cadrul unor conținuturi legate de

populație aceste aspect, spre exemplu: la clasa a X-a

Competența specifică: Identificarea specificului competenței socio umane în

caracteristicile actuale ale mediului natural- vom promova valori și atitudini

precum: atitudinea pozitivă față de societate, cultură civilizație sau respectful

pentru diversitatea umană.



Pg | 91


Ca și conținuturi putem atinge problematica de gen în cadrul lecțiilor legate de:

bilanțul natural, structura populației, populația resursele natural și dezvoltarea

durabilă

Chimie La nivelul competențelor specifice formulările cu potențial de gen sunt implicte

și/sau nu există.

În practica educativă a chimiei, o contribuție importantă au avut cercetările,

analizele și descoperirile științifice realizate/ obținute de oameni de știință, atât

femei, cât și bărbați.

Diferența de gen este mai puțin importantă în domeniul chimiei/fizicii atâta timp

cât există cooperare perseverentă, respect și egalitate de gen. Dacă nu ar exista

cooperare și dacă ar exista discriminare, nu ar mai fi posibilă dezvoltarea chimiei/

fizicii.

La chimie/ fizică/ științe, dimensiunea de gen nu este luată în calcul pentru

construirea sarcinilor de învățare din manualele școlare.

Rolul potențial al științelor nu este conștientizat în realizarea educației de gen.

Psihologie Obiectivele de referință se referă implicit la dimensiunea de gen. Teme cu

potențial de gen din programa școlară pot fi:

- temele studiate la structura și dezvoltarea personalității, la temperament,

aptitudini, inteligență, caracter

- diferențe individuale în manifestarea personalității etape în dezvoltarea

personalității

Nu se poate pune problema de diferenţe de gen în produsele curriculare,

dimensiunea de gen nefiind luată în calcul în construirea sarcinilor de învăţare

Filosofie/Logică Teme cu potențial de gen la Logică pot fi considerate:

- Dezvoltarea cooperării cu ceilalţi, favorizată de identificarea şi eliminarea

diferitelor bariere în comunicare

- Raportarea critică la premisele, presupoziţiile şi implicaţiile comunicării

- Formarea unor deprinderi de dialog raţional, de negociere şi rezolvare de

conflicte în grupurile de apartenenţă

- Raportarea critică la argumente şi contraargumente în conversaţie,



Pg | 92


dezbatere, discurs public şi massmedia

Teme cu potențial de gen la Filosofie pot fi considerate:

- Argumentarea unor poziţii diferite privind raportul identitate - alteritate în

definirea persoanei

- Utilizarea argumentării, a analizei de text etc. în caracterizarea problematicii

libertăţii, responsabilităţii, egalităţii şi dreptăţii

Exista discipline socio-umane care prin natura lor valorifica dimensiunea de gen

ca element fundamental al atingerii finalitatilor specifice: filosofia, sociologia,

psihologia sau cultura civica. In cazul celorlalte (economia, educatia

antreprenoriala, logica) depinde de proiectarea didactica realizata de profesor sa

evidentieze importanta acestei teme acolo unde este cazul.

Totusi sarcinile de invatare la nivelul manualelor nu sunt explicit diferentiate

potrivit perspective de gen dar nici nu este impiedicata proiectarea unor

activitati de invatare care sa duca la constientizarea acetui element.

Biologie/ Științele

Naturii

Programa de Biologie face posibilă abordarea, în activitatea didactică, a unor

aspecte privind problematica de gen. Astfel, se pot întreprinde dezbateri privind

egalitatea de gen în diferite tipuri de lecții realizate cu elevii, discuții referitoare

la importantă femeilor și bărbaților în familie și societate, pornind de la anumite

concepții ereditare . Disciplina biologie permite, de asemenea, prin sugestiile

metodologice: dezbateri, studiu de caz , problematizare ,modelare , comparații

dintre structură și funcție, dar și identificarea unor mari biologi femei și bărbați.

Educație fizică și

sport

Referințe implicite la dimensiunea de gen:

- Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării activităţilor de

educaţie fizică şi sport şi adoptarea unui comportament adecvat în cadrul

relaţiilor interpersonale şi de grup;

- Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi înţelegerea ideilor,

stărilor afective şi a esteticului

În foarte mică măsură la nivelul programei, în schimb temele pot fi valorificate în

cadrul curriculei implementate.

Chiar dacă temele cu potențial de gen nu pot face, în sine, obiectul activității,

prin specificul activității, la ora de educație fizică și sport, profesorul poate face



Pg | 93


referiri la fiecare dintre acestea.

Conștientizarea problematicii de gen:

• strategia didactică oferă oportunităţi egale de învăţare pentru ambele

genuri;

• în cadrul activităților sportive, jocului de echipă se pune accent pe învăţarea

prin cooperare și pe stimularea parteneriatului de gen;

• activitățile sportive trebuie să țină cont de “valorile funcţionale medii

specifice vârstei şi sexului”

Analizând programele, manualele și materialele auxiliare, se poate face observația că dimensiunea de

gen este valorificată destul de slab la nivelul produselor curriculare în sensul promovării echității,

parteneriatului sau emancipării de gen. Dar această valorificare slabă este mai ales la nivel explicit,

pentru că la nivel implicit lucrurile stau mai bine în ceea ce privește limba engleză, prin indicațiile de

lucru în echipă și în grup și prin varietatea foarte mare a temelor supuse discuțiilor, teme în

conformitate cu realitățile zilelor noastre. Cât privește conștientizarea rolului potențial al disciplinei în

realizarea educației de gen credem că suntem pe drumul cel bun. Totuși, mai sunt multe lucruri care se

pot face, realiza și conștientiza pentru o construcție de viziune foarte corectă a acceptării diferențelor de

gen.

În diferite context este sublinat rolul creative și innovator al cadrului didactic în procesul de abordare a

diferitelor conținuturi și/sau metode dinntr-o perspectivă de gen.

Absența specificităţii de gen în manuale și/sau în programe la care, adesea, cadrele didactice fac referire

este adesea confundată cu egalitatea de gen.

Recomandări

Manualele școlare și produsele auxiliare:

- Accentul trebuie să cadă pe trăsăturile comune ale celor două sexe și nu pe diferențe, dezvoltând

palete identice de trăsături care nu exclud și nu acordă preferință niciunuia dintre sexe;

- Trebuie scos în evidență schimbul reciproc de roluri, mai mult decât complementaritatea lor;

- E recomandat ca personajele propuse să aibă identități multiple prin combinarea mai mutor

caracteristici: o mama medic, un tată asistent medical;



Pg | 94

- Perspectiva de gen în educație nu presupune doar abordarea unor conținuturi specifice ci și abordări

metodologice de utilizare a experienţei de viaţă a fetelor şi băieţilor, de identificare şi de construcţie

a stereotipiilor şi a discriminărilor de gen, de promovare a cooperării şi a parteneriatului de gen


- Neîncredere sau indiferenţă faţă de abordarea dimensiunii de gen în procesul didactic, mai ales în

cadrul anumitor discipline (ca relevanţă/ beneficii, oportunitate)

- Dimensiunea de gen în practica educaţională curentă nu este valorificată

- Transformarea frecventă a atributelor de gen, asociate fetelor sau băieţilor, în etichetări, cu

consecinţe negative asupra dezvoltării imaginii de sine a elevilor, inclusiv asupra identităţii de gen

- Există prejudecata că, prin afirmarea diferențelor de gen există riscul de discriminare

- Experienţa de viaţă a elevilor nu este valorificată în procesul de învăţare


- Dimensiunea de gen este valorificată la nivelul produselor curriculare (programe şcolare, manuale

şcolare, materiale auxiliare) în sensul promovării echităţii, parteneriatului şi emancipării de gen?

- Dimensiunea de gen este luată în calcul în construirea sarcinilor de învăţare din manualele şcolare

- Este conștientizat rolul potențial al disciplinei în realizarea educaţiei de gen şi a importanţei acestui

tip de educaţie la toate nivelurile de şcolarizare

Rolul cadrelor didactice în promovarea dimensiunii de gen

- Implicare activă (și creativă) în procesul de învățare prin valorificarea a cât mai multor experiențe în

situații de învățare cu potențial de gen, și nu în ultimul rând prin diversificarea susrelor de învățare;

- stimularea dialogurilor despre gen în cadrul lecțiilor, cu accent pe promovarea echității și a

parteneriatului de gen;

- implicarea activă a elevilor în procesul de învățare, cu accent pe interesele și pe existența anterioară

a elevilor: ce vor să învețe, ce ar vrea să citească, la ce visează, despre ce vorbesc etc..

Documents

Analiza curriculelor/programelor scolare din perspectiva ...career-rocket.eu/ro/wp-content/uploads/sites/3/2018/04/WS1.2_Analiza-Curricule_RO.pdf6 ani d geografie și istoriel 7 sau