Embed Size (px)
Citation preview
561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP
Introducerea în R. Moldova a metodelor de învățare
bazate pe probleme: Sporirea competitivității și
angajabilității studenților
www.pblmd.aau.dk
Pachet de Lucru Nr. 2 Raport consolidat
Analiza Comparativă privind Programele
Instituționale de Studiu
Editori: Romeo V. ŢURCAN, Larisa BUGAIAN
Evaluat: Expert extern John REILLY
Evaluat: Experţi interni:
Olav Jull Sørensen, Profesor, Departamentul Business și Management, AAU
Colin Simpson, Lector Superior în Business Internațional, UoG
Ivan Aaen, Profesor, Departamentul Business și Management, AAU
David Johnston, Lider de curs universitar: Calculatoare (PG), UoG
Louise Faber, Conferențiar Universitar, AAU
Sharon Harvey, Director Academic, UoG
Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei
Europene pentru acest proiect nu constituie o andosare a conținutului care reflectă doar
părerile autorilor, și Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a
informației incluse în prezentul proiect de documen.
Proiect inițial:
Revizuit:
Proiect final:
Chisinau, 2016
i
Cuprins
1. Introducere ...................................................................................................................................... 3
2. Metodologie .................................................................................................................................... 5
2.1 Cadrul metodologic ................................................................................................................. 5
2.2 Colectarea de date ................................................................................................................... 6
2.3 Analiza datelor ........................................................................................................................ 9
3. Universitatea din Aalborg ............................................................................................................. 10
3.1. Introducere ............................................................................................................................ 10
3.2. Nivelul de sistem .................................................................................................................... 10
3.3. Nivel de Universitate ............................................................................................................. 13
3.4. Nivel de facultate/department................................................................................................ 22
3.5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi................................................................... 25
3.6. Infrastructura ........................................................................................................................ 25
3.7. Programului de Studiu BUSINESS ȘI ADMINISTRARE ...................................................... 26
3.8. Programul de studii TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ................................................... 30
3.9. Programul de studii DREPT ................................................................................................. 36
3.10. Programul de studii MEDICINA ....................................................................................... 43
3.11. Programul de Studiu ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ .......................................................... 47
3.12. Programul de Studiu ANTREPRENORIAT ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR ........... 53
4. Universitatea din Gloucester ......................................................................................................... 57
4.1. Introducere ............................................................................................................................ 57
4.2. La nivel de sistem educaţional .............................................................................................. 57
4.3. La nivel de management universitar ..................................................................................... 58
4.4. La nivel de facultate .............................................................................................................. 59
4.5. La nivel de Consiliu al facultăţii ........................................................................................... 60
4.6. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi................................................................... 61
4.7. Infrastructura ........................................................................................................................ 61
4.8. Programul de studii BUSINESS ŞI ADMINISTRARE ........................................................... 61
4.9. Programul de studii TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ................................................... 68
4.10. Programul de studii DREPT ............................................................................................. 70
4.11. Programul de studii ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ........................................................... 73
4.12. Programul de studii ANTREPRENORIAT ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR ............ 78
5. Analiza şi interpretarea datelor ...................................................................................................... 81
5.1. Introducere ............................................................................................................................ 81
5.2. Criterii, proprietăţi şi indicatori ........................................................................................... 81
5.3. Modele emergente ................................................................................................................. 81
6. Concluzii ....................................................................................................................................... 85
Referinţe: ............................................................................................................................................... 87
Lista tabelelor
Tabelul 1. Componenţa echipei de lucru asupra raportului ....................................................... 4
Tabelul 2. Study visits to EU partners ........................................................................................ 7
Tabelul 3. Model de raportare a datelor ..................................................................................... 8
Tabelul 4. Model şi ghid de elaborare a criteriilor, proprietăţilor şi indicatorilor de referinţă .. 9
Tabelul 5. Model de reducere a datelor ...................................................................................... 9
Tabelul 6. Analiza comparativă a cadrului instituţional şi a programelor de studii ................. 81
ii
Lista figurilor
Figura 1. Structura administrației universității ......................................................................... 31
Figura 2. Organigrama universității din Aalborg ..................................................................... 32
Figura 3. Organigrama Facultății Inginerie și Științe ............................................................... 33
Figura 4. Grupurile de cercetare ale departamentului Știința Calculatoarelor ......................... 34
Lista anexelor
Anexa 1. Model de colectare a datelor ..................................................................................... 89
Anexa 2. Tabel de raportare a datelor, Universitatea din Aalborg, Danemarca ...................... 95
Anexa 3. Tabel de raportare a datelor pentru UoG, Marea Britanie ...................................... 110
Anexa 4. Structura programului de studiu DREPT la Universitatea din Aalborg, Danemarca
................................................................................................................................................ 119
Anexa 5. Structura programului de studiu DREPT la Universitatea din Aalborg, Danemarca
................................................................................................................................................ 120
Anexa 6. Structura programului Business și Management la UoG ........................................ 122
Anexa 7. Structura programului de studiu DREPT la UoG, Marea Britanie ......................... 124
Anexa 8. Criterii de referință, proprietăți și indicatori, Progamul de studii BUSINESS SI
ADMINISTRARE .................................................................................................................. 125
Anexa 9. Analiza comparativă a cadrului instituţional şi a programul de studii TEHNOLOGII
INFORMATIONALE la Universitatea AAU din Danemarca şi Universitatea UoG din Marea
Britanie ................................................................................................................................... 130
Anexa 10. Analiza comparativă a cadrului instituţional şi a programul de studii Drept la
Universitatea AAU din Danemarca şi Universitatea UoG din Marea Britanie ...................... 132
3
1. Introducere
În condițiile actuale, de schimbări rapide în toate domeniile vieții sociale şi economice,
inclusiv, ale ştiinţei, tehnicii şi pieţei muncii, sistemul de învăţământ superior trebuie să ofere
oportunităţi de învăţare şi formare adaptate continuu la aceste schimbări. Acest lucru
presupune asigurarea compatibilității curriculare, care să ofere posibilitatea formării de
competenţe necesare pe piaţa muncii, condiţii optime de studiu, materiale, echipamente şi
metode moderne, relaţie de parteneriat între profesor și student, centrare pe student, consiliere
în vederea orientării academice şi a carierei. Anume aceste și reprezintă principalele
caracteristici, care evidențiază învățarea centrată pe student.
Rezolvarea problemelor noi care apar în faţa învăţământul superior implică şi
regândirea metodelor şi metodologiei de predare-învăţare. Asimilarea funcţiilor complexe ale
universităţilor privind asigurarea formării unor specialişti de prim rang, pregătirea temeinică a
cercetărilor şi asigurarea inovării cunoaşterii şi tehnologiei nu se poate realiza decât printr-un
mod nou de organizare a procesului de predare-învăţare.
Procesul de predare-învăţare poate dobândi valenţe calitative prin creşterea eficienţei şi
eficacităţii dacă se desfăşoară într-un mediu stimulativ, motivant, detensionat, bazat pe
comunicarea autentică dintre profesori şi studenţi.
Tendinţa generală în didactica universitară se concentrează pe promovarea metodelor
care au în centru participarea activă, interesul direct al studentului în propria formare şi
dezvoltare. O astfel de învăţare nu este posibilă decât utilizând metode care pun în joc
activităţile proprii, creatoare ale studenţilor şi îi determină să participe activ la elaborarea
cunoştinţelor ce urmează să fie însuşite.
Totodată este importantă modernizarea mijloacelor de învăţământ şi eficientizarea
valorificării lor. Noile tehnologii informatice au menirea să sprijine şi să faciliteze procesul de
predare-învăţare, inclusiv studiul individual, dezvoltând aptitudini de creare, tratare, obţinere,
selecţionare, recuperare a informaţiilor, creativitate, capacitate de gândire structurată.
Una din metodele centrate pe student, utilizate într-un şir de universităţi din UE este
învăţarea bazată pe soluţionarea problemelor (Problem-based Learning - PBL), în care
accentul se pune mai puţin pe memorarea unui curriculum sau teorie pură. Acest tip de model
educaţional include cercetarea individuală care promovează caracteristicile individuale ale
iniţiativei şi gândirii creative ale unui student.
Prezentul raport este rezultatul unui studiu comparativ a programelor de studii, al
modului de implementare, gestionare şi reglementare a noilor metode de predare – învăţare la
Universitatea din Aalborg, Danemarca şi Universitatea din Glochestershire, Marea Britanie la
nivel instituţional, dar în special în cadrul programelor de formare în domeniile ce ţin de
realizarea proiectului „Introducerea în R. Moldova a metodelor de învățare bazate pe
probleme: Sporirea competitivității și angajabilității studenților (PBLMD)/Introducing
Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and
Employability (PBLMD)”, finanțat de UE prin programul Erasmus plus. Proiect ţine de
consolidarea capacităților instituţionale şi are ca scop de a îmbunătăți calitatea programelor de
studii şi a metodelor de predare-învățare în învățământul superior din Republica Moldova și
spori relevanța acestora pentru piața forței de muncă. PBLMD intenționează să abordeze
aceste necesități prin introducerea noilor metodologii și metode inovatoare de predare-
învățare cum ar fi învățarea bazată pe probleme (PBL), învățarea bazată pe întrebări (EBL) și
4
simulări, precum și re-organizarea a șase programe de studii licență ciclul I în baza acestor
metode: Business Administrare (BA, ASEM), Tehnologii informaționale (TI, UTM), Drept
(Drept, USM), Administrare Publică (AP, USARB), Antreprenoriat și Business Administrare
(ABA, USC), Medicină (MED, USMF).
Tabelul 1. Componenţa echipei de lucru asupra raportului
Nr. Numele, prenumele Universitatea, titlu, funcția Poziția în echipă
1 Cotelnic Ala
ASEM, Profesor universitar,
Primprorector cu activitate didactică
Lider de echipă
Program de studiu
2 Solcan Angela
ASEM, Conferențiar universitar, decan
al Facultății Business și Administrarea
Afacerilor
Membru al echipei
3 Gaugaș Tatiana
ASEM, Lector universitar, catedra
Marketing și Logistică
Membru al echipei
4 Țîmbaliuc Natalia
ASEM, Lector universitar, catedra
Management
Membru al echipei
5 Bugaian Larisa
UTM, Profesor universitar,
Prorector responsabil pentru probleme
financiare şi Relaţii Internaţionale
Coordonator de
proiect
6 Ciorbă Dumitru
UTM, Conferențiar universitar, decan al
Facultății Calculatoare, Informatică şi
Microelectronică
Lider de echipă
Lider de echipă
Program de studiu
7 Balan Mihaela
UTM, Lector universitar, catedra
Tehnologii iInformaţionale
Membru al echipei
8 Rostislav Călin
UTM, Lector universitar, catedra
Tehnologii iInformaţionale
Membru al echipei
9 Niculiţă Angela
USM, Conferențiar universitar,
Vicerector
Coordonator de
proiect
10 Țurcan Liliana
USM, Lector universitar, prodecan al
Facultății de Drept
Lider de echipă
Program de studii
11 Belei Elena
USM, Conferențiar universitar,
departamentul Drept procedural
Membru al echipei
12 Vidaicu Mihaela
USM, Conferențiar universitar,
departamentul Drept penal
Membru al echipei
13 Zamfir Natalia
USM, Conferențiar universitar,
departamentul Drept internaţional şi
european
Membru al echipei
14 Gavriliuc Mihai
USMF, Profesor universitar,
Prorector Relaţii Internaţionale
Lider de echipă
Program de studii
15 Vovc Victor
USMF, Professor universitar
Membru al echipei
16 Pojar Daniela
USARB, Lector univ., Catedra
Drept privat
Lider de echipă
Program de studiu
5
17 Odinokaia Ina
USARB, Conferențiar universitar,
Catedra Drept privat
Membru al echipei
18 Boca Sergiu
USARB, Conferențiar, Catedra Drept
privat universitar,
Membru al echipei
19 Roşca-Sadurschi
Ludmila
USC, Lector univ., Şef Catedră
Economie şi Management
Lider de echipă
20 Popa Andrei
USC, Professor universitar,
Rector
Membru al echipei
21 Gîrneţ Slavic
USC, Lector super. univ., Catedra
Economie şi Management
Membru al echipei
2. Metodologie
2.1 Cadrul metodologic
Metoda de bază utilizată la efectuarea acestui studiu a fost cea comparativă. Însă,
evident că compararea a unor subiecte de cercetare necesită pentru început familiarizarea cu
esenţa şi elementele de bază ale acestor subiecte.
Metoda de bază utilizată la efectuarea acestui studiu a fost cea comparativă. Însă,
evident că compararea unor subiecte de cercetare necesită pentru început familiarizarea cu
esenţa şi elementele de bază ale acestor subiecte. Utilizarea metodologiei-tip pentru
elaborarea prezentului raport a fost necesară pentru a realiza o înțelegere de referință a
modului în care predarea și învățarea axată pe student la universitățile partenere din UE este
incorporată în structurile instituționale generale și cum relaționează cu acestea, iar mai apoi
pentru a explora aceiași relație, potrivită scopului la universitățile proprii.
Metodologia – tip presupune evidențierea a 6 niveluri: Nivelul Sistemului, Nivelul
Conducerii Universității, Nivelul Facultății; Nivelul Consiliului de Studii; Grupurile
dezavantajate; Mediul fizic.
De menţionat, că o deosebită importanţă în cunoaşterea esenţei învăţării bazate pe
probleme a avut Workshop-ul organizat la Chişinău în perioada 19-22 ianuarie 2016, la care
au participat reprezentanţii Universităţii din Aalborg (Erik de Graaf, Claus Spliid, Lars Peter
Jensen), Danemarca, precum şi reprezentanţii a şase universităţi din Republica Moldova.
În cadrul acestui workshop au fost discutate detaliat trăsăturile specifice metodei PBL,
importanţa şi necesitatea introducerii acestei metode la universităţile din Moldova.
Ulterior, membrii echipelor de lucru din cadrul universităţilor din Moldova au efectuat
cercetări de birou, analizând lucrările cu privire la aplicarea metodei PBL în instituţiile de
învățământ superior, precum şi eficienţa acestei metode comparativ cu metodele tradiţionale
de predare (lista literaturii a fost recomandată înainte de organizarea workshop-ului).
Etapa 1: Au fost identificate criteriile şi subcriteriile utilizate pentru determinarea
specificului instituţional şi a esenţei programului de studiu la Universitatea din Danemarca şi
Universitatea din Marea Britanie. Ca urmare a acestei etape, a fost elaborată Anexa 1 Model
de colectare a datelor – un şablon de colectare a datelor necesare pentru studiu.
Etapa 2: Au fost realizate vizite de studiu la universităţile din Danemarca şi Marea
Britanie, în cadrul cărora membrii echipelor de lucru au avut posibilitatea să găsească
răspunsul la mai multe întrebări ce ţin de subiectul cercetat, discutând cu reprezentanţii
personalului academic, asistînd la lecţiile teoretice şi practice etc.
6
La a treia etapă au fost colectate datele cuprinse în legi, alte acte normative ce
reglementează relaţiile juridice din domeniul învățământului superior. La finele acestei etape,
lista criteriilor şi subcriteriilor a fost revăzută şi completată în funcţie de datele colectate.
Etapa 4: Au fost elaborate Tabele de raportare a datelor cuprinse în Anexele 2 şi 3, care
conţin analiza informaţiei colectate pe ţări.
Etapa 5: Aceleaşi criterii şi indicatori au fost folosiţi pentru a efectua o analiză
încrucişată de caz. Pasul final în analiza datelor a fost de găsi modele comune dar şi variaţii,
care au apărut în timpul analizei comparative a celor două universităţi. Această etapă îşi
găseşte reflectare în Anexa 6.
2.2 Colectarea de date
În vederea colectării datelor primare şi secundare, au fost efectuate vizitele de studiu la
Universitatea AAU din Danemarca şi la Universitatea UoG din Marea Britanie. De asmenea,
au fost utilizate informaţiile relevante de pe paginile web ale Universităţilor specificate, a fost
consultată literatura de specialitate, au fost organizate conferinţe video cu participarea
reprezentanţilor Facultăţii de Drept a USM şi a Universităţilor partenere în proiect. Unele
detalii au fost specificate prin intermediul poştei electronice.
Pe parcursul vizitei la Universitatea din Aalborg (Danemarca) au avut loc diverse
întîlniri cu reprezentanţi ai personalului academic, managerial şi administrativ din cadrul
Universităţii Aalborg, care au prezentat metodologii şi metode de predare inovatoare bazate
pe PBL – învăţarea bazată pe problemă. Acest model semnifică faptul că toţi studenţii sînt
instruiţi cum să aplice cunoştinţele teoretice în practică, soluţionînd o problemă concretă. În
acelaşi timp, acest model încurajează studenţii să-şi dezvolte competenţele de comunicare, de
activitate în grup, dezvoltînd viziunea analitică asupra soluţionării problemei. După cum s-a
expus vice-rectorul Inger Askehave, învăţarea bazată pe probleme reprezintă unul dintre
obiectivele strategice ale universităţii pentru perioada 2016-2021, iar principiile acesteea
reprezintă principii fundamentale care dezvoltă proiectarea curriculară, gîndirea independentă
şi formarea profesională.
În general prezentările făcute de reprezentanţii personalului academic din cadrul
Universităţii din Aalborg în perioada desfăşurării vizitei de studiu a echipelor de lucru din
Republica Moldova, au abordat următoarele aspecte:
1. Proiectarea curriculară.
2. Evaluarea finalităţilor de învăţare.
3. Rolul studenţilor. Rolul acestora este unul important, fiind evidenţiat prin faptul
că participă la dezvoltarea curriculară prin rolul pro activ pe care îl au în cadrul Consiliului de
Studii şi prin evaluările periodice ale conţinutului curriculei.
Profesorul Olav Jull Sorensen a prezentat foarte reuşit principiile filosofiei PBL din
perspectiva studiilor universitare.
În cadrul vizitei la Universitatea din Gloucestershire au fost abordate următoarele
subiecte, conform agendei:
- familiarizarea cu metodele teoretico-didactice de instruire activă, (simularea,
elaborarea proiectelor în grup, a proiectul de investigare, etc.), metodologia ghidării şi
monitorizării, precum şi a evaluării rezultatelor lucrului în grup;
7
- analiza fişelor disciplinelor care conţin informaţia privind orele repartizate pe temele
cursului, capacităţile de învaţare (formare), metodologia evaluarii, instrucţiunilor privind
criteriile de evaluare pentru fiecare nivel de cunoştinţe, calculate în procentaj;
- analiza modului de efectuare a asistenţei consultative a studenţilor;
- vizualizarea particularităţilor de activitate şi divizarea activităţilor din cadrul lucrului
în grup a studenţilor cu aplicarea TI. Membrii echipei au avut oportunitatea să converseze cu
profesorul şi să participe la dezbateri în soluţionarea diverselor probleme, care apar în
procesul de aplicare a acestei metode;
- susţinerea discursurilor privind dezvoltarea şi recunoaşterea oportunităţilor academice;
- analiza activităşii Departamentului de ocupare a forţei de muncă pentru studenţi;
- familiarizarea cu noi metode de predare, inclusiv cu folosirea inovaţiilor în domeniul
tehnologiilor informaţionale.
Tabelul 2. Study visits to EU partners
Instituţia gazdă,
ţara-parteneră
UE
Perioada Programul de studii Reprezentantul
universităţii-
partenere
Universitatea din
Aalborg,
Danemarca
8-12 febriarie 2016 Administrarea
Afacerilor (BA,
ASEM)
Olav Jull
Sørensen,
Profesor, Centrul
Internațional de
Afaceri
Tehnologii
informaționale
(TI, UTM)
Ivan Aaen,
conf.univ.,
Departamentul de
Informatică
Drept (Drept,
USM)
Louise Faber,
conf.univ.,
Departamentul de
afaceri și
management
Administrare
Publică (AP,
USARB)
Louise Faber,
conf.univ.,
Departamentul de
afaceri și
management
Antreprenoriat și
Business
Administrare
(ABA, USC)
Olav Jull
Sørensen,
Profesor, Centrul
Internațional de
Afaceri
Medicină (MED,
USMF)
Diana Stentoft,
conf.univ.,
8
Departamentul
Știința Sănătății și
Tehnologie
Universitatea din
Gloucestershire
(UoG), Regatul
Unit al Marii
Britanii
29 februarie - 05 martie
2016
Business
Administrare (BA,
ASEM)
Colin Simpson,
lector superior,
Școala de
Business
Tehnologii
informaționale
(TI, UTM)
David Johnstone,
lector superior,
Școala de
Informatică
Drept (Drept,
USM)
Sharon Harvey,
profesor, Director
Academic
Administrare
Publică (AP,
USARB)
Sharon Harvey,
profesor, Director
Academic
Antreprenoriat și
Business
Administrare
(ABA, USC)
Colin Simpson,
lector superior,
Școala de
Business
Universitatea din
Plymouth,
Regatul Unit al
Marii Britanii
20-26 noiembrie, 2016 Medicină (MED,
USMF)
Datele colectate sunt expuse în compartimentul 3 şi 4 din prezentul Raport. Anexele 2 şi
3 cuprind tabele de raportare a datelor pentru fiecare universitate în parte. Aceste tabele au
fost elaborate în baza şablonului prevăzut la tabelul 3.
Tabelul 3. Model de raportare a datelor
Formularea
întrebării/problemei
Sursa consultată Constatări Reflecții
L1: Nivel de sistem
L2: Nivel al
managementului
universității
L3: Nivel
Facultate/Departament
L4: Nivel Consiliul de
Studii
L5: Integrarea
9
studenților
dezavantajați
L6: Infrastructura
(mediul fizic)
L7: Nivelul
Programului de studii
L8: Nivelul formării
Pedagogice
2.3 Analiza datelor
Pentru a analiza datelor a fost utilizată metodologia studiilor de caz multiple, fiecare
ţară-parteneră din UE fiind considerată un studiu de caz. Pentru început, echipele de lucru din
cadrul universităţilor din Moldova care au participat la vizite de lucru la universităţile-
partenere din UE, au efectuat o analiză de caz pe interior a programelor de studii la
specialităţile anumite din ţara respectivă pe baza unor criterii, proprietăţi şi indicatori.
Analiză încrucişată de caz, aşa cum este prezentat în şablonul comparativ (tabel 4), a
permis reformularea criteriilor, proprietăţilor şi a indicatorilor pentru fiecare nivel.
Tabelul 4. Model şi ghid de elaborare a criteriilor, proprietăţilor şi indicatorilor de
referinţă
AAU UoG Criterii, proprietăţi,
indicatori
Constatări de bază pe nivele.
Cross comparison of data
would generate criteria,
properties and indicators for
each level.
Constatări de bază pe nivele. Nivelul 1 criteriul, etc.
Constatările au fost înscrise în timpul analizei detaliate a cazurilor, fiind evidenţiate
diverse idei, concepte, principii. În cadrul acestor activităţi au fost căutate modele comune,
dar şi diferenţe, fiind analizate totodată şi eventualele schimbări în sectorul învăţămîtului
superior din Republica Moldova. În acest scop a fost elaborat un şablon redus al datelor
prezentat în tabelul 5.
Tabelul 5. Model de reducere a datelor
Modele comune Variaţii
Nivelul 1: Nivel de sistem
Criteriul 1
Criteriul 2
Criteriul 3
10
3. Universitatea din Aalborg
3.1. Introducere
Universtatea din Aalborg (AAU) este una din primele universităţi care încă în anul 1974
a început să introducă metodologia PBL, aceasta fiind aplicată pentru unele specialităţi, în
mod special din domeniul ştiinţelor economice. Astăzi metodologia PBL este adoptată la toate
facultăţile universităţii. Anume pentru acest mod de predare-învăţare Universitatea din
Aalborg este recunoscută atâr la nivel naţional, cât şi la cel internaţional. Este de menţionat şi
faptul că această universitate ocupă primul loc în ţară în ceea ce priveşte angajabilitatea
absolvenţilor programelor de studii.
După întâlnirile cu managementul Universităţii, au avut loc vizitele la facultăţi. În acest
compartiment vor fi expuse datele colectate în conformitate cu criteriile şi subcriteriile
formulate. Datele esenţiale sunt incluse în Anexa 3. Structura programului de studii la
facultatea de drept, Universitatea din Aalborg, este inclusă în Anexa 4.
3.2. Nivelul de sistem
3.2.1. Acreditarea programelor de studii
Sistemul de acreditare se bazează pe Legea din 2013 „Actul privind acreditarea
instituţiilor de învăţământ superior” (Act of Acreditation), iar responsabilitatea punerii în
aplicare a Legii revine Ministerului Învăţământului Superior şi Ştiinţei.
Actul are ca scop crearea unui sistem în vederea asigurării şi documentării calităţii şi
relevanţei învăţământului superior în instituţiile de învăţământ daneze. Cadrul danez al
calificărilor a fost inclus în criteriile de calitate ale sistemului de acreditare.
Actul schimbă sistemul de acreditare de până la 2013 de la acreditarea programelor de
studii la acreditarea instituţiei.
Instituţiile de învăţământ superior sunt supuse acreditării instituţionale cu accent pe
activitatea sistematică şi continuă a instituţiei de învăţământ de a proteja şi dezvolta calitatea
şi relevanţa programelor sale de studii. Instituţiile cu o acreditare instituţională pozitivă au
dreptul de a crea noi programe de studii şi noi oferte de programe de studii, după obţinerea
pre-calificării şi aprobării ministeriale, şi de a face ajustări la programele de studii existente.
Instituţiile care nu au obţinut încă o acreditare instituţională pozitivă trebuie să acrediteze
programele sale de studii.
Sistemul de acreditare în Danemarca este constituit din Consiliul de Acreditare şi
Instituţia daneză pentru acreditare.
Instituţia daneză de acreditare este o agenţie independentă fondată de către Ministerului
Învăţământului Superior şi Ştiinţei. Rolul agenţiei este de a sprijini responsabilitatea proprie a
instituţiilor de învăţământ superior din Danemarca pentru asigurarea calităţii şi îmbunătăţirea
calităţii. Sarcina principală a agenţiei este să acrediteze instituţiile de învăţământ superior,
precum şi programe de învăţământ superior existente şi cele noi. În plus, instituţia produce
rapoarte de sinteză prezentând şi analizând constatările generale ale acreditărilor, precum şi
rapoarte tematice cu privire la subiecte de actualitate referitoare la învăţământul superior.
Instituţia de acreditare este însărcinată cu toate etapele procesului care conduce până la,
dar nu include etapa luării deciziei. Instituţia de acreditare defineşte – de comun acord cu
Consiliul de Acreditare şi în conformitate cu legea, liniile directoare care trebuie respectate de
către instituţii în documentaţia lor privind buna calitate şi asigurarea calităţii. Instituţia
11
efectuează analiza documentaţiei relevante, în baza căreia elaborează raportul de acreditare,
care după audierea formală, este înaintat Consiliului de Acreditare pentru examinare.
Consiliul de Acreditare este un consiliu academic independent care stabileşte normele
de procedură. Consiliul de Acreditare adoptă decizii privind acreditarea instituţiilor de
învăţământ superior şi a programelor lor pe baza rapoartelor de acreditare întocmite de către
Instituţia daneză de acreditare.
În confromitate cu Actul de acreditare, Consiliul de Acreditare are dreptul, din motive
academice sau pentru a determina competitivitatea Instituţiei daneze de acreditare, de a utiliza
un alt operator decât Instituţia daneză de acreditare pentru a pregăti rapoarte de acreditare.
Operatorul ales în mod obligatoriu trebuie să fie un membru al Registrului de Asigurare a
Calităţii Europene.
Există o deosebire între acreditarea instituţională şi acreditarea programelor. Acreditarea
programelor se realizează pe baza a cinci criterii statutare:
1. Necesitate şi relevanţă - o evaluare efectuată exclusiv de către Instituţia daneză
de acreditare în legătură cu acreditarea programelelor existente. Evaluarea relevanţei la
acreditarea programelor noi se realizează de către sistemul de pre-calificare din cadrul
Ministerului Învăţământului Superior şi Ştiinţei.
2. Baza de cunoştinţe.
3. Obiectivele rezultatelor învăţării.
4. Organizarea programului şi rata de finalizare de către studenţi.
Asigurarea internă şi dezvoltarea calităţii. Acreditarea instituţională se bazează pe cinci
criterii statutare:
1. Politicile şi strategia de asigurare a calităţii.
2. Organizarea şi managementul calităţii.
3. Baza de cunoştinţe a programelor.
4. Nivelul şi conţinutul programelor.
5. Relevanţa programelor.
Acreditarea instituţională se bazează pe o evaluare holistică, efectuată de către o
comisie de acreditare care constă din persoanele ce posedă competenţe în domeniul asigurării
calităţii la nivel instituţional, expertiză în legătură cu sectorul învăţământului superior, în
general, care au cunoştinţe despre condiţiile relevante ale pieţei forţei de muncă, sunt experţi
internaţionali, dar şi reprezentanţii studenţilor. Evaluarea holistică se bazează pe cifre cheie,
raport de autoevaluare a instituţiei, vizite la faţa locului la instituţia şi documentaţia cu referire
la performanţa în asigurarea calităţii în domenii selectate în cadrul instituţiei.
În cazul acreditării programului de studii, înainte de a aplica pentru acreditare acesta
trebuie să fie pre-calificat şi aprobat de către Ministerul Învăţământului Superior şi Ştiinţei.
Odată cu aplicarea pentru pre-calificare, solicitantul-instituţia de învăţămînt superior (IÎS)
trebuie să informeze Instituţia de acreditare (IA) cu privire la peroada aplicării pentru
acreditare. După depunerea dosarului programului în formă prestabilită, IA crează o comisie
de acreditare. Instituţia de învăţământ este informată cu privire la componenţa comisiei şi
poate înainta obiecţii motivate în termeni stabiliţi, în cazul în care există motive să pună sub
semnul întrebării competenţa membrilor de a activa în cadrul comisiei. Comisia de acreditare
în baza criteriilor statutare evaluează dosarul depus şi poate solicita de la IÎS şi alte informaţii.
12
În baza analizei efectuate Institiţia daneză de acreditare elaborează raportul de evaluare
care conţine şi recomandări pentru Consiliului de acreditare privind decizia de acreditare
pozitivă sau refuz de acreditare. Instituţia de învăţământ primeşte raportul de acreditare pentru
audierea administrativă. IA transmite raportul Consiliului de Acreditare pentru examinare şi
decizia finală.
Consiliul de Acreditare este format dintr-un preşedinte şi opt membri. Ministrul
Învăţământului Superior şi Stiinţei numeşte preşedintele şi membrii Consiliului de Acreditare,
doi membri fiind numiţi la recomandarea reprezentanţilor studenţilor din consiliile şcolilor ale
instituţiilor de învăţământ superior. Ministrul Învăţământului Superior şi Ştiinţei, în baza
recomandărilor Consiliului de Acreditare, numeşte Directorul Institiţiei daneze de acreditare.
3.2.2. Sistemul de Asigurare a Calităţii
Standardul şi calitatea serviciilor educaţionale oferite în sistemul danez de învăţământ
sunt asigurate printr-o serie de elemente, printre care:
Normele şi liniile directorii (curricula) comune care precizează obiectivele,
conţinutul şi durata programelor şi disciplinelor individuale.
Testarea şi sistemul de examinare, cu utilizarea examenatorilor externi.
Aprobarea ministerială a serviciilor educaţionale şi inspectarea acestora în
cadrul diferitelor domenii ale educaţiei.
Norme de calitate, care au fost introduse într-un număr de domenii educaţionale.
Acreditarea programelor de studii din învăţământul superior.
Pentru toate programele de învăţământ superior, acreditarea este obligatorie şi o
condiţie prealabilă pentru obţinerea finanţării publice. În sistemul danez de învăţământ nu
există organ central/naţional de asigurare a calităţii. În general, sistemul de acreditare danez
are menirea să amelioreze calitatea programelor în sectorul învăţământului superior şi să
contribuie la crearea unei pieţe educaţionale mai coerente şi mai transparente în beneficiul
studenţilor, pieţei forţei de muncă şi a instituţiilor de învăţământ.În acest context, Instituţia
daneză de acreditare are ca scop şi asigurarea calităţii şi relevanţei în domeniul învăţământului
superior. Totodată prin numeroasele proiecte de analiză şi comunicare ea transferă IÎS
cunoştinţele relevante prind acreditarea şi asigurarea calităţii.
Calitatea programelor de studii este supusă evaluării externe în cadrul procedurii de
acreditare a acestora, unul din criteriile de prezentare a programului fiind Asigurarea internă
a calităţii şi a dezvoltării (Internal quality assurance and development).
Mai mult, în cazul acreditării instituţionale, Universitatea trebuie sa ilustreze şi să
documenteze sistemul de asigurare a calităţii şi a activitatea acestuia conform celor cinci
criterii de acreditare stabilite în ordinul ministerial privind acreditarea, şi anume:
1. Politicile şi strategia de asigurarea a calităţii.
2. Organizarea şi managementul calităţii.
3. Baza de cunoştinţă a programelor de studii (adică activitatea strategică şi
practică a instituţiei în asigurarea că cunoştinţe relevante şi actualizate constituie baza pentru
programele de studii şi în mod activ sunt aplicate în predare).
4. Nivelele şi conţinutul programelor.
5. Relevanţa programelor.
13
Programe cu diplome duble şi recunoaşterea experienţei profesionale. În conformitate
cu Actul danez (de Consoldare) al Universităţilor (Partea 2, art.3 (a)), universităţile daneze, în
colaborare cu una sau mai multe universităţi din străinătate, pot oferi programe de studii peste
hotare, în totalitate sau parţial. Componentele individuale ale programelor de studii trebuie să
fie realizate la universitatea daneză şi la una sau mai multe dintre universităţile partenere din
străinătate. Componentele realizate la universităţile străine pot fi elective sau obligatorii. În
cazul în care întregul program de studii este realizat în străinătate, universitatea daneză poate
permite universităţii străine să ofere programul, dacă acest lucru are loc în colaborare cu
universitatea daneză. Această colaborare se referă şi la programele Erasmus Mundus UE.
Confrom art.6 din Actul danez al Universităţilor, universitatea poate acorda o diplomă
daneză studenţilor care au absolvit un program de studii peste hotare. Deasemenea,
universitatea poate acorda diplomă studenţilor care au realizat părţi ale programului de studii
la universitate, fără a fi înscrişi în universitatea respectivă.
3.3. Nivel de Universitate
3.3.1. Organele de guvernare ale universităţii
Conform Actului danez (de Consoldare) al Universităţilor (The Danish (Consolidation)
Act on Universities), Consiliul este organul de guvernare al universităţii. Acest Act defineşte
în linii generale responsabilităţile, structura şi procedura de desemnare a Consiliului
universităţii.
Consliul constă din 9 - 11 membri şi este constituit din membri externi şi membri
interni, care reprezintă comunitatea academică, inclusiv dotoranzii salariaţi, personalul tehnic
şi administrativ şi studenţii univerităţii. Majoritatea în Consiliu este formată din membrii
externi.
Numărul (exact) al membrilor externi şi al celor interni ai Consiliului universităţii este
stipulat în Statutul instituţiei de învăţământ superior. Consiliul îşi alege preşedintele din
rândul membrilor externi.
Consiliul este autoritatea principală a universităţii care protejează interesele
universităţii, care este o instituţie de învăţământ şi cercetare, şi stabileşte liniile directoare
pentru organizarea şi dezvoltarea acesteia, precum şi activităţile pe termen lung.
Consiliul are următoarele responsabilităţi de bază:
Consiliul este responsabil în faţa ministrului pentru activităţile universităţii,
inclusiv pentru administrarea tuturor resurselor universităţii.
Consiliul administrează fondurile universităţii.
Preşedintele consiliului, împreună cu un membru al consiliului, administrează
patrimoniul universităţii.
Consiliul aprobă bugetul universităţii, în conformitate cu recomandările
rectorului, şi distribuie toate resursele.
Consiliul angajează şi concediază rectorul; la recomandarea rectorului angajează
şi concediază echipa de management superior.
Consiliul încheie un contract de dezvoltare cu ministrul educaţiei.
Procedura de selecţie a membrilor externi ai Consiliului prevede următoarele:
14
Universitatea instituie o comisie de nominalizare şi o comisie de selectare a membrilor
externi. Aceste comisii trebuie să se asigure că candidaţii la funcţia de membru extern al
Consiliului satisfac cerinţele privind calificarea şi angajamentul faţă de universitate.
Procedurile de instituire a comisiilor de nominalizare şi de selecţie sunt elaborate de
către Consiliu. Componenţa acestora este stipulată în Statutele universitţilor. De obicei ele
includ şi reprezentanţi ai comunităţii academice a universităţii.
Membrii interni ai Consiliului sunt aleşi de întreaga comunitate universitară şi
reprezintă cadrele didactice şi de cercetare (inclusiv doctoranzii salariaţi), personalul tehnic,
administrativ şi cel studenţesc al univesităţii. Studenţii sunt reprezentaţi în Consiliu în număr
de cel puţin doi membri.
Membrii externi sunt selectaţi în baza calificărilor personale. Candidaţii trebuie să
posede o perspectivă asupra aspectelor legate de cercetare, educaţie, diseminarea şi schimbul
de cunoştinţe, preum şi o experienţă în domeniul managementului, organizării şi finanţelor,
inclusiv evaluarea bugetului şi conturilor.
Membrii externi ai Consiliului pot deţine cel mult două mandate cu durata de 4 ani
fiecare. Membrii interni ai Consiliului sunt aleşi pentru o perioadă de patru ani şi pot fi realeşi
pentru incă un mandat. Reprezentanţii studenţilor în Consiliu sunt desemnaţi pentru o
perioadă de doi ani.
În scopul gestionării eficiente a tuturor aspectelor ale activităţii academice rectorul
instituie unul sau mai multe consilii academice. Aceste consilii pot fi instituite la diferite
niveluri de organizare (nivel de universitate, facultate, departament).
Membrii consiliului academic sunt cadre didactice, inclusiv doctoranzi salariaţi, precum
şi studenţi. În consiliul academic al facultăţii decanul este membru din oficiu, în virtutea
funcţiei deţinute. Consiliul academic are următoarele atribuţii:
aduce la cunoştinţa rectorului opinia consiliului (sub formă de raport, notă
informativă) cu privire la distribuirea internă a fondurilor.
expune părerea asupra întrebărilor-cheie strategice ce ţin de activitatea de
cercetare, procesul educaţional şi schimbul de cunoştinţe.
înaintează recomandări către rector cu privire la componenţa comisiilor
academice de evaluare a candidaţilor la funcţiile didactice şi ştiinţifice.
acordă titluri şi diplome de doctor în ştiinţă.
alte atribuţii prevăzute în Statutul universităţii.
Consiliile academice pot face declaraţii cu privire la toate aspectele academice de
relevanţă substanţială pentru activităţile universităţii şi au datoria de a discuta probleme
academice prezentate spre examinare către rector.
Fiecare consiliu academic îşi alege preşedintele din rândul membrilor aleşi (astfel, un
decan nu poate fi preşedinte al consiliului).
Numărul membrilor, precum şi durata mandatului consiliului academic sunt stipulate în
Statutul Universităţii.
3.3.2. Organele de management universitar/conducerea executivă
Rectorul este responsabil pentru managementul de zi cu zi a universităţii. El acţionează
în calitate de şef al conducerii executive şi delegează sarcini şi responsabilităţi de lucru
15
membriilor echipei de conducere executivă, care constă din rector, prorector(i), director al
universităţii şi decani.
Echipa de conducere este responsabilă pentru funcţionarea universităţii, precum şi
pentru realizarea strategiei şi a obiectivelor universităţii.
Principalele atribuţii ale rectorului sunt:
înaintarea de recomandări pentru Consiliu privind angajarea şi concedierea
membrilor echipei de conducere executivă a universităţii;
angajarea şi concedierea şefilor unităţilor academice şi şcolilor doctorale
(responsabile pentru oferirea de programe de studii de doctorat). Şcolile doctorale sunt
instituite prin ordinul rectorului;
prezentarea Consiliului pentru aprobare a bugetului anual şi semnarea conturilor
anuale;
determinarea structurii interne a universităţii, în limitele stabilite de către
Consiliu;
stabilirea regulilor privind sancţiunile disciplinare care urmează să fie aplicate
studenţilor;
în circumstanţe speciale, rectorul poate dizolva consiliile academice, comisiile
de doctorat si consiliile de studii;
în circumstanţe speciale, rectorul poate prelua responsabilităţile şi atribuţiile
consiliilor academice, comisiilor de doctorat şi consiliilor de studii.
Rectorul (la fel, şi prorectorii) este numit de către Consiliu, în urma unui anunţ public,
la recomandarea comisiei de desemnare instituită de către Consiliu. Această comisie este
constituită astfel, încât să asigure reprezentarea cadrelor didactice, personalului tehnic şi
administrativ, precum şi a studenţilor instituţiei.
Candidatul la funcţia de rector trebuie să fie un cercetător recunoscut într-unul din
domeniile de cercetare în care activează universitatea şi să cunoască din interior sectorul
învăţământului superior. El trebuie să fie un manager şi organizator cu experienţă în mediului
de cercetare, să înţeleagă natura activităţilor universităţii şi relaţia acesteia cu societatea din
care face parte. Rectorul este desemnat pentru o perioadă de durată fixă determinată de către
Consiliu şi există posibilitatea de obţine un nou mandat.
3.3.3. Structura organizaţională a universităţii
Structura organizatorică a universităţilor nu este reglementată prin lege. Universităţile
pot decide desinestătător asupra structurii sale. Rectorul este organul care determină structura
internă a universităţii, în limitele stabilite de consiliul universităţii.
Totuşi, în Actul Universităţilor există prevederi asupra unor organisme specifice,
aferente problemelor academice, de cercetare şi de colaborare cu părţile interesate: panourile
angajatorului, comisiile de doctorat, consiliile de studii, etc.
Structura organizatorică a universităţii este stipulată în Statutul instituţiei.
Universitatea este divizată în facultăţi (domenii principale), în care operează un număr
de departamente, şcoli şi consilii de studii, scoli de doctorat şi comisii de doctorat, precum şi
în unităţi administrative (de management).
16
Facultate: În cadrul fiecărei facultăţi activează departamente, şcoli doctorale, consiliile
de studii (şi în unele universităţi, şcoli).
Decanul, desemnat de rector în baza unui aviz public, reprezintă facultatea şi este
responsabil de gestionarea activităţilor acesteia.
Decanul efectuează conducerea executivă a facultăţii, asigură coerenţa între cercetare,
programele de studii şi serviciile publice prestate de facultate, precum şi calitatea şi
dezvoltarea strategică a tuturor direcţiilor de activitate a facultăţii. Responsabilitatea
principală a decanului este gestionarea finanţelor facultăţii şi managementul personalului. El
este membru al echipei de conducere executive a universităţii şi membru al consiliului
academic al facultăţii.
În baza dreptului delegat de rector, decanul facultăţii instituie una sau mai multe scoli
doctorale, constituie şi desfiinţează consiliile de studii şi comisiile de doctorat. El desemnează
şefii departamentelor, numeşte şefii şcolilor şi directorii şcolilor doctorale, aprobă preşedinţii
şi vicepreşedinţii ai consiliilor de studii şi numeşte preşedinţii şi vicepreşedinţii comisiilor de
doctorat.
Departamentul din cadrul facultăţi este condus de un şef de departament, angajat de
către decan, în baza unui anunţ public. Perioada de angajare este fixată în contractul de
muncă, care poate fi reînnoit.
Şeful departamentului realizează managementul şi administrarea de zi cu zi a
departamentului, inclusiv planificarea şi distribuirea sarcinilor de lucru. El asigură calitatea,
coerenţa şi dezvoltarea programelor de studii oferite de departament, precum şi a activităţilor
de predare, cercetare şi schimb de cunoştinţe. Fiind asistat de consiliile de studii şi directorii
de studii, şeful departamentului monitorizează procesul de evaluare a programelor de studii
ale departamentului şi a activităţii de predare.
Şeful de departament instituie consiliul departamentului, determina mărimea şi structura
lui, precum şi durata mandatului membrilor aleşi ai consiliului.
Consiliul departamentului este compus din şeful de departament, reprezentanţii
personalului academic, inclusiv doctoranzi salariaţi, a personalului tehnic şi administrativ şi a
studenţiilor. Şeful de departament împreună cu consiliul exercită conducerea departamentului.
Şcoala Doctorală. Decanul este responsabil de instituirea şi desfiinţarea şcolilor
doctorale/centrelor de studii de doctorat în cadrul facultăţii. Fiecare şcoală doctorală este
condusă de directorul şcolii doctorale, care este numit şi eliberat din funcţie de către decan.
Directorul şcolii doctorale trebuie să fie un cercetător recunoscut, cu experienţă în
desfăşurarea studiilor de doctorat.
Comisia de doctorat. Pentru fiecare şcoală doctorală decanul instituie o comisie de
doctorat, având ca membri reprezentanţi aleşi de către şi din rândul personalului academic, cu
durata mandatului de 3-4 ani, şi doctoranzi, cu durata mandatului de un an. Comisia este
creată pentru a asigura influenţa studenţilor şi a personalului academic asupra întregului poces
de elaborare, modernizare şi predare a programelor de doctorat.
Numărul de membri ai comisiei este determinat de către decan. Ca urmare a
recomandării comisiei de doctorat decanul numeşte preşedintele şi, dacă e cazul,
vicepreşedintele comisiei de doctorat.
Consiliile de studii. Consiliile de studii elaborează şi gestionează unu sau mai multe
programe de studii şi sunt instituite şi desfiinţate de către decanul facultăţii, după o consultare
17
cu membrii departamentelor, responsabile de aceste programe. Numărul de membri în
consiliu este determinat de către decan. Fiecare consiliu de studii trebuie să includă un număr
egal de reprezentanţi ai cadrelor didactice şi ai studenţilor, aleşi de către personalul academic
şi, respectiv studenţii.
Consiliul de studii îşi alege preşedintele pentru un mandat de un an. Preşedintele este
ales din rândul cadrelor academice, angajate pe o normă întreagă, membri ai consiliului de
studii.
Principala responsabilitate a consiliului de studii este elaborarea planului de studii, a
ghidului de studii, asigurarea calităţii programului, dar şi asigurarea organizării, performanţei
şi desfăşurării procesului de predare-învăţare.
Şcoala. În unele universităţi (de exemplu Aalborg Universitiy) consiliile de studii ale
programelor de studii aferente unui subiect/domeniu sunt organizate în şcoli, care sunt
aprobate de către rector la recomandarea decanului facultăţii. Fiecare şcoală este administrată
de către şeful şcolii.
Şef de şcoală. Decanul, la recomandarea consiliului de studii respectiv, numeşte şi
demite şeful şcolii. Candidatul la funcţia de şef al şcolii trebuie să fie un cercetător
recunoscut, să cunoască domeniile academice de care este responsabilă şcoala, trebuie să
posede aptitudini de manager şi experienţă în predare.
Şeful şcolii este responsabil în general de:
Elaborarea şi implementarea politicilor şi strategiilor şcolii.
Prezentarea decanului facultăţii a recomandărilor privind bugetele şcolii şi ale
consiliilor sale de studii.
Coordonarea tuturor activităţilor şcolii şi asigurării calităţii acestora.
Aprobarea temelor şi termenelor limită de prezentare a tezelor de master precum
şi a planului de monitorizare a studenţilor.
În cooperare cu consiliul de studiu respectiv, şeful şcolii asigură planificarea şi
organizarea practică a procesului de predare, a testărilor şi altor evaluări incluse în examenare.
Împreună cu şefii de departamente şi consiliile de studii relevante, şeful şcolii
monitorizează evaluarea programelor de studii şi procesul de predare.
3.3.4. Obiectivele Strategiei procesului de predare-învăţare centrate pe student
Învăţarea bazată pe probleme/proiecte (PBL) este una din direcţiile strategice ale
Strategiei Universităţii din Aalborg pentru anii 2016-2020 - Knowledge for the world.
Aceasta prevede următoarele acţiuni-cheie:
1. Recunoaşterea internaţională a PBL şi documentarea rezultatelor acestei
abordări: identificarea rezultatelor de cercetrare a practicii PBL la AAU şi lansarea unui
număr de proiecte de cercetare şi educaţionale de dezvoltare cu referire la PBL. Una din
temele de cercetare este cu referire la utilizarea TI în PBL, dar şi la motivarea şi experienţa de
învăţare a studenţilor.
2. PBL – parte componenta a asigurării calităţii programelor de studii ale AAU:
dezvoltarea continuă a modelului PBL a AAU, pentru ca acesta să asigure corelarea învăţării
şi necesităţilor bazate pe competenţe a studenţilor şi societăţii. Ca prim pas este integrarea TI
în modelul PBL.
18
3. Încorporarea organizaţională a principiilor PBL: şcolile vor elabora programe în
baza principiilor PBL, asigurarea integrarii PBL ca un obiectiv de învăţare explicită în
programele şcolare şi regulamentele tuturor programelor de studiu, iniţierea sisitematică în
PBL a studenţilor de la toate programele de studii, iniţierea sistematică în PBL a noului
personal academic, elaborarea şi asigurarea implementării (şefii de departamente) a unui plan
de perfecţionare a PBL şi a competenţelor TI ale personalului academic.
3.3.5. Structura cheie responsabilă de organizarea procesului de predare-învăţare
centrate pe student
Structura inter-universitară responsabilă de implementarea, promovarea şi dezvoltarea
PBL în cadrul AAU este Academia PBL.
Atribuţiile şi subordonarea. Academia PBL elaborează activităţi pedagogice, sprijină
reţelele de cercetare şi oferă cunoştinţe şi resurse actualizate cu referire la PBL în general, dar
şi la modelul PBL Aalborg, atât pe plan intern, cât şi cel extern.
Pe plan intern, obiectivul Academiei PBL este de a facilita crearea unui profil PBL
puternic în toate domeniile de studii în cadrul AAU. Facilitarea se realizează prin organizarea
unor activităţi conexe PBL în diverse reţele de interes inter- şi cross-departamental.
Structura /Componenţa. Academia PBL este o organizatie de reţea deschisă pentru
iniţiative şi pentru participarea tuturor angajaţilor Universitatăţii din Aalborg, precum şi
pentru părţile interesate din exterior.
Academia are un consiliu de administraţie, care lansează iniţiative noi ce ţin de PBL,
facilitează, susţine şi coordonează reţelele şi activităţile, planifică şi să coordonează vizitele
internaţionale, instruirile şi seminarele, administrează şi duce evidenţa bugetului.
Academia PBL lucrează cu departamentele şi facultăţile, cu scopul de a sprijini
dezvoltarea continuă a modelului Aalborg a PBL. Ea organizează diverse semninare, lecţii,
oferă resurse pentru promovarea, implementarea PBL în cadrul universităţii.
Prin activitatea sa Academia PBL asigură dezvoltarea continuă a competenţelor
pedagogice şi a abilităţilor didactice, în domeniile respective de formare, ale cadrelor
didactice, ceeea ce produce schimbări în metode de predare şi stiluri de învăţare.
3.3.6. Sistemul universitar de Asigurare a Calităţii (AC)
Sistemul de asigurare a calităţii a Universităţii din Aalborg garantează că activitatea
privind asigurarea şi dezvoltarea calităţii programelor de studii universitare va avea ca rezultat
îndeplinirea obiectivelor descrise în politica Universităţii de asigurare a calităţii în domeniul
educaţiei.
Sistemul de asigurare a calităţii este definit de opt domenii de calitate:
1. Indicatorii cheie de performanţă pentru calitate;
2. Structura şi procesul;
3. Calitatea predării şi a mediului studenţesc;
4. Suportul ştiinţific si infrastructura de cercetare;
5. Dezvoltarea competenţelor pedagogice;
6. Indicatori cheie de performanţă cu referire la relevanţă;
7. Dialogul cu absolvenţi;
8. Cooperarea şi dialogul cu reprezentanţii pieţei muncii.
19
In plus, programele de studii la fiecare trei ani sunt auto-evaluate printr-un proces de
auto-evaluare, care oferă o evaluare generală a calităţii şi relevanţei programelor de studii. Pe
baza acestui proces, sunt lansate iniţiative relevante pentru dezvoltare.
Managementul sistemul de asigurare a calităţii la AAU este asigurat (a se vedea: site-ul
universităţii www.kvalitetssikring.aau.dk/kontakt/):
La nivel de universitate de subdiviziunea „Administrarea Studiilor” (Study
Administration) din cadrul Secretariatului rectorului - 4 colaboratori.
La nivel de facultate de grupul Învăţământ din cadrul Biroului facultăţii (ex.
Facultatea de Stiinţe Umanitare www.en.hum.aau.dk/about-the-faculty/deanery-and-the-
faculty-office/) cu 2-4 colaboratori.
3.3.7. Introducerea programelor de studii de licenţă
Programele de studii universitare în instituţiile de învăţămînt superior din Danemarca
sunt concepute, de regulă, la iniţiativa grupurilor de cercetare cu rezultate performante, în
baza potenţialului uman şi material obţinut din cercetare.
Fiecare program este în responsabilitatea unei echipe de program (în AAU - consiliul de
studii), subordonat unui departament (şcoli), în cadrul unei facultati. Documentul de baza
pentru un program de studii este Planul de studii/Curriculumul care cuprinde următoarele
compartimente: baza legală (ordinele sau actele ministeriale, facultatea şi consiliul/board-ul
de studii la care va fi afiliat); condiţiile de admitere, gradul oferit, durata şi competenţele de
profil (cunoştinţe, aptitudini, competenţe profesionale); structura pe semestre şi module;
descrierea succintă a modulelor (prerechizite, obiective, activităţi, forme de examinare, criterii
de evaluare); reguli privind lucrările scrise, inclusiv proiectul de licenţă; reguli privind
transferul de credite, inclusiv posibilitatea de alegere a modulelor-parţi componente ai unui alt
program de la o universitate din Danemarca sau din strainătate; reguli care se referă la
progresul programelor de licenţă/masterat, realizarea proiectelor, reguli de examinare.
Curriculumul este elaborat urmând prevederile actelor legale şi ordinelor emise de
ministerul de resort: Actul danez (de Consoldare) al Universităţilor, Ordinul de examinare,
Ordinul ministrului privind programele de studii, Ordinul de admitere, Ordinul ministrului
privind scala de gradare/notare şi actele normative la nivel de institutţie şi facultate.
Curriculum este însoţit de următoarele documente: Descrierile pe semestre a programului şi
Descrierea modulelor programului.
Programele de licenţă şi de masterat oferite de AAU sunt structurate pe module şi sunt
organizate pe principiul invăţământului bazat pe probleme şi proiecte (PBL).
După un control juridic riguros decanul facultăţii aprobă programul şi il propune spre
evaluare consiliului academic.
3.3.8. Metode de învățare-predare și evaluare utilizate la universitate (diferenţele
între abordările la diferite facultăţi/domenii).
Profesorii din cadrul Facultăţii de drept se bucură de libertate şi independenţă în ceia ce
priveşte alegerea metodelor de predare. De exemplu, associate professor Marie Jull Sorensen
foloseşte pe larg metoda aşa-numitor workshopuri, care presupune organizarea lucrului cu
studenţii în felul următor.
20
Workshopul durează 5 ore 30 minute (8.00-13.30), începînd cu o lecţie teoretică de
circa 30 minute. Apoi are loc lucrul în grup, discuţii, pauză, iarăşi explicaţii teoretice, lucru în
grup etc. Această metodă permite profesorului de a implica mai activ studenţii în procesul de
învăţare, rolul profesorului fiind secundar. Profesorul este cel care doar ghidează sau trasează
punctele teoretice de reper, iar studenţii sunt nevoiţi să se implice activ în vederea găsirii
răspunsului la întrebările din domeniul curricular. În cadrul disciplinei predate de dna
Sorensen studenţii elaborează proiecte în grup conform metodei PBL. Potrivit opiniei Mariei
Sorensen, sunt 3 elemente cheie ale PBL.
1. Proiectul;
2. Supporting courses.
3. Cooperating.
Evaluarea finală are loc prin susţinerea proiectului. Deşi proiectul este efectuat în grup,
evaluarea are loc în mod individual, în funcţie de aportul fiecăruia la elaborarea acestuia. 60%
din nota de la examen o constituie nota pentru proiect, iar 40% din nota de la examen este
bazată pe răspunsurile studentului la întrebările ce ţin de subiectele incluse în curricula
disciplinei.
O metodă interesantă de predare, numită master-class, este utilizată de profesorul Sten
Bonsing la disciplina drept administrativ. După lecţiile teoretice şi practice clasice sunt
organizate master-classurile. Cu o zi înainte de master-class pe moodle este pusă o problemă
complicată şi mutiaspectuală. Studenţii trebuie doar să citească problema. De fapt, problema
este soluţionată de însăşi profesor pe parcursul acestui master-class. Problema este prezentată
pe două ecrane mari într-o sală enormă cu participarea a peste 100 studenţi. Profesorul
subliniază cu galben în documentul electronic principalele idei, care ar ajuta la rezolvarea
cazului. Pe documentul electronic sunt formulate mai multe întrebări, fiind lăsat loc gol între
acestea. Profesorul divizează sarcinile între studenţi. De exemplu,, o parte din studenţi
răspund la o întrebare, altă parte - la o altă întrebare. Studenţii rezolvă şi caută soluţii
împreună. Master-class durează circa 2 ore - 2 ore 30 min. Această metodă ajută studentul să
facă legătura dintre o problemă practică şi legislaţia existentă.
Evaluarea la disciplina dreptul administrativ are loc prin examen, care dureză 5 ore şi
constă în soluţionarea unui caz concret după modelul expus la master class.
Sunt 2 evaluatori: intern şi extern (practician). În cadrul examenului studenţii au acces
la legi.
De menţionat, că există mai multe modalităţi de evaluare a studenţilor. Astfel, unii
profesori folosesc examenul de 2 ore (2 hours written exam). Testul include 5 întrebări mai
mult teoretice, dar de analiză sau comparaţie. Există şi examenul de 24 ore (24-hour written
project), care presupune soluţionarea unei probleme practice şi necesită o cunoaştere a
legislaţiei naţionale şi internaţionale.
3.3.9. Structura responsabilă de ciclul III
În sistemul danez de învăţământ de studiile doctorale sunt organizate în Şcoli doctorale.
Scoala doctorala este responsabilă de organizarea studiilor de doctorat la facultate,
inclusiv dezvoltarea în continuare a programelor studii de doctorat existente şi a unor noi
prorame, precum şi de a asigura calitatea acestora. Şcoala doctorală revizuieşte continuu
21
programele doctorale, realizează evaluări generale şi dezvoltă strategii în vederea creării şi
menţinerii unui cadru de resurse necesare pentru programele de cercetare ale facultăţii.
Prin intermediul Şcolii doctorale se asigură următoarele obiective generale ale
programelor de doctorat:
Un înalt nivel internaţional în pregătirea cercetătorilor.
Integrarea doctoranzilor şi a programelor de doctorat în medii active de
cercetare cu o comunicare şi schimb de cunoştinţe ştiinţifice la nivel internaţional.
Şcoala Doctorală. Rectorul, sau, în cazul delegării acestei responsabilităţi, Decanul
facultăţii este responsabil de instituirea şi desfiinţarea şcolilor doctorale/centrelor de studii de
doctorat în cadrul facultăţii. Fiecare şcoală doctorală este condusă de directorul şcolii
doctorale, care este numit şi eliberat din funcţie de către decan. Directorul şcolii doctorale
trebuie să fie un cercetător recunoscut, cu experienţă în desfăşurarea studiilor de doctorat.
Comisia de doctorat. Pentru fiecare şcoală doctorală rectorul sau, în cazul delegării
acestei responsabilităţi, decanul instituie o comisie de doctorat, având ca membri
reprezentanţi aleşi de către şi din rândul personalului academic, cu durata mandatului de 3-4
ani, şi doctoranzi, cu durata mandatului de un an.
Numărul de membri ai comisiei este determinat de către decan. Ca urmare a
recomandării comisiei de doctorat, decanul numeşte preşedintele şi, dacă e cazul,
vicepreşedintele comisiei de doctorat.
Comisia este creată pentru a asigura îndeplinirea următoarelor sarcini: a recomanda
decanului componenţa comisiilor de evaluare; a aproba cursurile din programul de doctorat; a
pregăti pentru directorul şcolii doctorale sugestii privind liniile directorii interne pentru şcoala
doctorală; a se pronunţă asupra evaluării programelor doctorale şi a supravegherii/conducerii
studenţilor doctoranti, etc.
Programele doctorale şi activităţile Şcolilor Doctorale sunt moitorizate de căre decan.
3.3.10. Implicarea studenţilor în guvernarea şi managementul universităţii
În majoritatea univesrităţilor există organizaţii studenţeşti a căror obiectiv este
promovarea intereselor generale ale studenţilor şi asigurarea unei comunicării eficiente cu
autorităţile universitare.
În conformitate cu Actul Universităţilor şi statutele universităţilor, reprezentanţii
studenţilor sunt membri în toate organele de management şi cele consultative universitare.
În universităţile daneze studenţii au o contribuţie majoră în gestionarea procesului
educaţional, fiind reprezentaţi în consiliile academice la toate nivelele universitare şi în
consiliile de studii, în care studenţii constitue 50% din numărul membrilor.
3.3.11. Abordarea invăţării-predării centrate pe student la nivel de universitate
Învăţarea bazată pe probleme/proiecte (PBL) este una din direcţiile strategice ale
Strategiei Universităţii din Aalborg pentru anii 2016-2020 - Knowledge for the world.
Promovarea în cadrul universităţii
Învăţarea bazată pe problemă -PBL este implementatată la toate facultăţile din cadrul
AAU. Toate grogramele de studii oferite la universitate sunt elaborate în baza acestei
metodologii. Structura inter-universitară responsabilă de implementarea, promovarea şi
dezvoltarea PBL în cadrul AAU este Academia PBL.
22
Academia PBL a fost creată la universitate cu scopul de a asigura pregătiirea şi
perfecţionarea continuă a personalului academic apt să aplice PBL în domeniile sale de
formare.
Universitatea achiziţionează şi alocă resurse pentru a susuţine şi a facilita aplicarea
învăţării bazate pe problemă/proiect. Aceasta implică: oferirea de spaţii pentru lucrul în grup,
întâlnirile cu supraveghetorul de proiect, clase de diferite mărimi şi dotari cu echipament
pentru activităţile de studii (lecţii, seminare, laboartoare, workshop-uri); menţinerea unei
biblioteci universitare, care oferă studenţilor acces la reviste ştiinţifice de specialitate,
periodice şi literatura ştiinţifică care conţin informaţii despre rezultate de ultimă oră; oferirea
accesului la informţiile şi sistemele/platformele IT pentru sprijinire activităţilor din cadrul
proiectului.
3.4. Nivel de facultate/department
În cadrul AAU structura care este responsabilă de elaborarea programului de studii
(ciclurile I şi II) este Consiliul de studii.
Numărul de membri în consiliu este determinat de către decan. Fiecare consiliu de studii
trebuie să includă un număr egal de reprezentanţi ai cadrelor didactice şi ai studenţilor, aleşi
de către personalul academic şi, respectiv studenţii.
Consiliul de studii îşi alege preşedintele pentru un mandat de un an. Preşedintele este
ales din rândul cadrelor academice, angajate pe o normă întreagă, membri ai consiliului de
studii.
Principala responsabilitatea a consiliului de studii este elaborarea planului de studii, a
ghidului de studii, asigurarea calităţii programului, dar şi asigurarea organizării, performanţei
şi desfăşurării procesului de predare-învăţare.
Consiliile de studii sunt instituite şi desfiinţate de către decanul facultăţii, după o
consultare cu membrii departamentelor. Ele sunt responsabile de elaborarea şi gestionarea
uneia sau mai multe programe de studii. Consiliile de studii sunt structuri din cadrul unui
departament, însă pot fi şi structiri inter-departamentale, gestionând progame de studii inter-
sau multi disciplinare.
Programele de studii inter- şi multi-disciplinare sunt elaborate şi gestionate de consiliile
de studii inter-departamentale, în cadrul uneia sau mai două facultăţi.
Consiliul de studii elaborează Curriculumulul, urmând prevederile actelor legale şi
ordinelor emise de ministerul de resort. După un control juridic riguros, decanul facultăţii
aprobă programul şi îl propune spre evaluare consiliului academic.
În sistemul danez de învăţământ superior este specific şi modul de examinare, atat la
faza finală a programelor de studii, cât şi la evaluarea modulelor semestriale. Un semestru de
studii cuprinde, de regula, 4-5 module cu 5, 10 sau 15 credite ECTS. Din aceste module, cel
puţin unul (de 10 sau 15 credite) va avea examinare externă, celelalte se supun examinării
interne. Examinările interne sunt evaluate de catre unul sau mai multe cadre didactice
(examinatori interni) desemnate de către universitate dintre profesorii săi. Examinările externe
sunt evaluate de către unul sau mai mulţi examinatori interni şi de unul sau mai mulţi
examinatori externi, numiţi de către Agenţia Daneză pentru Universităţi si Internaţionalizare.
Ordinul ministrului [MO on Grading Scale and Other Forms of Assessments of
University Education, no 666/2011, sectiunea 20(4)] prevede: „Examinările externe trebuie sa
23
acopere parţi importante ale programelor, inclusiv proiectul de licenţă, teza de master
(candidatus) şi proiectul de master. Cel puţin o treime din numărul total de puncte ECTS ale
programului trebuie săa fie obţinute la examinările externe. Profesorul cursului în cauză
evaluează participarea la curs a studentului".
Evaluarea constă într-o nota bazată pe grila de 7 puncte sau evaluarea cu
admis/respins.
Pot fi aplicate următoarele metode de evaluare:
- Evaluări curente (participări la cursuri, sarcini scrise, prezentări, lucul cu
docmente). De obicei, se acordă calificativul admis/respins.
- Evaluarea modulului (examene scrise sau orale, sau combinaţia acestora). La
examene orale întotdeauna participă cel puţin doi evaluatori.
- Evaluarea proiectelor. Examenul de proiect se desfăşoară simultan pentru
studenţii care au lucrat la proiect şi au pregătit împreună raportul asupra proiectului.
Punctul de plecare pentru examinare este raportul proiectului. Examinarea constă într-o
prezentare comună, o discuţie comună şi întrebări orientate în mod individual. Întrebarile
trebuie sa se bazeze pe raportul de proiect depus de grup şi trebuie să includă subiectele
centrale ce corespund obiecivelor de învăţare ale moduluilui de proiect.
3.4.1. Implicarea studenţilor în elaborarea programelor de studii.
Implicarea activă a studenţilor în elaborarea curriculumului este asigurată de faptul că
fiecare consiliu de stduii responsabil de program este constituit în proporţie de 50% din
studenţii facultăţii.
3.4.2. Managementul programelor de studii
Fiecare program de studiu oferit la AAU este elaborat şi gestionat de către un consiliu
de studii din cadrul unei şcoli care funcţionează la una sau mai multe facultăţi. Conţinutul şi
procesele fiecărui semestru al programului sunt planificate şi controlate de grupul de
semestru.
Grupul de semestru, denumit şi grup de coordonare, este format din cadre academice
(profesorii ce ţin cursurile şi supraveghetorii proiectelor realizate în semestrul respectuiv)
secretarul de studiu şi reprezentanţi ai studenţilor. Preşedintele grupului de semestru se
numeşte coordonator al semestrului şi este, de obicei, un profesor care are cursuri în acest
semestru.
În cadrul reuniunilor sale, grupul planifică şi pune în discuţie cursul activităţilor
semestriale. Coordonatorul semestrului, dacă este necesar, asigură implicarea altor cadre
academice din semestrul în activităţile de planificare şi gestionare. Grupul de semestru este
responsabil de planificarea, executarea şi eveluarea activităţilor din cadrul semestrului.
În activitatea sa, grupul ia în considerare deciziile şi recomandările menţionate în
rezumatul consiliului de studii privind ciclul semestrial din anul precedent.
Dupa finalizarea semestrului, coordonatorul semestrului întocmeşte un proiect al
raportului de evaluare a semestrului şi a procesului de predare. Proiectul raportului de
evaluare este transmis tuturor membrilor grupului de semestru pentru observaţii şi comentarii.
Raportul final de evaluare cu concluziile şi propunerile grupului de semestru este transmis
consiliului de studii.
24
Coordonatorul semestrului şi alţi profesori din grupului de semestru sunt numiţi de către
departament/ departamente. Consiliul de studiu poate respinge persoana numită de department
în calitate de coordonator al semestrului. Coordonatorul semestrului este considerat mâna
dreaptă a consiliului de studii. Studenţii, după îneperea semestrului, desemnează
reprezentanţii lor, astfel ca fiecare grup de proiect să fie reprezentat în grupul de semestru .
Înainte de a începe semestrul preşedintele consiliului de studii convoacă o reuniune, în
cadrul căreia se furnizează informaţii cu privire la liniile directoare, reguli noi, etc. şi se
discută întrebările cross-semestriale. Secretarii de studiu sunt, de asemenea, invitaţi la
reuniune. Coordonatorul de semestru urmează să contacteze preşedintele consiliului de studii
dacă apar probleme sau întrebări referitoare la planificarea, executarea şi evaluarea
semestrului.
Modalitatea şi regulile de gestionare a semestrului sunt descrise în actul instituţional
întitulat Managementul Semestrului.
3.4.3. Revizuirea unui program de studii
Fiecare program de studii este monitorizat continuu în primul rând de consiliul de studii
responsabil de acest program. Aceasta este realizată prin (a) evaluarea fiecărui semestru şi a
procesului de predare realizat în cardrul semestrului, (b) evaluarea integrală a programului de
studii.
Evaluarea semestrului şi a procesului de predare realizat în cardrul acestuia este în
responsabilitatea grupului de semestru. Dupa finalizarea semestrului, coordonatorul
semestrului cu consultarea grupului de semestru elaborează raportul de evaluare a semestrului
şi a procesului de predare, care este transmis consiliului de studii.
Acest raportul de evaluare, pe lângă răspunsurile studenţilor la chestionarele elaborate
de şcoală, procesele-verbale de la şedinţele grupului de semestru şi şedinţa de evaluare,
trebuie să se bazeze pe orice documente prezentate de la profesorii care au ţinut cursuri,
supraveghetorii proiectelor şi grupurile de proiect. Observaţiile prezentate trebuie să fie
anexate la raportul de evaluare. De asemenea, la acest raport trebuie să fie anexate şi
statisticile rezultatelor examinărilor realzate în semestrul respectiv.
Raportul de evaluare se finalizează cu un rezumat şi cu recomandările grupului privind
efectuarea modificărilor necesare, înainte de următoarea iteraţie a semestrului. Rezumatul şi
recomandările sunt incluse într-un document, pe care consiliul de studii îl publică pe pagina
web a şcolii, în conformitate cu ordinul ministerial privind transparenţa în programele
educaţionale etc.
Evaluările semestriale reprezintă un instrument important pentru consiliului de studiu şi
activitatea consiliilor academice de a asigura atât calitatea predării, cât şi calitatea
programelor educaţionale, deoarece recomandările prezentate în rapoartele de evaluare sunt
utilizate pentru ajustările programelor de studii şi a normărilor activităţilor de predare în
următoarele semestre.
Pe lîngă evaluările procesului de predare şi a semestrului, consiliul de studiu efectuază,
de asemenea, şi evaluarea întregului program de studiu. Această evaluare se face pe baza
răspunsurilor la un chestionar a studenţilor din semestrele 6 şi 10 cu privire la experienţa lor
în ceea ce priveşte conţinuturile, progresarea (evoluarea), sarcina/volumul de studii şi
împlinirea aşteptărilor atât în cadrul programului de licenţă, cât şi a celui de master.
25
Sistemul de asigurare a calităţii al Universităţii din Aalborg inclulde următorii indicatori
cheie ce ţin de procesul educaţional:
- Înmatriculări;
- Contingentul studentesc current;
- Absolventi;
- Abandon al studiilor, exmatriculari;
- Statistici caracteristice;
- Eficienta;
- Acoperirea (programelor de studii) cu suportul stiintific;
- Disponibilitate;
- Studenţi per ani de studii;
- Studenti care achita taxa de studii.
Studenţii univesităţii participă în evaluarea atât a procesului de predare în cadrul
fiecărui semestru, integral a semestrului, cât şi a întegului program de studii.
În cadrul evaluării semestriale şcoala trimite tuturor studenţilor un scurt chestionar.
Răspunsurile studenţilor sunt prezentate consiliilor de studii, şi transmise fiecărui coordonator
de semestru pentru a le folosi, împreună cu alte documente (inclusiv procesele verbale ale
întâlnirilor grupului de semestru), ca bază pentru întocmirea raportului de evaluare a semestru
şi a procesului de predare în cadrul acesuia. Coordonatorul semestrului poate organiza şi o
întâlnire de evaluare la care trebuie să participle toţi profesorii şi studenţii din acel semestru.
Lectorii cursurilor şi supraveghetorii proiectelor utilizează rapoartele de evaluare care
includ răspunsurile studenţilor la chestionarele propuse pentru îmbunătăţirea continuă a
modulelor de curs şi de proiect. De asemenea, coordonatorul de semestru utilizează
informaţiile din ciclurile anterioare ale semestrului pentru a regla sau a schimba organizarea şi
cursul semestrului. Totodată, evaluările semestriale dau studenţilor posibilitatea de a evalua
propriile procese de învăţare.
3.5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi
Universitatea poate oferi condiţii speciale de examinare pentru studenţii cu handicap
fizic sau dizabilităţi mintale şi a studenţilor cu o limbă maternă, alta decât cea din Danemarca,
în cazul în care universitatea consideră că este necesar pentru a oferi astfel de studenţi cu în
situaţia de testare.
Universitatea poate oferi condiţii speciale de examinare pentru studenţii cu handicap
fizic sau dizabilităţi mintale şi a studenţilor cu o limbă maternă, alta decât cea din Danemarca,
în cazul în care universitatea consideră că este necesar pentru a oferi astfel de studenţicu în
situaţia de testare. Însă condiţiile oferite nu trebuie să diminuieze nivelul evaluării bazate pe
merit.
Sunt prevăzute în Universitate căi de acces, blocuri de studii cu un nivel, căi de acces
pentru slabvăzători.
3.6. Infrastructura
Fiecare cadru academic dispune de un birou separat dotat cu mobilier şi echipament
necesar, în care îşi desfăşoară activitatea de cerecetare şi ghidare la distanţă a proiectelor
26
realizate de grupuri mici de studenţi/masteranzi. În plus, pe lângă aulele universitare, destinate
prelegerilor, există şi săli mai mici pentru lucrul în grup al studenţilor.
Studenţii au acces liber în corpul de studii şi ateliere 24/24 prin aplicarea cartelei
electronice.
Lucrul practic asupra proiectelor (discuţii, schiţe, concepere de proiect), se petrece în
locuri amenajate pe tot spaţiul departamentului (holuri, coridoare, etc.).
Sunt utilizate pe larg platforma Moodle, reţelele de socializare şi Skype-l, în special în
organizarea lucrului în grup. Universitatea oferă sălile de studiu în grup la alegerea
studenţilor, conexiune WiFi gratis în cadrul campusului, accesul în biblioteca universităţii
pînă la ora 10 seara, asistenţă TI pentru studenţi, dar şi în coordonarea lucrului cu
supraveghetorul, poate facilita participarea persoanelor cu dezabilităţi.
3.7. Programului de Studiu BUSINESS ȘI ADMINISTRARE
Programul de studiu reflectă strategia instituțională. După cum s-a menționat strategia
de dezvoltare a universității se bazează pe dezvoltarea modelului învățării axate pe probleme
(PBL) și implementarea modelului în elaborarea curriculumului. În acest context, programul
la ciclul I Business și Administrare poate fi considerat unul din liderii universității, program,
care a reușit să introducă învățarea bazată pe probleme în toate cursurile, iar proiectele au o
pondere de 50% din totalul creditelor ECTS pentru studii.
Programele sunt bazate mai mult pe investigarea pieței muncii, decât pe
benchmarkingul cu alte programe, deoarece modelul PBL este greu de comparat, el fiind
adaptat la specificul fiecărei universităţi şi chiar fiecărui program, fiind axat pe angajabilitate.
Programul de studiu se bazează pe competență, toți profesorii (cu excepția angajaților
prin cumul) combină activitatea de predare și cea de cercetare, cota activității de cercetare
fiind de 40%. Trebuie de menționat că activitatea de cercetare nu mai este una pur teoretică,
dar este integrată în cercetare pentru o educație mai bună.
Programul de studiu se actualizează și se perfectează permanent, adică este în continuă
dezvoltare. Consiliul trebuie să aibă și un Comitet consultant, care să includă reprezentanții
mediului de afaceri. Astfel, ei pot interveni cu propuneri privind actualitatea programului și
adaptarea lui la cerințele angajatorilor. Trebuie de menționat ca fiecare semestru include un
proiect , scopul căruia este de a identifica și soluționa probleme reale din cadrul companiilor.
Există o cooperare activă dintre universitate și angajatori. La fel, studenții interacționează cu
companii reale și cunosc realitatea mediului de afaceri, astfel ei devin mai pregătiți pentru
ulterioara angajare.
Programul de studiu Business și Administrare are nevoie de acreditare academică, și nu
are acreditare profesională. În prezent, se implementează noi metode de acreditare ce permit
trecerea de la acreditarea programului la acreditarea instituției.
Programul de studiu accentuează inovațiile, prin actualizarea disciplinelor, conținutului
lor, dar și prin proiecte ce presupun analiza problemelor reale și actuale ale societății și
încurajarea studenților pentru identificarea soluțiilor noi și creative. Programul se axează pe
învățarea ghidată de cercetare, astfel predarea este bazată pe cercetare. Studenții singuri
trebuie să identifice abordările teoretice de care vor avea nevoie pentru realizarea proiectului,
deci ei explorează și teoria existentă și efectuează cercetare în cadrul proiectului. Lucrând în
echipă și în cadrul companiilor reale, se dezvoltată și calitatea de întreprinzător a studenților.
27
Programul pune accent și pe internaționalizare, având discipline și programe predate integral
în limba engleză.
Programul de învățământ nu are studii la distanță, dar utilizează tehnologiile
informaționale în procesul de predare-învățare. Pentru predarea formală, tehnologiile
informaționale se pot utiliza prin organizarea evaluării la calculator ( de regulă, examenul la
calculator durează patru ore și rezultatele se înregistrează direct în calculator). Se folosește și
platforma Moodle , pentru plasarea suportului de curs și a materialelor teoretice. În cazul
PBL, rolul tehnologiilor informaționale este și mai mare: pentru supravegherea lucrului în
grup asupra proiectelor se folosesc și conferințele video, skype, Moodle prin bloguri, chat și
dialog. Se organizează și examene video, în caz de necesitate.
Programul de studiu Business și Administrare durează 3 ani și este organizat în 6
semestre. Fiecare semestru are 30 de credite ECTS, deci în total programul are 180 de puncte
credite. Jumătate din credite sunt alocate pentru realizarea proiectelor. În primul semestru
studenții realizează un proiect mai simplu, iar semestrul 6 se încheie cu elaborarea tezei de
licență, de o complexitate mai mare.
Inițierea unui program de studiu poate porni de la orice nivel: la inițiativa unui profesor,
unei echipe sau a unui grup de cercetare, de la consiliul de studii sau de la Comitetul de
consultanță (mai rar, deoarece el discută mai mult îmbunătățirea programului). Elaborarea
programului nou, schimbarea și gestionarea lui este sarcina Consiliului de studii, alcătuit 50%
profesori aleși pe termen de 3 ani și 50% studenți aleși pe un an. Deci, putem constata că
studenții au un rol activ în acest proces, la fel ei pot influența programul de studiu prin
evaluarea disciplinelor, semestrelor și a programului la care participă. Patronii /angajatorii au
și ei un rol important, deoarece participă în derularea proiectelor și pot fi examinatori externi.
Comitetul de consultanță are în componența sa reprezentanții mediului de afaceri, de obicei
absolvenții universității, care pot veni cu idei și soluții pentru îmbunătățirea programului.
Foștii absolvenți sunt invitați să colaboreze cu universitatea și să accepte proiectele în
compania în care sunt angajați. Ei pot fi invitați și în calitate de examinatori exteriori, ca
profesori prin cumul sau ca profesor invitat pentru a oferi consultanță.
În cadrul unui program de studii particular, în gestionarea și coordonarea programului
sunt implicați: coordonatorul de program ( ales de consiliu de studii respectiv),de regulă este
unul pentru programul în limba daneză și unul pentru programul în limba engleză,
coordonatorul de semestru, care este responsabil de organizarea modulelor, găsirea
profesorilor, calitatea programelor, supravegherea cursurilor și a contestațiilor, dacă apar etc.
Coordonatorii sunt aleși din cadrul profesorilor și nu a personalului administrativ. Secretara
de studii se ocupă cu aspectele tehnice de organizare a procesului de studii: orarul ,
auditoriile, etc. Cadrele didactice răspund de elaborarea și calitatea cursului, ele beneficiază
de libertate în predare, care presupune dreptul acestora de a alege materialul didactic necesar
și de a selecta stilul propriu de predare.
Ca documente de însoțire a programului de studiu sunt descrierea cursurilor, descrierea
programului pe semestre, ghiduri și regulamente de studiu. Ele sunt disponibile public,
deoarece sunt tipărite și puse la dispoziția studenților și sunt publicate pe site-ul universității
și pe platforma Moodle.
Consiliul de studiu este responsabil pentru respectarea reglementărilor programului.
Monitorizarea programului se face prin evaluarea sistematică a programului şi
28
cursurilor din partea studenţilor şi evaluarea colegilor. Rezultatele sunt analizate de consiliile
de studii, dacă apar probleme sunt discutate şi la nivel de facultate. La nivel de facultate
programele sunt revizuite o data la jumătate de an şi sunt organizate 8 adunări anuale. Pentru
îmbunătăţirea programului pot fi folosite şi opiniile studenţilor sau propunerile mediului de
afaceri.
Volumul anual de muncă al cadrelor didactice este de 1000 ore. Săptămâna de muncă
este de 37 ore. Aproximativ 492 ore/semestru sunt destinate predării, o altă parte este
destinată supervizării și evaluării. Pentru o grupă se alocă 20 ore , ce presupune
supravegherea lucrului echipei în proiect și întâlniri săptămânale pentru 1 oră - 1,5 ore, pentru
proiectul din semestrul V se alocă 55 ore /grup. Pentru pregătirea materialelor se folosește
coeficientul 1:4ore. Profesorilor cumularzi se pot repartiza maximum 780 ore pe an, în acest
caz pentru o oră de predare se alocă 2,30 ore pentru pregătire. În cazul evaluării, pentru
elaborarea examenului în scris se alocă 10 ore și 0,5 ore/student pentru evaluare, iar pentru
examinarea orală 0,7 ore/student.
Volumul de lucru al studenților se măsoară în credite transferabile. Astfel, un credit
ECTS este egal cu 27 ore de lucru pentru studenți.
Rezultatele anticipate ale învățării presupun acumularea cunoștințelor, abilităților și
competențelor în domeniul dat. Ele sunt formulate și prezentate în descrierea curriculumului
cursului.
Evaluarea studenților poate avea diverse forme: examene scurte, lungi, scrise cu
întrebări deschise, teste cu răspunsuri multiple, examene orale. În contextul PBL toate
examenele sunt în formă de proiect, care constau din prezentarea raportului scris și
examinarea orală individuală. Avantajul acestui model constă în combinarea lucrului în grup,
soluționarea problemei, abordarea holistică (problemă-teorie-metodologie), reflecții,
comunicare și abilități. Sunt utilizate și forme de evaluare inovatoare, spre ex.: examen la
calculator, video examen, evaluarea colegilor prin platforma Moodle.
Universitatea înaintează anumite cerințe pentru progresie, care se reduc la:
modelul linear de învățare , ce oferă o progresie analitică, de la macro spre
micro nivel, fiecare modul de învățare e bazat pe cele anterioare;
de la elementele fundamentale spre cele de domeniu, specialitate;
progresia holistică - soluționarea problemelor reale din business din prima zi,
majorând complexitatea problemelor , modelul circular de învățare.
La nivel de Universitate există elaborat și se utilizează regulamentul anti-plagiat, care
stipulează strict toate sancțiunile pentru trișare sau plagiere. În cadrul universității există un
portal special VBN care testează la nivelul de plagiere toate proiectele, tezele de licență și
master. S-au constatat trei situații reieșind din gravitatea plagierii:
plagiat grav(gross) – mai mult de 5% este copie exactă sau dacă mai mult de
50% include alte forme de plagiat, în acest caz studentul este exmatriculat din universitate;
plagiat – mai puțin de 5 % copiere exactă, de la 5 până la 50% alte forme de
plagiere, în acest caz este dat afară de la examen;
plagiat simplu - mai puțin de 5% copiere exactă, studentului i se face o
29
avertizare.1
În cazul contestațiilor, studentul scrie o plângere Consiliului de studiu cu descrierea
situației și argumentarea contestației. Consiliul anunță examinatorii despre această plângere și
ei scriu o explicație sau, mai bine zis, o argumentare a aprecierii respective, care se prezintă
studentului. După analiza ei, studentul decide să meargă mai departe sau să cadă de acord cu
opinia examinatorilor. În cazul când studentul decide să urmeze contestația, este creat un
comitet care decide să reexamineze studentul sau să rămână aceeași notă. Reclamația trebuie
să fie în scris și să includă o explicație cu privire la motivele plângerii, iar termenul limită
pentru depunerea unei plângeri este de două săptămâni după publicarea rezultatului
examenului în cauză. În cazul în care plângerea se referă la baza evaluării sau a procesului de
examinare, de îndată ce biroul facultății primește reclamația le va transmite evaluatorilor.
Evaluatorii au două săptămâni să prezinte un aviz cu privire la obiecțiile expuse în plângere.
Biroul facultății trimite apoi avizul studentului și oferă acestuia posibilitatea de a comenta
asupra opiniei evaluatorilor într-un termen de cel puțin o săptămână. Universitatea poate
decide:
Pentru a oferi o nouă evaluare (reevaluare) cu noi evaluatori - numai examene
scrise;
Pentru a oferi o nouă examinare (re-examen), cu noi evaluatori;
Fără a oferi posibilitatea de reevaluare.
Procedura este descrisă în documente interne2.
În Danemarca se folosește sistemul de notare bazat pe 7 scale, care constă din cinci note
pozitive 0,2,4,7,10,12 și două note negative 00 și -3.
După cum am menționat mai sus, în cadrul evaluării proiectelor conform modelului
PBL, este invitat și un profesor din exterior.
Mobilitatea studenților este încorporată în structura programului, astfel studenții sunt
încurajați să plece în mobilitate în semestrul 4, aceasta fiind facilitată prin faptul că li se oferă
posibilitatea să nu scrie proiectul.
Fiecare curs și profesor trebuie să treacă prin evaluarea formală organizată de consiliul
de studii. Studenții participă la evaluarea profesorilor prin completarea periodică a
chestionarelor și apreciază calitatea predării disciplinei, semestrul și programul în întregime.
Evaluările sunt analizate în cadrul consiliului de studiu.
Pentru a intra în program, studenții trebuie să țină cont de cerințele impuse de
regulamentul de admitere. Cerințele de admitere sunt stabilite de către Minister, la
recomandarea universității.
Studenții contribuie în măsură mare la elaborarea programului, în primul rând prin
evaluări directe și prin participarea la consiliul ( 50% sunt studenți).
În cadrul universităţii administratorii analizează evaluările studenţilor şi plângerile , în
scopul soluţionării lor.
1 Guidelines on Rules regarding disciplinary measures for students at Aalborg University
(Translation), p.2. Document disponibil pe intranetul Proiectului 2 Complaints procedure for examination complaints at the Faculty of Social Sciences, Aalborg
University. Disponibil pe Intranetul Proiectului
30
Nu există o structură internă care ar fi responsabilă de supravegherea angajării
absolvenților. Angajabilitatea este discutată în cadrul uniunilor studențești și a Biroului de
Angajare.
După cum am mai menționat, în cadrul programului nu este folosită învățarea la
distanță, dar tehnologiile ocupă un rol important în organizarea procesului de predare -
învățare. Sunt folosite platforma Moodle (26. 631 de utilizatori, 2146 de discipline și 209
personal administrativ), Mahara o platformă e-portofoliu folosită pentru lucrul în grup și
supraveghere. Sunt utilizate activ forumurile, quiz, accesul la fișiere, skype și rețelele sociale.
Pentru a face verificări anti-plagiat, universitatea a dezvoltat o platformă specială – VBN, un
portal de cercetare și baze de date.
3.8. Programul de studii TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE
3.8.1. Introducere
Universitatea Aalborg din regiunea Iutlanda de Nord a Danemarcei a fost fondată în
1974 și reprezintă un experiment educațional inovator, cu concepte de predare bazate pe
probleme. Universitatea a început cu aproximativ 900 de studenți. Douăzeci de ani mai târziu,
în 1995, Universitatea Aalborg înregistrează deja în jur de 10.000 de studenți [1 - Lux96], iar
în 2015 numărul studenților înrolați trece cifra 20 mii [2 - Aau2015].
In ultimii ani, Universitatea din Aalborg a crescut în clasamentele universitare
internaționale. Din aproximativ 17 mii de universități din lume Universitatea Aalborg este
plasată în top 340 și este, prin urmare, în top 2% cele mai bune universități din lume. [3 -
Aau2015]
Succesul absolvenților, dovedit prin rata înaltă a angajabilității, fiind cea mai bună din
țară, este determinat de modelul educațional implementat de universitate, recunoscut azi în
lume ca PBL. Metodologia de predare-învățare bazată probleme are ca obiective a) studenții
să se maturizeze progresiv sub aspect academic și să învețe fiind ancorați la problemele ce îi
înconjoară; b) studenții să fie capabili să integreze cunoștințele teoretice cu realitatea practică;
c) studenții să învețe cum se lucrează în echipă; cum să caute independent soluții; cum să
comunice scris și oral.
Întrebările centrale la care urmează de găsit răspunsul sunt dacă modelul Aalborg poate
îmbunătăţi educația inginerească în Moldova; ce tehnici/metodici pot fi aplicate la
universitatea noastră; ce modificări structurale trebuie realizate în instituție pentru
implementarea cu succes a instruirii PBL. Metodologia de studiu presupune analiza modelului
educațional Aalborg în prisma micro-macro, astfel încît să fie clare premisele și contextul
succesului PBL în Danemarca.
Actul universitar danez stipulează că Universitatea Aalborg este o instituție publică cu
autoguvernare [4 - Aau2012], dar care se supune reglementărilor aplicate de către Agenția
Daneză pentru Învățământ Superior. Agenția este parte a Ministerului pentru Educație și
Știință și este responsabilă pentru întreg sector al învățămîntului superior, inclusiv schemele
de finanțare a studenților [5 - Mhe2016].
Este remarcabil faptul, că deși instituțiile superioare de învățământ au o autonomie
largă, statul le susține coniderabil: alocările bugetare ale AAU din parte guvernului constituie
cca 260 mln euro (din totalul de 337.78 mln al venitului bugetar al universității).
31
3.8.2. Nivelul managementului universitar
Universitatea Aalborg este una din instituții din Danemarca de Nord cu cei mai mulți
angajați, peste 3500. Acestia adăugîndu-se la cei 20 mii studenți impun un management
riguros și performant.
Consiliul universitar (university board) este autoritatea centrală a universităţii Aalborg
și are următoarele responsabilități: aprobarea bugetului universitar (incluzînd principiile
generale ale utilizării tuturor resurselor universitare); acordarea normelor universitare și
oricăror modificări ale acestora în vederea apobării ministeriale; numirea și eliberarea
rectorului și managerilor de top (numiți de Rector); semnarea contractului de dezvoltare cu
Ministerul Educației;
Consiliul este format din 11 membri, din care șase sunt din afara universităţii. Rectorul,
pro-rectorul și directorul (activități de administrare și dezvolatre) sunt membri ai consiliului
fără drept de vot. Rectorul este responsabil de gestiunea activităților de zi cu zi la universitate.
Prin urmare acesta este conducătorul executiv și deleagă sarcini, distribuie responsabilități
tuturor membrilor consiliului universitar executiv.
Figura 1. Structura administrației universității
Universitatea Aalborg are patru facultăți: Științe umanistice; Științe sociale; Inginerie și
științe; Medicină. Mediul academic la facultăţi este organizat în departamente, școli și centre.
Ca un rezultat al interdisciplinarității, multe din acestea fac parte din două sau mai multe
facultăți. Astfel AAU are în componența sa 19 departamente și 11 școli.
32
Figura 2. Organigrama universității din Aalborg
Fiecare facultate are un grup consultativ numit consiliu academic. Consiliile sunt
alcătuite dintr-un număr de pînă la 15 persoane și discută problemele cele mai importante ale
facultății (inclusiv aprobarea gradelor științifice), precum și cele înaintate Consiliului de către
rectorul universității.
3.8.3. Nivel de facultate/departament
Structura universitară este una bazată pe o distribuire clară a responsabilităților și a
asumării acestora de fiecare participant universitar. În acest context se evidențiază rolurile
Universitate, Departament și Școală. Universitatea definește cadrul general al tuturor
activităților și este deținătorul de jure al tuturor blocurilor de studii, de care pot beneficia
oricare departament universitar. Departamentul este entitatea care definește cadrul de
activitate al grupurilor de cercetare, entități mai mult sau mai puțin formale, și promotorul de
conținuturi pentru programele de studii. Beneficiarul programelor este Școala de studii,
entitatea din cadrul Facultății, care gestionează toate activitățile determinate de interacțiuni cu
studenții.
Un factor important constituie facilitarea la nivel instituțional al participării persoanelor
din afara mediului universitar (mediul de afaceri, administrație publică locală, alte
universități) la procesele interne: definirea programului de studiu, examinare, supervizare
proiecte semestriale și de licență.
Un aspect care a ieșit în evidență este gestiunea autonomă a finanțelor de cercetare și
educație de către Departamente. Asumarea responsabilităților financiare implică o abordare
rațională asupra cheltuielilor legate de spații (închiriate de la Universitate) și permite o
distribuire salarială (per sarcină didactică) independentă de alte departamente mai mult sau
mai puțin eficiente (sub aspect educațional sau de cercetare).
33
Facultatea Inginerie și Științe cuprinde 11 departamente, fiecare fiind conduse de un șef
de departament și responsabile de cercetare și educație bazată pe cercetare.
Figura 3. Organigrama Facultății Inginerie și Științe
Fiecare departament îşi are propriul consiliu, care are ca subiecte de discuție teme cum
ar fi strategia de dezvoltare, bugetul, asigurarea calității și mediul de studiu. Consiliul este
format de pînă la 13 membri aleși din staf (academic, tehnic, administrativ) și studenți.
Cercetarea este o activitate esențială a profesorilor AAU, care aparțin cel puțin unui
grup de cercetare. Prin urmare grupul este unitatea de bază a activității oricărui profesor și
trasează direcţiile esențiale de cercetare ale departamentului. Departamentul Știința
Calculatoarelor cuprinde patru grupuri de cercetare distincte: Baze de date și tehnologii de
programare, Sisteme distribuite și incorporate, Sisteme informaționale și Inteligenţa
artificială. [6-Aau2016]
34
Figura 4. Grupurile de cercetare ale departamentului Știința Calculatoarelor
3.8.4. Nivelul Consiliului de studiu
Școlile la AAU sunt comunități profesionale, care cuprind unul sau mai multe consilii
de studiu (study board - eng.), gestionînd programe apropiate. Școala este condusă de un
director de program, asistat de un consiliu consultativ de studiu. Sarcina consiliului de studiu
este elaborarea curiculei, ghidarea studenților, asigurarea calității, etc. În contextul modelului
PBL, la nivelul consiliului de studiu sunt stabiliți coordonatorii semestriali și secretarii
responsabili.
Facultatea Inginerie și Științe are trei școli de bază: ”Inginerie și Științe”, ”Tehnologia
Informației și Comunicării”, „Arhitectură, Design și Planificare”. Școala Tehnologia
Informației și Comunicării cuprinde trei consilii de studiu: Știința calculatoarelor, Electronică
și IT, Tehnologii Media.
Programul de studiu Tehnologia Informației este gestionat de consiliul Știința
Calculatoarelor, care mai are în gestiune: Știința calculatoarelor, Informatica, Proiectarea
interacționilor, Dezvoltare software.
3.8.5. Nivelul de integrare a studenților dezavantajați
Universitatea Aalborg este cunoscută pentru eforturile considerabile de integrare a
tuturor studenților, fapt care este menționat și în raportul OECD [7 - OEC2014]. Integrarea
este realizată atît prin modelul educațional aprobat, servicii de ghidare și mentorat
(centralizate sau departamentale - în acest context se evidențiază The Student Counselling
Service și The University Chaplaincy [8 - Aau2016]), dar și prin mediul fizic, bine amenajat,
neutru din punct de vedere politic și religios.
În mare parte integrabilitatea este determinată și de legislația daneză, care implică și
acces egal și universal tuturor rezidenților săi la sistemul național medical, sistemului de
grantu-ri și împrumuturi, etc.
35
3.8.6. Nivelul mediului fizic
Spațiile de studii ale departamentelor vizitate predispun (sau chiar sunt orientate) spre
lucrul în echipe. Acest fapt este ușor observabil în diverse locații universitare: holuri, cantină,
bibliotecă. Un lucru remarcabil este că auditoriile destinate lucrului în echipă pot fi rezervate,
iar supervizorul să știe exact unde și când își poate găsi echipa.
Biblioteca universitară creează o atmosferă deosebită de învățare, în care studenții prin
mijlocele disponibile își pot forma „spații” separate de lucru în cadrul spațiului deschis al sălii
centrale. Iar accesul liber la rafturile de cărți facilitează dorința de căutare și citire.
Un lucru de remarcat este că biblioteca dispune și de o locație în centrul orașului pentru
a oferi studenților un acces mai ușor la resursele sale informaționale, dar și spații de lucru mai
aproape de locul de trai pentru cei care locuiesc în oraș.
Atmosfera generală din universitatea Aalborg este una impresionantă, determinată de
tradiții, procese bine puse la punct și de oameni de calitate – toate definitorii pentru un model
educațional de succes.
3.8.7. Nivelul programului de studiu
Programele de studii ale AAU sunt un rezultat al unei relații de colaborare continuă
dintre staff-ul universitar și studenți, pe de o parte, și instituții/autorități publice, dar și
companii private, pe de altă parte. Colaborarea este exprimată instituțional prin existența
multiplelor comisii de lucru (formale sau mai puțin formale) de diferit nivel (universitate,
departament/școală) ce acoperă aspectele de cercetare și educație. Astfel programele oferite
de AAU sunt considerate, pe bună dreptate, orientate pe viitor și relevante, căci reies din
necesitățile stringente și actuale ale societății ce înconjoară universitatea. Acest fapt
contribuie orientarea educației pe soluționarea unor probleme cheie concrete descrise de
partenerii externi ai universității. Prin urmare este lesne de înțeles de ce principiile PBL au
devenit definitorii pentru AAU, o universitate cu varii și largi relații internaționale, dar cu un
puternic substrat local.
Definirea și soluționarea problemelor este firul roșu al programelor de studii AAU, în
mare parte constituite din șase semestre pentru licență. Iese în evidență acordarea unei atenții
deosebite pentru pregătirea metodică continuă a profesorilor și a studenților în termini PBL,
care creează impresia că de fapt formează un parteneriat cu responsabilități egale. Activitățile
acestui parteneriat sunt ghidate de principiile fundamentale PBL ale AAU:
interdisciplinaritate, lucru în echipă și o învățare bazată pe cercetare.
Un fapt interesant este un program de studiu bazat pe un progres liniar determinat de
relații mai degrabă la nivel de semestre, decât la nivel de discipline, izolate și distribuite prin
anii de studii. Fiecare semestru are o tematică bine determinată și un supervizor care
coordonează activitățile profesorilor și studenților înscriși. Existența unui tematici unice
încheagă modulele semestrului (cursuri/lecții, seminare, alte activități) imprimându-le un sens
comun și o motivație de studiu. La aceasta se adaugă și proiectul de semestru, aproape
obligatoriu în termeni de PBL. Acestuia i se acordă 15 credite ECTS (din 30 per semestru), iar
celorlalte discipline, recomandate maxim trei, alte 15. Abordarea este una salutabilă și permite
i) decongestionarea programului de studii de module oferite de departament (obligatorii sau la
alegere) și ii) oferirea unei libertăți mai mari academice studenților în cadrul proiectelor, în
spiritul principiilor PBL.
36
Un procedeu obișnuit, susținut și prin procese instituționale, este examinarea externă a
studenților. Acest fapt poate fi considerat cea mai bună metodă de asigurare a calității și de
verificare dacă competențele enunțate de module sunt atinse sau corespund necesităților
mediului de afaceri sau de cercetare.
Pe lângă menționarea explicită a disciplinelor examinate extern în programele de studii,
acestea presupun și o învățare activă (active-learning). Adică numărul de ore atribuit
modulului de curs nu înseamnă în mod obligatoriu lecții ținute în fața unui auditoriu, în care
studentul este considerat pasiv în învățare, or active-learning în termeni AAU este posibil
doar prin colaborare și în grup. Astfel grupul este unitatea de lucru/studiu supervizată de
profesor și care își poate desfășura activitatea într-un cadru formal (universitar) sau în afara
lui.
3.8.8. Nivelul instruirii pedagogice
Majoritatea activităților educaționale AAU sunt centrate pe PBL. Astfel acestei
metodologii se acordă o atenție deosebită: se realizează cursuri, se publică instrucțiuni, se
certifică profesorii.
Universitatea are un centru dedicat promovării excelenței în educație, numit AAU
Learning Lab. Direcţiile de bază ale activității centrului sunt determinate de diverse grupuri
țintă: Pedagogie universitară pentru asistenții de profesor -Adjunktpædagogikum:
Certification in higher education pedagogy; Noi în AAU - cursuri fundamentale PBL; Extras
for Experts - activități pentru profesori și profesori asociați; Learning Lab la cerere - activități
specializate pentru diverse grupuri cu nivele specificate de cunoaștere și experiență PBL. [9].
Universitatea Aalborg este printre puţinele din cele daneze care cere certificarea
obligatorie de cunoaștere a limbii engleze (nivel C1) pentru profesorii care predau în Limba
Engleză. Acest obiectiv se realizează prin intermediul unui centru specializat, numit LACS -
Centre for Language and Communication Services.
3.9. Programul de studii DREPT
Strategia Universitară Aalborg 2016-2017 este focusată pe dezvoltarea studiului bazat
pe probleme (PBL), iar această metodă este implementată de către personalul academic şi
metodic universitar împreună cu studenţii. Parte integrantă a acestui process de instruire sunt
tehnologiile informaţionale.
În acest scop au fost readaptate curricula şi planurile de studii. Personalul universitar
este instruit systematic în materia PBL, iar şefii de departamente asigură dezvoltarea
competenţelor TI şi PBL ale personalului didactic.
Abilitatea de comunicaţii electronice din domeniul programului de studii trebuie să
asigure ca orice comunicare scrisă între studenţi se poate face numai prin intermediul
sistemului mail universitar (id-mail si elev-mail). Studenţii sunt obligaţi să se informeze
cu deciziile consiliului de studiu şi alte mesaje trimise prin poşta electronică către student.
Programul e conceput pentru a asigura studenţilor admiterea la gradul de master în
drept. Astfel, studentul la drept dobândeşte cunoştinţe şi abilităţi metodologice în cadrul
disciplinelor ştiinţifice juridice, inclusiv teoria şi metodologia cercetării.
O diplomă de licenţă în drept, prin intermediul educaţiei confirmă cunoştinţele
academice extinse şi abilităţi teoretice şi metodologice, care fac ca studenţii să fie capabili:
37
să găsească şi să prelucreze izvoarele de drept şi literatura juridică în daneză şi engleză;
să reflecte şi să facă declaraţii motivate cu privire la ceea ce prevăd normele
actuale din cadrul programului legal;
să poată utiliza una sau mai multe metode de cercetare, precum şi instrumente şi
abilităţi de implicare proprie în profesii juridice;
să identifice, să analizeze şi să evalueze legislaţia în domenii diferite de
reglementare;
să analizeze şi să evalueze argumentele juridice;
să evalueze, să interpreteze şi să se califice probleme din domeniul dreptului
privat, a dreptului public sau probleme procedurale, ţinând cont de legislaţia relevantă;
să fie capabil să comunice probleme profesionale şi soluţii colegilor şi non-
specialiştilor sau partenerilor şi utilizatorilor;
să gestioneze situaţii complexe şi orientate spre dezvoltare în context de studiu
sau de lucru in cadrul legal al disciplinei, precum şi să participe la cooperarea profesională şi
interdisciplinară cu o abordare profesională;
să lucreze în mod independent şi în cooperare profesională şi interdisciplinară;
să identifice nevoile de învăţare proprii în diferite medii de învăţare.
Programul de studii este axat pe elaborarea în grupuri mici de cîte 3-4 studenţi a
proiectelor de cercetare a unor probleme practice cu implementarea cunoştinţelor din sursele
recomandate. Grupurile de studenţi sunt ghidaţi de professor, care coordonează din punct de
vedere metodologic procesul de elaborare a proiectelor şi evaluiază rezultatele.
Planul de studii este structurat potrivit unui calendar academic constînd din 3 ani de
studii a cite 2 semestre fiecare, răstimp în care studenţii trebuie să întrunească 180 credite
transferabile. 160 dintre acestea trebuie întrunite la discipline obligatorii, 10 – la discipline
opţionale şi 10 – pentru elaborarea proiectului final de licenţă. Toate disciplinele care se
regăsesc în cele 160 ETCS sunt grupate în 4 module. Astfel, nu există discipline individuale,
ci părţi ale moduleleor distribuite în diferite semestre.
În cadrul programului sunt incluse următoarele unităţi de predare şi de lucru:
prelegeri, cursuri, exerciţii scrise, exerciţii orale;
proiecte de grup (cu eşantion de proiect);
obligatoriu cursuri juridice şi activităţi de formare.
Studenţilor li se oferă posibilitatea de alegere în intrevale de timp stabilite, astfel încât
acesta să reuşească să se documenteze cu conţinutul cursului şi să poată lua o decizie
corespunzătoare intenţiei de specializare la master.
În cadrul fiecărui semestru studentul trebuie să întrunescă 30 ETCS, adică 900 ore.
3.9.1. Modulele
Toate disciplinele din 6 semestre se grupează în 4 module: Modul general, Modul Drept
public, Modul Drept privat, Modul procedural.
3.9.2. Evaluarea studenţilor
Toate cursurile obligatorii trebuie evaluate în scris şi/sau examen oral (inclusiv eşantion
de proiect). Dacă evaluarea nu este internă , la examen este implicat şi un examinator extern.
38
Studenţi în Danemarca sunt evaluaţi potrivit unei gradaţii constând din puncte grupate
în 7 niveluri. Acest specific deseori creează dificultăţi studenţilor danezi în a fi acceptaţi în
alte universităţi care solicită doar studenţi cu evaluare de top. Scara din 7 niveluri de evaluare
a performanţelor studenţeşti este bazată pe Scara Europeană de transfer rezultată din Sistemul
de credite transferabile. Evaluarea stundenţilor se regăseşte în Reglementările scopurilor şi
criteriilor de instruire.
În concret:
Nota Calificativul Descrierea CTS
2 Excelent A
0 Foarte bine B
7 Bine C
4 Favorabil D
2 Adecvat E
0 Inadecvat X
3 Rău F
În cadrul AAU structura care este responsabilă de elaborarea programului de studii
(ciclurile I şi II) este Consiliul de studii.
Numărul de membri în consiliu este determinat de către decan. Fiecare consiliu de studii
trebuie să includă un număr egal de reprezentanţi ai cadrelor didactice şi ai studenţilor, aleşi
de către personalul academic şi, respectiv studenţii.
Consiliul de studii îşi alege preşedintele pentru un mandat de un an. Preşedintele este
ales din rândul cadrelor academice, angajate pe o normă întreagă, membri ai consiliului de
studii.
Consiliul de studii elaborează Curriculumulul urmând prevederile actelor legale şi
ordinelor emise de ministerul de resort. După un control juridic riguros decanul facultăţii
aprobă programul şi il propune spre evaluare consiliului academic.
Principala responsabilitatea a consiliului de studii este elaborarea planului de studii, a
ghidului de studii, asigurarea calităţii programului, dar şi asigurarea organizării, performanţei
şi desfăşurării procesului de predare-învăţare.
Implicarea activă a studenţilor în elaborarea curriculumului este asigurată de faptul că
fiecare consiliu de stduii responsabil de program este constituit în proporţie de 50% din
studenţii facultăţii.
3.9.3. Funcţiile personalului academic implicat în desfăşurarea programului
Fiecarea program de studiu oferit la AAU este elaborat şi gestionat de către un consiliu
de studii din cadrul unei şcoli care funcţionează la una sau mai multe facultăţi. Conţinut şi
procesele fiecărui semestru al programului sunt planificate şi controlate de grupul de
semestru.
Grupul de semestru, denumit şi grup de coordinare, este format din cadre academice
(profesorii ce ţin cursurile şi supraveghetorii proiectelor realizate în semestrul respectuiv)
secretarul de studiu şi reprezentanţi ai studenţilor. Preşedintele grupului de semestru se
39
numeşte coordinator al semestrului şi este, de obicei, un profesor care are cursuri în acest
semestru.
În cadrul reuniunilor sale, grupul planifică şi pune în discuţie cursul activităţilor
semestriale. Coordonatorul semestrului, dacă este necesar, asigură implicarea altor cadre
academice din semestrul în activităţile de planificare şi gestionare. Grupul de semestru este
responsabil de planificarea, executarea şi eveluarea activităţilor din cadrul semestrului.
În activitatea sa grupul ia în considerare deciziile şi recomandările menţionate în
rezumat consiliului de studii privind ciclul semestrial din anul precedent.
Dupa finalizarea semestrului, coordonatorul semestrului întocmeşte un proiect al
raportului de evaluare a semestrului şi a procesului de predare. Proiectul raportului de
evaluare este transmis tuturor membrilor grupului de semestru pentru observaţii şi comentarii.
Raportul final de evaluare cu concluziile şi propunerile grupului de semestru este transmis
consiliului studii.
3.9.4. Evaluarea studenţilor
Regulamente/ghiduri existente
1. Ordinul ministrului privind Scala de Notare şi a alte forme de evaluare în
Învăţămîntul Universitar [MO on Grading Scale and Other Forms of Assessments of
University Education, no 666/2011, sectiunea 20(4)]
2. Regulament de examinare la fiecare Facultate
Regulamentele de examinare sunt adresate în primul rând studentului şi sunt menite să-l
ajute în obţinerea imaginii de ansamblu a ceea ce trebuie să facă şi să ia în considerare atunci
când participă la examenele din cadrul Facultăţii.
Regulamentele de examinare se bazează pe legislaţia şi ordinele executive în vigoare în
domeniu. Regulamentele de examinare sunt actualizate în mod regulat, după cum apar
modificări în ordinele executive. În cazul în care există discrepanţe între ordinul executiv în
vigoare şi aceste regulamente de examinare, ordinele executive au prioritate.
Studentul care este evaluat la proiectul de licenţă, trebuie să demonstreze capacitatea de
a gîndi independent şi de a deţine abilităţi de a formula, analiza şi probleme de drept în cadrul
unui subiect juridic definit.
Alegerea subiectului de către student trebuie să fie aprobat de către directorul de
program, în acelaşi timp, stabilind un termen limită pentru proiect şi identificarea unui mentor
pentru student. Proiectele de licenţă pot fi preparate în mod individual şi într-un grup de până
la 3 participanţi. Supraveghetorul desemnat poate, la dorinţa studentului, aproba elaborarea şi
prezentarea Proiectul BA scris în limba engleză.
3.9.5. Măsuri de eviatre a trişării şi plagiatului
Plagiatul este considerat înşelăciune la examen dacă este găsit în materialele de
examinare depuse de student pentru a fi utilizate în timpul unei examinări. În cazul în care
plagiatul are loc în afara unei situaţii reale de examinare, astfel de plagiat va fi adesea
considerat ca fiind încălcare a liniilor directoare ale disciplinei academice sau a normelor de
etică universitară aplicabile.
Există plagiat în cazul în care o misiune de examinare în întregime sau parţial
40
1. include reproducerea identică sau aproape identică a formulărilor sau lucrări ale
altor autori fără ca textul să fie marcat cu ghilimele, cursive sau alte indicaţii clare inclusiv
cea a sursei, numărul paginii, etc. (copie),
2. cuprinde pasaje majore, cu o alegere de cuvinte atât de asemănătoare cu
formularea altor lucrări astfel încât atunci când se compară, se pare că pasajele nu ar fi putut fi
scrise şi fără utilizarea celeilalte lucrări (parafrazând etc.);
3. refoloseşte text şi/sau idei centrale din studii proprii evaluate sau publicate
anterior.
Prin urmare, studenţii au dreptul de a utiliza şi cita din lucrările altor autori - cu condiţia
să indice lucrările şi autorii utilizati şi citati în mod clar.Atunci când se decide care sancţiune
să se impună în legătură cu plagiatul descoperit, gravitatea plagiatului este de o importanţă
crucială. Evaluarea acestui document trebuie să fie făcută pe baza următoarelor criterii:
Amploarea plagiatului (calculate ca procent din produsul depus) şi de tipul de
plagiat, adică modul în care plagiatul a fost efectuat. În cazul unor circumstanţe agravante sau
atenuante, acestea trebuie să fie incluse în evaluare.
În cazul în care studentul a folosit mai multe tipuri de plagiat, trebuie să se facă
o evaluare globală.
Circumstanţe agravante pot avea, de asemenea, un impact asupra duratei
perioadei de expulzare.
Exemple de circumstanţe deosebit de agravante:
studentului i-au fost impuse anterior sancţiuni disciplinare, inclusiv emiterea
unui avertisment;
plagiatul a fost realizat într-o project final de licenţă;
plagiatul constă din reproducerea integrală a unei lucrări străine. Recurgerea la o
plagiat din cauza presiunii timpului nu va fi considerată o circumstanţă atenuantă. În cazul în
care plagiatul este descoperit în afara unei situaţii reale de examinare, acesta va fi calificat ca
încălcarea orientărilor privind disciplina academică. Acest lucru nu înseamnă, totuşi, că
plagiatul va duce la sanctiuni la fel de severe ca şi în cazul în care a fost descoperită într-o
situaţie de examinare. În cazul în care plagiatul este descoperit în timpul supravegherii,
trebuie să se ia măsuri împotriva acestuia. În cazul în care, în ciuda solicitării
supraveghetorului, plagiatul este descoperită după depunerea lucrării, aceasta va fi considerată
o circumstanţă agravantă. În cazul în care plagiatul este descoperit într-o misiune de
examinare a unei lucrări care a fost deja depusă, studentului i se vor aplica următoarele
sancţiuni:
1. În caz de plagiat brut: Rectorul va expulza studentul de la Universitate, precum
din examinarea în cauză şi va avertiza studentul împotriva încălcării repetate a
regulile disciplinare. Prin urmare, acest incident trebuie să fie raportate rectorului, precum şi
raportul trebuie să respecte anumite cerinţe formale.
2. În caz de plagiat: Studentul va fi exclus din examinarea în cauză şi pentru a
primi un avertisment împotriva încălcărilor repetate. Directorul studiului citează, de
asemenea, studentul la o discuţie serioasă. Textul plagiat trebui rescris fără plagiat.
3. În caz de plagiat simplu: Studentul va primi un avertisment împotriva încălcării
repetate a normelor disciplinare.
41
3.9.6. Prevederi pentru contestaţii
Studentul poate contesta examinarea sa sau alte evaluări incluse în examen, cum ar fi
probleme juridice, baza pentru examinare (întrebări, teme etc), procedura de testare şi
evaluare. Plângerile cu privire la examene sau alte evaluări care fac parte din examen, se
adresează administraţiei studenţilor.Plângerea trebuie să fie scrisă şi motivată.
Apelul trebuie să fie depus în termen de 2 săptămâni de la data publicării evaluării sau din
data anunţată pentru publicare.
Universitatea poate decide cu privire la oferirea unei noi reevaluări, dar nu şi pentru
testele orale. În cazul în care contestaţia a fost admisă, nota poate fi mai mare decât cea
iniţială. Un student care a eşuat într-un recurs împotriva examenului, poate, în termen de 2
săptămâni din ziua anunţării deciziei, solicita universităţii să facă apel la board-ul înfiinţat
special în acest scop.
Căile de atac împotriva deciziilor prevăzute anterior pot fi depuse la Agenţia pentru
Universităţi şi Internaţionalizare.
Studentul, de asemenea, poate contesta refuzul sau refuzul parţial de merit şi avans de
credit. Contestarea de către student a deciziilor privind creditele în programele universitare se
prezintă Consiliului de calificări în conformitate cu Legea pentru evaluarea extern.
3.9.7. Implicarea examinatorilor externi
Examinatorii externi sunt implicaţi la toate probele de examen, cu excepţia cazurilor
cînd pentru o anumită disciplină e prevăzută evaluare externă. De exempu, la Metode juridice,
Teoria practicii judiciare, Drept constituţional şi internaţional, Drepturi fundamentale ale
omului.
3.9.8. Sistemul de notare, creditelor de studii şi recunoaştere rezultatelor studiilor
anterioare.
Grila de notare cu 7 note:
Nota 12: Pentru o performanţă excelentă, arătând un nivel ridicat de posedare a tuturor
aspectelor legate de materialele relevante, fără sau doar cu câteva puncte slabe minore.
Nota 10: Pentru o performanţă foarte bună, arătând un nivel ridicat de posedare a
majorităţii aspectelor ale materialului în cauză, cu puncte slabe, doar minore.
Nota 7: Pentru o performanţă bună, arătând posedare bună a materialului relevant, dar,
de asemenea, unele puncte slabe.
Nota 4: Pentru o performanţă echitabilă, arătând anumite competenţe a materialului
relevant, dar, de asemenea, unele deficienţe majore.
Nota 02: Pentru o performanţă care îndeplineşte numai cerinţele minime de acceptare.
Nota 00: Pentru o performanţă care nu îndeplineşte cerinţele minime de acceptare.
Nota -3: Pentru o performanţă care este inacceptabilă în toate aspectele.
În conformitate cu dispoziţiile-cadru pentru normele privind transferul de credit, în
cazuri particulare, Consiliul de Studii poate aproba promovarea cu succes a elementelor din
alte programe de master în locul unor elemente din programul curent (transfer de credit).
Consiliul de Studii, de asemenea, poate aproba promovarea cu succes a unor elemente
din programul curent în baza rezultatelor de studii în alt program danez sau din afară, de la
42
acelaşi nivel. Deciziile cu privire la transferul de credit sunt efectuate de către Consiliul de
Studii pe baza unei evaluări academice.
3.9.9. Incorporarea în program şi facilitarea mobilităţii acdemice
În conformitate cu Actul danez (de Consoldare) al Universităţilor (Partea 2, art. 3), în
cazuri speciale unele componente ale unui program de studii care sunt oferite la o universitate
străină (instruire în afara amplasamentului) sunt, de asemenea, luate în considerare ca cursuri
oferite în Danemarca. Ministrul stabileşte regulile exacte cu privire la instruirea în afara
amplasamentului. Aceast articol permite realizare monilităţii academice ale studenţilor în
cadrul programelor de studii oferite de universităţile daneze.
3.9.10. Evaluarea de către studenţi a personalului academic şi gestionarea
rezultatelor feedback-ului
Consiliul de studiu efectuază evaluarea întregului program de studiu, dar şi asigură
evaluările procesului de predare ale semestrelor.
Evaluarea semestrului şi a procesului de predare realizat în cardrul acestuia este în
responsabilitatea grupului de semestru. Dupa finalizarea semestrului, coordonatorul
semestrului cu consultarea grupului de semestru elaborează raportul de evaluare a semestrului
şi a procesului de predare, care este transmis consiliului de studii.
Acest raportul de evaluare, pe lângă răspunsurile studenţilor la chestionarele elaborate
de şcoală, procesele-verbale de la şedinţele grupului de semestru şi şedinţa de evaluare,
trebuie să se bazeze pe orice documente prezentate de la profesorii care au ţinut cursuri,
supraveghetorii proiectelor şi grupurile de proiect. Observaţiile prezentate trebuie să anexate
la raportul de evaluare. Deasemenea la acest raport trebuie să fie anexate şi statisticile
rezultatelor examinărilor realzate în semestrul respectiv.
Raportul de evaluare se finalizează cu un rezumat şi cu recomandările grupului privind
efectuarea modificărilor necesare, înainte de următoarea iteraţie a semestrului. Rezumatul şi
recomandările sunt incluse într-un document, pe care consiliul de studii îl publică pe pagina
web a şcolii, în conformitate cu ordinul ministerial privind transparenţa în programele
educaţionale etc.
Evaluările semestriale reprezintă un instrument important pentru consiliului de studiu şi
activitatea consiliilor academice de a asigura atât a caliăţii predării, cât şi a calităţii
programelor educaţionale, deoarece recomandările prezentate în rapoartele de evaluare sunt
utilizate pentru ajustările programelor de studii şi a normărilor activuităţilor de predare în
următoarele semestre.
Evaluarea programelor de studii în mare parte se face pe baza răspunsurilor la un
chestionar a studenţilor din semestrele 6 şi 10 cu privire la experienţa lor în ceea ce priveşte
conţinuturile, progresarea (evoluarea), sarcina/volumul de studii şi împlinirea aşteptărilor atât
în cadrul programului de licenţă, cât şi a celui de master.
3.9.11. Cerinţele academice pentru inmatriculare la programul de studii
Admiterea la un program de licenta necesita finalizarea in prealabil a invatamantului
secundar superior, conformitatea cu cerintele specifice de admitere privind nivelul de note
(nivel note: A, B, C), precum si conformarea cu toate cerintele de grad. In plus, la admitere se
43
poate cere solicitantului să treaca un examen de admitere, in conformitate cu normele stabilite
de universitate [Ordinul Ministerial despre admiterea la progarmele de licenţă, MO nr 240 of
March 2013 on Admission and Enrolment on Bachelor Programmes at Universities, art. 2, 4].
Cerintele specifice de admitere sunt stabilite de catre Ministerul Educatiei si Ştiinţei la
recomandarea universitatii. Orice noi cerinte specifice privind admiterea sunt notificate, date
publicitatii cu cel putin doi ani inainte de intrarea in vigoare.
Conditiile de admitere în universităţile din Danemarca sunt destul de flexibile [MO nr
240 of March 2013 on Admission and Enrolment on Bachelor Programmes at Universities,
art. 5, 6, 7] şi urmnăresc scopul sa fie înrolaţi la studii toti cei care sunt capabili sa termine un
program de licenţă. La locurile unde sunt mai mulţi solicitanţi se organizeaza un concurs pe
cote — trei categorii de candidati. Cotele se stabilesc de catre universitate.
Organizarea admiterii – procedurile de aplicare şi înscriere – sunt stabilite de Ministerul
de resort în conformitate cu cerinţele determinate de catre universitati [MO nr 240 of March
2013 on Admission and Enrolment on Bachelor Programmes at Universities, art. 23].
Aplicarea este on-line. Unele instituţii pot face inmatricularea desinestatator, dar sub controlul
ministerului.
3.9.12. Admiterea la un program de master şi cel de doctorat
Universitatea poate înscrie studenţi la programe de masterat si programe de doctorat.
Pentru admiterea la un program de masterat (candidatus), este nevoie de o diplomă de licenţă
sau alte calificări daneze sau străine relevante de acelasi nivel.
Cerintele de admitere pentru programele concrete de masterat (candidatus) trebuie să
reiasă din curriculumul programului. Orice introducere a unor cerinţe mai stricte de admitere
vor fi anunţate cu minimum un an înainte de intrarea lor in vigoare.
Cerinţele de admitere la un programul de masterat (candidatus) vor fi stabilite de catre
universitate. Mai mult, universitatea va decide asupra procedurii de solicitare şi de admitere,
inclusiv termenele, şi va publica informaţiile relevante pe site-ul său.
In cazul în care un program de studii sau unele părti importante ale acestuia sunt oferite
în limba engleza, solicitantul trebuie să documenteze abilitati la limba engleza, care cores-
pund cel putin cu nivelul B, înainte de începerea programului [MO nr 240 of March 2013 on
Admission and Enrolment on Master’s Programmes at Universities, art. 6].
Admiterea la programul de doctorat se face în baza diplomei de master sau a unui docu-
ment echivalent [Ministerial Order on the PhD Programme at Universities and Certain Higher
Artistic Educational Institutions nr.1039, 27 august 2013]. Universitatea poate decide cu
privire la inceperea programului de doctorat în legatură cu un program de masterat; totusi,
trebuie să se asigure că intregul program de studiu are domeniul de aplicare şi nivelul descris.
Universitatea stabileste reguli în acest sens. Instituţia decide cine vor fi admişi în calitate de
doctoranzi. Regulile instituţiei trebuie să prevadă criteriile care stau la baza admiterii.
Doctorandul este înscris administrativ la programul de doctorat.
3.10. Programul de studii MEDICINA
3.10.1. Introducere
Programul de studiu de Licență în medicină (BSc in Medicine) reflectă în mare măsură
strategia instituțională. Se bazează pe competența viitoare a medicilor-specialişti şi se axează
44
pe angajabilitate – un specific important pentru Universitatea Aalborg. Programul analizat
este obligatoriu supus acreditării profesionale și reglatorii de către Comitetul de Acreditare –
structură statală cu un regulament foarte detaliat. Programul accentuează inovațiile, învățarea
ghidată de cercetare și internaționalizarea. Programul presupune utilizarea pe larg a
tehnologiilor informaționale (IT) și învățarea combinată cu un grad înalt de folosire a metodei
de Problem Based Learning.
Structura Programului cuprinde:
Cap. 1. Bazele legale ale Curriculum-ului.
Cap. 2. Admiterea, Gradele (calificările) acordate, Durata Programului și profilul
Competenței.
Cap. 3. Conținutul și Organizarea Programului.
Cap. 4. Intrarea în Vigoare, Prevederile și Revizuirea.
Cap. 5. Alte Prevederi.
Un nou program de studiu poate fi elaborat de un grup de lucru alcătuit din cadre
didactice cu experientă. Este aprobat de (Consiliul academic) Decan. La alcătuirea
programului de studiu participă studenții, fapt reglamentat în îndrumarul pentru elaborarea şi
aprobarea unui nou program de studiu.
3.10.2. Acreditarea programelor de studii
Actul Universitar stabilește: univesitatea este liberă să decidă ce programe de studii
bazate pe cercetare dorește să ofere în Danemarca în domeniul său academic. Programele
oferite trebuie să fie acreditate de către Consiliul de Acreditare. Cazuri speciale în care
anumite componente ale unui program de studii sunt oferite la o universitate străină (instruire
off-site) sunt, de asemenea, considerate cursuri oferite în Danemarca. Ministerul Științei,
Inovării și Învățământului Superior (MSIS) prevede normele exacte cu privire la instruirea
off-site.
În cazul în care un program de studii existent la o universitate nu este acreditat sau
pierde acreditarea, universitatea în cauză nu poate să admită studenții la programul de studii.
În astfel de cazuri, ministerul de resort este responsabil de stabilirea unui plan, pentru a
permite studenților deja înscriși în programele de sudii menționate să-și completeze/finalizeze
studiile. În acest context, ministrul poate drecționa alte universități să admită acești studenți
sau să preia responsabilitatea pentru studiile lor la universitatea în cauză.
Actualmente, după o primă evaluare externă și acreditare a programelor de studii, se
examinează problema trecerii la evaluarea clusterelor de programe și a universităților în
ansamblu (este o tendință general pentru țările UE). Evaluarea separată a programelor de
studii va fi probabil încredințată universității ca responsabilitate internă.
3.10.3. Metodologia, procedurile, criteriile de evaluare
Pentru evaluarea externă și acreditarea programelor de studii (existente și cele noi), în
2007 a fost creată Agenția de Acreditare pentru Învățământul Superior (ACE). Agenția a fost
creată de MSIS ca organ public independent și constă din consiliul de acreditare (CA),
secretariatul consiliului și secretariatul academic (SA) cu funcții de evaluare.
Pentru programele existente, SA formează o echpă de acreditare din experți relevanți,
inclusiv invitați din străinătate. În baza rezultatelor prezentate de echipă, SA întocmește
45
raportul de evaluare. Durata de validitate a acreditării se stabilește de către CA, de regulă 4-5
ani.
Pentru programele noi, SA alcătuiește raportul de evaluare în baza documentelor
prezentate de către instituție. În unele cazuri, consiliul poate decide formarea unei echipe de
evaluare. Acreditarea este obligatorie pentru toate programele. Pentru instituțiile de stat,
acreditarea este criteriul de bază pentru finanțarea din buget. Procedurile de evaluare externă a
programelor și criteriile de calitate și relevanță sunt aprobate prin ordin ministerial. Evaluarea
se bazează pe cinci criterii fundamentale:
Cererea pentru programul de studiu pe piața forței de muncă;
Programul de studiu bazat pe cercetare și un mediu activ de cercetare de înaltă
calitate;
Profilul academic al programului de studiu și scopul rezultatelor învățării;
Structura și organizarea programului de studiu;
Asigurarea continuă a calității interne a programului de studiu.
O descriere detaliată a criteriilor de performanță și a etapelor procesului de evaluare
externă și de acreditare a programelor existente și a celor noi se regăsește în „Guidelines on
application for accreditation an approval of existing university study programmes” și
„Guidelines on application for accreditation an approval of new university study
programmes”.
Consiliul de Acreditare ia decizii referitor la acreditare, acreditare convențională sau de
neacreditare. Consiliul este constituit din președinte (chairman), numit de ministru, și 8
membri numiți la propunerea MSIS (3 pers.), Ministerul Educației (3 pers.), Ministerul
Culturii (1 pers.), asociația studenților (1 pers.) Termen de eligibilitatea – 4 ani, studentul –
1an.
Consiliul elaborează criteriile de relevanță și calitate a programelor de studii, care nu au
fost aprobate prin ordinul MSTI [3]. În baza acestor criterii, începând cu 1 ianuarie 2010, sunt
evaluate toate tipurile de programe de studii superioare oferite de ministerele nominalizate
mai sus.
Consiliul ia decizii în baza raportului elaborate de operatorii numiți de Consiliu pentru
programele din cadrul instituțiilor subordonate MSIS sau de experții Institutului Danez pentru
Evaluare.
În Danemarca a fost derulat procesul de acreditare a instituțiilor în întregime. Evaluarea
și acreditarea repetată a programelor se va încredința universităților. Procedurii de acreditare
vor fi supuse doar programelor noi.
3.10.4. Planificarea sarcinii didactice
Actul de angajare stipulează posturile de lucru posibile în învățământul superior al
Danemarcii și regulile de numire în aceste posturi (profesor asistent/cercetător/postdoc,
converențiar universitar/cercetător principal, profesor cu responsabilități speciale și profesor).
Principalele poziții constituie progresul în carieră coerent. În memorandumul „Job Structure
for Academic Staff at Universities 2007” se stipulează structura sarcinilor de post ale cadrelor
didactice și cercetătorilor științifici din învățământul superior.
46
Activitățile de bază ale universităților constau în efectuarea cercetărilor și furnizarea
predării bazate pe cercetare la cel mai înalt nivel internațional. Prin urmare, pozițiile
principale implică atât cercetarea, inclusiv obligația de a publica și disemina material
academic, cât și predarea în baza cercetării. În plus, universitatea poate să ofere consultanță
pentru sectorul public pe bază de cercetare, inclusiv îndrumare, sarcini de autoritate publică,
activitate de dezvoltare, comunicare și realizarea sarcinilor opraționale.
Sarcina didactică a cadrelor didactice se calculează pornind de la 37 de ore pe
săptămână. Ea constă din 490 de ore de predare pe semestru, ceea ce constituie 60%, și 200
ore pentru cercetare științifică (40%). Pentru lucrul administrativ se reduce o parte din sarcina
academică.
Consiliul de studii calculează de câte unități are nevoie, anunță consiliul de angajare,
care se ocupă de căutarea și realizarea procedurilor de angajare și înrolare în conformitate cu
prevederile Actului de angajare și regulile intrne ale instituției, elaborate în baza acestui act.
În Statutul Universităţii Aalborg sunt date ca exemplu regulile de angajare la Universitatea
Aalborg (AAU).
3.10.5. Distribuirea sarcinii didactice între catedre și între cadrele didactice
Calcularea sarcinii didactice și distribuirea ei între membrii echipei unui program de
studii și cercetare este o chestiune internă, de care se ocupă liderul echipei (conform statutul
Universității din Aalborg).
Din Actul Universitar reiese că universitatea are libertatea de cercetare și trebuie să
protejeze acestă libertate și să asigure etica științei.
Șeful departamentului poate aloca locuri de muncă specific anumitor angajați. Membrii
personalului academic sunt liberi de a efectua cercetări conform cadrului strategic stabilit de
către universitate pentru activitățile sale de cercetare, în măsura în care acestora nu le-au fost
alocate astfel de locuri de muncă.
Din notele explicative reiese, de asemenea, că cercetătorul se bucură de libertatea de
cercetare în domeniul său academic, deși este legat de obligațiile care decurg din angajare.
Acest lucru înseamnă că cercetătorul poate alege în mod liber metodologia, abordarea și
subiectul din cadrul strategiilor de cercetare ale universității, după cum este prevăzut în
contractual de performanță.
Activitățile în cadrul postului de profesor asociat/conferențiar universitar constau în
principiu din cercetare (inclusive publicare/sarcini academic de diseminare) și predarea pe
bază de cercetare (cu sarcinile de examinare associate). În afară de cercetare și predare bazată
pe cercetare, postul poate include, de asemenea, datoria de a împărtăși cunoștințele cu restul
societății, inclusiv participarea la dezbateri publice. Mai mult decât atât, conferențiarilor
universitari le poate fi solicitată gestionarea cercetării, să ofere îndrumare și supraveghere
pofesorilor asistenți și cercetătorilor, precum și să ia parte la evaluările academice.
Universitatea detertmină raportul exact dintre responsabilități. Raportul poate varia în timp.
3.10.6. Realizarea sarcinii didactice și de cercetare
Nu există documente oficiale care să descrie metodologia calculului sarcinii legate de
cercetare. Se raportează, de regulă, numărul și nivelul publicațiilor. Directorul depatamentului
este persoana care trebuie să asigure calitatea cercetărilor în strânsă legătură cu activitatea
47
academică. În Statutul AAU este stipulat: „Șeful departamentului trebuie să asigure calitatea
și coerența în activitățile de cercetare și didactice ale departamentului, să se asigure că
departamentul poate furniza predare bazată pe cercetare la programele de studii relevante, și,
în cooperare cu Consiliul pentru Studii și șeful Școlii, va urmări evaluarea programelor de
studii și predarea în cadrul domeniilor în care departamentul furnizează astfel de activități”.
3.11. Programul de Studiu ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
3.11.1. Introducere
Inițiativa de a crea noi programe de studii vine de regulă din partea unui profesor sau a
unui grup de profesori. În cadrul facultăților sunt persoane care au cunoștințele necesare
referitor la rigorile și la setul de documente care urmează a fi întocmit pentru deschiderea
noilor programe. Decanul semnează pachetul de documente după o cercetare minuțioasă a
acestuia. După aprobarea programului de către decan, acesta este evaluat de către Consiliul de
Studii.
În cadrul Facultății de științe sociale a Universității Aalborg activează școala în
domeniul științelor juridice, care oferă oportunitatea de a studia dreptul danez.
Particularitățile programelor de studii în domeniul dreptului constau în aceea că acestea
sunt studii integrate, efectuarea studiilor la ciclul II în domeniul dreptului fiind o condiție
obligatorie pentru angajare. Durata studiilor inclusiv ciclul II este de 5 ani (4+1). La fel ca și
în cadrul celorlalte programe de studii, raportul dintre volumul de discipline predate după
modelul clasic și lucrul în grup asupra proiectului este de 50 la 50, diferă doar repartizarea pe
parcursul anilor de studii. Lucrul în grup asupra proiectului este repartizat anual în mod
progresiv, astfel încît în ultimul an – al patrulea – lucrul asupra proiectului – tezei de licență
constituie 100%.
Finalitățile programelor de studii în domeniul științelor juridice sunt atinse prin
realizarea următoarelor obiective:
- operarea cu cunoștințele teoretice specifice științelor juridice;
- înțelegerea doctrinelor și principiilor fundamentale ale dreptului danez;
- înțelegerea corelației între contextele economice, politice, sociale și sistemul
juridic;
- dezvoltarea abilităților intelectuale și practice necesare pentru încadrarea
absolventului în câmpul muncii;
- dezvoltarea abilităților intelectuale, critice și practice necesare pentru a promova
educația și învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv cercetarea.
Absolventul în domeniul științelor juridice, la finele studiilor, trebuie:
- să înțeleagă doctrinele și principiile fundamentale ale dreptului danez și
corelarea acestuia cu dreptului Uniunii Europene;
- să cunoască şi să interpreteze izvoarele specifice ramurilor dreptului danez,
modul în care acestea au apărut și s-au dezvoltat și instituțiile care formează conţinutul
acestora;
- să înțeleagă contextul social, politic și economic în care operează dreptul și să-şi
formeze o gândire critică în domenii de controversă în cadrul temelor studiate;
- să-şi extindă înțelegerea dreptului danez sau internațional, prin studiul
modulelor opționale;
48
- să fie capabil să aplice abilitățile de cercetare în vederea planificării și realizării
unei cercetări independente;
- să fie capabil să analizeze critic, să interpreteze, să evalueze și să sintetizeze
informații dintr-o varietate de surse;
- să fie capabil să analizeze problemele juridice practice, făcând diferențiere între
informațiile relevante și irelevante și să aplice normele juridice și principiile de drept pentru a
genera soluții;
- să fie capabil să evalueze argumentele concurente și să facă judecăți raţionale;
- să fie capabil să comunice în mod clar atât oral cât și în scris, folosind în mod
corect terminologia juridică;
- să fie capabil să gândească și să lucreze atât ca un membru al echipei, cât și în
mod individual, reflectând asupra procesului de învățare.
Strategiile de predare şi învăţare sunt corelate cu cele universitare, dezvoltînd
capacitățile de învățare și conlucrare în echipă a studenților pentru formarea competențelor
profesionale necesare încadrării în cîmpul muncii, axate pe spirit de analiză, planificare și
soluționare a problemelor existente.
Specific pentru domeniul dreptului sunt studiile de caz, care permit studenților să
analizeze legislația și să găsească soluții legale pentru soluționarea problemelor existente.
În scopul atingerii finalităților programului de studii, sunt utilizate diverse metode și
procedee de predare-învățare, precum: prelegerea, prelegerea-dezbatere, seminarii, jocuri de
rol, procese simulate, studii de caz și prezentări, etc. prin care sunt dezvoltate abilitățile
intelectuale ale studenţilor.
Evaluarea cunoștințelor studenților se realizează prin examene scrise și verbale, proiecte
sau alte forme adecvate de evaluare. Modulele obligatorii sunt evaluate parțial prin examen
scris (50%). Studenților li se acordă posibilitatea de a promova examinări curente în vederea
pregătirii pentru evaluările sumative.
Lucrul în grup asupra proiectului este repartizat anual în mod progresiv, astfel încît în
ultimul an – al patrulea – lucrul asupra proiectului – tezei de licență constituie 100%. În
general, proiectul în domeniul științelor juridice este conceput în următorul mod:
1. Se formulează o întrebare din domeniul dreptului (de ex. analiza unui concept
juridic sau o întrebare la care se poate răspunde cu da sau nu);
2. Se realizează o delimitare fie negativă sau pozitivă;
3. Se identifică izvoarele de drept relevante;
4. Se formulează un răspuns structurat la întrebarea formulată, utilizînd izvoarele
de drept relevante;
5. Se compară rezultatul analizei realizate cu rezultatele unor analize a unei teorii
de drept realizate anterior;
6. Concluzii.
Rolul supervizorului în cadrul PBL în studiul dreptului este realizat prin intermediul
predării în grupuri mici (2-5 persoane) în următorul mod: se formulează conceptul unui
proiect; se determină izvoarele de drept relevante; se determină teoriile de drept relevante; se
supun discuției problemele de drept; se fundamentează teoria din punct de vedere legal, atît în
scris cît și oral, iar descrierea are loc într-o manieră academică, gramatical corect.
Supervizorul nu este obligat să citească sau să discute toate aspectele, rolul acestuia se
49
limitează doar la implicarea studenților și la consolidarea capacităților și aptitudinilor
studenților.
Membrii grupului care lucrează asupra unui proiect (grupul fiind constituit din 5-7
studenţi) formează o unitate, având o responsabilitate comună. Fiecare membru al grupului de
cercetare are un set de sarcini de realizat, de care depinde rezultatul proiectului ştiinţific
comun. Aşadar, metoda „lucru-lui în grup” dezvoltă capacitatea de comunicare, planificare,
decizionare, răspunderea socială, rezolvarea conflictelor etc. Un rol deosebit de important în
procesul lucrului în grup îi revine supervizorului (facilitatorului) care trebuie să urmărească
îndeaproape toate fazele realizării unui proiect: a) înţelegerea temei (obiectului de cercetare)
de către membrii grupului; b) împărţirea sarcinilor de lucru; c) alegerea unui coordonator de
grup; d) implicarea membrilor; e) monitorizarea îndeplinirii sarcinilor etc.
3.11.2. Evaluarea programelor de studii
Programele de studii, existente și cele noi, sunt supuse acreditării externe de către
Agenția de Acreditare pentru Învățămîntul Superior în baza criteriilor de evaluare aprobate
prin ordin ministerial. Evaluarea se bazează pe cinci criterii fundamantale: concordanța
programului de studii cu necesitățile pieței muncii; program bazat pe cercetare; profilul
academic și finalitățile programului de studii; structura și organizarea programului de studii;
asigurarea continuă a calității programului de studii.
În baza deciziei Consiliului de acreditare, programul de studii este acreditat; acreditat
convențional sau neacreditat. Evaluările repetate a programelor de studii sunt încredințate
universităților, fiind supuse acreditării doar programele noi.
3.11.3. Proiectarea curriculară
Programele de licență și master sunt structurate pe module și sunt fundamentate pe
principiul învățămîntului bazat pe probleme.
Programele de studii sunt subordonate unui departament (școli) din cadrul facultății și
trebuie să corespundă Cadrului Danez al calificărilor, asigurînd formarea competențelor pe
descriptori pentu fiecare student.
Documentul de bază pentru un program de studii este curriculumul, schițat după
următoarele compartimente:
baza legală (ordinele sau actele ministeriale, facultatea și consiliul de studii la
care va fi afiliat);
condițiile de admitere;
calificarea oferită;
durata și competențele de profil (profesionale și transversale);
descrierea modulelor (prerechizite, obiective, activități, forme și criterii de
evaluare);
regulile privind lucrările scrise, inclusiv proiectul tezei de licență;
regulile privind transferul de credite, inclusiv posibilitatea de alegere a
modulelor la o altă universitate daneză sau din străinătate;
reguli privind continuarea studiilor la alt ciclu de studii.
Curriculumul include PBL bazat pe activitatea de proiect, creditată cu un număr „n” de
50
ECTS, ca element central și obligatoriu. Curriculumul conține o descriere exhaustivă a
obiectivelor educaționale, inclusiv competențele și aptitudinele obținute (knowledge, skills
and competencies). Curriculumul este o combinație între module fundamentale și obligatorii,
discipline opționale și proiect. Rolul supervizorului este bine definit. Nu în ultimul rînd este
important că în curriculum sunt stabilite premisele pentru colaborarea cu angajatorii, inclusiv
pentru stagii în cadrul companiilor și organizațiilor naționale și internaționale.
3.11.4. Asigurarea realizării programelor de studii
Un program de studii este asigurat de echipa de program din cadrul unui departament,
dar, după necesitate, se poate apela și la alte departamente. Un rol important în realizarea
programelor îl are implicarea reprezentanților angajatorilor, în calitate de furnizori de
probleme și proiecte necesare organizării studiilor axate pe cercetare, de aceea stagiile de
practică constituie o parte importantă în formarea competențelor profesionale.
Programul de studii va curpinde în fiecare semestru 15 credite ECTS, fiind schițat pe 4-
5 module, dintre care cel puțin unul va fi examinat extern, celelalte intern.
Proiectul tezei de licență este apreciat cu 15 credite, fiind realizat în grup de pînă la 4
studenți, iar teza de master - 30 credite, fiind examinată extern și se execută individual sau în
grup de 2-3 studenți.
3.11.5. Evaluarea finalităţilor de învăţare
Ceea ce ține de proiect este bazat pe criteriul evaluării individuale în cadrul lucrului în
echipă, insistînd asupra competențelor și aptitudinilor obținute în acest context și este
realizată de către un examinator extern împreună cu supervizorul grupului. În ceea ce privește
modulele fundamentale și cele opționale, evaluarea are loc individual.
Finalitățile de studiu ale fiecărei unităţi de curs trebuie să fie definite clar de la început;
toate activităţile în care participanţii sunt angrenaţi au ca şi scop atingerea acestor finalități. În
cadrul metodei de predare PBL, testarea studenţilor şi aprecierea activităţii lor are un caracter
complex şi cuprinde următoarele componente: a) evaluarea finală a studentului se axează, în
mare măsură, pe proiectul ştiinţific, elaborat de către grupul de cercetare (60% din notă –
calitatea proiectului; 40% - răspunsul studentului la subiectele din alte teme); b) la evaluarea
cunoştinţelor şi competenţelor, sunt înalt apreciaţi studenţii care vin cu mai multe soluţii la
rezolvarea unei probleme concrete şi, în plus, selectează varianta (soluţia) optimă pentru
tranşarea acesteia ş.a.
3.11.6. Implicarea studenţilor în procesul educaţional
Studenții sunt implicați în gestionarea procesului educațional, fiind implicați în toate
structurile decizionale, executive și consultative la nivel de departament, facultate, consilii de
studii, constituind 50% din numărul membrilor.
Implicarea studenților în cercetare constituie principiul fundamental al învățămîntului
danez, iar grija pentru tinerii cercetători constituie o direcție strategică a universităților, fapt
care permite acestora de a-și recruta personalul academic și de a asigura capacitatea de
cercetare a instituției, în dependență de rezultatele obținute de studenți.
Studenții sunt motivați să-și asume responsabilitatea pentru implementarea unei
abordări bazate pe problemă pe parcursul studiilor. La fel, aceștia sunt motivați să creeze
51
sinergii între diverse tipuri de cooperare prin colaborarea cu partenerii externi, cît și prin
abordarea interdisciplinară a mediului de învățare. Rolul acestora este unul important, fiind
evidențiat prin faptul că participă la dezvoltarea curriculară prin rolul pro activ pe care îl au în
cadrul Consiliului de Studii și prin evaluările periodice ale conținutului curriculei.
3.11.7. Corelaţia student-supervizor și soluţionarea problemelor de cercetare
În procesul de învățare a unui student, problema constituie punctul inițial, iar PBL-ul
îmbină reușit cunoștințele teoretice cu practica și permite studentului de a-și dezvolta
competențele și abilitățile de cercetare prin intermediul proiectelor de grup semestriale.
Filosofia pedagogică a PBL-ului se axează pe următoarele criterii: cadrul didactic este
pentru student supervizor (ghid, mentor); în cadrul programului 50% sunt ore de contact
direct și 50% proiecte; tematica proiectelor propuse spre cercetare trebuie să fie actuală,
importantă și relevantă; la elaborarea proiectelor studenții, grupați cîte 3-5, trebuie să fie
orientați spre o analiză profundă și consistentă a problemei cercetate; activitatea în grup
permite de a intensifica: cooperarea axată pe diversitate și găsirea unui numitor comun pentru
soluționarea problemei; studierea problemei la un nivel înalt logistic, creativ și
multiaspectual; integrarea și orientarea teoretico-practică a studentului de către cadrul didactic
asigură implementarea formulei {cercetarea + experiența = cunoștințe} și impune parcurgerea
următoarelor etape: reținere – înțelegere – aplicare – analiză – evaluare – creare.
3.11.8. Structura normei academice
Norma de muncă a personalului academic este formată din activitatea de predare și din
cea de cercetare. Cota destinată activităților de predare formează 50%, activităților de
cercetare le este repartizată cota de 40%, iar restul de 10% sunt destinate activităţilor
administrative. Aceasta reprezintă regula, dar în practică pot fi anumite diferenţe, în funcţie de
poziţia deţinută, obligaţiile de muncă specifice şi regulile instituţiei.
Personalul academic beneficiază de libertate în predare, care include dreptul de a alege
materialul didactic necesar pentru predare şi de a selecta stilul propriu de predare.
Consiliul de studii este responsabil de monitorizarea activităţilor de predare, urmărind
ca acestea să fie conforme indicatorilor de calitate.
Activitatea de cercetare reprezintă 40% din activitatea personalului academic. Aceste
activităţi presupun în general publicaţii ştiinţifice în reviste recunoscute pe plan naţional şi
internaţional. În acelaşi timp, cadrele academice au dreptul să aleagă tematica şi metodologia
de cercetare.
3.11.9. Colaborarea cu potențialii angajatori
În procesul de recrutare a angajatorilor care ar dori să colaboreze cu universitățile în
vederea îmbinării teoriei și practicii în procesul educativ, fiecărui actor (angajator –
universitate – student) îi sunt atribuite clar din start rolurile, companiile percepând faptul că,
prin ghidarea care o realizează, devin parte a procesului didactic, contribuind la formarea
competențelor profesionale ale viitorilor angajați.
Este interesantă modalitatea reciprocă de selectare, în baza unei anchete secrete prin
care companiile acordă punctaj fiecărui grup de lucru (studenți), indicând preferențial cu care
grup ar dori să conlucreze. Aceiași procedură o realizează și grupurile de lucru (formate din
52
studenți) punctând companiile cu care ar dori să conlucreze pentru realizarea proiectului de
grup. În acest sens, înainte de selectare are loc întâlnirea între angajatori, care-și prezintă
succint problemele de cercetare în raport cu activitatea care o realizează și grupurile de lucru
(studenți), care își prezintă grupul în modalitatea care o consideră necesară. Anchetele
colectate sunt analizate de supervizori și aceștia stabilesc pentru semestru compania și grupul
de lucru care vor conlucra pentru realizarea proiectului.
3.11.10. Instruirea în domeniul pedagogic
Conform Ordinului Ministerului Învățămîntului Superior al Danemarcei, universitățile
își stabilesc regulile privind evaluarea academică a candidaților la diferite posturi din cadrul
instituției.
Scopul evaluării este de a stabili dacă candidatul corespunde cerințelor ocupaționale
descrise în fișa postului (job structure) și de exigențele înaintate pentru candidatul la post
descrise în anunțul de angajare.
În particular se vor evalua competențele candidatului în predare, cercetare și
comunicare. Rezultatele evaluării vor fi consemnate în formă scrisă și vor fi prezentate
rectorului. Dacă în cadrul comisiei de evaluare există o opinie diferită, aceasta va fi indicată
neapărat în procesul-verbal. Componența comisiei de evaluare se decide la nivel de
universitate. În general, în calitate de membri vor fi desemnați experți din domeniul supus
evaluării, care dețin cel puțin competențele necesare poziției evaluate. Pot fi membri ai
comisiei de evaluare doar cei care dețin cel puțin funcția de conferențiar universitar. În
activitatea comisiei de evaluare pot lua parte doar președintele acesteea, secretarul și membrii
de rînd. Toți sînt obligați să activeze în temeiul principiului confidențialității și a egalității
gender.
Nu se evaluează activitatea cadrelor didactice invitate.
Desemnarea președintelui și a membrilor comisiei de evaluare ține de competența
Consiliului academic, iar rectorul va stabili termenul-limită pentru prezentarea raportului de
evaluare. Criteriile pentru evaluare sînt cele stipulate în Memorandumul privind structura
funcțiilor (Job structure).
Rezultatul evaluării, care va fi calificat (atunci cînd candidatul corespunde postului) sau
necalificat (atunci cînd candidatul nu corespunde), va servi drept temei pentru angajarea sau
după caz, promovarea salariatului în cadrul carierei academice.
Sarcina Comisiei de evaluare este de a asigura o evaluare imparțială, calificată și
obiectivă a competențelor academice ale candidaților la funcțiile academice, prezentînd o
descriere detaliată a competenlor de predare, cercetare și transfer de cunoștințe și ale altor
competențe relevante necesare pentru desfășurarea unei anumite activități. De competența
Comisiei nu ține prioritizarea unor candidați la anumite funcții, iar fiecare candidat se
evaluează individual.
Pentru a face față rigorilor la anagajare și/sau promovare, cerințelor înaintate de către
Agența de Acreditare din Danemarca în cadrul Universității din Aalborg este creat
Laboratorul de Învățare (Learning Lab), a cărui scop este de a contribui la misiunea
Universității acea de a excela în predare și învățare în învățmîntul superior. Acest laborator
(Centru de Instruire) colaborează cu personalul academic, instruindu-i referitor la cel mai
bune practici și tendențe moderne în predare. Centrul acordă suport personalului academic
53
pentru ca aceștia să-și dezvolte competențele, abilitățile pedagogice în scopul oferirii
predăriila satndarde înate de calitate. În principiu, activitățile Centrului sunt orientate pentru
următoarele categorii de beneficiari:
• Pedagogia școlii superioare pentru asistenți universitari pentru care se conferă
certificare în pedagogia învățămîntului superior;
• Cursuri pentru noii veniți la Universitatea Aalborg: Pedagogia fundamentală,
Învățarea Bazată pe Problemă, TIC în predare etc. ;
• Formare continuă a personalului cu experiență în muncă;
• Diverse seminare, atelliere de lucru, trening individual etc.
3.12. Programul de Studiu ANTREPRENORIAT ŞI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
3.12.1. Introducere
La nivel de instituție se stabilesc strategiile, respectiv fiecare program reflectă
prevederile acestor strategii, care bazează pe competențe clasice: oamenii care cercetează,
profesorii care predau, cei care combină cercetarea și predarea.
Se pune accentul pe cercetare: fiecare profesor, indiferent dacă acesta predă mai mult
sau cercetează, toți trebuie să cerceteze.
Fiecare program trebuie să fie avizat de angajatori. Programul nu este acreditat
profesional, fiecare program este acreditat instituțional.
La licență programul este destul de variat, include cercetare- inovare la nivelul
respectiv, aici accentul în predare este pus pe inovare. Acreditarea programelor în engleză se
face de către Agenția Daneză pentru acreditare.
Este utilizată platforma MOODLE, dar pentru specialitățile economice (ex.
Antreprenoriat și Administrarea Afacerilor) nu poate fi aplicat învățămîntul la distanță la fel
cum nu poate fi aplicătă și evaluarea asistată de calculator, deoarece sunt multe întrebări sunt
cu caracter aplicativ. În cazul cînd studenții sunt în mobilitate se practică evaluarea la distanță
prin video (un profesor și expert extern).
3.12.2. Informaţie generală
Titlu: Licențiat în Economie și Administrarea Afacerilor
Durata: studii cu frecvență la zi, 3 ani
Locație: Aalborg East Campus
Data începerii: 1 septembrie
ECTS: 180 ECTS (6 semestre a câte 30 ECTS fiecare)
La ciclul 2 – Master, programul este prevăzut pentru 4 semestre – 2 ani de studii – 120
ECTS.
Exemplu: program de master „International Business Economics”
Tip de test ECTS
Semestrul 1 - toamna
Modul 1: Teoria internaționalizării companiilor Oral, bazat pe un mini-proiect 10
54
în contexte instituționale scris
Modul 2: Managementul inter-cultural și
leadership-ul
Oral, bazat pe un mini-proiect
scris
10
Modul 3:
- proiect de semestru
- Metode de cercetare în Business și teoria
științei
Oral, bazat pe proiectul de
semestru
10
Total ECTS - semestrul 1 30
Semestrul 2 - primăvara
Modul 4: Administrarea funcțiilor Afacerilor
Internaționale
Oral, bazat pe un mini-proiect
scris
10
Modul 5: Opționale Examene în scris 10
Modul 6: Proiect de semestru Oral, bazat pe proiectul de
semestru
10
Total ECTS – semestrul 2 30
Semestrul 3 - toamna
Modul 7:
- stagiu de practică peste hotare/în Danemarca
- Studii peste hotare/în Danemarca
Oral, bazat pe proiectul stagiului
de practică
30
Total ECTS - semestrul 3 30
Semestrul 4 - primăvara
Modul 8: Teza de master Oral, bazat pe teza de master 30
Total ECTS - semestrul 4 30
3.12.3. Procesul de elaborare şi evaluare a programelor
Programul este elaborat de către un comitet la nivel de consiliu de studiu, în care sunt
incluși experți de la întreprindere. Procesul este următor:
Școala
Consiliu de studiu Comisia consultativă (cu reprezentanți ai angajatorilor)
Program
1. Examen Examinator extern pentru industrie
2. Proiect Business
Evaluarea la examen se face de către expert din instituție și de la întreprindere.
Programele sunt elaborate la nivel de școala de business. Modificările la program pot veni de
la diferite nivele, inclusiv și studenți.
55
Comisia consultativă - este organizat inclusiv și de către profesori, care pot contribui la
îmbunătățirea a programului de studii. Anume acest comitet se preocupă de perfecționarea
programelor, ei sunt legați și cu oficiul forței de muncă, și duc evidența persoanelor angajate.
Consiliul de studiu - răspunde de elaborarea și perfecționarea programului de studii,
stabilește coordonatorul general pentru tot programul și coordonatorii pe semestre (urmărește
ca toate cursurile să fie realizate) și coordonatorul pentru curs (din cadrul profesorilor). Toți
coordonatorii sunt profesori. Acest consiliu este compus din studenți și profesori (50:50), care
sunt aleși pentru 3 ani, drept menire principală este perfecționarea programelor de studii în
dependență de solicitările angajatorilor.
Unii din absolvenți fac parte din Comisia consultativă, pot fi observatori externi la
examene, pot fi și profesori.
Coordonatorul proiectului ghidează studenții în alegerea temei proiectului în baza
obiectivelor prestabilite și pe tot parcursul realizării proiectului. Coordonatorul pe semestru
trebuie să găsească profesori, să facă orarul, să verifice programele profesorilor, să stabilească
sălile și orarul examenelor.
Documente de însoțire pentru elaborarea programului de studii sunt Regulamentul de
organizare a studiilor, ghid privind elaborarea curriculumui.
Consiliul de studiu - răspunde de elaborarea și perfecționarea programului de studii,
stabilește coordonatorul general pentru tot programul și coordonatorii pe semestre (urmărește
ca toate cursurile să fie realizate) și coordonatorul pentru curs (din cadrul profesorilor).
Comisia consultativă se preocupă de perfecționarea programelor.
3.12.4. Norma academică
Total norma 980 de ore/an, din aceste pentru: a)predare b) cercetare
1 ) pentru profesor 60% 40%
2 ) pentru conferențiar 60% 40%
3) pentru asistent (840 ore) 50% 50% ,
Respectiv în 420 ore de predare se includ: predarea (1*4), supervizarea (1*1), examene
(1*1). Pentru examen coeficientul este 4 (0,66 *24). 10 ore - pentru elaborarea examenului.
Există un set de norme, care se decid la nivel de universitate, norma: cercetare – 60%,
predare – 40%, administrare – 10%. Activitatea cadrelor didactice include următoarele
activități: predare, supervizare, coordonare și examen. Toți primesc ceva în afară de
coordonator de curs.
Dacă se predă mai mult și numărul de ore depășește norma, aceste ore se duc într-o
bancă de ore, care se achită în semestrul viitor. Asistenții sunt periodic întrebați ce cercetează,
deoarece fac parte din grupul de cercetare și respectiv trebuie să aplice la cercetări, ca să
aducă bani prin filiera cercetării, prin proiecte de cercetare atrase.
3.12.5. Evaluarea competenţelor
Programul de licență presupune parcurgerea cu succes a 6 semestre de studii și
acumularea a 180 de credite, astfel că raportul dintre activități auditoriale și proiecte este de
50:50. Primul semestru este obligatoriu și proiectele. În semestrul șase - se realizează
obligatoriu teza de 20 de credite(tema trebuie să reflecte practica, dar și teoria). Fără de
56
semestrul 5 nu se poate face orientare în PBL. Dacă studenții nu promovează examenele
universitate nu primește suficiente resurse financiare de la bugetul statului.
Sunt prevăzute două tipuri de examinări: internă, realizată de unul sau mai mulți cadre
didactice din cadrul universități și desemnați de către conducerea acesteia și externă, în
componența comisiei de evaluare pe lîngă cadre didactice interne trebuie să fie obligatoriu,
cel puțin, un expert desemnat de către minister. În cazul cînd studenții în perioada evaluării se
află în mobilitate, evaluarea poate fi realizată online în prezența comisiei, inclusiv cu expert
extern. Sunt practicate evaluări scrise și evaluări orale, cele mai importante sunt prezentările
proiectelor. Evaluarea poate fi realizată și pe platforma Moodle.
Tezele de licență și master sunt plasate pe Moodle, unde secretarul urmărește să nu fie
plagiat.
Există un regulament sau ghid privind realizarea contestărilor. Procedura este
următoarea: studentul scrie o adresare de contestare adresată la Consiliul de studiu, care o
transmite la examen intern sau la extern, aceștia răspund în scris studentului și el deja decide
dacă refuză sau insistă la contestare. Consiliul de studiu creează un comitet, care decide dacă
este de acord cu opinia studentului sau reexaminează.
Sistemul de notare este compus din 13 puncte dintre care valoare reală au 7 puncte, tot
odată se practică evaluarea prin admis/respins sau aprobat/neaprobat. Proiectele de licență,
tezele de licență și proiectele la master și tezele de master sun apreciate în conformitate cu
grila de 7 puncte. Regulile de recunoaștere a creditelor și perioadelor de studii făcute într-o
altă universitate din țară sau din străinătate se stabilesc de universitate și sunt parte
componentă ale curriculumurilor respective ale programelor de studii. Procedurile de
recunoaștere a calificărilor obținute în țări străine sunt reglementate de Legea privind
evaluarea calificărilor străine.
Examinatorul extern reprezintă mediul antreprenorial sau angajatorul.
Nu este indicată limita programului/perioadei de mobilitate. La licență – se recomandă
semestrul 4, deoarece în semestrul 5 este proiect la întreprindere. Persoanele, care pleacă în
mobilitate în semestrul 4 nu fac proiectul, nu sunt restricții la note sau restanțe pentru acei ce
pleacă în mobilitate.
Cerințele cerințele academice impuse studenților pentru a intra în program sunt
prevăzute în curriculum programului prevăzute pentru fiecare an.
Studenții fac parte din toate consiliile universitare, inclusiv care elaborează curriculum,
tot odată absolvenții pot face parte din Comisia consultativă, care la fel, sunt consultați la
elaborarea curriculumului.
Nu este o structură de monitorizare, informal se preia de la uniunile studenților sau de la
sindicatul angajatorilor. Este creată uniunea Linkedl, în care studenții intră benevol.
Este folosit programul MOODLE și VBN, pe Moodle sunt plasate tezele de licență și
tezele de master, care sunt verificate de către secretară la plagiat. VBN - reprezintă o bază de
date științifică, unde sunt publicate lucrările științifice, tezele de doctor.
57
4. Universitatea din Gloucester
4.1. Introducere
În cadrul vizitei de studiu la Universitatea din Marea Britanie membrii grupului de lucru
au participat la diverse întâlniri cu reprezentanţi ai Facultăţii de Business, Facultăţii de Drept
şi Facultăţii de Tehnologii Informaţionale. Prezentările şi orele de curs la care au asistat
membrii grupului au avut drept scop familiarizarea delegaţiei din Republica Moldova cu
procesul de studiu de la această universitate, precum şi prezentarea unor metode interactive de
predare orientate spre o învăţarea activă şi o implicare mai intensă a studenţilor în procesul de
predare-învăţare.
Cu referire la compartimentul 4 au fost întocmite Anexa 3, care prevede elementele
esenţiale ce caracterizează studiile la licenţă în Marea Britanie, precum şi Anexa 5, care
cuprinde structura programului de licenţă la facultatea de drept a universităţii din
Gloucestershire.
4.2. La nivel de sistem educaţional
4.2.1. Acreditarea universităţilor
Diplomele de studii în Marea Britanie sunt oferite de către instituţiile de învăţământ
acreditate de Comitetul Privy3 în baza opiniei oferite de către Agenţia pentru Asigurarea
Calităţii în Învăţământul Superior (AAC).
Cererile sunt depuse la Consiliul pentru Finanţarea Învăţământului Superior din Anglia
(HEFCE)4, care transmite dosarul AAC pentru cercetare şi analiză. Candidaţii care aplică
trebuie corespundă criteriilor stabilite de Ghidul pentru prestatorii în domeniul învăţământului
superior: criterii şi procesul de aplicare pentru acordarea competenţei de oferire a diplomelor
(2015). Criteriile principale pentru acreditarea programelor de studii (licenţă şi master) sunt
următoarele:5
1. managementul academic;
2. standardele academice şi asigurarea calităţii;
3. burse şi eficienţa pedagogică a cadrelor didactice;
4. mediul în care se va desfăşura programul de studiu.
Recomandarea ACC se bazează pe analiza dosarului care este efectuată de un Comitet
consultativ privind acordarea competenţei de oferire a diplomelor de studiu (un comitet de
experţi în cadrul AAC). Analiza dosarului de către Comitet curpinde urmatoarele etape: (1)
analiza iniţială a pachetului de documente în baza căreia se dedice dacă se trece la următoarea
etapă; (2) etapa de verificare detaliată care este efectuată de o echipă de experţi special numiţi
în acest sens; (3) elaborarea raportului final şi oferirea recomandării. În baza acestei analize
Comitetul ACC va oferi recomandarea sa HEFCE, care va transmite această recomandare
Departamentului Business, Inovare şi Abilităţi.
Comitetul Privy emite decizi finală în baza recomadării primite de la ACC prin
intermediul Departamentului Business, Inovare şi Abilităţi. Aplicantul este informat direct
decătre Comitetul Privy în cazul în care programul de studiu a trecut cu succes acest proces.
3 https://privycouncil.independent.gov.uk/work-of-the-privy-council-office/higher-education/ 4 http://www.hefce.ac.uk/about/role// Higher Education Funding Council for England (HEFCE) 5 http://www.qaa.ac.uk/en/Publications/Documents/Degree-Awarding-Powers-Handbook-England-15.pdf
58
4.2.2. Asigurarea calităţii
Organul care monitorizează calitatea studiilor în Marea Britanie este numit Agenţia
pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (AAC). AAC este un organ independent,
care este condusă de un Comitet format din 15 membri. Acest Comitate are competenţa de a
elabora politici, de a administra mijloacele financiare şi de a monitoriza performanţele AAC.
Comitetul operează în conformitate cu Codul bunelor practici6, care este revizuit cu
regularitate. Administrarea zilnică a AAC este efectuată de un Consiliu de administraţie
compus din şapte membri.
Procesul de asigurare a calităţii este reglementat de Codul calităţii7, care conţine trei
părţi: (1) standardele academice; (2) calitatea academică; (3) informaţii cu privire la
reglementările privind învăţământul superior. Acest Cod oferă tuturor prestatorilor8
standardele şi cerinţele pe care trebuie să le întrunească pentru asigurarea unui proces
educaţional.
În conformitate cu Codul calităţii, programele de studiu urmează să fie elaborate în
conformitate cu planul-cadru de calificări.9 De asemenea, programele de studiu trebuie să
corespundă specificaţiilor de referinţă (Subject Benchmark Statement) care descriu care sunt
competenţele şi abilităţile pe care trebuie să le aibă un absolvent. Fiecare universitatea trebuie
să stabilească un proces de elaborarea şi aprobare a programelor de studiu.
ACC organizează o dată la şase ani o verificare a universităţilor acreditate. Scopul
acestei verificări este de a informa studenţii şi publicul dacă universitatea întruneşte toate
cerinţele necesare pentru a asigura: (1) menţinerea standardelor academice; (2) prevederile cu
privire la oportunităţile de învăţate; (3) prevederile cu privire l ainformare; (4) sporirea
oportunitpăţilor de învăţare a studenţilor. Verificarea este realizată de staff sau studenţi de la
alte universităţi şi se încheie cu publicarea unui raport. Studenţii sunt membri ai echipelor
create pentru organizarea verificării.10
4.3. La nivel de management universitar
Universitatea din Gloucestershire este condusă de un Consiliu format din 20 de
persoane, dintre care: 14 membri externi, un vice-rector, doi membri ai Consiliului, un
membru al Comitetului Academic şi 2 studenţi. Cei 14 membri externi sunt numiţi de către
Consiliu pentru o perioadă de 4 ani. Ceilalţi membri au un mandat care coincide cu
funcţia/statutul pe care îl deţin. Consiliul alege un preşedinte și un vice-preşedinte. Consiliul
este responsabil de determinarea misiunii universităţii şi monitorizarea activităţii acestea,
administrarea financiară a universităţii şi de promovarea cadrelor didactice senior. Consiliul
poate delega unele dintre competenţele sale unor comitete create de acesta.
Consiliul numeşte vice-rectorul care este şi directorul executiv al Universităţii în baza
unui concurs. Vice-rectorul efectuează administrarea universităţii. Consiliul poate numi şi un
6 http://www.qaa.ac.uk/en/Publications/Documents/Code-best-practice-QAA-Board.pdf 7 http://www.qaa.ac.uk/assuring-standards-and-quality/the-quality-code/introducing-the-quality-code 8 Conform Codului prestatori sunt considerate universitățile și colegiile care oferă programe de studii în Marea Britanie. 9 http://www.qaa.ac.uk/assuring-standards-and-quality/the-quality-code/qualifications 10 http://www.qaa.ac.uk/reviews-and-reports/how-we-review-higher-education/higher-education-review
59
rector sau prorector(i) care au misiunea de a reprezenta universitatea din când în când
(aceste funcţii sunt mai mult onorifice şi nu sunt remunerate).
Consiliu, de asemenea, poate numi un Secretar şi/sau (asistent al secretarului) al
Universităţii, care va avea competenţele stabilite de Consiliu.
Consiliul aprobă criteriile de angajare, remunerare şi sancţionare a cadrelor didactice.
Comitetul Academic este compus din cel mult 25 membri (aleşi din rândul cadrelor
didactice şi a studenţilor în baza procedurii stabilite de Consiliu) şi este conduse de Vice-
rector. Durata mandatului acestuia este stabilit de Consiliu. Comitetul Academic decide cu
privire la toate chestiunile ce ţin de programele de studiu, cercetare etc.
Organizaţiile studenţeşti trebuie să fie create şi administrate de către studenţi în baza
unui statut aprobat de către Consiliu.
Din punct de vedere academic universitatea este compusă din facultăţi. Universitatea
din Gloucestershire are trei facultăţi: (1) Facultatea de Ştiinţe Aplicate; (2) Facultatea de
Business, Educaţie şi Studii Profesionale şi (3) Facultatea de Media, Arte şi Tehnologii.
Universitatea are 10 şcoli.11 Specialitatea Drept se află în cadrul Facultăţii de Business.
Comitetul Academic are competenţe de asigurare a calităţii care raportează direct
Consiliului. Deşi responsabilitatea finală pentru calitatea studiilor revine Comitetului
Academic, asigurarea calităţii este asigurată şi la nivel de facultăţi şi departamente. La nivel
de universitate există un Comitete de Dezvoltare Academică, un Comitete pentru Predare,
Învăţare şi Cercetare, un Comitete privind Standardele Academice şi Calitate, precum şi un
Comitete pentru monitorizarea acordurilor de colaborare care joacă un rol central în
management calităţii.12
La nivel de universitate sunt asigurate mai multe procese de verificare. De exemplu,
auditul intern al calităţii se focusează pe procesele de asigurare a calităţii la nivel de
universitate.
4.4. La nivel de facultate
La nivel de facultate există un Comitet privind Standardele Academice şi Calitate care
asigură respectarea şi monitorizarea standardelor de calitate în colaborare cu Consiliul
Facultăţii. De asemenea acest Comitet asigură desfăşurarea tuturor proceselor legate de
asigurarea calităţii la nivel de facultate.
Aprobarea iniţială a cursurilor noi se face de către Comitetul pentru Dezvoltare
Academică. Facultăţile, de obicei, generează noi cursuri în conformitate cu Planul
Universităţii şi Facultăţii, care este prezentat de către decan. Validarea cursurilor se face de
către Panelul de validare care sunt aprobate de Comitetul privind Standardele Academice şi
Calitate. Fiecare panel are un preşedinte de la o altă facultate, membri de la diferite facultăţi
şi cel puţin un membrul din exteriorul universităţii. Validarea se face în baza caietului de
sarcini al programului. Un sumar al reportului de validare este transmis Comitetului privind
Standardele Academice şi Calitate, iar ulterior Comitetului Academic pentru aprobarea finală.
11 http://www.glos.ac.uk/faculties-and-schools/Pages/faculties.aspx 12 http://www.qaa.ac.uk/en/ReviewsAndReports/Documents/University%20of%20Gloucestershire/University-of-Gloucestershire-IA-annex-10.pdf
60
Programul Anual de Aprobare a Modificărilor permite titularilor de curs să propună
modificări la modulele sau cursurile existente. Aceste modificări urmează a fi consultate cu
studenţii şi un examinator extern. Aprobarea se face prin intermediul panelurilor din cadrul
facultăţilor.
Monitorizarea se realizează anual de către panele de monitorizare care raportează
Comitetului privind Standardele Academice şi Calitate al Facultăţii.
Universitatea colectează şi feedback-ul din partea studenţilor prin intermediul unui
sondaj extern (Sondajul Naţional al Studenţilor). La nivel intern, evaluarea individuală a
fiecărui modul este obligatorie, dar universitatea nu imune un anumit model.
Universitatea din Gloucestershire a realizat un proiect-pilot numit Sondajul
Gloucestershire al Studenţilor după modelul Sondajului Naţional. Scopul acestor evaluări este
de identifica părerile studenţilor despre cursurile predate la universitate, precum şi de ai
familiariza cu sondajul naţional prin care vor trece la sfârşitul anilor de studiu.
Mecanismul prin care studenţilor li se comunică despre modului de colectare a
feedback-lui este publicare pe web-site a unui manual cu privire la acest proces.
Studenţii sunt implicaţi la toate nivelele în procesul de elaborare şi monitorizare a
strategiilor academice, iar universitatea asistă organizaţiile studenţeşti în instruirea membrilor
acestora pentru a participa mult mai activ în procesul de administrare academică.
4.5. La nivel de Consiliu al facultăţii
Consiliul Facultăţii este responsabil de programele academice ale Facultăţii, inclusiv de
standardele academice şi de performanţă a programelor pe care facultatea trebuie să le
implementeze în conformitate cu strategia de predare-învăţare a universităţii.
Evaluarea performanţelor cadrelor didactice poate avea loc prin diferite metode: (1)
autoevaluare – fiecare profesor urmează să reflecteze asupra modului său de predare prin
scrierea unui raport anual; (2) evaluare colegială - profesorii pot invita colegi care să asiste la
cursurile/seminare predate pentru a aprecia eforturile de predare; de obicei, profesorul va ruga
profesorul-observator să atragă atenţia la anumite aspecte ce ţin de modul de organizare şi
predare folosit, iar profesorul-observator va discuta aceste aspecte cu colegul după finisarea
observaţiilor; (3) managerul departamentului petrece anual discuţii individuale cu profesorii
cu privire la metodele de predare folosite; (4) chestionare de evaluare completate de studenţi.
Profesorii seniori trebuie să demonstreze cum modul lor de predare a influenţat tendinţele în
domeniul metodologiei de predare-învăţare. De asemenea, cadrele didactice sunt instruiţi cum
să-şi organizeze cursurile şi cum să folosească eficient vocea în timpul predării.
O atenţie sporită i se acordă stagiului de practică, care se desfăşoară în cadrul
organizaţiilor/instituţiilor de profil, iar perioada acestuia se stabileşte în funcţie de specificul
facultăţii/specialităţii. Rolul administraţiei universităţii/facultăţii este foarte important la
identificarea locului de desfăşurare a stagiului de practică, precum şi la menţinerea relaţiilor
cu potenţialii angajatori ai viitorilor absolvenţi. Astfel, existenţa unei unităţi/diviziuni separate
care are competenţa de a organiza stagiul şi a asista/ghida studenţii pe tot parcursul acestuia
este o condiţie obligatorie. Mai mult ca atât, multe dintre organizaţiile-gazdă dispun de o
schemă bine organizată pentru stagiile de practică pe care le oferă. Stagiul de practică nu se
suprapune cu orele de curs, iar studenţii urmează să întocmească un plan individual care
include: (1) scopul stagiului de practică; (2) lecţiile învăţate; şi (3) evaluarea proprie a
61
perioadei de stagiu. Universitatea are obligaţia de a determina, după 6 luni de la absolvire,
rata de angajare a absolvenţilor.
4.6. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi
Studenţii cu grad de invaliditate fac studii în instituţii de învăţămînt obişnuite.
Universitatea este înzestrată cu rampe speciale pentru studenţii care se deplasează cu scaune
rulante pe teriroriul campusului şi în interiorul blocurilor de studii. În bibliotecă pot fi oferite
materiale, publicate cu imprimarea literilor Braiile sau/şi prelegeri înregistrate pe purtători
electronici.
În Universitate există serviciul de sprijin al studenţilor cu dezabilităţi, afecţiuni
medicale, dislexie şi dificultăţi de învăţare, precum şi serviciul de sprijin în învăţare, care
oferă consiliere individuală şi garantare a confidenţialităţii.
Sunt prevăzute facilităţi financiare prin aplicarea la Bursa pentru Studenţii cu
Dizabilităţi.
4.7. Infrastructura
Spaţiile destinate corpului didactic, personalului tehnic şi administrativ, sunt foarte bine
dotate cu echipament necesar pentru lucru. Spaţii de studii şi de recreaţie, precum şi cantina
Universităţii sun amenajate cu gust.
Dotarea tehnică a instituţiei facilitează procesul de învăţare activă, sunt utilizate pe larg
platforma Moodle, reţelele de socializare şi Skype-l, iar profesorii sunt încurajaţi să
folosească tot mai mult tehnologiile informaţionale în procesul de predare-învăţare.
Universitatea oferă sălile de studiu în grup la alegerea studenţilor, conexiune WiFi
gratis în cadrul campusului, accesul în biblioteca Universităţii pînă la ora 10 seara, asistenţă
TI pentru studenţi.
4.8. Programul de studii BUSINESS ŞI ADMINISTRARE
Programul de studiu Business și Administrare (Business și Management este denumirea
în Universitatea Gloucestershire) are ca scop pregătirea de profesioniști pentru afaceri,
oferindu-le o gamă largă de competențe esențiale în afaceri moderne. Studiul este extrem de
relevant și practic, cu un accent profesional puternic și oferă studenților posibilitatea de a se
diferenția cu adevărat în competiție într-o varietate de domenii de afaceri funcționale, inclusiv
finanțe, marketing și managementul resurselor umane ș.a.
Acest program oferă oportunitatea de a dobândi cunoștințe și înțelegere a întregii game
de discipline de afaceri și de management în curs de pregătire pentru o carieră în
management. Primii doi ani studenții învață principalele zone funcționale ale domeniilor de
afaceri și conexe. În ultimul an, ei optează pentru a-și lărgi și aprofunda înțelegerea într-una
dintre aceste zone funcționale. Programul oferă studenților dezvoltarea atât a cunoștințelor
teoretice în probleme de management, de afaceri, cât și competențe practice, aplicative. Ca
urmare, există o abordare puternică profesională, cu accent pe aplicarea cunoștințelor în
situații practice. Acest lucru permite dezvoltarea unei varietăți de abilități: de analiză, sinteză
și de luare a deciziilor - toate acestea sunt esențiale pentru o carieră în business. Deci,
programul de studiu Business și Administrare se bazează pe competențe, pe oferirea
62
studenților a acelor competențe care le-ar permite o inserție mai ușoară în câmpul muncii și o
angajabilitate mai reală.
Dezvoltarea, validarea, schimbările şi revizuirea cursurilor se fac la fiecare 5 ani.
Monitorizarea şi evaluarea cursurilor (aici nu e vorba de procesul sau metodele de
predare ci de reuşită şi feedbackul studenţilor) se face 1-2 ori pe an.
Se încurajează implicarea studenţilor. Există sindicatele studenţeşti şi “Vocea” (statutul
unui student de a reprezenta o comunitate: specialitate, facultate etc). Sindicatele şi “Vocea”
se întâlnesc lunar cu administraţia pentru a discuta probleme actuale.
Se practică fenomenul “Externality” – la fiecare curs este atribuit un profesor din
exterior (altă universitate) care va evalua metoda de evaluare şi rezultatele oferite de către
profesorul intern studenţilor. Tot în acest proces, profesorul extern va oferi colegului său
sugestii de îmbunătăţire.
Mediul virtual de învățare al Universității este modul principal în care studiază
studenții, și din ce în ce mai mult se referă și la activitățile de cercetare. Aceasta le oferă să
mențină contactul cu liderii de module și pentru a primi feedback-ul în scris asupra sarcinilor.
Toate modulele au o prezenta pe VLE, care prevede, de asemenea, link-uri către resurse de
sprijin de învățare și de predare, inclusiv manuale de curs și ghiduri de module, precum și cele
oferite de Bibliotecă și Serviciul de informații cum ar fi publicații periodice și cărți
electronice. Universitatea stabilește cerințele minime pentru informațiile furnizate la curs de
pe VLE. Studenții au comentat în mod favorabil utilizarea mediului virtual ca un mediu de
învățare electronică, ceea ce indică faptul că majoritatea din studenți folosesc zilnic aceste
resurse. Profesorii și gestionarii cursurilor au confirmat calitatea instruirii oferite de echipa
VLE și au răspuns prompt la cererile individuale de ajutor. Universitatea a planificat
actualizarea VLE, creșterea capacității sale de a fi utilizat în mod interactiv și integrarea
utilizării de software de potrivire a textului cu depunerea on-line a muncii pentru studenți.
Universitatea este încurajată să articuleze o strategie instituțională pentru creșterea cerințelor
minime de suport de curs pe VLE.13
Deci, programul Business și Management este prevăzut pentru 3 ani de studii în vederea
obținerii Diplomei de studii superioare. Volumul de lucru total este de 120 CAT(Credit
Accumulation and Transfer Scheme) pe an. 1 ECTS este echivalent cu 2 CATS. Un CAT este
echivalentul a 10 ore efort depus de student. Pentru a obține diploma de licență e nevoie de
acumulat 360 CATS. Fiecare modul are 15 sau 30 CATS. Nu este nevoie ca vreo asociație
profesională să acrediteze acest program.Ca puncte de referință pentru elaborarea acestui
program servesc Cadrul Calificărilor pentru Învățământul Superior (FHEQ)și Declarația de
referință pentru Afaceri Generale și Management.
Strategia de învățare și de predare a programului este susținută de cele patru priorități în
cadrul strategiei de învățare și de predare a universității:
Învățarea independentă și colaborativă. Întregul program se angajează să sprijine
învățarea studenților. Fundamentul abilităților de învățare sunt dezvoltate și consolidate pe
parcursul a 4 module. Aceste module ajută studenții să fie mai eficienți și independenți.
Utilizarea evaluărilor formative constituie o oportunitate pentru a verifica înțelegerea
cunoștințelor fiecăruia.
13 Higher Education Review of University of Gloucestershire, April 2015, p.26-27
63
Învățarea pentru viață și angajare. Este realizată prin utilizarea evaluărilor autentice
care reproduc munca reală efectuată în afaceri, prin oferirea de oportunități de a se angaja cu
studii în întreprinderi reale și de a dezvolta un portofoliu personal și profesional, prin
oportunitatea de a efectua un stagiu cu durata de un an, Utilizarea unor cazuri reale în predare
și evaluare. Studenților li se cere să prezinte o propunere de îmbunătățire a activității unei
organizații locale, în gestionarea operațiunilor de afaceri. Pentru aceasta, trebuie să se implice
în mod activ în organizația în faza de constatare a faptelor.
Învățarea pentru viitor. Utilizarea unor simulări bazate pe utilizarea Tehnologiilor
Informaționale, care permite modelarea situației reale de viață și permite să aplice
cunoștințele, să se adapteze la schimbarea scenariilor în simulare și să se gândească out-of-
the-box, în care se ocupă cu simularea, încorporarea "durabilității" ca o temă de bază, care
necesită să se gândească la probleme mai largi, care se referă la comunități și mediu. Se
axează pe 6 module privind natura strategică și viitorul managementului afacerilor.
Învățarea bazată pe cercetare. În cadrul acestei strategii sunt câteva module. Strategies
for Globally Responsible Leadership este un exemplu de un modul care a fost introdus pentru
a îmbina atât un domeniu de cercetare de interes în creștere, cât și de interesul de cercetare a
staffului. Au fost elaborate materiale didactice, cum ar fi studii de caz. Un alt modul
Gestionarea responsabilității corporative analizează dileme etice actuale și provocările cu care
se confruntă întreprinderile. Asigurarea opțiunii pentru ca studenții să realizeze un modul de
disertație de cercetare. Pentru aceasta se include, de asemenea sesiuni predate cu privire la
metodele de cercetare. Prin utilizarea lucrului în echipă, ceea ce permite gestiunea de către
studenți a propriei învățări, precum și să învețe unii de la alții.
Cele de mai sus demonstrează că, în Universitate, în general, și la programul de studii
Business și Management , în particular, sunt utilizate metode active de învățare, concepute
pentru a angaja studenții într-o serie de activități de învățare, în plus la cursuri, seminarii și
exerciții de grup. Filozofia de predare a universității include utilizare cu exces a studiilor de
caz, proiectelor, precum și utilizarea unei game variate de tehnologii de învățare.
Toate disciplinele predate se divizează în obligatorii, fundamentale și altele. Sunt
indicate cele cu caracter obligatoriu. Ceea ce considerăm important, este că se menționează
care sunt finalitățile de studiu pe care le asigură fiecare disciplină, și, pe de altă parte, care
discipline asigură finalitățile de studii preconizate. Fiecare disciplină de studiu al programului
specifică care metode de învățare va folosi și în ce proporție.
Strategia de evaluare sprijină obiectivele programelor, rezultatele învățării, și strategia
de predare-învățare. Aceasta își propune să permită studenților să demonstreze cunoștințele
teoretice și abilitățile practice în Management prin implicarea activă în probleme de afaceri.
Modalitățile de evaluare vin în sprijinul studenților în dorința lor de angajare.
Punctele-cheie care stau la baza raționamentului sunt, după cum urmează:
1. Matricea de metode de evaluare reflectă natura variată a activității unui profesionist
de afaceri (de exemplu, raport scris, prezentare, planificarea afacerii).
2. Modalități de evaluare care implică pregătirea studenților pentru cunoașterea
mediului internațional din perspectiva activării acestora în companii din alte țări.
3. Evaluarea "autentică", adică utilizarea metodelor, care reproduc lucrul real efectuat
în lumea afacerilor.
64
4. Caracterul "academic", al unor evaluări (de exemplu, examene) pregătesc studenții
pentru studiile viitoare în vederea evoluției carierei.
5. Evaluările reflectorizante pregătesc studenții pentru a face față complexității în
afaceri, adaptarea la schimbările rapide ale mediului de afaceri.
De asemenea fiecare program reflectă și modalitatea în care se va face evaluarea: oral,
în scris sau altfel.
Universitatea publică principii și proceduri separate pentru evaluarea studenților cu
dezabilități. Acestea nici de cum nu sunt discriminatorii, doar contribuie la o mai bună
pregătire a studenților cu dezabilități. Evaluarea academică a studenților cu handicap se
desfășoară în conformitate cu regulamentele academice ale Universității.
Universitatea, de asemenea, dispune de reguli clare cum trebuie să decurgă examenul,
ce urmează a fi verificat și cum are loc procesul. Procedurile detaliate se conțin în
Assessment: Handbook of Principles and Procedures, 2015/16.
Forma de evaluare și data depunerii se comunică studenților prin ghidul la modulul
respectiv. Referatul de evaluare, programul de evaluare și criteriile de evaluare sunt aprobate
de către un grup permanent al Consiliului de Examinatori înaintea începerii fiecărui modul14.
Pe parcursul modulului, studenții vor primi o scurtă evaluare specificând sarcina de a fi
completată și orice alte detalii suplimentare despre cerințele de evaluare. Sarcinile de evaluare
sunt desemnate la fel la cursuri. Studenții sunt obligați să se supună examinării formale la
datele stabilite de Comisia de examinare sau o altă autoritate corespunzătoare. Absența sau ne
expedierea lucrării poate duce la eșec determinat de către Consiliul de examinatori.
Depunerea cu întârziere a lucrărilor fără documente justificative se sancționează în
conformitate cu următoarele criterii:
Până la și inclusiv șapte zile întârziere - punctajul maxim va fi de 40%;
Mai mult de șapte zile întârziere - 0%.
Toate lucrările depuse pentru reevaluare după data scadenței și fără documente
și circumstanțe atenuante aprobate vor primi punctajul 0%.
De asemenea în Regulamentul la care ne referim se menționează, că nota generală de
trecere pentru un modul este de 40%. În cazul în care un modul include două sau mai multe
elemente de evaluare, punctajul final al modulului este exprimat ca un număr întreg.
Media ponderată a elementelor de evaluare este rotunjită conform regulilor aritmetice.
Un student are dreptul la o singură oportunitate pentru reevaluarea notei finale
pentru modulul la care aceasta este în intervalul 30-39%. Dar studentul care a obținut o notă
de trecere nu poate solicita mărirea acesteia.
Sistemul de notare actual este următorul:
Performanță pentru fiecare element de evaluare în cadrul unui modul se clasează după
cum urmează:
Procentul Rezultatul pentru elementul de evaluare Note
70-100 Promovabil A
60-69 Promovabil B
50-59 Promovabil C
40-49 Promovabil D
14 Academic Regulations for Taught Provision, p.14
65
0-39 Ne promovat F
0 Ne finalizat N
Sau după cum urmează:
Rezultatul pentru elementul evaluat Nota
Satisfăcător S
Nesatisfăcător UF
Nesatisfăcător din cauza nefinalizării UN
Performanța globală a modului este notată, după cum urmează:
Procentajul Rezultatul modulului Nota
70-100 Promovat A
60-69 Promovat B
50-59 Promovat C
40-49 Promovat D
40-100 Calificată eșuează; specificat element de bază non-obligatorie
a eșuat - dreptul la o reevaluare
QF
30-39 Eșuat cu dreptul de reevaluare R
0-29 Eșuat fără dreptul de reevaluare F
În universitate există posibilitatea de a înainta anumite contestări. Acestea sunt
reglementate. Astfel sunt prevăzute situațiile în care ar putea fi înaintate contestările:
a. La momentul evaluării, au existat circumstanțe care au afectat în mod negativ
performanțele studentului pe care studentul nu a putut să le comunice consiliului de
Examinatori înainte ca aceștia să ia decizia .
b. A existat o eroare administrativă sau neregulă de procedură în timpul desfășurării
evaluării de natură semnificativă încât să afecteze nota obținută.15
De asemenea procedurile generale de contestare sunt descrise și în Codul Calității
pentru Învățământul Superior.16
Plagiat: Se așteaptă că munca efectuată de student și întruchipată sub formă de lucrare
să fie efectuată de el personal. În Regulamentele interne ale universității se prezintă definiția
clară a ceea ce reprezintă plagiatul , acesta fiind definit ca utilizarea nerecunoscută a muncii
altora. Acest lucru înseamnă că studenții nu trebuie să copieze, parafrazeze sau să prezinte o
altă lucrare ca fiind a lor proprie. De asemenea se prezintă și alte forme care sunt asociate
plagiatului.17
În toamna 2015 a fost declarată folosirea de către Universitatea Gloucestershire a
software-ului de detectare a plagiat Turnitin. Această declaraţie a fost comunicată de către
Unitatea de Dezvoltare Academică (ADU) prin intermediul sesiunilor de personal Turnitin.
15 University of Gloucestershire at Cheltenham and Gloucester. Assessment: Handbook of
Principles and Procedures, 2015/16, p.13 16 UK Quality Cod for Higher Education. Part B: Assuring and Enhancing Academic Quality. Chapter
9. Academic Appeals and Student Complaints 17 University of Gloucestershire at Cheltenham and Gloucester. Assessment: Handbook of
Principles and Procedures, 2015/16, p.69
66
Șabloane și orientări pentru elaborarea de ghiduri module, slip de evaluare și manuale de curs
au fost actualizate în mod corespunzător pentru a include declarația. Toate modulele ghiduri,
slip de evaluare și manuale de curs includ aceste informații și acest lucru va fi a reiterat în
septembrie 2016 și la conferințele de personal.
Declarația de utilizare a fost comunicată partenerilor de colaborare prin intermediul
buletinelor lunare transmise de către echipa de parteneriate de colaborare și un podcast
privind plagiatul și Turnitin vor fi aduse la dispoziția tuturor partenerilor de colaborare.
Echipa de colaborare cu partenerii reelaborează Planurile de (CDPS) în manuale de operare
pentru 2016/17, care vor include orientarea anti- plagiat pentru parteneri.
Universitatea dezvoltă o politică ce ține seama de opțiunile tehnologice actuale de
plagiat și înglobează metode de evaluare mai ample pe parcursul anului de învăţământ 2015-
2016, condus de colegii din cadrul ADU. Implicațiile pentru dezvoltarea politicilor și a
impactului pentru parteneri de colaborare va forma un aspect cheie al acestor evoluții, în
scopul de a sprijini prevenirea și identificarea plagiat și a altor infracțiuni asociate pe
parcursul furnizării serviciilor educaţionale, inclusiv livrate prin intermediul partenerilor.
Progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor politici vor fi raportate în cadrul
şedinţelor anuale de evaluare, prin discutarea problemelor de asigurare a calităţii atât în
interiorul universităţii, cât şi cu privire la partenerii externi.
Angajabilitatea. Unul dintre cele cinci obiective majore ale Planului Strategic al
Universității este cel de angajare. Strategia Angajabilitatea stabilește modul în care
Universitatea va spori capacitatea de inserție profesională a absolvenților săi, va spori șansele
de a obține locuri de muncă la nivel de absolvent sau va oferi posibilități adecvate pentru a
studia în continuare.
Universitatea a dezvoltat o serie de inițiative menite să sporească șansele de angajare ale
studenților și să le sprijine în planificarea viitoarei lor cariere18. Inițiativa Degreeplus, care a
început în 2012, reunește o serie de sisteme și servicii care includ suport pentru plasament,
stagii, voluntariat și muncă part-time și a dus la o creștere semnificativă a implicării
studenților în aceste oportunități. Inițiativa PLANUL TĂU PENTRU VIITOR, susținută de
un nou centru de carieră on-line, aliniază schema de tutore personal cu planificarea carierei
personale pentru fiecare student. Proiectul An Studențesc Intensiv a contribuit prin curriculum
la dezvoltarea competențelor pentru activitățile de angajare. S-a stabilit o relație puternică cu
angajatorii prin intermediul Parteneriatului Enterprise Local și Growth Hub, care de asemenea
contribuie la dezvoltarea curriculum-ului.
Nivelul pregătirii pedagogice. Universitatea Gloucestershire organizează o gamă largă
de evenimente şi oportunităţi pentru angajaţii săi (atât care sunt implicaţi direct în procesul de
predare, cât şi pentru cei care facilitează acest proces), cu scopul de a oferi servicii de calitate
şi a îmbunătăţi continuu calificarea angajaţilor. Angajaţii se pot implica în asemenea
evenimente ca:
În cadrul Universității se utilizează diverse metode centrate pe student, cum ar fi
utilizarea învățământului bazat pe probleme, utilizarea simulărilor, jocuri economice, studii de
caz, platforma de învățare kahoot, flippingul, care este o strategie de instruire și un tip de
învățare mixtă, ce inversează mediul de învățare tradițional prin furnizarea de conținut de
18 Higher Education Review of University of Gloucestershire, April 2015
67
instruire, de multe ori on-line, în afara sălii de clasă. Se deplasează activități, inclusiv cele
care ar fi putut fi considerate în mod tradițional teme în sala de clasă. Studenții vizionează
cursuri on-line, colaborează în discuții on-line, sau efectuează cercetări la domiciliu și se
includ în discuții în clasă, cu îndrumarea unui mentor.
În general, -au fost prezentate mai multe metode posibile de lucru cu studenții:
lucrul individual, ceea ce presupune revizuirea notițelor, citirea, pregătirea
sinestătătoare a răspunsurilor la setul de întrebări;
Lucrul în echipe de 2-3 persoane: pregătirea răspunsurilor la întrebări,
clarificarea ideilor, compararea răspunsurilor individuale și ajungerea la un numitor comun în
echipă;
Lucrul în echipe de câte 4-5 persoane: dezbaterea subiectelor și atingerea
punctului de vedere a echipei, pregătirea răspunsurilor în sesiune plenară, utilizând flip-chart,
prezentarea punctului de vedere a echipei de către unul sau mai mulți membri ai echipei,
„Piramidă” sau „bulgărul de zăpadă) (combinarea grupurilor sau adăugarea de
indivizi la grupuri la un interval de timp): rezolvarea problemelor în grup, întâlniri în grup
pentru a compara împreună lucrul/răspunsurile/punctele de vedere ale grupurilor mici;
constituirea unor grupuri mici, care se focusează pe aspecte particulare ale temei, iar apoi
discutarea acestor aspecte împreună cu tot grupul pentru a forma o imagine de ansamblu;
Acvariu („peștele” discută o problemă, în timp ce observatorii externi notează
criterii utilizate) – rezolvarea/discutarea problemei în grup;
„Observatori” sau „grupuri încrucișate” sau activitate puzzle” - o persoană din
fiecare grup se alătură unui alt grup pentru a injecta idei noi în discuție, grupurile sunt
împărțite, apoi reformate pentru a putea face schimb de idei;
Dezbatere formală.
Universitatea Gloucestershire organizează o gamă largă de evenimente şi oportunităţi
pentru angajaţii săi (atât care sunt implicaţi direct în procesul de predare, cât şi pentru cei care
facilitează acest proces), cu scopul de a oferi servicii de calitate şi a îmbunătăţi continuu
calificarea angajaţilor. Angajaţii se pot implica în asemenea evenimente ca:
Discuţii şi workshop-uri cu referire la îmbunătăţirea metodelor de predare-
învăţare;
Workshop-uri cu privire la tehnologiile aplicate în procesul de predare;
Discuţii şi workshop-uri referitoare la activitatea de cercetare;
Workshop-uri pentru conducătorii de cercetări.
Toţi profesorii sunt încurajaţi să observe activitatea colegilor săi şi să discute
concluziile şi rezultatele obţinute. Anual, sunt efectuate practici de asistare la orele altor
profesori din universitate pentru a căpăta experienţă, a deprinde practici noi sau a oferi sfaturi
şi sugestii pentru colegi. Ca rezultat al vizitelor efectuate, se organizează şedinţe de discutare
şi reflectare asupra punctelor forte şi slabe ale profesorilor. Aceste şedinţe pot fi efectuate în
mod individual sau la nivelul întregului departament.
Toţi tinerii specialişti care îşi doresc o carieră academică sunt rugaţi să participe la
anumite evenimente obligatorii ce i-ar ajuta în activităţile următoare. Ei sunt rugaţi să
participe la un workshop de o zi organizat de UK PSF şi la un workshop de jumătate de zi
orientat spre abilităţi de prezentare şi oratorie.
68
Profesorii ce au o experienţă academică mai mică de 3 ani sunt încurajaţi să
documenteze reflecţiile lor cu privire la experienţa acumulată în urma predării, autoanaliză a
punctelor forte şi slabe, notarea scopurilor pe diferite perioade de timp, indicarea măsurilor
luate pentru a atinge aceste scopuri. O metodă bună de a păstra asemenea reflecţii sunt
portofoliile.
Portofoliile sunt o metodă bună de autoevaluare nu doar pentru tinerii profesori, ele sunt
folosite pe larg de profesorii cu diverse grade academice şi experienţă în domeniu. Volumul
portofoliilor variază în dependenţă de poziţia ocupată de angajat şi responsabilităţi pe care le
îndeplineşte, pentru unele poziţii e nevoie de inclus 2 referinţe în portofoliul personal.
Anual se efectuează evaluarea cursurilor şi a metodelor de predare a profesorilor de
către studenţi. Această informaţie este foarte importantă pentru identificarea necesităţilor
studenţilor şi a măsurii în care aceste necesităţi sunt satisfăcute. Rezultatele chestionării ajută
profesorii să ajusteze forma de prezentare sau practicile folosite în următorul an.
Chestionarele date nu au o formă tipizată, nici un volum concret şi sunt incluse selectiv în
descrierea cursului.
Studenţii aflaţi în anul 3 (absolvenţii) sunt implicaţi într-o chestionare extensivă,
efectuată la nivel naţional, pentru a stabili raiting-ul universităţilor.
4.9. Programul de studii TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE
Programul de studiu pe fiecare curs este format din:
- prelegeri, în care profesorul/lectorul expune materialul de studiu;
- seminare, unde lectorul, cu asistentul, stipulează o problemă care trebuie
rezolvată de către publicul studențesc, organizat în grupuri;
- studii de caz, unde studenții lucrează în grupuri, precum și, li se dau sarcini care
îi ajută la studierea materialului pentru proiectul semestrial. Aceștia au ocazia să se
întâlnească față în față și să lucreze împreună asupra sarcinii.
De asemenea, studenții trebuie să realizeze multă muncă individuală la proiectele lor de
grup. În acest scop, se întâlnesc în încăperi speciale, prevăzute cu mobilier și toate condițiile
necesare pentru a lucra în grupuri.
Pentru o perspectivă mai largă, vom stabili o serie de întrebări referitoare la proiectarea
și aprobarea cursurilor:
1) Cine creează/propune un program de studiu pentru un anumit curs? (La început, de
la zero)
De obicei propunerea vine de la liderul grupului academic (care este manager al unui
grup de cadre didactice și care sunt, de obicei, responsabili de un grup de programe înrudite
precum Business și HR, Marketing și Vânzarea cu amănuntul; Contabilitate și Finanțe, etc.) și
trebuie să fie convenit cu decanul facultății. Ocazional, ideea inițială este sugerată de către
personalul academic, cum ar fi liderii de curs (adică persoana responsabilă de a conduce
programe individuale), dar procesul va progresa doar cum e descris mai sus. O persoană este
desemnată să conducă consultarea și documentare (documentul de validare), să adune o
echipă pentru a a-i ajuta în acest lucru. Această persoană poate sau nu poate deveni în cele din
urmă lider de curs pentru noul program.
2) Cine aprobă cursul? (A fost menționat că micile modificări nu au nevoie de aprobare
din afara universității, dar cum rămâne cu un curs nou?)
69
Pentru ca aprobarea unui nou program să progreseze, propunerea trebuie să fie susținută
de către decan, Comitetul de Standarde Academice a Facultății (FASC) și Consiliul Academic
al Universității. Odată ce Consiliul Academic își dă aprobarea pentru a continua, FASC
stabilește o dată pentru validarea unei comisii, care este condusă de un cadru academic
superior din afara facultății și este formată din membri ai echipei de validare a programului
(menționate mai sus), studenți, cadre universitare din alte departamente, experți externi (de
obicei, cadre didactice din afara universității) și practicieni (de exemplu, angajatori). Atunci
când sunt făcute modificări ușoare la programe, cum ar fi rezultatele învățării, livrarea și
modelele de evaluare etc. acestea au nevoie doar de aprobarea FASC.
3) Structura semestrului: câte discipline sunt și care este numărul general de proiecte
semestriale?
Semestrele durează aproximtiv 15 săptămâni fiecare și sunt în general patru module per
semestru (30 ECT). (NB: UK folosește un Sistem de Credite Transferabile care este dublu
standardul echivalent ECTS. Deci, un program de trei ani are prevăzute de obicei 360 credite
sau 180 ECTS). Unele module sunt non-standard, de exemplu module ce durează un an întreg
care ar putea avea 15 ECTS. Modulul BM pe care îl duce Clive Kerridge (Management
Strategic) durează un an și are prevăzute 15 ECTS), deci o pătrime din ultimul an. Modulele
de disertație de asemenea sunt de obicei module duble cu durata de un an.
4) Structura disciplinei: câte ore de prelegeri, seminare, studii de caz, proiecte?
Aceasta variază enorm, dar vom folosi ca exemplu informația cu privire la Informatică
– unul din cursurile TI. Acest curs cuprinde câteva module de studii:
- Programare și dezvoltare software;
- Introducere în informatica legală;
- Analiza sistemelor și proiectarea bazelor de date;
- Management de proiect și probleme profesionale;
- Dezvoltarea sotware orientată pe obiecte;
- Asigurarea calității software;
- Concepte avansate în limbaje de programare;
- Proiect individual de cercetare;
- Proiect avansat în grup
Acest curs, ca oricare altul la UOG este un curs de trei ani, adică nivelul 4, nivelul 5 și
nivelul 6, în conformitate cu sistemul de învățământ britanic. Așa că, primul an de studiu
(nivelul 4) cuprinde 30% activități programate de învățare și predare, 70% de învățarea
independentă ghidată și 100% de plasare și studiu în străinătate (opțiunea între nivelul 5 și
nivelul 6).
Al doilea an de studiu (nivelul 5) cuprinde 30% activități programate de învățare și
predare, 70% de învățarea independentă ghidată și 0% de plasare și studii în străinătate.
Al treilea an de studiu (nivelul 6) are același raport de activități academice ca și primul
an.
Pentru fiecare din aceste nivele (4, 5 și 6) sunt următoarele metode de evaluare:
a) N1:
- examene scrise - 25%
- examene practice - 0%
- lucrare de curs - 75%
70
b) N2:
- examene scrise - 25%
- examene practice - 0%
- lucrare de curs - 75%
c) N3:
- examene scrise - 0%
- examene practice - 0%
- lucrare de curs - 100%
5) Cum este realizat managementul calității și standardele?
Îndrumări privind abordarea Universității în ceea ce privește managementul calității și
standarde sunt conținute în Manual calității și parteneriate academice (AQPH), Regulamentele
academice pentru furnizarea învățării, Principii și proceduri de evaluare, precum și sursele
asociate de consultanță. Toate regulamentele, politicile și procedurile sunt aliniate cu punctele
de referință QAA și, dacă este cazul, la cele ale Organelor profesionale, statutare și de
reglementare. Asigurarea calității este realizată cât mai aproape posibil de punctul de livrare.
Există un traseu de la nivelul modulului la cursuri și până la nivelurile facultate și
universitate, astfel încât problemele pot fi abordate, iar livrarea îmbunătățită în arena
corespunzătoare.
Externalitatea este garantată prin intermediul rapoartelor examinatorilor externi care
permit Universității să facă judecăți cu privire la calitatea și standardele furnizării acesteia.
Universitatea beneficiază și de aportul extern în procedurile sale de aprobare și revizuire.
Studenții pot să ofere comentarii cu privire module și cursuri în diverse moduri, inclusiv
prin evaluări ale modulului, consilii și NSS.
6) Este vreun coordonator pentru fiecare semestru (modelul PBL)?
Fiecare modul are un Tutore de Modul care coordonează livrarea modulului (dacă e un
modul mare, sunt câțiva tutori în echipă) și este responsabil de evaluarea modulului.
4.10. Programul de studii DREPT
Codul de calitate din Marea Britanie la nivel naţional este un punct de referinţă pentru
toţi cei implicaţi în furnizarea de programe de învăţământ superior care conduc la o calificare
înaltă sau acordarea de credite academice dintr-o instituţie care eliberează diploma din Marea
Britanie.
Acesta este elaborat şi publicat de către Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Superior (QAA) şi a fost elaborat în consultare cu sectorul învăţământului superior. Codul de
calitate include Capitolul B1 „Proiectarea, dezvoltarea şi aprobarea programelor” care
prevede doar indicatori de reper, fără a fi specificate disciplinele socio-umane şi generale.
Furnizorii de învăţământ superior desinestătător decid ce programe să ofere în cadrul
misiunii lor de organizare a procesului de predare în funcţie de cerinţele angajatorilor şi ale
studenţilor, precum şi factorii sociali, economici etc.
Programul de studiu este compus din module obligatorii şi opţionale. Modulele
opţionale permit alegerea liberă a unui modul de studiu. Totalitatea modulelor la cursul de
studii la drept este denumit „harta cursurilor”.
Structura planului de studii la drept este bazată pe standardele din Statutul Benchmark
în Drept (Subject Benchmark Statement for law (2015).
71
Structura Programelor de studiu de drept se băzează pe acest document ca punct de
referinţă pentru clasificarea cursurilor profesionale, conform codurilor din cadrul sistemului
academic general de codificare comun (JACS). Sistemul academic general de codificare
comun (JACS) este deţinut şi gestionat de către Serviciul Universităţi şi de Admitere în
Colegii (UCAS) şi Agenţia Superioră de Statistică în Educaţie (HESA), fiind utilizat pentru
codificarea cursurilor profesionale furnizate în întregul sistem de învăţământ superior din
Marea Britanie.
Modulele sunt repartizate pe durata de 3 ani de studii, care sunt calificate pe niveluiri,
de la 4 la 6, întrucât onoruri universitare de grade începe de la nivelul 4, progresul prin nivelul
5 şi, de obicei, duce la nivelul 6 pentru a vă oferi o calificare de nivel 6. Scala continuă până
la nivelul 8, care se aplică pentru calificări de nivel de doctorat din Cadrul calificărilor din
învăţământul superior din Anglia, Wales şi Irlanda de Nord.
Durata studiilor la Drept durează 3 ani şi cuprinde 6 semestre, în total studenţii
acumulează 360 CATS.
Un CATS este egal cu 10 ore. Pe parcursul unui semestru este necesar de acumulat 60
CATS (fiecare nivel de studii =120 CATS).
Pentru obţinerea diplomei este necesar de acumulat 300 de credite, înclusiv 210 credite
obţinute la nivelurile 5 şi 6.
Primul an de studiu este calificat la nivelul 4 şi conţine discipline generale: dreptul
contractelor, dreptul constituţional şi administrativ, metode şi abilităţi juridice şi dreptul
delictual “Tort” law
A doilea an de studiu este calificat la nivelul 5 şi conţine discipline: dreptul penal,
dreptul proprietăţii intelectuale, dreptul Uniunii Europene, dreptul familiei, dreptul comercial,
dreptul de proprietate, dezvoltarea capacităţilor juridice, dezvoltarea capacităţii profesionale
(Employability).
A treilea an este calificat la nivelul 6 şi conţine discipline:
Justiţia şi Încredere (Equity and Trusts), Eseu extins (Extended Essay), dreptul
antreprenoriatului, dreptul muncii, dreptul mediului, drepturile omului, dreptul tehnologiilor
informaţionale, dreptul medical, dreptul internaţional public, dreptul mass-media şi
divertisment, dreptul penal internaţional, dezvoltarea capacităţilor juridice.
Pentru programul de studiu la Drept la Universitatea din Gloucestershire vizitată
structura responsabilă de elaborarea programului de studiu este Facultatea de Afaceri,
educaţie şi studii profesionale (Business, Education & Professional Studies).
Programul de studiu este iniţiat de Departament, în cadrul căruia se formează un comitet
de program, care argumentează, apoi elaborează curricula programului. Programul se discută
în cadrul departamentului, apoi al Comitetului academic al facultăţii. Este obligatoriu avizul
asociaţiilor profesionale şi al uniunii studenţilor.
Studenţii sunt reprezentaţi în toate structurile decizionale, executive şi consultative din
universitate şi sunt activ implicaţi în procesul de elaborare şi perfectare a programului de
studiu.
Programul de studiu în compartimentul: „Metode de învăţare-predare” pune accentul pe
studiu individual, dar şi pe lucrul în grup.
Programele de studii conţin un volum de lucru individual semnificativ. Acest fapt ajută
studenţii să se organizeze mai bine şi îi responsabilizează. De asemenea, prin intermediul
72
lucrului individual studenţii îşi îmbunătăţesc abilităţile de cercetare şi învaţă cum să
soluţioneze o problemă sau cum să interacţioneze cu clienţi reali.
Învăţarea activă este asigurată prin următoarele instrumente: simularea, învăţarea
problematizată (PBL), studii de caz, proiecte de cercetare/investigare. Lucrul în grup este una
dintre metodele cele mai des folosite pentru realizarea lucrului individual al studenţilor.
Acesta implică câteva etape: (1) planificarea (alegerea membrilor şi repartizarea sarcinilor);
(2) monitorizarea (coordonarea lucrului fiecărui membru din echipă, dezbaterea problemelor
etc.) (3) evaluarea (scrierea unor eseuri prin care studenţii reflectează asupra întregului proces
de lucru în grup).
În cadrul studiilor efectuate la Drept este des folosită simularea procesului de judecată.
În cazul simulării unui proces de judecată studenţii sunt apreciaţi în baza unui eseu prin care
descriu modul de pregătire pentru proces şi toate acţiunile întreprinse şi argumentele invocate.
De asemenea, sunt predate cursuri care învaţă studenţii cum să facă corect o cercetare şi care
sunt cele mai importante metode/instrumente de colectare a informaţiei, datelor pentru
realizarea unei cercetări.
Fişa fiecării disciplini conţine clar capacităţiile de formare (cinci niveluri), metodologia
evaluarii, instrucţiuni privind criteriile de evaluare pentru fiecare nivel de cunoştinţe, calculate
în procentaj.
Fişa fiecărei disciplini conţine metodologia de apreciere (evaluare a cunoştinţelor)
studenţilor şi îndeplinirii sarcinilor în grup.
Cunoaşterea şi înţelegerea este evaluată prin examene scrise şi scrierea tezelor de curs
sau alte forme de evaluare, după caz, în scris. Modulele obligatorii (cu excepţia LW4004
(abilităţi juridice), sunt evaluate parţial prin examen scris (50%). Studenţilor li se dă
posibilitatea de a trece examinări prealabile în vederea pregătirii pentru evaluările sumativă.
Unele module folosesc diferite metode de examinare (evaluare scrisă sau orală), după cum se
specifică în descriptoriul modulului.
Evaluarea cunoştinţelor la fel reflectă conceptul programului de studiu bazat pe lucrul
individual al studenţilor: fiecare nivel de studiu prevede un procent mare pentru lucrul
individual (lucrarea de curs) – 62% pentru toate disciplinele şi doar 38 % din evaluare se face
prin examen în scris. Nivelul 6 prevede numai 10 % pentru examen în scris şi 90% pentru
lucrarea de curs.
Competenţe în regăsirea informaţiei sunt evaluate indirect, prin aceea că, capacitatea
studenţilor de cercetare va sta la baza performanţei lor în alte evaluări. Abilităţile de cercetare
sunt evaluate în modulul obligatoriu de la Nivelul 6 - Eseu extins.
În toamna 2015 a fost declarată folosirea de către Universitate a software-ului de
detectare a plagiatului „Turnitin”.
Profesorii au posibilitatea de a fi apreciaţi prin intermediul unui sistem de motivaţii,
sisteme de burse la nivel naţional şi nivel universitar.
Cadrele didactice desinestătător trebuie să se gândească la modul şi metodele de predare
pe care le folosesc, iar aprecierea acestor metode este foarte importantă la evaluarea anuală a
performanţelor profesorilor. Evaluarea poate avea loc prin diferite metode:
(1) autoevaluare – fiecare profesor urmează să reflecteze asupra modului său de predare
prin scrierea unui raport anual;
73
(2) evaluare colegială - profesorii pot invita colegi care să asiste la cursurile/seminarele
predate pentru a aprecia eforturile de predare. De obicei, profesorul cere profesorului-
observator să atragă atenţia la anumite aspecte ce ţin de modul de organizare şi predare
folosit, iar profesorul-observator discută aceste aspecte cu colegul după finisarea
observaţiilor;
(3) managerul departamentului petrece anual discuţii individuale cu profesorii cu privire
la metodele de predare folosite;
(4) chestionare de evaluare completate de studenţi.
Profesorii seniori trebuie să demonstreze cum modul lor de predare a influenţat
tendinţele în domeniul metodologiei de predare-învăţare. De asemenea, cadrele didactice sunt
instruiţi cum să-şi organizeze cursurile şi cum să folosească eficient vocea în timpul predării.
Profesorii, în procesul de instruire, au posibilitatea tehnică de a aplica noi metode de
predare cu folosirea inovaţiilor în domeniul tehnologiilor informaţionale. (Podcasts-
Quicttype, Adobe-Connect, Audacity, Go Pro, Kahoot). De asemenea, platforma Moodle este
unul din instrumentele de bază care facilitează procesul de predare.
Universitatea are obligaţia de a determina, după 6 luni de la absolvire, rata de angajare a
absolvenţilor. În cadrul Universităţii este fondat Departamentul de ocupare a forţei de muncă
pentru studenţi, care instituie şi menţine relaţii strînse cu angajatorii în scopul organizării
stagiilor practice sau/şi angajarea ulterioară la muncă. Mai mult, este promovată o colaborare
activă în scopul achiziţionării conceptelor de proiecte şi probleme practice, utilizate şi aplicate
în procesul de instruire.
Stagiul de practică se desfăşoară în cadrul organizaţiilor/instituţiilor de profil, iar
perioada acestuia se stabileşte în funcţie de specificul facultăţii/specialităţii. Rolul
administraţiei universităţii/facultăţii este foarte important la identificarea locului de
desfăşurare a stagiului de practică, precum şi la menţinerea relaţiilor cu potenţialii angajatori
ai viitorilor absolvenţi. Astfel, existenţa unei unităţi/diviziuni separate care are competenţa de
a organiza stagiul şi a asista/ghida studenţii pe tot parcursul acestuia este o condiţie
obligatorie. Mai mult ca atât, multe dintre organizaţiile-gazdă dispun de o schemă bine
organizată pentru stagiile de practică pe care le oferă. Stagiul de practică nu se suprapune cu
orele de curs, iar studenţii urmează să întocmească un plan individual care include: (1) scopul
stagiului de practică; (2) lecţiile învăţate; şi (3) evaluarea proprie a perioadei de stagiu.
4.11. Programul de studii ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
Predarea în domeniul disciplinelor juridice este una preponderent clasică, realizându-se
prin intermediul prelegirilor și seminarelor. În cadrul prelegerilor profesorul prezintă
studenților informația necesară a fi asimilată, oferind lista principalelor surse bibliografice și
făcând referire la cadrul legal aferent, cât și la practica judecătorească în domeniu. În ceea ce
privește seminariile, acestea se realizează prin ibntermediul discuțiilor, dezbaterilor în grupuri
pentru o bună înțelegere a aspectului practice al disciplinii. O asemenea metodă se numește
Mooting – Dezbateri. Utilizarea acestei metode oferă experiența de a participa într-o instanță
imaginară și dezvoltă competențe de a ține un discurs, de a prezenta o pledoarie. Mai mult ca
atât se prezintă discursuri celebre, ale unor juriști reputați, ale căror discursuri au rezolvat
anumite probleme teoretice ale dreptului. Astfel, se stimulează învățarea bazată pe cercetare.
La fel, sunt utilizate simulări de procese (am asistat la unul dintre aceste seminare unde s-a
74
simulat un litigiu de muncă în cadrul unui tribunal specializat). Anumite seminarii sunt
realizate de către parcticieni, cu experiență în domeniu. Fiecare grupă are desemnat un tutore
academic pentru a oferi sprijin academic și a ajuta fiecare student să-și dezvolte cariera în
funcție de interesele fiecăruia.
În Universitatea din Gloucester studile sunt indisolubile de activitatea de cercetare, la
fel, sunt orientate spre încadrarea în câmpul muncii a tuturor absolvenților acestei instituții.
Fiecare membru al comunității academice trebuie să se preocupe de implementarea misiunii și
viziunii universității în activitatea cotidiană. Utilizarea metodelor inovative de predare
inclusiv cu utilizarea pe scară largă a TIC reprezintă o parte componentă a strategiei
Universității, deoarece aceste metode aduc beneficii atât acestora superior la general, cât şi
personalului academic şi studenţilor la particular.
Utilizarea TIC în predare facilitează implementarea pe scară largă a metodelor de
predare centrate pe student. În cadrul acestui proces studenții sunt antrenați în diverse
activități, care promovează analiza, sinteză și evaluarea informațiilor obținute în clasă.
Activitățile sunt desfășurate sub formă de umbrelă și constau în principal din:
• Simulări;
• Proiecte de grup;
• Formularea unei probleme;
• Proiecte investigaționale;
• Studii de caz.
În asemenea situații studenții vor utiliza pe larg instrumentele pe care le pun la
dispoziții TIC. La fel, cadrele didactice sunt puse în situația de a utiliza noi metode pentru a
face ca învățarea să fie cât mai activă. Spre exemplu utilizarea platformei Adobe Connect,
Moodle și a unei metode interactive de evaluare, cu formularea unei probleme: KAHOOT! În
general în cadrul procesului de învățare activă este esențială activitatea în echipă (grup). În
ceea ce privește formularea problemei, aceasta trebuie să fie una foarte reflectivă, cu un
conținut complex. Studenții trebuie puși în fața unor situații cu multe necunoscute, iar faptul
cum aceștia vor utiliza cunoștințele pe care le posedă este mai important decît rezultatul pe
care îl vor obține. Referitor la finalitățile de învățare există o balanță între orientarea acestora
atît spre conținuturi, cît și spre proces.
Şcoala de business a Universității din Gloucestershire oferă oportunitatea de a studia
dreptul în cadrul programului intitulat „Studii Juridice”.
Obiectivele programului „Studii Juridice” constau în oferirea următoarelor oportunităţi:
- dobândirea cunoștințelor și înțelegerea doctrinelor și principiilor fundamentale
ale dreptului Angliei, Țării Galilor și a Uniunii Europene;
- dezvoltarea înțelegerii ample a contextelor economice, politice și sociale în care
funcționează sistemul juridic;
- dezvoltarea abilităților intelectuale, practice și transferabile necesare pentru
încadrarea absolventului în câmpul muncii;
- dezvoltarea abilităților intelectuale, critice și practice necesare pentru a promova
educația și învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv cercetarea.
Având în vedere rezultatele de învăţare ale programului „Studii Juridice”, la finele
cursului studentul trebuie:
75
- să înțeleagă unele dintre doctrinele și principiile fundamentale ale dreptului
Angliei și Țării Galilor, în special în materia dreptului contractelor, dreptului delictual,
dreptului constituțional și administrativ, dreptului penal şi dreptului Uniunii Europene;
- să cunoască şi să înțeleagă izvoarele acestor ramuri de drept, modul în care
acestea au apărut și s-au dezvoltat și instituțiile care formează conţinutul acestora;
- să înțeleagă contextul social, politic și economic în care operează dreptul și să-şi
formeze o gândire critică în domenii de controversă în cadrul temelor studiate;
- să-şi extindă înțelegerea dreptului englez sau internațional, prin studiul
modulelor opționale;
- să fie capabil să aplice abilitățile de cercetare în vederea planificării și realizării
unei cercetări independente;
- să fie capabil să analizeze critic, să interpreteze, să evalueze și să sintetizeze
informații dintr-o varietate de surse;
- să fie capabil să analizeze problemele juridice practice, făcând diferențiere între
informațiile relevante și irelevante și să aplice normele juridice și principiile de drept pentru a
genera soluții;
- să fie capabil să evalueze argumentele concurente și să facă judecăți raţionale;
- să fie capabil să comunice în mod clar atât oral cât și în scris, folosind în mod
corect terminologia juridică;
- să fie capabil să gândească și să lucreze atât ca un membru al echipei, cât și în
mod individual, reflectând asupra procesului de învățare.
În cadrul programului „Studii Juridice” strategia de predare şi învăţare este aliniată
cu cea a Universității, care își propune să dezvolte la studenți capacitatea de a învața
independent și în colaborare, să-i pregătească pentru viață și pentru plasament în câmpul
muncii, să dezvolte abilităţi de gândire critică în planificarea și luarea deciziilor.
Oportunitățile de învățare în colaborare sunt oferite în cadrul unor seminarii, în special în
activitățile de grup la disciplina „Metode și abilităţi juridice”, interviuri și exerciții de
negociere la modulul „Abilităţi avocaţionale” și procese simulate în dreptul muncii. Strategia
de predare şi învățare utilizează pe scară largă studiile de caz, ceea ce permite studenților să-şi
dezvolte abilitățile în materia consilierii persoanelor și organizațiilor cu privire la aplicarea
legii în soluţionarea problemelor practice.
Rezolvarea problemelor şi munca în echipă este dezvoltată iniţial în cadrul seminariilor
prin intermediul unor exerciţii centarte pe discuţii şi pe soluţionarea problemelor.
Pe parcursul anilor de studii diferă repartizarea în timp a diverselor metode de predare.
La nivelul 4 (anul I de studii) 24% din timp este alocat activităţilor de predare planificate
conform orarului, 2% din timp este alocat stagiilor de practică inclusiv în străinătate, iar 74%
este destinat activităţilor individuale. La nivelul 5 (anul II de studii) nu se alocă timp pentru
stagii de practică, iar raportul dintre activităţile de predare planificate conform orarului şi
activităţile individuale este de 80 la 20. În anul III de studii – nivelul VI la fel lipsesc stagiile
de parctică, iar raportul dntre activităţile de predare planificate conform orarului şi activităţile
individuale este de 83 la 17.
Programul de studii conține o serie de module obligatorii, repartizate pe parcursul a cei
trei ani de studii, după cum urmează: anul I (Nivelul IV) – 120 ECTS cumulate din discipline
obligatorii; anul II (Nivelul V) – 90 ECTS cumulate din module obligatorii, iar restul de 30 de
76
ECTS urmează a fi obținute din studierea a două discipline a cîte 15 ECTS fiecare, care
trebuie să fie selectată dintr-un umăr de 5 module la libera alegere. Pentru anul III (Nivelul
VI) – 45 ECTS cumulate din 2 discipline obligatorii, iar restul de 75 de ECTS se vor acumula
din selectarea a 5 discipline din 9 la libera alegere. Această flexibilitate permite studentului să
se focuseze pe discipline de care va avea nevoie în activitatea profesională.
Numărul de ore alocate unui curs de 30 de ECTS este de 300 de ore dintre care 84 ore
sunt de contact direct, iar restul de 216 ore sunt pentru studiul individual.
Programul utilizează o varietate deabordări, cum ar fi: prelegeri, dezbateri, seminarii,
jocuri de rol, procese simulate, studii de caz și prezentări, pentru a se asigura că rezultatele de
învățare ale programului pot fi realizate și demonstrate.
În general, cunoștințele sunt dobândite în procesul cursurilor, seminariilor, orelor
tutoriale și a studiului ghidat și individual, având în calitate de suport materialul disponibil în
format tipărit și platforma Moodle.
O metodă de predare utilizată la Universitatea din Gloucester este „Flipped classroom”
– care într-o traducere liberă semnifică clasă dezechilibrată, neregulată. Sensul este că acest
model pedagogic presupune că se inversează rolurile predării în sala de curs și cel al pregătirii
temelor pentru acasă. Pentru acasă studenții vizionează versiunea video a lecției, iar în clasă
rezolvă exercițiile împreună cu profesorul. Lecțiile video sunt ingredientul-cheie al așa-
numitei „flipped - classroom”, care fie că este creată de către profesor și este postată on-line,
fie că este preluată dintr-un repozitoriu on-line. În sala de clasă, lecția este transformată într-
un atelier de lucru, o discuție interactivă prin intermediul căreia studenții pot concretiza
anumite aspecte ale materiei audiate, pot să-șu testeze abilitățile proprii și să interacționeze
unul cu altul.
Abilităţile intelectuale ale studenţilor sunt dezvoltate în cadrul prelegerilor,
seminariilor și a studiului individual, în special în procesul discuţiilor şi dezbaterilor în cadrul
seminariilor, participarea la rezolvarea problemelor şi a speţelor. Seminariile vor avea o
abordare mai critică în cadrul modulelor din Nivelul 6. Îndrumarea în utilizarea bibliotecilor
de drept și a surselor electronice ale Universității este asigurată de modulul „Metode și
abilităţi juridice” din Nivelul 4. Abilitățile de cercetare sunt dezvoltate în continuare în cadrul
modulelor obligatorii și opționale. La Nivelul 6 studenții realizează un modul de eseu extins,
care dezvoltă abilitățile lor în planificarea și desfășurarea de cercetări independente.
Abilităţile de comunicare scrisă sunt dezvoltate prin activităţi specifice de predare în
cadrul modulului „Metode și abilităţi juridice” din Nivelul 4; oportunități de a dezvolta aceste
abilități prin punerea lor în aplicare sunt oferite în cadrul modulului opțional „Abilităţi
avocaţionale”. Ele sunt dezvoltate în continuare prin elaborarea tezei de curs evaluate și
realizarea modulului obligatoriu de eseu extins din Nivelul 6.
Abilităţile de comunicare verbală sunt dezvoltate în cadrul seminariilor şi workshop-
urilor din toate modulele, în special în procesul activităților de prezentare, a discuțiilor și
dezbaterilor. În plus, noi oportunități pentru dezvoltarea acestor abilități sunt oferite în cadrul
modulului „Metode și abilităţi juridice” şi a modulului opțional „Abilităţi avocaţionale” din
Nivelul 4.
Abilitățile de soluţionare a problemelor practice și abilităţile de muncă în echipă sunt
dezvoltate primordial în cadrul activităţilor şi însărcinărilor de seminar.
77
În ceea ce priveşte strategia de evaluare, cunoştinţele studenţilor sunt evaluate prin
examene scrise și lucrări de curs sau alte forme adecvate de evaluare. Modulele obligatorii
sunt evaluate parțial prin examen scris (50%). Studenților li se acordă posibilitatea de a
promova examinări curente în vederea pregătirii pentru evaluările sumative.
Abilitățile de cercetare sunt evaluate în cadrul modulului obligatoriu de eseu extins din
Nivelul 6. Abilitățile de comunicare scrisă și de soluţionare a problemelor sunt evaluate prin
examene scrise și elaborarea lucrărilor de curs. Abilitățile de comunicare verbală sunt
evaluate în modulele opționale concrete în corespundere cu descriptorii modulului.
O metodă activă de predare este utilizată în cadrul disciplinei Legal method and skills –
o disciplină fundamentală care are scopul de a dezvolta competențe specifice meseriei și de a
iniția în caiera juristului/funcționarului public. Aceastămetodă se numește concurs de procese
simulate. Astfel, studenţii fiind împărţiţi în grupuri mici, au sarcina să prezinte pledoarii ale
părţii apărării şi acuzării într-un proces penal, invocând cât mai multe argumente în susţinerea
poziţiei sale. Această metodă interactivă de organizare a orelor practice este una foarte
eficientă în cazul disciplinelor Drept procesual penal şi Drept procesual civil, Retorică
juridică, Etică și deontologie profesională etc. deoarece oferă posibilitatea studenţilor să
aplice personal cunoştinţele teoretice, simulând un proces judiciar şi interpretând rolul de
procuror, avocat, judecător, funcționar etc.
Unele seminarii sunt realizate de către practicieni, cu experiență în domeniu. Fiecare
grupă are desemnat un tutore academic pentru a oferi sprijin academic și a ajuta fiecare
student să-și dezvolte cariera în funcție de interesele fiecăruia. Pentru ca învățarea să fie una
de succes, iar studenții să obțină competențele necesare pieții muncii, în cadrul seminarelor
profesorii se focusează pe următoarele aspecte:
• Dinamica grupului reprezintă o importanță deosebită;
• Explicarea în cadrul seminarelor care este calea necesară de parcurs pentru a
ajunge la anumite decizii;
• Provocarea de a gândi despre cum se ajunge la o anumită decizie;
• Nu există un răspuns univoc corect, ci sunt importante rațiunile cum s- a ajuns la
acest răspuns.
În Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord există la nivel de stat Cadrul
Standardelor Profesionale pentru predare și susținerea învățării în învățămîntul superior.
Scopul acestui cadru de standarde este:
• acordarea suportului în formarea inițială și cea continuă a personalului antrenat
în activități de predare – învățare;
• consolidarea abordărilor dinamice a procesului de predare-învățare prin prisma
creativității, inovației și a dezvoltării continue în diverse situații profesionale;
• manifestarea în fața studenților și a diferiților beneficiari a profesionalismului în
activitatea academică;
• învățarea diverselor practici de învățare, predare și de evaluare care susțin și scot
în evidență activitatea de învățare a studenților;
• facilitarea la nivel de individ și de instituție pentru obținerea recunoașterii
formale pentru aspecte calitative de predare și susținerea învățării, inclusiv în activități
manageriale și de cercetare.
78
Plasarea studentului în centrul procesului de învățare creează noi rigori pentru
personalul academic. În primul rînd, personalul este nevoit să abordeze predarea prin metode
pe care nu le cunosc. În al doilea rînd, personalul academic este obligat să proiecteze finalități
de învățare și de evaluare, să-și expună părerile și să solicite același lucru de la studenți, să
includă o serie de competențe specifice în curriculum, să pună accent pe oportunități asociate
cu diferențele care sunt în sălile de curs și normele de etică. În contextul celor expuse, nu se
poate aștepta de la personalul academic să realizeze activitățile în mod eficient fără ca să
beneficieze de suport și de traininguri de formare în domeniul pedagogic. De aceea, instituțiile
din Regatul Unit sunt axate pe satisfacerea acestor necesități prin implementarea diverselor
programe de formare pedagogică și de dezvoltare a competențelor pedagogice ale
personalului academic. În principiu, formarea pedagogică are loc prin intermediul
următoarelor activități:
Predarea cursurilor și organizarea de seminare informative pentru profesori (nu
numai pentru tinerii specialiști, ci și pentru profesori mai experimentați);
Instituirea unor subdiviziuni de suport pentru dezvoltarea profesională;
Evaluarea și atestarea competențelor pedagogice la angajare și promovare în
funcție;
Motivarea personalului academic să participe la diverse mobilități, seminare
informative etc.
Scopul formării personalului academic în calitate de pedagogi este de a consolida
capacitățile de învățare a studenților. De aceea, instruirea pedagogică facilitează abordarea
centrată pe student a principiilor de predare.
4.12. Programul de studii ANTREPRENORIAT ŞI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
Codul de calitate din Marea Britanie la nivel naţional este un punct de referinţă pentru
toţi cei implicaţi în furnizarea de programe de învăţământ superior care conduc la o calificare
înaltă sau acordarea de credite academice dintr-o instituţie care eliberează diploma din Marea
Britanie. Acesta este elaborat şi publicat de către Agenţia de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Superior (QAA) şi a fost elaborat în consultare cu sectorul învăţământului
superior. Codul de calitate include Capitolul B1 „Proiectarea, dezvoltarea şi aprobarea
programelor” care prevede doar indicatori de reper, fără a fi specificate disciplinele socio-
umane şi generale.
Furnizorii de învăţământ superior desinestătător decid ce programe să ofere în cadrul
misiunii lor de organizare a procesului de predare în funcţie de cerinţele angajatorilor şi ale
studenţilor, precum şi factorii sociali, economici etc. Programul de studiu este compus din
module obligatorii şi opţionale. Modulele opţionale permit alegerea liberă a unui modul de
studiu. Totalitatea modulelor la cursul de studii la drept este denumit „harta cursurilor”.
Programul de studiu Business și Administrare în Universitatea Gloucestershire are ca
scop pregătirea de profesioniști pentru afaceri, oferindu-le o gamă largă de competențe
esențiale în afaceri moderne. Primii doi ani studenții învață principalele zone funcționale ale
domeniilor de afaceri și conexe. În ultimul an, ei optează pentru a-și lărgi și să aprofunda
înțelegerea într-una dintre aceste zone funcționale.Programul oferă studenților dezvoltarea
atât a cunoștințelor teoretice în probleme de management, de afaceri, cât și competențe
79
practice, aplicative. Ca urmare, există un accent puternic profesional, cu accent pe aplicarea
cunoștințelor în situații practice.
Dezvoltarea, validarea, schimbările şi revizuirea cursurilor se fac la 5 ani.
Monitorizarea şi evaluarea cursurilor (aici nu e vorba de procesul sau metodele de
predare ci de reuşită şi feedbackul studenţilor) se face 1-2 pe an. Se încurajează implicarea
studenţilor. Există sindicatele studenţeşti şi “Vocea” (statutul unui student de a reprezenta o
comunitate: specialitate, facultate etc). Sindicatele şi “Vocea” se întâlnesc lunar cu
administraţia pentru a discuta problem actuale. Se practică fenomenul “Externality” – la
fiecare curs este atribuit un profesor din exterior (altă universitate) care va evalua metoda de
evaluare şi rezultatele oferite de către profesorul intern studenţilor. Tot în acest proces,
profesorul extern va oferi sugestii de îmbunătăţire colegului său.
Programul Business și Management este prevăzut pentru 3 ani de studii în vederea
obținerii Diplomei de studii superioare. Volumul de lucru total este de 120 CAT(Credit
Accumulation and Transfer Scheme) pe an. 1 ECTS este echivalent cu 2 CATS. Un CAT este
echivalentul a 10 ore efort depus de student.Pentru a obține diploma de licență e nevoie de
acumulat 360 CATS. Fiecare modul are 15 sau 30 CATS. Nu este nevoie ca vreo asociație
profesională să acrediteze acest program.Ca puncte de referință pentru elaborarea acestui
program servesc Cadrul Calificărilor pentru Învățământul Superior (FHEQ)și Declarație de
referință pentru Afaceri Generale și Management.
Toate disciplinele predate se divizează în obligatorii, fundamentale și altele. Sunt
indicate cele cu caracter obligatoriu. Ceea ce considerăm important, este că se menționează
care sunt finalitățile de studiu pe care le asigură fiecare disciplină, și, pe de altă parte, care
discipline asigură finalitățile de studii preconizate. Fiecare disciplină de studiu al programului
specifică care metode de învățareva folosi și în ce proporție.
Universitatea, de asemenea, dispune de reguli clare cum trebuie să decurgă examenul,
ce urmează a fi verificat și cum are loc procesul. Procedurile detaliate se conțin în
Assessment: Handbook of Principles and Procedures, 2015/16.
Forma de evaluare și data depunerii se comunică studenților pringhidul la modulul
respectiv. Referatul de evaluare, programul de evaluare și criteriile de evaluaresunt aprobate
de către un grup permanent al Consiliului de Examinatori înaintea începerii fiecărui modul. Pe
parcursul modulului, studenții vor primi o scurtă evaluare specificând sarcina de a fi
completat și orice alte detalii suplimentare desprecerințele de evaluare.Sarcinile de evaluare
sunt desemnate la fel la cursuri. Studenții sunt obligați să se supună examinării formale la
datele stabilite deComisia de examinare sau o altă autoritate corespunzătoare. Absența sau ne
expedierea lucrării poate duce la eșec determinat de către Consiliul de examinatori.
Depunerea cu întârziere a lucrărilor fără documente justificative se sancționează în
conformitate cu următoarele criterii:
Până la și inclusiv șapte zile întârziere - punctajul maxim va fi de 40%;
Mai mult de șapte zile întârziere - 0%.
Toate lucrările depuse pentru reevaluare după data scadenței și fără documente
și circumstanțe atenuante aprobate vor primi punctajul 0%
De asemenea în Regulamentul la care ne referim se menționează, că nota generală de
trecere pentru un modul este de 40%. În cazul în care un modul include două sau mai multe
80
elemente de evaluare, punctajul final al modulului este exprimat ca un număr întreg, media
ponderată a elementelor de evaluare este rotunjită în conform regulilor aritmetice.
81
5. Analiza şi interpretarea datelor
5.1. Introducere
De menţionat că analiza datelor constituie o etapă centrală a realizării unui studiu de
cercetare. Ea urmează după etapa colectării datelor şi are o importanţă deosebită pentru
formularea concluziilor finale. Scopul studiului dat este de a efectua analiza comparativă a
datelor colectate cu referire la cadrul instituţional şi specificul programelor de studiu la două
univesităţi europene. Această analiză comparativă, precum şi criteriile de comparare sunt
oglindite în Anexa 5 la acest raport.
5.2. Criterii, proprietăţi şi indicatori
La fiecare nivel au fost formulate criterii şi subcriterii, care au permis de a sistematiza
datele colectate, dar şi de a obţine o viziune clară asupra aspectelor commune şi a deosebirilor
dintre cele două universităţi supuse studiului comparative. Trebuie de specificat faptul că
criteriile şi subcriteriile formulate au fost supuse de mai multe ori modificărilor în funcţie de
datele no ice erau colectate şi analizate.
La nivelul 1 (nivel de sistem) au fost abordate aşa criteria ca: acreditarea programelor de
studii, sistemul de asigurare a calităţii. Acestea au permis crearea unei viziuni generale a
coraportului dintre universitate şi autorităţile publice cu atribuţii în domeniul învăţămîntului
superior.
La nivelul 2 (nivel de universitate) au fost înaintate ca criterii: organele de guvernare a
universităţii, organele de management universitar etc. Aceste criterii au scos în evidenţă
structura interioară a universităţilor, raporturile dintre elementele acestor structuri.
La nivelul 3 (nivel de facultate, departament) a fost prevăzut ca criteriu raportul dintre
managementul superior şi managementul facultăţii cu referire la predarea-învăţarea centrată
pe student.
La nivelul 4 (nivel organ responsabil de elaborarea programului de studii) criteriile
înaintate au fost: structura organului, procesul de elaborare a programelor de studii etc.
La nivelul 5 (Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi) şi nivelul 6
(Infrastructura) criteriile au fost formulate în urma vizitelor efectuate la universităţile
partenere.
La nivelul 7 (Nivel de program de studiu) unele criterii au fost reformulate în urma
conferinţelor video din 25,26 mai cu reprezentanţii universităţilor partenere.
5.3. Modele emergente
Tabelul 6 rezumă criteriile cheie pentru studiul efecuat, modele comune care au apărut
în timpul analizei, precum şi variaţiile descoperite.
Tabelul 6. Analiza comparativă a cadrului instituţional şi a programelor de studii
Modele comune Variaţii
1. Nivel de sistem
Criteriul 1. Acreditarea
programelor de studii
Procesul de acreditare,
instituţiile responsabile
sunt clar specificate în
actele normative.
Danemarca: Sistemul de
acreditare este constituit din
Consiliul de Acreditare şi
Institutul danez pentru
82
Criteriul 2. Sistemul de
asigurare a calităţii
Ambele sisteme au
menirea să amelioreze
calitatea programelor în
sectorul învăţământului
superior şi să contribuie la
crearea unei pieţe
educaţionale mai eficiente.
acreditare.
Marea Britanie: Acreditarea
programelor de studii se face cu
implicare a trei organizaţii:
Comitetul Privy, Agenţia pentru
Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior,
Consiliul pentru Finanţarea
Învăţământului Superior din
Anglia.
Danemarca: În sistemul danez
de învăţământ nu există organ
central/naţional de asigurarea a
calităţii.
Marea Britanie:Agenţia pentru
Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior.
2. Nivel de Universitate Existenţa organului de
guvernare şi organului de
management universitar.
Danemarca: Consiliul
Universităţii şi Rectorul
În cadrul universităţii din
Aalborg este creată „Academia
PBL” care este responsabilă de
dezvoltarea şi implementarea
modelului PBL la nivel de
universitate. Acest organ are
responsabilitatea de a coordona
şi a coopera cu şcolile şi
consiliile de studii în asigurarea
utilizării modelului PBL la toate
nivelurile.
Marea Britanie: Organe de
conducere: Consiliul, Vice-
rector, Comitet Academic,
Secretar, Organizaţii studenţeşti.
Existenţa unui serviciu la nivel
de universitate „Help Zone”care
are competenţa de a asista,
ajuta, ghida studenţii pe tot
parcursul aflării lor la studii
facilitează procesul educaţional.
83
3. Nivel de facultate,
departament
În cadrul fiecărei facultăţi
a universităţilor vizate
activează departamente,
şcoli doctorale, consiliile
de studii. Fiecare Facultate
este condusă de decan.
Danemarca: Facultatea de drept
are un număr destul de redus de
profesori. Însă fiecare profesor
este ajutat în exercitarea
atribuţiilor de aşa numiţii
asistenţi.
Marea Britanie: Universitatea
din Gloucestershire are trei
facultăţi: (1) Facultatea de
Ştiinţe Aplicate; (2) Facultatea
de Business, Educaţie şi Studii
Profesionale şi (3) Facultatea de
Media, Arte şi Tehnologii.
4. Nivel de organ responsabil
de programe de studii
Consiliul Facultăţii este
responsabil de programele
academice ale Facultăţii la
ambele universităţi.
În ambele universităţi în
cadrul consiliului facultăţii
este inclus un număr
impunător de studenţi care
se implică activ în
conducerea facultăţii,
elaborarea programelor de
studii. De asemenea, la
elaborarea programelor de
studii sunt implicaţi şi
viitorii angajatori care
cunosc mai bine care sunt
necesităţile pieţei de
muncă.
5. Integrarea grupurilor
dezavantajate de studenţi
Ambele universităţi oferă
condiţii foarte bune pentru
integrarea studenţilor
dezavantajaţi (scări
speciale etc.).
6. Infrastructura Ambele universităţi sunt
dotate cu tehnică
performantă, ceia ce
permite aplicarea eficientă
a metodei PBL în procesul
de predare-învăţare.
84
În cadrul universitilor
există multe săli de studii,
care oferă posibilitate
studenţilor de a activa în
grupe mici.
7. Nivel de program de studii
Criterii cheie: Structura
programului de studii,
numărul de credite,
competenţe de bază.
La ambele universităţi
studiile de licenţă durează
3 ani, în total: 6 sem.
Competenţele de bază
oferite de ambele
programe de studii: a)a
identifica, analiza şi
rezolva probleme; b)
cunoştinţe academice
extinse, abilităţi teoretice,
practice şi metodologice.
La ambele universităţi
programele conţin un
număr mic de discipline.
Danemarca
• Un sem.=30 ECTS
• Total: 30 ECTSX6=180
ECTS
Marea Britanie
• Un sem.= 60 CATS (fiecare
nivel =120 CATS)
• Total: 60 CATSx6 =360
CATS
Metoda PBL se regăseşte într-o
formă mai evidenţiată în
programul de studiu a
universităţii din Danemarca,
care prevede elaborarea mai
multor proiecte de cercetare.
85
6. Concluzii
Scopul acestui proiect este de a face cunoştinţă cu un mediu favorabil unui proces
educaţional care are la bază învăţarea activă sau învăţarea problematizată. Aceste aspecte ar
putea contribui la schimbarea abordărilor tradiţionale pe care le întâlnim în universităţile din
Republica Moldova. Schimbarea atitudinii cadrelor didactice faţă de procesul educaţional,
precum şi implicarea mai activă a universităţilor în edificarea carierei profesionale a
absolvenţilor va favoriza introducerea unei învăţări active şi în universităţile din Republica
Moldova.
Atît în Danemarca cît şi în Marea Britanie elaborarea programelor de studii este de
competenţa instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi
regulamentelor interne. Consiliul Universitar aprobă un regulament propriu de organizare şi
funcţionare, în accord cu standardele naţionale şi internaţionale generale şi specific de
calitate.
Programul de studii este elaborat de unul sau mai multe departamente ale instituţiei, în
strictă concordanţă cu profilul calificării definit în Codul Calificărilor şi se aprobă de către
comitetul (consiliul) academic al facultăţii şi Senatul Universitar (exemplu: Marea Britanie).
Concordanţa dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studii universitare este
un criteriu obligatoriu de evaluare a calităţii. Este obligatoriu avizul asociaţiilor profesionale.
Instituţiile de învăţămînt în ambele ţări au o strategie instituţională de dezvoltare care
încorporează strategia curriculară cu accentul pe învăţarea axată pe studenţi (învăţarea bazată
pe probleme, învăţarea bazată pe cercetare). La crearea programului de studiu un rol
important revine angajabilităţii absolvenţilor, internaţionalizării studiilor.
La elaborarea programelor de studiu este important de a pune accentul pe competenţe,
abilităţile practice de care va avea nevoie studentul în activitatea sa ulterioară. Astfel,
cursurile nu sunt orientate spre familiarizarea studenţilor doar cu teoria existentă, dar conţin
elemente care sunt focusate pe învăţarea unor abilităţi necesare pentru activitatea
profesională.
Un program de studii universitar funcţionează legal dacă este autorizat provizoriu sau
acreditat şi funcţionează în condiţiile stabilite prin actul de autorizare, respective acreditare.
Evaluarea metodologiei de predare a cadrelor didactice şi încurajarea acestora să
reflecteze asupra modului de predare a cursurilor favorizează dezvoltarea unui proces
educaţional interactiv.
Periodic, sînt organizate şedinţe pentru corpul didactic în scopul efectuării schimbului
de experienţă.
La ambele universităţi sunt create şi administrate unele programe/stagii de practică
eficiente să contribuie semnificativ la asigurarea angajării ulterioare a absolvenţilor.
Politica ambelor universităţi oferă posibilitatea studenţilor de a conştientiza (simţi)
viitoarea profesie pînă la obţinerea diplomei, fie prin intermediul unui stagiu anual (organizat
şi desfăşurat la anul 3 de studii) – în Marea Britanie, fie prin colaborarea strînsă cu viitorii
angajatori – în Danemarca. În Marea Britanie multiple programe prevăd, în schimbul stagiului
practic, un studiu anual peste hotare, în scopul obţinerii şi acumulării cunoştinţelor la nivel
internaţional şi dezvoltării cu succes a diverselor forme de colaborare.
86
Încurajarea unui model de învăţare activă la Universităţile din Danemarca şi Marea
Britanie ajută implicarea mai activă a studenţilor în procesul educaţional şi facilitează
îmbunătăţirea atât a cunoştinţelor, cât şi a abilităţilor.
Revizuirea periodică a programelor de studiu şi a cursurilor predate asigură actualizarea
şi monitorizarea eficientă a acestora.
Foştii absolvenţi sunt invitaţi să colaboreze cu universitatea şi să accepte proiectele în
compania în care sunt angajaţi. Ei pot fi invitaţi în calitate de examinatori exteriori, ca
profesori prin cumul sau ca profesor invitat pentru a oferi consultanţă.
Concluzii finale:
• Ambele universităţi utilizează lucrul în grup şi lucrul individual al studenţilor;
• Folosirea pe larg a TI;
• Accentul se pune pe implicarea activă a studenţilor în procesul de învăţămînt;
• Angajatorii sunt cei care se implică la elaborarea programelor de studii, la
evaluarea studenţilor;
• Programele conţin un număr mic de disciplini, module;
• Universităţile sunt autonome în elaborarea programului de studii;
• Programele reflectă necesităţile actuale, nu există disciplini în plus care
împovărează studenţii cu informaţii inutile.
87
Referinţe:
I. Danemarca
1. Act on the Accreditation of Institution of Higher Education, disponibil la
http://ufm.dk/en/legislation/prevailing-laws-and-regulations/accreditation/accreditation
2. Actul danez (de Consoldare) al Universităţilor (The Danish (Consolidation) Act
on Universities).
3. Analiza comparativă a autonomiei universitare instituționale în Danemarca,
Lituania, România, Scoția și Suedia, Chișinău, 2015.
4. Complaints procedure for examination complaints at the Faculty of Social
Sciences, Aalborg University. Disponibil pe Intranetul Proiectului.
5. Guidelines on Rules regarding disciplinary measures for students at Aalborg
University (Translation), Document disponibil pe intranetul Proiectului.
6. Hmelo-Silver, Cindy E. (2004). "Problem-Based Learning: What and How Do
Students Learn?". Educational Psychology Review 16 (3): 235–266
7. KNOWLEDGE FOR THE WORLD. Aalborg University Strategy, disponibil la
http://www.e-pages.dk/aalborguniversitet/383/
8. Legea Danemarcei din 2013 „Actul privind acreditarea instituţiilor de
învăţământ superior” (Act of Acreditation).
9. Ordinul ministrului privind Scala de Notare şi a alte forme de evaluare în
Învăţămîntul Universitar [MO on Grading Scale and Other Forms of Assessments of
University Education, no 666/2011, sectiunea 20(4)].
10. Strategia Universităţii din Aalborg pentru anii 2016-2020 - Knowledge for the
world.
11. The Danish (Consolidation) Act on Universities (the University Act), diponibil
la
http://www.au.dk/fileadmin/www.au.dk/Regelsamlingen/2014/EN_Bekendtgoerelse_af_lov_
om_universiteter_367.pdf
12. http://www.learninglab.aau.dk/
II. Marea Britanie
13. Academic Regulations for Taught Provision.
14. Articles of incorporation of University of Gloucestershire (revăzut în 2015) //
http://www.glos.ac.uk/docs/download/Governance/articles-of-association-may-2016.pdf
15. http://www.glos.ac.uk/faculties-and-schools/Pages/faculties.aspx
16. Codul bunelor practici al Agenţia pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul
Superior adoptat în 1999 // http://www.qaa.ac.uk/en/Publications/Documents/Code-best-
practice-QAA-Board.pdf
17. Codul calităţii // http://www.qaa.ac.uk/assuring-standards-and-quality/the-
quality-code
18. Higher Education Review of University of Gloucestershire, April 2015.
19. UK Quality Cod for Higher Education, . Part B: Assuring and Enhancing
Academic Quality. Chapter 1: Programme Design, Development and Approval.
20. UK Quality Cod for Higher Education. Part B: Assuring and Enhancing
Academic Quality. Chapter 9. Academic Appeals and Student Complaints.
88
21. University of Gloucestershire at Cheltenham and Gloucester. Assessment:
Handbook of Principles and Procedures, 2015/16.
22. University of Gloucestershire: Academic Quality and Partnerships Handbook;
23. http://progspecs.glos.ac.uk/Live/15-
16/MAN/001%20Business%20and%20Management%20Studies.pdf
24. https://privycouncil.independent.gov.uk/work-of-the-privy-council-
office/higher-education/
25. http://www.qaa.ac.uk
26. http://www.qaa.ac.uk/faqs#DAP
27. http://www.glos.ac.uk/governance/council/Pages/university-council.aspx
89
Anexa 1. Model de colectare a datelor
Grile de observatie
Grila 1. Nivel de Sistem
Criteriu Descriere Sursa- Acte
normative,
regulamente,
Ghiduri
Crireiul 1: Acreditarea programelor de studii
a. Organul naţional de acreditare externă
b. Procedura de acreditare: metodologia şi criteriile de
evaluare
c. Relaţiile organului de accreditare cu Ministerul
Educatiei
Criteriul 2: Sistemul de Asigurare a Calităţii
2.1. Existenţa unui sistem naţional de asigurare a calităţii
(AC)
2.2. Organul naţional de AC
2.3. Relaţiia organului de AC cu universităţile
2.4. Procedura de evaluare externă a calităţii: nivele,
criteriile
Criteriul 3: Organe profesionale care implicate în
validarea sau supravegherea modului de desfăşurare a
programelor de studii
Criteriul 4. Programe cu diplome duble şi regunoaşterea
experienţei profesionale
Grila 2. Nivel de Universitate
Criteriu Descriere Sursa- Acte
normative,
regulamente,
Ghiduri
Criteriul 1: Organele de guvernare ale universităţii
1.1. Structura
1.2. Atribuţiile
1.3. Procedura de selecţie
1.4. Organul de conducere responsabil de programme de studii,
procesele predare-învăţare şi evaluare
Criteriul 2: Organele de management universitar/conducerea
executivă
90
2.1. Structura
2.2. Atribuţiile
2.3. Procedura de selecţie
Criteriul 3: Structura organizaţională a universităţii
Criteriul 4: Obiectivele Strategiei procesului de predare-
învăţare centrate pe student (separată sau încorporată în
strategia instituţională): pred-înv. Inovativă, utilizarea IT,
accent pe angajabilitate, internaţionalizare a curruculumului,
achiziţioanre a competenţelor lingvistice si inter-culturale
(Document)
Criteriul 5: Structura cheie responsabilă de organizarea
procesului de predare-învăţare centrate pe student
5.1. Atribuţiile şi subordonare
5.2. Structura/Componenţa
5.3. Acte emise
5.4. Relaţii cu structurile academice universitare (facultăţile,
departamentele, etc)
Criteriul 6: Sistemul universitar de Asigurare a Calităţii (AC)
6.1. Atribuţiile
6.2. Structura
Criteriul 7: Introducerea programelor de studii de licenţă
7.1. Structurile abilitată să iniţieze, elaboreze şi să aprobe un
program de studii. (de menţionat dacă este necesar de consultat
centrul de cariera, finanţele, biblioteca, etc)
7.2. Cerinţele faţă de dosarul pentru programele noi de studii
7.3. Organul care aprobă dosarul
Criteriul 8. Metode de învăţare-predare şi evaluare utilizate la
universitate (diferenţele între abordările la diferite
facultăţi/domenii)
Criteriul 9. Structura responsabilă de ciclul II/ciclul III
9.1. Atribuţiile
9.2. Raporul cu alte struicturi universitare responsabile cu
aprobarea curriculumului
Criteriul 10. Documente privind politicile şi conţinutul
curriculumului universitar
10.1. Formular Programa de Studii (ciclurile I şi II)
10.2. Formular Politicile si procedurile de examinare
10.3. Formular Descruirea Semestrului (pe prpogram)
10.4. Formular Desctierea modulului
10.5. Scala de notare
Criteriul 11. Calificarea pedagogică a personalului academic
11.1. Existenţa calificare pedagigoce formalizate pentru
personalul academic
91
11.2. Existenţa standartelor/metodologiilor naionale
11.3. Structura care oferă/validează calificarea
11.4. Cursurile necesare pentru obţinerea calificării
11.5. Cerinţele formale pentru dezvoltarea şi instruirea continuă a
personalului
11.6. Structura responsabilă cu Instruirea Continuă
11.7. Procedura de monitorizare şi evaluarea a procesului
Criteriul 12. Implicarea studenţilor în guvernarea şi
managementul universităţii.
Criteriul 13. Abordarea invăţării-predării centrate pe student
la nivel de universitate.
13.1. Misiunea/Strategia universităţii
13.2. Promovarea în cadrul universităţii
13.3. Suportul administrative şi financiar în implementarrea
acestei abordări
13.4. Aportul Formarii continue
Grila 3. Nivel de facultate/departament
Criteriu Descriere Sursa- Acte
normative,
regulamente,
Ghiduri
Criteriul 1. Raportul între managementul superior (nivel
universitate) şi managementul facultăţii li/sau departamentului cu
referire la predare-învăţarea centrată pe student.
Grila 4. Nivel de organ/structură responsabilă de elaborare programului de studii
Criteriu Descriere Sursa- Acte
normative,
regulamente,
Ghiduri
Criteriul 1.
Structura organului responsabil cu elaborarea planurilor de
studii şi curriculumului
Criteriul 2.
Raportul acestui organ cu facultatea, departamentul şi alte
structuri din cardul facultăţii/departamentului.
Criteriul 3.
Crearea programelor inter- şi multi-disciplinare.
Criteriul 4.
Procesul de elaborare şi aprobare a programelor noi de studii.
Criteriul 5.
Procesul de aprobare a unui modul nou într-un program de
92
studii existent.
Criteriul 6.
Practicile/metodele de evaluare utilizate.
Criteriul 7.
Implicarea studenţilor în elborarea programelor de studii.
Criteriul 8.
Managementul programelor de studii
8.1. Implicarea personalului academic în organizarea şi
coordonarea unui program de studii
8.2. Modul în care acest process este formalizat
Criteriul 9.
Revizuirea unui program de studii
9.1. Procedura de monitorizarea anuală şi reviziure periodică a
programului
9.2. Indicatorii de performanţă aplicaţi
9.3. Feedback-ul stdenţilor: procedura şi impactul
Grila 5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi
Criteriu Descriere Sursa- Acte
normative,
regulamente,
Ghiduri
Criteriul 1. Structura respomsabilă de studenţii cu disabilităţi.
1.1. Responsabilităţi
1.2. Resurse
Criteriul 2. Măsurile/Aranjamentele destinate studenţilor cu
disabilităţi
Criteriul 3. Abordările pentru studenţii social dezavantajaţi
Criteriul 4. Capacitatea universităţii privind metodele de
predare pentru studenţii care provin din medii dezavantajate
Criteriul 5. Suportul academic disponibil pentru cu dizabilităţi
de învăţare
Grila 6. Nivel de program de studii
Criteriu Descriere Sursa- Acte
normative,
regulamente,
Ghiduri
Criteriul 1.
Nivelul de reflectare în strategia instituţională o
abordării procesului de învăţare-predare
Criteriul 2.
Axarea programului de studii
93
Criteriul 3.
Strucrtura planului de studii a programului
3.1. Nr de ore total, pe semester
3.2. Modulele
3.3. Evaluarea studenţilor
3.4. Evaluarea personalului academic
3.5. Progresia învăţării
Criteriul 4.
Tipul de acreditare: academic/regulatoriu sau professional
Criteriul 5.
Nivelul de utilizarea a IT, platformelor de e-instrire şi/sau
învăţării mixte (blended)
Criteriul 6.
Elaborarea, îmbunătăţirea/modernizarea şi
organizarea/gestionarea programului de studii
6.1. Procedura şi structura responsabilă
6.2. Implicarea studenţilor
6.3. Implicarea angajatorilor şi altor părţi interesate (ex.
absolvenţilor)
6.4. Funcţiile personalului academic implicat în desfăşurarea
programului
Criteriul 7.
Documentele/materialele de însoţire/suport a programului şi
disponibilitatea lor publică (descrierea cursurilor,
regulamente de studiu, ghiduri, finalităţile programului,
ghiduri de evaluare)
Criteriul 8.
Gestionarea programului de studii
8.1. Regulamente cu privire la programul de studii
8.2. Structura care monitorizează implementarea regulamentului
8.3. Reguli de formare a şarjei (normei) personalului academic
(pentru diferite tipuri de activităţi: predare, supervizare, evaluare)
8.4. Volumul de lucru a studentului: procedura de calculare şi
impactul asupra elaborării currulumului
8.5. Finalităţile programului şi evaluarea acestora
Criteriul 9.
Evaluarea studenţilor
9.1. Regulamente/ghiduri existente
9.2. Forme de evaluare
9.3. Măsuri de eviatre a trişării şi plagiatului
9.4. Prevederi pentru contestaţii
9.5. Implicarea examentariolor externi
9.6. Sistemul de notare, creditelor de studii şi recunoaştere
94
rezultatelor studiilor anterioare
Criteriul 10.
Incorporarea în program şi facilitatrea mobilităţii acdemice
Criteriul 11.
Evaluarea de către studenţi a personalului academic şi
gestionarea rezultatelor feedback-ului.
Criteriul 12.
Cerinţele academice pentru inmatriculare la programul de
studii
Criteriul 13.
Monitorizarea angahabilităţii absolvenţilor programului.
95
Anexa 2. Tabel de raportare a datelor, Universitatea din Aalborg, Danemarca
Formularea întrebării,
problemei
Materialul
consultat
Constatări Reflecţii
1. Nivel de sistem
Crireiul 1: Acreditarea
programelor de studii
Sistemul de
acreditare se
bazează pe Legea
din 2013 - Actul
privind acreditarea
instituţiilor de
învăţământ
superior (Act of
Acreditation ).
Sistemul de
acreditare în
Danemarca este
constituit din
Consiliul de
Acreditare şi
Institutul danez
pentru acreditare
Actul schimbă
sistemul de
acreditare de până la
2013 de la
acreditarea
programelor de studii
la acreditare
instituţiei.
Acreditarea
instituţională se
bazează pe cinci
criterii statutare:
- Politicile şi
strategia de asigurare
a calităţii.
-Organizarea şi
managementul
calităţii.
-Baza de cunoştinţe a
progrmelor.
- Nivelul şi
conţinutul
programelor.
-Relevanţa
programelor.
În general, sistemul
de acreditare danez
are menirea să
amelioreze calitatea
programelor în
sectorul
învăţământului
superior şi să
contribuie la crearea
unei pieţe
educaţionale mai
coerente,
transparentă în
beneficiul
studenţilor, pieţei
Considerăm logică
şi raţională
efectuarea acredităii
instituţionale în
cadrul căreia este
efectuată şi
acreditarea
programelor de
studiu.
Practica bună de a fi
incluşi în Consiliul
de Acreditare şi
reprezentanţii
studenţilor.
96
Criteriul 2: Sistemul de
Asigurare a Calităţii
Procedura de evaluare
externă a calităţii: nivele,
criteriile
Criteriul 3. Programe cu
diplome duble şi
recunoaşterea experienţei
profesionale
În sistemul danez
de învăţământ nu
există organ
central/naţional de
asigurarea a
calităţii.
Calitatea
programelor de
studii este supusă
evaluării externe în
cadrul procedurii
de acreditare a
acestora, unul din
criteriile de
prezentare a
programului fiind
Asigurarea internă
a calităţii şi a
dezvoltării
(Internal quality
assurance and
development).
În conformitate cu
Actul danez (de
Consoldare) al
Universităţilor
(Partea 2, art. 3a).
forţei de muncă şi a
instituţiilor de
învăţământ.
În cazul acreditării
instituţionale
universitatea trebuie
sa ilustreze şi să
documenteze
sistemul de asigurare
a calităţii şi a
activitatea acestuiai
conform celor cinci
criterii de acreditare
stabilite în ordinul
ministerial privind
acreditarea, şi
anume:
-Politicile şi strategia
de asigurarea a
calităţii.
-Organizarea şi
managementul
calităţii.
-Baza de cunoştinţă a
programelor de studii
-Nivelele şi
conţinutul
programelor.
-Relevanţa
programelor.
Confrom art. 6 a
Actului universitatea
poate acorda o
diplomă daneză
studenţilor care au
absolvit un program
Este o practică
logică.
Considerăm
justificată procedura
evaluării externe a
calităţii programelor
de studii în cadrul
procedurii de
acreditare.
Este o practică
interesantă.
97
de studii peste
hotare. Deasemenea,
universitatea poate
acorda diplomă
studenţilor care au
realizat părţi ale
programului de studii
la universitate, fără a
fi înscrişi în
universitatea
respectivă.
2. Nivel de Universitate
Criteriul 1: Organele de
guvernare ale universităţii
Criteriul 2: Organele de
management
universitar/conducerea
executivă
Conform Actului
danez (de
Consoldare) al
Universităţilor
(The Danish
(Consolidation)
Act on
Universities)
Consiliul este
organul de
guvernare al
universităţii.
Actul danez (de
Consoldare) al
Universităţilor
(The Danish
(Consolidation)
Act on
Universities)
Consliul constă din 9
- 11 membri şi este
constituit din membri
externi şi membri
interni, care
reprezintă
comunitatea
academică, inclusiv
dotoranzii salariaţi,
personalul tehnic şi
administrativ şi
studenţii univerităţii.
Majoritatea în
Consiliului este
formată din membrii
externi.
Aceste comisii
trebuie să se asigure
că candidaţii la
funcţia de membru
extern al Consiliului
satisfac cerinţele
privind calificarea şi
angajamentul faţă de
universitate.
Rectorul este
responsabil pentru
managementul de zi
cu zi a universităţii.
Rectorul (la fel şi
prorectorii) este
numit de către
Este oportună
practica de a include
în componenţa
Consiliului membrii
externi care pot fi
activ implicaţi în
procesul asigurării
calităţii procesului
de studiu fiind
persoanele
competente
(judecători,
procurori, notari).
98
Structura
organizatorică a
universităţii este
stipulată în
Statutul instituţiei.
Consiliu, în urma
unui anunţ public, la
recomandarea
comisiei de
desemnare instituite
de către Consiliul.
3. Nivel de facultate,
departament
Criteriul 3: Structura
Facultăţii/Departamentului
Rectorul este
organul care
determină structura
internă a
universităţii, în
limitele stabilite de
consiliul
universităţii.
În Actul
Universităţilor
există prevederi
asupra unor
organisme
specifice, aferente
problemelor
academice, de
cercetare şi de
colaborare cu
părţile interesate:
panourile
angajatorului,
comisiile de
doctorat, consiliile
de studii, etc.
În cadrul fiecărei
facultăţi activează
departamente, şcoli
doctorale, consiliile
de studii (şi , în unele
universităţi , şcoli).
Decanul, desemnat
de rector în baza
unui aviz public,
reprezintă facultatea
şi este responsabil de
gestionarea
activităţilor acesteia.
Responsabilitatea
principală a
decanului este
gestionarea
finanţelor facultăţii şi
managementul
personalului. El este
membru al echipei
de conducere
executive a
universităţii şi
membru al
consiliului academic
al facultăţii.
Departamentul din
cadrul facultăţi este
condus de un şef de
departament, angajat
de către decan, în
baza unui anunţul
public.
Şeful de departament
instituie consiliul
departamentului,
determina mărimea
Practica privind
înzestrarea
Decanului cu funcţii
de administrare
financiară este
oportună şi urmează
a fi preluată.
99
şi structura lui,
precum şi durata
mandatului
membrilor aleşi ai
consiliului.
Consiliul
departamentului este
compus din şeful de
departament,
reprezentanţii
personalului
academic, inclusiv
doctoranzi salariaţi, a
personalului tehnic şi
administrativ şi a
studenţiilor.
Reprezentarea
studenţiilor în
cadrul Consiliului
Departamentului
este o practică
benevenită.
4. Nivel de
organ/structură
responsabilă de elaborare
programului de studii
Actul Intern al
Universităţii
Fiecare consiliu de
studii trebuie să
includă un număr
egal de reprezentanţi
ai cadrelor didactice
şi ai studenţilor, aleşi
de către personalul
academic şi,
respectiv studenţii.
Principala
responsabilitatea a
consiliului de studii
este elaborarea
planului de studii, a
ghidului de studii,
asigurarea calităţii
programului, dar şi
asigurarea
organizării,
performanţei şi
desfăşurării
procesului de
predare-învăţare.
În unele universităţi
(de exemplu Aalborg
Universitiy)
consiliile de studii
ale programelor de
100
Criteriul 1: Obiectivele
Strategiei procesului de
predare-învăţare centrate
pe student
Criteriul 2: Structura cheie
responsabilă de
organizarea procesului de
Învăţarea bazată pe
probleme/proiecte
(PBL) este una din
direcţiile strategice
ale Strategiei
Universităţii din
Aalborg pentru
anii 2016-2020 -
Knowledge for the
world.
Structura inter-
universitară
responsabilă de
studii aferente unui
subiect/domeniu sunt
organizate în şcoli,
care sunt aprobate de
către rector la
recomandarea
decanului facultăţii.
Fiecare şcoală este
administrată de către
şeful şcolii.
Încorporarea
organizaţională a
principiilor PBL:
scolile vor elabora
programe în baza
principiilor PBL,
asigurarea integrarii
PBL ca un obiectiv
de învăţare explicită
în programele
şcolare şi
regulamentele
tuturor programelor
de studiu, iniţierea
sisitematică în PBL a
studenţilor de la
toate programele de
studii, iniţierea
sistematică în PBL a
noului personal
academic, elaborarea
şi asigurarea
implementării (şefii
de departamente) a
unui plan de
perfecţionare a PBL
şi a IT competenţelor
a personalului
academic.
Academia PBL
elaborează activităţi
pedagogice, sprijină
Este interesantă şi
considerăm foarte
utilă practica creării
unei şcoli de
cercetare.
Practica este
oportună şi urmează
a fi preluată.
101
predare-învăţare centrate
pe student
Criteriul 3: Implicarea
studenţilor în guvernarea
şi managementul
universităţii
implementarea,
promovarea şi
dezvoltarea PBL în
cadrul AAU este
Academia PBL.
În conformitate cu
Actul
Universităţilor şi
statutele
universităţilor
reprezentanţii
studenţilor sunt
membri în toate
organele de
management şi
cele consultative
universitare.
reţelele de cercetare
şi oferă cunoştinţe şi
resurse actualizate cu
referire la PBL în
general, dar şi la
modelul PBL
Aalborg, atât pe plan
intern, cât şi cel
extern.
În universităţile
daneze studenţii au o
contribuţie majoră în
gestionarea
procesului
educaţional, fiind
reprezentaţi în
consiliile academice
la toate nevelele
universitare şi în
consiliile de studii, în
care studenţii
constitue 50% din
numărul membrilor.
Practica este
oportună şi urmează
a fi preluată.
5. Integrarea grupurilor
dezavantajate de studenţi
Universitatea poate
oferi condiţii
speciale de
examinare pentru
studenţii cu handicap
fizic sau dizabilităţi
mintale şi a
studenţilor cu o
limbă maternă, alta
decât cea din
Danemarca, în cazul
în care universitatea
consideră că este
necesar pentru a
oferi astfel de
studenţi cu în situaţia
de testare.
Sunt prevăzute în
Universitate căi de
Urmează ca fie
preluată experinţa în
acest domeniu prin
crearea condiţiilor
pentru astfel de
categorii de
studenţi.
102
acces, blocuri de
studii cu un nivel, căi
de acces pentru
slabvăzători.
6. Infrastructura
(mediul fizic)
Universitatea
achiziţionează şi
alocă resurse pentru
a susţine şi a facilita
aplicarea învăţării
bazate pe
problemă/proiect.
Aceasta implică:
oferirea de spaţii
pentru lucrul în grup,
întâlnirile cu
supraveghetorul de
proiect, clase de
diferite mărimi şi
dotari cu echipament
pentru activităţile de
studii (lecţii,
seminare,
laboartoare,
workshop-uri);
menţinerea unei
biblioteci
universitare, care
oferă studenţilor
acces la reviste
ştiinţifice de
specialitate,
periodice şi literatura
ştiinţifică care conţin
informaţii despre
rezultate de ultimă
oră; oferirea
accesului la
informţiile şi
sistemele/platformele
IT pentru sprijinire
activităţilor din
cadrul proiectului.
Considerăm, că în
mod prioritar,
finanţarea urmează
a fi redistribuită în
scopul înzestrării,
echipării tehnice.
103
L7: Nivelul
Programului de studii
ADMINISTRAREA
AFACERILOR
Structura programului de
studii
Evaluarea studenților
Evitarea și sancționarea
trișatului și plagiatului
http://www.glos.ac.uk/study/undergraduat
e/Pages/undergraduate-degrees.aspx
Assessment: Handbook of Principles and
Procedures, 2015/16.
University of Gloucestershire at
Cheltenham and Gloucester. Assessment:
Handbook of Principles and
Procedures, 2015/16
Programul Business și Administrare este
prevăzut pentru 3 ani, respectiv, 6 semestre.
Volumul de lucru pentru un an este de 120 CAT.
1 ECTS echivalează cu 2 CAT, 1 CAT este
echivalent a 10 ore efort depus de student.
Pentru a obține diploma de licență e nevoie de
acumulat 360 CATS. Fiecare modul are 15 sau
30 CATS.
Sunt clar stipulate tipurile de examen care sunt
folosite la fiecare modul, cerințele înaintate,
rezultatele învățării de care trebuie să dea
dovadă studentul, care sunt cerințele pentru
obținerea anumitului calificativ, care sunt
consecințele nerespectării termenului de
prezentare a lucrărilor sau de neprezentare la
examen.
În Regulamentele interne ale universității se
prezintă definiția clară a ceea ce reprezintă
plagiatul. Acest lucru înseamnă că studenții nu
trebuie să copieze, parafrazeze sau să prezinte o
altă lucrare ca fiind a lor proprie. De asemenea
se prezintă și alte forme care sunt asociate
plagiatului.
În toamna 2015 a fost declarată folosirea de
către Universitatea Gloucestershire a software-
Se publică principii și
proceduri separate pentru
evaluarea studenților cu
dezabilități.
104
Contestațiile studenților
Sistemul de notare actual
UK Quality Cod for Higher Education.
Part B: Assuring and Enhancing
Academic Quality. Chapter 9. Academic
Appeals and Student Complaints
Academic Regulations for Taught
Provision
ului de detectare a plagiat Turnitin.
În universitate există posibilitatea de a înainta
anumite contestări. Acestea sunt reglementate.
Astfel sunt prevăzute situațiile în care ar putea fi
înaintate contestările.
Sistemul de notare este exprimat în procente și
cu litere. Astfel 70-100% echivalează cu nota A,
60-69% - B; 50-59 –C; 40-49 – D. Acestea sunt
notele de promovare. Mai jos de 40% nu sunt de
promovare.
L8: Nivelul pregătirii
Pedagogice
În UoG se salută participarea profesorilor, în
deosebi a celor tineri la diferite evenimente
organizate.
L7. Nivelul
Programului de studii
TEHNOLOGII
INFORMAŢIONALE
http://www.en.aau.dk/education/study-in-
scandinavia
• Modelul Aalborg pentru învățarea bazată pe
probleme (PBL)
• Lucru în grup
• Abordare bazată pe echipă
• Modelul de curricula 3+1
• Tema pentru semestru
• Coordonator al semestrului.
• Metoda de studiu este,
de asemenea, cunoscută
sub numele de lucru la
un proiect pe bază de
problemă, pe scurt, acest
lucru înseamnă că, în
fiecare semestru toată
lumea lucrează
îndeaproape, împreună
cu un grup de colegi
asupra unei sarcini în
scris scris.
L8: Nivelul instruirea
pedagogică
http://www.learninglab.aau.dk/about/ • Learning Lab
• Laborator de învățare
• LACS - Centrul de Limbă și Servicii de
comunicare
• Laboratorul de învățare
imputernicește
personalul să
îndeplinească
105
• Adjunktpædagogikum: Certificarea în
pedagogie pentru învățământul superior.
angajamentul
Universității din Aalborg
pentru excelență în
predare și învățare în
învățământul superior.
• Engleză academică la un
nivel înalt; Certificarea
obligatorie în limba
engleză (profesori
asistenți)
L7. Nivel de program de
studii DREPT
Criteriul 1: Implicarea
personalului academic
în organizarea şi
coordonarea unui
program de studii
Ordinul ministrului [MO on Grading
Scale and Other Forms of Assessments of
University Education, no 666/2011,
sectiunea 20(4)]
Consiliul de studii elaborează Curriculumulul
urmând prevederile actelor legale şi ordinelor
emise de ministerul de resort. După un control
juridic riguros decanul facultăţii aprobă
programul şi il propune spre evaluare consiliului
academic.
Fiecarea program de studiu oferit la AAU este
elaborat şi gestionat de către un consiliu de
studii din cadrul unei şcoli care funcţionează la
una sau mai multe facultăţi. Conţinut şi
procesele fiecărui semestru al programului sunt
planificate şi controlate de grupul de semestru.
Grupul de semestru, denumit şi grup de
coordinare, este format din cadre academice
(profesorii ce ţin cursurile şi supraveghetorii
proiectelor realizate în semestrul respectuiv)
secretarul de studiu şi reprezentanţi ai
studenţilor.
106
Feedback-ul stdenţilor:
procedura şi impactul
Criteriul 2: Evaluarea
studenţilor
Ordinul ministrului privind Scala de
Notare şi a alte forme de evaluare în
Învăţămîntul Universitar [MO on Grading
Scale and Other Forms of Assessments of
University Education, no 666/2011,
sectiunea 20(4)].
În cadrul evaluării semestriale şcoala trimite
tuturor studenţilor un scurt chestionar.
Răspunsurile studenţilor sunt prezentate
consiliilor de studii, şi transmise fiecărui
coordonator de semestru pentru a le folosi,
împreună cu alte documente (inclusiv procesele
verbale ale întâlnirilor grupului de semestru), ca
bază pentru întocmirea raportului de evaluare a
semestru şi a procesului de predare în cadrul
acesuia. Coordonatorul semestru poate organiza
şi o întâlnire de evaluare la care trebuie să
participle tooţi profesorii şi studenţii din acel
semestru.
Toate cursurile obligatorii trebuie evaluate în
scris şi/sau examen oral (inclusiv eşantion de
proiect). Dacă evaluarea nu este internă, la
examen este implicat şi un examinator extern
Studenţi în Danemarca sunt evaluaţi potrivit
unei gradaţii constând din puncte grupate în 7
niveluri. Acest specific deseori creează
dificultăţi studenţilor danezi în a fi acceptaţi în
alte universităţi care solicit doar studenţi cu
evaluare de top.
L7. Nivel de program de
studii
ADMINISTRAŢIE
PUBLICĂ
Integrarea programului de
studii în strategia
universitară
Învățarea bazată pe problemă reprezintă
unul dintre obiectivele strategice ale
Universității pentru perioada 2016-2021,
iar principiile acesteia reprezintă principii
fundamentale care dezvoltă proiectarea,
gîndirea independentă și formarea
profesională. Integrarea în contextul
Metodologia de predare Active Learning este o
metodă inovatoare, a cărei principiu este
învățarea centrată pe student. În cadrul acestui
proces, studenții sunt antrenați în diverse
activități, care promovează analiza, sinteza și
evaluarea informațiilor obținute în clasă.
Activitățile sunt desfășurate sub formă de
107
Axarea pe angajabilitate
Digitalizarea procesului
de predare
organizațional al AAU a principiilor PBL
are loc în următorul mod:
Enunțarea în mod explicit a
principiilor PBL în calitate de rezultat
al învățării în conținutul curriculla și a
tuturor programelor de studii;
Dezvoltarea profesională a
personalului academic conform
principiilor PBL și utilizarea
mijloacelor TIC în procesul de
predare.
Aceste metode de predare deschid calea
spre locuri de muncă mai bune pe piața
muncii.
Mediile on-line bogate în tehnologii, care
în practică servesc ca un spaţiu fizic
pentru colaborarea între studenţi,
descoperiri şi inovații, sprijină procesul de
învăţare ce are loc în interiorul clasei.
umbrelă și constau în principal din:
• Simulări
• Proiecte de grup
• Formularea unei probleme
• Proiecte investigaționale
• Studii de caz.
L8: Nivelul de pregătire
pedagogică
Structuri responsabile cu
formarea pedagogică
Reieșind din tendința instituţiilor de
învăţământ superior de a se concentra pe
cercetare, statutul pedagogului poate fi
îmbunătăţit prin adoptarea abordării
metodelor de predare centrate pe student.
Acesta ţine cont de inovare şi permite
profesorilor să-şi desfăşoare cursurile în
maniera în care doresc, acordând în
același timp studenţilor flexibilitatea de a
În Universitatea din Aalborg există Learning
Lab, activitățile căruia sunt următoarele:
Pedagogia școlii superioare pentru asistenți
universitari pentru care se conferă certificare
în pedagogia învățămîntului superior
Cursuri pentru noii veniți la Universitatea
Aalborg: Pedagogia fundamentală, Învățarea
Bazată pe Problemă, TIC în predare etc.
Formare continuă a personalului cu
108
se dezvolta în felul ales de ei înşişi. experiență în muncă
Diverse seminare, ateliere de lucru, training
individual etc.
În Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de
Nord există la nivel de stat Cadrul Standardelor
Profesionale pentru predare și susținerea
învățării în învățămîntul superior.
L7: Nivel de program
de studii
ANTREPRENORIAT
ŞI ADMINISTRAREA
AFACERII
Învățarea bazată pe problemă reprezintă
unul dintre obiectivele strategice ale
Universității pentru perioada 2016-2021,
iar principiile acesteia reprezintă principii
fundamentale care dezvoltă proiectarea,
gîndirea independentă și formarea
profesională. Integrarea în contextul
organizațional al AAU a principiilor PBL
are loc în următorul mod:
Enunțarea în mod explicit a
principiilor PBL în calitate de rezultat
al învățării în conținutul curriculla și a
tuturor programelor de studii
Dezvoltarea profesională a
personalului academic conform
principiilor PBL și utilizarea
mijloacelor TIC în procesul de
predare.
Aceste metode de predare deschid calea
spre locuri de muncă mai bune pe piața
muncii.
Mediile on-line bogate în tehnologii, care
în practică servesc ca un spaţiu fizic
Metodologia de predare Active Learning este o
metodă inovatoare, a cărei principiu este
învățarea centrată pe student. În cadrul acestui
proces, studenții sunt antrenați în diverse
activități, care promovează analiza, sinteza și
evaluarea informațiilor obținute în clasă.
Activitățile sunt desfășurate sub formă de
umbrelă și constau în principal din:
• Simulări
• Proiecte de grup
• Formularea unei probleme
• Proiecte investigaționale.
109
pentru colaborarea între studenţi,
descoperiri şi inovații, sprijină procesul de
învăţare ce are loc în interiorul clasei.
L8: Nivelul de pregătire
pedagogică
Structuri responsabile cu
formarea pedagogică
Reieșind din tendința instituţiilor de
învăţământ superior de a se concentra pe
cercetare, statutul pedagogului poate fi
îmbunătăţit prin adoptarea abordării
metodelor de predare centrate pe student.
Acesta ţine cont de inovare şi permite
profesorilor să-şi desfăşoare cursurile în
maniera în care doresc, acordând în
același timp studenţilor flexibilitatea de a
se dezvolta în felul ales de ei înşişi.
În Universitatea din Aalborg există Learning
Lab, activitățile căruia sunt următoarele:
Pedagogia școlii superioare pentru asistenți
universitari pentru care se conferă certificare
în învățămîntului superior
Cursuri pentru noii veniți la Universitatea
Aalborg: Pedagogia fundamentală, Învățarea
Bazată pe Problemă, TIC în predare etc.
Formare continuă a personalului cu
experiență în muncă.
110
Anexa 3. Tabel de raportare a datelor pentru UoG, Marea Britanie
Formularea
întrebării/problemei
Materialul
consultat
Constatări Reflecţii
1. Nivel de sistem
Criteriul 1: Acreditarea
programelor de studii
Criteriul 2: Sistemul de
Asigurare a Calităţii
Codul Calităţii
Acreditarea
programelor de
studii se face cu
implicare a trei
organizaţii:
Comitetul Privy,
Agenţia pentru
Asigurarea
Calităţii în
Învăţământul
Superior, Consiliul
pentru Finanţarea
Învăţământului
Superior din
Anglia
Organul care
monitorizează
calitatea studiilor
în Marea Britanie
este numit Agenţia
pentru Asigurarea
Calităţii în
Învăţământul
Superior
Criteriile principale:
1. managementul
academic;
2. standardele
academice şi
asigurarea calităţii;
3. burse şi
eficienţa pedagogică
a cadrelor didactice;
4. mediul în care
se va desfăşura
programul de studiu.
Procesul de
asigurare a calităţii
este reglementat de
Codul calităţii, care
conţine trei părţi: (1)
standardele
academice; (2)
calitatea academică;
(3) informaţii cu
privire la
reglementările
privind învăţământul
superior.
Acest system de
acreditare este
prea complex şi
foarte specific
Marii Britanii.
Totuşi, criteriile
folosite sunt bine
formulate şi pot fi
utilizate şi în RM.
Prevederile
Codului calităţii
pot fi studiate
pentru a
îmbunătăţi
procesul de
asigurare a
calităţii în RM.
2. Nivel de universitate Statutul
Universităţii
Organe de
conducere:
Consiliul, Rector,
Vice-rector,
Comitet
Academic,
Din punct de vedere
academic
universitatea este
compusă din
facultăţi şi 10 şcoli.
Acest model de
management este
efficient în Marea
Britanie.
Adaptarea lui la
condiţiile RM ar
putea fi dificilă.
111
Secretar,
Organizaţii
studenţeşti.
3. Nivel de facultate/
Departament
Statutul
Universităţii
Universitatea din
Gloucestershire
are trei facultăţi:
(1) Facultatea de
Ştiinţe Aplicate;
(2) Facultatea de
Business, Educaţie
şi Studii
Profesionale şi (3)
Facultatea de
Media, Arte şi
Tehnologii.
Fiecare Facultate
este condusă de
decan şi este
struturată în şcoli.
Specialitatea Drept
se află în cadrul
Şcolii de Business,
care este parte a
Facultăţii de
Business, Educaţie şi
Studii Profesionale.
Aici se pregătesc
jurişti pentru mediul
de afaceri.
Această structură
este destul de
complex şi greu
adaptabilă în RM.
4. Nivelul Consiliul de
studiu
Criteriul 1: Obiectivele
Strategiei procesului de
predare-învăţare centrate
pe student
Consiliul
Facultăţii este
responsabil de
programele
academice ale
Facultăţii, inclusiv
de standardele
academice şi de
performanţă a
programelor pe
care facultatea
trebuie să le
implementeze în
conformitate cu
strategia de
predare-învăţare a
universităţii.
Procesul de
predare-învăţare
centart pe student
este asigurat în
La Specialiatetea
Drept, curriculum nu
este elaborate după
metodologia PBL
Rolul Consiliului
Facultăţii în RM
poate fi extins
pentru a asigura
repectarea
standardelor
academic.
Modul de
integrare a
procesului de
predare-învăţare
112
Criteriul 2: Structura
cheie responsabilă de
organizarea procesului de
predare-învăţare centrate
pe student
Criteriul 3: Structura
cheie responsabilă de
organizarea procesului de
predare-învăţare centrate
pe student
depenenţă de
speficul facultăţii
Fiecare facultate
decide
metodologia de
predare a
cursurilor în
dependenţă de
specificul
facultăţii
Satutul
Universităţii
La Universitatea
din
Gloucestershire
Organizaţiile
studenţeşti trebuie
să fie create şi
administrate de
către studenţi în
baza unui statut
aprobat de către
Consiliu.
La Specialitatea
Drept nu există o
strudtură special
create pentru
organizarea
procesului de
predare-învăţare
centrat pe student,
titularul de curs
decide
Studenţii sunt
implicaţi la toate
nivelele în procesul
de elaborare şi
monitorizare a
strategiilor
academice, iar
universitatea asistă
organizaţiile
studenţeşti în
instruirea membrilor
acestora pentru a
participa mult mai
activ în procesul de
administrare
academică.
centrate pe
student la
Specialitatea
Drept este similar
celui existent în
RM.
Implicarea
titularului de curs
în alegerea
metodologiei de
predare reste
imporatantă.
Încurajarea
participării
studneţilor în
procesul de
administrare a
programului de
studiu este
important.
5. Integrarea
studenţilor dezavantajaţi
Studenţii cu grad
de invaliditate îşi
fac studii în
instituţii de
învăţămînt
obişnuite.
Universitatea este
înzestrată cu rampe
speciale pentru
studenţii care se
deplasează cu scaune
rulante pe teriroriul
campusului şi în
interiorul blocurilor
de studii. Sunt
prevăzute facilităţi
Acest lucru
lipseşte în
universităţile din
RM.
113
financiare prin
aplicarea la Bursa
pentru Studenţii cu
Dezabilităţi.
6. Infrastructura
(mediul fizic)
Spaţiile destinate
corpului didactic şi
colaboratorilor
sunt foarte bine
dotate cu
echipament
necesar pentru
lucru.
Dotarea tehnică a
instituţiei facilitează
procesul de învăţare
activă, este utilizată
pe larg platforma
Moodle.
Încurajarea
cadrelor didactice
de a folosi cât
mai active
această
platformă.
114
L7: Nivel Program de
studii
ADMINISTRAREA
AFACERILOR
Structura programului de
studii
Evaluarea studenților
Evitarea și sancționarea
trișatului și plagiatului
http://www.glos.ac.uk/study/u
ndergraduate/Pages/undergrad
uate-degrees.aspx
Assessment: Handbook of
Principles and Procedures,
2015/16.
University of Gloucestershire
at Cheltenham and Gloucester.
Assessment: Handbook of
Principles and Procedures,
2015/16
Programul Business și Administrare este
prevăzut pentru 3 ani, respectiv, 6 semestre.
Volumul de lucru pentru un an este de 120
CAT. 1 ECTS echivalează cu 2 CAT, 1
CAT este echivalent a 10 ore efort depus de
student. Pentru a obține diploma de licență
e nevoie de acumulat 360 CATS. Fiecare
modul are 15 sau 30 CATS.
Sunt clar stipulate tipurile de examen care
sunt folosite la fiecare modul, cerințele
înaintate, rezultatele învățării de care
trebuie să dea dovadă studentul, care sunt
cerințele pentru obținerea anumitului
calificativ, care sunt consecințele
nerespectării termenului de prezentare a
lucrărilor sau de neprezentare la examen.
În Regulamentele interne ale universității se
prezintă definiția clară a ceea ce reprezintă
plagiatul. Acest lucru înseamnă că studenții
nu trebuie să copieze, parafrazeze sau să
prezinte o altă lucrare ca fiind a lor proprie.
De asemenea se prezintă și alte forme care
sunt asociate plagiatului.
În toamna 2015 a fost declarată folosirea de
către Universitatea Gloucestershire a
Se publică principii și proceduri separate
pentru evaluarea studenților cu dezabilități.
115
Contestațiile studenților
Sistemul de notare actual
UK Quality Cod for Higher
Education. Part B: Assuring
and Enhancing Academic
Quality. Chapter 9. Academic
Appeals and Student
Complaints
Academic Regulations for
Taught Provision
software-ului de detectare a plagiat
Turnitin.
În universitate există posibilitatea de a
înainta anumite contestări. Acestea sunt
reglementate. Astfel sunt prevăzute
situațiile în care ar putea fi înaintate
contestările.
Sistemul de notare este exprimat în
procente și cu litere. Astfel 70-100%
echivalează cu nota A, 60-69% - B; 50-59 –
C; 40-49 – D. Acestea sunt notele de
promovare. Mai jos de 40% nu sunt de
promovare
L8: Nivelul pregătirii
Pedagogice
În UoG se salută participarea profesorilor,
în deosebi a celor tineri la diferite
evenimente organizate.
L7. Nivel program de
studii TEHNOLOGII
INFORMAŢIONALE
Fiecare curs are un program de studiu de
trei ani, cu opțiunea de program de studiu
de patru ani. Acesta din urmă înseamnă că
studenții au un stagiu de durata unui an
universitar complet în industrie, după al
doilea an de studiu. După aceea, se întorc la
universitate pentru a finaliza ultimul an de
studiu. Acest lucru este opțional, dar
recomandat, deoarece oferă studenților
posibilitatea de a avea un an de experiență
în CV-ul lor la absolvire.
Programul de studiu cuprinde atât ore de
contact teoretice cât și practice, precum și
lucru individual. Este destul de similar cu
programul de studiu la universitatea noastră,
în ceea ce privește disciplinele predate și
tipurile de ore de contact. Acesta diferă însă
la capitolul volumul de lucrări de proiecte
atribuite studenților și, de asemenea, prin
faptul că un proiect este atribuit unui grup, nu
fiecărui student în parte. De asemenea, la
UoG ei tind să aducă cercetarea în procesul
de studiu mult mai mult decât noi. Fiecare
membru al personalului didactic folosește
116
experiența sa proprie de cercetare la ore și de
asemenea, aduce noi idei și descoperiri
studenților săi, ceea ce este minunat,
deoarece studenții au acces constant la cele
mai noi materiale științifice, putând astfel să
aibă o perspectivă mai largă asupra
domenului de studiu.
L7. Nivel program de
studii DREPT
Criteriul 1: Implicarea
personalului academic
în organizarea şi
coordonarea unui
program de studii
Feedback-ul studenţilor:
procedura şi impactul
Codul de calitate Programul de studiu este compus din
module obligatorii şi opţionale.
Aprobarea iniţială a cursurilor noi se face
de către Comitetul pentru Dezvoltare
Academică. Facultăţile, de obicei,
generează noi cursuri în conformitate cu
Planul Universităţii şi Facultăţii, care este
prezentat de către decan. Validarea
cursurilor se face de către Panelul de
validare care sunt aprobate de Comitetul
privind Standardele Academice şi Calitate.
Universitatea colectează şi feedback-ul din
partea studenţilor prin intermediul unui
sondaj extern (Sondajul Naţional al
Studenţilor). La nivel intern, evaluarea
individuală a fiecărui modul este
obligatorie, dar universitatea nu imune un
anumit model.
Modul de elaborare, modificare a cursurilor
urmează a fi revăzut în RM
Feedback-ul studenţilor trebuie încurajat. Un
sondaj la nivel national ar fi binevenit.
L7: Nivel program de
studii
ADMINISTRAREA
PUBLICĂ
- discuţii cu Sharon Harvey,
Director Academic în cadrul
Şcolii de Business şi Şcolii de
Drept
Şcoala de business a Universității din
Gloucestershire oferă oportunitatea de a
studia dreptul în cadrul programului
intitulat „Studii Juridice”.
117
- consultarea site-ului
Universității din
Gloucestershire.
În cadrul programului „Studii Juridice”
strategia de predare şi învățare este aliniată
cu cea a Universității, care își propune să
dezvolte la studenți capacitatea de a învața
independent și în colaborare, să-i
pregătească pentru viață și pentru plasament
în câmpul muncii, să dezvolte abilităţi de
gândire critică în planificarea și luarea
deciziilor.
Programul utilizează o varietate de
abordări, cum ar fi: prelegeri, dezbateri,
seminarii, jocuri de rol, procese simulate,
studii de caz și prezentări, pentru a se
asigura că rezultatele de învățare ale
programului pot fi realizate și demonstrate.
L8: Nivelul de instruire
pedagogică
Clegg, S. 2009. Histories and
institutional change:
understanding academic
development practices in the
global ‘north’ and ‘south’.
International Studies in
Sociology of Education.
http://www.esf.org/fileadmin/P
ublic_documents/Publications/
professionalisation_academics.
În Regatul Unit al Marii Britanii și al
Irlandei de Nord există la nivel de stat
Cadrul Standardelor Profesionale pentru
predare și susținerea învățării în
învățămîntul superior.
Scopul acestui cadru de standarde este:
• acordarea suportului în formarea inițială
și cea continuă a personalului antrenat în
activități de predare – învățare
• consolidarea abordărilor dinamice a
procesului de predare-învățare prin
prisma creativității, inovației și a
dezvoltării continue în diverse situații
profesionale
• manifestarea în fața studenților și a
diferiților beneficiari a profesionalismului
în activitatea academică
• învățarea diverselor practici de învățare,
predare și de evaluare care susțin și scot
în evidență activitatea de învățare a
studenților
118
• facilitarea la nivel de individ și de
instituție pentru obținerea recunoașterii
formale pentru aspecte calitative de
predare și susținerea învățării, inclusiv în
activități manageriale și de cercetare.
119
Anexa 4. Structura programului de studiu DREPT la Universitatea din Aalborg, Danemarca
4. sem.
3. sem.
2. sem. Economie
ECTS: 5
Finanțe corporative
ECTS: 5
Contabilitate financiara
ECTS: 5
Contabilitate de gestiune ECTS: 10
Teoria organizational și proiectul ETCS: 10
ECTS: 5
Metode științifice II
ECTS: 5
Analiza datelor și statistică
ECTS: 10
Strategie și proiectul strategic
ECTS: 10
Marketing
ECTS: 5
Analiza pieței ECTS: 5
Dreptul în domeniul afacerilor ECTS: 5
5. sem.
Economie de afaceri
fundamentale ECTS: 5
Proiect ECTS: 5
Managementul informațiilor și
sisteme informaționale
ECTS: 5
Metode științifice I
ECTS: 5
Analiza firmei și studiul integrat al companiei ECTS: 25
1. sem. Înțelegerea societății
orientată spre problema ECTS: 7
6. sem. Teza de licență
ECTS: 20
Metodologia de științei sociale
ECTS: 5
Dezvoltarea economică, socială și politică (Inclusiv proiect)
ECTS: 13
La libera alegere 2
ECTS: 5
La libera alegere 1
ECTS: 5
120
Anexa 5. Structura programului de studiu DREPT la Universitatea din Aalborg,
Danemarca
SEM. 1
5 ETCS Metode juridice
5 ETCS Elaborarea proiectului de cercetare
20 ECTS Dreptul contractelor şi răspunderea delictuală
SEM. 2
5 ETCS Drept constituţional şi internaţional
5 ETCS Drepturi fundamentale ale omului
10 ETCS Drept penal şi procedura penală
10 ETCS Dreptul familiei şi drept succesoral
SEM. 3
10 ETCS Drept administrativ
10 ETCS Drept procesual civil
10 ETCS Teoria practicii judiciare
SEM. 4
20 ETCS Dreptul de proprietate, dreptul obligaţilor, dreptul internaţional privat
10 ETCS Dreptul UE
SEM. 5
10 ETCS Reglementarea afacerilor
20 ETCS Dreptul falimentului, drept execuţional civil
SEM. 6
10 ETCS Dreptul societăţilor comerciale
10 ETCS Disciplini opţionale
10 ETCS Proiect de licenţă
Denumirea
modului
Denumirea disciplinelor ETCS Sem Evaluarea
Modul general Metode juridice 5 1 2 ore ex scris Intern
Teoria practicii judiciare 10 3 5 ore ex scris Intern
Modul Drept
Public
Proiect de cercetare 5 1 Susţinerea
proiectului
Drept constituţional şi
internaţional
5 2 5 ore ex scris Intern
Drepturi fundamentale ale omului 5 2
Drept penal şi procedura penală 10 2 5 ore ex scris
Dreptul familiei şi drept 10 3 5 ore ex scris
121
succesoral
Dreptul UE 10 4 4 ore ex scris
Reglementarea afacerilor 10 5 4 ore ex scris
Modul Drept
privat
Drept contractual şi răspunderea
civilă delictuală
20 1 10 ETCS – 5 ore ex
scris;
10 ETCS – ex oral.
Dreptul familiei şi drept
succesoral
10 2 5 ore ex scris
Dreptul de proprietate, dreptul
obligaţilor, dreptul internaţional
privat
20 4 10 ETCS – 5 ore ex
scris;
10 ETCS – ex oral
Drept obligaţional; Dreptul
falimentului; Drept execuţional
civil
20 5 10 ETCS – 5 ore ex
scris;
10 ETCS – ex oral
Dreptul societăţilor comerciale 10 6 Ex oral
Modul
procedural
Drept procedural civil 10 3 3 ore ex scris
În catalog opţionalelor în semestrul 6, se regăsesc discipline cum ar fi:
• Contracte comerciale
• Drepturile consumatorilor
• Elaborarea contractelor
• Achiziţii publice
• Dreptul construcţiilor
• Sprijinirea Antreprenoriat
• Legea instituţiilor financiare
• Sistemul juducuar al ONU privind dreptului omului
• Dreptul mediului
• Retorică şi comunicare
• Legea privind imigrarea
122
Anexa 6. Structura programului Business și Management la UoG
Discipline în L. Română Discipline în L.engleză Numărul de
CAT
Semestrul
Discipline obligatorii
Portofoliu Personal și
Profesional
Personal and Professional
Portfolio
30 I, II
Mediul de Afaceri Global The Global Business
Environment
15 I
Contexte de Management Management Contexts 15 II
Înțelegerea Businessului și
Informației Financiare
Understanding Business and
Financial Information
15 II
Principii de marketing Marketing Principles 15 I
Raport și eseu scris pentru
vorbitori non nativi de limba
engleza
Report And Essay Writing For
Non Native Speakers Of
English
15 I
Engleză în scopuri academice
și profesionale
English For Academic And
Professional Purposes
15 II
Gestiunea operațiunilor de
afaceri
Managing Business
Operations
30 III, IV
Gestiunea resurselor Umane Managing Human Resources 15 III sau IV
Managementul marketingului Marketing Management 15 III sau IV
Contabilitate pentru Finanțe
și factori de decizie
Accounting For Finance And
Decision Makers
15 III sau IV
Gestiunea Businessului
Internațional
Managing International
Business
15 III sau IV
Engleza în scopuri academice
2
English For Academic
Purposes 2
15 IV
Scriere academică pentru
vorbitori non nativi de limba
engleză
Academic Writing For Non
Native Speakers Of English
15 III
Elaborarea și sustenabilitatea
strategiei
Building And Sustaining
Strategy
30 V, VI
Discipline opționale
Gestiunea schimbărilor Managing Change 15 V
Marketing strategic Strategic Marketing 15 V sau VI
Managementul finanțelor
Corporative
Corporate Financial
Management
15 VI
Disertație de Cercetare Research Dissertation 30 V, VI
Studiu de investigație Investigative Study 15 VI
Abilități academice avansate Advance Academic Skills 15 V sau VI
Strategii pentru Leadership
Responsabil Global
Strategies for Globally
Responsible Leadership
15 VI
Alte discipline
Gestiunea operațiunilor la
nivel global
Managing Operations
Globally
15 V
Contabilitate Corporativă Corporate Accountability 15 V sau VI
Afaceri noi New Business Enterprise 15 VI
123
Aspecte culturale în
management
Cultural Issues In
Management
15 V
Dezvoltarea Afacerilor prin
oameni
Developing Business Through
People
Legendă:
Text cu Bold – Discipline obligatorii (Compulsory)
Text cu italic – Discipline opționale (Core)
Text în format liber – Alte discipline
124
Anexa 7. Structura programului de studiu DREPT la UoG, Marea Britanie
NIVELUL 4
Pentru a finaliza programul trebuie să susțineți următoarele module obligatorii:
LW4001 Drept contractual 30 CATS AN*
LW4002 Drept delictual 30 CATS AN
LW4003 Drept constituțional și administrativ 30 CATS AN
LW4004 Metoda & abilități juridice 30 CATS AN
NIVELUL 5
Pentru a finaliza programul trebuie să acumulați 30 CATS din următoarele module
opționale:
LW5001 Drept penal 30 CATS AN
LW5002 Drept patrimonial 30 CATS AN
LW5003 Dreptul UE 30 CATS AN
Alte module care pot fi luate în considerare la cerințele cursului dumneavoastră sunt:
LW5004 Dreptul familiei 15 CATS SEM 1
LW5005 Dreptul proprietății intelectuale 15 CATS SEM 1
LW5006 Drept comercial 15 CATS SEM 2
LW5007 Competențe pentru avocați 15 CATS SEM 2
LW5008 Inserția profesională 15 CATS AN
NIVELUL 6
Pentru a finaliza programul trebuie să susțineți următoarele module obligatorii:
LW6002 Eseu extins 15 CATS AN
Alte module care pot fi luate în considerare la cerințele cursului dumneavoastră sunt:
LW6001 Echitatea și încrederea 30 CATS AN
LW6003 Dreptul societăților comerciale 15 CATS SEM 2
LW6004 Legea muncii 15 CATS SEM 1
LW6005 Legea mediului înconjurător 15 CATS SEM 2
LW6006 Drepturile omului 15 CATS SEM 1
LW6007 Legea în domeniul tehnologiei informației 15 CATS SEM 1
LW6008 Legea mass-media și divertisment 15 CATS SEM 2
LW6009 Drept medical 15 CATS SEM 2
LW6010 Drept internațional public 15 CATS SEM 2
125
Anexa 8. Criterii de referință, proprietăți și indicatori, Progamul de studii BUSINESS SI ADMINISTRARE
AAU UoG Criterii, proprietăți, indicatori
Sistemul de acreditare în Danemarca constă
din Consiliul de Acreditare şi Institutul danez
pentru acreditare.
În Danemarca Agenția de Acreditare este
însărcinată și cu probleme de asigurare a
calității.
Nu există organe profesionale care contribuie
la validarea programelor sau la modul în care
sunt desfăşurate, dar în cadrul universităţii
există organe de consultanţă la nivel de fiecare
Consiliul de Studiu, din componenţa cărora
fac parte persoane externe competente şi
notorii.
Consiliul universitar şi Rectorul. Este structură
unitară de conducere.
În Universitatea din Aalborg există un
angajament instituțional față de învățare și
predarea inovatoare care este stipulat în
strategia universitară 2016-2021, în care, în
special se pune accentul pe învățarea bazată pe
probleme, dar și pe angajabilitatea studenților.
Acreditarea programelor de studii se face cu implicare a
trei organizaţii: Comitetul Privy, Agenţia pentru
Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, Consiliul
pentru Finanţarea Învăţământului Superior din Anglia
În Marea Britanie Organul național de Asigurare a
Calității este Agenția de Asigurare a Calității în
Învățământul Superior (QAA).
Pentru programul Business și Administrare nu este
necesară acreditarea de către organele profesionale
Consiliul universitar şi Rectorul. Este structură unitară
de conducere
Planul strategic al UoG (2012-2017), dar și Strategia
academică (2014-2017) prevede dezvoltarea
învățământului centrat pe student.
Nivel de sistem
Criteriul 1. Acreditarea programelor de studii
Criteriul 2. Sistemul național de Asigurare a calității
Criteriul 3. Organe profesionale implicate în
acreditare
Nivel de Universitate
Criteriul 1. Organele de Guvernare, de Management
și organizare a universității
Criteriul 2. Strategia instituțională a universității, care
încorporează strategia curriculară cu accentul pe
învățarea axată pe student
126
Există un Grup responsabil pentru asigurarea
și dezvoltarea calității (University's Steering
Group for quality assurance and development).
Acest Grup este responsabil de supravegherea
sistematică a calității pe intern și pentru
îmbunătățirea sistemului de calitate,
dezvoltarea domeniilor calității în cadrul
universității.
În universitatea din Aalborg este creat un
Laborator de Învățare ( Learning Lab), care
oferă calificări pedagogice obținute prin
Adjunktpaedagogikum (calificare la nivel
național) și posibilitatea învățării continue.
Menționăm și Academia PBL, care
favorizează această direcție.
Facultățile și Departamentele sunt părți
componente ale organizării interne a
universității, în cadrul cărora sunt organizate
întâlniri în vederea partajării exemplelor de
bună practică și a performanțelor obținute în
predarea și învățarea axată pe student.
Organ responsabil de elaborarea și
monitorizarea programelor de studii.
Universitatea utilizează diverse metode de
evaluare, evaluarea colegilor, monitorizarea
evaluării, includerea unui evaluator extern.
Supravegherea tuturor procedurilor de asigurare a
calității în cadrul Universității se află în domeniul de
competență a Consiliului Academic.
În UoG se salută participarea profesorilor, în deosebi a
celor tineri la diferite evenimente organizate în cadrul
instituției.
Rolul de Departamente este exercitat de către Școlile
create în cadrul Universității.
Organ responsabil de elaborarea și monitorizarea
programelor de studii.
La Universitate există o gamă variată de metode de
evaluare. Este important să fie adecvate scopului propus.
Criteriul 3. Organe de Asigurare a Calității la nivel de
universitate
Criteriul 4. Formarea Pedagogică a cadrelor didactice
și formarea continuă a acestora
Nivel de Facultate/Departament
Criteriul 1. Rolul facultății în comunicarea cu părțile
implicate în ce privește predarea și învățarea centrată
pe student
Nivel de Consiliu de Studii
Criteriul 1. Structura organului responsabil de studii
Criteriul 2. Analiza practicii de evaluare
127
Inițiativa de a crea un nou program la ciclul I
și II vine, de regulă, de la un cadru didactic,
colectiv care formează echipa de program sau
de la un grup de cercetare . La facultate este o
persoană cu experiență privind reglementările
legale în învățămînt , care ajută echipa la
crearea pachetului de documente. Decanul
semnează acest pachet după un control juridic
riguros.
Studenții sunt implicați în măsură de 50% în
consiliile de studii, dar și în alte organe.
Revizuirea programelor se face în fiecare
semestru, în acest scop se organizează 8
adunări anuale.
În Universitatea din Aalborg nu am sesizat
existența acestui organ.
Sunt create toate condițiile pentru ca aceștia să
nu fie marginalizați.
Există infrastructură, care asigură accesul la
studii și le oferă posibilități de învățare
studenților cu dezabilități
Universitatea are o infrastructură foarte bună,
cu săli de studii, campusuri bine amenajate,
biblioteci, WI—FI, ș.a.
Inițiatorul unui nou program de studii la nivel de licență
în UoG este Departamentul, în cadrul căruia se formează
un comitet de program, care argumentează, apoi
elaborează curricula programului. Programul se discută
în cadrul departamentului, apoi al Comitetului academic
al Facultății. Un rol aparte se atribuie asociațiilor
profesionale. Cerințele înaintate față de proiectarea,
dezvoltarea și monitorizarea programelor de studii sunt
descrise în Codul Calității.
Studenții sunt implicați activ în toate organele de
conducere
Revizuirea programelor se face la 5 ani.
În UoG este oficiul Help Zone.
În afară de oficiul Help Zone, există și tutore, care pot
sa-i ajute.
Sălile de studii, bibliotecile, zonele WI- FI, campusurile
studențești sunt adaptate la necesitățile persoanelor cu
dezabilități.
Ambele universități au o infrastructură foarte bună, cu
săli de studii, campusuri bine amenajate, biblioteci,
WI—FI, ș.a.
Criteriul 3. Modalitate de elaborare a unui program
de studii nou
Criteriul 4. Implicarea studenților în elaborarea
programului de studii
Criteriul 5.Monitorizarea și analiza periodică a
programelor
Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi
Criteriul 1. Existența unui organ ce se preocupă de
studenții cu dezabilități
Criteriul 2. Modalități de lucru cu studenții din
mediul dezavantajat în legătură cu predarea
Infrastructura (mediul fizic)
Criteriul 1. Asigurarea facilităților adaptate la
necesitățile persoanelor cu dezabilități
Criteriul 2. Facilitățile existente pentru studenți în
susținerea învățării bazate pe probleme
128
Programul este asigurat pe parcursul a 6
semestre, 3 ani.
Fiecare an de studiu este echivalent cu 60
ECTS, respectiv fiecare semestru, 30 ECTS. 1
ECTS echivalează cu 27 ore de lucru a unui
student.
În Universitatea din Aalborg utilizarea pe
scară largă a proiectelor în echipă aduc un
specific și evaluărilor
În elaborarea, dezvoltarea și îmbunătățirea
unui program de studiu sunt implicați mai
mulți actori: cadre didactice, studenți,
angajatori, absolvenți.
Există portalul VBN care testează la nivelul de
plagiere toate proiectele, tezele de licență și
master.
Există Regulamente care stipulează condițiile
când pot fi depuse contestațiile, modalitatea de
soluționare a acestora.
În Danemarca se folosește sistemul de notare
bazat pe 7 scale, care constă din cinci note
Programul este asigurat pe parcursul a 6 semestre, 3
ani.(Anul 1 – nivelul 4, anul II- nivelul 5, anul III –
nivelul 6)
Volumul de lucru pentru un an este de 120 CAT. 1
ECTS echivalează cu 2 CAT, 1 CAT este echivalent a
10 ore efort depus de student.
În UoG se publică principii și proceduri separate pentru
evaluarea studenților cu dezabilități.
În elaborarea, dezvoltarea și îmbunătățirea unui program
de studiu sunt implicați mai mulți actori: cadre didactice,
studenți, angajatori, absolvenți.
Universitatea Gloucestershire din toamna anului 2015
folosește software-ul de detectare a plagiatului Turnitin.
Există Regulamente care stipulează condițiile când pot fi
depuse contestațiile, modalitatea de soluționare a
acestora.
În Marea Britanie sistemul de notare este exprimat în
procente și cu litere. Astfel 70-100% echivalează cu nota
Nivel de program de studii
Criteriul 1. Structura programului Business și
Administrare
Criteriul 2.Volumul de lucru al studentului
Criteriul 3. Evaluarea studenților
Criteriul 4. Implicarea cadrelor didactice, a
studenților, absolvenților, angajatorilor în elaborarea,
gestionarea și îmbunătățirea programului
Criteriul 5. Evitarea și sancționarea trișatului și
plagiatului
Criteriul 6. Contestațiile studenților
Criteriul 7. Sistemul de notare actual
129
pozitive 0,2,4,7,10,12 și două note negative 00
și -3.
Examinatorul extern este obligatoriu în ambele
universități pentru o obiectivitate mai mare a
evaluării studenților.
În Universitatea din Aalborg se practică
elaborarea de proiecte în baza întreprinderilor
reale, cu probleme reale.
A, 60-69% - B; 50-59 –C; 40-49 – D. Acestea sunt
notele de promovare. Mai jos de 40% nu sunt de
promovare
În UOG se practică fenomenul “Externality” – la fiecare
curs este atribuit un profesor din exterior (altă
universitate) care va evalua metoda de evaluare şi
rezultatele oferite de către profesorul intern studenţilor.
Tot în acest proces, profesorul extern va oferi colegului
său sugestii de îmbunătăţire.
În UoG se salută și se stimulează stagiul de practică pe
parcursul unui an. Se dezvoltă mai multe inițiative, care
au ca scop de a contribui la o angajare mai bună a
absolvenților
Criteriul 8. Rolul examinatorului din exterior
Criteriul 9. Angajabilitatea absolvenților
130
Anexa 9. Analiza comparativă a cadrului instituţional şi a programul de studii TEHNOLOGII INFORMATIONALE la
Universitatea AAU din Danemarca şi Universitatea UoG din Marea Britanie
AAU UoG Criterii, proprietăți, indicatori
Constatări de bază pe niveluri
Nivel de sistem:
- AAU este o instituție cu auto-guvernare
- AAU este acreditată de către Institutul
Danez de Acreditare
- Adjunktpædagogikum: Certificarea în
pedagogie pentru învățământul superior
- Certificarea obligatorie in limba engleza ca
mediu de instruire.
Nivel de universitate:
- Mediile academice ale Universității din
Aalborg sunt organizate în departamente. Fiecare
departament este condus de un șef de departament
și are un consiliu al departamentului, care definește
în mod autonom strategia și bugetul
departamentului, asigurarea calității și dezvoltarea
calității mediului de studiu, etc.
- Este responsabilitatea departamentelor de a
contribui la asigurarea calității predării. De
exemplu, lectorii de curs care efectuează auto-
evaluări ale cursurilor lor reprezintă o modalitate
de a realiza acest lucru. Rezultatul acestora pot fi
transmis consiliului de studiu
- Sistemul danez de învățământ superior este
în general caracterizat de un nivel ridicat de
libertate instituțională: autonomia organizatorică și
de personal sunt apreciate ca fiind “înaltă”,
Constatări de bază pe niveluri
Nivel de sistem:
- UoG și alte universități din Marea Britanie
sunt suficient de autonome
- UoG este acreditată și are o poziție bună în
Top 10 universități din Marea Britanie
- Cadrele UoG trebuie să fie certificate HEA.
- UoG este conformă cu SEÎS, asigurând astfel
calitatea învățământului superior.
Nivel de universitate:
• Fiecare școală are propriul său management
și este autonomă în materie de elaborare a
cursului și revizuire
• Fiecare școală asigură calitatea
învățământului superior la nivel de consiliu
de studiu
• Consiliul de studiu din fiecare școală
evaluează cursurile frecvent, acceptând mici
modificări ale programelor de studii care nu
necesită aprobare la nivel de sistem.
- UoG este autonomă financiar.
Nivel de program de studiu:
• Fiecare cadru didactic este împuternicit să
revizuiască și să îmbunătățească ușor
disciplinele sale
• Un profesor nu este privit ca o autoritate, cu
excepția prelegerilor teoretice, când
Nivel de sistem:
- Autonomie universitară
- Acreditarea instituțiilor de învățământ
superior
- Certificarea cadrelor
- Asigurarea calității în învățământul superior.
Nivel de universitate:
- Autonomie a școlii/departamentului
- Asigurarea calității;
- Dezvoltarea cursului
- Autonomie financiară.
Nivel de program de studiu:
- Autonomia cadrului didactic
- Autoritatea cadrului didactic
- Includerea rezultatelor cercetării în procesul
de predare.
131
autonomie financiară ca “mediu înaltă”.
Autonomia academică este oarecum mai restrânsă,
Danemarca încadrându-se în grupul cu nivel
“mediu scăzut” în acest sens.
Nivel de program de studiu:
- Conținutul și procesele fiecărui semestru
sunt planificate și controlate de un grup de
semestru
- Profesorii determină structura modulelor
(numărul de cursuri, tutoriale, ateliere, etc.).
materialul cursului este adus publicului. Un
profesor este mai degrabă un prieten, un
tutore, un conducător
• Profesorul nu poate examina/modifica
conținutul subiectelor sale fără a discuta în
primul rând cu colegii (consiliul de studiu)
• Fiecare cadru didactic trebuie să folosească
experiența sa de cercetare în predare.
132
Anexa 10. Analiza comparativă a cadrului instituţional şi a programul de studii Drept la Universitatea AAU din Danemarca şi
Universitatea UoG din Marea Britanie
AAU UoG Criteria, properties, indicators
Sistemul de acreditare în Danemarca este
constituit din Consiliul de Acreditare şi
Institutul danez pentru acreditare
În sistemul danez de învăţământ nu există
organ central/naţional de asigurarea a calităţii.
Calitatea programelor de studii este supusă
evaluării externe în cadrul procedurii de
acreditare a acestora.
Universitatea poate acorda o diplomă daneză
studenţilor care au absolvit un program de
studii peste hotare. Deasemenea, universitatea
poate acorda diplomă studenţilor care au
realizat părţi ale programului de studii la
universitate, fără a fi înscrişi în universitatea
respectivă.
Acreditarea programelor de studii se face cu implicare a
trei organizaţii: Comitetul Privy, Agenţia pentru
Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, Consiliul
pentru Finanţarea Învăţământului Superior din Anglia
Organul care monitorizează calitatea studiilor în Marea
Britanie este numit Agenţia pentru Asigurarea Calităţii
în Învăţământul Superior
1. Nivel de sistem
Criteriul 1: Acreditarea programelor de studii
Criteriul 2: Sistemul de Asigurare a Calităţii
Criteriul 3: Programe cu diplome duble şi
recunoaşterea experienţei profesionale.
Consiliul este organul de guvernare al
universităţii
Rectorul
Organe de conducere: Consiliul, Rector, Vice-rector,
Comitet Academic, Secretar, Organizaţii studenţeşti.
2. Nivel de Universitate
Criteriul 1: Organele de guvernare ale
universităţii
Criteriul 2: Organele de management
universitar/conducerea executivă
Rectorul determină structura internă a
universităţii, în limitele stabilite de consiliul
Universitatea include facultăţi şi 10 şcoli 3. Nivel de facultate, departament
Criteriul 1: Structura Facultăţii/Departamentului
133
universităţii.
În cadrul fiecărei facultăţi activează
departamente, şcoli doctorale, consiliile de
studii (şi, în unele universităţi, şcoli).
Consiliul de studii include un număr egal de
reprezentanţi ai cadrelor didactice şi ai
studenţilor.
Principala responsabilitatea a consiliului de
studii este elaborarea planului de studii, a
ghidului de studii, asigurarea calităţii
programului, dar şi asigurarea organizării,
performanţei şi desfăşurării procesului de
predare-învăţare.
Învăţarea bazată pe probleme/proiecte (PBL)
este una din direcţiile strategice ale Strategiei
Universităţii din Aalborg pentru anii 2016-
2020 -
Structura inter-universitară responsabilă de
implementarea, promovarea şi dezvoltarea
PBL în cadrul AAU este Academia PBL.
Reprezentanţii studenţilor sunt membri în
toate organele de management şi cele
consultative universitare.
Consiliul Facultăţii este responsabil de programele
academice ale Facultăţii, inclusiv de standardele
academice şi de performanţă a programelor pe care
facultatea trebuie să le implementeze în conformitate cu
strategia de predare-învăţare a universităţii.
Procesul de predare-învăţare centart pe student este
asigurat în depenenţă de speficul facultăţii
La Universitatea din Gloucestershire Organizaţiile
studenţeşti trebuie să fie create şi administrate de către
studenţi în baza unui statut aprobat de către Consiliu.
4. Nivel de organ/structură responsabilă de
elaborare programului de studii
Criteriul 1: Obiectivele strategiei procesului de
predare-învăţare centrate pe student
Criteriul 2: Structura cheie responsabilă de
organizarea procesului de predare-învăţare
centrate pe student
Criteriul 3: Implicarea studenţilor în guvernarea
şi managementul universităţii
Sunt prevăzute în Universitate căi de acces,
blocuri de studii cu un nivel, căi de acces
pentru slabvăzători.
Universitatea este înzestrată cu rampe speciale pentru
studenţii care se deplasează cu scaune rulante pe
teriroriul campusului şi în interiorul blocurilor de studii.
Sunt prevăzute facilităţi financiare prin aplicarea la
Bursa pentru Studenţii cu Dezabilităţi.
5. Integrarea grupurilor dezavantajate de
studenţi
134
Universitatea achiziţionează şi alocă resurse
pentru a susţine şi a facilita aplicarea învăţării
bazate pe problemă/proiect. Aceasta implică:
oferirea de spaţii pentru lucrul în grup,
întâlnirile cu supraveghetorul de proiect, clase
de diferite mărimi şi dotari cu echipament.
Dotarea tehnică a instituţiei facilitează procesul de
învăţare activă, este utilizată pe larg platforma Moodle
6. Infrastructura (mediul fizic)
Nivel de program de studii
Fiecarea program de studiu oferit la AAU este
elaborat şi gestionat de către un consiliu de
studii din cadrul unei şcoli care funcţionează
la una sau mai multe facultăţi. După un control
juridic riguros decanul facultăţii aprobă
programul şi il propune spre evaluare
consiliului academic.
Studenţilor sunt înaintate spre completare
chestionare privind calitatea studiilor.
Aprobarea iniţială a cursurilor noi se face de către
Comitetul pentru Dezvoltare Academică. Facultăţile, de
obicei, generează noi cursuri în conformitate cu Planul
Universităţii şi Facultăţii, care este prezentat de către
decan. Validarea cursurilor se face de către Panelul de
validare care sunt aprobate de Comitetul privind
Standardele Academice şi Calitate.
Universitatea colectează şi feedback-ul din partea
studenţilor prin intermediul unui sondaj extern (Sondajul
Naţional al Studenţilor).
7. Nivel de program de studii
Criteriul 1: Implicarea personalului academic în
organizarea şi coordonarea unui program de
studii
Criteriul 2: Feedback-ul stdenţilor: procedura şi
impactul
