Ampelografie Muscat

8/16/2019 Ampelografie Muscat

1/15

Schema ampelografica a soiului Muscat d`Adda

MUSCAT D’ ADDA

Origine - A fost obţinut în anul 1892 de către Luigi Pirovano, din seminţe re ultate înurma auto!oleni ării soiului "uscat de #amburg, fiind considerat un "uscat de #amburgameliorat$%inonime - "uscat del Adda

CARACTERE MORFOLOGICE

Rozeta este scămoasă, de culoare alb-verzuie, cu nuanţe cafenii. Vârful lăstarului esteuşor scămos, iar lăstarul este glabru, cu meritale mijlocii, iar pe suprafaţa acestuia se distingstriuri fine, cafenii. !floresce!"a este de mărime mijlocie, de formă cilindro-conică. #loareaeste hermafrodită normală, cu deschiderea corolei normală, cu 5 stamine şi ovarul este rotund,cu depresiuni pe suprafaţa lui şi stilul scurt, de formă cilindrică. Polenul este fertil. Cârceiisunt glabri, verzi, bifurcaţi.

#ru!za adultă este mare, cu contur pentagonal, uşor scămoasă pe partea inferioară, pentalobată. Si!usurile laterale superioare sunt profunde, cu lumen mare ovoidal, iar celeinferioare sunt variabile ca formă, cel mai adesea în formă de sau ovoidale. Si!usul

pe"iolar este deschis şi are forma unei ogive, cu lumen mare. $er%urile sunt verzi, iar di!"iisunt grupaţi, unul mare &i doi mici, form!nd mici lobişori şi au margini drepte şi v!rful ascuţit,de culoare gălbuie. &e"iolul este de culoare verde şi egal sau mai mare dec!t lungimeanervurii mediane.

Strugurele este de mărime mijlocie spre mare, are formă cilindro-conică, de compactitate medie, şi cu pedunculul verde, scurt, erbaceu.

Bobul este sferic, mare, cu pieliţa colorată în roşu foarte închis, groasă,acoperită cu un strat de pruină abundent. Miezul este cărnos, crocant, cuo aromă slabă de muscat. Sămânţa este mare, alungită, cu şalaza ovalăşi rostru scurt şi gros.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE

Este un soi cu o creştere mai puternică, faţă de soiul din care a fostobţinut ( uscat de !amburg", caracterizat de asemenea, printr-un frunziş

foarte bogat. #re o toleranţă relativ mică la acţiunea temperaturilorscăzute, dar prezintă o rezistenţă mai bună la secetă. Este un soi foartesensibil la mană care atacă in$orecenţele chiar înainte de in$orire, ataculintensi%c&ndu-se proporţional şi cu desimea frunzişului. 'e recomandă,indiferent de an, un tratament împotriva manei chiar înainte de în$orit. inaceleaşi considerente este sensibil şi la mucegai, (mai ales în culturileamplasate la şes", sensibil şi la antracnoză şi cancerul bacterian. 'oiul areo fertilitate bună manifestată printr-un procent de )*+ lăstari fertili,valorile coe%cienţilor de fertilitate sunt încadrate între , - , c.f.r. şi /,0-

/,1 c.f.a.. 'e caracterizează printr-un grad mai mic de meiere şimărgeluire, comparativ cu soiul uscat de !amburg.


2/15

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE

'oiul uscat d2#dda răspunde bine condus în formă semiînaltă, iarsistemul de tăiere recomandat este cel mi3t, cu o încărcătura optimă de

rod de /0-/1 ochi4m5, 01 ochi4but ( Stroe Marinela, Veliu Raluca, 2010 ",repartizată pe elemente lungi de rod, încărcătură care trebuie să %e foartebine dozată, datorită faptului că este un soi foarte viguros. 'e recomandăun număr relativ mare al lucrările şi operaţiile în verde, în special plivitullăstarilor sterili, normarea numărului de in$orescenţe (51-56 dein$orescenţe pe butuc", precum şi scurtarea cu o treime din lungimeain$orecenţei şi desfrunzitul parţial înaine de recoltare. 7ertilizarea cu dozede 8 şi 9, însoţită de o irigare moderată, aduce sporuri mari sub aspectcantitativ şi calitativ.

CARACTERE TEHNOLOGICE

"oiul #uscat $% &dda îşi maturează strugurii în epoca a '(-a, mai sensibil dec!t soiul#uscat de )amburg la fisurarea boabelor, dar se păstrează mai mult timp pe butuc şi esterezistent la transport şi la păstrarea peste iarnă.*reutatea medie a unui strugure este de +5 - g, iar a de boabe apro/imativ 5 g.&cumulează între 0 - 1 g2l zaharuri, pieliţa groasă transmite adesea un gust ierbaceu, iaraciditatea este în medie de 0,53-5, 3. Producţia medie este de - +t2ha.

SELECŢII CLONALE

4a ". .(.(. Pietroasa, din populaţiile soiului #uscat $%&dda s-a obţinut selecţiaclonală #uscat $% &dda 5 Pt, omologată în 665.

ZONARE

'e cultivă în majoritatea centrelor viticole din sudul ţării şi pesuprafeţe restr&nse în vestul ţării (*/ centre".


3/15

Caractere ampelografice ale frunzei la soiul Muscat d’Adda

Frunza reprezinta principalul organ de recunoastere a soiurilor pentru vita-de-vie.Frunza adulta sau normala se considera frunza inserata pe organul principal intrenodurile 9-12, descrierea ei efectuandu-se in faza de crestere intensa a lastarilor.Invederea sta ilirii mai e!acte a formelor frunzelor si a profunzimii sinusurilor laterale,se fac urmatoarele notari si totodata masuratorile aferente, astfel"

#1 $nervura mediana% & 1',( cm

#2$ cele doua nervuri laterale superioare % &12 + 13

2 & 12,)cm

#'$cele doua nervuri laterale inferioare%&10 + 8,6

2 & 9,'* cm

#+$cele doua nervuri tertiare care pornesc de pe nervurile laterale inferioare,

in apropierea punctului petiolar%&5,5 + 5,2

2 & ),') cm

N 2 N 1 &

12,513,8 & *,91 cm $A%

N 3 N 1 &

9,3013,8 & *, cm $ %

N 4 N 1 &

5,3513,8 & *,'9 cm $C%

/ & 570


4/15

β= 53 0

¥ = 50 0

¿ > α + β= 110

α + β+ ¥ = 160

Codificarea sumei ung0iurilor dintre nervuri

uma / 3 Cod atri uit uma / 3 4 Cod atri uit1*1-11* + 1)1-1 *

5rofunzimea sinusurilor laterale

d 1 N 2 &

4,712,5 & *,'(

d 2 N 3

=6

9,30= 0,65

6aloarea rapoartelor Codul atri uit 7radul de sectare al

frunzelor *,'1-*,+* inusuri adanci*. 1-*, * ' inusuri sla sc0itate

Marimea frunzei

a.Metoda 8is in

π d 2

4=

19,5 2∗ 3,144

= 298,5

#ivel de e!presie uprafata unei frunze oi de referinta.mare 2)1-')* aint :milion

:!plicatia Cod ;.I.6. #ivel de e!presie 6alori


5/15


6/15

superioare suprapusiForma azei sinusurilorlat.sup.

*('-1 '.forma de @$ azadreapta%

Ca ernet auvignon

5rezenta dintilor peconturul sinusurilor

*('-2 1.a sent Afuz Ali

5eri orizontali intrenervurile principale pefata inf. a lim ului

*(+ 1.A senti sau foarterari

Afuz ali

5eri erecti intre nervurileprinc. pe fata inferioara alim ului

*() 1.A senti sau foarterari

?upestris du lot

5eri orizontali penervurile principale pefata sup.a lim ului

*(( 1.a senti Afuz ali

5eri erecti pe nervurileprincipale pe fata sup.alim ului

*(9 1.a senti C0asselas lanc

5eri erecti pe petiol *9* '.rari Carignan

Caractere ampelografie ale strugurilor si boabelor, la soiul

Cod ;.I.6. Caracterulampelografic

#ivel de e!presie emnificatei

Forma strugurelui ) Cilindro-conica2*2


7/15

22+ ectiuneatransversala a

o ului

2.circulara

22) Culoara pieliteioa elor

).rosie inc0is

22 @niformitatea culorii pielitei

1.neuniforma

22 5ruina .groasa22( 7rosimea pielitei .groasa229 5unct pistilar 1.putin aparent2'* Culoarea pulpei 2.colorata2'1 Intensitatea

coloranta a pulpei).mi locie colorata

2'2 uculenta pulpei 2.suculenta2') Consistenta pulpei .tare-

semicrocanta2' 7ustul si aroma 2.muscat

Caractere ampelografice ale semintei

Cod O.I.V Caracterulampelografic

Nivel de expresie Seminificatie

Forma semintei piriforma

2+2


8/15


9/15

i liografie

1.Marinela troe si Adriana Indreas- Ampelografie,


10/15

Codifcarea in orescentei, orii,cu privire specialaasupra modului de in orire

Cod O.I.V. Semnificatie Nivel deexpresie

Semnificatie

Soi dereferinta

1)1 Dipul florii ).0ermafrodit normala

1)2 Insertia primeiinflorescente

1)' #umarulinflorescentelor pe lastar

2.1,1-2inflorescente

C0asselaslanc

/*1 Lungimea primeiinforescenţe

'.medie 1 cm


11/15

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGR N !ICE SI!EDICINA VETERINARA "UCURESTI

#ACU$TATEA DE % RTICU$TURA

RE#ERAT A!&E$ GRA#IE

S IU$ !USCAT D'ADDA


12/15


13/15


14/15


15/15

Documents

Ampelografie Muscat