FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

FUNDATIACULTURALAARTEX

FUNDAT IA CULTURALA ARTEX

Instrumente Structurale2007-2013

Festivalul“Ritualuri și obiceiuri la români: pețit, nuntă, botez”

Muzeul Țăranului RomânDATINI ȘI OBICEIURI PIERDUTE

www.unmuzeualtraditiei.ro

www.inforegio.ro

Spaţiul lumii rurale tradiţionale este compus din învelişuri suprapuse, marcate ritual şi despărţite prin praguri magice. Pentru omul tradiţional, pragurile obligatorii din ciclul vieţii erau atât de importante, atât de hotărâtoare, încât ele trebuiau trecute cu multă precauţie şi cu respectul pentru tot ceea ce presupune mentalitatea de grup, verificată de experienţa strămoşilor. Aceste obiceiuri sunt şi astăzi practicate tocmai pentru menţinerea sănătăţii sau a belşugului, a norocului individual sau familial.

Odată cu riturile au supravieţuit şi obiectele de recuzită necesare desfăşurării corecte a ceremonialului; facerea lor se desfăşura şi ea conform cu indicaţiile şi interdicţiile moştenite prin tradiţie în anumite perioade de timp, în anumite spaţii şi cu anumite gesturi. Se observă pe întreg teritoriul ţării, de la zonă la zonă, o diversificare a obiectelor utilizate în cadrul aceluiaşi ritual, precum şi a comportamentelor de grup.

În albumul de față sunt creionate în imagini riturile de trecere ce marchează câteva momente fericite din lumea comunităţii rurale: Peţitul, Nunta și Botezul.

În cadrul Festivalului “Ritualuri şi obiceiuri la români: peţit, nuntă, botez” se vor reliefa aceste momente de hotar din viaţa ţăranului român, publicul fiind invitat să treacă în spațiul tradiţiilor strămoşeşti din universul satului românesc.

DATINI ȘI OBICEIURI PIERDUTE

MUzEUl ȚăRANUlUI ROMâN

Nuntă din Oltenia - Masa mare

Copertă faţă exterior: Joc bărbătesc cu lăutari; sat Drăguş, BrașovCopertă faţă interior: Nuntași din Județul Argeș

Copertă spate interior: Alai cu miri în faţa casei, Drăguş©Parteneriat: Fundația Culturală Artex & Muzeul Național al Țăranului Român 1

Peţitul este cererea oficială în căsătorie din partea feciorului, a părinţilor acestuia, cu sau fără intermediar (staroste). În satul tradiţional românesc peţitul se stabileşte după ce feciorul a căpătat cuvânt din partea părinţilor fetei şi a acesteia prin staroste. Există credinţa că peţitul nu se poate face în orice zi din săptămână, ci numai joia sau duminica, dar starostele nu trebuie să meargă până ce feciorul şi fata s-au înţeles asupra intenţiei lor de a-şi apropia destinele.

În general în peţit merg: feciorul, părinţii acestuia, starostele cu cele mai apropiate rude şi naşii.

După primirea peţitorilor de către părinţii fetei, femeile se duc să vadă zestrea, iar bărbaţii, dacă au căzut la învoială asupra căsătoriei, fac tocmeala asupra dotei: pământ arabil, vie, fâneţe, vite, oi ş.a.m.d.

Răspunsul privind continuarea tratativelor pentru logodnă şi nuntă îl dau părinţii şi fata după ce întorc vizita la părinţii feciorului (“mersul pe vedere”). Aceasta presupune ca cei veniţi “pe vedere” să se uite prin curte, grajd, staulul de oi, coteţele de porci şi păsări, grădină, în toate camerele casei, pentru a cunoaşte astfel situaţia familiei băiatului.

DATINI ȘI OBICEIURI PIERDUTE

PEȚITUl

Ladă zestre, Jud. Bihor Pieptănătură cu conci Hațeg2 3

Nunta este un complex de obiceiuri care ceremonializează căsătoria. Căsătoria este momentul central al nunţii, de “trecere” propriu-zisă a mirilor, de la etapa fecioriei şi fetiei la noua etapă existenţială, în rândul lumii, întemeindu-şi propria familie. Această trecere înseamnă atât deschiderea spre cât şi integrarea în comunitate. Nunta este totodată un fapt social datorită participării întregii comunităţi la unirea celor doi tineri.

Cu toată diversitatea manifestărilor concrete în diferite regiuni ale ţării, ceremonialul nunţii ne apare ca un sistem unitar în care datinile, obiceiurile, momentele, secvenţele, gesturile, însemnele, lirica, muzica, costumele, culoarea, toate cu rosturile lor specifice, se subordonează întregului scenariu nupţial.

În prefaţa unei culegeri de folclor, Ioan Alexandru, referindu-se la cele trei momente decisive ale vieţii omului, cu înţelepciune medita: “dacă naşterea corespunde zorilor vieţuirii şi moartea amurgului, nunta este ceasul de amiază, cel mai limpede pentru om, dar şi cel mai greu, tocmai datorită acestei limpezimi”.

DATINI ȘI OBICEIURI PIERDUTE

NUNTA

Nuntași, NăsăudJudețul Bistrița Năsăud

Pieptănătură de nuntăOaș, Județul Satu Mare

4 5

Nuntă Runcu - Gorj(st imaginii, prim plan - Prof. Dimitrie Gusti în rolul de naș)

Miri - Rușii Bârgăului, Județul Cluj

Alai cu miri în fața bisericii Șcheii Brașovului, Județul Brașov

Nuntă din OlteniaMasa lăutarilor

6 7

În cazul riturilor de trecere, naşterea este semnificaţia “despărţirii” de “lumea neagră” şi integrarea “în lumea albă”. Ritul botezului creştin a apărut sub povara păcatului originar. Mântuirea de păcatul originar se poate înfăptui prin botezul creştin cu apă purificatoare, magică. Rudenia spirituală este mai puternică decât cea de neam fiindcă naşii în calitatea lor de martori spirituali la botez, fac legământul cu Dumnezeu în numele finilor.

Dacă doi copii se botează în una şi aceeaşi apă, atunci copii respectivi se consideră fraţi din botez. De aceea se crede că nu e bine a se boteza un băiat şi o fată în una şi aceeaşi apă, pentru că se poate întâmpla ca aceştia să se căsătorească mai pe urmă şi ar fi un păcat dacă s-ar lua doi fraţi.

Tradiția spune că în apa primei băi trebuie să se pună:

• Busuioc - ca să fie atrăgător copilul mai ales dacă este fată; Grâu - să fie cinstit; Mărar - să fie plăcut ca mărarul în bucate; Mentă și romaniță - să crească ușor și să fie sănătos; Măciulii de mac - ca să doarmă bine; Semințe de cânepă - ca să crească repede; Pene - ca să fie ușor ca pana; Apă sfințită - ca să fie copilul curat ca aceasta; Lapte dulce; Ou - ca să fie sănătos și plin ca oul, care trebuie să rămână întreg, mama copilului urmând să-l pună în apa de baie din a doua zi; Bani - ca în viață copilul să aibă parte de avere.

DATINI ȘI OBICEIURI PIERDUTE

BOTEzUl

Frați de botezMuntenia

Molitvă de curățire a lăuzei (prima slujbă după naștere)Gorj

8 9

ȘezătoareȚara Oltului

10

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Muzeul Țăranului Român - Datini și obiceiuri pierduteParteneriat între Fundația Culturală Artex și Muzeul Național al Țăranului Român

Ianuarie 2012Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

www.unmuzeualtraditiei.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiAutoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional

Strada Apolodor Nr. 17, sector 5, BucureştiTelefon: 0372 111 409

E-mail: info@mdrt.ro, www.mdrt.ro

Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru TurismOrganismul Intermediar pentru Turism

Bd. Dinicu Golescu Nr.38, sector 1, BucureştiTelefon: 0372 144 000; Fax: 0372 144 001

Parteneriat între:

Fundația Culturală ArtexSplaiul Independenței, Nr. 70

București, Sector 5Tel./Fax: 021.3131918

contact@artexfoundation.orgwww.artexfoundation.org

Muzeul Național al Țăranului RomânȘoseaua Kiseleff 3, București, Sector 1Tel.: 021-317.96.61Fax: 021-317.96.60

FUNDATIACULTURALAARTEX

FUNDAT IA CULTURALA ARTEX

© Parteneriat Fundația Culturală Artex & Muzeul Național al Țăranului Român