Anulu VI. — Nr. 58. Pesta, domineca in 18 30 iuliu 1871. Eté de dóue ori in septemana : Joi-a si I)o-minee'a ; éra candu va pretinde importanti'a materieloru, va esi de trei séu de patru ori

in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune pentru Austria :

pe anu intregu 8 fl. v. „ diumetate de anu . . . . 4 fl. v. ,, patrariu 2 fl. v.

pentru Romani'a si «trainetat« :

pe anu irtregu 12 fl. v. a „ diumetate de anu . . . . 6 fl. V.

Prenumeratiuni se facu la toti dd. corespun dinţi ai noştri, si de-adreptulu la Redactiunf S ta t ionsgasse Nr. 1, unde sunt a se adresa si corespondintiele, ce privescu Redactiunea,. administratiunea séu speditur'a; câte vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra cele anonime

nu se vor publica.

•MXXH- •

Pentru anuncie si álte comunicatiuni de in­teresu privatu — se respunde câte 7. cr. de linia; repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului câte 30 cr. pentru una data

se antecipa.

Invitare de prennmeratiime

„ A L B I N A . " pe semestrulu alu II. si respective patra-riulu alu TÍI. cu pretiurile ce se vedu in frunte.

N B . Essemplaria complete mai avemu de la 1. iuliu.

IîedfK'tîmiPii.

Pesta, in 29 iuliu n. 1871 . Unele sciri din Francia ni spunu cu

mare positivitate cà nu mai e vorb'a de prolungirea stepanirei lui Thiers ; nici elu mi mai doresce a porta sarcin'a, dar nici partitele de influintia n'au pofta d'a audi totu mereu dascaliturele lui seci, si fora destula basa practica.

Deja se facu combinatiuni despre urmatoriulu lui Thiers in fruntea esse-cutivei. Se dà cu socóta, cà déca ar fi se alega Adunarea natiunale, probabilminte ar reesi presiedintele ei Grévy; ér déca ar fi se alega poporulu, Gambetta ar fi celu alesu. Meritulu lui Gambetta totu mai multu devine recunoscuţii, totu mai multu naţiunea francese incepe a stima, cà elu nici intre cele mar nefericite im-pregiuràri n'a desperatu de patria si nu si-a perdutu curagiulu si energi'a d'a o aperá. —

Amintiramu in nrulu trecutu de­spre cuventarea lui Thiers in siedinti'a Adunarei natiunale din 22 iuliu, la qca-siunea desbaterei a supr'a petitiuniloru episcopali pentru intrevenire in intere-sulu Papei. Astadi discursulu ni jace in­tregu pe mésa. Elu ni dovedesce de nou cà Thiers — nu este omulu umanitatei si a filosofiei si a adeverului absolutu, ci omulu istoriei cu tote slabitiunile pi pe-catele omenesci.

Elu se pronuncià, cà — a fostu cea mai mare gresiéla a ajuta împreunarea Italiei intrunu statu ; càci din acést'a a trebuitu se urme impreunarea Germaniei si căderea Franciéi !

Acestu ratiunamentu este — dupa noi, miserabilu. Pecatulu n'a fostu — spriginirea Italiei, ci a fostu cà Napole­onii n'a spriginit'o deplinii, ca s'o multia-mésca, s'o intarésca, s'o deoblege si cas-cige, astfeliu aliandu-si-o pentru pururiá, pentru ca se nu mai fia avutu trebuintia de alianti'a Prussiei.

Déca Napoleonu, candu erá la cul­mea poterei si candu — de parada pro­clama principiulu natiunalitatii, ilu si ré­alisa acest'a in fapta, ér nu numai pen- j tru de a deştepta pofte in popóra si apoi a li insielá sperantiele si a li infrená cu j poterea justele dorintie, — déc*a Napo- ; leonu creá, precum pré usioru i erá cu , potintia, o aliantia defensiva si ofensiva, ' séu si mai multu, o confederatiune intre Italia unita, Francia, Spania si Portu­galia, ér in Oriinte o România unita : atunci — diu Thiers se ni spuna: óre erá cu potintia căderea Franciéi? Ore cutesá cineva in lume sè se puna la lupta cu aceste popóra unite ? !

Astfeliu sunt si laudele ce diu Thiers le face catolicismului si capului din Ro­ma alu lui. Casi cum papii candu-va ar fi contribuitu la desvoltarea popóraloru si casi candu tóta lumea ar crede in san-tieni'a papilorusi tóta lumea ar fi neman-gaiata pentru perderea poterei lumesci, — de carea, precum diu Thiers pré bine

scie, santii părinţi pururiá numai a abusá au sciutu ! — Nu vede diu Thiers cà — tote poporale, chiar cele catolice, se in-torcu cu indignat iune de la Roma cea papala, çea demoralisata si degrada­

ta ? Séu cà dóra diu Thiers totu mai tiene cà poporale sunt nebune de proste, si numai prin gadilarea prostiei loru se potu ferici! Prostu lucru de la diu Thiers astfeliu de vorba.

De parin tele ajchiepiscopu al leanulujA ,rI)_3j^aMmp*--^-mMtë '"nîfr amu santi'a sa este caTugaru catolicu si asiá i incumbe detorinti'a d'a tiené santu si pre celu mai spurcatu papa, buna óra pre Alessandru alu VI. si d'a afirmá deci cà — pace de libertatea consciintiei in Francia, ba in lume, tora potere lu-mésca in manele sântului părinte din Roma ! — Mai de unadi o fóia din Viena avù impertininti'a d'à sustiené cà toti francesu politici — multu putienu sunt comedianţi. Siedinti'a Adunarei natiunale francese din 22 iuliu — par' cà a avutu de scopu se justifice sentinti'a acelui pu­bliciştii din Viena.

Dualistii noştri astadi se afla in marea fericire d'a poté anunciá lu mei, cà cu­rendu, la re'ntórcerea gloriosului Impe-ratu alu Germaniei de la Ems la Gastein, MSa Imperatulu-Rege alu nostru va se aiba dorit'a ocasiune d'a se intelní cu densulu ; ba unele foi vor a sei cà totu acolo vor se aiba intelnire si — domnii Beust, Bismark, Andrássy si Hohenwart !

Intr'aceea Imperatí'a nóstra a tra­misu soli sè intimpine si sè salute in numele Monarchului pre Imperatulu Ales­sandru alu Russiloru, carele — asemenea re'ntornandu de la bài, petrece tocmai in Varsiavia, tiènendu reviste peste armatele concentrate acolo.

Ce alt'a mai mare fericire potu pofti domnii stepanitori ai noştri ! Seinchina la Berlinu, se inchina la Petropole ; ér de bietele popóra nemultiamite nici cà li mai pasa apoi.

Insa —- a duca-si a minte de 1868, candu ér asiá mersera sè se 'nchine la Varsiavia, ér pbtericulu vecinu rosti prin-cipelui ce i se inchiná. niscari cuvinte de-si perdu bietulu tóta presinti'a spiri­tului, si resultatulu fu, cà Monarchulu nostru trebui sè se lase de caletori'a, formalu anunciata in Galitia, pentru ale cărei pregătiri deja sespesase sute de mii.

Pre câtu timpu Imperatí'a nu se impaca cu poporale sale,nu le multiamesce si casciga pre acestea, tronulu si statulu nostru pururiá suntespuse la astfeliu de afronturi si umiliri.

enitatea pe „Pesti Napló." Vócea co-ttíjuna la romani si şerbi, si sè fia dnii Y J ffiari convinşi cà si la ceialalti slavi,

impreuna facu maioritatea absoluta rei, nu este, nu póté se fia cea a lui Llfald^i" ,*Aa^~Axâ-*^'-<&fefîfr* este

cqratu numai a dnilora ce sustienu dua-lismulu spre împilarea popóraloru ! -

ím O Episoda din Camer'a României. In cele din urma dile ale lui iuniu

dupa stilulu vechiu, in Camer'a României desbatendu-se bugetulu Ministeriului de culte si instrucţiune, diu Dr. Titu Liviu Maiorescu, aplaudatu de o mulţime gu-vernementale, pre care patrioţii de din colo o numescu partit'a/imasr idui, ataca in generalu natiunalismulu, in specialu romanismulu, insultandu si umbr'a fia-ier-tatului Barnutiu, celui mai mare apostolu alu românismului — acést'a cu o frivolitate ne mai pomenita, si cerendu suprimerea mai multoru catedre, detragerea de sub

Nici alti ómeni, multu mai mari si mai poterici, si pentru alte principia séu adeveruri, multu mai usioru de price-putu, n'au?potutu reusá prin astlfeiu de manierei —.Şi tocmai aei ni-gasimu noi, cei — dóra mai putienu invetiati, dar — mai credintiosi natúréi nóstre, mângâierea nóstra ; asteptàmu adeca o reactiune po-terica si din tote pàrtile contra sfortiarei dlui Maiorescu si aceloru ce-lu aplaudară. Inceputulu déjà s'a facutu. Éta o epistola, ce „Telegraftdu" de Bucuresci ni-o co­munica in fruntea nrului seu de joi o septemana :

Rîmniculu-Valcei, 1. iuliu 1871. Domnului redactore alu „Telegrafului."

In revist'a stimabilului d-v. diariu din 29 iuniu, diceti : „Rideau, rideau cu hohote puii Fana­rului numai la audiulu numelui lui Barnutiu, palmuindu-i pana si cenusi'a cea sacra, si stri-gandu cu ironi'a cea mai cinica : Sè i fia tie-ren'a usióra ! Dumnedieu sè-lu ierte !

„Eu credu cà Romanii nu ar poté re­spunde mai nimeritu aceloru hohote fanariote, de câtu deschidiendu o scriptiune pentru redi-

ventiuni pentru mai multe societăţi si c a r e a u n u i monumentu grandiosu acelui apo-institute natiunali, precum a nume si ! 8 t o l u a l u ^ a n i s m u l m , si pe care ilu vomu

vor fi

ideia me sub-

pentru societatea academica si pentru scólele romane din Brasiovu; si in „Ca­mer'a României" aceste espeptoratiuni si propuneri căpiate, repetimu, in „Camer'a României" — ele au fostu incuviintiate !

Atâtu de multu ne-a indignatu ace­sta degradare natiunale, ascunsa sub masc'a de cosmopolitismu, de ni-a tre­buitu mai lungu timpu, ca sè ne otarimu a luá măcar scurta notifia de ea.

Am cunoscutu pe fia-iertatu Joane Maiorescu, parintele eroului nostru de astadi; ni-a fostu — 14 ani, pan' la ór'a morţii, celu maiintimu amicii; n'a avutu I jafui România pentru coticarii germani fusera secretu de noi in inim'a sa curata, pre cum ! respinse, acum Carolu seriosu sè vré érasi a n'am avutu nici noi de elu intru a nóstra. i parasi tiér'a si tronulu României.

acoperi cu flori in dí'a, — dupa mine, apro­piata, — candu sacrele ai romanescile sale principia vor deveni fapte împlinite!

„Atunci risetele Fanariotiloru amare . . . .

„Déca adoptaţi acesta scriu cu 5 galbeni.

„Primiţi, die redactore, etc." Al. I. Popescu.

Ce ti-e lumea orbita de egoismu ! Votulu Camerei romanesci in caus'a Strouss-

berg alarma érasi lumea. Principele Carolu — intr'adeveru sè se fia identificatu cu — caus'a lui Stroussberg si acum cà planurile d'a

Ca de variatiune, din Sc itariin Alb-

Déca elu a amatu ceva sub sóre, apoi si-a amatu naţiunea si natiunalitatea romana ; pre insasi famili'a sa, pre insusi fiiulu si tiia-sa — pentru naţiune i-a amatu si i-a

Si cine lamentédia acum mai tare pentru acésta intentiuue ? Ungurii ! — Mai alalta-ieri ei nu poteau dormi de ingrigirile ce li făceau Carolu si România ; astadi cà părăsiră pe Fran-

crescutu; Stirbeiu, Campeanulu, dómn'a cia si se aliara, (pricepe :^upusera lui Bismark,) Sturzóia, in fine Statulu romanu — au contribuitu multi, multi galbeni la cre-scerea tinerului Maiorescu, fora tóta in-doiél'a, pentru cà erá fiiulu marelui natiunalistu Joane Maiorescu si pentru cà se credeau îndreptăţiţi a aştepta, ca

astadi sunt desperaţi cà Carolu va se parasésca România.

Recunoscu si ei cà pretestulu, motivulu, este miserabilu, carele pune pe Carolu intr'o lumina câtu se pote de rea. O spunu pe facia cà mai bine ar fi fostu, Carolu sè fia incercatu

densulu prin talentele sale emininti, sè 0 l o v i r e > a d e c a °>odificatiune a Constituţiunei, reducerea libertàtiloru publice, si — deca cu devina unu ilustru cultivatoriu si apera-

toriu alu natiuiiahtatei romane. Déca diu Titu Liviu Maiorescu crede

cà pre calea si in modulu cosmopolitis­mului seu frivolu va corespunde mai j bine intentiunei fericitului seu părinte,

nia sosescu depesie cari anuncia lumei cà a t â t u d e n a t i U na lu , si binefacetoriloru intregu tienutulu Miridei este in rescóla \ s e i _ t o t i r o m a n i zeloşi : — noi nu-i contra Turciei. Caus'a pare a fi, nemul-tiamirea comuna cu guvernatoriulu turcu

vomu dice, de câtu: — bine, urme-si in-spiratiunile inimei si combinatiunile mintii

si cu dàrilegrele, nesuporcabili. Notabilii 8ai6j dar — se va cai; tiena minte cà se din Salonic sè fia tienutu adunare si sè fia J v a c a f a m a r u . facutu postulate catra guvernatoriulu , N u p ó t e s e fia binecuventare intr'o provinciei, dar acest'a sè fia respunsu cu j c u t e s a r e atâtu vatamatória si revoltatória — arestarea conducetoriloru Poporulu < a tuturoru sentieminteloru sacre si pie deci sa sculatu si cu poterea a eliberatu J d m m j m ' a generatiunei in carea traimti. pre conducetori, si - rescól'a pe semne ; D l u T < L Maiorescu, póte se aiba de la se concentra si organisera in tienutulu n a t u r a d a r u i u u u e i m a i a f u n d e p e t r u n . mai susu amintitu. —

Intre diaristic'a cehi ca a declaran-tiloru si cea magiara a guverniului — a isbucniru resbelu — pentru influinti'a dlui c. Andrássy in căuşele popóraloru de preste Laita. „Politik1' din Praga ataca ageru pre ministrulu - presiedinte An­drássy din motivulu acelei influintie. „P. Napló" de joi-a trecuta vine a re­spinge ataculu si la acésta ocasiune se dechiara contra procedurei „neparlia-mentarie a cehiloru,lcă])oi adauge cà vócea sa este vócea generale in Ungaria.

Din parte-ni desavuàmu cu tóta

deri si priceperi de adeveru, de câtu noi ceialalti, cari inca ni-am datu tóta trud'a studiului si combinatiuniloru intru inte-resulu — chiar alu omenimei, si cari pentru omenime, pentru naintarea per-feptiunei si fericirei ei, suntemu si vreinu sè remanemu romani buni si ómeni de omenia, — concedemu cà diu Maiorescu póte se aiba atare petrundere si price­pere, si din acésta causa nici nu vomu di­sputa de principia séu adeveruri morale ; ce nu concedemu si deplângeam si con-damnàmu fora réserva este : ostentatiunea, modulu frivolu si cinicu cu care den­sulu — face resbelu generatiuniloru.

acésta încercare cădea, atunci sè vré pune di­plomaţiei pe mesa cestiuuea vacantiei de tronu in România. Dar déca o data Carolu acuma aici de càtu n'ar mai vré sè ramana pe tronu, apoi — — — apoi „P. Lloyd" ni apune ver­de, cà intre Beust-Andrássy si Bismark deja asestu casu este prevodiutu si regulatu !

„E timpula ca sè se puna o data capetu nu numaî utopieloru daco-romane de mare po­tere, ci si jocului cu cartogratiele. — Europa, dar desclinitu Ungaria, are celu mai mare interesu, ca se se creedio referintie bune si sigure faaia de tierile vecine in România." Cere deci „P. Lloyd"', in aoestu spiritu, iuter-ventiuue européna, măcar chiar contra Turci­ei si Russiei ! Si inchaia : „Deciderea a supr'a

! Romanţei este ventilidu de securitate alu ce-! stiunei orientale !" ! Aci magiaronulu nostru a perdutu cu to-j tulu din vedere, cà - „hodie mihi, eras tibi" ; 1 cà — dupa logic'a si moral'a sa, mane celu

d'antaiu vecinu potericu póte intreveni in Au • stro-Ungaria nóstra si ni póte prescrie legi si siàtome dupa draga voi'a sa ! In fine — o;bi-tulu de patim'a egoismului seu „P. Lloyd" — nu vede cà svatulu seu merge, a deschide ce-stiunea orientale, — de frica de ea! întocmai ca nemtiulu din poveste, celu ee de frica do morte s'a pusu de s'a spandiuratu !

Asia o sè si faca de capu aceşti domn i magiari si magiaroni insolenţi, pre cari intr'-adeocru par' oà i a nebunitu Ddieu ! —

Ö vorba cu — patronii tortureloru. Nu csto bine ca domnii stepanitori ai

nostri, magiarii cei de la potere, se ne atace prin díariele loru, se incépa polemii cu noi. Pentru cà pre acestu carapu ei pururiá vor suferi bătaia, — pre câtu timpu nu li va suc­cede a ni pnne scalusiu in gura ; co — haru domnului ! — nota bene — celui din ceriu, — pan' icii nu li-a succesu.

Pro campulu díarifsticei nóstre, si a lumei cuite, ei pururiá vor fi blamaţi, pentru că publiculu nostru , pre câtu timpu este alu nostru, si lumea culta, pre câtu timpu cultur'a ei nu va fi croita do deakistii nostri iu diet'a loru, — totdeun'a ma'f buna pricepe/e vor avé pentru adeveru si dreptate, do câtu pentru mistificatiunile egoistiloru si rafinatiloru dni.

Din acestu pun tu de vedore noi n'am potutu so donegàmu unu feliu de respectu órosi- 'are acelui d. eolegu alu nostru in Cas'a representativa, carele in naivitatea sa origini-nalo, ocasiunalminte, pro cum am mai amintitu si alta data la acestu locu, ni (lise : pre câtu noi avemu poterea, nn ne vomu disputa si certa cu voi ci vomu comandă.'"

Da, comandaţi domniloru, cà — d'ast'a sunteţi buni; comandaţi — pana se mai afla caro se v'asculte ; comandaţi, cà — déca lumea, omenii, poporale so vor intielepti, séu dup' a vóstra limba vorbindu, sè vor strică, si asiá — pace de voi ; comandaţi, dar nu mai umblaţi ciocnindu cu condeiulu in noi, càci — aci nu o nici unu cascigu.

Ab! de câte ori, in timpulu de la 1864 si 65 si 66, „Pesti Napló" a provocatu si dovediţii, cà magiarulu, pana si cicosiulu si betyarulu do la pusta, este aristocratu ; dar noi si la 1848, si d'atunci in cóci, candu domnii magiari conspirau cu Garibaldi si cu Mazini contra Austriei si a imperatoriului ei Franciscu Josifu, si — aruncau cu ambele mani pulvere democraţi cu in oebii lumei, — si atunci i-am tienutu de aristocraţi, — numai câtu pre atunci deveniseră a nu avé cui se comande, si cu tat'a loru despotismulu so certaseră.

Aristocratu insemnédia — mai alesu, mai bunu de câtu alţii; va se dica aristocratie ungurului este titlulu lui de domnia peste alţii, — acest'a dupa lessiconulu domniloru , dupa cspcriinti'a poporului insa — este cam contra-riulú ; si d'aceea poporulu asculta de comand'a domniloru, de sila bucurosu !

Apoi asiá e lumea, pre care n'a faeut'o nici diu Arpad, nici Deák, nici Andrássy, ci numai au ajutatu niticlu si ci a o pacali. „Mun-dvs vuit decipi."

Missiunea contelui Ráday la Tisza de dio-su, cetitorii nostri o cunoscu ; ea este, din puntu de vedere mai naltu privita, pentru d'a dovedi lumei cà suntemu poporu si naţiune civilisata, noi naţiunea magi ar» aristocratica, si suntemu — statu modernu de dreptu ; mai pre diosu vorbindu, chiamarea comissariatului dlui c. Ráday este : a scuti pre aristocrati'a cea mare do cea mica, — vorbindu in limb'a lui „Pesti Napló," ér diu Rosa Săndor, autoritate nu mai putienu însemnata, sè fia vorbitu de — „hoti mari si de hoti mici." Blastematulu do elu ; dar noi pentru acesta definitiune nu luàmu respun-sabilitatea, càci secretulu in Segedinu — este noprnetrabilu, atâtu de nepenetrabilu, in câtu am auditu de unu casu, unde unu omu, in legea ungurésca — asiá numitu cetatiénu liberu alu patriei magiare, — 22 de luni a gemutu in pa-latulu din Segedinu alu contelui Ráday, si apoi i s'a datu drumulu a casa la Otelek in Tomntalu, fora ca elu se vré aflá măcar caus'a, pentru caro i s'a proscurtatu viéti'a cu atât'a potere du timpu !

Onorabilulu publicu alu nostru 'si va aduce a minte, cà noini-am permisu a îndrepta catra esc. sa diu Ministru do interne unele în­trebări in acesta materia, a nume a întreba cîi — soie ceva despre faimelo ce se res­pandescu, despre maltratări barbare, forma de tortura a prisioneriloru dlui c. Ráday, si specialu despre crudimi ossecutato de unu dnu „aristocraţii" d'a lui „Pesti Napló," cu numele Molnár? I-am citatu si unele caşuri concrete.

Diu Ministru — no-a incredintiatu cà nu scie nimicu, ne-a incredintiatu cà — nici c. Ráday nu seie si nici nu cunósce pro vr'unu Molnár ; — darni-a proraîsu cà va face inves-tigatiune, pentru d'a afla adevorulu, acelu ade­veru adeea, cumca acele faime nu sunt ade-veratc.

Noi — ér ni-am luatu iertare a-i spune dlui Ministru, prin co feliu de invostigatiune se póte aflá adeverulu. A nume i-am aretatu cà

— adeverulu se póte aflá numai printr'o «o-missiune nepreocupata, imparţiala, carea sè .u-cre in publicu, ér nu in secretu.

Aci diu Ministru s'a facutu cam surdu. — Maniera de domnu mare. Si au trecitii vr'o dóue-trei septemani, si au venitu diupa-milu „P. Naplód si ne-a scaltiaitu alu naiboi!

„Paguba," dice olu in nrulu sou de séra din 26 iuniu, — „paguba cà diet'a nu este adunata, si asia Ministrulu este silita a aştepta cu resultatulu incuisitiunei, care resultatu arun­ca lumina a supr'a informatiunei întemeiate' a dlui Babesiu, si câtu mai bine caractorisédia acea usimime, cu earoa diu Babesiu a voitu se tereiésca pe scaunulu riisinei bunulu renume alu tierei nóstre."

Înşira apoi cà — cum a fostu compusa comisiunea, cum a facutu investigatiunc si cum s'a adeveritu cà — Siarulu din Checia n'a fostu ntinsu nici cu unu degatu, ci — aujBiai in inchisórea din Clari a fostu legatu, pre câtu s'a cerutu pentru securitate, — fiindu elu in-culpatu de o crima capitale, pre care a si mar-turisito naintea tribunalului ; — ér nasulu lui Mu«a din Comlosiu nu i s'a ruptu in Segedinu, ei l'a fostu perdutu mai de multu in spitalu la Timisióra, si i se pusese unulu de tichinea.

Va se dica „P. Napló — vorbesce pentru Ministru si ni spune aceea ce avea sè ni spună esc. sa diu V. Tótb, déea dieta erá adunata.

Primimu respunsulu, si ni vomu face re-flessiunilo nóstre — pre scurtu, ca si Ministru­lui ; — si-apoi colo spre tomna diet'a se va de­schide, si •— ér vomu mai vorovi o vorba mai lunga cu diu Ministru.

Avemu si noi a nóstra incuisitiune, carea a mersu totu paralelu cu a dlui Ministru si ca­rea — numai intru atâl'a difere, cà n'a fostu oficiale si prin urmare cà — n'a avutu altu in­teresu si scopu, de câtu purulu adeveru.

Mai antaiu si mai antaiu, „P. Napló" in­susi vine a recunósce cà comiss áriul u de secu­ritate Molnár, essisto, despre a cărui essistintia diu Ministru Tóth in facia dietei asecurá tiér'a cà contele- Ráday nemicu scie. Departe a fost de noi sè finiu tienutu si pronunciatu, cumca abusurile si blastematiele de cari lumea vor­besce, sè se fia comisu cu soirea, séu ciliar din mandatulu dlui conte; — dar de unde diu co-missariu regiu se vré sei de âcele pretinse abu-suri si torture, candu elu nici nu scia prin cine se facu arestările in pàrtile Torontalului!

Do nou insa ni so obtrude acum întreba­rea : póte fi intr'unu statu civilisatu, statu de dreptu — permisibile si tolerata o potere di-sd-etiunale a supr'a libertateisi securitatei cota-tieniloru, undeea dupa insusi a sa mărturisire, nu-si conósce organclo esocutive?! — Respun-d.'i-ni „P. Napló" pentru Ministru.

Dar se vedeţi, ce mai minunatu lucru trobue se fia si cu acea nocunosciintia a comi­sariului de securitate Molnár, despre carele nóa ni se spunea prin epistole, cà — tremura de elu si copiii in pântecele mameloru !

Dupa prorogarea dietei am trebuitu sá ne repedimu pentru duóue dile in parale To­rontalului. Pre acelu timpu acolo tóta lumea vorbiá do comissariatulu dlui c. Ráday si de — Molnár. Intré S. Nicolaulu mare si Sege­dinu ne aflamu intr'unu cupeu cu mai mulţi domni si domne, tari - asemenea vorbiau de torturole acelui comissariatu, si unu domnu cu carele facuseramu cunosciitia, ni se esprimà cu cuvintele : „Eu cunóscu in persona pre Mol-naru, si l'am vediutu de mai multe ori insocin-du pre c. Ráday ; de trădare barbara am au­ditu si eu, ce insa credu eu — este, cà déca diu Molnár mai remane inca pre atât'a timpu or-ganulu dlui Ráday in Torontalu, elu se face millionariu.'"

„P. Napló," diu Ministru de interne si diu comissariu regiu plenipotente Ráday pri-mésca parol'a nóstra de onóre, cà ara auditu aceste cuvinte cu ale nóstre urechi, si inca do la unu dnu, ce — elu insusi se dicen „deă-kistua, pentru cà improgiuràrile sale ilu lega de partit'a guverniului." —

Dice oficiosuhi „P. Napló" cà Siarulu, judele din Checia, n'a fostu atinsu nici cu unu degetu, ci numai in teraniti'a din Clari a fostu legatu, fiindu inculpaţii do o crima capitale, pe caroa deja a martursit'o.

Numai sè nu fie acesta mărturisirea cea din Protocolulu luatu cu Siarulu in Segedinu, si ca­rele apoi naintea comissiunei in Checia s'a a-retatu falşii !

Da, scimu cà in acelu Protocolu Siarulu a negata ori ce maltratare prin Molnár, scimu si aceea cà bietiilii omu, adusu naintea comis

siunei iu Checia, dar neinformatu cà pentru ce scopu si — intimidaţii din Segedinu, si iso-latu do tóta lumea, la inceputu vorbiá totu ca

*ln acelu Protocolu, cum se vede a nume instru-itu ; îndată insa ce omulu a observatu in co-missiune si mai pre alti domini din comitatu, a datu adeveriilui tributulu si s'a planau si a marturisitu altfel iu de câtu co cuprindea Pro­tocolulu din Segedinu.

Dar bine, déca voi aveţi cugetu curatu, pontru ce n'ati invitaţii măcar pre Babesiu la acea comisiune secreta, ca sè-lu convingeţi si­se vi dee dupa propri'a esperiintia satisfactîu-

i nea convingerei sale? Voi — nu se póte se nu sciţi, cà Babesiu n'are nici unu feliu de preo-cupatiune pentru Siarulu, n'a st:itu nici candu nici intr'o atingere cu elu fiindu elu chiar de partit'a guverniului, si numai prin averea si vé-di'a sa conoscutu !

Dar déca Siarulu a marturisitu o crima, ca­pitale, de ce nu spuneţi lumei, de co nu spu­neţi conlocuitorilor!! sei turburaţi aceea crima, ca sè vi justificaţi asprimea si detienorea lui de atât'a timpu ? ?

Insa — se lasâmu pre amaritulu Siaru in man'a domniloru din Segedinu ; in fine ni-mic'a nu tiene in veci, si — totu so va face o data lumina. Dar ce trebue sè ne inirámu la acestu locu este, cà „P. Napló," pe temeiulu in-vestigatiunei din Checia, vine a face imputatiuni lui Babesiu pentru usioratate cu care a voitu a compromite tiér'a, insinuandu-i comiterea de torture, — pre candu acelu organu si cu patronii sei tocmai dupa resultatuln acelei investigatiuni ar trebui sè-si presară cenuşia pre capu ! — Ore se nu scie domnii stepanitori cà naintea aeelei comissiuni s'au facutu plan-sori pentru maltratarea prin diu Molnár — pana si a marturieloru ? /

Astfeliu de maltratare, maltratare cum­plita a marturieloru, pentru ca sè marturi-sésca dupa plăcerea dlui Molnar, dupa in for­maţiunile nóstre, sè-si fia permisu si aiuriá, pre cum vom aretá la timpulu seu. Firesce cà prin procedura si comissiuni secrete — este greu a dovedi, fiindu beţii ómeni infricati, si tremurandu candu audu do numele aceloru infricosiati domni. Dar — tiér'a déca se stima, va trebui ae dispună altfeliu, se dispună o cer­cetare si procedura publica, la lumin'a dilei. Atunci vom vedé. —

Ni spune „.P. Napló." cà lui Musa din Comlosiulu Banatului nu i-a potutu fi ruptu nasulu la incuisitiune, càci elu si-perduse na­sulu mai de multu in spitalu , dar totu adauge cà — Musa avea nasu maiestritu de tichinea (pleu). Si dupa alo nóstre informatiuni, pan' aci adeverulu este asiá; insa „P. Napló" a ui­tata a completa si a spune, cà pre Musa l'au bagatu domnii in „peptariulu lui Ráday" si l'au strinsu in curele, ca sè marturisésca, unde la a trei'a. stringere b'etului de dorere i-a ca-diuiu nasulu arteficialu, si astadi este fora do nasu! —

Si acum — o vorba cu „intieliginti'a fora desclinire de partita din B. Comlosiu." Acésta ilustra intieligintia, dupa „P. Napló" de merenri-a trecuta, sè fia subscrisu si tramisu dlui c. Ráday o adresa plina de recunosciintia, intru carea se sprima, cà — „acelu deputatu (Babenu), a aperatu in cas'a dietei interesulu unui omu (Musa) peste totu petatu," si cà — ea, intieliginti'a, n'are mai mare dorintia, de câtu ca c. Ráday se remana si mai departe in a sa pusetiuno.

Seraca intieligintia din B. Comlosiu ! Seracu „P. Napló!"

Omulu nu scie, se compatimésca mai multu o intieligintia ce scrie astfeliu de absur­dităţi si-si dà in faci'a lumei astfeliu de testi­moniu de paupertate si de servilismu, — seu o redactiune, ce publica acestea !

„Babesiu a aperatu interesulu unui omu peste totu petatu," — dice intieliginti'.i B. Comlosiului, pre candu déca ea numai cât'a se interesa si studia cuvintele lui Babesiu, so con­vingea si fora vr'o mare intieligintia, cà Babesiu n'a aperatu nici o persona, ci a aperatu uma­nitatea. Auditi dni intieliginti : umanitatea ai prestigiulu tierei — am aperatu noi.

Dnii intieliginti din B. Comlosiu nimicu nu dorescu mai multu, de câtu ca c. Ráday sè-si continue oficiulu in Segedinu.

Oro au judecatu dnii intieliginti cà ce cuprinde proprie acésta dorintia a loru ? Ea — este curatu negarea constitutiunei si civilisa-tiunei ; votu de ne'ncredorea tierei, autoritati­loru si legiloru ordinarie. —

Intieliginti'a din B. Comlosiu oftédia dupa — absolutismn si ine;.; dupa unulu de feru,

mai rigidu chiar si de câtu alu lui Bach ; — ai „P. Napló," organulu deakistiloru, li publica acésta pi'a oftare ! —- si tóte acestea pentru a face unu bietu servitiu persónei c. Ráday !

Seraca intieligintia ! Seracu „P. Náplój!"

Omení'a guverniului austro-mag. facia, cu poporulu frnntarieloru

militarie. Candu acum cinci septemani se publica

Manifestul u imperatescu, ne semnatu de vr'unu ministru, prin carele se începu desfiintiarea institutiunei militario de la marginile Monar­chiei spre resaritu, aveainu intentinnea d'a deschide o desbatere seriósa, cu de amenuntulu despre acésta causa. Cu câtu insa mai multu am cugetaţi! a supr'a lucrului si impregiuràri-loru, amaratiunea cu atâtu mai multu ni-a im-plutu inim'a si — ni-a innecatu vocea in peptu

De candu e lumea dóra, nu «'a resplatitu unui poporu, plinu do merite, bunu si credin-tiosu, atâtu de reu si vateuiatoriu credinti'a si saeririciale, cum a, inceputu a se resplati astadi granicieriloru nostri ; si — istori'a presintelui déca va avé se fia fidela si drépta, va trebui se spună cà — or'a inaugurata la 1861 ai sigi­lata prin pactulu dualiaticu do la 1868, a fostu ér'a calcàriloru m picióra a tuturoru parole-loru si oblegatiuniloru morale din trecutu !

Dar nici in mediloculu si la culmea ama-ratiunei nóstre, nu ni-a peritu din vedere bu-sol'a loinlitatei, înnăscute romanului. Actulu — nu erá acoperitu de subscrierea unui mini­stru respunsabile, in contra carui ae ni potemu îndrepta vócea indignatiunei nóstre ; ori cum incepeamu, trebuia — dupa forma celu putienu, so lovimu Maiestatea sacra si neviolabile ,i Monarchului : deci — am aruiicatu condeiulu din mana si am tacutu.

Crima, grea crima a comisu, dupa noi, Miniştrii Maiestatei sale prin aceea, cà au su-feritu sè se publice, se iese la lumina fora con-tra-semnatur a loru — unu actu maiestatitu de atât'a importaatia, la alu carui desbatere si decidere ei au trebuitu sè ié parte, si — pre cum se scie — au si luatu parto. Déca la noi, in a nóstra Monarchia, intr'adeveru ar essiste unu constitutiunalismu alu popóraloru, Mini-nistrii MSale pentru acésta crima ar trebui dati in judecata si condemnati fora crutiare. Insa constitutiunea nóstra este a domniloru de la potero si ea suferă tóte câte loru li vinu la socotéla. Desfiintiarea granitioi militarie, in modulu cum s'a decretaţii ea pana acum in parte, fora ascultarea dorintici si vointiei po­porului incarcatu de merite pentru Trouu si Monarchia, si uniculu competinte d'a decide de sortea sa, — acestu actu csto alu dniloru si — curatu numai pentru scopurile loru ! Mai multu nu vomu dice. Man'a pe inima — Nal-tiate Imporate, man'a pe iniin•>, dniloru Beust, Andrássy si toti câţi ati dutu Maiestatei Sale inamiculu svatu, man'a pe inima cà — am spuszi adeverulu !

Ei, dar domnii stepanitori nu se multia-mescu cu atât'a ; oi n'au răbdarea d'a aştepta màcar pana sè se des ti intiedio — succesiv-minto, tóto regimentele do granitia, ca atunci aè dispună de ele si de drepturile loru, intru intoresole sale, — nu, ci ci prin legi decretate de ei, pre cari le nuraescu reforme, si prin mesurole loru adniinistratiunali, in părţile inca nedesfiintiate, deja incepu a introduce si a roa-lisá acte co — tare ne tememu cà viitoriulu, istori'a si vócea poporului acolo diosu, o se le numéíca jafuri publice !

Ei bine, dniloru stepanitori ; aci chiar in fapta si «in flagranti se adeveresce cà intr'ade­veru suntemu in er'a calcàriloru in picióra a tuturoru paroleloru si oblegatiuniloru morale din trecutu.

De o suta de ori organele plătite ale gu­verniului no-au inferatu de agitatori ; dc o suta de ori noi am disu cà — ei, domnii -stepanitori ai nostri, prin faptele si tnesurele loru nemorale si nedrepte atitia si revolta spiritele; — astadi pentru ea sè li dovedimu cà adeverulu este in partea nóstra, é^a, incepemu aci publicarea de voci, moderate si ioiali, chiar doióse, si pie — din insasi graniti'a romana, din mediloculu po­porului — pana ieri plinu de încredere catra parintesculu guverniu,astadi amaro desamagitu.

Muntenicu, in fruntari'a mii. rom. in iuliu. (Reflessinni a supr'a reformeloru, intro­

duse in fruntaria militaria [banatiéna.) Au espiratu deja trei ani, do candu neconteintu li se promitu braviloru granic-ri, cà li se vor usiiirá grelele loru sarcini seculari, supoitate de densii nefatigati, in favóroa întregului im-

per in austriacu. Celui ce nrmarescé cu aten­ţiune nisuintiele si luptele din ultimii ani ale popóraloru din imperialu austro magiam, i se pare o enigma neresolvibila impregiurarea, cà cu tóte încercările, ce s'au facutu si se facu de a transplanta luptele politice si in confinitilu militariu, poporulu romanu din fruntari'a niili-taria, a remasu — asiá dicendu ne-agitatu. Dar acésta enigna păruta si-afla resolvirea ei in caracterulu celu pacicu alu poporului ro­manu, carele petrunsu de simtiulu dreptăţii si alu ecuitâtii, dupa-ce 'si implinesce detorin-tiele sale, fia ele câtu de grele, ascépta cu în­credere recunosciinti'a meritata de la locurile comp et inti. Asiá si romanii din fruntari'a mili-taria, inca mai vertosu, dupa enormele loru jertfo de sange si avère, aduse pentru tronu, patria si imperiu, au asceptatu cu inima linisoi-ta, Ibra de a se miscá in drépt'a séu in stang'a, promis'a usiurare a sortii si a sarci­neloru loru, devenite in timpii din urma de totu nesuportaveri.

Acésta firma sperantia a braviloru nostri romani din confiniulu militariu o vedemu insa nimicită in cea mai mare si esenţiala parte a ei prin introducerea raia numiteloru reforme, publicate in lun'a lui iuniu a. c.

Nu voimu sè ne mai plangemu, cà aceste reforme sunt făcute pontru grăniceri fora ascultarea loru ; càci sortea actuala a Traasil-vaniei si a Croaţiei ne-a invetiatu, cà stapani-torii nostri de astadi nu mai punu nici celu mai micu protiu pe vócea poporului, ba chiar si cole mai modeste si juste dorintie alo lui, se paru a se desconsidera din adinsu de catra bărbaţii chiamati de a ingrigi pentru prospe-rarea statului si a cetationiloru lui.

Reformele publicate pentru fruntari'a militaria comprobéza de nou afirmatiunea nóstra din urma.

Pădurile cele imense ale confiniului mili­tariu, din ale cărora venituri numai s'ar poté infiintiá o suma de institute do crescore si in­vetiamentu, au de a se imparti dupa dispuse-tiunea §-lui 2 alu legei din 8 juniu 1871 in 2 párti, din care un'a sè se predee respectiveloru comunităţi militarie in eschisîv'a loru proprie­tate, éra cealaltă parte are se remana deplina proprietate a statului, avendu de a dispuno a supr'a ei Ministeriulu ungurescu de finantie.

In momentulu primu apare acésta deter-minatiune de lege — drépta ; dar déca con-sideràmu, cà prin proclamatiuni mai nalte de ne-numerato ori, si a nume in fatalii ani 1848 si 1849, li s'a promisu braviloru grăniceri, cà li-se vor preda si aceste păduri in eschisiv'a loru proprietate, cu atâtu mai vertosu, fiindu-cà érasi protoparintii loru au sangeratu pentru recascigarea loru din manele turciloru si totu ei grănicerii au conservatu, ba ce este mai multu, au plantatu in multe locuri cu insusi manele loru, fora nici o desdaunare, acoste păduri ; — déca vomu considera mai doparte si promisiunile, co li s'au facutu ne-intreruptu in anii din urma, cu ocasiuuea esarendarei i vendiarei pàrtiloru celoru mai pretióse ale paduriloru la societăţi private, cà adeca sumele de bani ce vor incurge din aceste vendiari, se vor folosi numai si numai pentru promovarea medilóceloru de comunicatiune si instrucţiune in insasi fruntaria : nedreptatea dispusetiunei amintite va fi evidinte si — ori cine ni va crede, candu afirnàmu dupa cea mai buna convingere a nóstra, cà — amaratiunea braviloru grăni­ceri a supr'a acestei nedreptăţi ce li s'a tacutu si li se face cu pădurile, privite totdeun'a de a loru proprietate, cascigata cu sângele loru, — este cu atâtu mai mare, cu câtu nici amintire nu se face in pre-atins'alege, cà veni­turile pârtii segregate in favórea cassei statu­lui vor avé sè so adverteze numai si numai pentru scopuri de •instrucţiune, umanitate si comunicatiune pentru fruntaria, precum s'a fostu promisu de atâtea ori.

Modest'a pretensiune, ea celu putienu veniturile pârtii segregate a paduriloru sè se tolosésca pentru pre-atinsele institutiuni, esto cu atâtu mai justa, cu câtu bietulu poporu din confiniulu militariu, de secuii neconteniţii in arme fiindu, (si inter arma silent leges et mu-sae,) au debuitu sè nogléga cu totulu institu­tiunile, co ducu la cultura si naintéza bună­starea materiala si spirituala a poporului.

Cu acestea insa nu se termina dorerea bietiloru grăniceri , càci chiar acum , dupa publicarea pre-atinsei legi, vedemu pe dia ven­diari nóue de păduri la societăţi private, si prin urmare acea temere a poporului este cu totulu undată, cà pana la essecutarea legei de segre-

gatiune prin comisiuni denumite, érasi numai de catra organele militarie, — abiá va remané ceva pré putienu de impartitu din păduri !

Treeemu acum la alte cestiuni in aseme­nea gradu vitali pentru poporulu din fruntaria. Am asceptatu cu toţii sè aflàmu, carea va fi viitórea destinatiune a fondului jde avere alu fruntariei, care consta din mai multe milióno de fiorini? Dar in tóte reformele si publica-tiunile recente a supr'a acestui fondu, nu aflàmu nici o dispusetiune chiarifîoatoria, care ni-ar promite măcar câtu de departe cà nu o vomu pati si cu aceste fonduri ca si cu pădu­rile ! Despre org.-inisutiunea comuneloru si scó­leloru vomu vorbi cu alta ocasiune.

Traianu Graniceriulu.

Lipom- in 26 iuliu 1871. (Se ni cunóscemu omenii!) Si obrasnici'a

face lumina. Mulţi asculta, dar nu — nu-si de-schidu ochii sè si véda'. Asta slabitiune este mai vertosu la noi. Class'a de ómeni, ce nu cunósce lucru, interesu, meritu mai mare, de câtu a cartí, a latra, a insulta si denunciá pre alţii, si a nume pre cei mai solidi si zeloşi, cari se bucura de celu mai curatu respectu si re­nume — in comuna, comitatu séu la intréga naţiunea, — acésta classa de ómeni, indata ce ni deschidemu ochii si-i privimu bine, este class'a ciarlataniloru, class'a celoru ce — dupa vorbe, cu gur'a, sunt natiunalisti mari, ataca ageru chiar pre miniştri cu vorbele, cu gur'a: dar in ascunsu li fréca pragurile, si se inchina si recomenda, si li facu si li ceru grati'a si sunt — in ascunsu spriginiti de ei.

Avemu unu deputatu din alu nostru co­mitatu, omu francu, desi guverneinentalu. Ace­st'a spuse nu de multu intr'o societate, ocasiu-nalminte unde se aflau si unii romani — ur­matóriele istorii, numindu timpu, locu, persóne.

Unu mare romanu opositiunalu, candu nainte de 2 ani, cu bani împrumutaţi cu cameto grele, mergea in cerculu seu, fanatisatu cu cele mai nerusinÓ3e mintiuni pentru densulu, ca sè se alega deputatu, abatendu-so pre la supre-mulu comite alu acelui comitatu, i-a datu pa­rola cà — incetu-incetisioru va trece in ta­ber'a deakistiloru, dar va sparge mai antaiu solidaritatea intre colegii sei natiunali, pentru ca se-si faca prin acést'a podu do trecutu. — Căutaţi bine tienut'a acelui dnu doputatu si — veti crede. —

Unu altu deputatu romanu, asemenea natiunalu si opositiunalu, si-a inceputu activi­tatea sa do părinte alu patriei, prin a se insoci celui do mai nainte, colucrandu prin tóte medilócele, chiar si celo mai misiole, la sparge­rea solidaritatoi natiunalo si la insultarea, de-nunciarea, calumniarea celoru ce o sustionu mai vertosu acea solidaritate. Acestu deputatu opositiunalu, la prorogarea dietei, pana a se îndepărta din Pesta a fostu de a colindatu pe la Miniştri, recomondandu - li - se. Ministrului de interne Tóth V. specialu s'a recomendatu (magas kegyelmébe, pentru unu postu óre-care!) si inca naintea unoru marturi deakisti!!

Eca, acosti'a sunt omenii cari sémena cu ambele mani discordi'a si scandalulu in publicu.

Semnulu nofalibilu dupa care ii poteti cunósce o : escesivi in cheltueli, in mâncări si beuture ; plini de detorii; lajocu de — cârti si la petreceri ii aflaţi forte desu, la lucru — raru. Politic'a loru este in —- pahara, in toaste, na-tiunalitatea in gura si fóle ; se scóla tardiu si facu toaleta multa. C u unu cuventu : viétia domnésca! — Babesiu li este gróza, pentru cà li este chiar antipodulu, contrastul u. — Cu câtu dupa acésta descriere mai mulţi se vor aflá in publiculu nostru, cari sè-i, cunósca-pre acei ciarlatani, cu atâtu celo ce descoperi-ramu trebue se fia mai adeverate. Numo nu nuiniramu : d'ar dá Ddieu sè se dovedésca ne-adeverate si datele ! J. Odvosianu.

Aradu, in 25 iuliu 1871. Rectificare. Cu referintia la „provocarea

seriósa" făcuta catra G. M. ca câtra con duce-toriu'u tencrimei stúdiósé aradano in nrulu 56 alu Albinei, vinu a observa cu tóta onórea desi cu numai ca catichetu subst. am fostu condu-cetoriulu societăţii de leptura si a proieptatei siedintie publice, carea prin intrigi nepreve-diute fù casata, — càtréb'a in privinti'a escon-tontarii ospetariului pentru aceea nu s'a com-planatu pana in timpulu provocării, pentru càjidanulu n'a corespunsu conditiuniloru la cari s'a fostu deobligatu, si astfeliu nu elu, ci te nerimea erá îndreptăţită a-lu trage la ju­decata.

Altcum li multiamescu acelora domni a-radani pentru „provocarea seriósa", măcar cà n'am avutu lipsa de ea . Dniele loru mai bine făceau, vrendu a fi sentinel'a onórei tenerimei stúdiósé, déca se adresau privatu catra ca pen­tru informatiuni positive. In provocarea din „Alföld" inca nu eu, ci rev. d. B. a fostu pro-vooatu ca girante, si astfelu dnii respeptivi si de la d. girante ar fi potutu sè se informedio despre starea lucrului, carele inca nainte de provocarea făcuta in „Albina" adusese de diu­metate tréb'a in curatu cu jidanulu. *) G. M.

D i n C a r a s i u . Avisare tuturoru contribuentiloru mai mari din

acestu comitatu. Dupa legea municipale din anulu 1870

viitoriulu comitetu, adeca [representantia a co­mitatului se va compune :

1. pe diumetate din voturile virile, adeca din acei cetatieni maioreni, cari in teritoriulu comitatului platescu mai multa contributiune dirépta ;

2. pe diumetate din cei ce se voru alege prin publiculu alegetoriu.

De asta data ne marginimu a vorbi nu­mai despre voturile virile, adeca despre diurae-tatea celoru cu darea mai mare.

Dupa cum s'a disu, acésta diumetate a comitetului comitatensu se va compune din toti acei cetatieni maioreni, cari in teritoriulu comita­tului platescu mai multa contributiune dirépta. Ca contributiune drépta se va computá : intréga contributiunea, ce o platesce cineva dupa averea sa nemiscatória, adeca dupa pamentu, easa, moşia ; mai departe contributiunea dupa venitu si dupa cascigulu personalu. Tóte aceste contri-butiuni, adunate la olaita facu contributiunea dirépta, si sum'a ce facu elo împreuna — decide, oterindu cà cine are dreptu de a veni cu votu virile in comitetulu comitatului.

Deci fie-care locuitoriu maiorenu alu co­mitatului Carasiu a căruia contributiune di­répta, adunata la olaita, ajunge la sum'a de 60 fl. si carele pe langa acést'a scieceíí si scrie, va avé sè faca o roclamatiune in scrisu, si sub­scrisa cu mana sa, pana in 2 augustu cal. nou seu 21 iuliu cal. vechiu, a o tramite catra su-premulu comite alu comitatului Carasiu, de unde ele se vor strapune comissiunei însărci­nate cu compunerea listei voturiloru virile.

Pentru astfeliu de reclamatiune se reco­menda urmatoriulu formulariu:

Mărite Die supremu Comite in Carasiu ! Dupa certificatulu sub /., subscrisulu pla­

tesce in comuna N . . N . . . (numele comu­nei,) ingremiata acestui inclitu comitatu alu Ca­rasiului, urmatóri'a contributiune dirépta, adeca:

dupa — (atât'a si atât'a pamentu buna óra) . . . . 25 fl. 50 cr.

dupa casa 6 „ — „ dupa mosia 18 „ — „ dupa venitu 10 „ — „ dupa cascigulu personale . 4 „ 20 „

La olalalta . ~ 63 fl. 70 cr. Numerandu-me eu deci intre acei co pla­

tescu contributiune dirépta mare in comitatulu Carasiului, si avendu sperantia pe basea ace­stei contributiune à intrá in sirulu celoru ce in intielesulu §§.-loru 19 si 23 ai legei muni­cipale din a. 1870 au se compună voturile vi­rile in viitoriulu comitetu alu comitatului : mi iéu libertate a ve rogà, se binevoiţi a dispune, ca prin respectiv'a comissiune, chiamata a de­cide despre reclamatiunile celoru mai mari contribuent^ sè fiu primitu in sirulu voturiloru virile pentru viitoriulu comitetu comitatensu, si despre acésta, sè fiu incunosciintiatu po calea oficiului de cercu din ('numele solga-bireuatului, de care se tiene reclamatoriulu.)

Cu profundu respectu N . . . N . . . (numele) locuitioriu in comun'a . . . (numele comunei.)

Datu in 2 augustu 1871. Fiindu ca fîe-care reclamatiune sè fia pro-

vciliuta cu certificatulu despro contributiune, vomu indigitá aicia modalitatea, cum sè se ca-scigo ataro certificatul.

Celu-ce doresce a avé acestu cortifioatu,

*) Aveti tóta dreptatea cà — se nu alergàmu indata cu tóte necasurile nóstre in publicitate Numai câtu aci trebuia se ve ingrigiti a pre­veni blamagiulu din „Alföld," facia de care totu binesentitoriulu erá indreptatitu a stărui salvarea renumeliii atâtu de oblu atacatu alu tenerimei, si aci salvarea numai pre calo pri­vata abiá este eugetabile, încercata a faco procesu de pressa jidanului, si — veti vedé ! —

R e d .

se va duce cu carticic'a sa de cualificatiune la notariulu din locu cerundu-i, ca tóte felurile de contributiune dirépta ce platesce in comuna, sè le însemne din acésta carticic'a intr'unu cer­tificaţii, care dupa-ce se va subscrie din partea notariului si a judelui comunale, se va intari si cu sigilulu satului. Nici unu notariu ori jude comunalu nu va poté se denege darea unui a-tare certificatu, si unde totuşi s'ar intempla, sè se faca indata aretare la solgabireulu. La certi­ficatu si la reclamatiune nu se recero timbru.

Reclamatiuni in scrisu vor avé a face a nume toti aceia, caroru impregiuràrile nu li iérta a veni in persona la Lugosiu, unde pe basoa certificatului adusu despro dare, recla­matiunile se potu face si cu gur'a.

Cei-ce vor veni la Lugosiu in persona 'si vor présenta certificatulu capetatu de la no­tariu — comissiunei chiamate de a decide de­spre reclamatiuni si vor cere ca sè fia trecuţi in list'a voturiloru virile. Acestoru reclamanţi li se va face resultatulu cunoscutu prin comis­siune .

Preoţii si invetiatorii si toti cei insemnati in §. 23 alu legei municipale, au dreptulu ca intréga contribatiunea dirépta ce o platescu sè li se cumpute indoitu, adeca : déca intréga contributiunea dirépta a loru face 40 fl. ea li se va computá cu 80 fl. Dreptu aceea nu pre­gete nici ei a reclama, déca vréu sè vina cu votu virile in comitetulu comitatensu.

Comissiunea însărcinata cu deciderea reclamatiuniloni, 'si va incepe activitatea in 2 augustu cal. nou séu 21 iuliu cal. vechiu, si va continua-o pana inchisivu la 8 augustu 27 iuliu a. c. Reclamatiunile se vor primi si deci­de in sal'a mica a casei comitatense din Lugo­siu, in orele de la 4 -7 dupa médiadi.

Deci eei-ce voiescu a reclama, sè se fo-losésca do acestu timpu, càci reclamatiunile făcute mai tardiu, nu se vor lud in considera-tiune. —

Lugosiu, in 14/16 iuliu. Nici cei mai betrani ómeni nu-si aducii

a minte de o furtuna si grindina ca ceea ce ni devasta ieri sera otarulu si ora,siulu nostru. Preste unupatriariu de óra a cadiutu din nuori, ca aruncata cu lopat'a — pétra, la inceputu mai menunta, ér apoi de mărimea óualoru de gaina, carea acoperi câmpii si stradele cu ghia-tia. Tóta vegetatiunea o nimici, pana si arbo­rii, parte ii smulse, parte ii despoià de tóta ver-déti'a. Afora d'ast'a descoperi multe case si sparse tóte terestrile câte i erau in cale ! Astadi este o dia de jale generala. I plânge omului inim'a candu vede atâta devastatiune ! Neferi-citu anu, acestu anu, si — Ddieu mai scie, cum o sè se incheie ! —

(„P. Napló" de alalta-ieri are asemenea reportu, din Buziasiu, 3 óre din cóci de Lu­gosiu ; de unde se vede cà infricosiat'a furtuna si grindina n'a fostu numai la unu locu mai restrinsu. Pe la Buziasiu si una femeia cu fe-titi'a sa, si multe vite sè fia fostu ucise de cumplit'a petra. — R o d . )

Despre recolta. Ni se scrie din opidulu Secusigiu, in Ba-

natu,langa Muresiulu de diosu, cu datulu din 13/ 25 iuliu : „Secerisiulu mai mare parte este termi-natu. Provedinti'a ne-a feritu de grindina, dar ap'a multeloru ploi a inecatu si stricatu vr'o 50 do jugere. Dupa prob'a făcuta, grâu abiá 6 — 10 chible vomu avé de jugeru; ordiulu e bunu si dà câte 20 de chible; ovesulu aseme­nea e frumosu, asiá si muhorulu si cucurudiulu si fasolea. Canep'a e mai slaba, ér cartofii — in pamentu au putreditu, afora s'au usucatu. Fenu avemu putienu.

A n n n c i ii. Societatea t ea t ra le romana, sub

direc ţ iunea d lu i M. Pascali va dá 6 r e -presenta t iuni t ea t ra le in Lugosiu in 2, 3, 5, 6, 8 si 9- augus tu cal. nou

Avendu onóre a aduce acés ta plă­cu ta scire la conoscinti 'a onor. publicu romanu, invi tàmu to tu de odată p re to t i amatorii si păr t ini tor i i t ea t ru lu i romanu , a par tec ipá in numeru câtu se pote de mare la aceste representa t iuni a r t i s t i ce a Taliei romane.

Lugosiu, in 27 . jul iu 1 8 7 1 . Comitetulu arangiatoriu.

V a r i e t ă ţ i . = (Fómete ne mai audita.) Am mai de­

scrişii o data infricosiat'a fómete din Persia, si descrierea nóstra, desi nu sub numele nostru,

& fostu reprodusa mai in tóte foile romane. Dupa soirile mai nóue, fómetea in giurulu Is-pah inului a devenitu si mai infioratória ; a a-junsu de părinţii 'si taie si mananca copiii, ba poporulu peritoriu de fóme morţii îngropaţi ii desgrópa, taie carnea de pre óse si o frîgu si o mananea ! Acum se respandesce faim'a-

cà a proruptu cium'a, carea omóra pre dia cu miile ! — Éta ce facu regimele rele ! Vediu-rnrau unde duseră ele in Francia cea civilisa-ta pre naţiune ; in Persia vedemu unde adu­seră pe bietulu poporu necivilisatu / Vai ce blustemu sunt domnii rei pe capulu popora­le ru ! Domne apera si feresce de ei. —

— (Er civilisâttune ungurésca.) In Au-"iro-Ungaria, si a nume in urbele mari, essistu inâiitute asia-numite ,,Case de munca constrin-*a'',unde adecă vagabundii si alti individi, pen­tru escese mai mice, seu pentru cersitorii, se de-tienu câteva luni ma si cute 1—2 ani, constrin-gendu-se la lucru, fie-care in vr'o specialitate

cestiune „Hon* st inca alte foi ung. liberali. Ele afla solutiunea ce a facut'o causei Camer'a si Senatulu României — drépta si ecitabile „Hon" ni spune cà coticariulu de Stroussberg chiar asiá începuse a lucra si in Ungaria, candu se lucra de lini'a ferata „Nord-Ost". Elu vin­dea oblegatiunile cu câte 59 : dar spre noroci­re Banc'a de Uniune i-a luatu inca destulu de timpuriu concessiunea din mana !

P R O T O C O L U Despre adunarea invetiatoriloru din cer­

curile înspectorali Temisióra äi Vinga, S'a tienutu in suburbiulu Fabrica la 2

iuliu 1871, in scól'a gr. ort. de la biseric'a sân­tului Georg! u.

Presenti au lostu următorii invetiatori: S. Moldovanu, J. Lungi, E. Aadreesau, B Min, E Vuia, S. Miescu, N. Cuzmanu, V. Vasilieviciu, J, Branzeiu, D. Margineantiu J . Milosiu, D. Perinu, M. Gradinariu, Ü: Balan-

propria. Scopulu este a corege si a dedá la ; geanu, V. Surdu, G. Buibasiu, V. Vaiantiu, N munca. Astfeliu de casa séu institutu se afla si ^ Ribariu, P. Siocatiu, P. Serca, M. Luca si J . in Pesta. «Toi in 8/20 iuliu, naintea judetiului . Caracioni.

ctimi.alu pes'anu se constata, cà in acésta casa; 1. A vendu invetiatorii din a.:este duóue de munca si de coiectiune, detienutu se mal- j cercuri dupa cerculariale inspectorali a se adu-tratédia intr'unu modu ce sémena a tortura, . ná pe di'a de 11 séu de Í6 1. c. spro a defige incâtu ei in locu sè se îndrepte, sunt mai pie- loculu si di'a conferintiei pentru estu anu i cat :, màcar prin crime capitale — a incercá sè dupa ce noi acuma ne aflàmu in maior täte scape din acea casa de munca si corectiune. ! a i c î adunaţi, MSa diu inspecíore scol. P. Va-Unu atare detienutu , cu numele Samuilu , 8 j c iu pre3entandu-se in mediloculu nostru, in-Schauer, carele precum dise, nici nu scie cau- 1 cuviintià ca noi indata la acésta ocasiuue sè s'a pentru carea este elu detienutu, vediendu cu ochii sei maltratările altoru conoscuti, ataca

ne ocupàmu de acea intrebare. 2. Pasindu la desbatere, adunanti'a con-

pre inspectorulu institutului diu Grund cu unu formu Regulamentului pentru conferintiele in-cutitu, vrendu a i spinteca pântecele, dar i cau- ' vetiat tresei, si-a alesu de piesiedinte pe dom-sà numai o taiatura grea. Elu mărturisi fapt'a ' nulu S. Moldovanu, ér de notariu pe G. Bui-si adause ,cà — mai bine i-ar fi parutu de-i vré , basiu. succede a-lu spinteca si ucide, ca mai sicuru 3. Adunarea astfeliu constituita, dupa sè scape, màcar prin spendiuratori de acelu deschiderea ei prin diu presiedinte cu o institutu infamu. Testimoniulu ce la acésta o- I cuventure acomdata ocasiunei, s'au purcesu la casiune primi justiti'a ung. este rusinatorîu. | desbatere, uude dupa propuneri pro si contra, Martorii adeveriau învinuirile făcute institutului, ! s ' a determinatu, ca conferintia nóstra vUtória si intr'altele aceea, cà detienutii se inchidu se-1 se se tina in comun'a ßlosim'tia, la care paratu, in camerutie mice si totu a dóu'a dia I v o r avé a se présenta toti invetiatorii din ambe-capeta de mâncare, si pentru cea mai mica vi na sunt batúti cumplitu si cal< ati cu piciórale! — Astfeliu se coregu si civilisédia ómenii in Ungaria ferice ! ! —

xa Totu in caus'a coticaríei Stroussberg, cine are piacere d'a vedé o proba de cultura, dreptate, omenia nemtiésca, procure-si „ Wan­derer" de mercuri in 26 iuliu 1871 nr. 204, si se va convinge dintr'unu comunicatu in acest a loia, reteritoriu la caus'a Stroussberg, cà de câtu némtioovreulu, nu este mai marc, mai cruda, mai efronta făptura sub sóte, candu elu 'si vede speculatiunile sale, interesele sale ma­teriali periclitate! Elu nu mai alege cuvintele, elu nu mai respecta logica si adeveru, elu — este fiera selbateca ! De a dreptulu la resbelu, — màcar sl contra Russiei, se provoca valo-rós'a Austria pentru decisiunile Camerei si Senatului romanu in caus'a Stroussberg. Lotri, barbari, greci, t'gani sunt Romanii, cari — nu vor se platésca detendoriloru privaţi de oblega tiuni, pentru insielatorii din Berlinu ! In urma se recunósce cà cumperatorii de oblegatiuni s'au incrediutu intreprindietoriloru celora de pre langa curtea imperatésca din Berlinu, ca-valeriloru de curte, principiloru si bancariloru de curte; nu se néga nici aceea cà in Berlinu s'a facutu insielatiunea : d r romanii sunt cei blastemati, càci nu vor se platésoa una suta si atâtea mülióne defraudafr-, furate — de dnii nemţi! — Eca cultura nemtiésca, sentiu tiein-tiescu de umanitate si de dreptate ! — Si ,, Wanderer", fóia ce vré se tréca de onesta, publica in colonele sale astfeliu de hotentotia ! — Dar „Wanderer" n'vú este unic'a, nici pri-m'a fóia nemtiésca ce dà acésta sublima proba despre cultur'a nemtiéssca ; in -a mai nainte s'a sprimatu totu in acéstu tonu, cu acésta-9Î maniera „Frankf. Börsen-Zeitung", si dupa cum se scrie din Berlinu, inca o mulţime de alte Toi. De unde vedemu cà — in sinulu glo-riósei si filosoficei naţiuni germane, s'a consti-

le menţionate cercuri pe di'a do 9/21 augustu, la 9 óre demanéti'a.

4. Venindu acum la adeverat'a causa pen­tru c i r e diu Andreeacu pe calea publicităţii a invitatu pre invetiatori a partecipá pe di'a de astridi — la acésta adunare, adecă : a ne consulta pentru infiintiarea unei Reuniunei tractuale a invetiatoriloru din cercurile Tomi-sióra si Vinga; in asta privintia s'a dscisu : ca de o data cu ocasiunea confer int iei viitórie, in siedintia publica se luamu la pertractare si decidere si cele de Reuniune tienetorîe.

Cu atât'a incheiandu-se siedinti'a, cei adu­naţi se despartira dûcendu cu sine cele mai firme sperantie, cumca si acei domni invetia­tori si colegi, cari de asta data din diferite motive au absentatu, inca vor consenti cu de-cisulu acestei adunări.

G. Buibasiu m. p. Sim. Moldovanu m. p. invet. ca notoriu. invet. ca presiedinte.

Aduusv : Cu permisiunea dloru colegi mi iéu indresnéla a-i rogá fratiesce, ca câtu de numeroşi sè se afle inca iu 8 augustu la 4 óre dupa m. in Mosnitia, pentru a desbate in conferintie private statutele Reuniunei, si a mai multoru afaceri de urgentia, cari nu se potu aduce nepregătite in siedintia publica.

Simeone Moldovanu.

Concursu Nr. 3 / 8 7 1 .

Dupa repausarea docintelui din cumun'a Sosdia, cttulu Timisiu, postulu invetiatorescu gr. orient, a devenitu vacaatu; deci prin acé st'a se escrie concursu ; suplicele instruite cu documintele necesarie, sè se tramite pana in30 augustu st. v. a. c. subscrisului Comitetu pa rochialu.

C.u acestu postu sunt impeunuate emo-lumintele : 80 fl. v. a. bani gata, 20 cubule de grâu, 20 cubule de cucurudiu, 1001b. delardu 100 lb. de sare, 25 lb- de luminàri, 9 orgii de lemne, din cari e a se incaldi si scóla, 4 lantié

tuitu o formale banda de tâlhari contra statului d e | i v a d a g i o u a r f c i r a I i b e m c u d i n a _ si pnngei romane. — „Pesti Napló, organulu deákistiloru guvernementali, în fói'a sa de joi sér'a, reproducendu articlulu miserabilu alu lui „Wanderer", i se insociesce intru tóte ; ce nu ne suprinde, càci domnii magiari, astadi Ia

Pre langa celelalte documinte se recere si testimoniu de cualificatiune si atestatu de­spre portarea morala de pana acuma.

Sosdia, 4/16 iuliu 1871. 1—3 Josifu Deheleanu Joan Popoviciu m. p.

potere in Ungaria, au adoptata si urma chiar m t c o m i t e t u l u ; p a r o c h . presiedintele comit. mor.:l'a ciarlataniloru si coticariloru nemţi, ir..ti de cruce ai loru, de preste Laita.

Cu totulu altfeliu se sprima in acesta

Cu contielegerea mea : Alesandru Ioanoviciu m. p.

Protop. Jebelului si Inspect. scolariu d'str.

Concursu Prin resignarea invetiatoriului betranu

Georgiu Ghina, devenindu vacante postulu invetiatorescu de la clas'a II. a scólei capitale gr. or. romane din Lugosiu, in comitatulu Ca-ra8iu, se deschide concursu pana la 21 au­gustu călind, vechiu a. c.

Emolumeotele cu acestu postu împreu­nate sunt : 300 fl. v. a. salariu anualu, 120 fl. bani pentru cortelu, 20 meti de grâu si 6 orgii de lemne, din cari are a se incaldi si scól'a.

Doritorii de a ocupa acestu postu au a-si tramite recursele, timbrate si adjustate cu do­cumentele de cualificatiune pentru scólele ca­pitale, conformu §-lui 13 art. T. din Statutulu org. bis. si cu testimoniu celu putienu despre 4 clase gimnasiali —• catra On. sinodu paro­chialu gr. or. din Lugosiu, Ia manile dlui pro-topresbiteru tractualu G. Pesteanu.

Intre recurintii de asemene cualificatiune va avé preferintia, carele va fi versata in cân­tarea bisericésca dupa note. In contielegere cud. protopresbiteru tra.tualu.

Comitetulu parochialu gr. or. \ —3 alu Lugosiului.

Concursu. De óre ce partea cea mai mare dintre

competintii la postulu vacanta de Capelanu in Usdinu, nu si-a completata cum se recere re­cursele, lipsindu mai fie-caruia careva docu­menta prescrisu, deci nu s'a potutu tiené ale­gerea pe di'a defipta ; si asiá acum se provo­ca de nou a-si completa recursele in sensulu St. org. si a le tramite D. Protopopu pana la 15 augustu a. c. st. v. care totu deodată va fi si dî'a alegerei^ Cele sosite mai tardiu si cele necompletate, nu se vor luá in consideratiune.

1 —3 Comitetulu parochialu, in contielegere cu Diu Protopresbiteru.

Concursu. Pentru ocupurea vacantei parochu din

comun'a Straja, in confiniulu militariu, regimen-tulu serbo-banaticu, die^esea Caransebesiului, protopresbiteratulu romanu alu Versietiului, — se escrie concursu cu terminu pana la 1. au­gustu a. c. st. vechiu. Emolumintele sunt : o sesiune de pamentu fora plaţi u parochialu, bi-rulu de la 170 de case, 38 cr. de casa, si stola cuvenita. —

Doritorii d'a ocup'a acesta parochîa au a-si trimite recursele loru — adresate comite­tului parochialu, si instruate cu documentele prescrise in statutulu organicu — dlui protopres­biteru Joane Popoviciu in Mercin'a, post'a ul­tima Varadi'a

Straj'a, in 3 iuliu 1871. In contielegere cu Diu proto^esbiteru.

3—3 Comitetulu parochialu.

Concursu. Se publica pentru vacant'a parochîa ro­

mana gr. or. din Dubochi-Nadosiu , comit, te-misiu, protopresviteratulu Lipovci, cu Termi­nu pan' la 7. augustu st. v. si cu

Emolumintele : 1 sessiune de pamentu ; birulu de la 76 de case ; tacsele stolari inda-tanate si cortelu liberu.

Suplicele, provediute cu documentele ne­cesarie despre calificatiune si buna morala con­formu prescriseloru Statutului org, sè se trami-ta catra subsemnatulu Comitetu parochialu din Dubochi-Nadosiu. Iu contielegere cu diu Protopresviteru districtualu. —

3 - 3 Comitetulu parochialu.

Concursu. Pentru staţiunea invetiatorésea din Be-

iusiu se deschide consursu pana la 15 augustu st. v. Emolumintele : bani 200 fl., 6 cubule de grâu, 6 orgii de lemne si cuartiru liberu.

Doritorii de a concurge au a-si tramite suplicele si documentele recerute pana la diu'a susu aretata, candu se va tiené alegerea.

Beiusiu, 26 iuniu v. 1871. Comitetulu par. gr. or.

In contielegere cu Georgiu Vasilieviciu m. p.

protop. si insp. alu scóleloru gr. 3—3 or. din cerculu Beiusiului

Concursu. 29/1871.

Pentru ocuparea postului invetiatorescu la scól'a elementara gr. or. romana din ceta­

tea Aradu se escrie concursu pana la 15/27 augustu a. c.

Emolumintele : Salariu anualu in bani 600 fl. v. a. ; 4 lantie pamentu aratu ; 9 orgii de lemne si cuartiru liberu cu dóue incaperi.

Doritorii de a fi aleşi sunt avisati pe lan­ga alte recerintie prescrise de „Stat. org.,* & produce testimoniu de 4 clase gimnasiale séu 3 reah ; testimoniu despre depunerea essamenului de cualificatiune si in fine se pofteace posiede-rea pre langa limb'a materna romana in ea a celei mr.giare si a celei germane. —.

Recursele astfeliu instruite sunt a se tra­mite dlui protopresbiteru concerninte in Ar adu pana in dî'a susu atinsa. —

Aradu in 11 iuliu a. c. n. J871.

Comitetulu parochialu. Cu soirea si învoirea mea : Joane Popoviciu-Desseanv, m. p.

2—3 inspectorul scol. cont.

E d i c t u . Josifu Oachesiu, fostu invetiatoriu in Rav

na, de religiunea gr. orientala, carele de 6 ani si-a parasita pe legiuita sa Soţia Teresia Po­poviciu din Comlosiu, (ó sz. Anna) fara a sa sei unde se afla, séu cà mai traesce óre ; prin acésta e provocata, ca in term'nu de nnu anu si o dia, de la publicarea acestui edictu in acésta fóia , sè se presantedie naintea scaunului protopopescu alu Chiaineului, càci la din con­tra, caus'a divortiala, redicata decatra amintita sa sotia sl in absentia lui se va decide, in Sen­sulu Canóneloru santoi nóstre biserece.

Chitighazu (Ketegyháza ;) 6 iuniu 1871. Scaunulu protopopescu alu traptului Chisineu.

Petru Chirilescu 2 - 3 protopresbiteru.

R Ë S P U N 8 V R I :

Pré stimatiloru domni in Gladna-rom. : DejA in numerulu trecuta spuseràmu cà — pre câtu timpu noi suntemu la acésta fóia, nu po­temu sè-i ocupàmu spaciulu cu atâtea core-spundintie si articli, ce privescu mai vertosu persón'a nóstra. Fiti convinşi cà atari articli miserabililoru nostri numai plăcere Ii-ar causa, fi ndu cà li ar dá dovedi"in mani despre meri­tele loru, făcute contra nóstra si pentru duş­manii nostri. Guverniulu a tienutu pre — fie-iertata „Concordia- trei ani fora cetitori, pana adecă s'a convinjucâ bietele miiotie sunt aruncate in veutu fora nici unu folosu, apoi s'a socotitu sè le dee la o parte. —

On. Comit, paroch. in S. Mih. rom. DVó-stra ar trebui sè sciţi cà — nu noi anatomii post'a si cà fói'a nóstra nu se bucura de favo-rulu domniloru. Dar se intempla si la noi câte o gresiéla, si apoi avo-rnu nenoro Avaa, da ţ,^ nimerescu mai totu pre unii si aceiaşi domni abonenti; insa indnta ca ni vinii la mani reclamatiunile, c.iutamu a iudreptá. Vi -am regulata deplinu caus'a. —

Dlui N. J. L : N'avemu locu si nu ni dà man'a se publica nu cele cu numele; ér epistole seu ori ce feliu dy comunicatiuni de la anonimi séu necunoscuţi, absoluta nu le pot'jmu re­specta ! —

Dlui M. in Sec. : Nu potemu publica astfeliu de critice in astfeliu de modu scrise, si mai vertosu despre opuri, nóue necunoscute Am provoca nainte de timpu o polémia séca, rapitória numai de timpu si spahiu. Pronun-ciati-ve cu totu temeiulu in adunare si apoi vom luá notifia. —

Dloru din Lipova : K >porturile, treid'o data, despre essamenele ce sededera mercuri-a si joi-a trecuta in tóte trei classele scóleloru nóstre natiunali si confesiunali, cu succesu atâtu do eaceliute, ni-au storsu lacrima de bu­curia si in celu mai de aprópe uru Ie vomu folosi cu multa plăcere. Tuturoru . re cari ii interesédia !

Redactoriulu acestei foi, pre joi-a viitória cugeta a fi in Aradu pentru siedintiele Consi-storiului plenariu, apoi va remané acolo pen­tru Sinodulu eparchialu ai conferinţele preala­bili, precum si pcutru compuneraa comisjiu-niloru intru interesulu comuneloru mestecate. De acolo in 5- -6 dile va pleca la Caransebesiu pentru acelesi afaceri, dupa a caroru decideri si regulare, pe la 22/10 aug. va porni pentru Bucuresci ; intr'aceea va atinge pe vr'o dia dóua si Temisióra. —

I>- Tipooi i UTA T/Ui Em. Bni ' ta l i t s . EDITOUU si REDACTORI' RESPUNDIETORIU Vine. Bal>esiir