AGROTURISM SI TURISM RURALMEHEDINTI

I. POZIȚIA ȘI ACCESIBILITATEA

I.1. Așezare și poziție în teritoriu

Aşezare: în partea de sud-vest a ţării, pe malul stâng al Dunării la ieşirea acesteia din defileu(fig 1).

Suprafaţă: 4933 km2 (2,1 % din suprafaţa ţării)Populaţie totală : 332.000 locuitori din care 49 % locuiesc în

mediul urbanAre centrul plasat pe coordonatele 22°33' longitudine estică și 44°38'

latitudine nordică.

Fig 1.1 Harta judetului Mehedinti

Se învecinează cu : Județul Caraș-Severin la N-V Județul Gorj la N-E Județul Dolj la S-E La S și S-V se află Dunărea și granița spre Iugoslavia.

Zona in care se gaseste judetul Mehedinti se infatiseaza sub forna unui amfiteatru dispus in trepte ce coboara dinspre NNV spre SSE, de la munti la campie. Treapta montană, situată în partea de vest şi nord-vest a judeţului, flanchează Cerna şi malul stâng al Dunării. Este reprezentată de Munţii Mehedinţi (Vârful lui Stan-1466 m, altitudinea maximă a judeţului, se remarcă

printr-o mulţime de forme carstice) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale complet împădurite. Coborând spre Dunăre, judeţul se întinde pe Podişul Mehedinţi şi Getic, iar in sud-est pe Câmpia Olteniei şi Lunca Dunării. Astfel diferenţa de nivel este de 1400 m(Petre Cotet, 1957).

I.2. Accesibilitate și infrastructură generală

Căi de acces:Rutiere -DN6 (E70) București - Alexandria - Caracal - Craiova - Drobeta

Turnu Severin - Caransebeș - Lugoj - Timișoara; DN67D Tg. Jiu - Baia de Aramă - Băile Herculane; DN67 Targu Jiu - Motru - Drobeta Turnu Severin; DN67D Targu Jiu - Baia de Aramă - Băile Herculane; DN56A Drobeta Turnu Severin - Calafat (Dolj);

Linia ferata - Timisoara - Caransebes - Orsova - Drobeta Turnu Severin - Craiova - București;

Porturi- Drobeta Tr. Severin și Orșova, la Dunare; Puncte vamale la frontiera cu Serbia: Porțile de Fier I (Gura Vaii) si

II(Ostrovu Mare), Drobeta Tr. Severin, Orșova

Fig. 1.2. Harta drumurilor

II. CADRUL NATURAL

II.1. Relieful zonei

Zona în care se găsește județul Mehedinți se infățișează sub forma unui amfiteatru dispus în trepte ce coboară dinspre N-NV spre S-SE, de la munți la câmpie. Treapta montană, situată în partea de vest şi nord-vest a judeţului, flanchează Cerna şi malul stâng al Dunării. Este reprezentată de Munţii Mehedinţi (vârful lui Stan-1466 m, altitudinea maximă a judeţului, se remarcă printr-o mulţime de forme carstice) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale complet împădurite. Coborând spre Dunăre, judeţul se întinde pe Podişul Mehedinţi şi Getic, iar în sud-est pe Câmpia Olteniei şi Lunca Dunării. Astfel diferenţa de nivel este de 1400 m.

Planul orasului Drobeta Turnu Severin este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe un platou ușor înclinat, de la nord spre sud. În punctul cel mai înalt din oraș, altitudinea este 104 m, iar punctul cel mai de jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75m față de nivelul mării. Acest platou ușor înclinat spre Dunăre a permis atât scurgerea rapidă a apei de ploaie și realizarea unei bune canalizări, cât și o sistematizare ordonată și estetică a orașului, cu străzi largi și drepte ce se intersectează în unghi de 90°.

Severinul este înconjurat de o centură de dealuri, dintre care se remarcă Dealul Balota, spre est, înalt de 368 m.

Munţii Mehedinţi sunt situaţi de cealaltă parte a Cernei, întinzându-se pe 50 de km lungime între Valea inferioară a Cernei şi Valea superioară a Motrului. Împreună cu Podişul Mehedinţi, constituie unul din cele mai puternic carstificate areale montane ale României, areal alcătuit din roci sedimentare şi metamorfice, reprezentativ fiind calcarul, acoperit în sud de gnaise şi micaşisturi. Platourile carstice au în această zonă muntoasă şi deluroasă o prezenţă considerabilă, iar calcarele masive, recifale, formează relieful stâncos din zona Văii Cernei. În rândul atracţiilor turistice trebuie neapărat incluse Cheile Ţesnei, unele din cele mai frumoase şi sălbatice din România. Cheile se parcurg pe marcaj cruce albastră, timp de 4 ore dus-întors, începutul traseului marcat fiind puţin mai sus de cel spre Cascada Vânturătoarea. Turistul va pătrunde într-o lume a alpiniştilor, speologilor, botaniştilor, fauniştilor, într-un peisaj tulburător ce nu se uită uşor. Munţii Mehedinţi sunt traversaţi de şoseaua naţională ce leagă Băile Herculane de oraşul Baia de Aramă, un drum cu maşina fiind o modalitate (insuficientă) de a admira peisajul(Vintilă Mihăilescu, 1966).

Formarea, alcătuirea geologică şi evoluţia Podişului Mehedinţi sunt concomitente şi similare celor din Carpaţii Meridionali. Relieful este alcătuit din platouri şi culmi cu altitudini de 500-700 m, separate de văi adânci. Pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic bogat în peşteri, chei, văi seci, podul natural de la Ponoarele, depresiunile Zăton şi Balta, în care primăvara se formează lacuri.

Oraşele Motru şi Baia de Aramă sunt principalele puncte de plecare în vizita monumentelor naturale din perimetrul Podişului Mehedinţi(Vintilă Mihăilescu, 1966).

GeologieÎn zonă au o largă extindere depozitele sedimentare de vârsta mezozoică,

multe dintre ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit.Subsolul conține granit, gresie, piatră de var și serpentină. La intrarea în schela Cladovei există izvoare de ape minerale sulfuroase.

Fig 2.1. Harta fizica a judetului Mehedinti

II.2. Clima

Județul Mehedinți are o climă temperat - continentală, în care se simt influențe submediteraneene. Iarna, în special, au loc invazii de mase de aer umede și calde de origine mediteraneană și oceanică, ceea ce face ca acest anotimp al anului sa fie mai bland. Verile sunt în general călduroase, uneori cu temperaturi de peste 35°C, ca urmare a invaziei aerului fierbinte tropical.

Temperatura medie anuală a aerului: 11,5°C.Media anuală a precipitațiilor: cca 600 mm.Viteza medie a vantului:6 m/s.Așezarea și clima au făcut ca apele Dunării să se liniștească, permițând

vaselor să poată ierna, ceea ce a determinat apariția portului și a orașului modern din municipiul Drobeta Turnu Severin.

II.3. Vegetația

Teritoriul pe care este așezat astăzi orașul Severin a fost o câmpie cu pâlcuri de stejari, din care s-a păstrat o suprafață mică, în nord, de numai 12 hectare, actuala pădure Crihala.

Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori și trandafiri, înfloriți pe zeci de hectare.

De asemenea, arbori de origine mediteraneană, precum: smochinul, migdalul, castanul comestibil, sunt caracteristici zonei

Orașul se găsește în zona stejarilor submezofili, termofili.Influențele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului şi

migdalului, dar şi a unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca ţestoasă de uscat.

II.4. Fauna

Fauna este specifică zonei de câmpie, fiind formată în special din rozătoare (popândăul, hârciogul, și iepurele), păsări (pitpalacul, graurul, ciocârlia, prigoria, dumbrăveanca) și reptilele (șarpele săritor și șopârla).

Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coada rândunicii, fluturele ochi de păun și fluturele amiral), albilița și nălbarul.

Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate căpriorul, iepurele și potârnichea.

Ihtiofauna este dominată de mreana, cega, clean, stiuca, ghibort și scobar. O notă aparte face peștele migrator anghile, element atlantic - mediteraneano - pontic, care vine pentru maturizare în Dunăre, tocmai din Oceanul Atlantic.

Există în fauna din zonă și unele particularități deosebite, precum broasca țestoasă de uscat, vipera cu corn, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele.

II.5. Oglinzi de ape, ape minerale și termale, nămoluri terapeuticeLacuri.

Cel mai important lac este cel de la Porţile de Fier 1 (construit între anii 1964-1972 împreunâ cu ex-lugoslavia) în zona localităţii Gura Vâii (40 ha), format în spatele unui baraj de beton având o înâlţime maximă de 60 m; se extinde şi în judeţul Caraş-Severin.

Lacul de acumulare Porţile de Fier II, în arealul comunei Gogoşu, este construit tot în colaborare cu ex-Iugoslavia.

Lacurile din Lunca Dunârii: Lacul Vadului, Gârla Mare; Lacul carstic Zâtan - în apropierea localitâţii Baia de Aramă.

Lacul carstic Zâtan - în apropierea localitâţii Baia de Aramă. Defileul Dunării-Clisura Cazanelor - prezintă o succesiune de lârgiri şi îngustări (clisuri) determinate de altemanţa rocilor. Din întregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoasă. Aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3, 6 km, se

desfâşoară Cazanele Mici (150-350m lăţime), iar amonte, Cazanele Mari (3, 8 km lungime şi 200-350 m lăţime). Calcarele din zona cazanelor Dunârii au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versanţi abrupţi, coline, numeroase peşteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.).

Defileul Dunării-Clisura Cazanelor - prezintă o succesiune de lârgiri şi îngustări (clisuri) determinate de altemanţa rocilor. Din întregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoasă. Aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3, 6 km, se desfâşoară Cazanele Mici (150-350m lăţime), iar amonte, Cazanele Mari (3, 8 km lungime şi 200-350 m lăţime). Calcarele din zona cazanelor Dunârii au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versanţi abrupţi, coline, numeroase peşteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.) (Posea Gr., Ielenicz M., Popescu N., 1969).

In amonte de Portile de Fier I, Dunarea creeaza unul din cele mai frumoase sectoare ale sale, cel al defileului. Lacul de acumulare al Hidrocentralei de la Portile de Fier I a inundat 3262 ha pe malul stang si 6569 ha pe malul drept, totalizand o suprafata de 32000 ha si un volum de apa de 2550 metri cubi. Coada lacului se intinde pana la 140 km ajungand in apropierea orasului Belgrad, unde Dunarea recapata forma sa initiala(Mihai lelenicz, 2007).

II.6. Ocrotirea naturii

Primele preocupări de a ocroti natura datează încă din secolul al XIX-lea, iar în 2008 în România existau 20 de parcuri naționale și naturale și 927 de arii de protecție, la care se adaugă 58 de specii de plante și 288 de animale

Lista rezervațiilor naturale din județul Mehedinți cuprinde ariile protejate de interes național (rezervații naturale), aflate pe teritoriul administrativ al județului Mehedinți, declarate prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate)Lista ariilor protejate (Tabel. 2.1)

Denumirea ariei

protejateLocalizare

Categorie

IUCNTip

Suprafață

(ha)

Observații

(foto)

Cazanele Mari și

Cazanele MiciDubova IV mixt 215

Cheile Coșuștei Balta IVgeologic și

peisagistic50

Denumirea ariei

protejateLocalizare

Categorie

IUCNTip

Suprafață

(ha)

Observații

(foto)

Complexul carstic de la

PonoarelePonoarele IV

geologic și

peisagistic100

Cornetul Babelor și

CerboaneiBalta IV mixt 40

Cornetul Piatra Încălecată Isverna IV mixt 12

Cornetul Bălții Balta IV mixt 30

Cornetul și Peștera

TopolnițeiCireșu IV mixt 60

Cornetul Văii și Valea

MănăstiriiBaia de Aramă IV mixt 40

Cracul Crucii Gura Văii IV botanic 2

Cracul Găioara Dudașu Schelei IV botanic 5declarat prin HG

2151/2004

Dealul Duhovnei Ilovița IV forestier 50

Dealul Vărănic Breznița-Ocol IV mixt 350

Fața ViruluiDrobeta-Turnu

SeverinIV botanic 6

Denumirea ariei

protejateLocalizare

Categorie

IUCNTip

Suprafață

(ha)

Observații

(foto)

Izvorul și stâncăriile de la

CâmanaPodeni III mixt 25 monument al naturii

Locul fosilifer Bahna Ilovița IV paleontologic 10

Locul fosilifer Malovăț Malovăț IV paleontologic 6

Locul fosilifer Svinița Șvinița IV paleontologic 95

Locul fosilifer Pietrele

RoșiiHusnicioara III paleontologic 1 monument al naturii

Pădurea Borovăț Bâlvănești IV forestier 30

Pădurea Bunget Burila Mare IV forestier 18,20

Pădurea Drăghiceanu Obârșia-Cloșani IV forestier 60

Pădurea Stârmina Hinova IV forestier 103,30

Pădurea de liliac

PonoarelePonoarele IV

forestier și

floristic20

Pereții calcaroși de la

Izvoarele CoșușteiBalta IV

geologic și

peisagistic60

Peștera Epuran Jupânești IV speologic 1

Denumirea ariei

protejateLocalizare

Categorie

IUCNTip

Suprafață

(ha)

Observații

(foto)

Rezervația Gura Văii -

VârciorovaGura Văii IV floristic 305

Tufărișurile

mediteraneene de la

Isverna

Isverna IVforestier și

floristic10

Tufărișurile

meditaraneene CornetuObârșia-Cloșani IV mixt 60

Vârful lui Stan Isverna IVgeologic și

peisagistic120

Valea Oglănicului Breznița-Ocol IV mixt 150

Valea Țesna Balta IV mixt 160

Detalii:

REZERVAŢIA NATURALĂ PONOARELE (Mehedinţi»Brebina)Rezervația naturală a fost

declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[3] și este inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinți.Rezervaţia naturală are o suprafaţă de 100 ha, ea cuprinzând o serie de formaţiuni carstice cu valoare de unicat în

ţară, printre care: podul natural, denumit şi Podul uriaşilor sau Podul lui Dumnezeu, care a luat naştere prin prăbuşirea tavanului unei peşteri.

Figură 2.2 – Podul lui Dumnezeu

VÂRFUL LUI STAN (Mehedinţi»Brebina) Monument al naturii şi rezervaţie naturală, Vârf cu creste calcaroase, semeţe, cu vegetaţie interesantă şi cu numeroase unităţi floristice, endemice.

REZERVAŢIA BOTANICĂ GURA VĂII - VÂRCIOROVA (Mehedinţi»Porţile de Fier I / Gura Văii)Rezervaţie naturală cu floră specifică Rezervaţia are o suprafaţă de 3.030

ha. Cuprinde o asociaţie vegetală originală cu specii rare, ca: Prangos carinata, Rubus severinensis (endemisme locale), laleaua galbenă, smochin , ghimpe, peste 100 specii rare.

CAZANELE DUNĂRII (Mehedinţi»Dubova)Monument al naturii; Zonă a defileului Dunării la trecerea prin Carpaţi, în

lungime de 9 km, cuprinsă între localităţile Dubova (în amonte) şi Eşelniţa (în aval). Zona cazanelor este formată din două sectoare: Cazanele Mari de 4

km lungime, între M. Ciucarul Mare în malul românesc al Dunării.Unul dintre cele mai atractive si admirate puncte de pe traseul Cazanelor Dunarii il reprezinta chipul lui Decebal sculptat in stanca. 12 sculptori au lucrat la ceea ce avea sa fie cea mai mare sculptura in piatra din Europa, inalta de 55

m si lata de 25 m.

PĂDUREA DE LILIAC PONOARELE (Mehedinţi»Brebina)Rezervaţie naturală forestieră, pădurea se întinde pe o suprafaţă de circa

20 ha. Este alcătuită din liliac (Syringa vulgaris) în asociaţie cu cărpiniţă şi frasin. În poiana din mijlocul pădurii, în luna mai, când liliacul este înflorit, se organizează o mare sărbătoare populară tradiţionala.

Figură 2.3 – Vârful lui Stan

Figură 2.4 –Chipul lui Decebal

Dintre speciile de plante, a căror valoare conservativă este deosebită, putem enumera:

Tulipa hungarica - laleaua bănăţeană sau laleaua de Cazane - specie endemică, de interes comunitar, al cărui habitat prielnic îl constituie versanţii abrupţi, şi la prima vedere, neprietenoşi ai Ciucarului Mare, care străjuiesc semeţ Cazanele Mari.

Statutul speciei: protejată de OUG 57/2007 şi de Conveţia de la BernaCartea Roşie a Plantelor Vasculare din România: CRStarea de conservare a populaţiei: favorabilă, monitorizare anuală

Iris reichenbachii - stânjenel - endemit cu areal restrâns, se întâlneşte pe versanţii însoriţi, pe coaste ierboase şi stâncării ale Defileului Dunării, mai ales în zona Gura Văii-Orşova.Statutul speciei: Lista roşie a Parcului Natural Porţile de FierCartea Rosie a plantelor vasculare din Ro: LR

Starea de conservare a populaţiei: favorabilă

Figură 2.5- poză specie

Figură 2.7- poză specie

Campanula crassipes - clopoţeii de Cazane - specie endemică, relict terţiar, sepoate observa pe versanţii calcaroşi ce descriu Defileul Dunării, începând cu abrupturile Ciucarului Mic până aproape de localitatea Pescari, ai cărui versanţi sunt cunoscuţi sub numele de Feţele Dunării.Statutul speciei: Lista Roşie a Parcului Natural Porţile de FierCartea Roşie a plantelor Vasculare din Ro: ENStarea de conservare a populaţiei: favorabilă

Figură 2.9- poză specie Figură 2.10- poză habitat

III. CADRUL SOCIAL-ECONOMIC

III.1. Populația și așezările umane

a)Populația județului Mehedinți - 333.000 locuitori Capitala Drobeta Turnu Severin; 2 municipii- Drobeta Turnu-Severin si

Orsova; 59 comune cu 344 sate;b) Principalele orașe cu numărul de locuitori:o Drobeta Turnu Severin - 118.114 locuitorio Orșova - 15.589 locuitorio Strehaia - 12.564 locuitorio Simian - 8.971 locuitorio Vânju Mare - 7.074 locuitorio Baia de Aramă - 5.724 locuitorio Bahna - 1.560 locuitori

Defileul Dunării a reprezentat o arie propice pentru locuire înca din paleolitic, însa cele mai multe aşezări sunt atestate documentar din evul mediu şi în secolul al XIX-lea.

În secolul al XX-lea , au avut loc două evenimente importante pentru dinamica aşezărilor umane: declararea unor localităţi noi (în comunele Sicheviţa şi Şopotu Nou, sate formate prin fenomenul de roire) şi realizarea lacului de acumulare "Porţile de Fier I", care a produs mutaţii semnificative la nivelul aşezărilor din defileul Dunării: - Localitatea Vârciorova a fost desfiinţată, familiile mutându-se în Drobeta Turnu Severin şi în localitatea Iloviţa. - Localităţile Gura Văii, Orşova, Eşelniţa, Dubova şi Sviniţa au fost strămutate pe noi vetre, vechea vatră fiind acoperită de ape. - Localităţile Tufări, Jupalnic, Coramnic au dispărut, ca urmare a înglobări lor în noua vatră a oraşului Orşova. - Localitatea Ada-Kaleh a dispărut odata cu insula, locuitorii (cei mai mulţi de naţionalitate turcă) migrând către diferite oraşe ale ţării (Bucureşti, Constanţa, Drobeta Turnu Severin etc.). Aşezările urbane

Pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier se află oraşele Orşova, şi Drobeta Turnu Severin (prin localităţile componente Gura Văii şi Dudaşu Schelei).

Localitatea cu cel mai mare număr de locuitori este Orşova, care la recensământul din 2002 număra 12965 locuitori, iar în anul 2001 - 14850 locuitori.

Construit pe o vatră nouă (parţial pe fostele vetre ale satelor Jupalnic, Coramnic şi Tufări) după crearea lacului de acumulare Porţile de Fier I, oraşul Orşova prezintă o structură adunată şi o textură regulată a reţelei de străzi.

Localităţile Gura Văii şi Dudaşul Schelei, de dimensiuni mai mici şi cu activităţi agricole dominante au fizionomia şi populaţia specific rurală, ele fiind de aceea încadreate în aşezări rurale. Aşezări rurale

Lista aşezărilor permanente din Parcul Natural Porţile de Fier este prezentată în tabelul de mai jos, împreună cu apartenenţa lor la unităţile administrativ-teritoriale care se suprapun parţial sau total cu teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier.

Cele mai mari sate din arealul Parcului Natural Porţile de Fier din județul Mehedinți sunt Eşeliniţa (cu peste 3000 locuitori), , Dudaşul Schelei, , Sviniţa şi,.

Aşezările permanente de pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier (Tabel. 3.1)

județul Unitatea administrativă Așezări permanente

Mehedinți

Drobeta Turnu-Severin Gura Văii, Dudașii ScheleiOrșova OrșovaDubova Dubova, Baia Nouă,EibenthalEșelnița EșelnițaIlovița Ilovița, BahnaSvenița SvinițaBreznița-Ocol Breznița-Ocol(parțial)

Municipiul Drobeta Turnu severin se află în afara Parcului Natural Porţile de Fier, doar Gura Văii şi Dudaşil Schelei fiind parte componentă a acestuia.

În judeţul Mehedinţi, pe care se suprapune cea mai mare parte a Munţilor Almăjului (dar şi Podişul Mehedinţi), densitatea satelor este foarte scăzută, de 1,4 sate/100 km2, cauza fiind condii'ile fizico-geograficenefavorabile şi concentrarea aşezărilor umane în perioada de construire a barajului de la Porţile de Fier, prin stramutarea satelor - nu mai puţin de 8 sate fiind desfiinţate în acea perioadă.

III.2. Structura populației

In anul 2008 populatia judetului Mehedinti era de 295248 locuitori. In 1992 populatia era de 332673 locuitori si a inceput sa scada pana intre anii 1992 si 2008. Evolutia populatiei la recensaminte(fig 3) : 29 decembrie 1930 – 282440 locuitori, 25 ianuarie 1948 – 304788 locuitori, 21 februarie 1956 – 304091 locuitori, 15 martie 1966 – 310021 locuitori, 5 ianuarie 1977 – 322371 locuitori, 7 ianuarie 1992 – 332673 locuitori, 18 martie 2002 – 306732 locuitori (Cândea Melinda, Izbasoiu C., 1999).

Fig 3.1. Evolutia populatiei judetului Mehedinti la recensămintec) Clasificarea populatiei pe varsta:

In 2008, din totalul populatiei de 295248 locuitori, intre 0 – 14 ani sunt 42641 locuitori, intre 15 – 59 ani sunt 188567 locuitori iar 60 ani si peste sunt 64040 locuitori(fig. 3.2).

d) Clasificarea populației pe sexe:- locuitori de sex masculin: 49%- locuitori de sex feminin: 51%

In 2008, din totalul populatiei de 295248 locuitori, populatia de gen masculin este de 145083 iar populatia de gen feminin este de 150165(fig 3.3).

Figura 3.2 – ponderea populației în funcție de vârstă

Figura 3.3 –ponderea populației în funcție de sexe

e) Clasificarea populației pe naționalități:- români: 98,3%- cehi: 0,3%- germani: 0,2%- sârbi: 0,25%- unguri: 0,1%

f) Clasificarea populației pe medii de proveniență(fig3.4):- populația urbană: 47% (1)- populația rurală: 53% (2)

47%53%

Clasificarea populației pe medii de proveniență

1 2

Fig.3.4

III.3. Industria

Dezvoltarea județului și prosperitatea locuitorilor lui o datorăm înființării portului (1851) și atelierului de reparat vapoare (1858), primul din țara noastră, nucleul viitorului Șantier naval care va ajunge în 1914 cel mai însemnat din România și unul dintre cele mai importante șantiere de pe Dunăre.

o Santierul Naval SEVERNAV S.A.În 1863, ca o recunoaștere a importanței portului și dezvoltării economice

a orașului, Alexandru I. Cuza stabilea aici prima circumscripție comercială. Prin poziția sa, în apropierea Canalului Portile de Pier și pe calea ferata Bucuresti-Craiova-Timisoara portul și orașul devin un puternic nod al căilor de comunicație de tranzit, aici formându-se convoaiele pe Dunăre, în amonte și aval.o Fabrica de pâine "Aurora"

Dupa 1900 au apărut Fabrica de bomboane (1902), Abatorul, Fabrica de tăbăcărie a fraților Damianoff (1906), fabricile de pâine și de lapte. Peisajul economic al orașului se completează după 1960 cu un Combinat de prelucrare a lemnului, unul de celuloză și hârtie, iar în ultimele decenii ale secolului XX apar, pe platforma NE, Combinatul de apa grea (ROMAG) și Termocentrala (Sucursala Romag-TERMO).Dezvoltarea economică s-a reflectat și în apariția instituțiilor bancare: Sucursala Băncii Naționale (1892), Banca Mehedinți (1899), Banca Severinului (1904), Banca Comerciala (1908).o Hala "Radu Negru"

O problemă deosebită pe care municipalitatea a trebuit s-o rezolve a fost alimentarea cu apă potabilă a orașului. La început s-a facut cu șacalele, din fântânile orașului, apoi de la puțuri din piața Radu Negru, cu motor acționat de vânt. Abia în 1910 au început lucrările la Uzina de apă și Castelul de apă, alimentarea făcându-se direct din Dunare. Edificii emblematice în arhitectura orașului, castelul s-a ridicat după proiectul inginerului Elie Radu (1910-1913), iar hala după planurile arhitectului C. I. Gabrielescu (1904-1906).o Sistemul Hidroenergetic și de Navigație "Porțile de Fier"

În 1956 România și Iugoslavia au încheiat un acord asupra posibilității utilizării potențialului hidroenergetic din sectorul Porțile de Fier. Inaugurarea lucrărilor a avut loc la 7 septembrie 1964 iar la 16 mai 1972 s-a sărbatorit terminarea lucrărilor. Puterea hidroenergetică instalată este de 2100 MW din care jumătate revine părții românești.o Fabrica de anvelope

A fost pusă în funcțiune în perioada 1979-1984. Producția maximă s-a realizat în 1985. După 1990 întreprinderea s-a constituit în societate pe acțiuni luând denumirea de ROTRAS S.A.o Combinatul de celuloză și hârtie

Decizia de înființare s-a luat în 1969 iar capacitățile de producție vor intra pe rand în funcțiune între 1972-1975. Până în 1990 CCH a funcționat în pierdere dar începând cu acest an după ce se renunța la fabricarea celulozei și a cartoanelor trece pe profit. Tot în acest an se reorganizează ca societate pe acțiuni luându-și denumirea de CELROM. o Combinatul de apă grea ROMAG

Construcția amplasată la nord de Drobeta Turnu-Severin s-a realizat înte 1982-1988. La 17 iulie 1988 a început producerea apei grele cu primul modul.

Evenimentele politice de la sfârșitul anului 1989 au dus la producția apei grele pentru doi ani. ROMAG și-a reluat producția în octombrie 1992. În prezent ROMAG are o capacitate de producție de 360 de tone pe an și asigură apa grea necesară centralei nulcearo-electrice de la Cernavoda.o Fabrica de bomboane

S-a înființat în 1902 și la început avea denumirea de Mercur. În 1958 fabrica a luat denumirea de "Cerna". În 1990 Societatea Comerciala Cerna s-a constituit ca societate pe acțiuni. În 1996 societatea este complet privatizată și a demarat un proces de retehnologizare.o Industria cărnii

A cunoscut o dezvoltare timpurie fiind legat de puternicul export de animale. În 1880 se construiește o fabrică mică. In 1910 se pun bazele unui abator în Turnu-Severin. După 1990 producția s-a dezorganizat an de an ajungand în 1998 practic în cadrul falimentului. În schimb inițiativa a fost preluată de de domeniul privat.

o S.C. FORSEV S.A.FORSEV este o societate pe acțiuni cu capital majoritar american,

privatizată în iunie 1998 având o îndelungată experiență în forjarea liberă și forjarea în matriță. FORSEV își desfășoară activitatea pe o suprafață de 116.208 m2,pe malul stâng al Dunării, în Drobeta Turnu Severin, la 340 km, sud-vest de Bucuresti. În fabrică se poate realiza o gamă largă de produse utilizate în industria constructoare de autovehicule, industria de mașini-unelte, industria petrolieră , industria energetică și minieră, industria de transport pe căile ferate și metrou,etc. o Șantierul naval

S-a creat în 1858 fiind printre cele mai importante înființate în România. Timp de un secol și jumătate avea să constituie cea mai importantă industrie a orașului. După 1989 Șantierul Naval a intrat într-o criză mai accentuată dar în ultimii ani producția șantierului a început să crească.o Industria morăritului și panificației

A fost printre cele mai prospere din orașul Turnu-Severin. În 1914 funcționau în Turnu-Severin morile "Graf", "Moara de foc", "Sabetay" și "Schwart".În 1940 a intrat în funcție prima fabrică de pâine. În 1990 fabrica de pâine ia denumirea de S.C. AURORA S.A.o Producția de spirt și bere

Prima fabrică de bere s-a construit între anii 1856-1858-Fabrica Traian. După 1989 fabrica de bere "Traian" a reușit să își mențină producția anterioară iar la unele produse chiar a crescut. În 1991 fabrica a devenit societate pe acțiuni iar în 1996 s-a privatizat total.o Uzina de vagoane

Inițial atelierele CFR au fost înființate în 1882. În 1956 s-au realizat primele vagoane. Începand cu 1991 Uzina de Vagoane a luat denumirea de S.C.

MEVA S.A. Producția fabricii este asigurată de 1450 de salariați. În 1998 gradul de privatizare a acesteia se apropie de 30 la suta.o Prelucrarea lemnului și producția de mobilă

În 1936 s-a înființat întreprinderea forestieră Closani. Prelucrarea lemnului a început abia în 1943. Începand cu 1960 ia ființă Combinatul De Industrializare a Lemnului (CIL). După 1990 ia denumirea de CILDRO. În prezent întreprinderea are 2700 de angajați.

III.4. Agricultura și silvicultura

Agricultura: Cereale: grau, secara, orz, ovaz, porumb, sorg Legume: ardei, cartof, castraveti, ceapa, conopida, fasole, hrean, mazare, marar, morcov, pastarnac, patrunjel, pepene galben, pepene verde, praz, ridichi, rosii, salata, spanac, telina, usturoi, varza, vinete, Fructe: caise, cirese, gutui, mere, nuci, pere, prune, visine; (arbusti sau de gradina) capsuni, afine, mure, zmeura, fragi; Podgorii:- Golul Drincei, Orevita, Vanju Mare, Podgoria Dacilor (Izvoarele, Jiana, Vrata), Podgoria Severinului (Corcova, Dealul Viilor); Plante tehnice: sfecla, rapita, floarea soarelui, tutun; Avicultura: pui, gaini ouatoare, rate, gaste;Zootehnia: oi, capre, porci, vite, cai; Piscicultura: crap, caras, salau, stiuca, somn, fitofag, platica, lin, biban, pastrav; pe Dunare scrumbie si sturioni (morun, pastruga, cega, nisetru); Flori si plante medicinale;

Branduri locale: vin - Cabernet de Vanju Mare,Silvicultura: Vegetatia montana, paduri de molid, brad si pin, paduri

amestecate de fag cu rasinoase (brad si molid), paduri de fag, paltin, frasin, ulm, gorun, stejar;

III.5. Dotări tehnico-materiale generaleJudeţul Mehedinţi este străbătut de şoseaua europeană E70, iar darea în

folosinţă a Canalului Rin - Main – Dunăre a pus reşedinţa judeţului, municipiul Drobeta Turnu Severin, în contact direct cu toate oraşele riverane de la Marea Neagră şi până la Marea Nordului. Podul de la sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier a scurtat distanţele rutiere dintre Drobeta-Turnu Severinşi diferite oraşe europene.În prezent, Mehedinţi dispune de 1861 drumuri publice , dintre care 431 sunt modernizate. Printre acestea, Calea Târgu Jiu, Bulevardul Carol I şi Strada Ştefan Odobleja sunt cele maiimportante. De asemenea, judeţul este străbătut de 438 de drumuri naţionale (ex. Baia de Aramă-Băile Herculane), dintre care 304 sunt modernizate şi de 129 de căi ferate. Transportul urban derealizează cu ajutorul a 111 autobuze şi microbuze, care transportă anual, aproximativ 1969,9 persoane.

Telecomunicaţiile sunt reprezentate de telefonia fixă (192 mii min), telefonia mobilă (6729mii min) şi de accesul la internet (12159 mii.min).

Judeţul Mehedinţi beneficiază de 189 km canalizare publică , precum şi de 210 ha de spaţii verzi.

În ceea ce priveşte reţeaua de gaze naturale, la sfârşitul anului 2005, populaţia nu beneficia de o astfel de utilitate, iar energia termică era distribuită într-o singură localitate.

Sănătatea se realizează în cadrul a 6 spitale, dintre care sunt cunoscute Spitalul Judeţean şiSpitalul Grecescu, 6 dispensare medicale şi 1 policlinică. Există 164 cabinete medicale de familie, 72 de cabinete stomatologice şi 70 cabinete medicale de specialitate, iar farmaciile sunt 96 la număr.

IV. CADRUL CULTURAL-ISTORIC

IV.1. Dotări culturale

Palatul Cultural “Theodor Costescu” este opera arhitectului Grigore Cerchez (ca si Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”, din Bucuresti), are un plan cu totul deosebit si a fost proiectat sa cuprinda sapte sali mari: trei sali suprapuse cu destinatia de bibilioteca ( Bibilioteca I. G. Bibicescu), cinematograf si restaurant, formand aripa de nord; alte trei sali la fel asezate formeaza aripa de apus în care s-a aflat Muzeul “

Dr. C.I. Istrati ”, salonul de festivitati si Sala ajutatoare; iar a saptea la mijloc între cele doua aripi aratate mai sus, este marea Sala de teatru care a fost terminata mai tarziu.

Biblioteca Judeţeană "I. G. Bibicescu" MehedinţiBiblioteca Judeţeană din Drobeta Turnu-Severin a fost fondată în anul 1921

prin dania lui Ion Gheorghe Bibicescu, om de cultură şi guvernator al Băncii Naţionale (între anii 1914-1924).

Biblioteca Judeteana " I. G. Bibicescu " este o bibliotecă cu profil enciclopedic aflata în slujba comunităţii judeţene, permiţând accesul nelimitat şi gratuit la colecţii, baze de date şi la alte surse proprii de informaţii.

Asigură egalitatea accesului la informaţii şi la documentele necesare informării, educaţiei permanente, petrecerii timpului liber şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor, fără deosebire de statut social ori economic, vârstă, sex, apartenenţă politică, religioasă ori etnică.

Teatrul Național 1909-1924 / arh.G.Cerchez

Figură 4.1 – Palatul Cultural “Theodor Costescu”

Figură 4.2 Teatrul Național

CULTURĂ

Gheorghe Țițeica (1873 - 1939),s-a născut la Drobeta Turnu-Severin, județul Mehedinți. A fost matematician, membru al Academiei Române. În activitatea de promovare a științei a înființat „Gazeta matematică”.

Ștefan Odobleja (1902-1978) s-a născut la Izvoru Aneștilor, județul Mehedinți. A fost medic și filozof, membru al Academiei Române, fondatorul ciberneticii;

A scris in 1937 - "Psihologia consonantistă", bazele ciberneticii.

IV.2. Valori etnografice și folcloriceArhitectura tradițională

Pentru judetul Mehedinti unde principalul material de construcție este lemnul de stejar și de fag, casele sunt construite din bîrne care se ,,cercuiesc",

adica se bat în cuie nuiele subțiri crăpate în două care au rostul să constituie un suport pentru tencuiala de var groasă ce acoperă pereții. Acoperișul este cel de șindrilă.

Apar casele înalte de tip dezvoltat având la parter amenajate pivnițe sau adăposturi pentru animale mici. Accesul spre etaj se face, într-un foișor restrâns, printr-o scară care se

poate arăta înzidita sau desfășurată liber în exterior, alcatuită din lespezi mari de piatră.

Figură 4.3 Gheorghe Țițeica

Figură 4.4 Ștefan Odobleja

Figură 4.5- Loc. Balta fotografie reprezentativă pentru arhitectura tradițională

Planul casei din Mehedinți se caracterizează prin existența prispei parțiale sau cu un foișor în fața intrării și a camerei supradimensionate. Elementele de arta sunt concentrate la lemnăria prispei parțiale. Coșoroaba și stâlpii susținători sunt ciopliți cu motive geometrice. Pe coama acoperișului apar ,,țepele" și ,,ciocirlanii " uniform tăiați

Port popularCOSTUMUL POPULAR DIN MEHEDINŢI

COSTUMUL FEMEIESC

Pe teritoriul judeţului Mehedinţi, portul popular femeiesc prezintă două forme principale, care se încadrează întipologia generală a provinciei istorice Oltenia şi anume : 1)costumul cu vilnic denumit ,,opreg creţ" în zonele din nordul judeţului ; „catrinţă", ,,zăvelcă" sau ,,opreg" în zona de câmpie şi 2) costumul cu două catrinţe dreptunghiulare(perpendiculare), numite ,,opreg îngust" şi ,,fâstâc" în nordşi ,,prestelcă" sau ,,zuvelcă" în Câmpia dunăreană.

Pe harta etnografică a judeţului Mehedinţi, privind portul popular, se conturează întrecele două zone extreme: zona subcarpatică de munte şi Câmpia dunăreană (cu aspecte net diferenţiate) o largă zonă centrală, cuprinsă între colinele Livezii şi aPoroinei la sud, şi acelor dintre Izvorul Bârzei, Ilovăţ, Sişeşti şi Căzăneşti la nord. înaceastă enclavă etnografică, ce cuprinde comunele Malovăţ, Huşnicioara şi Prunişor,costumul femeiesc păstrează elementele tradiţionale cele mai valabile, care reflectă, încontururi bine definite, valoarea documentară a costumului autentic, specificMehedinţiului.COSTUMUL BĂRBĂTESC

Costumul bărbătesc are o componenţă mai simplă decâtcel femeiesc, reflectând o mare unitate peste întreaga întindere a ţării noastre. Se compune din aceleaşi piese pretutindeni : căciula sau pălăria, cămaşa îmbrăcată direct pe corp, care se poartă peste cioareci sau izmene(cu excepţia unor cazuri, când cămaşa se vâră încioareci), brâul cu care se încinge mijlocul, cioarecii şi încălţămintea. Costumul este completat, în unele regiuni,cu vesta din dimie şi în

Figura 4.6 – costum popular femeiesc

Figura 4.7 – costum popular bărbătesc

altele cu pieptarul din blană deovine.Păstrând aceeaşi componenţă, costumul bărbătesc deMehedinţi se încadrează în tipologia mai restrânsă a Olteniei, având ca notă caracteristică portul cămăşiivârâte în cioareci la ţinuta de iarnă sau cea desărbătoare, iar brâul încins în aşa fel, încât cămaşarămâne vizibilă sub talie, dat fiind că cioarecii ajung cubetelia numai până la şolduri.

Obiceiuri tradiții

1. ŞVINIŢA Festivalul Smochinelor Abia după cules incepe treaba.

E vorba de o adevărată artă a gospodinelor. Fiecare familie are propriile sale reţete pentru dulceaţă, ţuica şi vin. Dacă sunt mai multe reţete, atunci e clar că trebuie să se vadă care e mai bună. Fiecare familie îşi protejează reţeta proprie, mostenită din generaţie în generaţie. După ce se culeg, smochinele sunt puse la uscat, "atât cât trebuie". Este şi aici o metodă de uscare, dar pe care nu ne-a spus-o nimeni. Dacă vrei sa faci dulceată, la doua kilograme de fructe adaugi un kilogram de zahăr. Apoi se fierbe in paralel un sirop in care se pun roadele pământului. Se adauga şi sâmbure de nucă, dar nu numai atât. Fiecare smochină este înţepată cu o seringă. Se introduc astfel câteva picături de rom în "carnea" fructului. Dacă faci ţuică, roadele gliei se pun mai întâi la macerat. Mai ştim doar ca iese o licoare foarte tare. Cât despre vin, poţi doar să-l guşti, că de reţetă nici nu se pune problema s-o "miroşi", cel puţin.

2. DUBOVA Sf. Gheorghe Tradiţia ortodoxă este că Sf. Gheorghe s-a născut în Capadocia intr-o familie creştină, tatăl său fiind general român, iar la vârsta de 30 ani Sf. Gheorghe a devenit la rândul său general în armata lui Diocletian. Sf. Gheorghe s-a ridicat impotriva hotărârilor anti-creştine ale Consiliului de la Nicomedia (303), ceea ce i-a adus persecutii din partea lui Diocletian. A fost chinuit în cele mai cumplite chipuri, otrăvit şi mai apoi decapitat.

"Măsuratul oilor" Ziua de Sângiorz este dedicată începutului sezonului pastoral (varatul) , a primii mulsori a turmei de oi. După numeroase activităţi practice (închiderea ţarinelor, construirea sau repararea stânilor, înţărcatul mieilor, tunsul oilor şi berbecilor) şi juridice (asocierea proprietarilor de oi pentru formarea stânei, însemnarea oilor, angajarea ciobanilor, plata păşunatului etc.). La "Măsuratul oilor" se măsoară laptele de la oile fiecărui deţinător de oi, după care se calculează cantitatea de brânză cuvenită la spargerea stânei (toamna). La unele stâni este invitat preotul, spre a binacuvânta turma de oi. După terminarea mulsului, sunt pregătite mâncăruri cu specific păstoresc (friptura de miel, balmaş cu mămăligă, mămăligă cu lapte, cârnaţi, ţuică fiartă, etc), iar participanţii se avântă în discuţii, insoţite de muzică şi voie bună.Fiecare familie deţinătoare de animale care dau lapte, pregăteşte un colac rotund, în care se pun ouă roşii. Două persoane din familie (de obicei copii) "trag colacul" sub o vacă sau o oaie, împărţindu-l in două. În timpul tragerii colacului prima

persoană spune "cucu!", cea de-a doua persoană raspunde "răscucu!", prin aceasta fiind anulată puterea cucului de a lua şi strica laptele. După aceea, cu ajutorul unor frunze de scăiete îmbibate in untură de porc, se unge animalul, aceasta semnificând purificarea sa. Tradiţii şi obiceiuri- "Măsuratul Oilor" prima sîmbată a lunii mai- Dubova- "Nedeie" la sărbătoarea de Sf. Maria Mică, 8 septembrie, Dubova- "Farsane" sărbătoare cehească, februarie, Eibental- "Sfînta Varvara" 3 decembrie, Baia Noua(Ziua Minerului)

3. EŞELNIŢA Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul În această lună, în ziua a douazecea, pomenirea suirii la cer cea de foc purtătoare a sfântului, măritului Prooroc Ilie Tesviteanul. Sfântul si marele Profet Ilie, acest înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide şi închide cerurile, era de origine din Tesvi in Galaad. Tradiţia apocrifă, care a transmis aceste detalii despre naşterea Profetului, precizează că el era din tribul lui Aron şi deci era Preot.-Zilele Eşelniţei 9-10 mai-Ziua copilului 1 iunie-20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul-15 august - Adormirea Maicii Domnului-Nedei 20-21 iulie, 15-16 august

4. ILOVIŢA Balul izmenelor În acastă zi se organizează un bal popular, iar toţi cei care vin la căminul cultural din centrul satului trebuie neapărat să fie imbrăcaţi în "cioareci olteneşti". Balul cioarecilor olteneşti a ajuns la cea de-a X-a ediţie şi a fost preluat din Banat, Iloviţa fiind amplasată în zona de interferenţă a Banatului cu Mehedinţiul. Organizatorul şi oamenii care au dat naştere acestui nou obicei din Mehedinţi, îi îndeamnă pe băieţi ca la fiecare sărbătoare mare să se îmbrace aşa cum o făceau cei bătrâni, pentru a nu se pierde traditia.Balul la care participă peste 40 de perechi imbrăcate în izmene şi costume populare este adevărata sărbatoare a localnicilor, care se strâng cu mic, cu mare în centrul satului, sala Căminului Cultural fiind neîncăpătoare. Cei prezenţi joacă şi chiuie pe acorduri muzicale olteneşti, dar şi bănăţene până la ivirea zorilor.

5. BREZNIŢA DE OCOL Naşterea Maicii Domnului ("Sfânta Maria Mică"), pe 8 septembrie, iar pe 12 septembrie, în Biserica Româno-Catolică se sărbătoreşte Sfântul Nume al Mariei (aluzie la respectul datorat Maicii Sfinte şi încrederea în puterea invocării respectuoase a acestui nume, ca semn de binecuvântare şi tărie în faţa ispitelor). Cuvântul Maria, este în general considerat ca fiind originar din limba ebraică şi ar proveni din Maryam cu varianta Miryam, numele surorii mai mari a lui Moise.

6. ORŞOVA Zilele Municipiului Orşova Zilele Orşovei se sărbătoresc, în fiecare an, în preajma zilei de Sfânta Maria, patroana spirituală a localităţii. Municipiul, situat la confluenţa Dunării cu râul Cerna, are în prezent

aproximativ 30.000 de locuitori. Localitatea este cunoscută din antichitate ca fiind cetate dacică, apoi una daco-romană, denumita Colonia Zermensis, şi apoi ca municipiu, sub numele de Dierna, care a fost un important punct vamal fiscal, intre Moesia Superior şi Dacia.

Se fac croazieri pe Clisura Dunării şi vor avea loc manifestări culturale şi concursuri iar invitaţii, atât interpreţi de muzică populară cât şi de muzică uşoară, sunt nume sonore.Cele trei zile de petrecere se vor încheia cu focuri de artificii.

Peste zece mii de persoane sânt aşteptate să petreacă pe faleza din centrul municipiului. "Manifestarea" va debuta cu un festival al tineretului, care va avea loc în faţa Casei de Cultură. Pe insula Pescăruş se vor desfăşura Zilele Marinei, de la care nu vor lipsi prinderea porcului, nunta cu bucluc şi alte jocuri marinăreşti. Va fi şi un spectacol de muzică populară, unde vor fi peste 300 de participanţi.

Etnografie și folclor- confecţionarea caselor de lemn- olărit (Sisesti, Noaptesa)- dulgherit (Bobaiţa)- textile şi piese de port (Baia de Aramă)- vechi centru ceramic, împletituri de răchită, paie şi papură (Simian)- prelucrarea şindrilei de brad (Titerlesti)- morăritul şi piuaritul- de Sf.Focă şi Palie, cu trei zile înainte de Sf.Ilie, nu se mai lucrează ca să nu lovească trăsnetul,femeile nu coc pâine şi nu se împrumuta cu foc; în aceeaşi şi este şi Sf.Marina- ritualul aducerii areţului (berbecului) - puternic cult, simbol al fecundităţii şi perpetuării speciei- Sf.Toader (februarie) - nu se lucrează ca să nu se nască mânji strâmbi- „Joia iepelor” (a doua zi după Paşti) - nu se lucrează pentru a nu se lovi caii de „tapa” carului- „Marţea încuiată”, „Marţea trăsnetului”, „Zi a ursului”, „Chemata vântului”, „San Petru”,„Sânzienele”.*Evenimente cultural-artistice-sportive- Zilele Severinului 22-23 aprilie

IV.3. Monumente

MONUMENTUL COMEMORATIV AL REVOLUŢIEI DE LA 1821 (din CERNEŢI) (Mehedinţi»Şimian)

Monument comemorativ; A fost ridicat pe locul unde se afla casa lui T. Vladimirescu în Cerneţi cu ocazia sărbătoririi centenarului revoluţiei. Este opera sculptorului Francisc Severin şi este realizat din piatră cu basoreliefuri din bronz. .

MONUMENTUL-CRIPTĂ AL EROILOR DIN 1916-1918 (din DROBETA-TURNU SEVERIN) (Mehedinţi»Drobeta-Turnu Severin)

Monument memorial - realizat în 1933, concepţia grupului statuar datorându-se arhitectului severinean State Baloşin. Grupul statuar central turnat în bronz, reprezintă doi soldaţi (unul roman şi celălalt român) şi a fost realizat de sculptorul T. Burcă.

MONUMENTUL ELIBERĂRII, amplasat la intrarea în oraș, cinstește memoria ostașilor și a patrioților căzuți în august 1944.

SCHITUL TOPOLNIȚA SF. CRUCEMonument istoric și de arhitectura religioasă, schitul a fost construit în 1646

de Lupu Buliga, căpitan în oastea lui Matei Basarab. A fost construit din temelie pe locul unuia mai vechi din timpul lui Radu I (1377-1383). Are o valoroasă frescă murală datând din 1672. În 1826, schitul a fost folosit ca loc de adăpost pentru pandurii lui Tudor Vladimirescu. Construcția a fost refacută în 1866 și restaurată în 1929 - 1930, 1991 - 1992. Are o poziție pitorească.

fig. 25

fig. 26

PODUL LUI TRAIAN: construit de Apollodor din Damasc (103 - 105), a fost distrus în secolul al III-lea. Se păstrează resturile picioarelor de pe cele două maluri ale Dunării.

CASTELUL DE APĂ este un monument emblematic pentru orasul Drobeta, el fiind construit in perioada de inflorire a urbei, intre 1910 si 1913 cu scopul de alimentare cu apa a Drobetei. Inaugurarea se va face in anul 1915, iar apa este adusa direct din Dunare.

CASTRUL ROMAN, avand o formă dreptunghiulară (125x139 m), era prevăzut pe fiecare latură cu cate o poartă cu turnuri de pază. În centrul incintei se afla praetorium (sediul

fig. 27

comandantului), unde și-a avut cartierul general împaratul Traian în iarna anilor 105 - 106.

CETATEA MEDIEVALĂ A SEVERINULUI, este situată in Parcul Drăgălina din orasul Drobeta Turnu-Severin, judetul Mehedinți.Pe baza unor documentare, cetatea s-a construit în secolul al XIII-lea până în anul 1524, când a fost distrusă de atacurile turcilor. În anul 1247, regatul maghiar a adus în țara Cavalerii Ioaniți, aceștia lăsându-le lor reședința la Severin, unde vor construi mai târziu cetatea Severinului. Cavalerii se retrag în anul 1259, astfel a ajuns

cetatea să rămână în bătaia tunurilor turcilor, tătarilor și bulgarilor care doreau să treacă Dunărea.

Este așezată într-un loc strategic, în tot Evul Mediu fiind cea mai importantă cetate din zonă. A jucat rolul unei porți ce face legătura între Europa Apuseană și Europa Răsăriteană, timp de trei secole. Cetatea era înconjurată de un șanț și existau două incinte, una interioară, iar a doua exterioară, astăzi aflându-se numai ruine în același loc. Se mai pastrează un singur perete din turnul care se afla în partea de nord-est, acesta ajungând la o înalțime de aproximativ trei etaje. O poartă s-a aflat în colțul sud-estic al cetății. Grosimea zidurilor incintei variază între doi și patru metrii.

IV.4. Case memoriale

Casa memorială Constantin Rădulescu-Motru

La Butoieşti, sat aflat la jumătatea distanţei între Filiaşi şi Strehaia, s-a născut psihologul, filozoful şi omul de litere Constantin Rădulescu-Motru, Preşedinte al Academiei Române. Casa memorială este un conac boieresc înalt, cu arcade la etaj, vizibil din valea Motrului, şi în jurul

fig. 30

căruia se întindea, înainte de război, moşia familiei. Persecutat de regimul comunist, savantul a fost nevoit să vândă o parte din moşie iar restul a fost confiscată. Conacul are o placă memorială dar nu se vizitează.

În apropiere, pe dealul de deasupra satului, se află cea mai veche biserică a comunei, ctitorită în 1821 de preotul Constantin Popescu, fost căpitan de panduri în oastea lui Tudor Vladimirescu. Constantin Popescu este bunicul academicianului Rădulescu-Motru. Aşchia nu sare niciodată departe de trunchi, dacă putem spune aşa.

În faţa pridvorului sunt plantaţi, simbolic, trei tei, probabil mai vechi de 100 de ani. Biserica este deschisă doar în timpul slujbelor şi merită văzută pentru pictura şi icoanele ce datează din secolul 19, şi astăzi bine conservate.

Este amenajata in casa natala (cu aspect de cula) a familiei Constantin Radulescu-Motru (1868 - 1957), filosof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru roman, academician si presedinte al Academiei Romane intre 1938 - 1941.

Casa contine exponate privind activitatea academicianului Ghe. Radulescu Motru.

Adresa: Mehedinti, Butoiesti

IV.5. MuzeeMuzeul Hidrocentralei Porţile de Fier

Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I, simbol al energeticii româneşti, rod al colaborării româno-iugoslave, a fost inaugurat la 16 mai 1972. Muzeul Hidrocentralei Porţile de Fier I s-a deschis în 1976, prezentând caracteristicile generale ale Dunării, datele

hidrologice, mărturii materiale ale aşezărilor umane din zonă. Începerea oficială a lucrărilor la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie

Porţile de Fier I a avut loc la 7 septembrie 1964.

fig. 32

Această construcţie este simetrică şi identică, având două centrale hidroelectrice despărţite de barajul deversor, cu o lungime de 441 m şi 14 guri deversoare, înălţimea barajului fiind de 74 m.

Lacul de acumulare format are peste 2 miliarde metri cubi apă şi o lungime de 120 km.

Trecerea vapoarelor se face prin cele două ecluze construite simetric faţă de axul barajului.

Sistemul de ecluzare este în două trepte după principiul vaselor comunicante (diferenţa de nivel a apei este de 30 m).

Înainte de construirea Hidrocentralei de la Porţile de Fier I, Colectivul complex al Academiei Române a făcut cercetări complexe în zona viitorului lac de acumulare Porţile de Fier I. O parte din aceste cercetări au fost valorificate în cadrul expoziţiei. Zona Defileului Porţile de Fier a fost locuită încă din paleolitic. Cercetările au stabilit că aici s-au dezvoltat două culturi arheologice noi: Schela Cladovei în epipaleolitic şi Insula Banului în prima epocă a fierului.

Expoziţia ilustrează faptul că aceste comunităţi umane au locuit aceasta zonă de acum 30.000 de ani până în zilele noastre. Acest lucru este demonstrat de o bogată ceramică aparţinând diferitelor culturi arheologice. Zona aceasta a fost disputată de-a lungul secolelor de puterile militare care au acţionat pe acest segment al Dunării. În epoca romană, această zonă a jucat un rol important. Întărită cu numeroase fortificaţii, aceasta a constituit baza de pornire a luptei împotriva statului dac. Pentru a putea controla regiunea, romanii au construit un drum pe malul sudic al Dunarii, adesea tăiat în piatră, iar pe fluviu şi-au trimis o flotă militară.

Armele de foc prezente în expoziţie sugerează lupta dusă de populaţia locală, ajutată de numeroase fortificaţii împotriva năvălitorilor. Primul aşezământ monahal din Ţara Românească a fost organizat în jurul Mănăstirii Vodiţa. Construită de călugărul sârb Nicodim în secolul al XIV-lea, aceasta a constituit un focar al ortodoxiei, care se opunea penetraţiei catolicismului în zonă.

O parte din zona Porţile de Fier a fost disputată de cele două mari imperii ale vremii: Imperiul Habsburgic şi Imperiul Otoman. În acest sens, austriecii au construit în Insula AdaKaleh o fortificaţie de tip Vauban, dar insula a revenit Imperiului otoman şi aici s-a stabilit o comunitate turcească. După primul război mondial, statutul acestei populaţii era neclar. În 1923, reprezentanţii comunităţii turceşti au cerut ca insula să facă parte din statul român.

Până la inundarea insulei de lacul de acumulare Porţile de Fier I, populaţia se ocupa cu turismul, cele mai căutate produse fiind dulceaţa de trandafiri şi smochine, rahatul turcesc, ţigaretele.

Muzeul de Artă

Cladirea Muzeului de Artă

Rafinamentul și somptuozitatea interioarelor sunt valențele care îi conferă alura unui palat. Decoruri în stucaturi baroce și Artă 1900, lambriuri sculptate în lemn de stejar cu frize aurite, sunt completate, într-o alăturare echilibrată, de picturi murale, mozaicuri de oglinzi și vitralii. Cristalul venețian în glasvanduri și oglinzi dau un surplus de bogație. Mobilier baroc, stil Ludovic al XV - lea si Ludovic al XVI-lea, sobe de teracota italiana, dau intimitate și caldură. Luminatoarele cu vitralii de la etaj aduc un plus de poezie și mister, astfel încât nimic să nu lipsească unui spațiu vrăjit pentru întâlnirea spiritelor înalte ale marilor plasticienii români prezenți în colecțiile muzeale.

IV.6. Mănăstiri și biserici

BISERICA DE LEMN Sf. Apostoli Petru şi Pavel (din BREBINA) (Mehedinţi»Brebina)

Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă, reprezentativă pentru bisericile de lemn din Oltenia; Biserica datează din 1757. Are formă de navă şi este acoperită cu şiţă. Nu are turlă. A fost restaurată şi pictată în 1869, pictura interioară fiind executată în tempera, cu figuri în ulei.

fig. 34

BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din GODEANU) (Mehedinţi»Brebina)Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă Biserica datează din 1783 - 1786.

BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din ISVERNA) (Mehedinţi»Costeşti)Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă Biserica a fost construită în 1783 şi refăcută în 1823. Pictura interioară datează din 1892.

BISERICA DOMNEASCĂ Sf. Treime (din CERNEŢI) (Mehedinţi»Şimian)Monument istoric şi de arhitectură religioasă, biserica a fost construită în 1663 şi reconstruită în 1748 - 1752 de Grigore Ghica Voievod. Pictura murală valoroasă datează din 1827. Se remarcă clopotniţa masivă ce pare un turn de cetate.

BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI Sf. 24 Voievozi (din BAIA DE ARAMĂ) (Mehedinţi»Baia de Aramă)Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost zidită în 1699-1703, fiind realizată în stil brâncovenesc. Are turn - clopotniţă pe pronaos şi pridvor închis. Păstrează un ansamblu de picturi murale, realizate în 1703, de zugravii Neagoe şi Partenie de la Tismana.

BISERICA GRECESCU (din DROBETA-TURNU SEVERIN) (Mehedinţi»Drobeta-Turnu Severin)Monument istoric şi de arhitectură religioasă Biserica a fost construită în 1803, pictura fiind realizată de Ghe. Tătărescu.

MĂNĂSTIREA GURA MOTRULUI (Mehedinţi»Gura Motrului)Monument istoric şi de arhitectură religioasă Mănăstirea a fost întemeiată în 1512 - 1521 de Harvat, mare logofăt pe vremea lui Neagoe Basarab. Aici a existat prima şcoală mehedinţeană (sec. XVIII). În incinta mănăstirii există: Biserica actuală Cuvioasa Parascheva, construită în 1653.

MĂNĂSTIREA VODIŢA (Mehedinţi»Porţile de Fier I / Gura Văii)Monument istoric şi de arhitectură religioasă, este una din cele mai vechi ctitorii voivodale ale ţării. Ea a fost ridicată în perioada 1364 - 1370 de călugărul Nicodim. Distrusă de turci în 1524, prima biserică a fost părăsită, fiind refăcută în 1680 prin grija marelui ban al Craiovei.

MĂNĂSTIREA-CETATE STREHAIA (Mehedinţi»Strehaia)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost construită probabil în jurul anului 1500 şi reclădită în forma ei de astăzi de Matei Basarab în anul 1645. În 1690, C. Brâncoveanu a refăcut biserica şi i-a adăugat un pridvor. Biserica, de plan dreptunghiular, este zidită din

cărămidă.

V. SERVICII AGROTURISTICE DIN ZONĂ

V.1. Servicii de cazareUnități de cazare

Hoteluri (Tabel. 3)Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuriOrsova 3 22 44Bala 2 104 208Dr. Turnu Severin 2 112 217Dr. Turnu Severin 2 27 47Dr. Turnu Severin 2 13 33Dr. Turnu Severin 2 136 305Orsova 1 34 67TOTAL - 448 921

Moteluri(Tabel. 4)

fig. 36

Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuriDr. Turnu Severin 3 37 47Dr. Turnu Severin 2 37 73Simian 1 9 18TOTAL - 83 138

Vile(Tabel. 5)Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuriDr. Turnu Severin 3 15 34

Cabane(Tabel. 6)Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuriDr. Turnu Severin 1 86 309

Pensiuni urbane(Tabel. 7)Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuriOrsova 2 4 8Baia de Arama 2 4 8Strehaia 2 10 20Dr. Turnu Severin 1 5 9TOTAL - 23 45

Pensiuni rurale(Tabel. 8)Resedinta Nr. flori Nr. camere Nr. locuriDubova 2 3 6Ponoarele 2 1 2Dubova 2 1 2Ponoarele 2 1 2Ponoarele 2 2 4Severin 2 5 10Podeni 2 3 6Dubova 2 1 2Ponoarele 2 1 2Podeni 2 3 6Podeni 2 2 4Ponoarele 2 1 2Ponoarele 2 5 10Ponoarele 2 2 4Ieselnita 2 2 4

Dubova 2 1 2Dubova 1 1 2Dubova 1 1 2Dubova 1 2 4Dubova 1 2 4Dubova 1 1 2Dubova 1 2 4TOTAL - 43 86

Pensiuni agroturistice(Tabel. 9)Resedinta Nr. flori Nr. camere Nr. locuriIeselnita 2 2 2Ponoarele 2 2 4Ieselnita 2 2 4Ieselnita 2 2 4Hinova 2 4 8Ieselnita 2 1 1Ieselnita 2 1 1Ponoarele 2 1 2Podeni 2 4 8Ieselnita 2 2 4Ponoarele 2 2 4Ieselnita 2 6 12Ponoarele 2 2 4Bala 2 4 8Ponoarele 2 2 2Ieselnita 2 2 4Podeni 2 2 4Ponoarele 2 2 4Ponoarele 2 1 2TOTAL - 44 82

Cabane turistice(Tabel. 10)Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuriSimian 1 18 36Vanju Mare 1 20 40TOTAL - 38 76

V.2. Servicii de alimentațieTabel 11 Structuri de alimentație turistică

Resedința Baruri

Cafenele

Cluburi

Fast-Food

Pizzeri

Puburi

Restaurante

Drobeta Turnu Severin

8 3 12 4 5 9 8

Orșova 3 1 3 2 1 - 1Vânju Mare 1 1 1 1 - - -Strehaia 2 1 2 1 1 - 1Baia de Aramă

2 2 1 2 1 - 1

V.3. Servicii de agrement

În prezent, stadiul de dezvoltare al turismului este după cum urmează:Turism Montan:hoteluri, pensiuni, alte obiectiveTurism Balnear:(hoteluri, resurse balneare-ape minerale, ape de zăcământ,

lacuri sărate,nămoluri sapropelice, gaze mofetice, terme, etc.): Staţiunea Bala, Ştrand Schela Cladovei, Drobeta TurnuSeverin-bază de agrement şi tratament;

Turism rural şi agroturistic: (hoteluri, pensiuni, alte obiective) pensiuni în comuna Ponoare;

Turism Sportiv:de pescuit şi vânătoare; fondul de vânătoare pentru mistreţ, căprioare în pădure de deal şi câmpie, pescuitul pe Dunăre;

Turism Cultural: Muzeul Porţile de Fier, Palatul Cultural Theodor Costescu, Cula lui Tudor Vladimirescu, Muzeul de Artă adăpostit într-o clădire de mare valoare arhitecturală(baroc), cu o importantă colecţie de picture şi sculptură, Biblioteca Bibicescu cu o valoroasă colecţie de cărţi rare.

Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneți, județul Mehedinți, care a fost construită în jurul anului 1800 și a aparținut lui Tudor Vladimirescu. Pe lângă valoarea istorico-arhitecturală are și o valoare memorială. În perioada 1967-1977, Cula lui Tudor Vladimirescu a fost transformată în muzeu, aici funcționând și o expoziție permanentă cu documente și diferite obiecte care aparținuseră conducătorului Revoluției de la 1821 și al pandurilor. În prezent, cu toate că este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, cu Cod LMI: MH-II-m-A-10287, cula este abandonată și se află în curs de degradare, iar prin învelitoarea spartă a acoperișului pătrunde apa de ploaie în interiorul clădirii. Autoritățile nu pot interveni cu fonduri, deoarece urmașii boierului Ion Gărdărescu au revendicat acest imobil și litigiul încă nu este finalizat în justiție.

Rezervaţii şi monumente ale naturii (arii protejate, zone naturale protejate de interes naţional, parcurinaturale, chei): Rezervaţia Naturală Porţile de Fier, Parcul Natural Porţile de Fier, cea mai mare arie protejată din România ce cuprinde 10 rezervaţii naturale de mare valoare peisagistică, botanică,forestieră, paleontologica, Revervatia geomorfologică Ponoare.

Trasee turistice1. Drobeta Turnu-Severin - Porțile de Fier 1 (Gura-Văii) -Mănăstirea Vodiţa - Orşova - Eşelniţa - Şviniţa -Cazanele Mari - Cazanele Mici.

Itinerar cu acces în Clisura DunăriiMănăstirea Vodiţa (Drobeta Turnu-Severin), Mănăstirea Sfânta Ana şi Biserica Catolică (ambele în Orşova), fortificaţia medievală Tricule (Zona Şviniţa), Cazanele Dunării, Tabula Traiani (vizibilă pe malul iugoslav). Acces pe Dunăre sau pe şosea. Un punct de atracţie deosebită îl poate constitui Hidrocentrala Porfile de Fier 1 (acces permis pentru grupuri), unde se află un interesant punct muzeal.2. Drobeta Turnu-Severin - Baia de Aramă - Ponoare -Prejna - Cireşu

Acces spre zona de munte a judeţuluiBiserica Sfinţii Voievozi (Baia de Aramă), Podul Natural şi Pădurea de liliac (Ponoare), Biserica construită de Tudor Vladimirescu (Prejna), Peştera Topolniţa (Cireşu).3. Drobeta Turnu-Severin - Schitul Topolniţei - Mănastirea Strehaia - Mănăstirea Gura Motrului.4. Zone de interes etnografic

Izverna, Ponoarele, Cireşu5. Zone de interes geologic (pentru depozite fosiliere)

Bahna, Eşelniţa, Şviniţa, Văranic.6. Speoturism

Valea Topolniţei, Baia deAramă, Valea Pecinişcăi (cu deschidere, prin formațiunile subterane existente, spre Caraş Severin).

VI. CALITATEA MEDIULUI

VI.1. Poluarea datorită activităților economiceA. Calitatea aerului

a. Situația emisiilor de gaze cu efect de seră

Dereglarea schimbului radiativ de caldură a Pamântului cu spațiul interplanetar, determină ceea ce se numește efectul de seră, fenomen ce se manifestă tot mai accentuat în ultimii ani.

Prezența unor substanțe chimice în atmosfera terestra peste anumite valori, accentuează acest fenomen, determinând o încălzire evidentă a troposferei. Principalii compuși chimici care determină efectul de seră la nivelul troposferei sunt: dioxidul de carbon (CO2); metanul (CH4); oxidul azotos (N2O); hidrofluorocarburile (H.F.C.); perfluorocarburi (P.F.C.); hexaflorura de sulf (SF6).

În ultimii trei ani, situația prezenței în atmosfera regiunii a trei dintre acești compuși era urmatoarea:

Tabel 12. Emisii poluanți atmosferici cu efect de sera 2000-2002:

Cantități de poluanți emise (tone/an)

2000 2001 2002

CO2 919,92 918,8 4.250.113,7NOx 370,16 370,16 18,67CH4 1014,50 1063,25 189,57

Sursa: Inspectoratul pentru Protecția Mediului

b. Metale grele și poluanți organici persistenți, compuși organici volatili

Atât metalele grele cât și produșii organici persistenți sunt compuși chimici ce se acumulează la nivelul lanțului trofic producând modificări somatice și fiziologice, de multe ori ireversibile.

Cantitățile de plumb, cadmiu și mercur emanate în atmosferă în ultimii ani sunt prezentate mai jos:Tab 13. Metale grele

Cantitati de poluanti emise (kg/an)

2000 2001 2002

Pb 9956 6816 4610 Cd 10,5 10,3 0,3Sursa: Inspectoratul pentru Protecția Mediului

Nu este semnalată prezența pe teritoriul regiunii a unor cantități importante de produși organici persistenți în atmosferă.

c. Poluări cu pulberi în suspensie și sedimentabile

Locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin se confruntă cu numeroase probleme de mediu, cum ar fi: - traficul intens din municipiu, având în vedere că acesta nu beneficiază de centură ocolitoare şi tranzitul se realizează pe DN 6 (E 70) care străbate oraşul, făcând legătura între graniţele din vestul ţării şi capitală, şi chiar cu alte state precum Bulgaria, Turcia, Serbia; - zgomotul şi emisiile rezultate din trafic; - inexistenţa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor; - inexistenţa unei staţii de epurare a apelor uzate provenite de la populaţie şi agenţi economici de pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin; - spaţii verzi insuficiente, etc. Toate aceste probleme afectează negativ sănătatea populaţiei, dezvoltarea urbană şi dezvoltarea economica a oraşului. De aceea, este necesar ca aceste probleme sa fie abordate în cadrul politicii locale, într-un mod integrat, adoptând masuri pe termen mediu si lung.

Valorile cele mai ridicate ale concentrațiilor de particule în suspensie în județul Mehedinți sunt înregistrate în zonele Gura Văii și Broșteni, datorându-se atât apropierii de căi rutiere cu trafic auto intens, căt și factorilor de dispersie

specifici acestor zone. Cu toate acestea, valorile se situează mult sub normele CMA (0,15mg/mc, fața de CMA - 0,5mg/mc). Atât pulberile în suspensie cât și cele sedimentabile provin în mare măsură de la centrala termica ROMAG TERMO, care folosește drept combustibil cărbune extras din zonele miniere aflate în județele Gorj și Mehedinți și în mică măsură ca urmare a traficului rutier, activității casnice și a celorlalte industrii.

EVOLUŢIA CALITĂŢII AERULUIÎn județul Mehedinți,

pentru hidrogenul sulfurat, se observă o scadere valorică a mediilor respective în ultimii ani ai perioadei analizate,1995-2001, scădere datorată optimizării fluxului tehnologic de obținere a apei grele, la ROMAG PROD. Nu au fost depășite limitele maxime admisibile la emisie decât în cazuri rare și

nesistematic. Referitor la evoluția mediilor anuale pe toate punctele de monitorizare pentru bioxidul de sulf și bioxidul de azot, au fost înregistrate creșteri semnificative a valorilor mediilor la sfârșitul perioadei analizate, creștere datorată în principal intensificării activității agenților economici de pe platforma industrială Halanga și scăderii regimului pluviometric al anilor 2000 si 2001. Pentru cei doi indicatori nu s-au semnalat depășiri ale concentrațiilor maxime admisibile corespunzătoare. Pulberile sedimentabile înregistrate ca și medii anuale pe fiecare punct de monitorizare s-au situat sub limita concentrației maxim admisibilă de 17gr/mp x luna dar în creștere pe ultimul interval al perioadei analizate. Se observă zone mai poluate din acest punct de vedere, reprezentativă fiind aceeași zonă industrială - platforma Halanga cu principalul poluator ROMAG TERMO. Această creștere este datorată în principal intensificării activitatii agenșilor economici de pe platforma industrială Halânga și scăderii regimului pluviometric al anilor 2000 și 2001.

B. CALITATEA APEI

Poluarea apei reprezintă modificarea în mod direct sau indirect a compoziţiei normale a acesteia, ca urmare a activităţii omului, în aşa măsură încât, impietează asupra tuturor folosinţelor la care apa putea servi în stare naturală. Sub o altă formulare prin poluarea apelor se înţelege, conform concluziilor Conferinţei de la Geneva (1961), “modificarea compoziţiei sau

Figură 17

stării apelor unei surse, survenită ca urmare a activităţii omului, astfel încât apele devin mai puţin adecvate tuturor, sau numai unora dintre utilizările pe care le pot căpăta în stare naturală”. Poluantul poate fi reprezentat de o substanţă, un microrganism sau un transfer de energie care produce poluare. Poluarea după natura sursei poate fi: naturală (trecerea apei prin roci solubile) şi antropică (ape uzate, nămoluri, reziduuri de la navigaţie); monitorizată (controlată) şi nemonitorizată (necontrolată); normală (cote admisibile) şi accidentală. În cadrul unui ecosistem urban, cantitatea de apă ce intră sub incidenţa poluării urmează un traseu pe care apa îl parcurge de la locul de prelevare (apă de suprafaţă, apă subterană), până la locul de întrebuinţare.

După utilizare, restituire apelor uzate (epurate în proporţie redusă) nu respectă structura intrărilor din acest circuit. Sursele de poluare a resurselor de apă sunt reprezentate de: obiectivele industriale (industria energetică, industria energiei electrice şi termice, industria chimică, industria alimentară, industria textilă); poluarea agricolă (pesticide, îngrăşăminte, reziduuri zootehnice); apele menajere încărcate cu produse chimice organice, detergenţi etc.

Tabel 14. Potentiale surse majore de poluare in municipiul Drobeta Turnu Severin:

Nr. Crt.

Surse de poluare Domeniu de activitate

Emisar Volum ape uzate evacuate (mil. mc)

Poluanţi specifici

1.

S.C. SEVERNAV S.A. DR. TR. SEVERIN SECTORUL

Construcţii şi reparaţii nave

Dunăre 0,278 0,0167

Ape menajere, Cupru, Zinc, Crom.

2.

S.C. CELROM S.A. DR.TR.SEVERIN

Fabricarea hârtiei, ambalajelor de hârtie si a cartonului ondulat

Dunăre

2,807 2,864

CO , Cr, CBO5, Sulfuri, Sulfiţi.

3.

R.A.A.N. SUCURSALA ROMAG – PROD

Fabricarea altor produse chimice anorganice de baza

Râul Topolnița

14,232 15,928

H2S, Sulfuri.

4.

R.A.A.N. SUCURSALA ROMAG – TERMO

Producerea si distribuţia energiei termice si a apei calde

PârâulTrestelnic 0,749

0,77633Suspensii, Sulfuri.

5.

S.C. SEVERNAV S.A. DR.TR.SEVERIN SECTORUL II

Construcţii şi reparaţii nave

Dunăre0,024 0,00213

Ape menajere, Cupru, Zinc, Crom.

Poluarea produsă în urma acestor activităţi antropice, poate fi grupată în poluare biologică, poluare fizică şi poluare chimică, cea chimică având ponderea cea mai mare şi reprezintă pătrunderea în apă a unor substanţe chimice diverse, de la cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu persistenţă îndelungată. Poluarea chimică se poate produce în mod accidental sau de cele mai multe ori datorită îndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduri lichide sau solide.

În ceea ce privește tendința de evoluție a calității apelor din judet, cu excepția unor depășiri sporadice la unii indicatori, se constată o ușoară îmbunătățire, apele de suprafață încadrându-se în aceleași categorii de calitate ca și în anii precedenți.

Starea fluviului Dunărea

Pentru fluviul Dunărea I.P.M. efectuează analize pe trei secțiuni: amonte Drobeta Turnu Severin, Port, aval Drobeta Turnu Severin. Comparând valorile obținute cu cele din anii anteriori se poate observa o îmbunătățire a calității acesteia. Starea fluviului Dunărea precum și cea a râurilor interioare Figură38- Dunărea între Drobeta și Orșova

nu s-a modificat față de anii anteriori. Se observă o stabilitate în timp a valorilor indicatorilor determinați, variațiile mici de concentrație datorându-se fenomenelor meteorologice ( temperatură, precipitații, etc.).

Starea apelor subteraneSe observ o usoara tendinta de imbunatatire a calitatii apelor subterane fata de anii anteriori.

Fluviul DunăreaSursele de poluare pentru apa fluviului Dunărea sunt: apele uzate

orașenesti, apele uzate industriale, apele uzate rezultate în urma irigării terenurilor agricole, apele uzate provenite de la navele maritime și fluviale.

Fluviul Dunărea asigură alimentarea cu apă potabilă și industrială a municipiului Drobeta Turnu Severin, de aceea calitatea apei impune o stare de salubritate bună, care să corespundă cu normativele în vigoare. Urmărind evoluția indicatorilor determinați pentru fluviul Dunărea, se observă valori similare atât în anul 2000 cât și în anul 2001 fapt ce ilustrează stabilitatea ecosistemului fluvial în sectorul analizat.

După cum se observă și mai jos, în semestrul I al anului 2001, valorile măsurate sunt mai mici fața de aceeași perioadă a anului 2000, în timp ce in semestrul II –2001 valorile au crescut față de 2000:

Tabel 15. Fluviul Dunarea - Indicatori de poluare în zona Drobeta Turnu Severin

Sectiunea / perioada

Indicatorul analizat

Ian-martie Amoniu Azotiti Rez.fix CCOMn Oxig. Diz.

2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001

DUNĂRE - am. TR. SEVERIN

0.25 0.11 0.14 0.043

388 369 4 3.8 9.8 8.57

DUNĂRE - Port 0.24 0.146 0.2 0.05 382 390 4.42 4.08 8.76 8.71

DUNĂRE - aval TR. SEVERIN

0.57 0.21 0.21 0.07 382 435 4.8 4.66 9.96 8.42

Aprilie-iunie 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001

DUNĂRE - am. TR. SEVERIN

0.32 0.26 0.11 0.08 278 312 4.37 3.4 7.18 9.7

DUNĂRE - Port 1.51 0.62 0.175

0.12 269 334 3.45 3.8 7.9 9.3

DUNĂRE - aval TR. SEVERIN

1.2 0.58 0.17 0.16 293 372 3.3 4.3 7.3 8.9

Iulie-sept. 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001

DUNĂRE - am. TR. SEVERIN

0.136

0.214 0.06 0.08 265 303 3.41 4.72 8.57

DUNĂRE - Port 0.267

0.38 0.09 0.103

266 311 3.32 5.3 8

DUNĂRE - aval TR. SEVERIN

0.213

0.35 0.055

0.173

258 336 3.83 6.6 8.15

oct.-dec. 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001

DUNĂRE - am. TR. SEVERIN

0.116

0.066 0.014

0.1 339 283 3.43 4.18 9.5 8.61

DUNĂRE - Port 0.12 0.112 0.012

0.1 329 303 3.5 5.9 9.9 8.1

DUNĂRE - aval TR. SEVERIN

0.176

0.197 0.07 0.11 368 315 3.33 5.06 9.92 9.3

IPM Mehedinti: Starea fluviului Dunarea in zona Dr. Tr. Severin 2000 -2001În secțiunile Calafat și Bechet apa Dunării este de categoria I de calitate la

toate grupele de indicatori.

C. CALITATEA SOLULUI

Poluarea solului constă în acele acţiuni antropice care, de regulă conduc la dereglarea funcţionalităţii normale a acestuia ca suport şi mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme.

Solul mediului urban (în zonele industriale în special) este contaminat cu cupru, plumb, zinc, bor, toate elemente toxice. În afara ariilor industriale în parcurile urbane, sursa acestor elemente o constituie cenuşa, compostul urban şi nămolurile din canalele oraşului, gazele de la autovehicule, impurităţile de la încălzirea locuinţelor, diverse activităţi industriale din perimetrul oraşului. Sistemul sol este mai complex, iar poluarea sa constă nu numai în pătrunderea

poluantului în masa solului, ci şi în provocarea de dezechilibre, fiindu-i afectate funcţiile fizice, fizico-chimice, climatice, biologice, biochimice, în final îi este afectată fertilitatea (capacitatea productivă).

Din punct de vedere chimic, solul poate fi poluat direct, prin deversări de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale sau din îngrăşămintele şi pesticidele aruncate pe terenurile agricole, şi indirect, prin transportul agenţilor poluanţi de către vânt dintr-o zonă către altă zonă şi depunerea agenţilor poluanţi ejectaţi iniţial în atmosferă, sau apa din precipitaţii contaminată cu agenţi poluanţi, preluaţi din atmosferă şi infiltrarea în sol a apelor contaminate.

Ca urmare a activităţilor din sectorul industrial (minier, energetic, chimic, etc.), parametrii statistici ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd), evidenţiaţi de analizele efectuate în câteva puncte cu posibil potenţial de poluare a solului, în municipiul Drobeta Turnu Severin, sunt următorii:

Tabel 16. Poluarea solului cu metale grele în urma activităţii din sectorul industrial

Parametrul Statistic

Pb Cu Zn Cd

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

SC CELROM SA (depozit deşeuri maculatură)

1,424,17 0,013 1,97

SC CELROM SA (depozit cenuşă)

1,25 19,17 0,012 1,33

SPITALUL CAI FERATE(livada)

13.33

SPITALUL CAI FERATE(crematoriu)

40,3

Val.normale(mg/kg SU) conf. Ord.nr.756/1997

Pb.-20 mg/kg SU

Cu-20 mg/kg SU

Zn-100mg/kg SU

Cd-1 mg/kg SU

Prag de alertă (mg/kgSU-subst.uscată)

50 250 100 250 300 700 3 5Folosință sensibilă

Fol. puțin sensibilă

Fol. sensibilă

Fol. puțin sensibilă

Fol. sensibilă

Fol.puțin sensibilă

Fol sensibilă

Fol. puțin sensibilă

Solul regiunii este considerat a fi de înalta calitate din punct de vedere agricol. Exploatarea intensivă creează presiuni asupra solului pe teritoriul regiunii, după cum urmează:

1. Îngrășămintele chimice:

Tabel 17. Situația fertilizatorilor chimici la nivelul județului Mehedinti în anul 2000:

Unitate teritoriala

Total fertilizatori utilizati (t)

Din care categoria(t): Suprafețe pe care s-au utilizat fertilizatori

azotice fosfatice potasice

Mehedinți 4519 4081 438 0 76896

Sursa: INS, 20012. Produse fitosanitare

Tabel 18.Cantitatea de produse fitosanitare utilizată în anul 2002, în județul Mehedinți:

Tip produs Suprafața tratată(ha) Cantitate(kg/an)

Erbicide 18400 23908

Fungicide 19648 127997

Insecticide 12172 24541

VII. CONCLUZII

Judeţul Mehedinţi se bucură de o poziţionare geografică care-i conferă un puternic potenţial turistic. Deşi circulaţia turistică a înregistrat o creştere în ultimii doi ani, această este nesemnificativă,raportată la valoarea turistică existentă. Judeţul duce lipsă de o valorificare şi promovare corespunzătoare. Puţini sunt cei care cunosc Mehedinţiul ca fiind mai mult de cât Porţile de Fier sau peştera Topolniţa.

În continuare, sunt câteva propuneri pentru dezvoltarea turismului în zonă:

Turism Montan: (spre exemplu, dezvoltarea unor domenii schiabile, posibilităţi de practicare a altor sporturi montane, peisaje naturale deosebite): Peisaje montane deosebite în M-ţii Mehedinţi, accesibile pe şoseaua modernizată Baia de Aramă-Băile Herculane şi în M-ţii Almajului, Muntele Domogled.

Turism Balnear: Extinderea staţiunii Bala (ape meteotermale şi minerale, nămol sapropelic cu valoare terapeutică apreciabilă în tratarea maladiilor reumatice), extinderea ştrandului şi a bazei de agrement Schela Cladovei.

Turism Sportiv:Cu potenţial de dezvoltare şi în apele de munte.Turism rural şi agroturistic: Cu potenţial de dezvoltare în comuna Șvinita,

Elelnita, Dubova, CireȘu pentru turism rural şi agroturism; Hinova, Ostrova Corbului, Ostrovu Mare

Turism religios şi pelerinaj(ecumenic şi monahal): Schitul Topolniţei reconstruit în 1646, Mănăstirea Sfânta Ana din Orşova, Biserica Catolică din Orşova, Schitul Vodiţa etc. pot fi incluse în traseeleturistice de interes general.

Turism Educaţional: (tabere pentru şcolari, elevi de liceu, studenţi, de instruire, pentu pictură,sculptură, arte literare, ştiinţe, activităţi sportive şi de orientare, cercetaşi, artizanat,etnografie,etc.)Înfiinţarea unor noi tabere pentru copii, precum fosta tabără de la Mraconia şi cea de la Drobeta TurnuSeverin; cu potenţial de dezvoltare este şi staţiunea de cercetări a Facultăţii de Geografie aUniversităţii Bucureşti, cu posibilităţi de instruire a studenţilor români şi străini, simpozioane naţionale şi internaţionale, tabere pentru studenţi.

Turism de Afaceri (hoteluri, transport, catering, serie complexă de servicii specifice organizării profesioniste de conferinţe, programe motivaţionale, întruniri): Hotel Continental Parc Drobeta Turnu Severin, Hotel Traian Drobeta Turnu Severin, Motel Gura Văii, Pensiuni:Europa, Tropical, Ass Turist,Big Mic.

Câteva metode de promovare pot fi următoarele:

realizarea şi comercializarea de CD/DVD, casete video şi audio din care să reiasă specificul tradiţional al ofertei turistice. Acestea pot fi oferite turiştilor care îşi petrec sejurul în zonă, precum şi agenţiilor de turism din judeţ şi din ţara, fapt ce va conduce la creşterea interesului pentru această zonă;

îmbunătăţirea site-urilor deja existente ale Judeţului Mehedinţi, realizarea şi prezentarea uneiimagini cât mai atractive, promovare prin poze, slide-uri, astfel încât să atragă atenţia şi săstârnească interesul;

realizarea de pliante, broşuri, cataloage, şi prezentarea acestora la târgurile de profil din ţara şistrăinătate.

VIII. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Butură V.(1978),Etnografia poporului român,Editura Dacia.2. Cândea M, Erdeli G., Simion T.(2000), România, potenţial turistic şi

turism, Edit. Universităţii din București3. Cândea Melinda, Izbasoiu C., 1999, „Geografia agriculturii”, EUB

4. Cândea M., Erdeli G., Simion Tarnara, 2003, “Potentialul turistic al Romaniei si amenajarea turistica a spatiului”, Edit. Universitara

5. Cucu V., 2001, „Geografia orasului”, Edit. Fundatiei Cultura Dimitrie Bolintineanu, Bucuresti

6. Geografia României, Volumul IV – „Regiunile pericarpatice : Dealurile si Câmpia Banatului si Crisanei, Podisul Mehedinti, Subcarpatii, Piemontul Getic, Podisul Moldovei”, Ed. Acad, 1992

7. Glăvan V. (2006) – Potentialul turistic si valorificarea sa, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti.

8. Glăvan V. (2005) – Geografia Turismului. Editura Fundatiei România de Mâine

9. Ielenicz M., 1999, „Dealurile si podisurile României”, Ed. Fundatiei României de mâine

10.Mihai lelenicz (2007), Clima. Ape, Soluri, Editura Universitara, Bucureşti11.Posea Gr., Ielenicz M., Popescu N., 1969, “Potentialul turistic al judetelor

din Romania”, Lucr. Simpozionului de Geogr. Turismului12.Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M., 1974, „Relieful României”, Ed.

Stiintifica13.Vintilă Mihăilescu, „Dealurile si Câmpiile României”, Editura Ştiinţifică,

Bucureşti, 196614. 1982, “Enciclopedia geografica a Romaniei”, Edit. Stiintifica si

Enciclopedica, Bucuresti15.*** (2007), P.U.G., Planul Urbanistic General, municipiul Drobeta Turnu

Severin; *** (2001-2007), 16.“Raport asupra calităţii aerului, apei solurilor în judeţul Mehedinţi”,

APM-Mehedinţi; *** Agenţia Naţională de Meteorologie17.http://www.mehedinti.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=982 18.http://www.comune.ro/?/judet/ijud28/ 19.http://www.pnportiledefier.ro/comunitati3.html