Agricultura si dezvoltare rurala

1

STUDIU REGIONAL privind

AGRICULTURA ȘI DEZVOLTAREA

RURALĂ ÎN REGIUNEA CENTRU

Alba Iulia – 2011

www.inforegio.ro www.regio.adrcentru.ro Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-

finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru ALBA IULIA, Str. Decebal, Nr. 12;

Tel: 0040-258-818616, Fax: 0040-258-818613; E-mail: [email protected], Web: www.regio.adrcentru.ro Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

http://www.inforegio.ro/

mailto:[email protected]

http://www.regio.adrcentru.ro/

2

3

Cuprins

1.Introducere ................................................................................................................................... 5

2.Conceptul de rural și termenii asociați. ........................................................................................ 6

3.Teritoriul ....................................................................................................................................... 9

3.1.Particularitățile geografice ale Regiunii Centru ..................................................................... 9

3.2.Sistemul de localități din Regiunea Centru .......................................................................... 12

3.2.1.Așezările din Depresiunea Colinară a Transilvaniei din Regiunea Centru .................... 13

3.2.2.Așezările din Munții Carpați din Regiunea Centru........................................................ 13

3.3.Delimitarea geografică a mediului rural analizat la nivelul Regiunii Centru ....................... 14

3.4.Particularitățile așezărilor rurale din Regiunea Centru ...................................................... 18

3.4.1.Tipologia așezărilor rurale din Regiunea Centru .............................................................. 18

3.4.2.Tipologia locuințelor rurale din Regiunea Centru......................................................... 19

3.4.3.Densitatea așezărilor rurale din spațiul rural din Regiunea Centru ............................. 22

3.4.4.Funcțiile așezărilor rurale din Regiunea Centru ........................................................... 24

3.5.Elemente de atractivitate ale așezărilor rurale din Regiunea Centru ................................. 25

3.5.1.Așezări rurale cu potențial de dezvoltare turistic și agroturistic .................................. 25

3.5.2.Așezări rurale atractive din punct de vedere al resurselor, al oportunităților de

dezvoltare de afaceri sau a gradului ridicat de dezvoltare .................................................... 27

3.6.Infrastructura de transport și accesibilitatea Regiunii Centru ............................................. 31

3.7.Infrastructura tehnico - edilitară din zona rurală a Regiunii Centru.................................... 36

3.7.1.Alimentarea cu apă potabilă ......................................................................................... 36

3.7.2.Rețeaua de canalizare ................................................................................................... 37

3.7.3.Alimentarea și distribuția gazului metan ...................................................................... 38

4. Populația. Forța de muncă ......................................................................................................... 40

4.1. Principalii indicatori demografici ........................................................................................ 40

4.2. Evoluția principalilor indicatori ai mișcării naturale ........................................................... 45

4.3.Caracteristici culturale ..................................................................................................... 47

4.4. Nivelul de instruire al populației Regiunii Centru ............................................................... 50

4.5. Caracteristicile și evoluția pieței forței de muncă .............................................................. 52

5. Economia zonelor rurale din Regiunea Centru. Trăsături specifice ........................................... 61

6. Agricultura și silvicultura............................................................................................................ 62

4

6.1. Resurse naturale ................................................................................................................. 63

6.2. Resurse umane utilizate în agricultură ............................................................................... 65

6.3. Resurse materiale ............................................................................................................... 67

6.4. Valoarea producției agricole ............................................................................................... 74

6.5. Sectorul vegetal .................................................................................................................. 76

6.6. Sectorul zootehnic .............................................................................................................. 80

Fig. 57 ......................................................................................................................................... 84

6.7. Valorificarea produselor agricole ....................................................................................... 84

6.8. Silvicultura .......................................................................................................................... 88

6.9. Valorificarea resurselor energetice regenerabile ............................................................... 89

7. Turismul rural și agroturismul.................................................................................................... 90

Fig. 58 ......................................................................................................................................... 91

7.1. Potențialul turistic montan al Regiunii Centru ................................................................... 91

7.2. Dezvoltarea turismului balnear în zona rurală a Regiunii Centru ....................................... 94

7.3. Potențialul de dezvoltare a turismului cultural în spațiul rural al Regiunii Centru ............ 96

7.4. Dezvoltarea agroturismului în Regiunea Centru ................................................................ 99

8. Dezvoltarea comunitară .......................................................................................................... 101

8.1. Definirea conceptului de comunitate și dezvoltare comunitară ...................................... 101

8.2. Problemele majore în zonele rurale. Modele de dezvoltare comunitară ....................... 102

8.3. Dezvoltarea comunitară în Regiunea Centru. Principalele asociații și rețele de dezvoltare

intercomunitară ....................................................................................................................... 104

9. Programe și strategii de dezvoltare a spațiului rural ............................................................... 109

9.1. Viziunea europeană asupra dezvoltării spațiului rural ..................................................... 109

9.1.1. Cadrul actual al Politicii Agricole Comune (PAC). Fondul european pentru Agricultură

și Dezvoltare Rurală. ............................................................................................................ 109

9.1.2. Politica agricolă comună la orizontul anului 2020. .................................................... 112

9.2. Programe și strategii naționale vizând zonelor rurale ...................................................... 113

9.3. Programe și strategii regionale vizând zonelor rurale ...................................................... 117

10. Bibliografie ............................................................................................................................. 119

11. Hărți ....................................................................................................................................... 122

5

1.Introducere

Spațiul rural ocupă aproape 83% din teritoriul Regiunii Centru și oferă rezidență pentru

40% locuitorii regiunii. Teritoriul rural cuprinde marea majoritate a terenurilor agricole

din regiune precum și a celor ocupate de păduri, contribuind semnificativ la prezervarea

unui mediu înconjurător sănătos și la menținerea echilibrelor ecosistemului la nivel

regional.

În ultimele decenii, lumea rurală a suferit schimbări majore. Agricultura a cunoscut

transformări rapide. Costurile de producție s-au mărit în timp ce prețul produselor

agricole primare a scăzut. Modernizarea agriculturii a dus la disponibilizarea unei mari

părți a forței de muncă ce s-a îndreptat spre orașe pentru a-și găsi alte locuri de muncă.

Aceste schimbări produse într-o perioadă relativ scurtă au destabilizat mediul rural,

reacția acestuia fiind mult mai lentă. Zone rurale întinse din mai multe regiuni europene

s-au fost confruntat treptat cu grave probleme economice (lipsa locurilor de muncă,

lipsa de atractivitate economică), degradarea infrastructurii edilitare și sociale, iar

decalajul față de orașe s-a mărit. În scurt timp, în multe localități rurale s-a produs un

declin demografic din ce în ce mai accentuat, tendință ilustrată atât prin depopulare cât

și printr-un sever proces de îmbătrânire demografică. În plus, în România o mare parte

din zona rurală a fost cooperativizată, iar orașele au fost supuse unei politici de

industrializare și urbanizare forțată, ceea ce a agravat efectele negative asupra satului

românesc.

Asigurarea securității alimentare, alături de securitatea energetică este considerată una

din condițiile sine qua non ale dezvoltării economice în perioada următoare. Ambele

obiective sunt circumscrise obiectivului european mai cuprinzător de creștere durabilă și

combatere a schimbărilor climatice.

Pentru a răspunde la aceste provocări era necesar să fie gândite și puse în aplicare

programe de mare anvergură, pe termen lung, să fie mobilizate fonduri importante și să

fie create instituții specializate. Acest imperativ a fost recunoscut la nivel european prin

punerea bazelor unei politici europene comune în domeniul agricol și al dezvoltării

rurale. Politica agricolă comună a constituit timp de mai multe decenii cea mai

importantă dintre politicile europene, având alocat aproape jumătate din bugetul

european, iar rezultate sale sunt evidente pentru oricine: dezvoltarea fără precedent a

satului european și asigurarea securității alimentare a continentului.

După aderarea sa la Uniunea Europeană, România beneficiază, pentru perioada 2007-

2013, de fonduri de peste 8 miliarde de euro, la care se adaugă echivalentul a încă 2

6

miliarde euro, reprezentând cofinanțarea națională, pe care trebuie să le direcționeze

spre zonele rurale și spre agricultură pentru a rezolva multiplele probleme cu care

acestea se confruntă.

Studiul de față încearcă să realizeze o radiografie a spațiului rural al Regiunii Centru, prin

investigarea diferitelor domenii relevante. În capitolele lucrării sunt analizate domenii

precum teritoriul, tipologia așezărilor rurale, echiparea teritoriului, demografia, piața

muncii, economia, cu un accent pus pe situația agriculturii, turismul rural, dezvoltarea

comunitară etc.

A fost analizat un număr mare de date statistice din domeniile menționate mai sus și a

fost realizat un set de hărți tematice ce permit vizualizarea teritorială a informațiilor

cheie privind spațiul rural al Regiunii Centru.

Nu în ultimul rând, au fost trecute în revistă viziunea europeană de dezvoltare a zonelor

rurale, cadrul național și politicile naționale ce vizează agricultura și spațiul rural,

precum și direcțiile conturate în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru în perioada

2007-2013.

2.Conceptul de rural și termenii asociați.

Nu există până în prezent o definiție unică, unanim acceptată, pentru delimitarea

zonelor rurale. Există percepții diferite în timp și spațiu referitoare la ceea ce ar trebui să

fie (și la ce nu ar trebui să fie) ruralul și în ce privește elementele ce caracterizează

,,ruralitatea”. În decursul ultimelor decenii, țările Uniunii Europene au utilizat mai multe

definiții ale spațiilor rural/urban, ce difereau considerabil de la o țară la alta. S-a simțit

deci nevoia de a uniformiza criteriile de definire a ruralului și de a stabili o metodologie

comună cât mai bună pentru definirea spațiilor rurale.

În anul 2010, Uniunea Europeană a adoptat o tipologie revizuită a zonelor

urbane/rurale. Tipologia agreată de Uniunea Europeană stabilește 3 categorii de regiuni:

regiuni predominant rurale, regiuni intermediare și regiuni predominant urbane.

Această metodologie se bazează pe o variantă modificată a tipologiei OECD, utilizată

anterior de Comisia Europeană și ia în calcul atât densitatea populației cât și prezența

unor centre urbane mari și ponderea acestora în populația totală a regiunii. Scopul

acestei noi metodologii este de a oferi o bază comună pentru toate rapoartele și

publicațiile Comisiei Europene.

7

Conform acestei tipologii, pentru nivelul teritorial 3 (NUTS 3), 2 județe din Regiunea

Centru (Brașovul și Sibiul) se încadrează în grupa regiunilor intermediare, iar celelalte 4

în grupa regiunilor predominant rurale.

Din motive ce țin de disponibilitatea datelor și coerența studiului, conceptul de zonă

rurală (localitate rurală) utilizat în lucrarea de față se bazează doar pe legislația

românească, respectiv pe prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ

- teritorială a României, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii 350 /2001

privind amenajarea teritoriului și urbanismului.

Spațiul rural - Zona rurală - Mediul rural

Spațiul rural definit în Carta Europeană a Spațiului Rural cuprinde ”o zonă interioară sau

de coastă care conține satele și orașele mici, în care majoritatea părții terenului este

utilizată pentru:

- agricultură, silvicultură, acvacultură și pescuit

- activități economice și culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat,

industrie, servicii)

- amenajările de zone neurbane pentru timpul liber și distracție (sau rezervații

naturale)

- ale folosințe (cu excepția celor de locuit)”1

Datorită constrângerilor legate de accesul la date și informații statistice relevante, în

lucrarea de față s-a considerat spațiul rural ca fiind format din suprafețele administrativ

- teritoriale ale comunelor.

Există o serie de criteriile pentru definirea ruralului care pot fi aplicate asupra unităţilor

teritoriale (geografice) de diverse dimensiuni, în majoritatea cazurilor, asupra celor

administrative (în cazul României, localităţi, judeţe, regiuni). Sintetic, distincția

tradițională între zonele rurale și cele urbane se bazează pe ipoteza că zonele urbane,

indiferent cum sunt definite în țara respectivă, oferă un standard de viață superior mai

ales din punct de vedere economic.

Din punct de vedere administrativ - teritorial, mediul rural este compus din comune,

aceasta cuprinzând ”populaţia rurală unită prin interese comune şi tradiţii”. (Giurcă și

colab., 2006). La rândul ei, comuna este compusă din una sau mai multe sate.

1 Otiman Păun Ioan (2000), ”Restructurarea agriculturii și dezvoltarea rurală a României în vederea aderării la Uniunea Europeană”, Editura Agroprint, Timișoara, pag. 30

8

Așezarea rurală

Aşezările reprezintă cele mai dinamice structuri componente ale spaţiului geografic,

adevărate „centre de comandă” ale organizării teritoriului. Totodată, ele reprezintă

sinteza modurilor de viaţă materială, experienţa istorică şi culturală, transpuse în marea

diversitate a cadrului fizico-geografic şi politic.

În deosebirea așezărilor rurale de cele urbane, Organizația pentru Cooperare și

Dezvoltare Economică (OCDE) folosește un singur criteriu: numărul de locuitori pe

kilometru pătrat. Astfel, sunt considerate așezări rurale acelea în care densitatea

populației nu depășește 150 de locuitori/ km2. Uniunea Europeană folosește criteriul de

100 de locuitori/ km2.

Conform legislaţiei din România o aşezare se consideră rurală dacă „majoritatea forţei

de muncă este concentrată în agricultură, silvicultură şi pescuit, oferă un stil de viaţă

specific şi durabil pentru locuitorii săi, caracteristicile rurale vor fi menţinute prin politici

de modernizare; sau dacă majoritatea forţei de muncă este activă în afara agriculturii,

silviculturii şi pescuitului, dar nivelul de infrastructură este insuficientă pentru a fi

declarată oraş şi se va dezvolta spre urbanizare, prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a

politicilor de modernizare”. (Giurcă și colab., 2006).

Tab. 1

Țara Criterii naționale folosite în clasificarea așezărilor rurale

Austria Comunități cu mai puțin de 5.000 de locuitori

Danemarca Aglomerațiile cu mai puțin de 200 de locuitori

Elveția Comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori

Franța Comune conținând o aglomerație de mai puțin de 2.000 de locuitori, locuind în casa învecinate sau la distanțe de nu mai mult de 200 de metri unele de altele

Grecia Populația municipalităților și comunelor în care cel mai mare centru de populație are mai puțin de 2.000 de locuitori

Islanda Localități cu mai puțin de 200 de locuitori

Irlanda Așezări cu mai puțin de 500 de locuitori

Luxemburg Comune având mai puțin de 2000 de locuitori în centrul administrativ

Olanda Municipalități cu o populație mai mică de 2000 de locuitori dar cu mai mult de 20% din populația activ economică angajată în agricultură, excluzând anumite municipii rezidențiale de navetiști

9

Țara Criterii naționale folosite în clasificarea așezărilor rurale

Norvegia Localități cu mai puțin de 200 de locuitori

Portugalia Aglomerații și alte zone administrative cu mai puțin de 10.000 de locuitori

Scoția Aglomerații și alte zone administrative cu mai puțin de 1.000 de locuitori

Spania Municipalități cu o populație mai mică de 2.000 de locuitori

Suedia Localități cu mai puțin de 200 de locuitori

Sursa: Anuarul Demografic al Națiunilor Unite

3.Teritoriul

3.1.Particularitățile geografice ale Regiunii Centru Din punct de vedere geografic, relieful Regiunii Centru cuprinde cea mai mare parte a

Depresiunii Colinare a Transilvaniei și părți însemnate din Carpații Românești. În partea

de est, sud și vest relieful regiunii este muntos fiind format din:

- Carpații Orientali cu două subdiviziuni: Grupa Centrală (munții vulcanici Călimani,

Gurghiu, Harghita, Munții Giurgeului, Masivul Hășmaș, Munții Ciucului, Munții Nemira,

depresiuni intramontane (Depr. Borsec, Depr. Bilbor, Depr. Giurgeului, Depr. Ciucului),

munții Perșani, Baraolt și Bodoc ce pătrund digitat în valea Oltului, fiind munți grefați pe

formațiuni sedimentare) și Grupa Curburii (munții Vrancei, Munții Bârsei, Munții Baiului,

Munții Siriului, Masivul Ciucaș, depresiuni intramontane (Depr. Bârsei, Depr. Întorsurii

Buzăului, Depr. Târgu Secuiesc), cea mai mare depresiune fiind Depresiunea Brașovului.

- Carpații Meridionali cu trei subdiviziuni: Grupa Bucegi (Munții Bucegi, Piatra

Craiului, Masivul Leaota, Culoarul depresionar Rucăr - Bran), Grupa Făgărașului (Munții

Făgărașului), Grupa Parângului (Munții Cindrel, Șureanu, Lotrului)

Partea centrală a Regiunii Centru cuprinde cea mai mare parte a Depresiunii Colinare a

Transilvaniei, relieful acesteia fiind pus în evidență de dealurile și colinele, rezultate din

fragmentarea unor suprafețe inițiale de podiș, despărțind văile Târnavelor, Hârtibaciului,

Oltului. La limita dinspre munți, eroziunea s-a manifestat mai accentuat în cadrul rocilor

sedimentare, sculptând depresiuni de contact (Depr. Sibiului, Depr. Făgărașului). De

remarcat este faptul că în interiorul Depresiunii Transilvaniei alternează interfluvii mai

largi sau mai înguste, cu văi care se disting prin lunci extinse și terase etajate,

funcționând astfel ca arii de discontinuitate geografică. Subdiviziunile reliefului din

partea centrală a Regiunii Centru, delimitate de rețeaua hidrografică, imprimă spațiului

geografic o relativă omogenitate:

10

- Dealurile si depresiunile submontane cu trei subdiviziuni: Subcarpații

Transilvaniei (Dealurile Reghinului, Sângeorgiu de Pădure, Sovata, Odorheiului și

Homoroadelor), depresiunile sudice (Depresiunea Făgărașului, Sibiu - Săliște, Apoldului)

și culoarele , depresiunile și masivele deluroase Vestice (Culoarul depresionar Alba Iulia-

Turda mai exact Sectorul Alba Iulia-Aiud)

- Podișul Transilvaniei cu două subdiviziuni: Câmpia Transilvaniei (Câmpia

Mureșană) și Podișul Târnavelor (Dealurile și Culoarul Târnavei Mici, Târnavei Mari,

Podișul Hârtibaciului și Secașului)

Fig. 1 Harta fizico-geografică a Regiunii Centru

Având în vedere faptul că între categoriile de folosință ale terenurilor și tipurile de soluri

există o legătură directă, s-a analizat potențialul de dezvoltare și valorificare a

resurselor, luând în considerare două aspecte reprezentate prin harta de mai jos:

localizarea geografică a suprafețelor acoperite cu păduri de conifere, de foioase

sau mixte și care pot fi considerate un potențial de valorificare economică bazată pe

producerea și utilizarea de energii regenerabile. În urma analizei potențialului energiilor

regenerabile în regiunea Centru s-a ajuns la concluzia că cel mai mare potențial îl deține

biomasa

11

localizarea geografică a celor mai fertile soluri din Regiunea Centru, cu cel mai

ridicat conținut de humus, aceste corespunzând clasei Molisoluri. Acestea prezintă o

omogenitate în partea centrală a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, iar la nivelul

întregii regiuni se pot identifica câteva zone care dețin cel mai mare potențial de

dezvoltare a agriculturii, în special cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice: partea

central-estică a județului Alba, partea vestică a județelor Mureș și Sibiu, partea centrală

a județului Covasna.

Fig. 2 Harta de localizare a suprafețelor acoperite cu păduri și a terenurilor cu cele mai

fertile soluri din Regiunea Centru

Unul dintre factorii geografici care influențează direct etajarea vegetației, repartiția

claselor de soluri sau condițiile naturale de practicare a agriculturii, este clima. Datorită

poziției geografice, Regiunea Centru se încadrează în climatul temperat continental

moderat, clima regiunii fiind nuanțată de influențe climatice exterioare. Pe cea mai

mare suprafață din regiune se resimt influențele climatice vestice (Munții Apuseni și

Depresiunea Colinara a Transilvaniei), iar pe o fâșie îngusta din partea de nord a

Carpaților Orientali, în timpul iernii sunt prezente influențele baltice. Altitudinea

Carpaților Meridionali și Orientali joacă un rol de barare în calea influențelor de ariditate

ce vin dinspre estul Europei.

12

Hidrografia Regiunii Centru este reprezentată de suprafețe importante din bazinul

hidrografic al râurilor Mureș și Olt. Lacurile naturale ale Regiunii Centru se

caracterizează printr-o diversitate din punct de vedere genetic, cele mai cunoscute fiind:

lacurile glaciare din Munții Făgăraș, lacul vulcanic Sf. Ana din Munții Harghita, Lacul

Roșu, Lacul Ursu. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe râurile

Olt și Sebeș, lacurile sărate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului, iazurile piscicole

din Câmpia Transilvaniei, etc.

Din punct de vedere geografic, practicarea agriculturii și dezvoltarea rurală este

condiționată de existența resurselor și a unor condiții naturale favorabile. Amintim în

acest sens:

- condiții naturale foarte bune de cultivare a cerealelor și plantelor tehnice în

Podișul Transilvaniei

- condiții naturale foarte bune pentru zootehnie, în special în zona montană

- resurse forestiere bogate

- potențial foarte ridicat de producere și valorificare a biomasei (sursa

regenerabilă de energie cu cel mai mare potențial)

- suprafețe mari de terenuri agricole cu fertilitate ridicata sa solului

- posibilități de dezvoltare a economiei locale prin exploatarea resurselor

subsolului: cele mai mari rezerve de gaze naturale din țară (gazul metan din

Transilvania fiind considerat ca fiind cel mai pur gaz din Europa, cu o puritate de

99%), roci de construcție, zăcăminte metalifere (feroase și neferoase),

zăcăminte de cărbune

- posibilități de dezvoltare a economiei locale prin valorificarea apelor minerale și

a potențialului microhidroenergetic al râurilor

3.2.Sistemul de localități din Regiunea Centru

Având în vedere ca zona geografică care este analizată în lucrarea de față este cea

rurală, se consideră necesar o trecere în revistă a principalelor localități urbane care au

un rol esențial în dezvoltarea zonelor rurale, în special prin procesul de polarizare.

Astfel, au fost menționate principalele centre urbane și câteva particularități ale

acestora atât din Depresiunea Colinară a Transilvaniei, cât și din Munții Carpați din

Regiunea Centru, având astfel posibilitatea de a oferi o imagine de ansamblu, dat fiind

specificul așezărilor urbane din principalele trepte de relief (montană, depresionară, de

câmpie).

13

3.2.1.Așezările din Depresiunea Colinară a Transilvaniei din Regiunea Centru

Considerată una dintre marile arii de concentrare umană, Depresiunea Transilvaniei se

remarcă prin repartiția relativ uniformă a așezărilor în strânsă corelație cu relieful,

rețeaua hidrografică, resursele naturale și căile de comunicație. În general, văile

concentrează numărul cel mai mare de așezări și în mod particular marile axe

morfohidrografice (văile Mureșului, Târnavelor). O asemănătoare situație se întâlnește

și în Câmpia Transilvaniei, zonele de contact dintre unitățile periferice și cele montane,

contactele dintre văi și versanți, etc.

Analizat în profil teritorial, se pot identifica subregiuni lipsite de orașe importante, cum

este de pildă Câmpia Transilvaniei, iar altele concentrează un număr însemnat de centre

urbane de-a lungul marilor axe morfohidrografice formând adevărate grupări

industriale, care în prezent au suferit restructurări economice sau se află în declin

industrial:

o pe Mureș: Reghin, Târgu Mureș, Ungheni, Luduș, Iernut

o pe Târnava Mare: Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Sighișoara, Dumbrăveni,

Mediaș, Copșa Mică

o pe Târnava Mică: Sovata, Târnăveni

o la confluența Târnavelor: Blaj

Un areal de concentrare urbană se află și în depresiunile de contact: Aiud, Ocna Mureș,

Alba Iulia, Sebeș, Cisnădie, Sibiu, Făgăraș, Victoria. Uneori orașele apar și izolate fiind

legate de poziția în teritoriu. Un exemplu în acest sens este orașul Agnita.

Orașele Sibiu și Târgu Mureș cu funcții complexe și o populație numeroasă ce depășește

100.000 de locuitori, exercită o influență remarcabilă pe plan regional și național,

constituind totodată principalele centre de convergență din depresiune.

3.2.2.Așezările din Munții Carpați din Regiunea Centru

Aşezările carpatice au apărut şi s-au dezvoltat în strânsă legătură cu particularităţile

geografice care au impus şi unele restricţii de dezvoltare şi expansiune date de influenţa

directă a altitudinii şi gradului de fragmentare a reliefului. Dacă iniţial activitatea de bază

a populaţiei era agricultura, pe măsura evoluţiei sociale, activităţile din spaţiul carpatic

s-au diversificat: exploatarea şi prelucrarea lemnului, exploatarea cărbunilor, a

diferitelor minereuri feroase şi neferoase, a unor resurse nemetalifere, etc. Acest fapt a

atras după sine o dezvoltare a reţelei de transport din zona montană a Regiunii Centru

care s-a realizat în lungul arterelor hidrografice, culoarelor depresionare, etc.

14

Depresiunile submontane din interiorul şi exteriorul acestora sunt puse în evidenţă de

prezenţa „ţărilor”, vechi arii de locuire şi concentrare a populaţiei româneşti, organizată

în unităţi politico-administrative bine închegate. Amintim în acest sens Ţara Bârsei, Ţara

Făgăraşului, Ţara Moţilor, etc.

Carpaţii Româneşti din Regiunea Centru se caracterizează printr-un grad ridicat de

umanizare şi un număr relativ mare de aşezări urbane, ţinând cont de particularităţile

geografice:

o în Carpaţii Orientali: Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Bălan, Borsec,

Gheorgheni, Topliţa, Vlăhiţa, Braşov, Codlea, Râşnov, Ghimbav, Săcele,

Predeal, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Baraolt, Covasna, Întorsura

Buzăului

o în Carpaţii Meridionali: Zărneşti, Victoria, Tălmaciu, Cugir

o în Carpaţii Occidentali: Abrud, Baia de Arieş, Câmpeni, Zlatna

În cadrul oraşelor carpatice se remarcă Braşov (peste 250.000 de locuitori), Sfântu

Gheorghe (peste 60.000 de locuitori) şi Miercurea Ciuc (peste 40.000 de locuitori).

3.3.Delimitarea geografică a mediului rural analizat la nivelul Regiunii Centru

Delimitarea geografică a mediului rural analizat la nivelul Regiunii Centru a avut la bază

criteriul împărțirii administrativ - teritoriale, care susține astfel informația statistică.

Astfel, județele cu cea mai mare pondere a suprafeței spațiului rural sunt Mureș și

Covasna (aproape la egalitate), urmat de județul Harghita. La polul opus se află județul

Brașov, urmat de Alba și Sibiu.

15

Fig. 3 Tab.2 Suprafața administrativă a spațiului rural din Regiunea Centru și județele

componente

Județ/Regiune Suprafața totală

(kmp) Suprafața

administrativă a spațiului rural (kmp)

Ponderea suprafeței administrative a spațiului

rural (%)

Alba 6238.96 4873.10 78.11

Brașov 5366.69 4168.14 77.67

Covasna 3708.29 3226.88 87.02

Harghita 6632.02 5657.34 85.30

Mureș 6717.88 5861.15 87.25

Sibiu 5427.09 4379.74 80.70

Regiunea Centru 34090.93 28166.36 82.62

Fig. 4 Potrivit datelor statistice de la finele anului 2010, în Regiunea Centru sunt 357 de

comune care reprezintă 12,5 % din numărul total al acestora din România și 1788 de

sate care ocupă 13,8 % din numărul total la nivel național. La nivelul Regiunii Centru,

cele mai multe comune sunt în județele Mureș (91) și Alba (67), iar cele mai puține în

județele Covasna (40) și Brașov (48).

16

Tab.3 Numărul de comune și sate din județele Regiunii Centru la finele anului 2009

Județ/Regiune/România Numărul comunelor

Numărul satelor

Alba 67 656

Braşov 48 149

Covasna 40 122

Harghita 58 235

Mureş 91 464

Sibiu 53 162

Regiunea Centru 357 1788

România 2860 12956

Analizând comparativ ponderea comunelor și cea a satelor la nivel de județ se observă

unele decalaje, acestea fiind datorate în special condițiilor fizico-geografice. Peste o

treime din numărul satelor Regiunii Centru se află pe teritoriul județului Alba, în special

în Munții Apuseni cunoscute sub denumirea de crânguri sau cătune. O pondere ridicată

a numărului de sate este și în județul Sibiu (26%), la polul opus fiind județele Covasna

(6,8%) și Brașov (8,3%).

Fig. 5 Ponderea comunelor/satelor la nivel de județ din numărul total la nivelul Regiunii Centru la finele anului 2009

17

În funcție de ponderea populației care locuiește în mediul rural2, Regiunea Centru este

considerată o regiune semnificativ rurală. Menționăm faptul că în literatura de

specialitate sunt unanim acceptate 3 tipuri de regiuni rurale:

- regiune predominant rurală: peste 50% din populație locuiește în mediu rural

- regiune semnificativ rurală: 15-50% din populație locuiește în mediul rural

- regiune predominant urbană: mai puțin de 15% din populație trăiește în

comunități rurale

Pentru a contura o primă imagine referitoare la nivelul de dezvoltare a agriculturii,

componenta esențială a economiei rurale din România, este necesară evaluarea

decalajelor de dezvoltare regională a sectorului agricol. În 2006 s-a realizat o cercetare

privind dezvoltarea metodologiei de analiză multicriterială prin determinarea

eșantionului global de eficacitate regională a sectorului agricol. 3 . În urma cercetărilor

privind decalajelor sectorului agricol la nivel regional s-a ajuns la concluzia că valorile

pentru Regiunea Centru sunt peste media regională (cu un decalaj de la 1 la 1,09),

alături de Regiunea Sud Muntenia (cu un decalaj de la 1 la 1,11), Regiunea Nord - Est (cu

un decalaj de la 1 la 1,17) și Regiunea Nord Vest (cu un decalaj de la 1 la 1,26).

Tab.4 Decalajele faţă de media regională a estimatorului global al dezvoltării regionale a agriculturii

Regiunea de dezvoltare Estimator global

regional

Decalaje faţă de medie

Media 5,010 1,00

1. Nord - Est 5,880 1,17

2. Sud - Est 4,847 0,97

3. Sud 5,573 1,11

4. Sud - Vest 3,714 0,74

5. Vest 4,950 0,99

6. Nord - Vest 6,305 1,26

7. Centru 5,450 1,09

8. Bucureşti - Ilfov 3,388 0,68

Sursa: Constantin Ilie Aprod, 2006

2 Acest criteriu de încadrare a unei regiuni într-un spațiu rural sau urban este conform definiției OCDE,

fiind acceptată pe plan internațional 3 Metodologia de evaluare a decalajelor de dezvoltare regională a agriculturii este prezentată în teza de

doctorat ”Decalaje agricole și dezvoltarea regională în România”, elaborată în 2006 de economist Constantin Ilie Aprodu

18

Comparând nivelul eșantionului global al dezvoltării regionale a agriculturii, pe primele 3

locuri cu cele mai bune rezultate se situează sectorul agricol din Regiunea Nord - Vest

(6,305), Nord - Est (5,880) şi Regiunea Sud (5,573), iar pe ultimele 3 locuri Sud - Est

(4,847), Regiunea Sud - Vest (3,714) şi Regiunea Bucureşti - Ilfov (3,388).

3.4.Particularitățile așezărilor rurale din Regiunea Centru

3.4.1.Tipologia așezărilor rurale din Regiunea Centru Particularitățile geografice (în special accesibilitate reliefului, resursele naturale,

resursele hidrografice și condiții bio-pedo-climatice) au influențat direct umanizarea și

dezvoltarea așezărilor rurale, formându-se în timp anumite tipuri morfostructurale de

sate. Astfel, în Regiunea Centru distingem următoarele tipuri de sate:

o sate risipite sau împrăștiate, cu gospodării dispersate pe versanți: Munții

Apuseni, Munții Șureanu, Mărginimea Sibiului, etc.

o sate răsfirate, condiționate mai puțin de modul de organizare interioară, de relief

și ocupația locuitorilor: Subcarpații Transilvaniei, Depresiunea Colinară a Transilvaniei

(Câmpia Transilvaniei și Podișul Transilvaniei). În funcție de condițiile topografice locale

aceste sate pot prezenta o răsfirare lineară (de vale, de drum, de culme), răsfirare

areolară (de versant, de contact, de culme, de vale), o răsfirare polinucleară (formate

din mai multe nuclee de răsfirare, mai ales în zonele deluroase și de podiș)

o sate adunate, cu tendințe de grupare, adunare a gospodăriilor între limitele unei

vetre bine conturate: Podișul Transilvaniei, depresiunile intramontane din Carpații

Orientali și Meridionali, depresiunile submontane sau intracolinare. Există mai multe

tipuri de sate adunate: sate compacte, sate aglomerate, sate adunate propriu-zis

o

Fig. 6 Sate cu gospodăriile risipite şi cătun din Munţii Apuseni (Jud. Alba)

19

Fig. 7 Sat alungit din Câmpia Sărmaşului (Jud. Mureş)

Fig. 8 Sat adunat din Depresiunea Făgăraşului (Jud. Braşov)

3.4.2.Tipologia locuințelor rurale din Regiunea Centru

Potrivit datelor statistice de la recensământul din 2002, la nivelul întregii Regiunii Centru

(mediul rural și mediul urban) numărul total de gospodării ale populației era de 854945

în care trăiau 2485032 de persoane, numărul mediu de persoane per gospodărie fiind

de 3,36. La nivel de județ, numărul mediu de persoane per gospodărie este cuprins între

3,33 și 3,47.

Analizând gospodăriile familiale după numărul de nuclee, se observă că majoritatea

gospodăriilor, în proporție de peste 90%, au un singur nucleu. Cele mai multe gospodării

familiale cu 3 nuclee și peste sunt în județele Sibiu (0,45%) și Alba (0,44%), la polul opus

fiind județele Covasna și Harghita (0,19%).

20

Fig. 9 Ponderea gospodăriilor familiale după numărul de nuclee în Regiunea Centru și județele componente la recensământul din 2002

Peste jumătate din gospodăriile familiale cu copii din Regiunea Centru au un copil, iar

peste o treime dintre acestea au 2 copii. Un procent de 2% din numărul total de

gospodării familiale cu copii au 5 copii și peste. De remarcat este faptul ca aproximativ o

treime (27, 1%) din numărul total de gospodării familiale nu au niciun copil.

Fig. 10 Ponderea gospodăriilor familiale cu copii după numărul de copii în Regiunea

Centru

În mediul rural, la nivelul Regiunii Centru, locuințele neocupate ocupă o pondere de

57,8% din numărul total al acestora, locuințele permanente reprezintă 44,8 % din

21

numărul total, iar locuințele sezoniere sau secundare ocupă cea mai mare pondere, 60,6

din numărul lor total.

La nivel de județ, cele mai mari ponderi ale locuințelor neocupate din numărul lor total

sunt în județele Harghita (71%) și Mureș (67%). În același timp, aceste județe dețin și

cele mai mari ponderi ale locuințelor sezoniere sau secundare din numărul total al

acestora (peste 70%).

Tab. 5 Tipuri de locuințe din mediul rural din Regiunea Centru la recensământul

populației și locuințelor din 2002

Regiune/ Județ

Locuinţe neocupate Locuințe permanente Locuințe sezoniere sau secundare

Număr total

Rural (număr)

Rural (pondere)

Număr total

Rural (număr)

Rural (pondere)

Număr total

Rural (număr)

Rural (pondere)

Regiunea Centru

117145 67803 57.88 20731 9305 44.88 96414 58498 60.67

Alba 17983 10048 55.87 2752 1108 40.26 15231 8940 58.70

Braşov 24719 10016 40.52 3174 545 17.17 21545 9471 43.96

Covasna 11100 7254 65.35 2255 1200 53.22 8845 6054 68.45

Harghita 19784 14049 71.01 5263 2963 56.30 14521 11086 76.34

Mureş 23122 15494 67.01 5000 2490 49.80 18122 13004 71.76

Sibiu 20437 10942 53.54 2287 999 43.68 18150 9943 54.78

Potrivit datelor statistice de la recensământul din 2002, în mediul rural din Regiunea

Centru trăiau 1049380 de persoane în 402236 de locuințe, numărul mediu de persoane

per locuință fiind de 2,6. La nivel regional, cel mai mare număr mediu de persoane per

locuință a fost în județele Brașov, Mureș și Sibiu (2,7), iar cel mai mic în județul Harghita

(2.4).

Analizând suprafața medie per cameră, indicator ce poate oferi informații referitoare la

gradul de confort, aceasta ocupă o valoare medie la nivel regional de 16,9 m2. La nivel

de județ, cea mai mare suprafață medie per cameră este în județul Harghita (18,2 m2)),

iar cea mai mică în județul Alba (15,6 m2)

Tab. 6 Clădirile, locuinţele, unităţile locuite din necesitate, numărul şi suprafaţa

camerelor din mediul rural din Regiunea Centru la recensământul din 2002 Regiune de dezvoltare/

Județ

Numărul populaţiei

Numărul clădirilor

Numărul locuinţelor

Numărul camerelor

Suprafaţa camerelor

( m2)

Unităţi locuite din necesitate

(număr)

Regiunea Centru 1049380 374158 402236 941433 15881046 140

Alba 162624 60283 61640 150574 2348973 53

Braşov 152922 50801 57043 142886 2423027 17

Covasna 110453 39565 43126 91730 1616251 23

22

Harghita 182139 69022 74923 161636 2936402 8

Mureş 297092 103843 111268 256248 4250672 11

Sibiu 144150 52644 54236 138359 2305721 28

Pentru a evidenția specificitatea locuinței rurale au fost analizați indicatori atât pentru

densitatea de locuire (numărul persoanelor pe locuință, suprafața locuibilă pe persoană

și numărul de persoane pe cameră) cât și pentru mărimea locuinței (numărul de camere

pe locuință, suprafața medie locuibilă pe locuință). Pe baza celor două criterii s-a

identificat o tipologie a locuințelor rurale din Regiunea Centru, astfel:

o Locuințe rurale cu densitate mică și mărime medie: județul Brașov și județul

Covasna

o Locuințe rurale cu densitate mare și mărime medie: județul Sibiu

o Locuințe rurale cu densitate mare și mărime mică: județul Alba, județul

Harghita și județul Mureș

3.4.3.Densitatea așezărilor rurale din spațiul rural din Regiunea Centru

În funcție de densitatea așezărilor rurale (numărul de localități raportat la suprafață), la

nivelul Regiunii Centru s-au identificat următoarele tipuri de spații rurale cu:

- densități foarte mari, întâlnindu-se în: Munții Apuseni (Munții Bihor,

Depresiunea Abrud, Munții Metaliferi ) din județul Alba, Câmpia Transilvaniei, în special

Câmpia Sărmașului (jud. Mureș), Depresiunea Giurgeului (jud. Harghita)

densități mari, întâlnindu-se în: Munții Apuseni în special Munții Trascăului (jud.

Alba), Subcarpații Transilvaniei (Subcarpații Homoroadelor, Subcarpații Târnavelor) din

județul Harghita, Depresiunea Odorheiului (jud. Harghita), Depresiunea Homoroadelor

(jud. Harghita), Câmpia Transilvaniei: Culoarele Târnavei Mari și Târnavei Mici (jud.

Mureș)

- densități medii, întâlnindu-se în: Culoarul depresionar Alba Iulia Turda ( sectorul

Alba Iulia - Aiud din județul Alba), Podișul Secașelor (jud. Alba și Sibiu), Podișul

Transilvaniei, în special Podișul Hârtibaciului (jud. Sibiu și Brașov), Depresiunea

Reghinului (jud. Mureș), Culoarul Rucăr - Bran (jud. Brașov), Depresiunea Târgu Secuiesc

(jud. Covasna), Depresiunea Ciucului (jud. Harghita), Depresiunea Făgărașului (jud.

Brașov)

- densități mici, întâlnindu-se în: Depresiunea Sibiului și Depresiunea Apoldului

(jud. Sibiu), Depresiunea Bârsei (jud. Brașov), Defileul Deda - Toplița (jud. Mureș), Munții

Pleșani, Baraolt și Bodoc (jud. Brașov și Covasna)

- densități foarte mici, întâlnindu-se în: Munții Apuseni (Muntele Mare din județul

Alba), Munții Șureanu (jud. Alba), Munții Cindrel jud. Sibiu), Munții Făgăraș (jud. Sibiu și

Brașov), Munții Bârsei (jud. Brașov), Munții Vrancei (jud. Covasna), Munții Harghitei (jud.

23

Harghita), Munții vulcanici Călimani și Gurghiului (jud. Mureș), Depresiunea Bilbor și

Borsec (jud. Harghita)

Fig. 11 Harta densității localităților rurale din Regiunea Centru

Există situații în care spațiile rurale cu densități mari și forate mari de așezări sunt

caracterizate de un număr relativ mic de locuitori, datorită particularităților geografice.

În acest sens, un exemplu tipic este zona Munților Apuseni din partea de nord vest a

județului Alba. Analizând harta de mai jos se observă că ponderea cea mai mare este

dată de localitățile care au sub 100 de locuitori. Specific pentru această zona montană

sunt cătunele aflate la distanțe relativ mari unele de altele determinând astfel o

accesibilitate foarte redusă. În general marea majoritate a localităților au sub 500 de

locuitori, acestea fiind specifice satelor foarte mici.

24

Fig. 12 Corelație între densitatea așezărilor rurale și localitățile în funcție de numărul de

locuitori din Munții Apuseni

3.4.4.Funcțiile așezărilor rurale din Regiunea Centru

La nivelul Regiunii Centru predomină următoarele categorii de așezări rurale după

funcțiile4 pe care le îndeplinesc:

o așezări rurale cu funcții predominant agricole:

- cerealier: sunt specifice localităților rurale din Câmpia Transilvaniei

- zootehnic: sunt specifice localităților rurale din zona montană

- cerealier - viticol: sunt specifice localităților rurale din zona Podișului

Târnavei

- cerealier - pomicol: sunt specifice localităților rurale din zonele deluroase,

colinare și de podiș

- vitipomicol: Cetatea de Baltă, Ighiu,

- zootehnic - forestier: specifice zonei montane: Bistra din județul Alba, Jina

din județul Sibiu

o așezări rurale cu funcții predominant industriale:

4 Tipologia așezărilor rurale după funcții a fost propusă de G. Erdeli și V. Cucu (2007) având la bază

structura socio-profesională activă în strânsă corelație cu valoarea producției, poziția geografică și volumul fluxului de navetiști.

25

- industria extractivă. În urma procesului de restructurare a sectorului

minier, majoritatea activităților de exploatare a resurselor metalifere

(feroase și neferoase) s-au închis. Principalele localități rurale care au avut

funcție minieră: Roșia Montana, Lupșa, Bucium, Almașu Mare, Avram

Iancu din zona Munților Apuseni din județul Alba, Lueta din Munții

Harghita,

o așezări rurale cu funcții predominant mixte:

- noduri de cale ferată de importanță națională sau regională (exemplu Vințu

de Jos din județul Alba)

- profil dublu agricol - forestier (exemplu Bistra din județul Alba)

o așezări rurale cu funcții predominant speciale :

- profil turistic și agroturistic: Albac, Arieșeni din județul Alba , Moeciu de

Jos, Bran din județul Brașov, Rășinari, Tilișca din județul Sibiu, Lăzarea,

Corund din Județul Harghita, Malnaș Băi, Arcuș din județul Covasna,

Sângeorgiu de Mureș, Brâncovenești din județul Mureș.

3.5.Elemente de atractivitate ale așezărilor rurale din Regiunea Centru

La nivelul Regiunii Centru se poate vorbi de o tipologie a așezărilor rurale atât în funcție

de specificul și atractivitatea acestora, cât și a oportunităților, perspectivelor de

dezvoltare și atragerea de potențiali investitori.

3.5.1.Așezări rurale cu potențial de dezvoltare turistic și agroturistic

Așezări rurale atractive din punct de vedere al obiectivelor turistice naturale

(rezervații naturale, monumente ale naturii, peisaje și forme de relief atractive pentru

turiști (peșteri, chei, etc.)): Scărișoara, Gârda de Sus (jud. Alba), Reci (jud. Covasna), Zau

de Câmpie (jud. Mureș), Bixad, Lacul Roșu (jud. Harghita), etc.

Așezări rurale atractive din punct de vedere al posibilităților de practicare a

sporturilor de iarnă: Arieșeni (jud. Alba), Păltiniș (jud. Sibiu), Poiana Brașovului, Pârâul

Rece (jud. Brașov), Ciumani, Izvorul Mureșului (jud. Harghita), etc.

Așezări rurale atractive din punct de vedere al turismului balnear,

balneoclimateric: Praid (jud. Harghita), Băile Balvanyos, Malnaș - Băi (jud. Covasna),

Timișu de Sus (jud. Brașov), etc.

Așezări rurale atractive din punct de vedere al obiceiurilor populare și

meșteșugurilor tradiționale: satele din Mărginimea Sibiului (Jina, Săliștea, Sibiel, etc. ),

Avram Iancu (jud. Alba), Corund, Șumuleu Ciuc (jud. Harghita), Ibănești, Hodac, Deda

(jud. Mureș), Cernat (jud. Covasna), Bran (jud. Brașov) etc.

26

a. b. c.

d. e. f. Fig. 13 Obiceiuri populare și meșteșuguri tradiționale: a. Tulnicărese din avram Iancu (jud. Alba),

b. Răvășitul oilor la Bran (jud. Brașov), c. Poartă secuiască sculptată în lemn din Cernat (jud. Covasna), d. Ceramica de la Corund (jud. Harghita) e. Naiuri și fluiere realizate în centrul de artă

populară și produse artizanale de la Ibănești (jud. Mureș) , f. Ansamblul ”Junii Sibiului” (jud. Sibiu)

Așezări rurale atractive din punct de vedere al patrimoniului istoric, cultural și

ecumenic:

- localități rurale cu obiective incluse în patrimoniul UNESCO: Câlnic și Căpâlna din

jud. Alba, Valea Viilor și Biertan din jud. Sibiu, Prejmer și Viscri din jud. Brașov, Saschiz

din jud. Mureș, Dârju din jud. Harghita

- localități rurale cu mănăstiri și biserici fortificate: Râmeț (jud. alba), Sâmbăta de

Sus, Bran, Racoș (jud. Brașov), Slimnic, Merghindeal, Iacobeni, Cârța (jud. Sibiu), etc.

- localități rurale cu cetăți, castele, conace, edificii medievale sau vestigii

arheologice: Lăzarea (jud. Harghita), Cetatea de Baltă (jud. Alba), Brâncovenești, Criș

(jud. Mureș), Arcuș, Cernat (jud. Covasna), Boița (jud. Sibiu) etc.

a. b. c.

27

d. e. f.

Fig. 14 Obiective turistice de mare valoare culturală și ecumenică: a. Mănăstirea Râmeț (jud. Alba), b. Mănăstirea Sâmbăta de Sus (jud. Brașov), c. Castelul Szentkereszty din Arcuş (jud. Covasna) , d. Castelul din Lăzarea (jud. Harghita), e. Castelul Brâncovenești (jud. Mureș), f.

Mănăstirea Cisterciana de la Cârța (jud. Sibiu)

3.5.2.Așezări rurale atractive din punct de vedere al resurselor, al oportunităților de

dezvoltare de afaceri sau a gradului ridicat de dezvoltare

Așezări rurale bogate în resurse naturale:

- resurse ale subsolului: gaz metan: Sărmașu, Zau de Câmpie, Nadeș, Deleni, etc.

(jud. Mureș); resurse metalifere (feroase și neferoase): Roșia Montana, Lupșa,

Almașu Mare pentru zăcămintele de auro-argentifere (jud. Alba), Lueta pentru

zăcămintele de fier (jud. Harghita); zăcăminte de cărbune: Căpeni, Racoș, etc.

jud. Covasna), roci de construcție: marmură (Sohodol, jud. Alba), granit, bazalt,

pietriș, calcar, etc.

- resurse forestiere: Bistra, Bucium, (jud. Alba)

- terenuri arabile cu fertilitate foarte ridicată a solurilor: Stremț, Ighiu, Galda de

Jos, Crăciunelu, Ciugud, etc. (jud. Alba), Zau de Câmpie (jud. Mureș), Apoldu de

Sus, Miercurea Sibiului, Săliște (jud. Sibiu), etc.

Așezări rurale cu grad ridicat de dezvoltare

În expresia gradului de dezvoltare la nivelul Regiunii Centru o componentă de bază o

reprezintă mediul rural în care trăiește 40,7% din populația totală a regiunii (potrivit

datelor statistice din 2011).

Indicatorul sintetic care pune cel mai bine în evidență nivelul de dezvoltare la nivel

unitate administrativ – teritorială rurală este Indicele Dezvoltării Comunelor (IDC)5, a

cărui expresie matematică este compusă dintr-o serie de indicatori selectați pentru 4

domenii: infrastructura de locuire, resurse publice, capitalul economic individual-familial

și capitalul uman condiționat de vârstă. Operând în baza conceptului de sărăcie

5 Dumitru Sandu, Dezvoltarea comunelor din România, 2009

28

comunitară potrivit căruia o comună este cu atât mai puțin dezvoltată cu cât la nivelul ei

se înregistrează o probabilitate mai mare de consum redus de bunuri publice sau

private.

La nivelul județelor Regiunii Centru, în funcție de Inicele Dezvoltării Comunelor, primele

trei locuri sunt ocupate de Brașov (67), Sibiu (66) și Mureș (61), la polul opus fiind

județele Covasna (52), Harghita (56) și Alba (58).

Tab.7 Primele 20 de comune cele mai dezvoltate din fiecare județ component

al Regiunii Centru

Denumire județ

IDC în 2008 (Primele 20 de comune cele mai dezvoltate)

Alba Ciugud (94), Daia Română (82), Gârda de Sus (81), Sântimbru (77), Șona (69), Mihalț (69), Sâncel (68), Rădești (67), Lunca Mureșului (66), Galda de Jos (66), Vințu de Jos (65), Crăciunelu de Jos (65), Roșia Montana (65), Ighiu (65), Șugag (65), Jidvei (64), Unirea (64), Lopadea Nouă (64), Gârbova (61), Mirăslău (60)

Brașov Cristian (112), Sânpetru (102), Beclean (97), Bran (95), Sâmbăta de Sus (94), Hărman (93), Hălchiu (85), Bod (83), Fundata (76), Drăguș (74), Viștea (74), Mândra (73), Prejmer (73), Șinca Nouă (73), Părău (73), Comana (72), Moeciu (72), Ucea (72), Hoghiz (70), Lisa (70)

Covasna Mereni (90), Arcuș (63), Estelnic (62), Malnaș (60), Chichiș (59), Turia (59), Ozun (58), Vârghiș (57), Bodoc (57), Sita Buzăului (57), Cernat (57), Ghelința (56), Ghidfalău (56), Ilieni (56), Sânzieni (56), Brateș (55), Breţcu (54), Catalina (54), Băţan (52), Brăduţ (52)

Harghita Păuleni-Ciuc (76), Remetea (75), Brădești (71), Porumbeni (67), Frumoasa (67), Sâncrăieni (66), Corund (66), Joseni (64), Ciumani (64), Lupeni (63), Mugeni (63), Sântimbru (63), Cârța (62), Lăzarea (61), Secuieni (61), Satu Mare (61) și Feliceni (60), Suseni (59), Mereşti (59), Ocland (59)

Mureș Corunca (126), Sântana de Mureș (94), Sâncraiu de Mureș (90), Bichiș (86), Sângeorgiu de Mureș (83), Livezeni (79), Cristești (75), Breaza (72), Pogăceaua (70), Șincai (69), Crăciunești (69), Gănești (67), Bereni (66), Ceaușu de Câmpie (66), Albești (65), Sărățeni (65), Păsăreni (65), Bogata (65), Adămuș (65), Solovăstru (65)

Sibiu Șelimbăr (128), Râu Sadului (114), Sadu (103), Șura Mică (99), Șura Mare (82), Arpașu de Jos (81), Cristian (78), Blăjel (76), Axente Sever (76), Micăsasa (75), Dârloș (72), Șeica Mare (70), Tilișca (69), Racovița (67), Turnu Roșu (67), Șeica Mică (66), Loamneș (66), Alma (66), Gura Râului (66), Marpod (65)

29

Fig. 15 Localizarea geografică a comunelor din regiunea Centru în funcție de nivelul de

dezvoltare

Un Indicator relevant în identificarea principalelor disparități în dezvoltarea socială este

Indicele de Dezvoltare Socială Locală (IDSL) a cărui valoare numerică medie este de 76

pentru Regiunea Centru, indicând un nivel mediu superior de dezvoltare.

Tab. 8 Dezvoltarea socială a județelor componente Regiunii Centru în 2008 pe medii rezidențial6 în comparație cu valorile maxime și minime la nivel național

Dezvoltarea socială a județelor pe medii rezidențiale

Valoarea IDS 2008

Mediul urban Mediul rural

Jud. Alba 80 54

Jud. Brașov 93 61

Jud. Covasna 85 51

Jud. Harghita 83 55

Jud. Mureș 88 59

Jud. Sibiu 94 60

6 Dumitru Sandu (2010), Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România,

Universitatea București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pagina 8. (studiu elaborat în cadrul proiectului Dezvoltarea capitalului comunitar din România, CNCSIS-ID 2068)

30

IDS maxim

IDS 99 71

Nume județ Cluj Ilfov

IDS minim

IDS 72 38

Nume județ Giurgiu Teleorman și Vaslui

În funcție de IDSL calculat la nivelul anului 2008, cele mai mari valori s-au înregistrat în

următoarele primele 10 comune:

o județul Alba: Ciugud (72), Ighiu (68), Jidvei (68), Vințu de Jos (68), Mihalț (67),

Sântimbru (67), Șona (67), Unirea (65), Sâncel (64), Crăciunelu de Jos (63)

o județul Brașov: Cristian (91), Sânpetru (87), Hărman (84), Bod (75), Hălchiu (74),

Prejmer (73), Feldioara (66), Moeciu (66), Ucea (66), Hoghiz (64)

o județul Covasna: Sita Buzăului (58), Brețcu (56), Cernat (56), Sânzieni (56), Zăbala

(56), Mereni (56) și 3 comune mediu dezvoltate: Brăduț (55), Cătălina (55) și

Ozun (55)

o județul Harghita: Frumoasa (65), Sândominic (65), Ciumani (64), Joseni (64),

Brădești (62), Păuleni-Ciuc (62), Remetea (62), Ditrău (61), Lupeni (61), Mugeni

(61)

o județul Mureș: Corunca (92), Sâncraiu de Mureș (86), Sântana de Mureș (85),

Sângeorgiu de Mureș (84), Cristești (76), Albești (70), Adămuș (69), Gănești

(69), Daneș (68), Pănet (68)

o județul Sibiu: Șelimbăr (83), Axente Sever (77), Șura Mare (77), Cristian (75),

Dârlos (69), Valea Viilor (68), Sadu (67), Slimnic (67), Bazna (66), Blăjel (65).

Un indicator care permite o măsurare indirectă a bunăstării comunitare care la rândul ei

se reflectă în contextul social este Indicele de dezvoltare a satului (DEVSAT). La nivel de

județ acest indicator a fost construit prin agregarea a 4 indici referitori la capitalul uman,

capitalul vital, condițiile de locuire (capitalul material) și gradul de izolare a

comunităților, indicii fiind calculați ca medii ale valorilor DEVSAT ponderate cu populația

satului în 2002.

Tab. 9 Gradul mediu de dezvoltare socială7 a satelor din județele Regiunii Centru comparativ cu valorile maxime și minime la nivel național

Gradul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe

Județul DEVSAT Capital uman Capital vital Capital material Grad de izolare

Alba 62 61 56 59 41

7 Dumitru Sandu, Indicele dezvoltării satului DEVSAT, pag 5

31

Brașov 77 67 68 85 37

Covasna 69 59 68 67 34

Harghita 73 63 68 76 37

Mureș 64 59 62 63 40

Sibiu 71 60 69 72 36

Județul DEVSAT Minim Capital uman Capital vital Capital material Grad de izolare

Vaslui 46 39 55 42 47

Județul DEVSAT Maxim Capital uman Capital vital Capital material Grad de izolare

Ilfov 81 72 84 72 34

Total mediu rural

DEVSAT Mediu național

Capital uman Capital vital Capital material Grad de izolare

60 54 64 55 42

În funcție de clasificare satelor după nivelul de dezvoltare a acestora, potrivit datelor

statistice, cea mai mare pondere a populației rurale (aproape o treime în județele Alba

și Mureș, aproape jumătate în județul Covasna și peste jumătate în județele Brașov,

Harghita și Sibiu) trăiește în sate cu nivel maxim de dezvoltare, acest fapt se reflectându-

se pe mai multe nivele de dezvoltare privind condițiile de trai și calitatea vieții.

Tab. 10 Ponderea satelor din județele Regiunii Centru după nivelul de dezvoltare

Denumire județ

Sate foarte sărace (%)

Sate sărace (%)

Sate mediu dezvoltate (%)

Sate dezvoltate (%)

Sate cu nivel maxim de dezvoltare (%)

Alba 19.5 13.4 21.6 16.2 29.3

Brașov 4.8 8.1 9 16.8 61.3

Covasna 3.9 11.9 19.1 22 43.1

Harghita 4.7 9.6 10.9 21.9 52.9

Mureș 15 14.4 16.6 23.4 30.5

Sibiu 9.4 9.7 13.6 16 51.3

3.6.Infrastructura de transport și accesibilitatea Regiunii Centru

La sfârșitul anului 2009, rețeaua de drumuri publice din Regiunea Centru măsura 10709

km, reprezentând 13,1% din lungimea totală a rețelei rutiere din România. Din totalul

drumurilor din regiune, 21,1% sunt drumuri naționale, 42,4% sunt drumuri județene, iar

36,5% se încadrează în categoria drumurilor comunale. Densitatea rutieră este mai

scăzută la nivel regional decât la nivel național (31,4 km/100 kmp față de 34,3 km/100

kmp).

32

La nivel de județ, cele mai mari ponderi privind drumuri comunale din total drumuri

publice sunt în județele Alba și Mureș (aproape jumătate, 43,3%), la polul opus fiind

județul Sibiu (aproximativ un sfert, 24,9%). Față de celelalte județe ale Regiunii Centru,

județul Covasna se diferențiază prin proporționalitate, fiecare categorie de drumuri

(naționale, județene și comunale) ocupând câte o treime din totalul drumurilor publice.

Tab. 11 Date statistice privind infrastructura de transport a Regiunii Centru la 31 decembrie 2009

Regiune/ Județ

Drumuri (km) Căi ferate (km) Aeroporturi

Total Modernizate Cu IUR8 Drumuri comunale

Total Electrificate

(nr)

Regiunea CENTRU

10709 3406 2384 3905 1336 669 2

Alba 2646 1071 13 1147 230 136 -

Braşov 1607 710 303 544 353 184 -

Covasna 840 347 277 284 116 44 -

Harghita 1917 539 436 622 209 174 -

Mureş 2098 425 797 909 283 87 1

Sibiu 1601 314 558 399 145 44 1

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, Ediția 2010

Fig. 16 Ponderea principalelor categorii de drumuri rutiere din total drumuri publice din

județele Regiunii Centru la finele anului 2009

8 îmbrăcăminte ușoară rutieră

33

O problemă importantă pentru mediul rural care merită subliniată, o reprezintă

accesibilitatea, aceasta fiind o condiție necesară și un element esențial în procesul de

dezvoltare socio-economică dintr-un teritoriu. În același timp, problematica

accesibilității unui teritoriu trebuie analizată în corelație cu cea atractivității, între cele

două aspecte existând o legătură directă și de cele mai mult ori una determinată. În

general accesibilitate este o consecință a acțiunilor de amenajare a teritoriului. Sintetic,

”accesibilitatea se referă la ușurința de a ajunge la bunuri, servicii, activități și destinații,

care împreună sunt numite oportunități. Aceasta poate fi definită ca fiind potențialul de

interacțiune și schimb”. (Todd Litman, 2011)9. Analizând comparativ, ”accesibilitatea

este o expresie a ofertei potențiale de mobilitate a rețelei infrastructurii de transport,

iar atractivitatea este reflectarea nevoii sociale de mobilitate potențiale sau

satisfăcătoare”. (Șerban Raicu, Mihaela Popa, 2009)10.

La nivelul zonei rurale din Regiunea Centru, se pot obține informații relevante în urma

analizei gradul de accesibilitate comparativ cu cel al atractivității, cel din urmă fiind pus

în evidență în special prin reprezentările cartografice referitoare la: potențialul turistic

prin principalele obiective turistice, nivelul de dezvoltare al comunelor (IDC), variația

numărului populației comunelor în perioada 1990-2010 (indicator relevant în urmărirea

fenomenului de creștere/descreștere a populației), etc.

Gradul de accesibilitate la nivelul Regiunii Centru a fost evidențiat prin alegerea a doi

indicatori relevanți:

o densitatea rețelei rutiere de transport11, considerându-se zone foarte accesibile

cele care au un procent ridicat al densității drumurilor

o lungimea rețelei de drumuri, analizată comparativ cea modernizată și cea

nemodernizată sau deficitară

La nivelul Regiunii Centru cele mai mari densități ale rețelei rutiere de transport sunt în

Culoarul Alba Iulia - Aiud, Depresiunea Sibiului, Făgărașului, Brașovului, Podișul

Târnavelor, depresiunile intramontane, etc. La polul opus se află partea centrală și

vestică a Grupei Centrale a Carpaților Orientali, Munții Făgăraș, Munții Șureanu, Munții

Cindrel, părți semnificative din Munții Apuseni.

9 ”Evaluating Accessibility for Transportation Planning. Measuring People's Ability to Reach Desired Goods

and Activities”, Victoria Transport Policy Institute, Canada, aprile 2011, http://www.vtpi.org/access.pdf 10

”Transportul și amenajarea teritoriului - accesibilitate și atractivitate”, lucrare publicată în Buletinul AGIR, nr. 4/2009, autorii fiind profesori în cadrul Universității ”Politehnica” din București, http://www.agir.ro/buletine/496.pdf 11

Indicator de măsurare a accesibilității, densitatea drumurilor fiind un indicator relevant de urbanizare

34

Fig. 17 Harta densității rețelei de transport rutier din Regiunea Centru

La nivelul județelor Regiunii Centru, din lungimea totală a drumurilor județene și

comunale, o pondere de aproximativ 50% o dețin drumurile comunale (cu excepția

județului Sibiu unde ponderea este 30%), care în cea mai mare parte este

nemodernizată. La acest procent se adaugă o pondere de peste 90 % (pentru

majoritatea județelor) din lungimea totală a drumurilor județene care cuprinde sectoare

de drum nemodernizate, fie drumuri cu îmbrăcăminte ușoară rutieră, fie drumuri

pietruite sau de pământ. În general, accesul în și spre zonele rurale se realizează prin

intermediul drumurilor județene și comunale, care prin starea actuală a acestora ridică

probleme de accesibilitate și atrage după sine o scădere a gradului de atractivitate a

zonelor. De remarcat este faptul că ponderile cele mai mari ale drumurilor

nemodernizate sau deficitare se întâlnesc în zonele cu densități mici ale rețelei de

transport, în special în zona montană.

Tab. 12 Situația drumurilor județene și comunale din județele Regiunii Centru în 2009

Țară/Regiune/Județ Drumuri județene și comunale Drumuri comunale Total

drumuri județene și comunale

Total drumuri

modernizate

Total drumuri cu IUR

Drumuri pietruite sau de

pământ România 35435 6329 16411 12695 29775

Regiunea Centru 4540 409 2372 1759 3905

35

Alba 1050 150 376 524 1147

Brașov 637 53 395 189 544

Covasna 286 52 189 45 284

Harghita 849 82 283 484 622

Mureș 775 17 625 133 909

Sibiu 943 55 504 384 399

Tab. 13 Ponderea lungimii drumurilor județene în funcție de nivelul de modernizare și a celor comunale la nivelul județelor Regiunii Centru în 2009

Țară/Regiune/ Județ

Ponderea drumurilor județene Ponderea drumurilor comunale din lungimea

totală a drumurilor județene și comunale (%)

Drumuri modernizate (%)

Drumuri cu IUR (%)

Drumuri pietruite sau de pământ (%)

România 17.9 46.3 35.8 45.7

Regiunea Centru

9.0 52.2 38.7 46.2

Alba 14.3 35.8 49.9 52.2

Brașov 8.3 62.0 29.7 46.1

Covasna 18.2 66.1 15.7 49.8

Harghita 9.7 33.3 57.0 42.3

Mureș 2.2 80.6 17.2 54.0

Sibiu 5.8 53.4 40.7 29.7

Fig. 18 Ponderea drumurilor județene și comunale în funcție de nivelul de modernizare în 2009 la nivelul județelor Regiunii Centru

36

3.7.Infrastructura tehnico - edilitară din zona rurală a Regiunii Centru

Potrivit datelor statistice din 2010, în Regiunea Centru erau 357 de comune, dintre care

67,8 % (292 comune) cu instalații de alimentare cu apă potabilă, 26,6 % (95 comune) cu

instalații de canalizare publică, iar în 53,5% (191 comune) din numărul total de comune

se distribuie gaze naturale. Județele care se caracterizează prin cele mai mari ponderi

ale comunelor care beneficiază de o infrastructură tehnico-edilitară diversificată sunt

Mureș, Brașov și Harghita.

Fig.19 Ponderea comunelor din județele Regiunii Centru în funcție de dotarea tehnico-edilitară la finele anului 2010

3.7.1.Alimentarea cu apă potabilă

La nivelul mediului rural din Regiunea Centru, județele Brașov și Mureș dețin aproape

jumătate din lungimea totală simplă a rețelei de distribuție a apei potabile și cantitatea

totală de apă potabilă distribuită consumatorilor. Cea mai mare pondere din capacitatea

totală a instalațiilor de producere a apei potabile, aproape jumătate din mediul rural al

Regiunii Centru, o deține județul Sibiu (48,8%), datorită salbei de hidrocentrale de pe

valea Oltului și afluenții acestuia. Cea mai mică pondere a comunelor cu instalații de

alimentare cu apă potabilă din Regiunea Centru este în județul Sibiu (37,7%).

37

Analizând lungimea totală simplă a rețelei de distribuție a apei potabile în raport cu

suprafața mediului rural se constată că cea mai mare densitate a rețelei de alimentare

cu apă potabilă este județul Brașov, iar cea mai mică în județele Covasna și Sibiu.

Fig. 20 Densitatea rețelei de distribuție a apei potabile la nivelul Regiunii Centru și a

județelor componente la finele anului 2010

3.7.2.Rețeaua de canalizare

La nivel județean se constată că o pondere foarte mare a comunelor care nu beneficiază

de instalații de canalizare publică, cel mai mare procent (aproape 90%) fiind în județul

Alba. De asemenea, există județe în care peste jumătate din comune nu beneficiază de

instalații de alimentare cu apă potabilă (Sibiu). Totuși, cea mai mare pondere a

comunelor dotate cu instalații de canalizare este în județul Harghita (46,6%).

Analizând lungimea totală simplă a rețelei conductelor de canalizare în raport cu

suprafața mediului rural se constată că cea mai mare densitate a rețelei de canalizare

este județul Harghita, urmată de județele Brașov și Sibiu, iar cea mai mică în județul

Alba.

38

Fig. 21 Densitatea rețelei conductelor de canalizare la nivelul Regiunii Centru și a

județelor componente la finele anului 2010

3.7.3.Alimentarea și distribuția gazului metan

Existența domurilor gazeifere și bogăția resurselor de gaz metan din județul Mureș au

determinat ca aproape jumătate din volumul total al gazelor naturale distribuite în

mediul rural din Regiunea Centru să fie pe teritoriul acestui județ. Județul Covasna se

caracterizează prin cea mai mică pondere a comunelor în care se distribuie gazele

naturale (20%), volumul total al gazelor naturale distribuite fiind doar 1 % din cel total la

nivelul Regiunii Centru .

Raportând lungimea rețelei conductelor de distribuție a gazelor la suprafața mediului

rural, cea mai mare densitate a rețelei de distribuție a gazelor este în județul Mureș,

urmat de județele Brașov și Sibiu, iar cea mai mică în județele Covasna și Harghita.

39

Fig. 22 Densitatea rețelei conductelor de distribuție a gazelor la nivelul Regiunii Centru și a județelor componente la finele anului 2010

Tab. 14 Numărul comunelor din județele Regiunii Centru în funcție de dotarea

tehnico-edilitară la finele anului 2010

Regiune/Județ Total comune

Din care comune:

cu instalații de alimentare cu apă

potabilă

cu instalații de canalizare publică

în care se distribuie gaze naturale

Regiunea Centru

357 242 95 191

Alba 67 47 6 24

Brașov 48 40 12 30

Covasna 40 25 15 8

Harghita 58 44 27 19

Mureș 91 66 28 72

Sibiu 53 20 7 38

Tab. 15 Ponderea infrastructurii tehnico-edilitare din mediul rural la nivel de județ din cea totală la nivelul Regiunii Centru la finele anului 2010

Județ Lungimea totală

simplă a rețelei de distribuție a apei potabile

(km)

Capacitatea instalațiilor de

producere a apei potabile

(m3/zi)

Apa potabilă totală distribuită consumatorilor

(mii m3)

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare

(km)

Lungimea conductelor

de distribuție a gazelor (km)

Volumul total al gazelor naturale

distribuite (mii m

3)

Alba 14.8 4.3 6.6 5.0 13.9 17.2

Brașov 24.3 17.9 36.0 14.2 13.7 18.0

Covasna 7.8 4.9 9.0 7.1 1.5 1.0

Harghita 21.2 15.4 15.0 43.5 6.5 3.3

Mureș 22.2 8.7 14.6 16.7 50.3 44.6

Sibiu 9.7 48.8 19.0 13.4 14.1 15.9

Tab. 16 Date statistice privind infrastructura tehnico-edilitară din mediul rural la

finele anului 2010 în Regiunea Centru și județele componente

Județ/Regiune Lungimea totală simplă a rețelei de distribuție a apei potabile

(km)

Capacitatea instalațiilor de

producere a apei potabile

(m3/zi)

Apa potabilă totală distribuită consumatorilor

(mii m3)

Lungimea totală simplă a

conductelor de canalizare (km)

Lungimea conductelor

de distribuție a gazelor

(km)

Volumul total al gazelor

naturale distribuite

(mii m3)

REGIUNEA CENTRU

Total 7627 1367337 123252 3535.9 8211.6 1872781

Rural 3846.5 188145 24385 809.9 4443.2 156698

40

ALBA Total 1204.6 165692 24394 442.8 1321.5 180460

Rural 568.3 8053 1606 40.6 619 26956

BRAȘOV Total 1876.3 317002 31293 741.6 1544.9 325817

Rural 934.3 33762 8777 115.2 609.5 28278

COVASNA Total 549 99547 8022 213.7 217.4 57888

Rural 300.1 9209 2203 57.8 67.8 1511

HARGHITA Total 1208.8 124787 11332 603.9 510.9 77292

Rural 815 28946 3655 352.4 287 5136

MUREȘ Total 1695.9 262677 18543 872.5 3198.7 1030857

Rural 854.7 16453 3552 135.6 2234.8 69825

SIBIU Total 1092.4 397632 29713 661.4 1418.2 200467

Rural 374.1 91722 4637 108.3 625.1 24992

4. Populația. Forța de muncă

4.1. Principalii indicatori demografici

Numărul populației rurale din Regiunea Centru totalizează 1131230 locuitori,

reprezentând 40,6% din totalul populației regiunii la nivelul anului 2010. Cele mai

ridicate procentaje ale populației rurale se înregistrează în județele Harghita și Covasna

(56,1% respectiv 50%), iar cele mai scăzute în județele Brașov și Sibiu (26,4% respectiv

33,1%). Față de anul 1990, ponderea populației rurale a crescut cu 1,1 puncte

procentuale, în ciuda faptului că, după anul 1990, un număr de 12 comune au fost

declarate orașe.

Numărul populației rurale din Regiunea Centru s-a redus cu cca 106 mii persoane,

(-9,4%) în termeni relativi, scădere mai mică decât cea înregistrată la nivelul mediilor

întrunite (-11,7%). Județul Alba, urmat de județul Sibiu au înregistrat cele mai mari

scăderi demografice în mediul rural (-20,1% respectiv -16,4%), Covasna fiind singurul

județ cu o creștere a numărului populației rurale (de cca 1%).

41

Fig. 23

Se constată în ultimii ani un interesant fenomen de ,,re-ruralizare” a României și,

implicit, a Regiunii Centru, determinat de migrația dinspre mediul urban spre mediul

rural. Acest fenomen are atât cauze economice (creșterea costului vieții în orașe și

pierderea locurilor de muncă au determinat un număr important de persoane -

pensionari cu pensii mici, persoane active rămase fără un loc de muncă - să se mute în

mediul rural cât și cauze sociale (tendința tinerelor familii de a se stabili în zonele

periurbane, în localități formal rurale, dar care dispun de o bună infrastructură edilitară.

Tab. 17 Evoluția numărului populației, total și mediul rural, în perioada 1990-2010

- persoane –

1990 1995 2000 2005 2010 Variația 2010/1990

Diferențe absolute

Diferențe relative (%)

Po

pu

lați

a to

tală

Reg. Centru

2860490 2684501 2644115 2533421 2524418 -336072 -11,7

Alba 429694 407073 396909 380091 373134 -56560 -13,2

Brașov 694753 642789 629792 595647 598208 -96545 -13,9

Covasna 238919 232580 230530 223996 222481 -16438 -6,9

Harghita 364166 346829 341882 327297 325127 -39039 -10,7

Mureș 624141 606777 601446 583410 580672 -43469 -7,0

Sibiu 508817 448453 443556 422980 424796 -84021 -16,5

42

Po

pu

lați

a ru

rală

Reg. Centru

1131230 1052544 1043943 1014363 1025138 -106092 -9,4

Alba 192706 172253 163216 159714 153984 -38722 -20,1

Brașov 163444 151006 152972 150012 157889 -5555 -3,4

Covasna 110327 109376 110002 110795 111348 1021 0,9

Harghita 190567 186878 185400 182034 182391 -8176 -4,3

Mureș 305909 292472 292062 275086 278881 -27028 -8,8

Sibiu 168277 140559 140291 136722 140645 -27632 -16,4

Sursa: Institutul Național de Statistică

Fig. 24

Tab. 18 Ponderea populației rurale

-%-

1990 1995 2000 2005 2010 Variație 2010/1990

Reg. Centru 39,5 39,2 39,5 40,0 40,6 1,1 pp Alba 44,8 42,3 41,1 42,0 41,3 -3,6 pp Brașov 23,5 23,5 24,3 25,2 26,4 2,9 pp Covasna 46,2 47,0 47,7 49,5 50,0 3,9 pp Harghita 52,3 53,9 54,2 55,6 56,1 3,8 pp Mureș 49,0 48,2 48,6 47,2 48,0 -1,0 pp Sibiu 33,1 31,3 31,6 32,3 33,1 0,0 pp Sursa: Institutul Național de Statistică

43

Fig. 25

Densitatea populației în mediul rural este destul de scăzută (36,7 loc/kmp. ), ca de altfel

densitatea generală a populației (74 loc./ kmp). La nivel județean, aceasta variază între

31,7 loc./kmp în județul Alba și 47,5 loc./kmp în județul Mureș.

Tab. 19 Densitatea populației

- loc./kmp -

Total Urban Rural

Reg. Centru 74,0 242,4 36,7

Alba 59,9 159,8 31,7

Brașov 111,4 358,7 38,0

Covasna 60,0 209,9 35,0

Harghita 48,9 149,4 32,1

Mureș 86,5 352,9 47,5

Sibiu 78,3 227,8 33,5


Structura pe vârste a populației rurale relevă o repartizare destul de echilibrată pe cele

3 grupe mari de vârstă, cu excepția județului Alba, unde populația vârstnică din mediul

rural depășește numeric populația tânără. Față de situația populației la nivel general

(ambele medii), indicatorii demografici derivați calculați pentru mediul rural pun în

evidență anumite dezechilibre între grupele de vârstă: raportul de dependență

demografică totală la nivel regional: 53% în mediul rural comparativ cu 42% pentru

ambele medii, raportul de dependență demografică a vârstnicilor: 25% în mediul rural

comparativ cu 20% pentru ambele medii. Rata îmbătrânirii este mai accentuată în

județul Alba (125% pentru mediul rural), la polul opus situându-se județele Sibiu și

Brașov (68% respectiv 76%). Prognozele demografilor arată o agravare a dezechilibrelor

44

între vârste, prin creșterea accentuată a proporției vârstnicilor, în special în mediul

rural.

Tab. 20 Structura pe grupe mari de vârste a populației totale și indicatorii demografici derivați - anul 2008 –

-%-

0-14 ani 15-64 ani 65 ani și peste

Rap. de dependență demografică

Rap. de dependență demografică al vârstnicilor

Rata îmbătrânirii demografice

Reg. Centru 322670 1479495 297739 42 20 92

Alba 55089 261882 56957 43 22 103

Brașov 83452 437449 75741 36 17 91

Covasna 37099 155374 30505 44 20 82

Harghita 53371 225926 45792 44 20 86

Mureș 93659 398864 88744 46 22 95

Sibiu 66719 302448 54439 40 18 82


Tab. 21 Structura pe grupe mari de vârste a populației rurale și indicatorii demografici derivați - anul 2008 –

-%-

0-14 ani 15-64 ani 65 ani și peste

Rap. de dependență demografică

Rap. de dependență demografică al vârstnicilor

Rata îmbătrânirii demografice

‰

Reg. Centru 184369 671033 168023 53 25 91

Alba 24600 100474 30695 55 31 125

Brașov 29514 104032 22395 50 22 76

Covasna 20544 73148 17726 52 24 86

Harghita 31730 120738 30123 51 25 95

Mureș 50020 179829 48083 55 27 96

Sibiu 27961 92812 19001 51 20 68


45

Fig. 26

Fig. 27

4.2. Evoluția principalilor indicatori ai mișcării naturale

Începând cu anul 1991, populația din mediul rural din Regiunea Centru a înregistrat în

fiecare an rate negative ale sporului natural, cea mai scăzută valoare atingându-se în

1996 (-3,7‰). Această evoluție a fost determinată atât de modificarea

comportamentului procreativ al populației cât și de modificarea treptată a structurii pe

46

grupe de vârste a populației, prin diminuarea ponderii populației feminine de vârstă

fertilă. La această situație se adaugă migrația internă și externă, care înregistrează de

asemenea un sold puternic negativ și afectează cu precădere populația tânără.

Previziunile demografilor arată o înrăutățire a indicatorilor demografici din mediul rural

din Regiunea Centru, în special în județul Alba (scădere accentuată a numărului

populației, creșterea dezechilibrelor între grupele de vârstă).

Tab 22 Evoluția principalilor indicatori ai mișcării naturale la nivelul mediului rural

-‰-

1990 1995 2000 2005 2010 2010/1990

Nat

alit

ate

Reg. Centru 14,3 12 12,7 11,9 11,2 -3,1 pm

Alba 12,6 11,1 11,3 10 8,2 -4,4 pm

Brașov 14,4 12,2 13,1 12,7 13,5 -0,9 pm

Covasna 15,1 11,7 13,2 13 12,1 -3 pm

Harghita 14,1 11,8 11,9 11,6 10,9 -3,2 pm

Mureș 14,7 11,9 13,3 11,9 11,1 -3,6 pm

Sibiu 15,2 13,5 13,6 13 11,8 -3,4 pm

Mo

rtal

itat

e

Reg. Centru 13,3 15 13,4 13,8 13 -0,3 pm

Alba 14,3 16,4 14,8 16,1 15,1 0,8 pm

Brașov 12,6 13,4 12,2 12,5 11,5 -1,1 pm

Covasna 14,1 14,3 12,8 12,6 13,3 -0,8 pm

Harghita 12,8 15,2 13,5 13,8 12,8 0 pm

Mureș 13,6 15,9 14,1 14,6 13,6 0 pm

Sibiu 12,3 13,7 12,1 11,7 11,1 -1,2 pm

Spo

r n

atu

ral

Reg. Centru 1 -3 -,7 -1,9 -1,8 -2,8 pm

Alba -1,7 -5,3 -3,5 -6,1 -6,9 -5,2 pm

Brașov 1,8 -1,2 0,9 0,2 2 0,2 pm

Covasna 1 -2,6 0,4 0,4 -1,2 -2,2 pm

Harghita 1,3 -3,4 -1,6 -2,2 -1,9 -3,2 pm

Mureș 1,1 -4 -,8 -2,7 -2,5 -3,6 pm

Sibiu 2,9 -0,2 1,5 1,3 0,7 -2,2 pm


47

Fig. 28

Fig.

4.3.Caracteristici culturale

Regiunea Centru are un pronunțat caracter multietnic și multiconfesional, aspect ce se

regăsește și la nivelul zonei rurale din regiune. Populația de etnie română din mediul

48

rural înregistrează ponderi ridicate în județele Alba, Sibiu și Brașov (90,1%, 88%

respectiv 79,4%) și o majoritate relativă în județul Mureș (49,2%). Județele Harghita și

Covasna înregistrează și în mediul rural o majoritate a populației de etnie maghiară (89%

respectiv 74,7%), Mureșul având o pondere a etnicilor maghiari de asemenea ridicată

(40,7%). Romii înregistrează cele mai ridicate ponderi în mediul rural din Mureș (9,9%),

Brașov (9,2%) și Sibiu (8,6%), iar etnicii germani sunt mai numeroși în comunele din

județul Sibiu (1,4%).

Tab. 23 Populația din mediul rural, după etnia declarată la recensământul din 2002

- persoane -

Români Maghiari Romi Germani Alte etnii Reg. Centru 581955 393469 68589 4834 533

Alba 146491 9552 6071 454 56

Brașov 121377 15788 14112 1537 108

Covasna 23185 82545 4626 40 57

Harghita 17934 162040 2039 28 98

Mureș 146101 120811 29300 746 134

Sibiu 126867 2733 12441 2029 80


Tab. 24 Structura etnică a populației din mediul rural, la recensământul din 2002

-%-

Români Maghiari Romi Germani Alte etnii

Reg. Centru 55,5 37,5 6,5 0,5 0,0

Alba 90,1 5,9 3,7 0,3 0,0

Brașov 79,4 10,3 9,2 1,0 0,0

Covasna 21,0 74,7 4,2 0,0 0,0

Harghita 9,8 89,0 1,1 0,0 0,0

Mureș 49,2 40,7 9,9 0,3 0,0

Sibiu 88,0 1,9 8,6 1,4 0,0


49

Fig. 29

Și în ce privește apartenența religioasă a rezidenților din mediul rural se constată o mare

diversitate, ortodoxia, romano-catolicismul și calvinismul deținând împreună 90,6% din

total. Romano-catolicii sunt numeroși în județele Harghita și Covasna, reformații în

județele Covasna și Mureș în timp ce locuitorii comunelor din Alba, Sibiu și Brașov sunt

într-o largă majoritate ortodocși.

Diversitatea etnică, lingvistică și religioasă este un ,,activ” important al regiunii, unul din

lucrurile ce o îmbogățesc și îi sporesc atractivitatea. Rezultatul conviețuirii multiseculare

a diverselor etnii este o cultură unică, cu elemente de originalitate care s-au păstrat

până în perioada contemporană.

Tab. 25 Populația din mediul rural , după confesiunea declarată la recensământul din 2002

- persoane -

Ortodocși Romano-catolici

Reformați Greco-catolici

Evanghelici Unitarieni Alte confesiuni

Reg. Centru

593996 196118 161054 13909 9842 29812 44649

Alba 141367 753 7330 4558 426 1382 6808

Brașov 127687 2616 4625 859 6466 3110 7559

Covasna 23784 40007 37344 85 137 4409 4687

Harghita 17542 129660 19693 189 45 12857 2153

Mureș 152572 22399 90350 5110 935 8007 17719

Sibiu 131044 683 1712 3108 1833 47 5723


50

Tab.26 Structura religioasă a populației din mediul rural la recensământul din 2002

- % -

Ortodocși Romano-catolici

Reformați Greco-catolici

Evanghelici Unitarieni Alte confesiuni

Reg. Centru

56,6 18,7 15,3 1,3 0,9 2,8 4,3

Alba 86,9 0,5 4,5 2,8 0,3 0,8 4,2

Brașov 83,5 1,7 3,0 0,6 4,2 2,0 4,9

Covasna 21,5 36,2 33,8 0,1 0,1 4,0 4,2

Harghita 9,6 71,2 10,8 0,1 0,0 7,1 1,2

Mureș 51,4 7,5 30,4 1,7 0,3 2,7 6,0

Sibiu 90,9 0,5 1,2 2,2 1,3 0,0 4,0


Fig. 30

4.4. Nivelul de instruire al populației Regiunii Centru

Analiza structurii populației de peste 10 ani după nivelul de instruire, conform datelor

recensământului din 2002, arată o predominanță a categoriei de persoane cu un nivel

inferior de educație (gimnazial și primar 45,1% din total), urmată de cea a persoanelor

cu un nivel mediu de educație (profesional, liceal și postliceal 43,7%), în timp ce

ponderea persoanelor cu un nivel superior de educație se ridică la doar 6,5% din

populație. Peste 105 mii persoane de peste 10 ani nu au absolvit nici măcar ciclul primar

de învățământ. În profil teritorial se constată o polarizare evidentă din acest punct de

51

vedere: județul Brașov are cea mai ridicată pondere a populației cu un nivel înalt de

educație și cea mai scăzută pondere a populației fără pregătire școlară, iar la polul opus

se situează Harghita și Covasna, județe în cape ponderea persoanelor care au absolvit o

instituție de învățământ superior se situează în jurul valorii de 4%.

Tab. 27 Populația de 10 ani și peste, după nivelul instituției de învățământ absolvite, la recensământul din 2002

- persoane -

Superior Postliceal sau de maiștri

Liceal Profesional Gimnazial Primar Fără școală

absolvită

Reg. Centru

147769 75405 506060 406738 631282 388790 105334

Alba 20695 11029 73592 60445 93693 66661 17537

Brașov 49206 20317 137371 96853 136948 74806 18775

Covasna 8318 5266 40692 31684 63976 36477 11580

Harghita 11697 8110 62011 52463 89788 52124 14048

Mureș 29343 16274 106859 94970 142324 101040 27665

Sibiu 28510 14409 85535 70323 104553 57682 15729


Tab. 28 Structura populației de peste 10 ani, după nivelul instituției de învățământ

absolvite

-%-

Superior Postliceal sau de maiștri

Liceal Profesional Gimnazial Primar Fără școală

absolvită

Reg. Centru 6,5 3,3 22,4 18,0 27,9 17,2 4,7

Alba 6,0 3,2 21,4 17,6 27,3 19,4 5,1

Brașov 9,2 3,8 25,7 18,1 25,6 14,0 3,5

Covasna 4,2 2,7 20,6 16,0 32,3 18,4 5,8

Harghita 4,0 2,8 21,4 18,1 30,9 18,0 4,8

Mureș 5,7 3,1 20,6 18,3 27,5 19,5 5,3

Sibiu 7,6 3,8 22,7 18,7 27,8 15,3 4,2


52

Fig. 31

4.5. Caracteristicile și evoluția pieței forței de muncă

La nivelul Regiunii Centru resursele de muncă totalizează 1669,4 mii persoane, în ușoară

creștere față de anul 1990. În resursele de muncă sunt incluse persoanele apte de

muncă, conform legislației în vigoare și persoanele sub și peste vârsta legală de muncă

aflate în activitate. La nivel județean, resursele de muncă au înregistrat ușoare scăderi în

3 județe: Sibiu, Brașov, Alba, în celelalte județe înregistrându-se creșteri. Rata de

activitate a resurselor de muncă înregistrat o descreștere accentuată la nivelul Regiunii

Centru (de la 79,5% în 1990 la 65,1% în 2010), tendință regăsită la nivelul fiecărui județ.

La nivel județean, rata de activitate a resurselor de muncă variază între 59,1%, în județul

Brașov și 71,3%, în județul Alba.

Tab. 29 Resursele de muncă și rata de activitate a resurselor de muncă

1990 1995 2000 2005 2010 2010/1990

Re

surs

ele

de

mu

ncă

(mii

)p

ers

oan

e)

Reg. Centru 1648,2 1597,4 1611,2 1652,8 1669,4 +21,2

Alba 246,1 238,5 238 246,1 244,3 -1,8

Brașov 423,7 399,7 403,4 411,8 415,9 -7,8

Covasna 137,5 139,4 142 146,4 145,9 +8,4

Harghita 208 204,6 206,6 209,2 209,9 +1,9

Mureș 340 352,5 352,9 364,2 371,8 +31,8

53

1990 1995 2000 2005 2010 2010/1990

Sibiu 292,9 262,7 268,3 275,1 281,6 -11,3 R

ata

de

act

ivit

ate

(%

)

Reg. Centru 79,5 80,6 73,6 65,8 65,1 -14,4 pp

Alba 83,5 84,9 85,8 74,7 71,3 -12,2 pp

Brașov 76,6 73,9 66,7 60,4 59,1 -17,5 pp

Covasna 78 88 71,4 63,9 61,5 -16,5 pp

Harghita 81,8 82,7 78,5 65,9 68,1 -13,7 pp

Mureș 83,1 84,4 75 68 66,7 -16,4 pp

Sibiu 75,2 76,4 69 63,8 66,2 -9,0 pp


Fig. 32

Fig. 33

54

Alți indicatori statistici importanți ce caracterizează piața muncii sunt mărimea

populației active și rata de activitate a populației în vârstă de muncă. Ambii indicatori au

evoluat pe un trend descendent, pe fondul întârzierii intrării tinerilor pe piața muncii și a

ieșirilor timpurii prin pensionarea anticipată sau prin alte căi. Populația activă a regiunii

a înregistrat o scădere de peste 220 mii persoane între 1990 și 2010, rata de activitate

reducându-se în aceeași perioadă cu 8 puncte procentuale.

Populația ocupată la nivel regional a înregistrat de asemenea o scădere importantă între

1990 și 2010, ajungând la 999,6 mii persoane la finele anului 2010. Corespunzător

acestei scăderi, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă s-a diminuat de la

69,2% în 1990 la 56,2% în 2010.

Tab. 30 Evoluția numărului populației active și a ratei de activitate a populației de

15-64 ani

1990 1995 2000 2005 2010 2010/1990

Po

pu

lați

a ac

tivă

(m

ii p

erso

ane

)

Reg. Centru 1310,5 1288,3 1186,3 1087,2 1087,1 -223,4

Alba 205,6 202,6 204,1 183,9 174,3 -31,3

Brașov 324,4 295,4 269,1 248,7 245,8 -78,6

Covasna 107,2 122,7 101,4 93,6 89,7 -17,5

Harghita 170,2 169,3 162,1 137,9 143 -27,2

Mureș 282,7 297,5 264,6 247,5 247,9 -34,8

Sibiu 220,4 200,8 185 175,6 186,4 -34

Rat

a d

e ac

tivi

tate

(%

)

Reg. Centru 69,1 80,6 73,6 65,8 61.1 -8,0

Alba 73,9 74,4 75,5 69,7 66.4 -7,5

Brașov 67,0 65,9 59,4 57,0 56.3 -10,7

Covasna 70,6 64,7 64,0 59,4 58.1 -12,5

Harghita 72,2 73,2 69,1 60,5 63.7 -8,5

Mureș 69,1 72,9 64,8 61,7 62.3 -6,8

Sibiu 65,9 66,3 59,8 58,5 61.4 -4,5


Tab. 31 Rata de activitate, rata de ocupare și rata șomajului în Regiunea Centru, în perioada 1997-2009

-%-

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Rata de activitate

Total 67,0 65,2 64,9 64,7 64,0 61,2 59,6 59,7 59,2 61,6 60,4 61,9 61,8

Urban 65,1 63,7 64,0 62,6 62,0 61,2 61,0 62,1 60,8 63,7 61,7 64,2 64,9

Rural 70,0 67,7 66,3 68,2 67,3 61,1 57,2 55,7 56,6 58,2 58,2 58,2 56,6

Rata de ocupare

Total 62,9 61,1 60,0 59,8 59,6 55,9 55,2 53,9 54,2 56,0 55,1 56,6 55,1

Urban 60,6 58,7 57,6 56,1 56,5 54,5 55,4 56,8 55,8 58,3 56,5 58,8 58,1

Rural 66,6 65,0 63,8 66,0 64,8 58,1 54,9 49,0 51,4 52,1 52,7 53,0 50,2

Rata șomajului BIM

55

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total 5,7 5,9 7,1 7,0 6,4 8,4 7,1 9,6 8,4 9,0 8,5 8,5 10,7

Urban 6,8 7,7 10,0 10,2 8,8 10,9 9,1 8,5 8,2 8,4 8,2 8,5 10,5

Rural 4,3 3,5 3,2 2,8 3,2 4,5 3,8 11,5 8,8 10,0 9,0 8,6 11,0


Tab. 32 Populația ocupată în profil teritorial, pe principalele activități ale economiei naționale, la finele anului 2009

- mii persoane -

Regiunea Centru

Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu

Total 1001,8 160 229,5 83,1 129,6 229,4 170,2 Agricultură, silvicultură, pescuit

242,9 49,7 31,2 23,7 41,9 68,8 27,6

Ind. extractivă 7,5 0,9 0,8 0,2 0,5 3 2,1 Ind. prelucrătoare 235,9 39,5 52,3 20,8 30 47,1 46,2 En. electrică, termică, apă caldă

7,9 1,2 2,1 0,3 0,7 2,3 1,3

Apă, salubritate, gestionarea deșeurilor

15,1 2,2 3,4 1,8 1,7 3,2 2,8

Construcții 66,5 6,7 24,8 3,6 6,1 13,3 12 Comerț 142,1 20,6 38,8 12,1 16,9 29,5 24,2 Transporturi 55,6 8,6 14,5 3,4 6 12,5 10,6 Hoteluri, restaurante 19,9 1,9 6,9 1,5 2,3 3,4 3,9 Comunicații 8 0,6 3,4 0,5 0,7 1,4 1,4 Intermedieri financiare, asigurări

11,1 1,3 2,7 0,8 1,1 2,5 2,7

Tranz. imobiliare 4,6 0,7 1,7 0,3 0,4 0,8 0,7 Activități profesionale, științifice și tehnice

14,1 2 4,8 1,2 1,6 2,4 2,1

Servicii administrative și servicii suport

19,8 1,7 6,3 1 1,8 3,1 5,9

Administrație publică și apărare

25,4 4,2 6,3 2,2 3,1 5,3 4,3

Învățământ 53,3 7,4 12,6 4,7 7,5 11,9 9,2 Sănătate 47,6 7,6 9,9 3,6 5,3 13,1 8,1 Activități culturale 8 0,7 2,3 0,8 0,8 1,9 1,5 Alte activități de servicii 16,5 2,5 4,7 0,6 1,2 3,9 3,6


56

Fig. 34

Tab. 33 Rata de activitate, rata de ocupare și rata șomajului în Regiunea Centru, pe nivele de educație și medii rezidențiale

- anul 2009 - -%-

Total Nivelul de educaţie

Superior Mediu Scăzut

Rata de activitate

Total 61,8 89,0 69,4 35,1

Urban 64,9 90,3 69,1 26,0

Rural 56,6 78,9 70,0 40,5

Rata de ocupare

Total 55,1 85,0 62,7 27,4

Urban 58,1 86,9 61,8 17,9

Rural 50,2 70,6 64,6 33,0

Rata şomajului BIM

Total 10,7 4,5 9,6 20,3

Urban 10,5 3,8 10,5 30,4

Rural 11,0 10,5 7,6 16,8


57

Tab. 34 Structura populației ocupate din Regiunea Centru pe medii rezidențiale, nivele de

instruire și grupe de vârstă, în anul 2009

-%- Total

populație ocupată

(mii pers.)

15-64 ani

Grupa de vârstă 65 și peste

15-24 25-34 35-44 45-54 55-64

Total

Total 996 98,3 7,9 29,5 28,6 22,4 9,9 1,7

Superior 153 99,8 4,7 41,9 27,2 17,4 8,6 0,2

Mediu 693 99,7 7,8 28,3 31,2 23,5 8,9 0,3

Postliceal de specialitate

sau tehnic de maiştri 56 99,4 5,5 35,4 19,3 24,6 14,6 0,6

Liceal 355 99,9 8,2 28,1 36,2 21,4 6.0 0,1

Profesional 282 99,5 7,9 27,0 27,4 26,0 11,2 0,5

Scăzut 150 90,5 11,3 22,9 17,8 22,1 16,4 9,5

Gimnazial 118 92,7 11,1 22,3 17,4 24,3 17,6 7,3

Primar sau fără şcoală absolvită

32 82,5 12,4 25,2 19,2 13,7 12,0 17,5

Urban

Total 642 99,7 6,0 31,5 28,8 24,1 9,3 0,3

Superior 138 99,8 4,5 42,0 27,3 17,6 8,4 0,2

Mediu 470 99,9 6,1 29,2 30,3 25,3 9,0 0,1



Liceal 262 100,0 6,7 29,7 34,7 22,6 6,3 -

Profesional 160 99,8 5,6 26,5 26,2 30,1 11,4 0,2

Scăzut 34 96,5 10,5 20,2 14,4 34,4 17,0 3,5

Gimnazial 30 97,6 10,9 18,7 14,1 36,6 17,3 2,4


1) 89,3 8,2 30,0 16,2 20,1 14,8 10,7

Rural

Total 354 95,8 11,3 26,0 28,3 19,1 11,1 4,2

Superior 15 99,5 6,3 40,8 27,1 15,2 10,1 0,5

Mediu 223 99,3 11,5 26,3 33,3 19,7 8,5 0,7



Liceal 93 99,8 12,4 23,7 40,4 18,0 5,3 0,2

Profesional 122 99,0 10,9 27,8 28,8 20,6 10,9 1,0

Scăzut 116 88,7 11,6 23,7 18,7 18,4 16,3 11,3

Gimnazial 88 91,0 11,1 23,5 18,5 20,2 17,7 9,0


28 81,4 13,1 24,4 19,6 12,7 11,6 18,6


58

Tab.35 Numărul mediu al salariaților din Regiunea Centru, pe medii rezidențiale, în anul 2004

- persoane -

Total Urban Rural Ponderea salariaților din

mediul rural (%)

Regiunea Centru 584955 512772 72183 12,3

Alba 88078 75865 12213 13,9

Brașov 159903 148619 11284 7,1

Covasna 49473 43375 6098 12,3

Harghita 56714 47048 9666 17,0

Mureș 124310 100700 23610 19,0

Sibiu 106477 97165 9312 8,7


Conform datelor Institutului Național de Statistică (Ancheta forței de muncă în

gospodării - AMIGO), rata de activitate a populației în vârstă de muncă din mediul rural

din Regiunea Centru a coborât de la 70,8% în anul 1996 la 52,7% în anul 2010, sensibil

mai redusă decât cea înregistrată în mediul urban – 64,2%. Această evoluție a fost

determinată de creșterea rapidă a unor categorii de persoane inactive (pensionarii).

Amintim faptul că în categoria populației inactive sunt incluși pensionarii, elevii și

studenții, casnicele, persoanele întreținute de stat, de alte organizații sau de membrii

familiei.

Rata de ocupare a populației în vârstă de 15-64 ani din mediul rural din Regiunea Centru

s-a redus în perioada 1996-2010 de la 66,2% la 47,9%, fiind de asemenea vizibil

inferioară celei înregistrate în mediul urban – 56,9%. Aceste valori sunt departe de rata -

țintă de ocupare (75% din populația de 20-64 ani), stabilită prin Strategia Europa 2020.

Această rată redusă de ocupare are multiple cauze: lipsa locurilor de muncă disponibile,

nivelul redus de diversificare al economiei rurale (dependența masivă de o singură

activitate – agricultura), lipsa spiritului antreprenorial și a cunoștințelor necesare inițierii

și conducerii unei afaceri pe cont propriu, lipsa unor măsuri eficiente de stimulare a

creării de noi locuri de muncă pe durată lungă în mediul rural, nivelul scăzut de pregătire

profesională și o concordanță redusă între oferta profesională a sistemului educativ și

cerințele în continuă schimbare ale pieței forței de muncă, nivelul incipient al formării

profesionale pe parcursul întregii vieți. În plus, datele statistice privind populația

ocupată s-ar putea să nu cuprindă toatele persoanele care lucrează în străinătate și deci

nivelul real al ocupării să fie mai mare decât cel rezultat din anchetele statistice. Chiar și

așa stând lucrurile, există o rată ridicată a sub-ocupării, iar situația locurilor de muncă

este continuare precară.

59

În ce privește forța de muncă salariată, cele mai recente date disponibile (anul 2004)

arată că doar 12,3% din numărul mediu al angajaților se găsesc în mediul rural, cifră net

inferioară ponderii populației rurale (cca 40%). La nivel județean, ponderi mai ridicate

ale salariaților din mediul rural se înregistrează în Mureș și Harghita (19,7% respectiv

17%), cele 2 județe având și o populație rurală mai numeroasă, iar cea mai scăzută

pondere se înregistrează în Brașov (7,1%), județ cu cea mai redusă populație rurală, în

termeni relativi. Această situație se datorează faptului că agricultura utilizează într-o

mică măsură forța de muncă salariată, bazându-se în primul rând pe celelalte categorii

ocupaționale. Astfel, la nivelul Regiunii Centru din cele 239,9 mii persoane ocupate în

agricultură și silvicultură, doar 10,6 mii au statutul de salariat, marea majoritate a celor

ce lucrează în acest sector fiind fie lucrători pe cont propriu, fie lucrători familiali

neremunerați.

Un indicator important ce cuantifică relația între partea activă și partea inactivă a unei

comunități este raportul de dependență economică, exprimând numărul de persoane

inactive sau aflate în șomaj ce revine la 1000 persoane ocupate. Acest indicator arată

practic ,,sarcina socială” ce revine, în medie, pe umerii persoanelor aflate în activitate.

Pentru Regiunea Centru, raportul de dependență în mediul rural din Regiunea Centru ,

în anul 2010, este de 1088‰, ceea ce înseamnă că fiecare persoană în activitate susține

1,1 persoane inactive sau în șomaj. În mediul urban acest raport este sensibil mai redus,

valoarea calculată pentru Regiunea Centru fiind de 757‰. Există un grad ridicat de

corelație între raportul de dependență demografică și raportul de dependență

economică, cel din urmă indicator fiind influențat de evoluția primului.

Tab. 36 Evoluția ratei de activitate în Regiunea Centru (Ancheta forței de muncă în gospodării – AMIGO)

-%-

Grupa de vârstă Mediul rezidențial

1996 2000 2005 2010

15-64 ani Total 68 64,7 59,2 59,8

Urban 66,2 62,6 60,8 64,2

Rural 70,8 68,2 56,6 52,7

15 ani și peste Total 60,8 58 50,5 50,5

Urban 57,8 55,4 52,8 55

Rural 64,9 61,7 47 43,8


60

Fig. 35

Tab. 37 Evoluția ratei de ocupare în Regiunea Centru (Ancheta forței de muncă în gospodării – AMIGO)

-%-

Grupa de vârstă Mediul rezidențial

1996 2000 2005 2010

15-64 ani Total 63,2 59,8 54,2 53,5

Urban 61,3 56,1 55,8 56,9

Rural 66,2 66 51,4 47,9

15 ani și peste Total 56,7 53,9 46,3 45,2

Urban 53,6 49,8 48,5 48,7

Rural 61,2 60 42,8 39,9


61

Fig. 36

5. Economia zonelor rurale din Regiunea Centru. Trăsături specifice

Principala caracteristică a zonelor rurale din România este dependența masivă de o

singură ramură economică - agricultura. Agricultura de semi-subzistență practicată în

majoritatea zonelor rurale din Regiunea Centru se caracterizează prin predominanța

exploatațiilor agricole de dimensiuni mici, forța de muncă îmbătrânită, ponderea

scăzută a muncii mecanizate în procesul de producție și, bineînțeles, o valoare scăzută a

veniturilor obținute. Pădurile reprezintă o altă resursă economică importantă, însă prin

valorificarea incompletă a masei lemnoase se obțin mai puține venituri decât în

majoritatea țărilor europene iar prin exploatarea într-o manieră nesustenabilă se pune

în pericol dezvoltarea economică durabilă a zonelor împădurite.

O situație atipică se întâlnește în comunele din preajma marilor orașe ale regiunii

(Șelimbăr, Cristian - Sibiu, Cristești - Târgu Mureș, Ciugud, Sântimbru – Alba Iulia,

comunele din zona metropolitană Brașov etc). Acestea au o infrastructură edilitară

relativ dezvoltată, o economie puternică și diversificată (întreprinderi industriale

moderne, servicii, depozite, zone comerciale moderne), funcționând ca o prelungire de

facto a orașelor propriu-zise.

În fine, turismul reprezintă o alternativă economică prea puțin exploatată în prezent.

Cele câteva localități rurale care au reușit valorificarea atuurilor naturale și antropice în

domeniul turismului (Moeciu, Bran, câteva comune din Mărginimea Sibiului, Rimetea

ș.a.) pot constitui modele de urmat pentru multe alte localități ce dispun de un potențial

turistic ridicat.

Fig. 37

62

6. Agricultura și silvicultura

Condițiile de climă, relief și sol, faptul că aproape jumătate din suprafața este ocupată

de zona montană, iar în depresiunile din răsăritul teritoriului se înregistrează în mod

obișnuit cele mai joase temperaturi din țară, ar putea fi considerați factori care să facă

din Regiunea Centru o zonă mai puțin propice pentru agricultură.

Cu toate acestea, agricultura își găsește condiții bune de dezvoltare în cea mai mare

parte a teritoriului. Chiar și în zona montană, suprafețe întinse de pășuni și fânețe

naturale sunt favorabile creșterii animalelor, iar clima mai rece și regimul pluviometric

specific fac, ca aici, să fie mai puțin simțite efectele perioadelor mai secetoase din

timpul anului. Fără a se putea face o delimitare strictă între zonele favorabile diferitelor

activități agricole se constată totuși o anumită distribuție a acestora în funcție de relief,

climă și sol. În estul și sudul-estul regiunii cultura principală este cartoful iar în arealele

colinare sunt condiții favorabile pomilor fructiferi. În zonele colinare mai joase, în cele

depresionare, precum și în luncile din centrul, sudul si sud-vestul regiunii se cultiva

grâul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahăr, legumele, plantele de nutreț. Podișul

Târnavelor, cu zona delimitată de municipiile Târnăveni, Mediaș, Blaj și cu arealul Sebeș

- Gârbova – Apold, ca și terenurile din jurul municipiilor Aiud și Alba Iulia sunt

cunoscute ca foarte favorabile culturii viței de vie.

Creșterea animalelor este relativ bine dezvoltată în toate județele regiunii, în zona

montană constituind principala activitate agricolă. Creșterea oilor, activitate tradițională

a locuitorilor din Munții Cindrelului, Munții Sebeșului și zona Branului, se află în ușor

63

declin în ultimul deceniu din cauza dificultăților privind valorificarea producției. Județele

Mureș și Harghita sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureșul având

și un puternic sector de creștere a porcinelor. Avicultura a înregistrat în ultimii ani un

puternic avânt prin construirea unor ferme mari, moderne, localizate cu precădere în

județele Alba și Brașov.

6.1. Resurse naturale

Suprafața agricolă a Regiunii Centru este de 1909,4 mii ha reprezentând 55,5% din

suprafața totală a regiunii si 13 % din suprafața agricolă a României. După modul de

folosință, structura suprafeței agricole se prezintă astfel: arabil 40,3%, pășuni 33,6 %,

fânețe 24,9 %, vii și pepiniere viticole 0,5%, livezi și pepiniere pomicole 0,7%.

Cele mai mari ponderi ale suprafețelor agricole se înregistrează în județele Mureș și

Harghita (61,1% respectiv 59,7% din suprafața totală), ultimul având, procentual, cele

mai întinse suprafețe de pășuni și fânețe (76,7% din suprafața agricolă), iar cea mai

redusă în Covasna (50,2%), județul cu cea mai mare suprafață acoperită de păduri și

vegetație forestieră (44,5% din suprafața totală).

Tab. 38 Modul de utilizare a terenurilor la 31 decembrie 2009

-ha- Suprafața

totală Suprafața agricolă

din care: Păduri și alte

terenuri cu

vegetație forestieră

Ape și bălți

Alte suprafețe Arabil Pășuni Fânețe Vii și

pepiniere viticole

Livezi și pepiniere pomicole

România 23839071 14684963 9422529 3313785 1528046 215382 205221 6752998 833226 1567884

Reg. Centru

3409972 1909376 769004 641985 475174 9080 14133 1248054 31746 220796

Alba 624157 328164 131608 119562 71585 4493 916 227853 6316 61824

Brașov 536309 282698 123749 97086 60440 3 1420 206056 5634 41921

Covasna 370980 186172 83327 60932 40899 - 1014 165161 2971 16676

Harghita 663890 396538 91716 146962 157060 35 765 236911 4254 26187

Mureș 671388 410250 221563 109618 72265 1879 4925 210123 6567 44448

Sibiu 543248 305554 117041 107825 72925 2670 5093 201950 6004 29740


64

Fig. 38

Tab. 39 Structura terenurilor după modul de utilizare la finele anului 2009

-%- Suprafața

totală Suprafața agricolă

din care: Păduri și alte

terenuri cu

vegetație forestieră

Ape și

bălți

Alte suprafețe Arabil Pășuni Fânețe Vii și

pepiniere viticole

Livezi și pepiniere pomicole

România 100 61,6 64,2 22,6 10,4 1,5 1,4 28,3 3,5 6,6

Reg. Centru

100 56,0 40,3 33,6 24,9 0,5 0,7 36,6 0,9 6,5

Alba 100 52,6 40,1 36,4 21,8 1,4 0,3 36,5 1,0 9,9

Brașov 100 52,7 43,8 34,3 21,4 0,0 0,5 38,4 1,1 7,8

Covasna 100 50,2 44,8 32,7 22,0 0,0 0,5 44,5 0,8 4,5

Harghita 100 59,7 23,1 37,1 39,6 0,0 0,2 35,7 0,6 3,9

Mureș 100 61,1 54,0 26,7 17,6 0,5 1,2 31,3 1,0 6,6

Sibiu 100 56,2 38,3 35,3 23,9 0,9 1,7 37,2 1,1 5,5


65

Fig. 39

Fig. 40

6.2. Resurse umane utilizate în agricultură

66

Populația ocupată în agricultură la sfârșitul anului 2010 număra 239,9 mii persoane,

reprezentând 24% din totalul populației ocupate a regiunii (față de 28,6% la nivelul

întregii țări), în scădere cu 12,9 puncte procentuale față de 1992. Proporțional, cea mai

numeroasă populație agricolă se găsește în județele Harghita (31,9% din populația

ocupată) și Alba (30,7% ), iar cea mai redusă în județele Brașov (13,4% ) și Sibiu (15,9%).

Forța de muncă salariată din acest sector s-a redus de 4,3 ori în perioada 1992-2010,

ajungând la 1,9% din numărul total de salariați (10,6 mii persoane). Ponderea salariaților

din agricultură în numărul total de salariați variază între 1,2% în județul Sibiu și 2,8% în

județul Alba.

Deși numeroasă, populația ocupată în agricultură are o vârstă medie ridicată, fiind

formată , de cele mai multe ori din persoane fără o pregătire de specialitate adecvată,

fapt resimțit mai acut la asimilarea noilor tehnologii de producție. De asemenea, celor

mai multor conducători de exploatații agricole individuale le lipsesc cunoștințele de bază

în domeniul organizării afacerilor.

Tab. 40 Populația ocupată în agricultură la sfârșitul anului 2009

- Mii persoane -

Populația ocupată totală

Populația ocupată în agricultură și

silvicultură

Salariați în agricultură și silvicultură

Regiunea Centru 999,6 239,9 10,6

Alba 156,8 48,2 2,1

Brașov 228,1 30,5 2,9

Covasna 80,7 23,2 1,2

Harghita 130,2 41,5 1,1

Mureș 228,2 68,6 1,9

Sibiu 175,6 27,9 1,4


67

Fig. 41

6.3. Resurse materiale

Suprafața amenajată pentru irigații în Regiunea Centru la sfârșitul anului 2008 era de

doar 15045 hectare (2% din suprafața arabilă), din care peste jumătate se află în două

județe: Covasna (4756 ha) și Alba (4514 ha). Din totalul suprafeței amenajate pentru

irigații doar 961 hectare au fost efectiv irigate în anul 2008. Mult mai întinse sunt

suprafețele pe care s-au realizat lucrări de desecare – 189958 hectare – din care 75164

hectare se găsesc în județul Brașov, ca și cele pe care s-au executat lucrări de combatere

a eroziunii solului - 274683 hectare -, din care 79433 ha în județul Sibiu și 63510 ha în

județul Mureș.

Tab. 41 Suprafețele agricole amenajate pentru irigații și cele supuse lucrărilor de

combatere a eroziunii

-ha-

Suprafața agricolă

Suprafața supusă lucrărilor pt. combaterea

eroziunii solului

Suprafața supusă

lucrărilor de desecare

Suprafața amenajată pt. irigații

Suprafața irigată în anul

2008

Regiunea Centru 1909376 274683 189958 15045 961

Alba 328164 40382 10710 4514 -

Brașov 282698 48013 75164 2632 -

Covasna 186172 8078 41801 4756 961

68

Harghita 396538 35267 20336 - -

Mureș 410250 63510 13266 689 -

Sibiu 305554 79433 28681 2454 -


Parcul de tractoare şi mașini agricole din Regiunea Centru număra, în anul 2009, 22657

tractoare agricole fizice (12,8 % din parcul de tractoare al țării), 18230 pluguri pentru

tractor (12,8 % din parcul național), 6518 semănători mecanice (9,5 % din total) şi 2882

combine autopropulsate (11,6 % din parcul naţional). Față de anul 1990 numărul

tractoarelor a crescut de 1,6 ori, numărul plugurilor de 2,5 ori, iar numărul

semănătorilor de 2,1 ori, numărul combinelor scăzând cu 27,5 %.

Suprafața medie ce revine unui tractor, de 34 hectare, este cea mai redusă din România.

Suprafața arabilă ce revine unui tractor, în județele Covasna și Brașov, este de doar 26

respectiv 20 hectare.

Tab. 42 Parcul de mașini agricole la finele anului 2009

-nr-

Tractoare fizice

Pluguri pt. tractor

Cultivatoare mecanice

Semănători mecanice

Combine pt. recoltat cereale

Combine pt. recoltat furaje

Regiunea Centru

22657 18230 3627 6518 2882 163

Alba 3493 2930 509 1422 543 28

Brașov 4700 3663 1032 980 379 28

Covasna 4233 3406 906 835 370 53

Harghita 2357 1744 272 399 347 12

Mureș 5232 4482 573 2109 946 32

Sibiu 2642 2005 335 773 297 10


În anul 2008 s-au aplicat 34040 tone îngrășăminte chimice pe o suprafață de 615758 ha

(32,3% din suprafața agricolă a regiunii). Cantitatea medie de îngrășăminte chimice la

hectar raportată la suprafața agricolă a regiunii, este de 18 kg (17 kg la nivelul întregii

țări). Diferențele intraregionale sunt semnificative: în Brașov și Covasna cantitatea

medie/hectar suprafață agricolă este de 27 kg respectiv 26 kg, în timp ce în Sibiu este de

doar 8 kg.

Raportată la suprafața pe care s-a aplicat, cantitatea medie de îngrășăminte chimice

utilizată este de 55 kg/ha la nivel regional. Se constată și în această privință discrepanțe

între județele regiunii: cea mai mare cantitate medie la hectar se înregistrează în

județele Brașov (90 kg/ha) și Harghita (86kg/ha), iar cele mai reduse în Sibiu și Alba (45

respectiv 47 kg/ha).

69

În anul 2008 s-au aplicat îngrășăminte naturale pe 109761 hectare (5,8% din suprafața

agricolă), cantitatea folosită fiind de 3780885 tone.

Tab. 43 Îngrășămintele utilizate în agricultură în anul 2008

Îngrășăminte chimice utilizate

(t)

Suprafața pe care s-au

aplicat îngrășăminte chimice (ha)

Îngrășăminte chimice/ suprafața cultivată

(kg)

Îngrășăminte chimice/

supr. pe care s-au aplicat

îngrășăm (kg)

Îngrășăminte naturale utilizate

(t)

Suprafața pe care s-au

aplicat îngrășăminte naturale (ha)

Regiunea Centru

34040 615758 64 55 3780885 109761

Alba 4565 74463 47 61 721200 18030

Brașov 7545 167673 90 45 1158400 28960

Covasna 4820 84100 66 57 204000 5100

Harghita 4980 51526 86 97 671500 21904

Mureș 9722 192287 59 51 569690 18565

Sibiu 2408 45709 45 53 456095 17202


Recensământul general agricol desfășurat la sfârșitul anului 2010 oferă un tablou mai

detaliat al situației din agricultură, completând informațiile statistice curente . Conform

datelor recensământului agricol, numărul exploatațiilor agricole din Regiunea Centru era

de 393749, din care 374293 exploatează suprafețe agricole. Suprafața medie ce revine

pe o exploatație agricolă, la nivel regional, era de 4,13 hectare, respectiv 4,34 hectare în

cazul exploatațiilor ce utilizează suprafețe agricole. Cea mai ridicată suprafață medie se

înregistrează în județul Brașov, iar cele mai mici medii se înregistrează în județele Alba și

Mureș. Exploatațiile individuale formează 98,6% din cele aproape 394 mii exploatații,

exploatațiile cu personalitate juridică reprezintă 1,1% din totalul exploatațiilor, iar

întreprinderile individuale sau familiale 0,3% din total. Suprafețele agricole deținute de

exploatațiile juridice totalizează 1133060 hectare, reprezentând 54,8% din totalul

suprafețelor agricole, în timp ce exploatațiile cu personalitate juridică dețineau 44,4%

din suprafața agricolă a Regiunii Centru.

Conform rezultatelor centralizate ale recensământului, suprafața agricolă neutilizată la

nivelul Regiunii Centru era de 104435 hectare, repartizată în aproape egal între

exploatațiile individuale și exploatațiile cu personalitate juridică. Pe județe, cea mai mică

suprafață neutilizată se găsea în Covasna (525 ha), iar cele mai întinse în județele Sibiu,

Brașov și Alba.

Tab. 44 Numărul exploatațiilor agricole și suprafețele utilizate, conform datelor

Recensământului general agricol 2010

Total Expl. agricole Suprafața Suprafața agricolă medie

70

exploatații agricole

care utilizează suprafețe agricole

agricolă (ha)

(ha)

Pe o expl. agricolă

Pe o expl. agr. ce utilizează

supr. agricolă Reg. Centru 393749 374293 1626141 4,13 4,34

Alba 80210 75951 269904 3,36 3,55

Brașov 43947 38803 225942 5,14 5,82

Covasna 40947 39637 180053 4,40 4,54

Harghita 72286 68470 358344 4,96 5,23

Mureș 105504 102368 348179 3,30 3,40

Sibiu 50846 49064 243718 4,79 4,97

Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul general agricol 2010

Fig. 42, 43

71

Fig. 44

Tab. 45 Numărul exploatațiilor agricole înregistrate la recensământul din 2010, pe

principalele categorii

-ha-

Total Exploatații agricole

individuale

PFA, întreprinderi

individuale, într. familiale

Expl. cu personalitate

juridică

România 3856245 3820393 5183 30669 Reg. Centru 393749 388350 1021 4378 Alba 80210 79003 405 802 Brașov 43947 43206 16 725 Covasna 40956 40344 145 467 Harghita 72286 71220 339 727 Mureș 105504 104364 74 1066 Sibiu 50846 50213 42 591


Tab. 46 Mărimea suprafețelor utilizate, pe categorii de exploatații

-ha-


individuale

PFA, întreprinderi individuale,

întrep. familiale


juridică

România 13298191 7154137 291200 5852854

Reg. Centru 1626141 1001861 14708 609572

Alba 269904 163237 3336 103331

72


individuale


întrep. familiale


juridică

Brașov 225942 125893 124 99925

Covasna 180053 109811 3303 66938

Harghita 358345 196121 5319 156904

Mureș 348179 257539 1512 89129

Sibiu 243718 149260 1114 93344


Tab. 47 Mărimea suprafețelor totale deținute, pe categorii de exploatații

-ha-


individuale


întrep. familiale


juridică

România 15866977 8193965 294183 7378829

Reg. Centru 2066151 1133060 15530 917561

Alba 373513 201344 3722 168447

Brașov 290792 139531 126 151136

Covasna 223688 119963 3589 100136

Harghita 45993 226973 5410 253610

Mureș 411044 283963 1563 125517

Sibiu 281120 161287 1119 118715


Tab. 48 Mărimea suprafețelor agricole neutilizate, pe categorii de exploatații

-ha-


individuale


întrep. familiale


juridică România 565757 311860 1054 252843

Reg. Centru 104435 53459 72 50905

Alba 22496 15778 62 6657

Brașov 24050 10132 1 13917

Covasna 525 444 - 81

Harghita 13940 5532 8 8401

Mureș 17318 12723 - 4596

Sibiu 26106 8850 1 17254


73

Fig. 45

Un număr semnificativ din cele aproximativ 394 mii exploatații agricole din Regiunea

Centru dețineau efective de animale. Astfel, în 235 mii exploatații au fost înregistrate

păsări, cca 145 mii exploatații dețineau porcine, aproximativ 72 mii exploatații creșteau

bovine, aproape 56 mii gospodării aveau ovine și în peste 52 mii erau înregistrate

cabaline. Numărul total de animale înregistrate a fost de 1,8 milioane în cazul ovinelor,

530 mii în cazul porcinelor, 319 mii în cazul bovinelor și aproape 8,2 milioane în cazul

păsărilor. La nivel județean, cele mai multe bovine s-au înregistrat în Mureș și Harghita,

cel mai mare șeptel de ovine în Sibiu, cele mai multe porcine în județul Mureș, iar la

păsări pe primele locuri s-au clasat județele Brașov și Alba.

Tab. 49 Numărul exploatații agricole ce dețin animale

-nr-

Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Familii de albine

România 726057 271266 176353 1649478 2660387 466767 42630

Reg. Centru

71771 55986 11894 145395 234872 52589 4422

Alba 15324 6962 1843 33743 55197 7300 1139

Brașov 9936 7974 1046 12661 25076 5959 611

Covasna 7884 8065 1256 15985 23637 7343 253

Harghita 16826 12897 2873 21025 35194 12740 608

Mureș 14490 13695 3619 42287 67006 11268 1054

Sibiu 7311 6393 1257 19694 28762 7979 757


74

Fig. 46

Tab. 50 Efectivele de animale înregistrate la recensământul general agricol din 2010

-nr-

Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Familii de albine

România 1985177 8385749 1236947 5387440 78866755 604188 1283204

Reg. Centru

318969 1809178 109381 529789 8181201 71970 184793

Alba 62402 300322 14645 100687 2048456 9686 45910

Brașov 54793 339858 14595 79861 2496959 9042 33078

Covasna 35408 162975 9570 54668 384656 10805 8129

Harghita 63067 160895 19025 51034 488947 18212 23018

Mureș 66834 333880 32850 141491 1868204 13268 46470

Sibiu 36465 511248 18696 102048 893979 10957 28188


6.4. Valoarea producției agricole

Valoarea producției agricole a Regiunii Centru, în anul 2009, a fost de 7679,6 mii lei,

reprezentând 12,8% din valoarea producției agricole a României (12,4% din valoarea

producției vegetale, 13,7% din valoarea producției animale și 3,2% din serviciile agricol.

Cu această pondere Regiunea Centru se situează pe locul al 5-lea între regiunile de

dezvoltare ale țării. Mureșul este județul cu cea mai mare pondere din valoarea

producției agricole regionale (24,1%), Harghita, cu cea mai redusă pondere (12,7%)

75

ocupă ultimul loc, celelalte județe deținând ponderi mai mici de 20% din valoarea

producției agricole regionale.

Sectorul vegetal deține 57,8 % din totalul producției agricole a regiunii, comparativ cu

59,6 % la nivel național. Sectorul privat are o pondere covârșitoare – 97,3 % din valoarea

producției agricole regionale, fiind apropiat de media națională (97,2%).

Tab. 51 Valoarea producției agricole obținute în anul 2009

-lei -

Total Vegetală Animală Servicii România 59928386 35735477 23441606 751303

Reg. Centru 7679615 4441608 3213766 24241

Alba 1482876 747585 726908 8383

Brașov 1283620 683612 590815 9193

Covasna 1089438 747314 340658 1466

Harghita 974070 582625 389333 2112

Mureș 1851946 1169655 680614 1677

Sibiu 997665 510817 485438 1410


Fig. 47

Ponderea agriculturii în PIB a scăzut vertiginos în ultimii ani, de la 19,3% in 1993 la 7,0%

în 2008, aceeași evoluție înregistrându-se și la nivel național. Se remarcă ponderea mare

a consumului intermediar în totalul producției agricole atât la nivel regional (50,4%) cât

și la nivel național (53%).

76

Productivitatea muncii în agricultură în anul 2008, de 16529 lei/pers./an, era cu 17%

peste cea înregistrată la nivelul întregii țări. Raportată la productivitatea muncii pe

ansamblul economiei, productivitatea muncii în agricultură era de 3 ori mai redusă, iar

la nivel național de 3,7 ori. Nu se poate stabili o tendință generală a productivității

muncii în agricultură, deoarece producția și implicit productivitatea sunt influențate

puternic de variațiile climatice, semnificativ în acest sens fiind anii 2000 și 2007, în care

s-au înregistrat secete puternice.

6.5. Sectorul vegetal

În anul 2009 au fost cultivate doar 72,3% din totalul suprafeței arabile. Suprafețele

cultivate cu cereale dețin cea mai mare pondere: 59,3% din total (principalele culturi

sunt în ordine: porumbul, grâul și secara, orzul si orzoaica). Urmează furajele (23,7%),

plantele tehnice (cartoful: 10,9% din total și sfecla de zahăr: 1,4%) și legumele (3,4% din

suprafețele cultivate). Influențate de mărimea suprafețelor cultivate și de producțiile

medii la hectar, producțiile vegetale au avut o evoluție fluctuantă de-a lungul perioadei

1990-2009. Putem totuși desprinde o evoluție descendentă în cazul producțiilor de grâu-

secară, orz și sfeclă de zahar și o evoluție ascendentă în cazul producțiilor de porumb și

de legume. Comparativ cu anul 1990 au înregistrat scăderi semnificative producțiile de

orz-orzoaică (-64%), grâu-secară (-47,5%), sfeclă de zahăr (-34,7%). Creșteri importante

s-au înregistrat la porumb (+68,2%), legume (+38,6%) și cartofi (+15,7%).

Tab. 52 Suprafețele agricole cultivate în anul 2009 (principalele produse)

-ha-

Suprafața cultivată

totală

Grâu + secară

Orz + orzoaică

Porumb Legumi-noase

Cartofi Sfeclă de zahăr

Floarea soarelui

Legume Furaje

România 7884101 2164347 517513 2338766 38477 255244 21329 766080 267130 826301

Reg. Centru

556248 111194 48103 137923 690 60439 7696 6481 18670 131895

Alba 101702 19627 7118 34994 83 6704 380 3062 4450 21941

Brașov 87263 18628 7936 9299 132 13919 2092 - 1001 27180

Covasna 80501 22741 11319 4564 59 16497 2585 - 1426 18451

Harghita 56832 10826 7722 3396 1 11253 276 - 1097 16531

Mureș 174528 31199 11214 61685 255 7283 1606 3066 7277 38867

Sibiu 55422 8173 2794 23985 160 4783 757 353 3419 8925


Tab. 53 Producția vegetală obținută în anul 2009 la principalele culturi

77

-tone-

Grâu + secară

Orz + orzoaică

Porumb Legumi-noase


Floarea soarelui

Legume Furaje

România 5235485 1182062 7973258 52918 4003980 816814 1098047 3901862 12359694

Reg. Centru

309235 91294 527681 1273 1056585 318397 9278 272094 2220856

Alba 41039 9621 129045 98 89747 15103 4617 65944 347334

Brașov 56509 18535 28910 263 265115 73578 - 8600 417134

Covasna 74418 26101 20837 64 317294 120902 - 28863 356704

Harghita 26352 13623 14711 1 182376 8441 - 17418 213318

Mureș 89136 18313 249422 661 118232 72789 4316 103823 727602

Sibiu 21781 5101 84756 186 83821 27584 345 47446 158764


Fig. 48

78

Fig. 49

Puternic influențate de factorii naturali (sol, climă), producțiile medii la hectar sunt în

general scăzute. Comparativ cu mediile pe țară, în anul 2009, producțiile medii la nivel

regional au fost mai mari la toate culturile importante : grâu (+15%), porumb (+12,2%),

sfeclă de zahăr (+8%), cartofi (+11,4%), leguminoase (+34,2%), furaje (+12,6%).

Tab. 54 Producția medie obținută în 2009 la principalele culturi agricole

-Kg/ha-

Grâu, secară

Orz, orzoaică

Porumb Legumi-noase


Floarea soarelui

Legume Furaje

România 2419 2284 3409 1375 15687 38296 1433 14607 14958

Reg. Centru

2781 1898 3826 1845 17482 41372 1432 14574 16838

Alba 2091 1352 3688 1181 13387 39745 1508 14819 15830

Brașov 3034 2336 3109 1992 19047 35171 - 8591 15347

Covasna 3272 2306 4566 1085 19233 46771 - 20241 19333

Harghita 2434 1764 4332 1000 16207 30583 - 15878 12904

Mureș 2857 1633 4043 2592 16234 45323 1408 14267 18720

Sibiu 2665 1826 3534 1163 17525 36439 977 13877 17789


Suprafaţa ocupată de vii şi pepiniere viticole este redusă (doar 0,5 % din suprafața

agricolă, comparativ cu 1,5 % la nivel național). Regiunea Centru deţine 2,7 % din

suprafața ocupată cu vii pe rod a României și 2,5% din producția națională de struguri.

Viile din Regiunea Centru se remarcă prin ponderea mare deținută de soiurile nobile (76

79

% din total față de doar 50,9 % la nivelul întregii țări). Județul Alba deține 75,9 % din

suprafața ocupată cu vii a regiunii şi 79,3 % din producţia regională de struguri.

Tab. 55 Suprafața viilor și producția de struguri în anul 2009

Suprafața viilor pe rod (ha)

Producția de struguri (tone)

Producția medie de struguri (kg/ha)

Vii altoite Vii hibride Vii altoite Vii hibride Vii altoite Vii hibride România 93926 90513 587501 402731 6255 4449

Reg. Centru 3806 1199 19518 4754 5128 3965

Alba 3245 552 17281 1973 5325 3574

Brașov - - - - - -

Covasna - - - - - -

Harghita - - - - - -

Mureș 523 328 2034 1413 3889 4308

Sibiu 38 319 203 1368 5342 4288


Fig. 50, 51

În anul 2009 s-au obţinut în Regiunea Centru 138545 tone fructe (10,5 % din producția

de fructe a României). Merele dețin ponderea cea mai mare (61,7%), urmate de prune

(27,1%), ordinea fiind inversă la nivel național. 46 % din producţia regională de fructe a

fost obținută într-un singur județ – Mureșul.

Tab. 56 Suprafața livezilor în anul 2009

-ha-

Suprafața ocupată de

livezi

Producție totală

Din care:

Prune Mere Pere Cireșe și vișine

Nuci

România 205221 1322977 533691 517491 66111 67874 38329

80

Reg. Centru 14133 138545 37601 85439 4993 4377 3636

Alba 916 22296 7762 9439 1503 1303 994

Brașov 1420 5458 2679 1195 772 184 309

Covasna 1014 17510 11328 4710 185 865 405

Harghita 765 8342 3339 4152 543 153 116

Mureș 4925 63710 8575 49670 1658 1439 1618

Sibiu 5093 21229 3918 16273 332 433 194


Fig. 52, 53

6.6. Sectorul zootehnic

La sfârșitul anului 2009, Regiunea Centru deținea 19,5 % din efectivul de ovine al

României, 14,4% din efectivul de bovine, 10,5% din efectivul de porcine şi 11,2% din cel

de păsări. Numărul de animale ce revin la 100 ha teren (suprafață arabilă + pășuni şi

fânețe) în Regiunea Centru, în anul 2009, este de 19 bovine (18 la nivel naţional) şi 99

ovine si caprine (71 la nivelul întregii țări). La 100 ha teren arabil revin 79 porcine, față

de 61 la nivel național.

În perioada 1990-2009 se constată o scădere continuă a efectivelor de animale. Astfel,

numărul de bovine la sfârșitul anului 2009, de 360 mii capete, este cu 51,6% mai mic

față de sfârșitul anului 1990, numărul de porcine, de 608 mii capete, este cu 31,1% mai

mic, numărul de ovine si caprine, de 1872 mii capete este cu 5% mai scăzut, iar efectivul

de păsări, de 9345 mii capete, cu 31% mai redus.

81

Tab. 57 Efectivele de animale la 31 decembrie 2009

-Capete- Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Păsări Albine

(familii)

România 2512296 5793415 9141482 917304 763988 83843079 1057186

Reg. Centru

360448 607591 1785165 86645 82024 9345447 154062

Alba 68362 138729 276465 7557 12091 3637168 31745

Brașov 52357 115987 259052 12431 9120 2203641 24650

Covasna 40730 48558 195527 10436 12961 652030 6672

Harghita 76774 45368 169228 13259 18820 428062 15045

Mureș 73837 160017 333988 24501 16597 1692333 48787

Sibiu 48388 98932 550905 18461 12435 732213 27163


Fig. 54

82

Fig. 55

Tab. 58 Animale ce revin la 100 hectare teren

Bovine12 Porcine13 Ovine14

România 18 61 71

Reg. Centru 19 79 99

Alba 21 105 88

Brașov 19 94 97

Covasna 22 58 111

Harghita 19 49 46

Mureș 18 72 89

Sibiu 16 85 191


12

Nr. animale la 100 ha teren arabil + pășuni+ fânețe 13

Nr. animale la 100 ha teren arabil 14

Nr. animale la 100 ha teren arabil + pășuni+ fânețe

83

Fig. 56

Regiunea Centru deține ponderi însemnate la principalele produse de origine animală:

17,9% din producţia de lână a României, 14,6 % din producţia de lapte, 14,3 % din

producţia de carne, 10% din producţia națională de ouă. Comparativ cu anul 1990, în

anul 2009 s-au înregistrat scăderi la următoarele produse: carne (-12,6%), ouă (-30,8%),

și creșteri la producția de lapte de vacă şi bivoliță (+38,8%).

Tab. 59 Producția agricolă animală realizată în anul 2009

Carne ( tone15)

Lapte (mii hl.)

Lână (tone)

Ouă (mil.)

Miere (tone)

România 1443548 56383 22352 6211 19937

Reg. Centru 206419 8229 4003 619 3207

Alba 63894 1600 838 168 563

Brașov 55775 1104 633 105 631

Covasna 15609 1052 404 59 76

Harghita 10174 1587 321 53 266

Mureș 36416 1713 669 136 1190

Sibiu 24551 1173 1138 98 481


15

Tone greutate în viu

84

Fig. 57

6.7. Valorificarea produselor agricole

Valorificarea producției agricole constituie una din problemele cele mai importante cu

care se confruntă majoritatea producătorilor agricoli. Lipsa de organizare a

producătorilor, insuficienta dezvoltare a structurilor specifice și a pieței agricole interne

precum și insuficienta reglementare a relației producător - vânzător induc o stare de

permanentă nesiguranță în ce privește valorificarea produselor agricole obținute. Cei

mai afectați sunt micii producători agricoli, care formează marea majoritate a

producătorilor agricoli și dețin cea mai mare parte din suprafețele agricole. Una din

problemele majore cu care se confruntă aceștia este lipsa unor sisteme locale sau

regionale de colectare a produselor agricole precum și insuficiența spațiilor adecvate de

stocare. Lipsa asociațiilor, a organizațiilor de profil precum și imaturitatea piețelor de

produse agricole limitează accesul micilor producători și îi adesea într-o poziție de

inferioritate în relațiile comerciale cu marii intermediari de produse agricole sau cu

retailerii importanți. Fragmentarea excesivă a producției agricole, producțiile individuale

reduse, variabilitatea acestora, costurile ridicate de transport al produselor agricole,

alături de lipsa, în multe cazuri a certificării produselor determină scăderea interesului

marilor procesatori pentru produsele agricole locale.

Costurile ridicate de producție, lipsa unor reglementări economice favorabile (ex.

stabilirea unor prețuri minime de intervenție) și concurența puternică din partea

importatorilor sunt de asemenea obstacole ce limitează accesul micilor producători pe

piața internă.

85

Succesul marilor producători privați (între care se numără și câțiva investitori străini) ce

activează în Regiunea Centru pune în evidență avantajele agriculturii la scară mare, a

integrării producției agricole și implicit ale optimizării costurilor.

De asemenea, există un număr semnificativ de mici producători agricoli care să-și aducă

exploatația agricolă în zona profitabilității, fie prin procesarea propriilor produse, de

multe ori sub marca unor produse tradiționale sau produse ecologice, fie încheind

contracte avantajoase cu marii procesatori sau retaileri de produse agricole.

Exporturile de produse agricole din Regiunea Centru se mențin la valori încă scăzute,

deși în ultimii ani se înregistrează un reviriment al acestora și pătrunderea pe piața

europeană.

Industria alimentară a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimii ani în toate județele

Regiunii Centru. Disponibilitatea și varietatea materiei prime locale, costurile de

transport reduse, existența unei piețe locale de desfacere de dimensiuni apreciabile,

orientarea consumatorilor către produsele autohtone au fost atuuri importante

valorificate de către investitorii în domeniu.

Regiunea Centru deținea în anul 2006 ponderi semnificative la nivel național la câteva

din produsele alimentare de bază: brânzeturi (45,7% din producția României), lapte de

consum (31,4%) - pentru ambele produse regiunea ocupă primul loc la nivel național, în

timp ce la carne (16,3% din producția națională) și preparate din carne (14,1%) ocupă

poziția secundă.

Tab. 60 Producția fizică a principalelor produse ale industriei alimentare în 2006

Carne (tone)

Preparate din carne

(tone)

Lapte de consum

(hl)

Brânzeturi (tone)

Bere16 (mii hl)

Zahăr rafinat (tone)

România 265105 289860 1600046 61086 … 539134

Reg. Centru 43249 40822 503006 27943 5157 24111

Alba 17922 19537 115863 877 1576 -

Brașov 14646 11380 47867 1289 783 8304

Covasna 4783 1264 32769 3855 - -

Harghita 664 2940 60295 4386 1611 -

Mureș 3992 3018 242047 17137 1161 15807

Sibiu 1242 2683 4165 399 26 -


16

Date aferente anului 2008

86

Tab. 61 Ponderea Regiunii Centru și a județelor componente în producția națională la

principalele produse ale industriei alimentare

-%-

Carne Preparate din carne

Lapte de consum

Brânzeturi Zahăr rafinat

Reg. Centru 16,3 14,1 31,4 45,7 4,5 Alba 6,8 6,7 7,2 1,4 0,0 Brașov 5,5 3,9 3,0 2,1 1,5 Covasna 1,8 0,4 2,0 6,3 0,0 Harghita 0,3 1,0 3,8 7,2 0,0 Mureș 1,5 1,0 15,1 28,1 2,9 Sibiu 0,5 0,9 0,3 0,7 0,0


Numărul mediu al salariaților din industria alimentară și a băuturilor a depășit 28000

persoane în anul 2008, reprezentând 4,4% din totalul salariaților la nivelul Regiunii

Centru. Pe județe, cele mai ridicate ponderi s-au înregistrat în Harghita și Covasna,

județe în care îmbutelierea apelor minerale reprezintă o activitate economică deloc

neglijabilă , urmate de județul Alba. Majoritatea firmelor din industria alimentară se

încadrează în categoria întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor, aria acestora de

răspândire fiind întreaga regiune. Sunt reprezentate toate subramurile industriei

alimentare, de la morărit și panificație la industria băuturilor alcoolice.

Tab. 62 Numărul mediu de salariați din industria alimentară și a băuturilor (2008)

-persoane -

Industria alimentară

Industria băuturilor

Ponderea în numărul total de salariați (%)

Reg. Centru 22702 5309 4,4 Alba 4136 747 5,3 Brașov 5643 471 3,6 Covasna 2797 420 6,3 Harghita 2709 2238 7,3 Mureș 3992 701 3,6 Sibiu 3425 732 3,4


Câteva din firmele din Regiunea Centru ce activează în industria alimentară și a

băuturilor au depășit limitele regiunii și chiar granițele țării. Dintre cele mai importante

amintim:

Industria morăritului și panificației: Boromir, Harmopan

Industria laptelui și produselor lactate: Albalact, Prodlacta Brașov, Covalact,

Lactate Harghita, Hochland România, Industria Laptelui Mureș, Alpin Lux

87

Industria cărnii și a produselor din carne: Transavia, Elit, Lefrumarin, Primacom,

Scandia Română, Salconserv

Conservarea legumelor: Prefera Foods

Industria zahărului: Fabrica de Zahăr Bod, Zahărul Luduș

Industria băuturilor: Jidvei, Heineken, Bere Mureș

Tab. 63 Exporturile de produse agricole ale Regiunii Centru în anul 2010

-mii euro - Reg. Centru Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu

Total exporturi 4886473 690580 1659210 233249 252195 607020 1444219

Total produse agricole și alimentare exportate

116938 21520 48699 16674 7381 13460 9204

Animale vii și produse animale

74933 13774 33199 14988 3527 5057 4388

Produse vegetale 13692 3151 1314 1106 2102 5261 758

Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale

2336 6 2309 - 2 6 13

Produse alimentare, băuturi, tutun

25977 4589 11877 580 1750 3136 4045

Ponderea produselor agroalimentare în totalul exporturilor (%)

2,4 3,1 2,9 7,1 2,9 2,2 0,6


Balanța comercială externă a produselor agroalimentare este puternic dezechilibrată,

valoarea importurile fiind de 2,4 ori mai mare decât cea a exporturilor. Brașovul, Alba și

Covasna sunt principalele județe exportatoare de produse agroalimentare, în ultimul

județ, grupa mărfurilor agroalimentare deținând 7,1% din totalul exporturilor la nivelul

județului. Animalele vii și produsele animale formau, în anul 2010, 65% din totalul

exporturilor de produse agroalimentare ale Regiunii Centru.

Tab. 64 Importurile de produse agricole ale Regiunii Centru în anul 2010

-mii euro - Reg. Centru Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu

Total importuri 4704959 353907

1575099 270166 349092 737582 1419113

Total produse agricole și alimentare importate

280459 61701 140338 19514 7633 42891 8382

Animale vii și produse animale

128002 47075 48950 4918 11865 8804 6390

produse vegetale 59557 8804 37519 11107 754 257 1116

Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale

38076 162 353 56 11970 11140 14395

Produse alimentare, băuturi, tutun

62609 5660 53516 3433 - - -

Ponderea produselor agroalimentare în totalul importurilor (%)

6,0 17,4 8,9 7,2 2,2 5,8 0,6

88

6.8. Silvicultura

Pădurile sunt una dintre cele mai importante bogății ale Regiunii Centru. Vegetația

forestieră acoperă 36,5% din suprafața regiunii, constituind principala resursă

economică a locuitorilor din localitățile montane și asigurând un bun echilibru ecologic.

Predomină pădurile de foioase (55% din suprafață), urmate de cele de rășinoase. Cu un

volum de 4,2 milioane mc de lemn recoltat în anul 2009, Regiunea Centru este al doilea

bazin de recoltare forestieră al României și prima regiune în ce privește producția de

cherestea. În ultimii ani s-a trecut tot mai mult la exploatarea complexă a lemnului,

incluzând aici utilizarea în scop energetic a deșeurilor provenite în urma exploatării

forestiere.

Tab. 65 Suprafața terenurilor cu vegetație forestieră la sfârșitul anului 2009

- mii ha -

Total Suprafața pădurilor

Rășinoase Foioase Alte terenuri

România 6494,7 6334 1934,8 4399,2 160,7 Reg. Centru 1257,3 1235,4 556,2 679,2 21,9 Alba 206,4 201,9 73,6 128,3 4,5 Brașov 204,3 201,2 70 131,2 3,1 Covasna 168,7 166,3 65,5 100,8 2,4 Harghita 264,1 258 191,7 66,3 6,1 Mureș 219,4 216 82,6 133,4 3,4 Sibiu 194,4 192 72,8 119,2 2,4


Alături de funcția lor economică, pădurile îndeplinesc o importantă funcție de păstrare a

unui mediu curat și sănătos. Interesul economic privind exploatarea forestieră trebuie

subordonat interesului major de păstrare a echilibrului ecosistemului Regiunii Centru.

Astfel, preocuparea pentru exploatarea rațională a pădurii, ținând cont de capacitatea

acesteia de regenerare, este de natură să permită dezvoltarea durabilă a regiunii și

prezervarea unui mediu curat și sănătos pentru generațiile următoare.

Tab. 66 Volumul de lemn recoltat în anul 2009

-mii m3-

Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii tari

Diverse specii moi

România 16519,9 6634,6 5488,9 1402,8 1845,4 1148,2

Reg. Centru 4185,0 1976,4 1541,5 206,3 382,6 78,2

Alba 397,8 215,3 113,3 32,9 23,3 13,0

Brașov 695,3 250,4 324,9 58,0 52,6 9,4

Covasna 495,7 190,6 231,9 20,6 35,1 17,5

Harghita 972,8 764,5 172,2 6,9 20,3 8,9

89

Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii tari

Diverse specii moi

Mureș 708,7 311,8 239,8 38,9 103,1 15,1

Sibiu 914,7 243,8 459,4 49,0 148,2 14,3


Tab. 67 Cifra de afaceri realizată în 2009 de către unitățile silvice cu capital de stat

-mii lei-

România 1315747,4

Reg. Centru 292012,2

Alba 34757,1

Brașov 62907,8

Covasna 28949,4

Harghita 46421,8

Mureș 70086,1

Sibiu 48890


6.9. Valorificarea resurselor energetice regenerabile

Fondul forestier din Regiunea Centru este unul bogat și diversificat, favorizând

dezvoltarea prelucrării primare a lemnului în centrele mici situate în zona montană. El

reprezintă un element de bază în obținerea biomasei prin prelucrarea materialelor

rezultate din valorificarea lemnului. Potențial ridicat de valorificare energetică a

biomasei se găsește în zona montană, Subcarpații Transilvaniei și dealurile înalte

marginale Depresiunii Colinare a Transilvaniei.

Diminuarea rezervelor de hidrocarburi fosile a creat premize favorabile utilizării altor

surse pentru obținerea de combustibili. Au apărut preocupări pentru fabricarea de

biocarburanți din materii prime regenerabile (biomasă). Biomasa înglobează orice

material regenerabil de natură organică, cuprinzând vegetalele terestre (culturi agricole

de uz alimentar, pomi și culturi destinate producerii de energie, plante industriale,

nutrețuri ) precum și ansamblul de deșeuri și reziduuri organice din agricultură,

piscicultură, silvicultură, deșeuri municipale și alte deșeuri.

Dintre culturile forestiere destinate producerii de energie se pot menționa cele de plop,

frasin, arțar, salcie, mesteacăn etc. De mare însemnătate sunt diferite plante denumite

generic ,,plante energetice”, cum ar fi diferite specii lemnoase, plopul salcâmul și salcia

energetică. O cantitate însemnată de biomasă o constituie reziduurile de culturi agricole

reprezentate de părțile plantelor cultivate care rămân pe teren după recoltare (cocenii,

90

frunzele și pănușii de porumb, paiele de cereale etc.), precum și reziduurile rezultate din

silvicultură, în urma exploatării plantațiilor forestiere de esență moale sau tare.

Regiunea Centru dispune de suprafețe agricole pretabile pentru cultivarea plantelor

“energo”. Dintre cele mai importante amintim culturile de sfeclă de zahăr, cartofi,

porumb verde pentru furaje și plante furajere.

Materii prime de mare importanță utilizate în producerea bioetanolului sunt unele

fructe cu putere mare de fermentație. Regiunea Centru dispune de suprafețe pomicole

însemnate (peste 14 mii hectare la sfârșitul anului 2007).

Biogazul obținut din transformarea anaerobă poate fi produs dintr-o mare varietate de

tipuri de biomasă. Principala materie primă sunt dejecțiile provenite de la fermele de

animale, în special de la fermele de bovine și porcine. Acestea furnizează

microorganismele necesare biodegradării biomasei. Când sunt netratate sau

administrate defectuos, dejecțiile devin o sursă majoră de poluare a solului și apelor.

Dacă sunt administrate corespunzător, pot deveni materie primă pentru obținerea de

energie regenerabilă sau îngrășăminte pentru culturile agricole.

Valorificarea potențialului energetic al biomasei necesită conceperea și implementarea

unor programe adresate beneficiarilor din mediul rural care să includă măsuri concrete

de sprijin pentru proiecte în domeniul energiei din biomasă și facilitarea accesului la

finanțare (atât pentru proiectele care presupun valorificarea biomasei forestiere cât și a

biomasei agricole). Măsurile de sprijin ar putea viza cu precădere fermele, pensiunile

agroturistice, clădirile comunitare, unitățile ce prelucrează produsele agricole, unitățile

de prelucrare a lemnului. Punerea în practică a unor astfel de programe ar permite

alături de valorificarea deplină a reziduurilor forestiere și agricole și reducerea nivelului

de dependență energetică a numeroase gospodării, administrații publice și unități

economice din mediul rural.

7. Turismul rural și agroturismul

Regiunea Centru dispune de un potențial turistic deopotrivă bogat și divers, valorificat

doar parțial în prezent. Prin punerea în valoare a potențialului turistic al zonelor rurale

din Regiunea Centru se va crea o alternativă viabilă la activitatea economică

preponderentă a locuitorilor din mediul rural, agricultura. Dezvoltarea turismului va

antrena totodată dezvoltarea altor domenii economice și sociale (infrastructura de

transport, industriile artizanale, industria agroalimentară, diverse servicii) generându-se

astfel un efect multiplicator în economia locală.

91

Fig. 58

7.1. Potențialul turistic montan al Regiunii Centru

Turismul montan beneficiază de condiţii naturale excepţionale, Regiunea Centru

cuprinzând părţi importante din toate cele trei ramuri ale Carpaţilor româneşti. Peisajele

naturale deosebite, de o mare diversitate – de la fenomenele carstice ale Munţilor

Apuseni la masivele cele mai înalte ale României, în Munţii Făgăraş, lacurile naturale şi

cele antropice, rezervaţiile peisagistice, de floră şi de faună – fac din Regiunea Centru,

prima regiune a ţării din punctul de vedere al potenţialului turistic montan. Staţiunile

montane, inclusiv cele situate pe teritoriul administrativ al comunelor, dispun de

dotările necesare practicării sporturilor de iarnă, unele dintre acestea fiind recent

modernizate. În ultimii ani au fost puse bazele unor noi stațiuni montane: Bâlea,

Sâmbăta de Sus (în Munții Făgăraș) și Luncile Prigoanei (în Munţii Sebeşului), prin

realizarea cărora se speră atragerea acestor zone în circuitul turistic. Dintre arealele

naturale protejate și siturile naturale de cea mai mare importanță amintim:

Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș cuprinde Cheile Bicazului, celebrele chei

modelate de râul cu același nume în calcarele masivului Hășmaș, cu o lungime de

8 km (între staţiunea Lacul Roşu şi comuna Bicaz Chei). De pe şoseaua ce

străbate această zonă sălbatică, făcând legătura între Transilvania şi Moldova, se

92

pot admira privelişti de o rară frumuseţe. Teritoriul cheilor este declarat

monument al naturii şi formează o rezervaţie complexă, geologică, floristică şi

faunistică.

Lacul Roşu, unic prin modul de geneză. Lacul datează din 1837, când o parte a

versantului nord-vestic al muntelui Ghilcoş s-a prăbuşit şi a obturat valea unde se

uneau patru pâraie. Astfel a luat naştere lacul de baraj natural. Pădurea de brazi

a fost inundată iar arborii s-au pietrificat, oferind o particularitate stranie

întregului peisaj.. Lacul este situat în arealul protejat al Parcului Național Cheile

Bicazului-Hășmaș, care mai cuprinde o largă varietate de elemente interesante

din punct de vedere geologic, paleontologic, floristic și peisagistic.

Parcul Național Căliman. Ocupând 24000 hectare în masivul vulcanic Călimani,

parcul adăpostește câteva importante rezervații de interes științific și turistic

(rezervații geologice, de floră, de faună, peisagistice), oferind în același

posibilitatea de a desfășura diferite activități în aer liber.

Parcul Natural Defileul Mureșului Superior. Având o suprafață de peste 9000

hectare, parcul natural adăpostește mai multe specii rare de plante și animale.

Defileul are o lungime de 33 km, între localitățile Toplița și Deda, fiind mărginit

de munții vulcanici Căliman și Gurghiu. Defileul este caracterizat de prezența

unor sectoare înguste, cu versanți abrupți, acest aspect facilitând practicarea

raftingului.

Unic prin frumuseţea variată a naturii, Parcul Natural Bucegi, este situat între

altitudinile 1000 - 2505 m, în Masivul Bucegi. Rezervaţia cuprinde o zonă

ştiinţifică de protecţie absolută în care se întâlnesc văi şi râpe spectaculoase, văi

glaciare, chei între stânci, poduri interfluviale şi alte forme de relief care creează

o privelişte încântătoare pentru iubitorii muntelui. În Parcul Natural Bucegi se

pot vedea peste 1350 specii de plante, specii remarcabile de arbori, îndeosebi

conifere dar şi alte specii florale declarate monumente ale naturii. Parcul

Național Bucegi adăpostește o fauna bogată, inclusiv populații de mamifere mari

(urşi bruni, lupi, râşi), precum şi o serie de animale aflate în pericol de dispariţie

cum ar fi capra neagră, vulturul pleşuv sau cocosul de munte.

Bine cunoscut în România şi peste graniţe, Parcul Naţional Piatra Craiului (întins

pe aproape 15 000 hectare), se remarcă în primul rând prin relieful spectaculos

(cea mai lungă creastă calcaroasă din România), cu elemente geologice

deosebite și prin bogăția de specii rare de floră și faună. Parcul adăpostește

specii unice de floră şi faună, (garofiţa Pietrii Craiului este unicat în lume) și specii

de carnivore rare în Europa.

Situat în partea central-vestică a grupei montane a Apusenilor, Parcul Natural

Apuseni se întinde pe o suprafață de peste 75 000 hectare, aproximativ 30% din

93

aceasta fiind situată pe teritoriul Regiunii Centru. Parcul Natural Apuseni se

distinge prin peisajele carstice de o rară frumusețe. Fenomenele carstice

întâlnite aici sunt remarcabile prin amploarea și varietatea lor. Multe din cheile,

peșterile, avenele, izbucurile, dolinele și ponoarele situate pe teritoriul parcului

se ridică la nivelul unor superlative naționale sau mondiale (Peștera Scărișoara,

Peștera Coiba Mare, Peștera de sub Zgurăști, Peștera Poarta lui Ionele, Cheile

Ordâncușei, Complexul carstic Cetățile Ponorului etc) fiind de o excepțională

valoare științifică și peisagistică. Anual, mii de turiști din țară și din străinătate

vizitează zona Parcului Natural Apuseni .

Unicat în sud-estul Europei, Gheţarul de la Scărişoara este cea mai mare peşteră

cu gheaţă din România şi printre puţinele din lume situate la această altitudine (

1165 m). În acelaşi timp, este şi una dintre cele mai importante peşteri din lume

cu gheţari statici în care este permisă vizitarea parţială. Situat în Munţii

Bihorului, sculptat în calcare în Jurasicul superior, Gheţarul de la Scărişoara

reprezintă cea mai mare peşteră de gheaţă din România.

Lacul Sfânta Ana este unul din cele 3450 de lacuri existente pe teritoriul

României şi singurul lac vulcanic din Europa de Est format într-un crater vulcanic.

Situat în craterul din masivul Ciomatu, lacul are o suprafaţă de 22 ha şi o

adâncime maximă de 7 m. Zona din jurul lacului formează o rezervaţie geologică

şi faunistică complexă.

La Mestecănişul de la Reci putem vedea o rezervaţie științifică cu o floră şi faună

unică în Europa prin speciile vegetale şi animale rare descoperite de oamenii de

ştiinţă. La originalitatea acestei păduri contribuie şi numeroasele lacuri formate

în aceasta zonă, apreciate de către pescarii de toate vârstele.

Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului este o rezervaţie floristică localizată în

Depresiunea Făgăraşului. În această poiană, în sezonul narciselor putem vedea

un imens covor natural de 400 hectare de narcise, care înfloresc la sfârşitul lunii

mai. aceasta reprezintă una din splendorile României, ce atrage numeroşi turişti,

iubitori ai frumuseţilor naturii.

Detunatele (Detunata Goală și Detunata Flocoasă). Rezervație geologică

(coloane verticale de bazalt) situată în Munții Metaliferi, în comuna Bucium.

Huda lui Papară. Una din cele mai mari și mai dificile peșteri din România, situată

în Munții Trascău. Adăpostește cea mai mare colonie de lilieci din Europa

Cheile din Munții Trascăului: Cheile Aiudului, Cheile Râmețului, Cheile Întregalde,

Cheile Ampoiței

Iezerul Ighiel. Cel mai întins la carstic din România este situat în partea de sud a

Munților Trascău; este înscris în lista ariilor protejate

94

Râpa Roșie este o rezervaţie geologică cu o suprafaţă de 10 ha situată în

apropierea municipiului Sebeș. Pereţii săi au înălţimi cuprinse între 80 si 100 m.

Apa a modelat pereții în forme spectaculoase: coloane, turnuri, piramide - toate

de culoare roşiatică, asemănătoare cu cele întâlnite în Marele Canion Colorado

de pe continentul nord-american.

Vulcanii noroioși Hășag – rezervație geologică aflată la o distanță de 20 km față

de municipiul Sibiu, reprezentată de ,,vulcani” în miniatură. Gazele de adâncime

și apa care ies la suprafață dizolvă masa argiloasă și antrenează noroiul făcându-l

să ,,fiarbă” la locul de ieșire.

Rezervaţia de bujori de stepă ( situată în N-V comunei Zau de Câmpie), este

unicul loc din interiorul arcului carpatic unde crește această plantă. În perioada

înfloririi (luna mai), frumoasa pajişte atrage numeroşi iubitori ai naturii.

Stațiuni de iarnă și localități care dispun de facilități pentru practicarea sporturilor de

iarnă:

Păltiniș. Stațiune turistică montană situată la 30 km față de municipiul Sibiu, la o

altitudine de 1400 m. Stratul de zăpadă ce se menține în medie timp de 120 zile

pe an face din Păltiniș una din cele mai căutate stațiuni de iarnă din România.

Bâlea. Aflată pe traseul Transfăgărășanului, pe malul lacului glaciar cu același

nume, Bâlea este stațiunea turistică montană cu cel mai lung sezon de schi din

România. În fiecare iarnă aici se construiește Ice Hotel, singurul hotel de gheață

din estul Europei. În apropierea stațiunii se găsește cascada Bâlea.

Arieșeni. Stațiune turistică montană, ce oferă facilități pentru practicarea

sporturilor de iarnă, situată în Munții Bihorului

Izvoru Mureșului. Stațiune de iarnă pentru tineret (comuna Voșlăbeni)

Mădăraș. Pârtii de schi

Bucin. Pârtii de schi (comuna Joseni)

Ciumani. Pârtii de schi

Luncile Prigoanei (comuna Șugag). Pârtii de schi

7.2. Dezvoltarea turismului balnear în zona rurală a Regiunii Centru

În Regiunea Centru se găsește cea mai mare densitate de stațiuni balneoclimaterice din

România. Multe dintre acestea sunt localizate în mediul rural (Balvanyos, Malnaș,

Vâlcele, Praid, Sângeorgiu de Mureș, Izvoru Mureșului, Băile Perșani, Băile Jabenița,

Bazna. Aici se pot trata numeroase afecţiuni precum: boli cardiovasculare, boli ale

95

aparatului locomotor, digestiv, respirator şi renal, boli endocrine, boli dermatologice,

boli ginecologice, boli de nutriţie etc. Infrastructura de tratament din aceste stațiuni

este în general învechită, parțial dezafectată, fiind necesare investiții pentru reabilitare

și modernizare. De asemenea, infrastructura de cazare este insuficientă, nepermițând

un flux turistic important. Investițiile private realizate în câteva stațiuni (Balvanyos,

Sângeorgiu de Mureș, Băile Perșani) au schimbat semnificativ aspectul acestora. Cele

mai importante stațiuni situate în comunele Regiunii Centru sunt:

Praid. Stațiune balneară pentru tratarea bolilor aparatului respirator. În

interiorul salinei se găsesc un muzeu, o biserică, o cramă. Una dintre cele mai

mari mine de sare din Europa şi din România, Salina Praid datează încă din

perioada Imperiului Roman. Aerul din salină este puternic ionizat şi deosebit de

eficient în tratarea afecţiunilor respiratorii. Aici sunt amenajate săli subterane de

tratament. În timpul sezonului de vară, numărul persoanelor care vizitează mina

și a bolnavilor care se tratează aici, ajunge până la cifra de 2500 - 3000/zi. Pe

timpul iernii funcționează 2 pârtii de schi.

Balvanyos. Stațiune balneară de importanță locală (comuna Turia)

Malnaș. Stațiune balneară de importanță locală

Vâlcele. Stațiune balneară de importanță locală

Băile Ozunca. Stațiune balneară de importanță locală

Bodoc. Stațiune balneară de importanță locală

Băile Pucioasa. Stațiune balneară de importanță locală situată în comuna

Sântimbru

Sângeorgiu de Mureș. Stațiune balneară situată în proximitatea municipiului

Târgu Mureș este renumită pentru apele sărate și nămolul mineral.

Băile Perșani. Stațiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local, situată pe

raza comunei Șinca, la poalele de vest ale Munților Perșani. Dispune de izvoare

cu ape minerale clorurate, bicarbonate, sodice, hipotone

Băile Rodbav, Stațiune balneară de interes local situată administrativ pe raza

comunei Șoarș

Băile Jabenița. Stațiune balneară de interes local situată administrativ pe raza

comunei Solovăstru

Băile Ideciu de Jos. Stațiune balneară de interes local

Bazna. Stațiune balneară recomandată pentru afecţiuni ca reumatismul, artroze,

spondiloze, stări post traumatism, afecţiuni ginecologice, oto - laringologice,

endocrine, afecţiuni cauzate de stres

96

7.3. Potențialul de dezvoltare a turismului cultural în spațiul rural al Regiunii

Centru

Dezvoltarea turismului cultural este favorizată de existenţa în regiune a unui număr

mare de localităţi care păstrează încă trăsături medievale: case cu ziduri groase si

acoperişuri din olane, turnuri cu porţi de intrare sau ziduri de cetate. Cetăţile ţărăneşti

(Râșnov, Rupea, Slimnic, Feldioara etc.), bisericile fortificate săseşti (Biertan, Valea

Viilor, Prejmer, Viscri, Saschiz, Câlnic, Dârju etc.), castelele medievale, renascentiste sau

baroce ( Bran, Lăzarea, Criș, Brâncoveneşti, Gorneşti, Gurghiu, Cetatea de Baltă

Sânmiclăuș, Boița, Racoș, Budila, Micloșoara, Valea Crișului etc.) alcătuiesc o reţea densă

de obiective turistice de prim rang.

Dintre cele mai importante obiective turistice cultural –istorice din spațiul rural al

Regiunii Centru amintim următoarele:

Localitate cu o vechime de cca 2000 de ani, Roşia Montană este cea mai veche

aşezare minieră din ţară atestată documentar. Urmele exploatării aurului din

perioada romană au fost excelent păstrate până în zilele noastre. Vestigiile de o

valoare excepțională de la Roșia Montană au atras atenția a numeroși oameni

de știință din întreaga lume, existând mai multe propuneri de includere a sitului

arheologic în patrimoniul mondial UNESCO. O parte din galeriile romane

precum și obiecte arheologice și instalații miniere din diferite perioade istorice

pot fi văzute la Muzeul Mineritului din localitate.

Bisericile fortificate din Transilvania, incluse în patrimoniul UNESCO. Bisericile

fortificate din Transilvania fac parte din moștenirea germană a Transilvaniei.

Așezată în urmă cu 850 ani pe așa –numitul Pământ Crăiesc (Fundus Regius, în

latina Evului Mediu), populația săsească a avut o contribuție semnificativă la

evoluția economico-socială a Transilvaniei. Așezările locuite odinioară de sași

poartă încă o puternică amprentă ,,germană”. Structura urbanistică, trama

stradală regulată, stilul arhitectonic specific (case cu ziduri înalte) se păstrează

intacte de sute de ani. Bisericile din aceste sate, construite de regulă în zona cea

mai înaltă a localităților au îndeplinit de-a lungul istoriei un dublu rol: sacru și de

apărare. Un alt element de unicitate este marea lor densitate. Sunt în jur de 150

biserici răspândite pe o arie geografică destul de restrânsă. Dintre acestea,

UNESCO a ales și a inclus în patrimoniul mondial 7 biserici, toate situate în

Regiunea Centru (Biertan, Valea Viilor, Prejmer, Viscri, Saschiz, Câlnic, Dârju),

considerate de specialiști ca fiind cele mai frumoase și mai reprezentative.

97

Unul dintre cele mai vechi şi interesante monumente de arhitectură din

România, cetatea Câlnic (Kelling) este inclusă pe lista Patrimoniului Mondial

UNESCO. Cetatea a fost construită în sec XIII-lea (1269) de către contele Chyl de

Kelling cu destinaţia de reședinţă nobiliară. În prezent Cetatea Câlnicului a

devenit un loc de întâlnire a iubitorilor de artă, fiind gazda mai multor

manifestări științifice și artistice cu participare națională și internațională. În

spațiile cetății se desfășoară diferite expoziții, simpozioane, conferințe pe teme

culturale, iar în cursul verii au loc concerte de muzică clasică, tabere de creație

și cursuri de vară.

În satul Viscri din județul Brașov se păstrează bine conservată, una dintre cele

mai frumoase cetăţi ţărăneşti săseşti, ce cuprinde între zidurile sale una dintre

puţinele biserici-hală romanice ale secolului XIII din Transilvania, păstrate până

în zilele noastre.

Bisericile fortificate din Alma, Moșna, Dealu Frumos, Merghindeal, Iacobeni

(situate în partea nordică a județului Sibiu) se numără printre cele mai de seamă

biserici fortificate din Transilvania, construite între secolele XIII și XV, fiind

înscrise în lista patrimoniului național de arhitectură

Hărman. Biserică fortificată din Țara Bârsei, construită între secolele XIII și XV,

îmbinare a stilurilor romanic și gotic

Mănăstirea Cârța. Situată pe malul stâng al Oltului, în Țara Făgărașului, fosta

mănăstire cisterciană de la Cârța este unul din cele mai valoroase edificii

religioase, aparținând stilurilor romanic și gotic timpuriu din țara noastră.

Fondată în jurul anului 1205, mănăstirea a jucat un rol important în următoarele

3 secole în istoria economică și culturală a Transilvaniei. În prezent, din amplul

complex al fostei abații se păstrează doar o parte din zidurile exterioare, zidul

fațadei vestice, unul din turnuri precum și corul și absida bisericii.

Cetatea Feldioara. Prima fortificație a fost ridicată de către cavalerii teutoni care

s-au stabilit în Transilvania între anii 1211 și 1225. Ulterior, locuitorii Feldioarei

au mărit și întărit fortificația inițială, aceasta devenind una din cele mai

puternice cetăți țărănești din Transilvania.

Cetatea Slimnic. Cetatea țărănească de la Slimnic, construită în secolele XIV- XV,

a cunoscut o istorie zbuciumată, cu numeroase asedii și devastări. În ciuda

pagubelor suferite, cetatea rămâne și în zilele noastre una din cele mai

frumoase cetăți construite și stăpânite de o comunitate țărănească.

Castelul Bran. Unul din cele mai cunoscute simboluri ale României, prezent în

majoritatea ghidurilor străine despre țara noastră, castelul Bran străjuiește de

aproape șapte secole vechiul drum ce lega Transilvania de Țara Românească.

După unirea Transilvaniei cu Regatul României, brașovenii au donat castelul

98

Bran împreună domeniul acestuia Reginei Maria, în semn de recunoștință

pentru meritele suveranei la înfăptuirea reîntregirii naționale. În ultimele

decenii, castelul și-a dobândit o faimă internațională datorită asocierii acestuia

cu personajul mitologic Dracula pe care mulți străini îl identifică cu domnitorul

valah Vlad Țepeș și care a fost întemnițat o scurtă perioadă la Bran de către

regele Matia Corvin.

Criș (județul Mureș). Castelul Bethlen, unul din cele mai vechi castele din

România, datând încă din secolul XIV.

Brâncovenești (județul Mureș). Castelul Kemeny, ridicat în secolul XV în stil

renascentist.

Lăzarea (județul Harghita). Ridicat în secolul al XV-lea, castelul familiei contelui

Lazar este una din cele mai interesante construcții în stil renascentist din

Transilvania. În prezent castelul găzduiește tabere de creație ale artiștilor

plastici contemporani.

Boița (județul Sibiu). Castelul Turnu Roșu menționat documentar în secolul XV.

Cetatea de Baltă (județul Alba). Situat în mijlocul renumitelor podgorii de pe

Târnave, castelul Bethlen Haller a fost construit la sfârșitul secolului al XVI-lea în

stilul Renașterii franceze. În secolul următor a fost refăcut adăugându-i-se o

monumentală poartă de acces.

Sânmiclăuș (județul Alba). Castelul Bethlen, construit în secolul XVII, în stilul

Renașterii târzii

Racoș (județul Brașov). Castelul feudal, construit în secolul XVII în stilul Renașterii

transilvănene. Rezervație geologică cuprinzând o serie de formațiuni eruptive

spectaculoase, cunoscută sub numele de Coloanele de bazalt de la Racoș.

Zăbala (județul Covasna). Castel datând din secolul XVI, situat într-o pădure la

poalele Munților Vrancei. În prezent castelul este deschis în regim hotelier.

Gornești (județul Mureș). Castelul Teleki, una din cele mai reprezentative opere

ale artei baroce din Transilvania.

Gurghiu (județul Mureș). Castel datând din secolul XVIII.

Budila (județul Brașov). Castele din secolul XVIII (castelele familiilor nobiliare

Beldy, Mikes,Nemes)

Zau de Câmpie (județul Mureș). Castelul familiei Ugron, construit în jurul anului

1900 după modelul castelelor medievale din Franța

Arcuș (județul Covasna). Castel construit în stil neobaroc la sfârșitul secolului XIX.

În prezent castelul găzduiește un important centru cultural.

Castelele familiei Kalnoky din Micloșoara și Valea Crișului (județul Covasna),

primul dintre ele funcționând ca hotel.

99

Sâmbăta de Sus. Mănăstire ortodoxă din secolul XVII, ctitorie a voievodului

Constantin Brâncoveanu, monument reprezentativ de arhitectură

brâncovenească. În incinta mănăstirii se găsește un muzeu deținând valoroase

colecții de icoane pe sticlă, de carte religioasă veche și obiecte de cult. În ultimii

ani, Sâmbăta de Sus a devenit o stațiune climaterică tot mai apreciată de turiști.

Mănăstirea Râmeț. Așezată într-un cadru natural deosebit de pitoresc, pe Valea

Geoagiului (Mănăstirii), în imediata apropiere a Cheilor Râmețului, Mănăstirea

Râmeț este unul din cele mai vechi așezăminte monahale ortodoxe din

Transilvania. Construcția vechii biserici datează din secolul XIV-lea, ultima

restaurare a acesteia fiind realizată la sfârșitul anilor 80. Biserica, impresionantă

prin simplitatea ei, păstrează o parte din pictura murală originară.

7.4. Dezvoltarea agroturismului în Regiunea Centru

Patrimoniul arhitectonic valoros, alături meșteșugurile tradiționale, gastronomia

specifică și festivalurile religioase sau laice ce s-au păstrat în forme originare în multe

din localitățile rurale ale Regiunii Centru constituie principalele atuuri ale dezvoltării

agroturismului în Regiunea Centru. Satul din această parte a ţării reprezintă o zonă în

care de multe ori spiritualitatea românească s-a interferat cu cea a comunităţilor

maghiară şi germană, realizând o simbioză plină de originalitate.

Turismul rural a înregistrat o dinamică spectaculoasă în ultimii 20 ani, numărul

pensiunilor turistice și agroturistice din Regiunea Centru depășind 800, iar cel al locurilor

de cazare oferite ajungând la aproape 13 000. Regiunea Centru deţine 36% din

pensiunile agroturistice ale României și 31,8% din pensiunile turistice. În judeţul Braşov

se găsesc două din cele patru sate de vacanţă de care dispune turismul românesc.

Zonele cu cel mai dezvoltat agroturism din Regiunea Centru sunt:

Bran – Moeciu - Fundata. Situat între Munții Piatra Craiului și Munții Bucegi, în

partea nordică a culoarului Rucăr-Bran, arealul Bran - Moeciu este zona cu cel

mai dezvoltat turism rural din România. Peisajul natural încântător, localitățile

pitorești situate până la altitudini de peste 1000 metri, tradițiile pastorale și

cele culinare bine păstrate au constituit premisele principale ale apariției și

dezvoltării turismului în această zonă rurală.

Mărginimea Sibiului. Situată în partea de sud-vest a județului, la poalele

Munților Cindrel, întinsa zonă etnofolclorică a Mărginimii cuprinde 18

localități având o bogată moștenire culturală. Tradițiile pastorale (oieritul

100

transhumant), tradițiile folclorice, stilul arhitectonic și cel vestimentar bine

păstrate au constituit premisele apariției și dezvoltării turismului în această

zonă rurală. La Sibiel se găsește un celebru muzeu al icoanelor țărănești pe

sticlă, ce atrage anual cca 15000 vizitatori, iar la Tilișca se pot vedea urmele

unei cetăți dacice.

Zona Arieșului superior (Albac – Gârda - Arieșeni - Avram Iancu - Vidra). Se află

în inima Munților Apuseni, leagănul Țării Moților. Ocupațiile tradiționale ale

locuitorilor sunt exploatarea și prelucrarea lemnului și creșterea animalelor.

Zona se află într-un cadru natural deosebit, o parte din teritoriul Parcului

Național Apuseni suprapunându-se cu cel al arealului agroturistic. Pe timpul

iernii turiștii pot practica schiul la Arieșeni. Zona dispune de un important

număr de pensiuni agroturistice construite în ultimii ani. Merită menționat

faptul că, de câțiva ani, la Albac se organizează în fiecare toamnă Târgul

Național de Turism Rural, eveniment ce reunește reprezentanți ai

agroturismului și turismului rural din întreaga țară. Pe Valea Arieșului Mic, în

comuna AVRAM IANCU se găsește Casa natală a conducătorului luptei pentru

drepturile românilor din Ardeal, Avram Iancu. Zona este cunoscută prin

arhitectura și obiecte tradiționale din lemn și prin sărbătoarea populară

denumită ,,Târgul de fete de pe muntele Găina”. În apropiere se află

rezervația paleontologică Dealul Melcilor. Nu departe de această zonă, în

comuna LUPȘA se pot vizita un interesant muzeu etnografic și o veche

mănăstire ortodoxă.

Rimetea. Localitate rurală cu o arhitectură tradițională bine conservată,

rezultat al unui program temeinic de reabilitare (în anul 1999 a primit cea mai

înaltă distincție din partea Asociației Europa Nostra), obiceiuri populare

interesante (Fărșangul). În apropiere: ruinele cetății Colțești, Cheile Aiudului

Corund. Centru al meșteșugurilor tradiționale (unul din cele mai importante

centre ale olăritului din țară, prelucrarea lemnului, produse din iască). Unic în

lume, obiceiul de prelucrare a iascăi, este o îndeletnicire caracteristică doar

Corundului.

Zona Săcele - Întorsura Buzăului – Situată într-un cadru natural deosebit, la

poalele Munților Postăvaru, Piatra Mare și Ciucaș, arealul Săcele - Întorsura

Buzăului este o zonă agroturistică nouă, aflată în plină dezvoltare.

Comunitățile rurale din acest spațiu au ca ocupații străvechi creșterea

animalelor, în special a oilor, și prelucrarea tradițională a lemnului. Pentru

iubitorii muntelui, zona oferă numeroase posibilități de practicare a turismului

montan și a schiului în sezonul rece.

101

8. Dezvoltarea comunitară

8.1. Definirea conceptului de comunitate și dezvoltare comunitară

Sintetic, prin comunitate se înțelege o ”entitate social-umană ai cărei membri sunt

legați împreună prin localizarea aceluiași teritoriu și prin relații sociale constante,

consolidate în timp”. (Zamfir, C., Vlăsceanu, L.). În același timp, comunitatea reprezintă

forma complexă de organizare umană în care s-a ”creat o concordanță de: valori,

atitudini, limbaj, tradiții, interese comune, mentalitate, acțiune, identitate comună".

(Zamfir Dan, 2003).

Diferența dintre comunitate și societate a fost subliniată de o serie de cercetători, în

special sociologi (F. Tonnies, Em. Durkheim, etc.). Conceptul de comunitate precum și

soluționarea problemelor comunității reprezintă o preocupare fundamentală în

sociologia ultimelor decenii.

Principalele dimensiuni ale comunității sunt cea spațială, cantitativă, structurală,

relațională, funcțională și temporală. Pornind de la conceptul de comunitate, este

important de subliniat noțiunea de comunitate teritorială, care este de fapt nucleul

principal al spațiului social în care se relaționează locul de muncă și locul de rezidență.

În prezent există la nivel european și mai ales global o varietate de programe care și-au

propus ca scop diminuarea sau chiar eradicarea sărăciei și creșterii bunăstării. Una

dintre aceste strategii de producere a bunăstării este axată pe ideea dezvoltării

comunitare.

Conceptul de dezvoltare comunitară indică o caracteristică deosebit de importantă a

programelor de acțiune colectivă în contextul societăților actuale. La început,

dezvoltarea comunitară a apărut ca o strategie ulterioară politicilor sociale, afirmându-

se apoi ca un domeniu autonom al acestor politici. Viabilitatea implementării strategiilor

de dezvoltare comunitară ține în special de utilizarea unor resurse precum comunitatea

și efortul comunitar, considerate în prezent insuficient exploatate. În linii mari,

dezvoltarea comunitară se referă la crearea, refacerea și reabilitarea condițiilor

comunitare care să facă posibilă reintegrarea comunităților în circuitul global al

economiei de piață și al bunăstării colective dorite. De pildă, în Marea Britanie și nu

numai, filosofia politică derivă din sloganul ”Gândește global, acționează local”, care

demonstrează că procesele care se manifestă la nivel local sunt consecințe ale deciziilor

luate departe de aria locală.

102

Datorită caracterului complex, în literatura de specialitate și nu numai se întâlnesc un

număr mare de formulări și definiții ale conceptului de dezvoltare comunitară. În

lucrarea de față, subliniem doar două definiții:

o ”Dezvoltarea comunitară poate fi definită ca un proces menit să creeze condiții

de progres economic și social pentru a integra comunitatea cu participarea activă

a acesteia și cu toată încrederea în inițiativa comunităților”. (O.N.U., 1995)

o Dunham (1970) - Dezvoltarea comunitară este ”procesul de interacțiune socială

și acea tehnică specifică asistenței sociale care au cel puțin unul din următoarele

obiective:

- rezolvarea nevoilor de bază și obținerea și menținerea unui echilibru între

nevoile și resursele unei comunități

- ajutarea oamenilor de a trata mai eficient problemele și scopurile lor, prin

sprijinirea lor pentru a-și dezvolta, întări și menține calitățile de

participare, autocontrol și cooperare

- obținerea de schimbări în cadrul relațiilor comunitare și de grup precum

și la nivelul centrelor de decizii comunitare”

8.2. Problemele majore în zonele rurale. Modele de dezvoltare comunitară

Cele mai mari probleme cu care se confruntă zonele rurale și care, în general, se

regăsesc și în multe zone din Regiunea Centru sunt:

o Lipsa serviciilor. Majoritatea serviciilor publice funcționează deficitar sau nu

funcționează deloc în zonele rurale. În același timp, pe lângă rata mare a

șomajului în cele mai multe zone rurale, serviciile de consiliere profesionale și de

sprijin în găsirea unui loc de muncă sunt aproape inexistente.

o Asigurările sociale ca factor economic. Asigurările sociale (de pildă, șomajul,

alocațiile pentru copii, etc.), au puternice implicații economice în diferite

comunități. În foarte multe zone rurale, programele de ajutor social sunt de

multe ori cel mai important factor economic în comunitate.

o Lipsa locurilor de muncă. Cele mai multe comunități nu dispun de o ofertă

diversificată de locuri de muncă pentru potențiali angajați

o Viața de familie în tranziție. Viața de familie în comunitățile rurale era

tradițională, familiile extinse reprezentau ceva comun. În ultimele decenii, în

mediul rural din Regiunea Centru, s-au înregistrat valori ridicate ale unor

indicatori care au scos în evidență scăderea natalității, creșterea migrației (în

special în rândul tinerilor), etc.

103

o Limite sociale și recreaționale. Aceste limite includ lipsa de facilitați de recreere și

de programe care să stimuleze relaționarea socială și posibilitățile de petrecere a

timpului liber a membrilor comunității

Pornind de la existența acestor dificultăți în mediul rural, subliniem faptul că procesul de

dezvoltare comunitară implică constituirea unor mecanisme de mobilizare a resurselor

comunitare care să conducă implicit la rezolvarea problemelor pe care multe comunități

rurale le au. Astfel, este necesară o atenție sporită și mai ales o responsabilitate în

implementarea programelor de dezvoltare comunitară prin care se urmărește atât

realizarea unor bunuri de interes comunitar, cât și crearea capacitaților de acțiune

comunitară.

Weil și Gamble (1995) au identificat 8 modele ale dezvoltării comunitare care există în

mod curent și care, după cele mai multe cercetări, se previzionează că vor persista în

viitor:

o Organizarea vecinătății

o Organizarea de comunități funcționale

o Dezvoltarea socială și economică a comunității

o Planificare socială a comunității

o Dezvoltare de programe și rețele comunitare (legătura cu comunitatea în

dezvoltarea de programe)

o Coaliții17

o Politici și acțiuni sociale

o Mișcări sociale

De menționat este faptul că aceste modele nu sunt foarte diferite existând suprapuneri

între caracteristicile lor.

În general, înființarea unei asociații/structuri parteneriale pentru dezvoltare comunitară

are ca principal scop18:

o Furnizarea în comun a unui serviciu

o Administrare în comun

o Planificarea dezvoltării și amenajarea teritoriului în comun

o Investiții comune pentru dezvoltare 17

Mizrahi și Rosenthal (1993) au definit coaliția drept “un grup de reprezentanți a diferite organizații care își unesc forțele pentru a influența instituții din afara sau una sau mai multe probleme care le afectează propria autonomie” 18

Principalele tipurile de asociații intercomunitare în funcție de scopul pentru care au fost înființate au fost preluate din lucrarea ”Joining Forces and Resources for Sustainable Development Cooperation among Municipalities - A Guide for Practitioners” , 2006, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, http://europeandcis.undp.org/files/uploads/Milan/IMC%20manual%20UNDP%20BRC%20final.pdf

104

o Vânzarea și cumpărarea unor servicii între comunitățile locale

o Crearea unui nou nivel al administrației

8.3. Dezvoltarea comunitară în Regiunea Centru. Principalele asociații și rețele

de dezvoltare intercomunitară

În prezent, există la nivelul Regiunii Centru peste 100 de asociații, structuri parteneriale

și grupuri de acțiune locală care au fost înființate pentru a sprijini procesul de dezvoltare

comunitară, intercomunitară și mai ales de dezvoltare rurală. Județele Brașov și Mureș

au cele mai multe asociații microregionale și de dezvoltare intercomunitară din

Regiunea Centru. Menționăm faptul că judeţul Mureş este unul dintre puţinele judeţe

din România unde asocierea dintre unităţile administrativ teritoriale, sub forma unor

asociaţii microregionale, s-a realizat înaintea introducerii în Legea nr. 215 din 2001 (cu

modificările în vigoare) a noţiunii de asociaţie intercomunitară. În ultimii ani, la nivelul

tuturor județelor Regiunii Centru s-a manifestat un interes crescut privind înființarea de

asociații și parteneriate între comune.

De regulă, prin înființarea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară19 s-a dorit

realizarea unor proiecte de interes zonal sau regional, asociațiile fiind în același timp și

organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau

judeţean. Grupurile de Acțiune Locală (GAL) au fost înființate prin Programul Național de

Dezvoltare Rurală, Axa LEADER, a cărui obiectiv principal este ”demararea și

funcționarea inițiativelor de dezvoltare locală”20

Foarte multe proiecte ale administrației publice locale din Regiunea Centru au fost

finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2007-2013, Programul

Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative (POS DCA 2007-2013),

Programul Operațional Regional (POR 2007-2013, în special pentru infrastructură) și

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU 2007-2013).

Analizând geografic (în special teritorial) microregiunile și asociațiile intercomunitare

înființate pe teritoriul Regiunii Centru, trebuie subliniat faptul că, pentru o bună

implementare a politicilor de dezvoltare comunitară în special pe termen lung, este

19

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt definite – în Legea nr. 215 din 2001 a administraţiei publice locale, cu modificările ulterioare la art. 1 alin 2. lit c. – ca fiind „structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice”. 20

Implementarea Axei LEADR - PND, http://www.fonduri-structurale-europene.ro/pndr/implementarea-axei-leader.html

105

necesară luare în considerare a specificului geografic, teritorial, social și economic,

aspecte esențiale frecvent ignorate.

Un aspect care s-a observat în momentul analizei, atât a scopului pentru care au fost

înființate aceste asociații și microregiuni, cât și a activităților realizate sau aflate în

implementare, la nivelul Regiunii Centru există două tipuri principale de structuri

parteneriale, care au:

o un scop unic (turism, managementul deșeurilor, managementul apelor,

managementul fondului forestier, canalizare, etc.),

o un scop multiplul (diversificarea acțiunilor de dezvoltare rurală și comunitară).

Analizând comparativ, amintim câteva țări21 din Uniunea Europeană în care formele de

asociere a unităților administrative au: un scop predominant unic (Belgia, Germania,

Finlanda), un scop multiplu (Italia, Marea Britanie) sau ambele forme (Franța, Olanda,

Spania).

Tab. 68 Asociațiile de dezvoltare intercomunitară, Grupurile de Acțiune Locală și

diferite parteneriate/asociații la nivel de comună la nivelul județelor din Regiunea

Centru (Sursa informațiilor: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Durabile22, Asociația

Comunelor din România23)

JUDEȚUL Denumire Asociație intercomunitară/Grup de Acțiune Locală/Parteneriat

ALBA o Asociația ”Țara Secașelor” o Grupul de Acțiune Locală ”Pe Mureș și pe Târnave” o Grupul de Acțiune Locală ”Valea Ampoiului - Valea Mureșului” o Grupul de Acțiune Locală "Munții Metaliferi, Trascău și Muntele

Mare” o Asociaţia Intercomunitara de Dezvoltare Alba Iulia AIDA o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "APA ALBA" o Asociaţia Intercomunitară De Dezvoltare Ciugud-Berghin o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Stremț – Râmeț din

Judeţul Alba o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Stremț – Râmeț din

Judeţul Alba o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Salubris Alba o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Gârda -

Arieşeni”Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Centrul

21

Exemple de țări în care forme asociative dintre unități administrative au înființate în funcție de tipul de scop au fost identificate de Hulst și Van Montfort în 2007 22

Situația proiectelor din cadrul PNDR, http://www.madr.ro/pages/page.php?self=03&sub=0302&tz=030208 23

Bazele de date elaborate prin Proiectul „Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară - instrument pentru furnizarea în comun, în condiţii de calitate şi eficacitate, a serviciilor publice locale", finanțat din POS DCA, http://www.dezvoltareintercomunitara.ro/

106

Transilvaniei” o Asociația Alba AFRODA pentru Dezvoltare Rurală

Alte parteneriate și asociații pentru:

o Sistem de colectare selectivă și amenajare stație de transfer în zona turistică Abrud

o Parteneriat - sistem de colectare deşeuri

BRAȘOV

o Asociația Transilvană Brașov Nord o Asociația Ținutului Bârsei o Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi o Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Rupea - Cohalm o Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov o Asociaţia de dezvoltare intercomunitară în domeniul apei din

Judeţul Braşov o Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă ALUTUS MAIOR o Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov o Asociaţia de Dezvoltare Durabilă ”Dumbrava Narciselor” o Asociaţia de Dezvoltare Durabilă ECO - Valea Şincii o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară BIO - Valea Şincii o Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Valea Homorod o Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Valea Lupului o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară IBSV SALUBRITATE o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Zimbrilor o Asociaţia pentru Dezvoltarea Durabilă Țara Buzaielor o Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din judeţul

Braşov o Asociaţia Microregională de Dezvoltare Rurală o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară INFRA INVEST o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sâmbăta de Sus - Drăguş o Centrul Regional pentru Dezvoltare Durabilă şi Promovarea

Turismului Țara Făgăraşului o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECO SISTEM Victoria o Grupul de Acţiune Locală ”Microregiunea Valea Sâmbetei” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „INTERSAL” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Tărlungeni - Budila o Asociaţia de Dezvoltare Durabilă „Curbura Carpaţilor” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Munţii Ciucaşului” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Beclean - Voila o Grupul de Acțiune Locală ”Dealurile Târnavelor” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Valea Homorodului

Mare" o Asociația pentru dezvoltare ”Ţara Făgăraşului” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Făgăraş - Victoria o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Pârâu - Comana o Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă "Bazinul montan Bucegi -

Piatra Craiului" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Stejarul

107

Alte parteneriate și asociații:

o Parteneriatul între comunele Lisa, Recea şi Hârseni o Asociaţia comunelor Lisa, Recea şi Voila

COVSANA

o Asociația Angustia Egyesulet o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECO 2008 o Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului în Judeţul Covasna o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară AQUACOV o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "SEPSI" o Asociația Alutus Regio Egyesulet o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară IBSV Salubritate

Întorsura Buzăului o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Erdovidék" o Asociaţia de Dezvoltare Economică a Teritoriului Judeţului

Covasna ”ADETCOV” o Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă "Alutus Maior" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Hăghig - Vâlcele o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Mogyoros o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ORBAI o Asociaţia Intercomunitară Zirnea - Ghelinţa


o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Utilităţi Publice pentru Serviciile de Salubrizare a Localităţilor ECO SEPSI

o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Covasna

o Asociere cu Consiliul Judeţean în vederea susţinerii proiectului „Alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare în judeţul Covasna”

o Regie Autonomă Ocol silvic „Buzău Ardelean”

HARGHITA

o Parteneriat Sovidek - Hegyalja o Asociația Grupul de Acțiune Locală pentru dezvoltarea regiunii

Giurgeu G10 o Homorod - Rlika - Târnava o Asociația Leader CSIK o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "ALCSIK" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Felcsik o Asociatia de Dezvoltare Intercomunitară HARGITA VIZ o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bogatogát

Önkormányzati Fejlesztési Társulás o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Redisza” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Fejlodo Udvarhelzsyek o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Harghita"


o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea proiectului "Sistem integrat de management al deşeurilor în

108

judeţele Harghita şi Covasna"

MUREȘ

o Grupul de Acțiune Locală Podișul Târnavelor o Asociația Târnava Mică - Bălușeni - Sărăteni o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Nirajului de Jos o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Târnava Mare o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aqua Invest Mureș o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Acolect Mureș" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Valea Gurghiului” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Câmpia Transilvană” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ernei - Gornești o Asociația Microregională Târnava Mică Inferioară o Asociația Comunităților Mureș - Călimani o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Suplac - Coroisânmartin o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Via Montana" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Satul Mureşan" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Drumul SăriI" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Eco Rural o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Apă de izvor” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Transilvaniei o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bogata - Sânger - Papiu

Ilarian o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bahnea - Mica - Găneşti o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bălăuşeri - Fântânele o Asociaţia Microregiunea Valea Nirajului - NYARADMENTE o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Vărgata-Hodoşa o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”PROMARIS ” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Pro Regio Târnave” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zagăr - Viişoara o Asociaţia "Târnava Mică - Bălăuşeri - Sovata" o Asociaţia Intercomunitară de utilitate publică "Mureş Călimani" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "PETROTRANSILVANIA" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "AQUAPURA" Niraj o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Band - Şincai o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Band - Ogra o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zau - Valea Largă o Asociaţia "Microregiunea Valea Mureşului - Zona Reghin" o Asociaţia Maris - Sud o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Band - Şincai - Mădăraş o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Band - Mădăraş o Asociaţia Mureşul 2005 o Asociaţia Gewesene Burgen o Asociaţia Deda - Aluniş - Ruşii Munţi o Asociaţia Dumbrăveni - Ormeniş - Laslău o Asociaţia Microregională "Târnava Mică Inferioară"


o Asociaţia Consiliilor Locale din Valea Nirajului

109

o Asociaţia Orizont o Asociaţia Ecologică

SIBIU

o Asociația Grupul de Acțiune Locală Podișul Mureșului o Asociația Grupul de Acțiune Locală Zona de Câmpie o Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Hârtibaciu o Grupul de Acțiune Locală Mărginimea Sibiului o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Econord Sibiu o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Dealurile Târnavei” o Asociaţia de dezvoltare intercomunitară “Eco Sibiu” o Asociaţia de dezvoltare intercomunitară “Asociaţia celor şapte

comunităţi” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Mărginimea Sibiului o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Apa Târnavei Mari”

Mediaş o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Dealurile Târnavelor o Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Centrul Transilvaniei o Asociaţia de dezvoltare intercomunitară


o “Asociaţia de apă” Sibiu o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canal Marpod

Nocrich

9. Programe și strategii de dezvoltare a spațiului rural

9.1. Viziunea europeană asupra dezvoltării spațiului rural

9.1.1. Cadrul actual al Politicii Agricole Comune (PAC). Fondul european pentru

Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Dezvoltarea agriculturii s-a constituit una din prioritățile de bază ale politicii europene

încă de la crearea Comunității Economice Europene (precursoarea Uniunii Europene) în

anul 1957. Guvernele țărilor din Europa Occidentală, răvășite după anii îndelungați de

război, au hotărât să-și armonizeze politicile economice și să inițieze anumite

instrumente financiare supranaționale prin care să sprijine acest sector economic vital

pentru a putea face față puternicei concurențe externe. Scopul acestor politici a fost

încurajarea creșterii productivității în agricultură astfel încât consumatorii europeni să

beneficieze de o ofertă stabilă și diversificată de produse agricole la prețuri suportabile.

Crearea unui mecanism financiar complex de subvenții și garanții de prețuri pentru

fermieri a permis creșterea continuă a productivității și a producției agricole astfel încât,

în anii 80, Comunitatea Europeană a ajuns la autosuficiența agricolă, obținându-se chiar

excedente importante la unele produse agroalimentare pe care a putut să le exporte în

110

afara blocului comunitar. Subvențiile masive acordate fermierilor europeni, alături de

alte forme indirecte de sprijin au creat distorsiuni pe piețele internaționale, declanșând

nemulțumirea altor competitori, iar costurile financiare tot mai ridicate ale acestei

politici comune au creat nemulțumiri în rândul plătitorilor de taxe din țările comunitare,

în special în statele europene cu un sector agricol mai puțin important. Dezbaterile

privind efectele pe care agricultura le are asupra mediului înconjurător s-au intensificat

la începutul anilor 90, dezvoltarea agriculturii fiind pusă în relație cu protejarea mediului

înconjurător. Extinderea Uniunii Europene spre Europa de Nord și ulterior spre Europa

Centrală și Răsăriteană a modificat substanțial datele situației agriculturii europene și a

pus politica agricolă comunitară în fața unor noi provocări. Ca urmare a acestor evoluții,

politica agricolă a cunoscut o serie de reforme și transformări substanțiale, ajungându-

se la forma actuală a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2007-2013,

politică ce se sprijină pe 2 piloni: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Baza legală pentru finanțarea PAC o constituie Regulamentul nr. 1290/2005 al Consiliului

din 21 iunie 2005 cu privire la finanțarea politicii agricole comune. Acesta instituie cele

2 fonduri cu această destinație: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) din care

se realizează plățile directe către fermieri, măsurile de intervenție cheltuielile aferente

reglării piețelor agricole precum și alte cheltuieli prevăzute în Regulament și Fondul

European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) prin care se finanțează programele de

dezvoltare rurală. Fundamentul legal pentru acesta din urmă îl constituie Regulamentul

nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare

rurală acordat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Decizia

Consiliului din 20 februarie 2006 privind orientările strategice ale Comunității pentru

dezvoltare rurală în perioada 2007-2013.

Sumele alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală din fondurile comunitare pentru

perioada 2007-2013 însumează 371,244 miliarde euro, la nivelul prețurilor anului 2004,

din care 293,105 miliarde euro sunt plăți directe și cheltuieli aferente reglării piețelor.

Fondurile destinate sprijinirii sectorului agricol și dezvoltării rurale reprezintă

aproximativ 43% din totalul angajamentelor bugetare ale Comisiei Europene.

Actuala Politică Agricolă Comună se concentrează asupra a 3 domenii –cheie: economia

agro-alimentară, mediul înconjurător și populația din zonele rurale. În consecință au fost

stabilite 4 axe de dezvoltare, ce cuprind la rândul lor o serie de acțiuni cheie ce

contribuie la realizarea obiectivelor strategice. Cele 4 axe sunt următoarele:

1. Ameliorarea competitivității sectorului agricol și forestier, cu acțiuni ce vizează

atât capitalul material cât și cel uman din acest sector. Resursele alocate Axei 1

111

contribuie la consolidarea și dinamizarea sectorului agroalimentar european,

concentrându-se asupra priorităților privind transferul de cunoștințe,

modernizarea, inovarea și calitatea lanțului alimentar, precum și asupra

sectoarelor prioritare pentru investiții în capitalul material și uman

2. Ameliorarea mediului și peisajului, conținând măsuri menite să protejeze

dezvoltarea sistemelor agricole și forestiere de mare valoare naturală și a

peisajelor agricole tradiționale. Acțiunile din cadrul acestei axe se înscriu în

același timp în cadrul comunitar de acțiune în domeniul strategiei apelor și al

prevenirii schimbărilor climatice.

3. Ameliorarea calității vieții în zonele rurale și încurajarea diversificării

economiei rurale, cuprinzând măsuri menite să dezvolte arealele rurale prin

promovarea sectorului serviciilor, susținerea microîntreprinderilor, a turismului

rural, a protejării și punerii în valoare a moștenirii culturale și îmbunătățirea

condițiilor pentru crearea locurilor de muncă și dezvoltare în toate sectoarele

economice.

4. Constituirea de capacități locale pentru ocuparea forței de muncă și

diversificare (axa Leader), conținând acțiuni menite îmbunătățească potențialul

inovativ al guvernării prin strategii locale de acțiune și o abordare de la bază

spre vârf a dezvoltării rurale.

În plus, este necesar să se țină cont de următoarele principii directoare:

5. Garantarea coerenței programării. La elaborarea planurilor naționale statele

membre vor trebui să asigure optimizarea sinergiilor dintre axe și să evite

eventualele contradicții.

6. Complementaritatea instrumentelor comunitare. Astfel, statele membre au

obligația de a asigura complementaritatea și coerența acțiunilor care trebuie să

fie finanțate de Fondul European pentru Dezvoltarea Regională (FEDR), de

Fondul de Coeziune (FC), de Fondul Social European (FSE), de Fondul European

de Pescuit (FEP) și de FEADR, pe un anumit teritoriu și într-un anumit domeniu

de activitate.

Pe baza acestor orientări strategice, fiecare stat membru și-a pregătit propriul plan

strategic național ce servește drept cadru de referință pentru pregătirea programelor

de dezvoltare rurală. Resursele financiare alocate priorităților de dezvoltare rurală

depind hotărâtor de situația specifică a fiecărei țări, de atuurile, slăbiciunile și

posibilitățile fiecărei regiuni de program.

112

9.1.2. Politica agricolă comună la orizontul anului 2020.

Politica Agricolă Comună se confruntă în prezent cu noi provocări, unele neprevăzute.

Totodată, Politica Agricolă Comună este supusă permanent criticilor ce vizează eficiența

folosirii fondurilor comunitare și necesitatea redistribuirii acestora în vederea găsirii

unui mai bun echilibru între statele membre. Pentru pregătirea Politicii Agricole Comune

post 2013, Comisia Europeană a organizat în cursul anului 2010 o amplă consultare

publică (aproximativ 5600 contribuții primite), încheiată cu Conferință desfășurată în

iulie 201024 .

Concluzia reieșită a fost că viitoarea PAC trebuie să rămână o puternică politică comună

structurată în jurul celor 2 piloni actuali. În linii generale, punctele de vedere prezentate

au recomandat următoarele obiective strategice:

a) Menținerea potențialului agricol pe o bază sustenabilă, astfel încât să se

garanteze cetățenilor europeni securitatea alimentară pe termen lung

b) Sprijinirea comunităților agricole pentru a produce hrană de o mare diversitate și

calitate , în mod sustenabil, respectând cele mai înalte cerințe privind sănătatea

umană și starea mediului înconjurător.

c) Menținerea viabilității comunităților rurale, pentru care agricultura este o

importantă activitate economică ce creează locuri de muncă pe plan local.

Răspunzând la provocările perioadei viitoare, noua Politică Agricolă Comună va

contribui, de asemenea, la atingerea celor 3 obiective generale ale Strategiei Europa

2020:

Creștere inteligentă – prin folosirea mai eficientă a resurselor, îmbunătățirea

competitivității prin introducerea inovațiilor tehnologice, dezvoltarea

tehnologiilor verzi, utilizarea tehnologiilor IT, formare profesională etc;

Creștere sustenabilă – prin menținerea potențialului agricol productiv, păstrarea

biodiversității, promovarea energiilor regenerabile, reducerea emisiilor de gaze

cu efect de seră etc;

Creștere incluzivă – prin deblocarea potențialului economic al zonelor rurale,

dezvoltarea piețelor locale etc.

Sunt conturate astfel cele 3 obiective majore ale viitoarei politici agricole comune:

Asigurarea viabilității producției alimentare

Managementul sustenabil al resurselor naturale și reducerea impactului

schimbărilor climatice

24

http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/consultation/index_en.htm

http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/consultation/index_en.htm

113

Dezvoltarea teritorială echilibrată

În ce privește viitoarele instrumente ale PAC, s-au conturat 3 opțiuni posibile, toate

bazate pe o structură cu 2 piloni (primul constând din plăți anuale către toți fermierii, iar

al doilea pilon va fi un instrument de sprijin al obiectivelor comunității, ce va da statelor

membre posibilitatea să răspundă specificităților lor pe baza unor programe multi-

anuale și contractuale. Cele 3 opțiuni sunt:

Opțiunea 1 - Un status quo îmbunătățit, care ar aduce modificări graduale

actualului cadru, în special în ce privește aspectele cele mai criticate ale PAC (de

ex. problema echității distribuirii plăților directe între statele membre).

Opțiunea 2 – un sprijin mai echilibrat, mai bine direcționat și mai durabil. Această

opțiune ar implica modificări substanțiale în ce privește acordarea plăților

directe , introducerea unor scheme pentru micile exploatații, introducerea unui

plafon pentru fermele mari, îmbunătățirea și simplificarea instrumentelor de

piață, ajustarea și completarea instrumentelor existente în scopul acordării unui

sprijin mai puternic pentru alinierea la prioritățile UE, concentrat pe problemele

de mediu, restructurare și inovare etc

Opțiunea 3 – eliminarea măsurilor de sprijin a veniturilor și susținere a pieței.

Această opțiune ar implica renunțarea treptată la plățile directe, oferind în

schimb plăți limitate pentru bunurile publice de mediu și plăți suplimentare

pentru zonele confruntate cu constrângeri specifice naturale, ar elimina toate

măsurile de piață, iar în ce privește dezvoltarea rurală măsurile s-ar concentra pe

aspectele de mediu și pe schimbările climatice.

Propunerea oficială a Comisiei Europene în ce privește viitoarea Politică Agricolă

Comună a fost făcută Parlamentului European la data de 12 octombrie 2011.

9.2. Programe și strategii naționale vizând zonelor rurale

În România, dezvoltarea agriculturii și modernizarea satului românesc au fost declarate

priorități naționale de către toate guvernele din ultimele 2 decenii. În această perioadă

au fost elaborate mai multe strategii de dezvoltare, au fost lansate diverse programe de

sprijinire a agriculturii și a dezvoltării rurale, inclusiv prin finanțări nerambursabile

europene (programul SAPARD), fără a se putea obține o schimbare calitativă

semnificativă și reducerea decalajelor existente față de țările din vestul și centrul

Europei. Perioada ce a urmat evenimentelor din decembrie 1989 a fost marcată în

același timp de un extrem de îndelungat și dificil proces de transfer al proprietății (de

restituire a proprietăților funciare), ce a complicat și întârziat aplicarea reformelor

114

necesare în domeniu. În perspectiva aderării la Uniunea Europeană, Guvernul României

a elaborat un amplu plan de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013, ținând cont

atât de prioritățile la nivel european cât și de specificitățile naționale. Existența acestui

plan (Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013), aprobat și de

autoritățile europene competente a permis accesul României la fondurile Uniunii

Europene.

Pe baza planului amintit mai sus, a fost elaborat Programul Național de Dezvoltare

Rurală 2007-2013 -, cu o versiunea actualizată în iulie 2011, document programatic de

interes major. Punctul de plecare în elaborarea programului pleacă de la analiza situației

socioeconomice și de mediu. Sunt reflectate atât atuurile României - potențialul natural

ridicat (6% din suprafața totală agricolă utilizată la nivelul UE 27, forță de muncă

disponibilă, cadrul instituțional și legal funcțional în ce privește piața funciară etc) cât și

punctele sale slabe - populație îmbătrânită, migrația tinerilor din zonele rurale, grad

scăzut de diversificare economică, nivel ridicat al dependenței economice de agricultură

a populației rurale, infrastructură edilitară și socială slab dezvoltată, productivitatea

scăzută a agriculturii, problemele structurale ale agriculturii: lipsa de competitivitate a

exploatațiilor agricole datorată fărâmițării excesive, nivelul scăzut al veniturilor, lipsa

capitalului disponibil pentru investiții etc.

Prioritățile din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 au fost stabilite în

concordanță cu Planul Național Strategic și cu Liniile Directoare Strategice ale

Comunității (LDSC). Planul Național Strategic este axat pe 3 aspecte –cheie:

Facilitarea transformării și modernizării structurii duale a agriculturii și

silviculturii și a industriilor procesatoare

Menținerea și îmbunătățirea calității mediului din zonele rurale printr-un

management durabil al terenurilor agricole și forestiere.

Facilitarea tranziției forței de muncă dinspre agricultură spre alte sectoare

economice

România, ca stat membru UE, a elaborat Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-

2013, document ce transpune în plan național prevederile Politicii Agricole Comune și

reflectă în același timp specificitățile naționale. PNDR 2007-2013 cuprinde cele 4 axe

similare cu cele existente la nivel european: Fiecare axă cuprinde mai multe măsuri ce

grupează acțiunile necesare pentru atingerea obiectivelor propuse la nivel național.

Alocarea fondurilor între diversele axe ține cont de situația existentă, fiind în

concordanță cu obiectivele globale ale României stabilite prin Planul Național de

Dezvoltare 2007-2013 și Planul Național de Reformă 2011-2013.

115

Axa 1. Creșterea competitivității sectoarelor agricol si forestier conține următoarele

măsuri:

1.1.1 - Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe

1.1.2 - Instalarea tinerilor fermieri

1.1.3 – Pensionarea timpurie a fermierilor și a lucrătorilor agricoli

114 – Utilizarea serviciilor de consiliere

121 - Modernizarea exploatațiilor agricole

122 – Îmbunătățirea valorii economice a pădurii

123 – Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere

125 – Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea

agriculturii și silviculturii

141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență

142 – Înființarea grupurilor de producători

143 - Furnizarea de servicii de consiliere și consultanță pentru agricultori

Axa 2. Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural conține următoarele măsuri:

211 - Sprijin pentru zona montană defavorizată

212 - Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană

213 – Plăți Natura 2000 pe teren agricol

214 – Plați de agro-mediu

221 - Prima împădurire a terenurilor agricole

223 - Prima împădurire a terenurilor non-agricole

224 – Plăți Natura 2000 pe teren forestier

Axa 3. Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale conține

următoarele măsuri și submăsuri:

312 – Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi

313 - Încurajarea activităților turistice

116

322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru

economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale

341 – Dobândire de competențe, animare și implementarea strategiilor de dezvoltare

locală

4. Axa LEADER cuprinde următoarele măsuri:

4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală:

411. Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier

412. Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural

413. Calitatea vieții și diversificarea economiei rurale

4.21 Implementarea proiectelor de cooperare

4.31 Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea

teritoriului

431-1. Construcție parteneriate public-private

431-2. Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și

animarea teritoriului

Fondurile disponibile prin Fondul European pentru Dezvoltare Rurală și PERE

(Programul European de redresare Economică) se ridică pentru perioada 2008-2013 la

8,124 miliarde euro, la care se adaugă contribuția națională ajungându-se la un total de

10,097 miliarde euro. Autoritatea națională responsabilă pentru gestionarea alocărilor

financiare din FEADR este Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP),

înființată prin O.U.G. nr. 13/2006, prin reorganizarea Agenției SAPARD și acreditată la

sfârșitul anului 2007. Până în luna septembrie 2011, potrivit informațiilor oferite de

APDRP, au fost selectate pentru finanțare proiecte cu o valoare totală de 4,41 miliarde

euro, ceea ce reprezintă o angajare de 46% a fondurilor disponibile prin PNDR. Valoarea

proiectelor finalizate până la această dată se ridică la 395,64 milioane euro.

Cealaltă componentă a Politicii Agricole Comune – acordarea de plăți directe către

fermieri - este coordonată și gestionată în România de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie

pentru Agricultură (APIA). Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în

baza Legii 1/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Începând cu 1 ianuarie 2007,

APIA derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanţate

117

din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA). De asemenea, APIA

monitorizează și implementarea măsuri cuprinse în Axa 2 din PNDR (măsurile 211, 212,

214).

Subvenţiile se acordă sub formă de plăţi directe la hectar gestionate de Sistemul

Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi în cadrul măsurilor de piaţă pentru

implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune. Astfel,

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură administrează sistemul de certificate

de export-import şi garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole, elaborează

şi implementează procedurile privind aplicarea sistemului de intervenţie pentru

produsele agricole. Plăţile directe reprezintă sprijinul acordat de Uniunea Europeană

agricultorilor din România în condiţiile în care aceştia sunt eligibili şi înaintează o cerere

de plată pe suprafaţă.

Condiţiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un fermier pentru a

beneficia de sprijinul direct pe suprafaţă sunt:

- utilizarea unei suprafeţe de teren agricol mai mare sau egală cu 1 ha formată din

parcele mai mari de 0,3 ha

- menţinerea terenului respectiv în bune condiții agricole şi de mediu (respectarea

GAEC-uri).

Prin sistemul IACS sunt gestionate următoarele scheme de plată pe suprafaţă: SAPS

(schema de plată unică pe suprafaţă), CNDP (plăţi naţionale directe complementare),

LFA (plăţi pentru zone defavorizate), măsuri de agromediu, schema pentru culturi

energetice şi, începând cu 2008, plăţi tranzitorii pentru tomate.

Conform propunerilor privind noua politică agricolă comună, ce prevăd o repartizare

mai echitabilă între statele membre a ajutoarelor pentru agricultură, plățile directe

acordate fermierilor din România ar putea să crească semnificativ începând cu anul

2014.

9.3. Programe și strategii regionale vizând zonelor rurale

La nivel regional, dezvoltarea rurală a fost definită ca una din prioritățile de dezvoltare a

regiunii pentru perioada 2007-2013 (Prioritatea IV din Planul de dezvoltare a Regiunii

Centru 2007-2013), cu un accent pus pe creșterea gradului de valorificare a potențialului

economic din mediului rural prin diversificarea activităților economice (reducerea

dependenței de agricultură) și pe dezvoltarea silviculturii și a activităților conexe (ținând

cont și de potențialul important existent la nivel regional în acest domeniu). Obiective

generale ale acestei priorități sunt:

118

- creșterea atractivității zonelor rurale pentru atragerea investițiilor străine și

locale prin folosirea resurselor naturale;

- activarea participării si cooperării între partenerii locali în scopul prezervării

moștenirii naturale și culturale rurale;

- dezvoltarea durabilă a sectorului forestier prin stimularea exploatării raționale a

resurselor pădurilor

Prioritatea IV din PDR Centru 2007-2013 cuprinde două măsuri specifice:

4.1.Dezvoltarea și diversificarea activităților economice din mediul rural, cu următoarele

obiective specifice:

- revigorarea spaţiului rural prin sprijinirea dezvoltării, creării şi diversificării

activităţilor economice ;

- stabilizarea populației din mediul rural;

- crearea de noi locuri de muncă prin creșterea angajării în sectoare neagricole.

4.2.Dezvoltarea și modernizarea activităților din silvicultură, cu următoarele obiective

specifice:

- creșterea veniturilor populației din exploatarea raţională a pădurilor,

- extinderea zonelor împădurite, în scopul creșterii valorii adăugate a produselor

forestiere;

- modernizarea și diversificarea proceselor economice de exploatare și prelucrare

a lemnului.

Cea mai mare parte a măsurilor și acțiunilor prevăzute în cadrul Priorității IV din PDR

sunt finanțabile prin PNDR 2007-2013 (creșterea competitivității sectoarelor agricol si

forestier, îmbunătățirea mediului și a spațiului rural, calitatea vieții în zonele rurale și

diversificarea economiei rurale), POR (dezvoltarea infrastructurii turistice,

îmbunătățirea infrastructurii educaționale și sociale), POSDRU (dezvoltarea resurselor

umane, dezvoltarea antreprenoriatului în mediul rural, reconversia profesională).

119

10. Bibliografie

Adumitrăcesei, I. (1997), Echilibrul dezvoltării teritoriale, Editura Junimea, Iaşi

Alexiu, T., M., Anastasoaei, Teodora (2001), Dezvoltarea comunitară. Curs de

specializare pentru lucrători în mediul rural, Centrul de Asistență Rurală, Editura

Waldpress, http://www.ngorural.org/lib/dezv_comunitara.pdf

Arpodu, I.C. (2006), Decalaje agricole și dezvoltarea regională în România, teză de

doctorat, Academia de Studii Economice, București

Benedek, J. (2004), Amenajarea teritoriului şi dezvoltarea regională, Editura Presa

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M. (2003), Spaţiu rural. Definire, organizare, dezvoltare,

Editura Mirton, Timișoara

Bold, I., Predilă. G. (2003), Organizarea teritoriului agricol, Editura Profilul Agricol,

Bucureşti

Chiriţă, C., coord. (1981), Pădurile României. Studiu monografic, Editura Academiei R. S.

Române, Bucureşti

Chiţea, M. (2007), Coordonate socio-economice ale spaţiului rural românesc, în volumul

”Dezvoltare rurală. Abordare multidisciplinară” coord. de Florian, V., Terra Nostra, Iaşi,

145-149

Erdeli G., Cucu V. (2007), România Populație. Așezări. Economie, Editura Transversal,

București

Giurcă, D. (coord.), Luca, L., Hurduzeu, G. (2006), Scenarii privind impactul măsurilor de

dezvoltare rurală asupra structurilor agricole române şi după aderarea la Uniunea

Europeană, Studii de strategie şi politici, Nr. 5, Institutul European din România, Bucureşti

Ianoş, I. (2000), Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti

Litman, Todd (2011), Evaluating Accessibility for Transportation Planning. Measuring

People's Ability to Reach Desired Goods and Activities, Victoria Transport Policy Institute,

Canada

Otiman Păun Ioan (2000), ”Restructurarea agriculturii și dezvoltarea rurală a României

în vederea aderării la Uniunea Europeană”, Editura Agroprint, Timișoara

Pop Gr., Benedek J. (1996), Satele mici din România şi specificul activităţii lor, Revista

Studia Universității„Babeş-Bolyai”, Seria Geographia, nr. 1-2

Raicu, Ș., Popa, Mihaela (2009), Transportul și amenajarea teritoriului - accesibilitate și

atractivitate, Buletinul AGIR, nr. 4/2009, Universitatea ”Politehnica” din București

Sandu, D., (2010), Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România,

Universitatea București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Sandu, D., (2009), Dezvoltarea comunelor din România

http://www.ngorural.org/lib/dezv_comunitara.pdf

120

Sandu, D., (2005), Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie. Iași, Editura

Polirom

Săgeată, R. (2004), Funcţia politică-administrativă a aşezărilor umane din România şi

organizarea spaţiului geografic, Teză de doctorat, Bucureşti

Surd Vasile (2001), ”Introducere în geografia spaţiului rural”, Ed. Presa Universitară

Clujeană, Cluj.

Surd Vasile (2003), ”Geografia aşezărilor”, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Surd Vasile (2006), ”Geography of Settlements”, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-

Napoca

Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (1998), Dicționarul de sociologie, Editura Babei, București,

http://www.scribd.com/doc/33673248/C%C4%83t%C4%83lin-Zamfir-Laz%C4%83r-

Vl%C4%83sceanu-DIC%C5%A2IONAR-DE-SOCIOLOGIE

*** Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru

pentru perioada 2007-2013

*** APDRP, http://www.apdrp.ro/

*** APIA, http://www.apia.org.ro/

*** Asociația Română de Dezvoltare Comunitară, http://www.ardc.ro

*** Comisia Europeană, EUROPE 2020 A strategy for smart, sustainable and inclusive

growth,

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:EN:PDF

*** Comisia Europeană, Communication from the Commission to the European

Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the

Committee of the Regions, The CAP towards 2020: Meeting the food, natural resources

and territorial challenges of the future,

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0672:FIN:en:PDF

*** COUNCIL REGULATION (EC) No 1698/2005 of 20 September 2005 on support for

rural development by the European Agricultural Fund for Rural Development (EAFRD),

http://eur-

ex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2005:277:0001:0040:EN:PDF

*** COUNCIL REGULATION (EC) No 1290/2005 of 21 June 2005 on the financing of the

common agricultural policy,

http://eur-

ex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2005:209:0001:0025:EN:PDF

*** ESPON 2013, Programul de Cercetare Teritorială al Comisiei Europene, EDORA

Project (European Development Opportunities for Rural Areas)

http://www.apdrp.ro/

http://www.apia.org.ro/

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:EN:PDF

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0672:FIN:en:PDF

http://eur-ex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2005:277:0001:0040:EN:PDF




121

*** European Commission, Agriculture and Rural Development, Rural Development

2007-2013 http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/index_en.htm

*** Fundația Națională pentru Dezvoltare Comunitară,

http://fndc.ro/comunitate/dezvoltare_comunitara.html

*** Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală,

http://www.iceadr.ro/

*** Institutul Național de Statistică , Anuarul Statistic al României, ediția 2010

*** Institutul Național de Statistică , Recensământul general agricol 2010, rezultate

provizorii

*** Institutul Național de Statistică, Balanța forței de muncă, ediția 2011

*** Institutul Național de Statistică, Populația României pe localități la 1 ianuarie 2011

*** Institutul Național de Statistică, Publicații statistice, ediția 2011

*** Institutul Național de Statistică, Recensământul Populației și al Locuințelor, 2002

*** Lista Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) selectate și finanțate,

http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/gal/tabelul-3-Lista-GAL-selectate.pdf

*** Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Programul Național de Dezvoltare Rurală

2007 – 2013 versiunea consolidată iulie 2011,

http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/PNDR-versiunea-VII_iulie_2011.pdf

*** Studiu asupra Organizațiilor de Dezvoltare Comunitară din Romania, 2002

http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/index_en.htm

http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/PNDR-versiunea-VII_iulie_2011.pdf

122

11. Hărți

1. Harta fizico-geografică a Regiunii Centru

2. Harta de localizare a suprafețelor acoperite cu păduri și a terenurilor cu cele mai

fertile soluri din Regiunea Centru

3. Suprafața administrativ – teritorială a spațiului rural din Regiunea Centru

4. Harta densității localităților rurale din Regiunea Centru

5. Rețeaua de transport din Regiunea Centru

6. Corelație între densitatea așezărilor rurale și localitățile în funcție de numărul de

locuitori din Munții Apuseni

7. Localizarea geografică a comunelor din regiunea Centru în funcție de nivelul de

dezvoltare

8. Harta densității rețelei de transport rutier din Regiunea Centru

9. Variația numărului populației comunelor din Regiunea Centru în perioada 1990-

2010

10. Zonificarea funcțional - economică a teritoriului Regiunii Centru

11. Mărimea și modul de utilizare a terenurilor din Regiunea Centru în anul 2009

12. Populația ocupată în agricultură și silvicultură în județele Regiunii Centru la finele

anului 2009

13. Producția agricolă vegetală obținută în Regiunea Centru în anul 2009

14. Efectivele de animale din Regiunea Centru la finele anului 2009

15. Principalele obiective turistice din zona rurală a Regiunii Centru

123

Anexa 1

124

Anexa 2

125

Anexa 3

126

Anexa 4

127

Anexa 5

128

Anexa 6

129

Anexa 7

130

Anexa 8

131

Anexa 9

132

Anexa 10

133

Anexa 11

134

Anexa 12

135

Anexa 13

136

Anexa 14

137

Anexa 15

138

DOCUMENT REALIZAT ÎN CADRUL PROIECTULUI Sprijin acordat în perioada 2011 – 2012 pentru OI din cadrul ADR Centru in

implementarea și monitorizarea la nivel regional a POR 2007 – 2013

www.inforegio.ro www.regio.adrcentru.ro Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-

finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru ALBA IULIA, Str. Decebal, Nr. 12;

Tel: 0040-258-818616, Fax: 0040-258-818613; E-mail: [email protected], Web: www.regio.adrcentru.ro Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

http://www.inforegio.ro/

mailto:[email protected]

http://www.regio.adrcentru.ro/

Agricultura si dezvoltare rurala

Text of Agricultura si dezvoltare rurala

Dezvoltare rurala ppt

Directia Pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Gorj

PROGRAMUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALA 2007 -2013

Absorbtie Fonduri Europene Pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala Si Pescuit

9. Agricultura si dezvoltare ruralaadrnordest.ro/user/file/pdr/v4/9.Agricultura - septembrie.pdf · 9. Agricultura si dezvoltare rurala 9.1. Descrierea generala a zonelor rurale

Strategia de Dezvoltare Rurala a RO

Fondul agricol european pentru dezvoltare rurala

CUPRINSURI PROIECT 2014 FARA formular 16 si personal …Fondul European de Garantare in Agricultura, pentru Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, pentru Fondul European

Turismul - Factor de Dezvoltare Rurala in Zona Suceava

economie agrara si dezvoltare rurala

Prezentare dezvoltare rurala

Proiecte Economice de DeFilename: Proiecte Economice de Dezvoltare Rurala si Regionala.doczvoltare Rurala Si Regionala

Dezvoltare Rurala - Note de Curs-1

dezvoltare rurala cap 1

Dezvoltare rurala

Strategii Si Politici de Dezvoltare Rurala

Planul National de Dezvoltare Rurala ROMANIA 2014 - 2020 · 2015-05-25 · Planul National de Dezvoltare Rurala ROMANIA 2014 - 2020 INFRASTRUCTURA RURALA Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurala Plantatie Catina

Lucrarea 2 Dezvoltare Rurala

Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) Submasura 4.1

Achizitie utilaje dezvoltare rurala

Concepte de Dezvoltare Rurala Si Regionala

Curs Dezvoltare Rurala

Studiu agricultura si dezvoltare rurala

Www.referat.ro-dezvoltare Rurala Milisautie64e2

9. Agricultura si dezvoltare rurala - adrnordest.roadrnordest.ro/user/file/pdr/aes/v3/9.agricultura.pdf · Analiza socio-economica a Regiunii Nord-Est 2014-2020 1 9. Agricultura si

Dezvoltare Rurala - Proiect Individual - Pastravarie 2q

Dezvoltare Rurala - Note de Curs, Sinteze

Programul National pentru Dezvoltare Rurala – PNDR

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 - 2013

Documents

Agricultura si dezvoltare rurala

Text of Agricultura si dezvoltare rurala