Upload
trantram
View
244
Download
0
Embed Size (px)
1
STUDIU REGIONAL privind
AGRICULTURA ȘI DEZVOLTAREA
RURALĂ ÎN REGIUNEA CENTRU
Alba Iulia – 2011
www.inforegio.ro www.regio.adrcentru.ro Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-
finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru ALBA IULIA, Str. Decebal, Nr. 12;
Tel: 0040-258-818616, Fax: 0040-258-818613; E-mail: [email protected], Web: www.regio.adrcentru.ro Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
2
3
Cuprins
1.Introducere ................................................................................................................................... 5
2.Conceptul de rural și termenii asociați. ........................................................................................ 6
3.Teritoriul ....................................................................................................................................... 9
3.1.Particularitățile geografice ale Regiunii Centru ..................................................................... 9
3.2.Sistemul de localități din Regiunea Centru .......................................................................... 12
3.2.1.Așezările din Depresiunea Colinară a Transilvaniei din Regiunea Centru .................... 13
3.2.2.Așezările din Munții Carpați din Regiunea Centru........................................................ 13
3.3.Delimitarea geografică a mediului rural analizat la nivelul Regiunii Centru ....................... 14
3.4.Particularitățile așezărilor rurale din Regiunea Centru ...................................................... 18
3.4.1.Tipologia așezărilor rurale din Regiunea Centru .............................................................. 18
3.4.2.Tipologia locuințelor rurale din Regiunea Centru......................................................... 19
3.4.3.Densitatea așezărilor rurale din spațiul rural din Regiunea Centru ............................. 22
3.4.4.Funcțiile așezărilor rurale din Regiunea Centru ........................................................... 24
3.5.Elemente de atractivitate ale așezărilor rurale din Regiunea Centru ................................. 25
3.5.1.Așezări rurale cu potențial de dezvoltare turistic și agroturistic .................................. 25
3.5.2.Așezări rurale atractive din punct de vedere al resurselor, al oportunităților de
dezvoltare de afaceri sau a gradului ridicat de dezvoltare .................................................... 27
3.6.Infrastructura de transport și accesibilitatea Regiunii Centru ............................................. 31
3.7.Infrastructura tehnico - edilitară din zona rurală a Regiunii Centru.................................... 36
3.7.1.Alimentarea cu apă potabilă ......................................................................................... 36
3.7.2.Rețeaua de canalizare ................................................................................................... 37
3.7.3.Alimentarea și distribuția gazului metan ...................................................................... 38
4. Populația. Forța de muncă ......................................................................................................... 40
4.1. Principalii indicatori demografici ........................................................................................ 40
4.2. Evoluția principalilor indicatori ai mișcării naturale ........................................................... 45
4.3.Caracteristici culturale ..................................................................................................... 47
4.4. Nivelul de instruire al populației Regiunii Centru ............................................................... 50
4.5. Caracteristicile și evoluția pieței forței de muncă .............................................................. 52
5. Economia zonelor rurale din Regiunea Centru. Trăsături specifice ........................................... 61
6. Agricultura și silvicultura............................................................................................................ 62
4
6.1. Resurse naturale ................................................................................................................. 63
6.2. Resurse umane utilizate în agricultură ............................................................................... 65
6.3. Resurse materiale ............................................................................................................... 67
6.4. Valoarea producției agricole ............................................................................................... 74
6.5. Sectorul vegetal .................................................................................................................. 76
6.6. Sectorul zootehnic .............................................................................................................. 80
Fig. 57 ......................................................................................................................................... 84
6.7. Valorificarea produselor agricole ....................................................................................... 84
6.8. Silvicultura .......................................................................................................................... 88
6.9. Valorificarea resurselor energetice regenerabile ............................................................... 89
7. Turismul rural și agroturismul.................................................................................................... 90
Fig. 58 ......................................................................................................................................... 91
7.1. Potențialul turistic montan al Regiunii Centru ................................................................... 91
7.2. Dezvoltarea turismului balnear în zona rurală a Regiunii Centru ....................................... 94
7.3. Potențialul de dezvoltare a turismului cultural în spațiul rural al Regiunii Centru ............ 96
7.4. Dezvoltarea agroturismului în Regiunea Centru ................................................................ 99
8. Dezvoltarea comunitară .......................................................................................................... 101
8.1. Definirea conceptului de comunitate și dezvoltare comunitară ...................................... 101
8.2. Problemele majore în zonele rurale. Modele de dezvoltare comunitară ....................... 102
8.3. Dezvoltarea comunitară în Regiunea Centru. Principalele asociații și rețele de dezvoltare
intercomunitară ....................................................................................................................... 104
9. Programe și strategii de dezvoltare a spațiului rural ............................................................... 109
9.1. Viziunea europeană asupra dezvoltării spațiului rural ..................................................... 109
9.1.1. Cadrul actual al Politicii Agricole Comune (PAC). Fondul european pentru Agricultură
și Dezvoltare Rurală. ............................................................................................................ 109
9.1.2. Politica agricolă comună la orizontul anului 2020. .................................................... 112
9.2. Programe și strategii naționale vizând zonelor rurale ...................................................... 113
9.3. Programe și strategii regionale vizând zonelor rurale ...................................................... 117
10. Bibliografie ............................................................................................................................. 119
11. Hărți ....................................................................................................................................... 122
5
1.Introducere
Spațiul rural ocupă aproape 83% din teritoriul Regiunii Centru și oferă rezidență pentru
40% locuitorii regiunii. Teritoriul rural cuprinde marea majoritate a terenurilor agricole
din regiune precum și a celor ocupate de păduri, contribuind semnificativ la prezervarea
unui mediu înconjurător sănătos și la menținerea echilibrelor ecosistemului la nivel
regional.
În ultimele decenii, lumea rurală a suferit schimbări majore. Agricultura a cunoscut
transformări rapide. Costurile de producție s-au mărit în timp ce prețul produselor
agricole primare a scăzut. Modernizarea agriculturii a dus la disponibilizarea unei mari
părți a forței de muncă ce s-a îndreptat spre orașe pentru a-și găsi alte locuri de muncă.
Aceste schimbări produse într-o perioadă relativ scurtă au destabilizat mediul rural,
reacția acestuia fiind mult mai lentă. Zone rurale întinse din mai multe regiuni europene
s-au fost confruntat treptat cu grave probleme economice (lipsa locurilor de muncă,
lipsa de atractivitate economică), degradarea infrastructurii edilitare și sociale, iar
decalajul față de orașe s-a mărit. În scurt timp, în multe localități rurale s-a produs un
declin demografic din ce în ce mai accentuat, tendință ilustrată atât prin depopulare cât
și printr-un sever proces de îmbătrânire demografică. În plus, în România o mare parte
din zona rurală a fost cooperativizată, iar orașele au fost supuse unei politici de
industrializare și urbanizare forțată, ceea ce a agravat efectele negative asupra satului
românesc.
Asigurarea securității alimentare, alături de securitatea energetică este considerată una
din condițiile sine qua non ale dezvoltării economice în perioada următoare. Ambele
obiective sunt circumscrise obiectivului european mai cuprinzător de creștere durabilă și
combatere a schimbărilor climatice.
Pentru a răspunde la aceste provocări era necesar să fie gândite și puse în aplicare
programe de mare anvergură, pe termen lung, să fie mobilizate fonduri importante și să
fie create instituții specializate. Acest imperativ a fost recunoscut la nivel european prin
punerea bazelor unei politici europene comune în domeniul agricol și al dezvoltării
rurale. Politica agricolă comună a constituit timp de mai multe decenii cea mai
importantă dintre politicile europene, având alocat aproape jumătate din bugetul
european, iar rezultate sale sunt evidente pentru oricine: dezvoltarea fără precedent a
satului european și asigurarea securității alimentare a continentului.
După aderarea sa la Uniunea Europeană, România beneficiază, pentru perioada 2007-
2013, de fonduri de peste 8 miliarde de euro, la care se adaugă echivalentul a încă 2
6
miliarde euro, reprezentând cofinanțarea națională, pe care trebuie să le direcționeze
spre zonele rurale și spre agricultură pentru a rezolva multiplele probleme cu care
acestea se confruntă.
Studiul de față încearcă să realizeze o radiografie a spațiului rural al Regiunii Centru, prin
investigarea diferitelor domenii relevante. În capitolele lucrării sunt analizate domenii
precum teritoriul, tipologia așezărilor rurale, echiparea teritoriului, demografia, piața
muncii, economia, cu un accent pus pe situația agriculturii, turismul rural, dezvoltarea
comunitară etc.
A fost analizat un număr mare de date statistice din domeniile menționate mai sus și a
fost realizat un set de hărți tematice ce permit vizualizarea teritorială a informațiilor
cheie privind spațiul rural al Regiunii Centru.
Nu în ultimul rând, au fost trecute în revistă viziunea europeană de dezvoltare a zonelor
rurale, cadrul național și politicile naționale ce vizează agricultura și spațiul rural,
precum și direcțiile conturate în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru în perioada
2007-2013.
2.Conceptul de rural și termenii asociați.
Nu există până în prezent o definiție unică, unanim acceptată, pentru delimitarea
zonelor rurale. Există percepții diferite în timp și spațiu referitoare la ceea ce ar trebui să
fie (și la ce nu ar trebui să fie) ruralul și în ce privește elementele ce caracterizează
,,ruralitatea”. În decursul ultimelor decenii, țările Uniunii Europene au utilizat mai multe
definiții ale spațiilor rural/urban, ce difereau considerabil de la o țară la alta. S-a simțit
deci nevoia de a uniformiza criteriile de definire a ruralului și de a stabili o metodologie
comună cât mai bună pentru definirea spațiilor rurale.
În anul 2010, Uniunea Europeană a adoptat o tipologie revizuită a zonelor
urbane/rurale. Tipologia agreată de Uniunea Europeană stabilește 3 categorii de regiuni:
regiuni predominant rurale, regiuni intermediare și regiuni predominant urbane.
Această metodologie se bazează pe o variantă modificată a tipologiei OECD, utilizată
anterior de Comisia Europeană și ia în calcul atât densitatea populației cât și prezența
unor centre urbane mari și ponderea acestora în populația totală a regiunii. Scopul
acestei noi metodologii este de a oferi o bază comună pentru toate rapoartele și
publicațiile Comisiei Europene.
7
Conform acestei tipologii, pentru nivelul teritorial 3 (NUTS 3), 2 județe din Regiunea
Centru (Brașovul și Sibiul) se încadrează în grupa regiunilor intermediare, iar celelalte 4
în grupa regiunilor predominant rurale.
Din motive ce țin de disponibilitatea datelor și coerența studiului, conceptul de zonă
rurală (localitate rurală) utilizat în lucrarea de față se bazează doar pe legislația
românească, respectiv pe prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ
- teritorială a României, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii 350 /2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismului.
Spațiul rural - Zona rurală - Mediul rural
Spațiul rural definit în Carta Europeană a Spațiului Rural cuprinde ”o zonă interioară sau
de coastă care conține satele și orașele mici, în care majoritatea părții terenului este
utilizată pentru:
- agricultură, silvicultură, acvacultură și pescuit
- activități economice și culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat,
industrie, servicii)
- amenajările de zone neurbane pentru timpul liber și distracție (sau rezervații
naturale)
- ale folosințe (cu excepția celor de locuit)”1
Datorită constrângerilor legate de accesul la date și informații statistice relevante, în
lucrarea de față s-a considerat spațiul rural ca fiind format din suprafețele administrativ
- teritoriale ale comunelor.
Există o serie de criteriile pentru definirea ruralului care pot fi aplicate asupra unităţilor
teritoriale (geografice) de diverse dimensiuni, în majoritatea cazurilor, asupra celor
administrative (în cazul României, localităţi, judeţe, regiuni). Sintetic, distincția
tradițională între zonele rurale și cele urbane se bazează pe ipoteza că zonele urbane,
indiferent cum sunt definite în țara respectivă, oferă un standard de viață superior mai
ales din punct de vedere economic.
Din punct de vedere administrativ - teritorial, mediul rural este compus din comune,
aceasta cuprinzând ”populaţia rurală unită prin interese comune şi tradiţii”. (Giurcă și
colab., 2006). La rândul ei, comuna este compusă din una sau mai multe sate.
1 Otiman Păun Ioan (2000), ”Restructurarea agriculturii și dezvoltarea rurală a României în vederea aderării la Uniunea Europeană”, Editura Agroprint, Timișoara, pag. 30
8
Așezarea rurală
Aşezările reprezintă cele mai dinamice structuri componente ale spaţiului geografic,
adevărate „centre de comandă” ale organizării teritoriului. Totodată, ele reprezintă
sinteza modurilor de viaţă materială, experienţa istorică şi culturală, transpuse în marea
diversitate a cadrului fizico-geografic şi politic.
În deosebirea așezărilor rurale de cele urbane, Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică (OCDE) folosește un singur criteriu: numărul de locuitori pe
kilometru pătrat. Astfel, sunt considerate așezări rurale acelea în care densitatea
populației nu depășește 150 de locuitori/ km2. Uniunea Europeană folosește criteriul de
100 de locuitori/ km2.
Conform legislaţiei din România o aşezare se consideră rurală dacă „majoritatea forţei
de muncă este concentrată în agricultură, silvicultură şi pescuit, oferă un stil de viaţă
specific şi durabil pentru locuitorii săi, caracteristicile rurale vor fi menţinute prin politici
de modernizare; sau dacă majoritatea forţei de muncă este activă în afara agriculturii,
silviculturii şi pescuitului, dar nivelul de infrastructură este insuficientă pentru a fi
declarată oraş şi se va dezvolta spre urbanizare, prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a
politicilor de modernizare”. (Giurcă și colab., 2006).
Tab. 1
Țara Criterii naționale folosite în clasificarea așezărilor rurale
Austria Comunități cu mai puțin de 5.000 de locuitori
Danemarca Aglomerațiile cu mai puțin de 200 de locuitori
Elveția Comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori
Franța Comune conținând o aglomerație de mai puțin de 2.000 de locuitori, locuind în casa învecinate sau la distanțe de nu mai mult de 200 de metri unele de altele
Grecia Populația municipalităților și comunelor în care cel mai mare centru de populație are mai puțin de 2.000 de locuitori
Islanda Localități cu mai puțin de 200 de locuitori
Irlanda Așezări cu mai puțin de 500 de locuitori
Luxemburg Comune având mai puțin de 2000 de locuitori în centrul administrativ
Olanda Municipalități cu o populație mai mică de 2000 de locuitori dar cu mai mult de 20% din populația activ economică angajată în agricultură, excluzând anumite municipii rezidențiale de navetiști
9
Țara Criterii naționale folosite în clasificarea așezărilor rurale
Norvegia Localități cu mai puțin de 200 de locuitori
Portugalia Aglomerații și alte zone administrative cu mai puțin de 10.000 de locuitori
Scoția Aglomerații și alte zone administrative cu mai puțin de 1.000 de locuitori
Spania Municipalități cu o populație mai mică de 2.000 de locuitori
Suedia Localități cu mai puțin de 200 de locuitori
Sursa: Anuarul Demografic al Națiunilor Unite
3.Teritoriul
3.1.Particularitățile geografice ale Regiunii Centru Din punct de vedere geografic, relieful Regiunii Centru cuprinde cea mai mare parte a
Depresiunii Colinare a Transilvaniei și părți însemnate din Carpații Românești. În partea
de est, sud și vest relieful regiunii este muntos fiind format din:
- Carpații Orientali cu două subdiviziuni: Grupa Centrală (munții vulcanici Călimani,
Gurghiu, Harghita, Munții Giurgeului, Masivul Hășmaș, Munții Ciucului, Munții Nemira,
depresiuni intramontane (Depr. Borsec, Depr. Bilbor, Depr. Giurgeului, Depr. Ciucului),
munții Perșani, Baraolt și Bodoc ce pătrund digitat în valea Oltului, fiind munți grefați pe
formațiuni sedimentare) și Grupa Curburii (munții Vrancei, Munții Bârsei, Munții Baiului,
Munții Siriului, Masivul Ciucaș, depresiuni intramontane (Depr. Bârsei, Depr. Întorsurii
Buzăului, Depr. Târgu Secuiesc), cea mai mare depresiune fiind Depresiunea Brașovului.
- Carpații Meridionali cu trei subdiviziuni: Grupa Bucegi (Munții Bucegi, Piatra
Craiului, Masivul Leaota, Culoarul depresionar Rucăr - Bran), Grupa Făgărașului (Munții
Făgărașului), Grupa Parângului (Munții Cindrel, Șureanu, Lotrului)
Partea centrală a Regiunii Centru cuprinde cea mai mare parte a Depresiunii Colinare a
Transilvaniei, relieful acesteia fiind pus în evidență de dealurile și colinele, rezultate din
fragmentarea unor suprafețe inițiale de podiș, despărțind văile Târnavelor, Hârtibaciului,
Oltului. La limita dinspre munți, eroziunea s-a manifestat mai accentuat în cadrul rocilor
sedimentare, sculptând depresiuni de contact (Depr. Sibiului, Depr. Făgărașului). De
remarcat este faptul că în interiorul Depresiunii Transilvaniei alternează interfluvii mai
largi sau mai înguste, cu văi care se disting prin lunci extinse și terase etajate,
funcționând astfel ca arii de discontinuitate geografică. Subdiviziunile reliefului din
partea centrală a Regiunii Centru, delimitate de rețeaua hidrografică, imprimă spațiului
geografic o relativă omogenitate:
10
- Dealurile si depresiunile submontane cu trei subdiviziuni: Subcarpații
Transilvaniei (Dealurile Reghinului, Sângeorgiu de Pădure, Sovata, Odorheiului și
Homoroadelor), depresiunile sudice (Depresiunea Făgărașului, Sibiu - Săliște, Apoldului)
și culoarele , depresiunile și masivele deluroase Vestice (Culoarul depresionar Alba Iulia-
Turda mai exact Sectorul Alba Iulia-Aiud)
- Podișul Transilvaniei cu două subdiviziuni: Câmpia Transilvaniei (Câmpia
Mureșană) și Podișul Târnavelor (Dealurile și Culoarul Târnavei Mici, Târnavei Mari,
Podișul Hârtibaciului și Secașului)
Fig. 1 Harta fizico-geografică a Regiunii Centru
Având în vedere faptul că între categoriile de folosință ale terenurilor și tipurile de soluri
există o legătură directă, s-a analizat potențialul de dezvoltare și valorificare a
resurselor, luând în considerare două aspecte reprezentate prin harta de mai jos:
localizarea geografică a suprafețelor acoperite cu păduri de conifere, de foioase
sau mixte și care pot fi considerate un potențial de valorificare economică bazată pe
producerea și utilizarea de energii regenerabile. În urma analizei potențialului energiilor
regenerabile în regiunea Centru s-a ajuns la concluzia că cel mai mare potențial îl deține
biomasa
11
localizarea geografică a celor mai fertile soluri din Regiunea Centru, cu cel mai
ridicat conținut de humus, aceste corespunzând clasei Molisoluri. Acestea prezintă o
omogenitate în partea centrală a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, iar la nivelul
întregii regiuni se pot identifica câteva zone care dețin cel mai mare potențial de
dezvoltare a agriculturii, în special cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice: partea
central-estică a județului Alba, partea vestică a județelor Mureș și Sibiu, partea centrală
a județului Covasna.
Fig. 2 Harta de localizare a suprafețelor acoperite cu păduri și a terenurilor cu cele mai
fertile soluri din Regiunea Centru
Unul dintre factorii geografici care influențează direct etajarea vegetației, repartiția
claselor de soluri sau condițiile naturale de practicare a agriculturii, este clima. Datorită
poziției geografice, Regiunea Centru se încadrează în climatul temperat continental
moderat, clima regiunii fiind nuanțată de influențe climatice exterioare. Pe cea mai
mare suprafață din regiune se resimt influențele climatice vestice (Munții Apuseni și
Depresiunea Colinara a Transilvaniei), iar pe o fâșie îngusta din partea de nord a
Carpaților Orientali, în timpul iernii sunt prezente influențele baltice. Altitudinea
Carpaților Meridionali și Orientali joacă un rol de barare în calea influențelor de ariditate
ce vin dinspre estul Europei.
12
Hidrografia Regiunii Centru este reprezentată de suprafețe importante din bazinul
hidrografic al râurilor Mureș și Olt. Lacurile naturale ale Regiunii Centru se
caracterizează printr-o diversitate din punct de vedere genetic, cele mai cunoscute fiind:
lacurile glaciare din Munții Făgăraș, lacul vulcanic Sf. Ana din Munții Harghita, Lacul
Roșu, Lacul Ursu. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe râurile
Olt și Sebeș, lacurile sărate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului, iazurile piscicole
din Câmpia Transilvaniei, etc.
Din punct de vedere geografic, practicarea agriculturii și dezvoltarea rurală este
condiționată de existența resurselor și a unor condiții naturale favorabile. Amintim în
acest sens:
- condiții naturale foarte bune de cultivare a cerealelor și plantelor tehnice în
Podișul Transilvaniei
- condiții naturale foarte bune pentru zootehnie, în special în zona montană
- resurse forestiere bogate
- potențial foarte ridicat de producere și valorificare a biomasei (sursa
regenerabilă de energie cu cel mai mare potențial)
- suprafețe mari de terenuri agricole cu fertilitate ridicata sa solului
- posibilități de dezvoltare a economiei locale prin exploatarea resurselor
subsolului: cele mai mari rezerve de gaze naturale din țară (gazul metan din
Transilvania fiind considerat ca fiind cel mai pur gaz din Europa, cu o puritate de
99%), roci de construcție, zăcăminte metalifere (feroase și neferoase),
zăcăminte de cărbune
- posibilități de dezvoltare a economiei locale prin valorificarea apelor minerale și
a potențialului microhidroenergetic al râurilor
3.2.Sistemul de localități din Regiunea Centru
Având în vedere ca zona geografică care este analizată în lucrarea de față este cea
rurală, se consideră necesar o trecere în revistă a principalelor localități urbane care au
un rol esențial în dezvoltarea zonelor rurale, în special prin procesul de polarizare.
Astfel, au fost menționate principalele centre urbane și câteva particularități ale
acestora atât din Depresiunea Colinară a Transilvaniei, cât și din Munții Carpați din
Regiunea Centru, având astfel posibilitatea de a oferi o imagine de ansamblu, dat fiind
specificul așezărilor urbane din principalele trepte de relief (montană, depresionară, de
câmpie).
13
3.2.1.Așezările din Depresiunea Colinară a Transilvaniei din Regiunea Centru
Considerată una dintre marile arii de concentrare umană, Depresiunea Transilvaniei se
remarcă prin repartiția relativ uniformă a așezărilor în strânsă corelație cu relieful,
rețeaua hidrografică, resursele naturale și căile de comunicație. În general, văile
concentrează numărul cel mai mare de așezări și în mod particular marile axe
morfohidrografice (văile Mureșului, Târnavelor). O asemănătoare situație se întâlnește
și în Câmpia Transilvaniei, zonele de contact dintre unitățile periferice și cele montane,
contactele dintre văi și versanți, etc.
Analizat în profil teritorial, se pot identifica subregiuni lipsite de orașe importante, cum
este de pildă Câmpia Transilvaniei, iar altele concentrează un număr însemnat de centre
urbane de-a lungul marilor axe morfohidrografice formând adevărate grupări
industriale, care în prezent au suferit restructurări economice sau se află în declin
industrial:
o pe Mureș: Reghin, Târgu Mureș, Ungheni, Luduș, Iernut
o pe Târnava Mare: Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Sighișoara, Dumbrăveni,
Mediaș, Copșa Mică
o pe Târnava Mică: Sovata, Târnăveni
o la confluența Târnavelor: Blaj
Un areal de concentrare urbană se află și în depresiunile de contact: Aiud, Ocna Mureș,
Alba Iulia, Sebeș, Cisnădie, Sibiu, Făgăraș, Victoria. Uneori orașele apar și izolate fiind
legate de poziția în teritoriu. Un exemplu în acest sens este orașul Agnita.
Orașele Sibiu și Târgu Mureș cu funcții complexe și o populație numeroasă ce depășește
100.000 de locuitori, exercită o influență remarcabilă pe plan regional și național,
constituind totodată principalele centre de convergență din depresiune.
3.2.2.Așezările din Munții Carpați din Regiunea Centru
Aşezările carpatice au apărut şi s-au dezvoltat în strânsă legătură cu particularităţile
geografice care au impus şi unele restricţii de dezvoltare şi expansiune date de influenţa
directă a altitudinii şi gradului de fragmentare a reliefului. Dacă iniţial activitatea de bază
a populaţiei era agricultura, pe măsura evoluţiei sociale, activităţile din spaţiul carpatic
s-au diversificat: exploatarea şi prelucrarea lemnului, exploatarea cărbunilor, a
diferitelor minereuri feroase şi neferoase, a unor resurse nemetalifere, etc. Acest fapt a
atras după sine o dezvoltare a reţelei de transport din zona montană a Regiunii Centru
care s-a realizat în lungul arterelor hidrografice, culoarelor depresionare, etc.
14
Depresiunile submontane din interiorul şi exteriorul acestora sunt puse în evidenţă de
prezenţa „ţărilor”, vechi arii de locuire şi concentrare a populaţiei româneşti, organizată
în unităţi politico-administrative bine închegate. Amintim în acest sens Ţara Bârsei, Ţara
Făgăraşului, Ţara Moţilor, etc.
Carpaţii Româneşti din Regiunea Centru se caracterizează printr-un grad ridicat de
umanizare şi un număr relativ mare de aşezări urbane, ţinând cont de particularităţile
geografice:
o în Carpaţii Orientali: Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Bălan, Borsec,
Gheorgheni, Topliţa, Vlăhiţa, Braşov, Codlea, Râşnov, Ghimbav, Săcele,
Predeal, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Baraolt, Covasna, Întorsura
Buzăului
o în Carpaţii Meridionali: Zărneşti, Victoria, Tălmaciu, Cugir
o în Carpaţii Occidentali: Abrud, Baia de Arieş, Câmpeni, Zlatna
În cadrul oraşelor carpatice se remarcă Braşov (peste 250.000 de locuitori), Sfântu
Gheorghe (peste 60.000 de locuitori) şi Miercurea Ciuc (peste 40.000 de locuitori).
3.3.Delimitarea geografică a mediului rural analizat la nivelul Regiunii Centru
Delimitarea geografică a mediului rural analizat la nivelul Regiunii Centru a avut la bază
criteriul împărțirii administrativ - teritoriale, care susține astfel informația statistică.
Astfel, județele cu cea mai mare pondere a suprafeței spațiului rural sunt Mureș și
Covasna (aproape la egalitate), urmat de județul Harghita. La polul opus se află județul
Brașov, urmat de Alba și Sibiu.
15
Fig. 3 Tab.2 Suprafața administrativă a spațiului rural din Regiunea Centru și județele
componente
Județ/Regiune Suprafața totală
(kmp) Suprafața
administrativă a spațiului rural (kmp)
Ponderea suprafeței administrative a spațiului
rural (%)
Alba 6238.96 4873.10 78.11
Brașov 5366.69 4168.14 77.67
Covasna 3708.29 3226.88 87.02
Harghita 6632.02 5657.34 85.30
Mureș 6717.88 5861.15 87.25
Sibiu 5427.09 4379.74 80.70
Regiunea Centru 34090.93 28166.36 82.62
Fig. 4 Potrivit datelor statistice de la finele anului 2010, în Regiunea Centru sunt 357 de
comune care reprezintă 12,5 % din numărul total al acestora din România și 1788 de
sate care ocupă 13,8 % din numărul total la nivel național. La nivelul Regiunii Centru,
cele mai multe comune sunt în județele Mureș (91) și Alba (67), iar cele mai puține în
județele Covasna (40) și Brașov (48).
16
Tab.3 Numărul de comune și sate din județele Regiunii Centru la finele anului 2009
Județ/Regiune/România Numărul comunelor
Numărul satelor
Alba 67 656
Braşov 48 149
Covasna 40 122
Harghita 58 235
Mureş 91 464
Sibiu 53 162
Regiunea Centru 357 1788
România 2860 12956
Analizând comparativ ponderea comunelor și cea a satelor la nivel de județ se observă
unele decalaje, acestea fiind datorate în special condițiilor fizico-geografice. Peste o
treime din numărul satelor Regiunii Centru se află pe teritoriul județului Alba, în special
în Munții Apuseni cunoscute sub denumirea de crânguri sau cătune. O pondere ridicată
a numărului de sate este și în județul Sibiu (26%), la polul opus fiind județele Covasna
(6,8%) și Brașov (8,3%).
Fig. 5 Ponderea comunelor/satelor la nivel de județ din numărul total la nivelul Regiunii Centru la finele anului 2009
17
În funcție de ponderea populației care locuiește în mediul rural2, Regiunea Centru este
considerată o regiune semnificativ rurală. Menționăm faptul că în literatura de
specialitate sunt unanim acceptate 3 tipuri de regiuni rurale:
- regiune predominant rurală: peste 50% din populație locuiește în mediu rural
- regiune semnificativ rurală: 15-50% din populație locuiește în mediul rural
- regiune predominant urbană: mai puțin de 15% din populație trăiește în
comunități rurale
Pentru a contura o primă imagine referitoare la nivelul de dezvoltare a agriculturii,
componenta esențială a economiei rurale din România, este necesară evaluarea
decalajelor de dezvoltare regională a sectorului agricol. În 2006 s-a realizat o cercetare
privind dezvoltarea metodologiei de analiză multicriterială prin determinarea
eșantionului global de eficacitate regională a sectorului agricol. 3 . În urma cercetărilor
privind decalajelor sectorului agricol la nivel regional s-a ajuns la concluzia că valorile
pentru Regiunea Centru sunt peste media regională (cu un decalaj de la 1 la 1,09),
alături de Regiunea Sud Muntenia (cu un decalaj de la 1 la 1,11), Regiunea Nord - Est (cu
un decalaj de la 1 la 1,17) și Regiunea Nord Vest (cu un decalaj de la 1 la 1,26).
Tab.4 Decalajele faţă de media regională a estimatorului global al dezvoltării regionale a agriculturii
Regiunea de dezvoltare Estimator global
regional
Decalaje faţă de medie
Media 5,010 1,00
1. Nord - Est 5,880 1,17
2. Sud - Est 4,847 0,97
3. Sud 5,573 1,11
4. Sud - Vest 3,714 0,74
5. Vest 4,950 0,99
6. Nord - Vest 6,305 1,26
7. Centru 5,450 1,09
8. Bucureşti - Ilfov 3,388 0,68
Sursa: Constantin Ilie Aprod, 2006
2 Acest criteriu de încadrare a unei regiuni într-un spațiu rural sau urban este conform definiției OCDE,
fiind acceptată pe plan internațional 3 Metodologia de evaluare a decalajelor de dezvoltare regională a agriculturii este prezentată în teza de
doctorat ”Decalaje agricole și dezvoltarea regională în România”, elaborată în 2006 de economist Constantin Ilie Aprodu
18
Comparând nivelul eșantionului global al dezvoltării regionale a agriculturii, pe primele 3
locuri cu cele mai bune rezultate se situează sectorul agricol din Regiunea Nord - Vest
(6,305), Nord - Est (5,880) şi Regiunea Sud (5,573), iar pe ultimele 3 locuri Sud - Est
(4,847), Regiunea Sud - Vest (3,714) şi Regiunea Bucureşti - Ilfov (3,388).
3.4.Particularitățile așezărilor rurale din Regiunea Centru
3.4.1.Tipologia așezărilor rurale din Regiunea Centru Particularitățile geografice (în special accesibilitate reliefului, resursele naturale,
resursele hidrografice și condiții bio-pedo-climatice) au influențat direct umanizarea și
dezvoltarea așezărilor rurale, formându-se în timp anumite tipuri morfostructurale de
sate. Astfel, în Regiunea Centru distingem următoarele tipuri de sate:
o sate risipite sau împrăștiate, cu gospodării dispersate pe versanți: Munții
Apuseni, Munții Șureanu, Mărginimea Sibiului, etc.
o sate răsfirate, condiționate mai puțin de modul de organizare interioară, de relief
și ocupația locuitorilor: Subcarpații Transilvaniei, Depresiunea Colinară a Transilvaniei
(Câmpia Transilvaniei și Podișul Transilvaniei). În funcție de condițiile topografice locale
aceste sate pot prezenta o răsfirare lineară (de vale, de drum, de culme), răsfirare
areolară (de versant, de contact, de culme, de vale), o răsfirare polinucleară (formate
din mai multe nuclee de răsfirare, mai ales în zonele deluroase și de podiș)
o sate adunate, cu tendințe de grupare, adunare a gospodăriilor între limitele unei
vetre bine conturate: Podișul Transilvaniei, depresiunile intramontane din Carpații
Orientali și Meridionali, depresiunile submontane sau intracolinare. Există mai multe
tipuri de sate adunate: sate compacte, sate aglomerate, sate adunate propriu-zis
o
Fig. 6 Sate cu gospodăriile risipite şi cătun din Munţii Apuseni (Jud. Alba)
19
Fig. 7 Sat alungit din Câmpia Sărmaşului (Jud. Mureş)
Fig. 8 Sat adunat din Depresiunea Făgăraşului (Jud. Braşov)
3.4.2.Tipologia locuințelor rurale din Regiunea Centru
Potrivit datelor statistice de la recensământul din 2002, la nivelul întregii Regiunii Centru
(mediul rural și mediul urban) numărul total de gospodării ale populației era de 854945
în care trăiau 2485032 de persoane, numărul mediu de persoane per gospodărie fiind
de 3,36. La nivel de județ, numărul mediu de persoane per gospodărie este cuprins între
3,33 și 3,47.
Analizând gospodăriile familiale după numărul de nuclee, se observă că majoritatea
gospodăriilor, în proporție de peste 90%, au un singur nucleu. Cele mai multe gospodării
familiale cu 3 nuclee și peste sunt în județele Sibiu (0,45%) și Alba (0,44%), la polul opus
fiind județele Covasna și Harghita (0,19%).
20
Fig. 9 Ponderea gospodăriilor familiale după numărul de nuclee în Regiunea Centru și județele componente la recensământul din 2002
Peste jumătate din gospodăriile familiale cu copii din Regiunea Centru au un copil, iar
peste o treime dintre acestea au 2 copii. Un procent de 2% din numărul total de
gospodării familiale cu copii au 5 copii și peste. De remarcat este faptul ca aproximativ o
treime (27, 1%) din numărul total de gospodării familiale nu au niciun copil.
Fig. 10 Ponderea gospodăriilor familiale cu copii după numărul de copii în Regiunea
Centru
În mediul rural, la nivelul Regiunii Centru, locuințele neocupate ocupă o pondere de
57,8% din numărul total al acestora, locuințele permanente reprezintă 44,8 % din
21
numărul total, iar locuințele sezoniere sau secundare ocupă cea mai mare pondere, 60,6
din numărul lor total.
La nivel de județ, cele mai mari ponderi ale locuințelor neocupate din numărul lor total
sunt în județele Harghita (71%) și Mureș (67%). În același timp, aceste județe dețin și
cele mai mari ponderi ale locuințelor sezoniere sau secundare din numărul total al
acestora (peste 70%).
Tab. 5 Tipuri de locuințe din mediul rural din Regiunea Centru la recensământul
populației și locuințelor din 2002
Regiune/ Județ
Locuinţe neocupate Locuințe permanente Locuințe sezoniere sau secundare
Număr total
Rural (număr)
Rural (pondere)
Număr total
Rural (număr)
Rural (pondere)
Număr total
Rural (număr)
Rural (pondere)
Regiunea Centru
117145 67803 57.88 20731 9305 44.88 96414 58498 60.67
Alba 17983 10048 55.87 2752 1108 40.26 15231 8940 58.70
Braşov 24719 10016 40.52 3174 545 17.17 21545 9471 43.96
Covasna 11100 7254 65.35 2255 1200 53.22 8845 6054 68.45
Harghita 19784 14049 71.01 5263 2963 56.30 14521 11086 76.34
Mureş 23122 15494 67.01 5000 2490 49.80 18122 13004 71.76
Sibiu 20437 10942 53.54 2287 999 43.68 18150 9943 54.78
Potrivit datelor statistice de la recensământul din 2002, în mediul rural din Regiunea
Centru trăiau 1049380 de persoane în 402236 de locuințe, numărul mediu de persoane
per locuință fiind de 2,6. La nivel regional, cel mai mare număr mediu de persoane per
locuință a fost în județele Brașov, Mureș și Sibiu (2,7), iar cel mai mic în județul Harghita
(2.4).
Analizând suprafața medie per cameră, indicator ce poate oferi informații referitoare la
gradul de confort, aceasta ocupă o valoare medie la nivel regional de 16,9 m2. La nivel
de județ, cea mai mare suprafață medie per cameră este în județul Harghita (18,2 m2)),
iar cea mai mică în județul Alba (15,6 m2)
Tab. 6 Clădirile, locuinţele, unităţile locuite din necesitate, numărul şi suprafaţa
camerelor din mediul rural din Regiunea Centru la recensământul din 2002 Regiune de dezvoltare/
Județ
Numărul populaţiei
Numărul clădirilor
Numărul locuinţelor
Numărul camerelor
Suprafaţa camerelor
( m2)
Unităţi locuite din necesitate
(număr)
Regiunea Centru 1049380 374158 402236 941433 15881046 140
Alba 162624 60283 61640 150574 2348973 53
Braşov 152922 50801 57043 142886 2423027 17
Covasna 110453 39565 43126 91730 1616251 23
22
Harghita 182139 69022 74923 161636 2936402 8
Mureş 297092 103843 111268 256248 4250672 11
Sibiu 144150 52644 54236 138359 2305721 28
Pentru a evidenția specificitatea locuinței rurale au fost analizați indicatori atât pentru
densitatea de locuire (numărul persoanelor pe locuință, suprafața locuibilă pe persoană
și numărul de persoane pe cameră) cât și pentru mărimea locuinței (numărul de camere
pe locuință, suprafața medie locuibilă pe locuință). Pe baza celor două criterii s-a
identificat o tipologie a locuințelor rurale din Regiunea Centru, astfel:
o Locuințe rurale cu densitate mică și mărime medie: județul Brașov și județul
Covasna
o Locuințe rurale cu densitate mare și mărime medie: județul Sibiu
o Locuințe rurale cu densitate mare și mărime mică: județul Alba, județul
Harghita și județul Mureș
3.4.3.Densitatea așezărilor rurale din spațiul rural din Regiunea Centru
În funcție de densitatea așezărilor rurale (numărul de localități raportat la suprafață), la
nivelul Regiunii Centru s-au identificat următoarele tipuri de spații rurale cu:
- densități foarte mari, întâlnindu-se în: Munții Apuseni (Munții Bihor,
Depresiunea Abrud, Munții Metaliferi ) din județul Alba, Câmpia Transilvaniei, în special
Câmpia Sărmașului (jud. Mureș), Depresiunea Giurgeului (jud. Harghita)
densități mari, întâlnindu-se în: Munții Apuseni în special Munții Trascăului (jud.
Alba), Subcarpații Transilvaniei (Subcarpații Homoroadelor, Subcarpații Târnavelor) din
județul Harghita, Depresiunea Odorheiului (jud. Harghita), Depresiunea Homoroadelor
(jud. Harghita), Câmpia Transilvaniei: Culoarele Târnavei Mari și Târnavei Mici (jud.
Mureș)
- densități medii, întâlnindu-se în: Culoarul depresionar Alba Iulia Turda ( sectorul
Alba Iulia - Aiud din județul Alba), Podișul Secașelor (jud. Alba și Sibiu), Podișul
Transilvaniei, în special Podișul Hârtibaciului (jud. Sibiu și Brașov), Depresiunea
Reghinului (jud. Mureș), Culoarul Rucăr - Bran (jud. Brașov), Depresiunea Târgu Secuiesc
(jud. Covasna), Depresiunea Ciucului (jud. Harghita), Depresiunea Făgărașului (jud.
Brașov)
- densități mici, întâlnindu-se în: Depresiunea Sibiului și Depresiunea Apoldului
(jud. Sibiu), Depresiunea Bârsei (jud. Brașov), Defileul Deda - Toplița (jud. Mureș), Munții
Pleșani, Baraolt și Bodoc (jud. Brașov și Covasna)
- densități foarte mici, întâlnindu-se în: Munții Apuseni (Muntele Mare din județul
Alba), Munții Șureanu (jud. Alba), Munții Cindrel jud. Sibiu), Munții Făgăraș (jud. Sibiu și
Brașov), Munții Bârsei (jud. Brașov), Munții Vrancei (jud. Covasna), Munții Harghitei (jud.
23
Harghita), Munții vulcanici Călimani și Gurghiului (jud. Mureș), Depresiunea Bilbor și
Borsec (jud. Harghita)
Fig. 11 Harta densității localităților rurale din Regiunea Centru
Există situații în care spațiile rurale cu densități mari și forate mari de așezări sunt
caracterizate de un număr relativ mic de locuitori, datorită particularităților geografice.
În acest sens, un exemplu tipic este zona Munților Apuseni din partea de nord vest a
județului Alba. Analizând harta de mai jos se observă că ponderea cea mai mare este
dată de localitățile care au sub 100 de locuitori. Specific pentru această zona montană
sunt cătunele aflate la distanțe relativ mari unele de altele determinând astfel o
accesibilitate foarte redusă. În general marea majoritate a localităților au sub 500 de
locuitori, acestea fiind specifice satelor foarte mici.
24
Fig. 12 Corelație între densitatea așezărilor rurale și localitățile în funcție de numărul de
locuitori din Munții Apuseni
3.4.4.Funcțiile așezărilor rurale din Regiunea Centru
La nivelul Regiunii Centru predomină următoarele categorii de așezări rurale după
funcțiile4 pe care le îndeplinesc:
o așezări rurale cu funcții predominant agricole:
- cerealier: sunt specifice localităților rurale din Câmpia Transilvaniei
- zootehnic: sunt specifice localităților rurale din zona montană
- cerealier - viticol: sunt specifice localităților rurale din zona Podișului
Târnavei
- cerealier - pomicol: sunt specifice localităților rurale din zonele deluroase,
colinare și de podiș
- vitipomicol: Cetatea de Baltă, Ighiu,
- zootehnic - forestier: specifice zonei montane: Bistra din județul Alba, Jina
din județul Sibiu
o așezări rurale cu funcții predominant industriale:
4 Tipologia așezărilor rurale după funcții a fost propusă de G. Erdeli și V. Cucu (2007) având la bază
structura socio-profesională activă în strânsă corelație cu valoarea producției, poziția geografică și volumul fluxului de navetiști.
25
- industria extractivă. În urma procesului de restructurare a sectorului
minier, majoritatea activităților de exploatare a resurselor metalifere
(feroase și neferoase) s-au închis. Principalele localități rurale care au avut
funcție minieră: Roșia Montana, Lupșa, Bucium, Almașu Mare, Avram
Iancu din zona Munților Apuseni din județul Alba, Lueta din Munții
Harghita,
o așezări rurale cu funcții predominant mixte:
- noduri de cale ferată de importanță națională sau regională (exemplu Vințu
de Jos din județul Alba)
- profil dublu agricol - forestier (exemplu Bistra din județul Alba)
o așezări rurale cu funcții predominant speciale :
- profil turistic și agroturistic: Albac, Arieșeni din județul Alba , Moeciu de
Jos, Bran din județul Brașov, Rășinari, Tilișca din județul Sibiu, Lăzarea,
Corund din Județul Harghita, Malnaș Băi, Arcuș din județul Covasna,
Sângeorgiu de Mureș, Brâncovenești din județul Mureș.
3.5.Elemente de atractivitate ale așezărilor rurale din Regiunea Centru
La nivelul Regiunii Centru se poate vorbi de o tipologie a așezărilor rurale atât în funcție
de specificul și atractivitatea acestora, cât și a oportunităților, perspectivelor de
dezvoltare și atragerea de potențiali investitori.
3.5.1.Așezări rurale cu potențial de dezvoltare turistic și agroturistic
Așezări rurale atractive din punct de vedere al obiectivelor turistice naturale
(rezervații naturale, monumente ale naturii, peisaje și forme de relief atractive pentru
turiști (peșteri, chei, etc.)): Scărișoara, Gârda de Sus (jud. Alba), Reci (jud. Covasna), Zau
de Câmpie (jud. Mureș), Bixad, Lacul Roșu (jud. Harghita), etc.
Așezări rurale atractive din punct de vedere al posibilităților de practicare a
sporturilor de iarnă: Arieșeni (jud. Alba), Păltiniș (jud. Sibiu), Poiana Brașovului, Pârâul
Rece (jud. Brașov), Ciumani, Izvorul Mureșului (jud. Harghita), etc.
Așezări rurale atractive din punct de vedere al turismului balnear,
balneoclimateric: Praid (jud. Harghita), Băile Balvanyos, Malnaș - Băi (jud. Covasna),
Timișu de Sus (jud. Brașov), etc.
Așezări rurale atractive din punct de vedere al obiceiurilor populare și
meșteșugurilor tradiționale: satele din Mărginimea Sibiului (Jina, Săliștea, Sibiel, etc. ),
Avram Iancu (jud. Alba), Corund, Șumuleu Ciuc (jud. Harghita), Ibănești, Hodac, Deda
(jud. Mureș), Cernat (jud. Covasna), Bran (jud. Brașov) etc.
26
a. b. c.
d. e. f. Fig. 13 Obiceiuri populare și meșteșuguri tradiționale: a. Tulnicărese din avram Iancu (jud. Alba),
b. Răvășitul oilor la Bran (jud. Brașov), c. Poartă secuiască sculptată în lemn din Cernat (jud. Covasna), d. Ceramica de la Corund (jud. Harghita) e. Naiuri și fluiere realizate în centrul de artă
populară și produse artizanale de la Ibănești (jud. Mureș) , f. Ansamblul ”Junii Sibiului” (jud. Sibiu)
Așezări rurale atractive din punct de vedere al patrimoniului istoric, cultural și
ecumenic:
- localități rurale cu obiective incluse în patrimoniul UNESCO: Câlnic și Căpâlna din
jud. Alba, Valea Viilor și Biertan din jud. Sibiu, Prejmer și Viscri din jud. Brașov, Saschiz
din jud. Mureș, Dârju din jud. Harghita
- localități rurale cu mănăstiri și biserici fortificate: Râmeț (jud. alba), Sâmbăta de
Sus, Bran, Racoș (jud. Brașov), Slimnic, Merghindeal, Iacobeni, Cârța (jud. Sibiu), etc.
- localități rurale cu cetăți, castele, conace, edificii medievale sau vestigii
arheologice: Lăzarea (jud. Harghita), Cetatea de Baltă (jud. Alba), Brâncovenești, Criș
(jud. Mureș), Arcuș, Cernat (jud. Covasna), Boița (jud. Sibiu) etc.
a. b. c.
27
d. e. f.
Fig. 14 Obiective turistice de mare valoare culturală și ecumenică: a. Mănăstirea Râmeț (jud. Alba), b. Mănăstirea Sâmbăta de Sus (jud. Brașov), c. Castelul Szentkereszty din Arcuş (jud. Covasna) , d. Castelul din Lăzarea (jud. Harghita), e. Castelul Brâncovenești (jud. Mureș), f.
Mănăstirea Cisterciana de la Cârța (jud. Sibiu)
3.5.2.Așezări rurale atractive din punct de vedere al resurselor, al oportunităților de
dezvoltare de afaceri sau a gradului ridicat de dezvoltare
Așezări rurale bogate în resurse naturale:
- resurse ale subsolului: gaz metan: Sărmașu, Zau de Câmpie, Nadeș, Deleni, etc.
(jud. Mureș); resurse metalifere (feroase și neferoase): Roșia Montana, Lupșa,
Almașu Mare pentru zăcămintele de auro-argentifere (jud. Alba), Lueta pentru
zăcămintele de fier (jud. Harghita); zăcăminte de cărbune: Căpeni, Racoș, etc.
jud. Covasna), roci de construcție: marmură (Sohodol, jud. Alba), granit, bazalt,
pietriș, calcar, etc.
- resurse forestiere: Bistra, Bucium, (jud. Alba)
- terenuri arabile cu fertilitate foarte ridicată a solurilor: Stremț, Ighiu, Galda de
Jos, Crăciunelu, Ciugud, etc. (jud. Alba), Zau de Câmpie (jud. Mureș), Apoldu de
Sus, Miercurea Sibiului, Săliște (jud. Sibiu), etc.
Așezări rurale cu grad ridicat de dezvoltare
În expresia gradului de dezvoltare la nivelul Regiunii Centru o componentă de bază o
reprezintă mediul rural în care trăiește 40,7% din populația totală a regiunii (potrivit
datelor statistice din 2011).
Indicatorul sintetic care pune cel mai bine în evidență nivelul de dezvoltare la nivel
unitate administrativ – teritorială rurală este Indicele Dezvoltării Comunelor (IDC)5, a
cărui expresie matematică este compusă dintr-o serie de indicatori selectați pentru 4
domenii: infrastructura de locuire, resurse publice, capitalul economic individual-familial
și capitalul uman condiționat de vârstă. Operând în baza conceptului de sărăcie
5 Dumitru Sandu, Dezvoltarea comunelor din România, 2009
28
comunitară potrivit căruia o comună este cu atât mai puțin dezvoltată cu cât la nivelul ei
se înregistrează o probabilitate mai mare de consum redus de bunuri publice sau
private.
La nivelul județelor Regiunii Centru, în funcție de Inicele Dezvoltării Comunelor, primele
trei locuri sunt ocupate de Brașov (67), Sibiu (66) și Mureș (61), la polul opus fiind
județele Covasna (52), Harghita (56) și Alba (58).
Tab.7 Primele 20 de comune cele mai dezvoltate din fiecare județ component
al Regiunii Centru
Denumire județ
IDC în 2008 (Primele 20 de comune cele mai dezvoltate)
Alba Ciugud (94), Daia Română (82), Gârda de Sus (81), Sântimbru (77), Șona (69), Mihalț (69), Sâncel (68), Rădești (67), Lunca Mureșului (66), Galda de Jos (66), Vințu de Jos (65), Crăciunelu de Jos (65), Roșia Montana (65), Ighiu (65), Șugag (65), Jidvei (64), Unirea (64), Lopadea Nouă (64), Gârbova (61), Mirăslău (60)
Brașov Cristian (112), Sânpetru (102), Beclean (97), Bran (95), Sâmbăta de Sus (94), Hărman (93), Hălchiu (85), Bod (83), Fundata (76), Drăguș (74), Viștea (74), Mândra (73), Prejmer (73), Șinca Nouă (73), Părău (73), Comana (72), Moeciu (72), Ucea (72), Hoghiz (70), Lisa (70)
Covasna Mereni (90), Arcuș (63), Estelnic (62), Malnaș (60), Chichiș (59), Turia (59), Ozun (58), Vârghiș (57), Bodoc (57), Sita Buzăului (57), Cernat (57), Ghelința (56), Ghidfalău (56), Ilieni (56), Sânzieni (56), Brateș (55), Breţcu (54), Catalina (54), Băţan (52), Brăduţ (52)
Harghita Păuleni-Ciuc (76), Remetea (75), Brădești (71), Porumbeni (67), Frumoasa (67), Sâncrăieni (66), Corund (66), Joseni (64), Ciumani (64), Lupeni (63), Mugeni (63), Sântimbru (63), Cârța (62), Lăzarea (61), Secuieni (61), Satu Mare (61) și Feliceni (60), Suseni (59), Mereşti (59), Ocland (59)
Mureș Corunca (126), Sântana de Mureș (94), Sâncraiu de Mureș (90), Bichiș (86), Sângeorgiu de Mureș (83), Livezeni (79), Cristești (75), Breaza (72), Pogăceaua (70), Șincai (69), Crăciunești (69), Gănești (67), Bereni (66), Ceaușu de Câmpie (66), Albești (65), Sărățeni (65), Păsăreni (65), Bogata (65), Adămuș (65), Solovăstru (65)
Sibiu Șelimbăr (128), Râu Sadului (114), Sadu (103), Șura Mică (99), Șura Mare (82), Arpașu de Jos (81), Cristian (78), Blăjel (76), Axente Sever (76), Micăsasa (75), Dârloș (72), Șeica Mare (70), Tilișca (69), Racovița (67), Turnu Roșu (67), Șeica Mică (66), Loamneș (66), Alma (66), Gura Râului (66), Marpod (65)
29
Fig. 15 Localizarea geografică a comunelor din regiunea Centru în funcție de nivelul de
dezvoltare
Un Indicator relevant în identificarea principalelor disparități în dezvoltarea socială este
Indicele de Dezvoltare Socială Locală (IDSL) a cărui valoare numerică medie este de 76
pentru Regiunea Centru, indicând un nivel mediu superior de dezvoltare.
Tab. 8 Dezvoltarea socială a județelor componente Regiunii Centru în 2008 pe medii rezidențial6 în comparație cu valorile maxime și minime la nivel național
Dezvoltarea socială a județelor pe medii rezidențiale
Valoarea IDS 2008
Mediul urban Mediul rural
Jud. Alba 80 54
Jud. Brașov 93 61
Jud. Covasna 85 51
Jud. Harghita 83 55
Jud. Mureș 88 59
Jud. Sibiu 94 60
6 Dumitru Sandu (2010), Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România,
Universitatea București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pagina 8. (studiu elaborat în cadrul proiectului Dezvoltarea capitalului comunitar din România, CNCSIS-ID 2068)
30
IDS maxim
IDS 99 71
Nume județ Cluj Ilfov
IDS minim
IDS 72 38
Nume județ Giurgiu Teleorman și Vaslui
În funcție de IDSL calculat la nivelul anului 2008, cele mai mari valori s-au înregistrat în
următoarele primele 10 comune:
o județul Alba: Ciugud (72), Ighiu (68), Jidvei (68), Vințu de Jos (68), Mihalț (67),
Sântimbru (67), Șona (67), Unirea (65), Sâncel (64), Crăciunelu de Jos (63)
o județul Brașov: Cristian (91), Sânpetru (87), Hărman (84), Bod (75), Hălchiu (74),
Prejmer (73), Feldioara (66), Moeciu (66), Ucea (66), Hoghiz (64)
o județul Covasna: Sita Buzăului (58), Brețcu (56), Cernat (56), Sânzieni (56), Zăbala
(56), Mereni (56) și 3 comune mediu dezvoltate: Brăduț (55), Cătălina (55) și
Ozun (55)
o județul Harghita: Frumoasa (65), Sândominic (65), Ciumani (64), Joseni (64),
Brădești (62), Păuleni-Ciuc (62), Remetea (62), Ditrău (61), Lupeni (61), Mugeni
(61)
o județul Mureș: Corunca (92), Sâncraiu de Mureș (86), Sântana de Mureș (85),
Sângeorgiu de Mureș (84), Cristești (76), Albești (70), Adămuș (69), Gănești
(69), Daneș (68), Pănet (68)
o județul Sibiu: Șelimbăr (83), Axente Sever (77), Șura Mare (77), Cristian (75),
Dârlos (69), Valea Viilor (68), Sadu (67), Slimnic (67), Bazna (66), Blăjel (65).
Un indicator care permite o măsurare indirectă a bunăstării comunitare care la rândul ei
se reflectă în contextul social este Indicele de dezvoltare a satului (DEVSAT). La nivel de
județ acest indicator a fost construit prin agregarea a 4 indici referitori la capitalul uman,
capitalul vital, condițiile de locuire (capitalul material) și gradul de izolare a
comunităților, indicii fiind calculați ca medii ale valorilor DEVSAT ponderate cu populația
satului în 2002.
Tab. 9 Gradul mediu de dezvoltare socială7 a satelor din județele Regiunii Centru comparativ cu valorile maxime și minime la nivel național
Gradul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe
Județul DEVSAT Capital uman Capital vital Capital material Grad de izolare
Alba 62 61 56 59 41
7 Dumitru Sandu, Indicele dezvoltării satului DEVSAT, pag 5
31
Brașov 77 67 68 85 37
Covasna 69 59 68 67 34
Harghita 73 63 68 76 37
Mureș 64 59 62 63 40
Sibiu 71 60 69 72 36
Județul DEVSAT Minim Capital uman Capital vital Capital material Grad de izolare
Vaslui 46 39 55 42 47
Județul DEVSAT Maxim Capital uman Capital vital Capital material Grad de izolare
Ilfov 81 72 84 72 34
Total mediu rural
DEVSAT Mediu național
Capital uman Capital vital Capital material Grad de izolare
60 54 64 55 42
În funcție de clasificare satelor după nivelul de dezvoltare a acestora, potrivit datelor
statistice, cea mai mare pondere a populației rurale (aproape o treime în județele Alba
și Mureș, aproape jumătate în județul Covasna și peste jumătate în județele Brașov,
Harghita și Sibiu) trăiește în sate cu nivel maxim de dezvoltare, acest fapt se reflectându-
se pe mai multe nivele de dezvoltare privind condițiile de trai și calitatea vieții.
Tab. 10 Ponderea satelor din județele Regiunii Centru după nivelul de dezvoltare
Denumire județ
Sate foarte sărace (%)
Sate sărace (%)
Sate mediu dezvoltate (%)
Sate dezvoltate (%)
Sate cu nivel maxim de dezvoltare (%)
Alba 19.5 13.4 21.6 16.2 29.3
Brașov 4.8 8.1 9 16.8 61.3
Covasna 3.9 11.9 19.1 22 43.1
Harghita 4.7 9.6 10.9 21.9 52.9
Mureș 15 14.4 16.6 23.4 30.5
Sibiu 9.4 9.7 13.6 16 51.3
3.6.Infrastructura de transport și accesibilitatea Regiunii Centru
La sfârșitul anului 2009, rețeaua de drumuri publice din Regiunea Centru măsura 10709
km, reprezentând 13,1% din lungimea totală a rețelei rutiere din România. Din totalul
drumurilor din regiune, 21,1% sunt drumuri naționale, 42,4% sunt drumuri județene, iar
36,5% se încadrează în categoria drumurilor comunale. Densitatea rutieră este mai
scăzută la nivel regional decât la nivel național (31,4 km/100 kmp față de 34,3 km/100
kmp).
32
La nivel de județ, cele mai mari ponderi privind drumuri comunale din total drumuri
publice sunt în județele Alba și Mureș (aproape jumătate, 43,3%), la polul opus fiind
județul Sibiu (aproximativ un sfert, 24,9%). Față de celelalte județe ale Regiunii Centru,
județul Covasna se diferențiază prin proporționalitate, fiecare categorie de drumuri
(naționale, județene și comunale) ocupând câte o treime din totalul drumurilor publice.
Tab. 11 Date statistice privind infrastructura de transport a Regiunii Centru la 31 decembrie 2009
Regiune/ Județ
Drumuri (km) Căi ferate (km) Aeroporturi
Total Modernizate Cu IUR8 Drumuri comunale
Total Electrificate
(nr)
Regiunea CENTRU
10709 3406 2384 3905 1336 669 2
Alba 2646 1071 13 1147 230 136 -
Braşov 1607 710 303 544 353 184 -
Covasna 840 347 277 284 116 44 -
Harghita 1917 539 436 622 209 174 -
Mureş 2098 425 797 909 283 87 1
Sibiu 1601 314 558 399 145 44 1
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, Ediția 2010
Fig. 16 Ponderea principalelor categorii de drumuri rutiere din total drumuri publice din
județele Regiunii Centru la finele anului 2009
8 îmbrăcăminte ușoară rutieră
33
O problemă importantă pentru mediul rural care merită subliniată, o reprezintă
accesibilitatea, aceasta fiind o condiție necesară și un element esențial în procesul de
dezvoltare socio-economică dintr-un teritoriu. În același timp, problematica
accesibilității unui teritoriu trebuie analizată în corelație cu cea atractivității, între cele
două aspecte existând o legătură directă și de cele mai mult ori una determinată. În
general accesibilitate este o consecință a acțiunilor de amenajare a teritoriului. Sintetic,
”accesibilitatea se referă la ușurința de a ajunge la bunuri, servicii, activități și destinații,
care împreună sunt numite oportunități. Aceasta poate fi definită ca fiind potențialul de
interacțiune și schimb”. (Todd Litman, 2011)9. Analizând comparativ, ”accesibilitatea
este o expresie a ofertei potențiale de mobilitate a rețelei infrastructurii de transport,
iar atractivitatea este reflectarea nevoii sociale de mobilitate potențiale sau
satisfăcătoare”. (Șerban Raicu, Mihaela Popa, 2009)10.
La nivelul zonei rurale din Regiunea Centru, se pot obține informații relevante în urma
analizei gradul de accesibilitate comparativ cu cel al atractivității, cel din urmă fiind pus
în evidență în special prin reprezentările cartografice referitoare la: potențialul turistic
prin principalele obiective turistice, nivelul de dezvoltare al comunelor (IDC), variația
numărului populației comunelor în perioada 1990-2010 (indicator relevant în urmărirea
fenomenului de creștere/descreștere a populației), etc.
Gradul de accesibilitate la nivelul Regiunii Centru a fost evidențiat prin alegerea a doi
indicatori relevanți:
o densitatea rețelei rutiere de transport11, considerându-se zone foarte accesibile
cele care au un procent ridicat al densității drumurilor
o lungimea rețelei de drumuri, analizată comparativ cea modernizată și cea
nemodernizată sau deficitară
La nivelul Regiunii Centru cele mai mari densități ale rețelei rutiere de transport sunt în
Culoarul Alba Iulia - Aiud, Depresiunea Sibiului, Făgărașului, Brașovului, Podișul
Târnavelor, depresiunile intramontane, etc. La polul opus se află partea centrală și
vestică a Grupei Centrale a Carpaților Orientali, Munții Făgăraș, Munții Șureanu, Munții
Cindrel, părți semnificative din Munții Apuseni.
9 ”Evaluating Accessibility for Transportation Planning. Measuring People's Ability to Reach Desired Goods
and Activities”, Victoria Transport Policy Institute, Canada, aprile 2011, http://www.vtpi.org/access.pdf 10
”Transportul și amenajarea teritoriului - accesibilitate și atractivitate”, lucrare publicată în Buletinul AGIR, nr. 4/2009, autorii fiind profesori în cadrul Universității ”Politehnica” din București, http://www.agir.ro/buletine/496.pdf 11
Indicator de măsurare a accesibilității, densitatea drumurilor fiind un indicator relevant de urbanizare
34
Fig. 17 Harta densității rețelei de transport rutier din Regiunea Centru
La nivelul județelor Regiunii Centru, din lungimea totală a drumurilor județene și
comunale, o pondere de aproximativ 50% o dețin drumurile comunale (cu excepția
județului Sibiu unde ponderea este 30%), care în cea mai mare parte este
nemodernizată. La acest procent se adaugă o pondere de peste 90 % (pentru
majoritatea județelor) din lungimea totală a drumurilor județene care cuprinde sectoare
de drum nemodernizate, fie drumuri cu îmbrăcăminte ușoară rutieră, fie drumuri
pietruite sau de pământ. În general, accesul în și spre zonele rurale se realizează prin
intermediul drumurilor județene și comunale, care prin starea actuală a acestora ridică
probleme de accesibilitate și atrage după sine o scădere a gradului de atractivitate a
zonelor. De remarcat este faptul că ponderile cele mai mari ale drumurilor
nemodernizate sau deficitare se întâlnesc în zonele cu densități mici ale rețelei de
transport, în special în zona montană.
Tab. 12 Situația drumurilor județene și comunale din județele Regiunii Centru în 2009
Țară/Regiune/Județ Drumuri județene și comunale Drumuri comunale Total
drumuri județene și comunale
Total drumuri
modernizate
Total drumuri cu IUR
Drumuri pietruite sau de
pământ România 35435 6329 16411 12695 29775
Regiunea Centru 4540 409 2372 1759 3905
35
Alba 1050 150 376 524 1147
Brașov 637 53 395 189 544
Covasna 286 52 189 45 284
Harghita 849 82 283 484 622
Mureș 775 17 625 133 909
Sibiu 943 55 504 384 399
Tab. 13 Ponderea lungimii drumurilor județene în funcție de nivelul de modernizare și a celor comunale la nivelul județelor Regiunii Centru în 2009
Țară/Regiune/ Județ
Ponderea drumurilor județene Ponderea drumurilor comunale din lungimea
totală a drumurilor județene și comunale (%)
Drumuri modernizate (%)
Drumuri cu IUR (%)
Drumuri pietruite sau de pământ (%)
România 17.9 46.3 35.8 45.7
Regiunea Centru
9.0 52.2 38.7 46.2
Alba 14.3 35.8 49.9 52.2
Brașov 8.3 62.0 29.7 46.1
Covasna 18.2 66.1 15.7 49.8
Harghita 9.7 33.3 57.0 42.3
Mureș 2.2 80.6 17.2 54.0
Sibiu 5.8 53.4 40.7 29.7
Fig. 18 Ponderea drumurilor județene și comunale în funcție de nivelul de modernizare în 2009 la nivelul județelor Regiunii Centru
36
3.7.Infrastructura tehnico - edilitară din zona rurală a Regiunii Centru
Potrivit datelor statistice din 2010, în Regiunea Centru erau 357 de comune, dintre care
67,8 % (292 comune) cu instalații de alimentare cu apă potabilă, 26,6 % (95 comune) cu
instalații de canalizare publică, iar în 53,5% (191 comune) din numărul total de comune
se distribuie gaze naturale. Județele care se caracterizează prin cele mai mari ponderi
ale comunelor care beneficiază de o infrastructură tehnico-edilitară diversificată sunt
Mureș, Brașov și Harghita.
Fig.19 Ponderea comunelor din județele Regiunii Centru în funcție de dotarea tehnico-edilitară la finele anului 2010
3.7.1.Alimentarea cu apă potabilă
La nivelul mediului rural din Regiunea Centru, județele Brașov și Mureș dețin aproape
jumătate din lungimea totală simplă a rețelei de distribuție a apei potabile și cantitatea
totală de apă potabilă distribuită consumatorilor. Cea mai mare pondere din capacitatea
totală a instalațiilor de producere a apei potabile, aproape jumătate din mediul rural al
Regiunii Centru, o deține județul Sibiu (48,8%), datorită salbei de hidrocentrale de pe
valea Oltului și afluenții acestuia. Cea mai mică pondere a comunelor cu instalații de
alimentare cu apă potabilă din Regiunea Centru este în județul Sibiu (37,7%).
37
Analizând lungimea totală simplă a rețelei de distribuție a apei potabile în raport cu
suprafața mediului rural se constată că cea mai mare densitate a rețelei de alimentare
cu apă potabilă este județul Brașov, iar cea mai mică în județele Covasna și Sibiu.
Fig. 20 Densitatea rețelei de distribuție a apei potabile la nivelul Regiunii Centru și a
județelor componente la finele anului 2010
3.7.2.Rețeaua de canalizare
La nivel județean se constată că o pondere foarte mare a comunelor care nu beneficiază
de instalații de canalizare publică, cel mai mare procent (aproape 90%) fiind în județul
Alba. De asemenea, există județe în care peste jumătate din comune nu beneficiază de
instalații de alimentare cu apă potabilă (Sibiu). Totuși, cea mai mare pondere a
comunelor dotate cu instalații de canalizare este în județul Harghita (46,6%).
Analizând lungimea totală simplă a rețelei conductelor de canalizare în raport cu
suprafața mediului rural se constată că cea mai mare densitate a rețelei de canalizare
este județul Harghita, urmată de județele Brașov și Sibiu, iar cea mai mică în județul
Alba.
38
Fig. 21 Densitatea rețelei conductelor de canalizare la nivelul Regiunii Centru și a
județelor componente la finele anului 2010
3.7.3.Alimentarea și distribuția gazului metan
Existența domurilor gazeifere și bogăția resurselor de gaz metan din județul Mureș au
determinat ca aproape jumătate din volumul total al gazelor naturale distribuite în
mediul rural din Regiunea Centru să fie pe teritoriul acestui județ. Județul Covasna se
caracterizează prin cea mai mică pondere a comunelor în care se distribuie gazele
naturale (20%), volumul total al gazelor naturale distribuite fiind doar 1 % din cel total la
nivelul Regiunii Centru .
Raportând lungimea rețelei conductelor de distribuție a gazelor la suprafața mediului
rural, cea mai mare densitate a rețelei de distribuție a gazelor este în județul Mureș,
urmat de județele Brașov și Sibiu, iar cea mai mică în județele Covasna și Harghita.
39
Fig. 22 Densitatea rețelei conductelor de distribuție a gazelor la nivelul Regiunii Centru și a județelor componente la finele anului 2010
Tab. 14 Numărul comunelor din județele Regiunii Centru în funcție de dotarea
tehnico-edilitară la finele anului 2010
Regiune/Județ Total comune
Din care comune:
cu instalații de alimentare cu apă
potabilă
cu instalații de canalizare publică
în care se distribuie gaze naturale
Regiunea Centru
357 242 95 191
Alba 67 47 6 24
Brașov 48 40 12 30
Covasna 40 25 15 8
Harghita 58 44 27 19
Mureș 91 66 28 72
Sibiu 53 20 7 38
Tab. 15 Ponderea infrastructurii tehnico-edilitare din mediul rural la nivel de județ din cea totală la nivelul Regiunii Centru la finele anului 2010
Județ Lungimea totală
simplă a rețelei de distribuție a apei potabile
(km)
Capacitatea instalațiilor de
producere a apei potabile
(m3/zi)
Apa potabilă totală distribuită consumatorilor
(mii m3)
Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare
(km)
Lungimea conductelor
de distribuție a gazelor (km)
Volumul total al gazelor naturale
distribuite (mii m
3)
Alba 14.8 4.3 6.6 5.0 13.9 17.2
Brașov 24.3 17.9 36.0 14.2 13.7 18.0
Covasna 7.8 4.9 9.0 7.1 1.5 1.0
Harghita 21.2 15.4 15.0 43.5 6.5 3.3
Mureș 22.2 8.7 14.6 16.7 50.3 44.6
Sibiu 9.7 48.8 19.0 13.4 14.1 15.9
Tab. 16 Date statistice privind infrastructura tehnico-edilitară din mediul rural la
finele anului 2010 în Regiunea Centru și județele componente
Județ/Regiune Lungimea totală simplă a rețelei de distribuție a apei potabile
(km)
Capacitatea instalațiilor de
producere a apei potabile
(m3/zi)
Apa potabilă totală distribuită consumatorilor
(mii m3)
Lungimea totală simplă a
conductelor de canalizare (km)
Lungimea conductelor
de distribuție a gazelor
(km)
Volumul total al gazelor
naturale distribuite
(mii m3)
REGIUNEA CENTRU
Total 7627 1367337 123252 3535.9 8211.6 1872781
Rural 3846.5 188145 24385 809.9 4443.2 156698
40
ALBA Total 1204.6 165692 24394 442.8 1321.5 180460
Rural 568.3 8053 1606 40.6 619 26956
BRAȘOV Total 1876.3 317002 31293 741.6 1544.9 325817
Rural 934.3 33762 8777 115.2 609.5 28278
COVASNA Total 549 99547 8022 213.7 217.4 57888
Rural 300.1 9209 2203 57.8 67.8 1511
HARGHITA Total 1208.8 124787 11332 603.9 510.9 77292
Rural 815 28946 3655 352.4 287 5136
MUREȘ Total 1695.9 262677 18543 872.5 3198.7 1030857
Rural 854.7 16453 3552 135.6 2234.8 69825
SIBIU Total 1092.4 397632 29713 661.4 1418.2 200467
Rural 374.1 91722 4637 108.3 625.1 24992
4. Populația. Forța de muncă
4.1. Principalii indicatori demografici
Numărul populației rurale din Regiunea Centru totalizează 1131230 locuitori,
reprezentând 40,6% din totalul populației regiunii la nivelul anului 2010. Cele mai
ridicate procentaje ale populației rurale se înregistrează în județele Harghita și Covasna
(56,1% respectiv 50%), iar cele mai scăzute în județele Brașov și Sibiu (26,4% respectiv
33,1%). Față de anul 1990, ponderea populației rurale a crescut cu 1,1 puncte
procentuale, în ciuda faptului că, după anul 1990, un număr de 12 comune au fost
declarate orașe.
Numărul populației rurale din Regiunea Centru s-a redus cu cca 106 mii persoane,
(-9,4%) în termeni relativi, scădere mai mică decât cea înregistrată la nivelul mediilor
întrunite (-11,7%). Județul Alba, urmat de județul Sibiu au înregistrat cele mai mari
scăderi demografice în mediul rural (-20,1% respectiv -16,4%), Covasna fiind singurul
județ cu o creștere a numărului populației rurale (de cca 1%).
41
Fig. 23
Se constată în ultimii ani un interesant fenomen de ,,re-ruralizare” a României și,
implicit, a Regiunii Centru, determinat de migrația dinspre mediul urban spre mediul
rural. Acest fenomen are atât cauze economice (creșterea costului vieții în orașe și
pierderea locurilor de muncă au determinat un număr important de persoane -
pensionari cu pensii mici, persoane active rămase fără un loc de muncă - să se mute în
mediul rural cât și cauze sociale (tendința tinerelor familii de a se stabili în zonele
periurbane, în localități formal rurale, dar care dispun de o bună infrastructură edilitară.
Tab. 17 Evoluția numărului populației, total și mediul rural, în perioada 1990-2010
- persoane –
1990 1995 2000 2005 2010 Variația 2010/1990
Diferențe absolute
Diferențe relative (%)
Po
pu
lați
a to
tală
Reg. Centru
2860490 2684501 2644115 2533421 2524418 -336072 -11,7
Alba 429694 407073 396909 380091 373134 -56560 -13,2
Brașov 694753 642789 629792 595647 598208 -96545 -13,9
Covasna 238919 232580 230530 223996 222481 -16438 -6,9
Harghita 364166 346829 341882 327297 325127 -39039 -10,7
Mureș 624141 606777 601446 583410 580672 -43469 -7,0
Sibiu 508817 448453 443556 422980 424796 -84021 -16,5
42
Po
pu
lați
a ru
rală
Reg. Centru
1131230 1052544 1043943 1014363 1025138 -106092 -9,4
Alba 192706 172253 163216 159714 153984 -38722 -20,1
Brașov 163444 151006 152972 150012 157889 -5555 -3,4
Covasna 110327 109376 110002 110795 111348 1021 0,9
Harghita 190567 186878 185400 182034 182391 -8176 -4,3
Mureș 305909 292472 292062 275086 278881 -27028 -8,8
Sibiu 168277 140559 140291 136722 140645 -27632 -16,4
Sursa: Institutul Național de Statistică
Fig. 24
Tab. 18 Ponderea populației rurale
-%-
1990 1995 2000 2005 2010 Variație 2010/1990
Reg. Centru 39,5 39,2 39,5 40,0 40,6 1,1 pp Alba 44,8 42,3 41,1 42,0 41,3 -3,6 pp Brașov 23,5 23,5 24,3 25,2 26,4 2,9 pp Covasna 46,2 47,0 47,7 49,5 50,0 3,9 pp Harghita 52,3 53,9 54,2 55,6 56,1 3,8 pp Mureș 49,0 48,2 48,6 47,2 48,0 -1,0 pp Sibiu 33,1 31,3 31,6 32,3 33,1 0,0 pp Sursa: Institutul Național de Statistică
43
Fig. 25
Densitatea populației în mediul rural este destul de scăzută (36,7 loc/kmp. ), ca de altfel
densitatea generală a populației (74 loc./ kmp). La nivel județean, aceasta variază între
31,7 loc./kmp în județul Alba și 47,5 loc./kmp în județul Mureș.
Tab. 19 Densitatea populației
- loc./kmp -
Total Urban Rural
Reg. Centru 74,0 242,4 36,7
Alba 59,9 159,8 31,7
Brașov 111,4 358,7 38,0
Covasna 60,0 209,9 35,0
Harghita 48,9 149,4 32,1
Mureș 86,5 352,9 47,5
Sibiu 78,3 227,8 33,5
Sursa: Institutul Național de Statistică
Structura pe vârste a populației rurale relevă o repartizare destul de echilibrată pe cele
3 grupe mari de vârstă, cu excepția județului Alba, unde populația vârstnică din mediul
rural depășește numeric populația tânără. Față de situația populației la nivel general
(ambele medii), indicatorii demografici derivați calculați pentru mediul rural pun în
evidență anumite dezechilibre între grupele de vârstă: raportul de dependență
demografică totală la nivel regional: 53% în mediul rural comparativ cu 42% pentru
ambele medii, raportul de dependență demografică a vârstnicilor: 25% în mediul rural
comparativ cu 20% pentru ambele medii. Rata îmbătrânirii este mai accentuată în
județul Alba (125% pentru mediul rural), la polul opus situându-se județele Sibiu și
Brașov (68% respectiv 76%). Prognozele demografilor arată o agravare a dezechilibrelor
44
între vârste, prin creșterea accentuată a proporției vârstnicilor, în special în mediul
rural.
Tab. 20 Structura pe grupe mari de vârste a populației totale și indicatorii demografici derivați - anul 2008 –
-%-
0-14 ani 15-64 ani 65 ani și peste
Rap. de dependență demografică
Rap. de dependență demografică al vârstnicilor
Rata îmbătrânirii demografice
Reg. Centru 322670 1479495 297739 42 20 92
Alba 55089 261882 56957 43 22 103
Brașov 83452 437449 75741 36 17 91
Covasna 37099 155374 30505 44 20 82
Harghita 53371 225926 45792 44 20 86
Mureș 93659 398864 88744 46 22 95
Sibiu 66719 302448 54439 40 18 82
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tab. 21 Structura pe grupe mari de vârste a populației rurale și indicatorii demografici derivați - anul 2008 –
-%-
0-14 ani 15-64 ani 65 ani și peste
Rap. de dependență demografică
Rap. de dependență demografică al vârstnicilor
Rata îmbătrânirii demografice
‰
Reg. Centru 184369 671033 168023 53 25 91
Alba 24600 100474 30695 55 31 125
Brașov 29514 104032 22395 50 22 76
Covasna 20544 73148 17726 52 24 86
Harghita 31730 120738 30123 51 25 95
Mureș 50020 179829 48083 55 27 96
Sibiu 27961 92812 19001 51 20 68
Sursa: Institutul Național de Statistică
45
Fig. 26
Fig. 27
4.2. Evoluția principalilor indicatori ai mișcării naturale
Începând cu anul 1991, populația din mediul rural din Regiunea Centru a înregistrat în
fiecare an rate negative ale sporului natural, cea mai scăzută valoare atingându-se în
1996 (-3,7‰). Această evoluție a fost determinată atât de modificarea
comportamentului procreativ al populației cât și de modificarea treptată a structurii pe
46
grupe de vârste a populației, prin diminuarea ponderii populației feminine de vârstă
fertilă. La această situație se adaugă migrația internă și externă, care înregistrează de
asemenea un sold puternic negativ și afectează cu precădere populația tânără.
Previziunile demografilor arată o înrăutățire a indicatorilor demografici din mediul rural
din Regiunea Centru, în special în județul Alba (scădere accentuată a numărului
populației, creșterea dezechilibrelor între grupele de vârstă).
Tab 22 Evoluția principalilor indicatori ai mișcării naturale la nivelul mediului rural
-‰-
1990 1995 2000 2005 2010 2010/1990
Nat
alit
ate
Reg. Centru 14,3 12 12,7 11,9 11,2 -3,1 pm
Alba 12,6 11,1 11,3 10 8,2 -4,4 pm
Brașov 14,4 12,2 13,1 12,7 13,5 -0,9 pm
Covasna 15,1 11,7 13,2 13 12,1 -3 pm
Harghita 14,1 11,8 11,9 11,6 10,9 -3,2 pm
Mureș 14,7 11,9 13,3 11,9 11,1 -3,6 pm
Sibiu 15,2 13,5 13,6 13 11,8 -3,4 pm
Mo
rtal
itat
e
Reg. Centru 13,3 15 13,4 13,8 13 -0,3 pm
Alba 14,3 16,4 14,8 16,1 15,1 0,8 pm
Brașov 12,6 13,4 12,2 12,5 11,5 -1,1 pm
Covasna 14,1 14,3 12,8 12,6 13,3 -0,8 pm
Harghita 12,8 15,2 13,5 13,8 12,8 0 pm
Mureș 13,6 15,9 14,1 14,6 13,6 0 pm
Sibiu 12,3 13,7 12,1 11,7 11,1 -1,2 pm
Spo
r n
atu
ral
Reg. Centru 1 -3 -,7 -1,9 -1,8 -2,8 pm
Alba -1,7 -5,3 -3,5 -6,1 -6,9 -5,2 pm
Brașov 1,8 -1,2 0,9 0,2 2 0,2 pm
Covasna 1 -2,6 0,4 0,4 -1,2 -2,2 pm
Harghita 1,3 -3,4 -1,6 -2,2 -1,9 -3,2 pm
Mureș 1,1 -4 -,8 -2,7 -2,5 -3,6 pm
Sibiu 2,9 -0,2 1,5 1,3 0,7 -2,2 pm
Sursa: Institutul Național de Statistică
47
Fig. 28
Fig.
4.3.Caracteristici culturale
Regiunea Centru are un pronunțat caracter multietnic și multiconfesional, aspect ce se
regăsește și la nivelul zonei rurale din regiune. Populația de etnie română din mediul
48
rural înregistrează ponderi ridicate în județele Alba, Sibiu și Brașov (90,1%, 88%
respectiv 79,4%) și o majoritate relativă în județul Mureș (49,2%). Județele Harghita și
Covasna înregistrează și în mediul rural o majoritate a populației de etnie maghiară (89%
respectiv 74,7%), Mureșul având o pondere a etnicilor maghiari de asemenea ridicată
(40,7%). Romii înregistrează cele mai ridicate ponderi în mediul rural din Mureș (9,9%),
Brașov (9,2%) și Sibiu (8,6%), iar etnicii germani sunt mai numeroși în comunele din
județul Sibiu (1,4%).
Tab. 23 Populația din mediul rural, după etnia declarată la recensământul din 2002
- persoane -
Români Maghiari Romi Germani Alte etnii Reg. Centru 581955 393469 68589 4834 533
Alba 146491 9552 6071 454 56
Brașov 121377 15788 14112 1537 108
Covasna 23185 82545 4626 40 57
Harghita 17934 162040 2039 28 98
Mureș 146101 120811 29300 746 134
Sibiu 126867 2733 12441 2029 80
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tab. 24 Structura etnică a populației din mediul rural, la recensământul din 2002
-%-
Români Maghiari Romi Germani Alte etnii
Reg. Centru 55,5 37,5 6,5 0,5 0,0
Alba 90,1 5,9 3,7 0,3 0,0
Brașov 79,4 10,3 9,2 1,0 0,0
Covasna 21,0 74,7 4,2 0,0 0,0
Harghita 9,8 89,0 1,1 0,0 0,0
Mureș 49,2 40,7 9,9 0,3 0,0
Sibiu 88,0 1,9 8,6 1,4 0,0
Sursa: Institutul Național de Statistică
49
Fig. 29
Și în ce privește apartenența religioasă a rezidenților din mediul rural se constată o mare
diversitate, ortodoxia, romano-catolicismul și calvinismul deținând împreună 90,6% din
total. Romano-catolicii sunt numeroși în județele Harghita și Covasna, reformații în
județele Covasna și Mureș în timp ce locuitorii comunelor din Alba, Sibiu și Brașov sunt
într-o largă majoritate ortodocși.
Diversitatea etnică, lingvistică și religioasă este un ,,activ” important al regiunii, unul din
lucrurile ce o îmbogățesc și îi sporesc atractivitatea. Rezultatul conviețuirii multiseculare
a diverselor etnii este o cultură unică, cu elemente de originalitate care s-au păstrat
până în perioada contemporană.
Tab. 25 Populația din mediul rural , după confesiunea declarată la recensământul din 2002
- persoane -
Ortodocși Romano-catolici
Reformați Greco-catolici
Evanghelici Unitarieni Alte confesiuni
Reg. Centru
593996 196118 161054 13909 9842 29812 44649
Alba 141367 753 7330 4558 426 1382 6808
Brașov 127687 2616 4625 859 6466 3110 7559
Covasna 23784 40007 37344 85 137 4409 4687
Harghita 17542 129660 19693 189 45 12857 2153
Mureș 152572 22399 90350 5110 935 8007 17719
Sibiu 131044 683 1712 3108 1833 47 5723
Sursa: Institutul Național de Statistică
50
Tab.26 Structura religioasă a populației din mediul rural la recensământul din 2002
- % -
Ortodocși Romano-catolici
Reformați Greco-catolici
Evanghelici Unitarieni Alte confesiuni
Reg. Centru
56,6 18,7 15,3 1,3 0,9 2,8 4,3
Alba 86,9 0,5 4,5 2,8 0,3 0,8 4,2
Brașov 83,5 1,7 3,0 0,6 4,2 2,0 4,9
Covasna 21,5 36,2 33,8 0,1 0,1 4,0 4,2
Harghita 9,6 71,2 10,8 0,1 0,0 7,1 1,2
Mureș 51,4 7,5 30,4 1,7 0,3 2,7 6,0
Sibiu 90,9 0,5 1,2 2,2 1,3 0,0 4,0
Sursa: Institutul Național de Statistică
Fig. 30
4.4. Nivelul de instruire al populației Regiunii Centru
Analiza structurii populației de peste 10 ani după nivelul de instruire, conform datelor
recensământului din 2002, arată o predominanță a categoriei de persoane cu un nivel
inferior de educație (gimnazial și primar 45,1% din total), urmată de cea a persoanelor
cu un nivel mediu de educație (profesional, liceal și postliceal 43,7%), în timp ce
ponderea persoanelor cu un nivel superior de educație se ridică la doar 6,5% din
populație. Peste 105 mii persoane de peste 10 ani nu au absolvit nici măcar ciclul primar
de învățământ. În profil teritorial se constată o polarizare evidentă din acest punct de
51
vedere: județul Brașov are cea mai ridicată pondere a populației cu un nivel înalt de
educație și cea mai scăzută pondere a populației fără pregătire școlară, iar la polul opus
se situează Harghita și Covasna, județe în cape ponderea persoanelor care au absolvit o
instituție de învățământ superior se situează în jurul valorii de 4%.
Tab. 27 Populația de 10 ani și peste, după nivelul instituției de învățământ absolvite, la recensământul din 2002
- persoane -
Superior Postliceal sau de maiștri
Liceal Profesional Gimnazial Primar Fără școală
absolvită
Reg. Centru
147769 75405 506060 406738 631282 388790 105334
Alba 20695 11029 73592 60445 93693 66661 17537
Brașov 49206 20317 137371 96853 136948 74806 18775
Covasna 8318 5266 40692 31684 63976 36477 11580
Harghita 11697 8110 62011 52463 89788 52124 14048
Mureș 29343 16274 106859 94970 142324 101040 27665
Sibiu 28510 14409 85535 70323 104553 57682 15729
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tab. 28 Structura populației de peste 10 ani, după nivelul instituției de învățământ
absolvite
-%-
Superior Postliceal sau de maiștri
Liceal Profesional Gimnazial Primar Fără școală
absolvită
Reg. Centru 6,5 3,3 22,4 18,0 27,9 17,2 4,7
Alba 6,0 3,2 21,4 17,6 27,3 19,4 5,1
Brașov 9,2 3,8 25,7 18,1 25,6 14,0 3,5
Covasna 4,2 2,7 20,6 16,0 32,3 18,4 5,8
Harghita 4,0 2,8 21,4 18,1 30,9 18,0 4,8
Mureș 5,7 3,1 20,6 18,3 27,5 19,5 5,3
Sibiu 7,6 3,8 22,7 18,7 27,8 15,3 4,2
Sursa: Institutul Național de Statistică
52
Fig. 31
4.5. Caracteristicile și evoluția pieței forței de muncă
La nivelul Regiunii Centru resursele de muncă totalizează 1669,4 mii persoane, în ușoară
creștere față de anul 1990. În resursele de muncă sunt incluse persoanele apte de
muncă, conform legislației în vigoare și persoanele sub și peste vârsta legală de muncă
aflate în activitate. La nivel județean, resursele de muncă au înregistrat ușoare scăderi în
3 județe: Sibiu, Brașov, Alba, în celelalte județe înregistrându-se creșteri. Rata de
activitate a resurselor de muncă înregistrat o descreștere accentuată la nivelul Regiunii
Centru (de la 79,5% în 1990 la 65,1% în 2010), tendință regăsită la nivelul fiecărui județ.
La nivel județean, rata de activitate a resurselor de muncă variază între 59,1%, în județul
Brașov și 71,3%, în județul Alba.
Tab. 29 Resursele de muncă și rata de activitate a resurselor de muncă
1990 1995 2000 2005 2010 2010/1990
Re
surs
ele
de
mu
ncă
(mii
)p
ers
oan
e)
Reg. Centru 1648,2 1597,4 1611,2 1652,8 1669,4 +21,2
Alba 246,1 238,5 238 246,1 244,3 -1,8
Brașov 423,7 399,7 403,4 411,8 415,9 -7,8
Covasna 137,5 139,4 142 146,4 145,9 +8,4
Harghita 208 204,6 206,6 209,2 209,9 +1,9
Mureș 340 352,5 352,9 364,2 371,8 +31,8
53
1990 1995 2000 2005 2010 2010/1990
Sibiu 292,9 262,7 268,3 275,1 281,6 -11,3 R
ata
de
act
ivit
ate
(%
)
Reg. Centru 79,5 80,6 73,6 65,8 65,1 -14,4 pp
Alba 83,5 84,9 85,8 74,7 71,3 -12,2 pp
Brașov 76,6 73,9 66,7 60,4 59,1 -17,5 pp
Covasna 78 88 71,4 63,9 61,5 -16,5 pp
Harghita 81,8 82,7 78,5 65,9 68,1 -13,7 pp
Mureș 83,1 84,4 75 68 66,7 -16,4 pp
Sibiu 75,2 76,4 69 63,8 66,2 -9,0 pp
Sursa: Institutul Național de Statistică
Fig. 32
Fig. 33
54
Alți indicatori statistici importanți ce caracterizează piața muncii sunt mărimea
populației active și rata de activitate a populației în vârstă de muncă. Ambii indicatori au
evoluat pe un trend descendent, pe fondul întârzierii intrării tinerilor pe piața muncii și a
ieșirilor timpurii prin pensionarea anticipată sau prin alte căi. Populația activă a regiunii
a înregistrat o scădere de peste 220 mii persoane între 1990 și 2010, rata de activitate
reducându-se în aceeași perioadă cu 8 puncte procentuale.
Populația ocupată la nivel regional a înregistrat de asemenea o scădere importantă între
1990 și 2010, ajungând la 999,6 mii persoane la finele anului 2010. Corespunzător
acestei scăderi, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă s-a diminuat de la
69,2% în 1990 la 56,2% în 2010.
Tab. 30 Evoluția numărului populației active și a ratei de activitate a populației de
15-64 ani
1990 1995 2000 2005 2010 2010/1990
Po
pu
lați
a ac
tivă
(m
ii p
erso
ane
)
Reg. Centru 1310,5 1288,3 1186,3 1087,2 1087,1 -223,4
Alba 205,6 202,6 204,1 183,9 174,3 -31,3
Brașov 324,4 295,4 269,1 248,7 245,8 -78,6
Covasna 107,2 122,7 101,4 93,6 89,7 -17,5
Harghita 170,2 169,3 162,1 137,9 143 -27,2
Mureș 282,7 297,5 264,6 247,5 247,9 -34,8
Sibiu 220,4 200,8 185 175,6 186,4 -34
Rat
a d
e ac
tivi
tate
(%
)
Reg. Centru 69,1 80,6 73,6 65,8 61.1 -8,0
Alba 73,9 74,4 75,5 69,7 66.4 -7,5
Brașov 67,0 65,9 59,4 57,0 56.3 -10,7
Covasna 70,6 64,7 64,0 59,4 58.1 -12,5
Harghita 72,2 73,2 69,1 60,5 63.7 -8,5
Mureș 69,1 72,9 64,8 61,7 62.3 -6,8
Sibiu 65,9 66,3 59,8 58,5 61.4 -4,5
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tab. 31 Rata de activitate, rata de ocupare și rata șomajului în Regiunea Centru, în perioada 1997-2009
-%-
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Rata de activitate
Total 67,0 65,2 64,9 64,7 64,0 61,2 59,6 59,7 59,2 61,6 60,4 61,9 61,8
Urban 65,1 63,7 64,0 62,6 62,0 61,2 61,0 62,1 60,8 63,7 61,7 64,2 64,9
Rural 70,0 67,7 66,3 68,2 67,3 61,1 57,2 55,7 56,6 58,2 58,2 58,2 56,6
Rata de ocupare
Total 62,9 61,1 60,0 59,8 59,6 55,9 55,2 53,9 54,2 56,0 55,1 56,6 55,1
Urban 60,6 58,7 57,6 56,1 56,5 54,5 55,4 56,8 55,8 58,3 56,5 58,8 58,1
Rural 66,6 65,0 63,8 66,0 64,8 58,1 54,9 49,0 51,4 52,1 52,7 53,0 50,2
Rata șomajului BIM
55
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Total 5,7 5,9 7,1 7,0 6,4 8,4 7,1 9,6 8,4 9,0 8,5 8,5 10,7
Urban 6,8 7,7 10,0 10,2 8,8 10,9 9,1 8,5 8,2 8,4 8,2 8,5 10,5
Rural 4,3 3,5 3,2 2,8 3,2 4,5 3,8 11,5 8,8 10,0 9,0 8,6 11,0
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tab. 32 Populația ocupată în profil teritorial, pe principalele activități ale economiei naționale, la finele anului 2009
- mii persoane -
Regiunea Centru
Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu
Total 1001,8 160 229,5 83,1 129,6 229,4 170,2 Agricultură, silvicultură, pescuit
242,9 49,7 31,2 23,7 41,9 68,8 27,6
Ind. extractivă 7,5 0,9 0,8 0,2 0,5 3 2,1 Ind. prelucrătoare 235,9 39,5 52,3 20,8 30 47,1 46,2 En. electrică, termică, apă caldă
7,9 1,2 2,1 0,3 0,7 2,3 1,3
Apă, salubritate, gestionarea deșeurilor
15,1 2,2 3,4 1,8 1,7 3,2 2,8
Construcții 66,5 6,7 24,8 3,6 6,1 13,3 12 Comerț 142,1 20,6 38,8 12,1 16,9 29,5 24,2 Transporturi 55,6 8,6 14,5 3,4 6 12,5 10,6 Hoteluri, restaurante 19,9 1,9 6,9 1,5 2,3 3,4 3,9 Comunicații 8 0,6 3,4 0,5 0,7 1,4 1,4 Intermedieri financiare, asigurări
11,1 1,3 2,7 0,8 1,1 2,5 2,7
Tranz. imobiliare 4,6 0,7 1,7 0,3 0,4 0,8 0,7 Activități profesionale, științifice și tehnice
14,1 2 4,8 1,2 1,6 2,4 2,1
Servicii administrative și servicii suport
19,8 1,7 6,3 1 1,8 3,1 5,9
Administrație publică și apărare
25,4 4,2 6,3 2,2 3,1 5,3 4,3
Învățământ 53,3 7,4 12,6 4,7 7,5 11,9 9,2 Sănătate 47,6 7,6 9,9 3,6 5,3 13,1 8,1 Activități culturale 8 0,7 2,3 0,8 0,8 1,9 1,5 Alte activități de servicii 16,5 2,5 4,7 0,6 1,2 3,9 3,6
Sursa: Institutul Național de Statistică
56
Fig. 34
Tab. 33 Rata de activitate, rata de ocupare și rata șomajului în Regiunea Centru, pe nivele de educație și medii rezidențiale
- anul 2009 - -%-
Total Nivelul de educaţie
Superior Mediu Scăzut
Rata de activitate
Total 61,8 89,0 69,4 35,1
Urban 64,9 90,3 69,1 26,0
Rural 56,6 78,9 70,0 40,5
Rata de ocupare
Total 55,1 85,0 62,7 27,4
Urban 58,1 86,9 61,8 17,9
Rural 50,2 70,6 64,6 33,0
Rata şomajului BIM
Total 10,7 4,5 9,6 20,3
Urban 10,5 3,8 10,5 30,4
Rural 11,0 10,5 7,6 16,8
Sursa: Institutul Național de Statistică
57
Tab. 34 Structura populației ocupate din Regiunea Centru pe medii rezidențiale, nivele de
instruire și grupe de vârstă, în anul 2009
-%- Total
populație ocupată
(mii pers.)
15-64 ani
Grupa de vârstă 65 și peste
15-24 25-34 35-44 45-54 55-64
Total
Total 996 98,3 7,9 29,5 28,6 22,4 9,9 1,7
Superior 153 99,8 4,7 41,9 27,2 17,4 8,6 0,2
Mediu 693 99,7 7,8 28,3 31,2 23,5 8,9 0,3
Postliceal de specialitate
sau tehnic de maiştri 56 99,4 5,5 35,4 19,3 24,6 14,6 0,6
Liceal 355 99,9 8,2 28,1 36,2 21,4 6.0 0,1
Profesional 282 99,5 7,9 27,0 27,4 26,0 11,2 0,5
Scăzut 150 90,5 11,3 22,9 17,8 22,1 16,4 9,5
Gimnazial 118 92,7 11,1 22,3 17,4 24,3 17,6 7,3
Primar sau fără şcoală absolvită
32 82,5 12,4 25,2 19,2 13,7 12,0 17,5
Urban
Total 642 99,7 6,0 31,5 28,8 24,1 9,3 0,3
Superior 138 99,8 4,5 42,0 27,3 17,6 8,4 0,2
Mediu 470 99,9 6,1 29,2 30,3 25,3 9,0 0,1
Postliceal de specialitate
sau tehnic de maiştri 48 99,7 4,8 35,6 19,2 24,5 15,6 0,3
Liceal 262 100,0 6,7 29,7 34,7 22,6 6,3 -
Profesional 160 99,8 5,6 26,5 26,2 30,1 11,4 0,2
Scăzut 34 96,5 10,5 20,2 14,4 34,4 17,0 3,5
Gimnazial 30 97,6 10,9 18,7 14,1 36,6 17,3 2,4
Primar sau fără şcoală absolvită
1) 89,3 8,2 30,0 16,2 20,1 14,8 10,7
Rural
Total 354 95,8 11,3 26,0 28,3 19,1 11,1 4,2
Superior 15 99,5 6,3 40,8 27,1 15,2 10,1 0,5
Mediu 223 99,3 11,5 26,3 33,3 19,7 8,5 0,7
Postliceal de specialitate
sau tehnic de maiştri 8 97,0 9,4 34,1 19,9 25,0 8,6 3,0
Liceal 93 99,8 12,4 23,7 40,4 18,0 5,3 0,2
Profesional 122 99,0 10,9 27,8 28,8 20,6 10,9 1,0
Scăzut 116 88,7 11,6 23,7 18,7 18,4 16,3 11,3
Gimnazial 88 91,0 11,1 23,5 18,5 20,2 17,7 9,0
Primar sau fără şcoală absolvită
28 81,4 13,1 24,4 19,6 12,7 11,6 18,6
Sursa: Institutul Național de Statistică
58
Tab.35 Numărul mediu al salariaților din Regiunea Centru, pe medii rezidențiale, în anul 2004
- persoane -
Total Urban Rural Ponderea salariaților din
mediul rural (%)
Regiunea Centru 584955 512772 72183 12,3
Alba 88078 75865 12213 13,9
Brașov 159903 148619 11284 7,1
Covasna 49473 43375 6098 12,3
Harghita 56714 47048 9666 17,0
Mureș 124310 100700 23610 19,0
Sibiu 106477 97165 9312 8,7
Sursa: Institutul Național de Statistică
Conform datelor Institutului Național de Statistică (Ancheta forței de muncă în
gospodării - AMIGO), rata de activitate a populației în vârstă de muncă din mediul rural
din Regiunea Centru a coborât de la 70,8% în anul 1996 la 52,7% în anul 2010, sensibil
mai redusă decât cea înregistrată în mediul urban – 64,2%. Această evoluție a fost
determinată de creșterea rapidă a unor categorii de persoane inactive (pensionarii).
Amintim faptul că în categoria populației inactive sunt incluși pensionarii, elevii și
studenții, casnicele, persoanele întreținute de stat, de alte organizații sau de membrii
familiei.
Rata de ocupare a populației în vârstă de 15-64 ani din mediul rural din Regiunea Centru
s-a redus în perioada 1996-2010 de la 66,2% la 47,9%, fiind de asemenea vizibil
inferioară celei înregistrate în mediul urban – 56,9%. Aceste valori sunt departe de rata -
țintă de ocupare (75% din populația de 20-64 ani), stabilită prin Strategia Europa 2020.
Această rată redusă de ocupare are multiple cauze: lipsa locurilor de muncă disponibile,
nivelul redus de diversificare al economiei rurale (dependența masivă de o singură
activitate – agricultura), lipsa spiritului antreprenorial și a cunoștințelor necesare inițierii
și conducerii unei afaceri pe cont propriu, lipsa unor măsuri eficiente de stimulare a
creării de noi locuri de muncă pe durată lungă în mediul rural, nivelul scăzut de pregătire
profesională și o concordanță redusă între oferta profesională a sistemului educativ și
cerințele în continuă schimbare ale pieței forței de muncă, nivelul incipient al formării
profesionale pe parcursul întregii vieți. În plus, datele statistice privind populația
ocupată s-ar putea să nu cuprindă toatele persoanele care lucrează în străinătate și deci
nivelul real al ocupării să fie mai mare decât cel rezultat din anchetele statistice. Chiar și
așa stând lucrurile, există o rată ridicată a sub-ocupării, iar situația locurilor de muncă
este continuare precară.
59
În ce privește forța de muncă salariată, cele mai recente date disponibile (anul 2004)
arată că doar 12,3% din numărul mediu al angajaților se găsesc în mediul rural, cifră net
inferioară ponderii populației rurale (cca 40%). La nivel județean, ponderi mai ridicate
ale salariaților din mediul rural se înregistrează în Mureș și Harghita (19,7% respectiv
17%), cele 2 județe având și o populație rurală mai numeroasă, iar cea mai scăzută
pondere se înregistrează în Brașov (7,1%), județ cu cea mai redusă populație rurală, în
termeni relativi. Această situație se datorează faptului că agricultura utilizează într-o
mică măsură forța de muncă salariată, bazându-se în primul rând pe celelalte categorii
ocupaționale. Astfel, la nivelul Regiunii Centru din cele 239,9 mii persoane ocupate în
agricultură și silvicultură, doar 10,6 mii au statutul de salariat, marea majoritate a celor
ce lucrează în acest sector fiind fie lucrători pe cont propriu, fie lucrători familiali
neremunerați.
Un indicator important ce cuantifică relația între partea activă și partea inactivă a unei
comunități este raportul de dependență economică, exprimând numărul de persoane
inactive sau aflate în șomaj ce revine la 1000 persoane ocupate. Acest indicator arată
practic ,,sarcina socială” ce revine, în medie, pe umerii persoanelor aflate în activitate.
Pentru Regiunea Centru, raportul de dependență în mediul rural din Regiunea Centru ,
în anul 2010, este de 1088‰, ceea ce înseamnă că fiecare persoană în activitate susține
1,1 persoane inactive sau în șomaj. În mediul urban acest raport este sensibil mai redus,
valoarea calculată pentru Regiunea Centru fiind de 757‰. Există un grad ridicat de
corelație între raportul de dependență demografică și raportul de dependență
economică, cel din urmă indicator fiind influențat de evoluția primului.
Tab. 36 Evoluția ratei de activitate în Regiunea Centru (Ancheta forței de muncă în gospodării – AMIGO)
-%-
Grupa de vârstă Mediul rezidențial
1996 2000 2005 2010
15-64 ani Total 68 64,7 59,2 59,8
Urban 66,2 62,6 60,8 64,2
Rural 70,8 68,2 56,6 52,7
15 ani și peste Total 60,8 58 50,5 50,5
Urban 57,8 55,4 52,8 55
Rural 64,9 61,7 47 43,8
Sursa: Institutul Național de Statistică
60
Fig. 35
Tab. 37 Evoluția ratei de ocupare în Regiunea Centru (Ancheta forței de muncă în gospodării – AMIGO)
-%-
Grupa de vârstă Mediul rezidențial
1996 2000 2005 2010
15-64 ani Total 63,2 59,8 54,2 53,5
Urban 61,3 56,1 55,8 56,9
Rural 66,2 66 51,4 47,9
15 ani și peste Total 56,7 53,9 46,3 45,2
Urban 53,6 49,8 48,5 48,7
Rural 61,2 60 42,8 39,9
Sursa: Institutul Național de Statistică
61
Fig. 36
5. Economia zonelor rurale din Regiunea Centru. Trăsături specifice
Principala caracteristică a zonelor rurale din România este dependența masivă de o
singură ramură economică - agricultura. Agricultura de semi-subzistență practicată în
majoritatea zonelor rurale din Regiunea Centru se caracterizează prin predominanța
exploatațiilor agricole de dimensiuni mici, forța de muncă îmbătrânită, ponderea
scăzută a muncii mecanizate în procesul de producție și, bineînțeles, o valoare scăzută a
veniturilor obținute. Pădurile reprezintă o altă resursă economică importantă, însă prin
valorificarea incompletă a masei lemnoase se obțin mai puține venituri decât în
majoritatea țărilor europene iar prin exploatarea într-o manieră nesustenabilă se pune
în pericol dezvoltarea economică durabilă a zonelor împădurite.
O situație atipică se întâlnește în comunele din preajma marilor orașe ale regiunii
(Șelimbăr, Cristian - Sibiu, Cristești - Târgu Mureș, Ciugud, Sântimbru – Alba Iulia,
comunele din zona metropolitană Brașov etc). Acestea au o infrastructură edilitară
relativ dezvoltată, o economie puternică și diversificată (întreprinderi industriale
moderne, servicii, depozite, zone comerciale moderne), funcționând ca o prelungire de
facto a orașelor propriu-zise.
În fine, turismul reprezintă o alternativă economică prea puțin exploatată în prezent.
Cele câteva localități rurale care au reușit valorificarea atuurilor naturale și antropice în
domeniul turismului (Moeciu, Bran, câteva comune din Mărginimea Sibiului, Rimetea
ș.a.) pot constitui modele de urmat pentru multe alte localități ce dispun de un potențial
turistic ridicat.
Fig. 37
62
6. Agricultura și silvicultura
Condițiile de climă, relief și sol, faptul că aproape jumătate din suprafața este ocupată
de zona montană, iar în depresiunile din răsăritul teritoriului se înregistrează în mod
obișnuit cele mai joase temperaturi din țară, ar putea fi considerați factori care să facă
din Regiunea Centru o zonă mai puțin propice pentru agricultură.
Cu toate acestea, agricultura își găsește condiții bune de dezvoltare în cea mai mare
parte a teritoriului. Chiar și în zona montană, suprafețe întinse de pășuni și fânețe
naturale sunt favorabile creșterii animalelor, iar clima mai rece și regimul pluviometric
specific fac, ca aici, să fie mai puțin simțite efectele perioadelor mai secetoase din
timpul anului. Fără a se putea face o delimitare strictă între zonele favorabile diferitelor
activități agricole se constată totuși o anumită distribuție a acestora în funcție de relief,
climă și sol. În estul și sudul-estul regiunii cultura principală este cartoful iar în arealele
colinare sunt condiții favorabile pomilor fructiferi. În zonele colinare mai joase, în cele
depresionare, precum și în luncile din centrul, sudul si sud-vestul regiunii se cultiva
grâul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahăr, legumele, plantele de nutreț. Podișul
Târnavelor, cu zona delimitată de municipiile Târnăveni, Mediaș, Blaj și cu arealul Sebeș
- Gârbova – Apold, ca și terenurile din jurul municipiilor Aiud și Alba Iulia sunt
cunoscute ca foarte favorabile culturii viței de vie.
Creșterea animalelor este relativ bine dezvoltată în toate județele regiunii, în zona
montană constituind principala activitate agricolă. Creșterea oilor, activitate tradițională
a locuitorilor din Munții Cindrelului, Munții Sebeșului și zona Branului, se află în ușor
63
declin în ultimul deceniu din cauza dificultăților privind valorificarea producției. Județele
Mureș și Harghita sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureșul având
și un puternic sector de creștere a porcinelor. Avicultura a înregistrat în ultimii ani un
puternic avânt prin construirea unor ferme mari, moderne, localizate cu precădere în
județele Alba și Brașov.
6.1. Resurse naturale
Suprafața agricolă a Regiunii Centru este de 1909,4 mii ha reprezentând 55,5% din
suprafața totală a regiunii si 13 % din suprafața agricolă a României. După modul de
folosință, structura suprafeței agricole se prezintă astfel: arabil 40,3%, pășuni 33,6 %,
fânețe 24,9 %, vii și pepiniere viticole 0,5%, livezi și pepiniere pomicole 0,7%.
Cele mai mari ponderi ale suprafețelor agricole se înregistrează în județele Mureș și
Harghita (61,1% respectiv 59,7% din suprafața totală), ultimul având, procentual, cele
mai întinse suprafețe de pășuni și fânețe (76,7% din suprafața agricolă), iar cea mai
redusă în Covasna (50,2%), județul cu cea mai mare suprafață acoperită de păduri și
vegetație forestieră (44,5% din suprafața totală).
Tab. 38 Modul de utilizare a terenurilor la 31 decembrie 2009
-ha- Suprafața
totală Suprafața agricolă
din care: Păduri și alte
terenuri cu
vegetație forestieră
Ape și bălți
Alte suprafețe Arabil Pășuni Fânețe Vii și
pepiniere viticole
Livezi și pepiniere pomicole
România 23839071 14684963 9422529 3313785 1528046 215382 205221 6752998 833226 1567884
Reg. Centru
3409972 1909376 769004 641985 475174 9080 14133 1248054 31746 220796
Alba 624157 328164 131608 119562 71585 4493 916 227853 6316 61824
Brașov 536309 282698 123749 97086 60440 3 1420 206056 5634 41921
Covasna 370980 186172 83327 60932 40899 - 1014 165161 2971 16676
Harghita 663890 396538 91716 146962 157060 35 765 236911 4254 26187
Mureș 671388 410250 221563 109618 72265 1879 4925 210123 6567 44448
Sibiu 543248 305554 117041 107825 72925 2670 5093 201950 6004 29740
Sursa: Institutul Național de Statistică
64
Fig. 38
Tab. 39 Structura terenurilor după modul de utilizare la finele anului 2009
-%- Suprafața
totală Suprafața agricolă
din care: Păduri și alte
terenuri cu
vegetație forestieră
Ape și
bălți
Alte suprafețe Arabil Pășuni Fânețe Vii și
pepiniere viticole
Livezi și pepiniere pomicole
România 100 61,6 64,2 22,6 10,4 1,5 1,4 28,3 3,5 6,6
Reg. Centru
100 56,0 40,3 33,6 24,9 0,5 0,7 36,6 0,9 6,5
Alba 100 52,6 40,1 36,4 21,8 1,4 0,3 36,5 1,0 9,9
Brașov 100 52,7 43,8 34,3 21,4 0,0 0,5 38,4 1,1 7,8
Covasna 100 50,2 44,8 32,7 22,0 0,0 0,5 44,5 0,8 4,5
Harghita 100 59,7 23,1 37,1 39,6 0,0 0,2 35,7 0,6 3,9
Mureș 100 61,1 54,0 26,7 17,6 0,5 1,2 31,3 1,0 6,6
Sibiu 100 56,2 38,3 35,3 23,9 0,9 1,7 37,2 1,1 5,5
Sursa: Institutul Național de Statistică
65
Fig. 39
Fig. 40
6.2. Resurse umane utilizate în agricultură
66
Populația ocupată în agricultură la sfârșitul anului 2010 număra 239,9 mii persoane,
reprezentând 24% din totalul populației ocupate a regiunii (față de 28,6% la nivelul
întregii țări), în scădere cu 12,9 puncte procentuale față de 1992. Proporțional, cea mai
numeroasă populație agricolă se găsește în județele Harghita (31,9% din populația
ocupată) și Alba (30,7% ), iar cea mai redusă în județele Brașov (13,4% ) și Sibiu (15,9%).
Forța de muncă salariată din acest sector s-a redus de 4,3 ori în perioada 1992-2010,
ajungând la 1,9% din numărul total de salariați (10,6 mii persoane). Ponderea salariaților
din agricultură în numărul total de salariați variază între 1,2% în județul Sibiu și 2,8% în
județul Alba.
Deși numeroasă, populația ocupată în agricultură are o vârstă medie ridicată, fiind
formată , de cele mai multe ori din persoane fără o pregătire de specialitate adecvată,
fapt resimțit mai acut la asimilarea noilor tehnologii de producție. De asemenea, celor
mai multor conducători de exploatații agricole individuale le lipsesc cunoștințele de bază
în domeniul organizării afacerilor.
Tab. 40 Populația ocupată în agricultură la sfârșitul anului 2009
- Mii persoane -
Populația ocupată totală
Populația ocupată în agricultură și
silvicultură
Salariați în agricultură și silvicultură
Regiunea Centru 999,6 239,9 10,6
Alba 156,8 48,2 2,1
Brașov 228,1 30,5 2,9
Covasna 80,7 23,2 1,2
Harghita 130,2 41,5 1,1
Mureș 228,2 68,6 1,9
Sibiu 175,6 27,9 1,4
Sursa: Institutul Național de Statistică
67
Fig. 41
6.3. Resurse materiale
Suprafața amenajată pentru irigații în Regiunea Centru la sfârșitul anului 2008 era de
doar 15045 hectare (2% din suprafața arabilă), din care peste jumătate se află în două
județe: Covasna (4756 ha) și Alba (4514 ha). Din totalul suprafeței amenajate pentru
irigații doar 961 hectare au fost efectiv irigate în anul 2008. Mult mai întinse sunt
suprafețele pe care s-au realizat lucrări de desecare – 189958 hectare – din care 75164
hectare se găsesc în județul Brașov, ca și cele pe care s-au executat lucrări de combatere
a eroziunii solului - 274683 hectare -, din care 79433 ha în județul Sibiu și 63510 ha în
județul Mureș.
Tab. 41 Suprafețele agricole amenajate pentru irigații și cele supuse lucrărilor de
combatere a eroziunii
-ha-
Suprafața agricolă
Suprafața supusă lucrărilor pt. combaterea
eroziunii solului
Suprafața supusă
lucrărilor de desecare
Suprafața amenajată pt. irigații
Suprafața irigată în anul
2008
Regiunea Centru 1909376 274683 189958 15045 961
Alba 328164 40382 10710 4514 -
Brașov 282698 48013 75164 2632 -
Covasna 186172 8078 41801 4756 961
68
Harghita 396538 35267 20336 - -
Mureș 410250 63510 13266 689 -
Sibiu 305554 79433 28681 2454 -
Sursa: Institutul Național de Statistică
Parcul de tractoare şi mașini agricole din Regiunea Centru număra, în anul 2009, 22657
tractoare agricole fizice (12,8 % din parcul de tractoare al țării), 18230 pluguri pentru
tractor (12,8 % din parcul național), 6518 semănători mecanice (9,5 % din total) şi 2882
combine autopropulsate (11,6 % din parcul naţional). Față de anul 1990 numărul
tractoarelor a crescut de 1,6 ori, numărul plugurilor de 2,5 ori, iar numărul
semănătorilor de 2,1 ori, numărul combinelor scăzând cu 27,5 %.
Suprafața medie ce revine unui tractor, de 34 hectare, este cea mai redusă din România.
Suprafața arabilă ce revine unui tractor, în județele Covasna și Brașov, este de doar 26
respectiv 20 hectare.
Tab. 42 Parcul de mașini agricole la finele anului 2009
-nr-
Tractoare fizice
Pluguri pt. tractor
Cultivatoare mecanice
Semănători mecanice
Combine pt. recoltat cereale
Combine pt. recoltat furaje
Regiunea Centru
22657 18230 3627 6518 2882 163
Alba 3493 2930 509 1422 543 28
Brașov 4700 3663 1032 980 379 28
Covasna 4233 3406 906 835 370 53
Harghita 2357 1744 272 399 347 12
Mureș 5232 4482 573 2109 946 32
Sibiu 2642 2005 335 773 297 10
Sursa: Institutul Național de Statistică
În anul 2008 s-au aplicat 34040 tone îngrășăminte chimice pe o suprafață de 615758 ha
(32,3% din suprafața agricolă a regiunii). Cantitatea medie de îngrășăminte chimice la
hectar raportată la suprafața agricolă a regiunii, este de 18 kg (17 kg la nivelul întregii
țări). Diferențele intraregionale sunt semnificative: în Brașov și Covasna cantitatea
medie/hectar suprafață agricolă este de 27 kg respectiv 26 kg, în timp ce în Sibiu este de
doar 8 kg.
Raportată la suprafața pe care s-a aplicat, cantitatea medie de îngrășăminte chimice
utilizată este de 55 kg/ha la nivel regional. Se constată și în această privință discrepanțe
între județele regiunii: cea mai mare cantitate medie la hectar se înregistrează în
județele Brașov (90 kg/ha) și Harghita (86kg/ha), iar cele mai reduse în Sibiu și Alba (45
respectiv 47 kg/ha).
69
În anul 2008 s-au aplicat îngrășăminte naturale pe 109761 hectare (5,8% din suprafața
agricolă), cantitatea folosită fiind de 3780885 tone.
Tab. 43 Îngrășămintele utilizate în agricultură în anul 2008
Îngrășăminte chimice utilizate
(t)
Suprafața pe care s-au
aplicat îngrășăminte chimice (ha)
Îngrășăminte chimice/ suprafața cultivată
(kg)
Îngrășăminte chimice/
supr. pe care s-au aplicat
îngrășăm (kg)
Îngrășăminte naturale utilizate
(t)
Suprafața pe care s-au
aplicat îngrășăminte naturale (ha)
Regiunea Centru
34040 615758 64 55 3780885 109761
Alba 4565 74463 47 61 721200 18030
Brașov 7545 167673 90 45 1158400 28960
Covasna 4820 84100 66 57 204000 5100
Harghita 4980 51526 86 97 671500 21904
Mureș 9722 192287 59 51 569690 18565
Sibiu 2408 45709 45 53 456095 17202
Sursa: Institutul Național de Statistică
Recensământul general agricol desfășurat la sfârșitul anului 2010 oferă un tablou mai
detaliat al situației din agricultură, completând informațiile statistice curente . Conform
datelor recensământului agricol, numărul exploatațiilor agricole din Regiunea Centru era
de 393749, din care 374293 exploatează suprafețe agricole. Suprafața medie ce revine
pe o exploatație agricolă, la nivel regional, era de 4,13 hectare, respectiv 4,34 hectare în
cazul exploatațiilor ce utilizează suprafețe agricole. Cea mai ridicată suprafață medie se
înregistrează în județul Brașov, iar cele mai mici medii se înregistrează în județele Alba și
Mureș. Exploatațiile individuale formează 98,6% din cele aproape 394 mii exploatații,
exploatațiile cu personalitate juridică reprezintă 1,1% din totalul exploatațiilor, iar
întreprinderile individuale sau familiale 0,3% din total. Suprafețele agricole deținute de
exploatațiile juridice totalizează 1133060 hectare, reprezentând 54,8% din totalul
suprafețelor agricole, în timp ce exploatațiile cu personalitate juridică dețineau 44,4%
din suprafața agricolă a Regiunii Centru.
Conform rezultatelor centralizate ale recensământului, suprafața agricolă neutilizată la
nivelul Regiunii Centru era de 104435 hectare, repartizată în aproape egal între
exploatațiile individuale și exploatațiile cu personalitate juridică. Pe județe, cea mai mică
suprafață neutilizată se găsea în Covasna (525 ha), iar cele mai întinse în județele Sibiu,
Brașov și Alba.
Tab. 44 Numărul exploatațiilor agricole și suprafețele utilizate, conform datelor
Recensământului general agricol 2010
Total Expl. agricole Suprafața Suprafața agricolă medie
70
exploatații agricole
care utilizează suprafețe agricole
agricolă (ha)
(ha)
Pe o expl. agricolă
Pe o expl. agr. ce utilizează
supr. agricolă Reg. Centru 393749 374293 1626141 4,13 4,34
Alba 80210 75951 269904 3,36 3,55
Brașov 43947 38803 225942 5,14 5,82
Covasna 40947 39637 180053 4,40 4,54
Harghita 72286 68470 358344 4,96 5,23
Mureș 105504 102368 348179 3,30 3,40
Sibiu 50846 49064 243718 4,79 4,97
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul general agricol 2010
Fig. 42, 43
71
Fig. 44
Tab. 45 Numărul exploatațiilor agricole înregistrate la recensământul din 2010, pe
principalele categorii
-ha-
Total Exploatații agricole
individuale
PFA, întreprinderi
individuale, într. familiale
Expl. cu personalitate
juridică
România 3856245 3820393 5183 30669 Reg. Centru 393749 388350 1021 4378 Alba 80210 79003 405 802 Brașov 43947 43206 16 725 Covasna 40956 40344 145 467 Harghita 72286 71220 339 727 Mureș 105504 104364 74 1066 Sibiu 50846 50213 42 591
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul general agricol 2010
Tab. 46 Mărimea suprafețelor utilizate, pe categorii de exploatații
-ha-
Total Exploatații agricole
individuale
PFA, întreprinderi individuale,
întrep. familiale
Expl. cu personalitate
juridică
România 13298191 7154137 291200 5852854
Reg. Centru 1626141 1001861 14708 609572
Alba 269904 163237 3336 103331
72
Total Exploatații agricole
individuale
PFA, întreprinderi individuale,
întrep. familiale
Expl. cu personalitate
juridică
Brașov 225942 125893 124 99925
Covasna 180053 109811 3303 66938
Harghita 358345 196121 5319 156904
Mureș 348179 257539 1512 89129
Sibiu 243718 149260 1114 93344
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul general agricol 2010
Tab. 47 Mărimea suprafețelor totale deținute, pe categorii de exploatații
-ha-
Total Exploatații agricole
individuale
PFA, întreprinderi individuale,
întrep. familiale
Expl. cu personalitate
juridică
România 15866977 8193965 294183 7378829
Reg. Centru 2066151 1133060 15530 917561
Alba 373513 201344 3722 168447
Brașov 290792 139531 126 151136
Covasna 223688 119963 3589 100136
Harghita 45993 226973 5410 253610
Mureș 411044 283963 1563 125517
Sibiu 281120 161287 1119 118715
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul general agricol 2010
Tab. 48 Mărimea suprafețelor agricole neutilizate, pe categorii de exploatații
-ha-
Total Exploatații agricole
individuale
PFA, întreprinderi individuale,
întrep. familiale
Expl. cu personalitate
juridică România 565757 311860 1054 252843
Reg. Centru 104435 53459 72 50905
Alba 22496 15778 62 6657
Brașov 24050 10132 1 13917
Covasna 525 444 - 81
Harghita 13940 5532 8 8401
Mureș 17318 12723 - 4596
Sibiu 26106 8850 1 17254
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul general agricol 2010
73
Fig. 45
Un număr semnificativ din cele aproximativ 394 mii exploatații agricole din Regiunea
Centru dețineau efective de animale. Astfel, în 235 mii exploatații au fost înregistrate
păsări, cca 145 mii exploatații dețineau porcine, aproximativ 72 mii exploatații creșteau
bovine, aproape 56 mii gospodării aveau ovine și în peste 52 mii erau înregistrate
cabaline. Numărul total de animale înregistrate a fost de 1,8 milioane în cazul ovinelor,
530 mii în cazul porcinelor, 319 mii în cazul bovinelor și aproape 8,2 milioane în cazul
păsărilor. La nivel județean, cele mai multe bovine s-au înregistrat în Mureș și Harghita,
cel mai mare șeptel de ovine în Sibiu, cele mai multe porcine în județul Mureș, iar la
păsări pe primele locuri s-au clasat județele Brașov și Alba.
Tab. 49 Numărul exploatații agricole ce dețin animale
-nr-
Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Familii de albine
România 726057 271266 176353 1649478 2660387 466767 42630
Reg. Centru
71771 55986 11894 145395 234872 52589 4422
Alba 15324 6962 1843 33743 55197 7300 1139
Brașov 9936 7974 1046 12661 25076 5959 611
Covasna 7884 8065 1256 15985 23637 7343 253
Harghita 16826 12897 2873 21025 35194 12740 608
Mureș 14490 13695 3619 42287 67006 11268 1054
Sibiu 7311 6393 1257 19694 28762 7979 757
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul general agricol 2010
74
Fig. 46
Tab. 50 Efectivele de animale înregistrate la recensământul general agricol din 2010
-nr-
Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Familii de albine
România 1985177 8385749 1236947 5387440 78866755 604188 1283204
Reg. Centru
318969 1809178 109381 529789 8181201 71970 184793
Alba 62402 300322 14645 100687 2048456 9686 45910
Brașov 54793 339858 14595 79861 2496959 9042 33078
Covasna 35408 162975 9570 54668 384656 10805 8129
Harghita 63067 160895 19025 51034 488947 18212 23018
Mureș 66834 333880 32850 141491 1868204 13268 46470
Sibiu 36465 511248 18696 102048 893979 10957 28188
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul general agricol 2010
6.4. Valoarea producției agricole
Valoarea producției agricole a Regiunii Centru, în anul 2009, a fost de 7679,6 mii lei,
reprezentând 12,8% din valoarea producției agricole a României (12,4% din valoarea
producției vegetale, 13,7% din valoarea producției animale și 3,2% din serviciile agricol.
Cu această pondere Regiunea Centru se situează pe locul al 5-lea între regiunile de
dezvoltare ale țării. Mureșul este județul cu cea mai mare pondere din valoarea
producției agricole regionale (24,1%), Harghita, cu cea mai redusă pondere (12,7%)
75
ocupă ultimul loc, celelalte județe deținând ponderi mai mici de 20% din valoarea
producției agricole regionale.
Sectorul vegetal deține 57,8 % din totalul producției agricole a regiunii, comparativ cu
59,6 % la nivel național. Sectorul privat are o pondere covârșitoare – 97,3 % din valoarea
producției agricole regionale, fiind apropiat de media națională (97,2%).
Tab. 51 Valoarea producției agricole obținute în anul 2009
-lei -
Total Vegetală Animală Servicii România 59928386 35735477 23441606 751303
Reg. Centru 7679615 4441608 3213766 24241
Alba 1482876 747585 726908 8383
Brașov 1283620 683612 590815 9193
Covasna 1089438 747314 340658 1466
Harghita 974070 582625 389333 2112
Mureș 1851946 1169655 680614 1677
Sibiu 997665 510817 485438 1410
Sursa: Institutul Național de Statistică
Fig. 47
Ponderea agriculturii în PIB a scăzut vertiginos în ultimii ani, de la 19,3% in 1993 la 7,0%
în 2008, aceeași evoluție înregistrându-se și la nivel național. Se remarcă ponderea mare
a consumului intermediar în totalul producției agricole atât la nivel regional (50,4%) cât
și la nivel național (53%).
76
Productivitatea muncii în agricultură în anul 2008, de 16529 lei/pers./an, era cu 17%
peste cea înregistrată la nivelul întregii țări. Raportată la productivitatea muncii pe
ansamblul economiei, productivitatea muncii în agricultură era de 3 ori mai redusă, iar
la nivel național de 3,7 ori. Nu se poate stabili o tendință generală a productivității
muncii în agricultură, deoarece producția și implicit productivitatea sunt influențate
puternic de variațiile climatice, semnificativ în acest sens fiind anii 2000 și 2007, în care
s-au înregistrat secete puternice.
6.5. Sectorul vegetal
În anul 2009 au fost cultivate doar 72,3% din totalul suprafeței arabile. Suprafețele
cultivate cu cereale dețin cea mai mare pondere: 59,3% din total (principalele culturi
sunt în ordine: porumbul, grâul și secara, orzul si orzoaica). Urmează furajele (23,7%),
plantele tehnice (cartoful: 10,9% din total și sfecla de zahăr: 1,4%) și legumele (3,4% din
suprafețele cultivate). Influențate de mărimea suprafețelor cultivate și de producțiile
medii la hectar, producțiile vegetale au avut o evoluție fluctuantă de-a lungul perioadei
1990-2009. Putem totuși desprinde o evoluție descendentă în cazul producțiilor de grâu-
secară, orz și sfeclă de zahar și o evoluție ascendentă în cazul producțiilor de porumb și
de legume. Comparativ cu anul 1990 au înregistrat scăderi semnificative producțiile de
orz-orzoaică (-64%), grâu-secară (-47,5%), sfeclă de zahăr (-34,7%). Creșteri importante
s-au înregistrat la porumb (+68,2%), legume (+38,6%) și cartofi (+15,7%).
Tab. 52 Suprafețele agricole cultivate în anul 2009 (principalele produse)
-ha-
Suprafața cultivată
totală
Grâu + secară
Orz + orzoaică
Porumb Legumi-noase
Cartofi Sfeclă de zahăr
Floarea soarelui
Legume Furaje
România 7884101 2164347 517513 2338766 38477 255244 21329 766080 267130 826301
Reg. Centru
556248 111194 48103 137923 690 60439 7696 6481 18670 131895
Alba 101702 19627 7118 34994 83 6704 380 3062 4450 21941
Brașov 87263 18628 7936 9299 132 13919 2092 - 1001 27180
Covasna 80501 22741 11319 4564 59 16497 2585 - 1426 18451
Harghita 56832 10826 7722 3396 1 11253 276 - 1097 16531
Mureș 174528 31199 11214 61685 255 7283 1606 3066 7277 38867
Sibiu 55422 8173 2794 23985 160 4783 757 353 3419 8925
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tab. 53 Producția vegetală obținută în anul 2009 la principalele culturi
77
-tone-
Grâu + secară
Orz + orzoaică
Porumb Legumi-noase
Cartofi Sfeclă de zahăr
Floarea soarelui
Legume Furaje
România 5235485 1182062 7973258 52918 4003980 816814 1098047 3901862 12359694
Reg. Centru
309235 91294 527681 1273 1056585 318397 9278 272094 2220856
Alba 41039 9621 129045 98 89747 15103 4617 65944 347334
Brașov 56509 18535 28910 263 265115 73578 - 8600 417134
Covasna 74418 26101 20837 64 317294 120902 - 28863 356704
Harghita 26352 13623 14711 1 182376 8441 - 17418 213318
Mureș 89136 18313 249422 661 118232 72789 4316 103823 727602
Sibiu 21781 5101 84756 186 83821 27584 345 47446 158764
Sursa: Institutul Național de Statistică
Fig. 48
78
Fig. 49
Puternic influențate de factorii naturali (sol, climă), producțiile medii la hectar sunt în
general scăzute. Comparativ cu mediile pe țară, în anul 2009, producțiile medii la nivel
regional au fost mai mari la toate culturile importante : grâu (+15%), porumb (+12,2%),
sfeclă de zahăr (+8%), cartofi (+11,4%), leguminoase (+34,2%), furaje (+12,6%).
Tab. 54 Producția medie obținută în 2009 la principalele culturi agricole
-Kg/ha-
Grâu, secară
Orz, orzoaică
Porumb Legumi-noase
Cartofi Sfeclă de zahăr
Floarea soarelui
Legume Furaje
România 2419 2284 3409 1375 15687 38296 1433 14607 14958
Reg. Centru
2781 1898 3826 1845 17482 41372 1432 14574 16838
Alba 2091 1352 3688 1181 13387 39745 1508 14819 15830
Brașov 3034 2336 3109 1992 19047 35171 - 8591 15347
Covasna 3272 2306 4566 1085 19233 46771 - 20241 19333
Harghita 2434 1764 4332 1000 16207 30583 - 15878 12904
Mureș 2857 1633 4043 2592 16234 45323 1408 14267 18720
Sibiu 2665 1826 3534 1163 17525 36439 977 13877 17789
Sursa: Institutul Național de Statistică
Suprafaţa ocupată de vii şi pepiniere viticole este redusă (doar 0,5 % din suprafața
agricolă, comparativ cu 1,5 % la nivel național). Regiunea Centru deţine 2,7 % din
suprafața ocupată cu vii pe rod a României și 2,5% din producția națională de struguri.
Viile din Regiunea Centru se remarcă prin ponderea mare deținută de soiurile nobile (76
79
% din total față de doar 50,9 % la nivelul întregii țări). Județul Alba deține 75,9 % din
suprafața ocupată cu vii a regiunii şi 79,3 % din producţia regională de struguri.
Tab. 55 Suprafața viilor și producția de struguri în anul 2009
Suprafața viilor pe rod (ha)
Producția de struguri (tone)
Producția medie de struguri (kg/ha)
Vii altoite Vii hibride Vii altoite Vii hibride Vii altoite Vii hibride România 93926 90513 587501 402731 6255 4449
Reg. Centru 3806 1199 19518 4754 5128 3965
Alba 3245 552 17281 1973 5325 3574
Brașov - - - - - -
Covasna - - - - - -
Harghita - - - - - -
Mureș 523 328 2034 1413 3889 4308
Sibiu 38 319 203 1368 5342 4288
Sursa: Institutul Național de Statistică
Fig. 50, 51
În anul 2009 s-au obţinut în Regiunea Centru 138545 tone fructe (10,5 % din producția
de fructe a României). Merele dețin ponderea cea mai mare (61,7%), urmate de prune
(27,1%), ordinea fiind inversă la nivel național. 46 % din producţia regională de fructe a
fost obținută într-un singur județ – Mureșul.
Tab. 56 Suprafața livezilor în anul 2009
-ha-
Suprafața ocupată de
livezi
Producție totală
Din care:
Prune Mere Pere Cireșe și vișine
Nuci
România 205221 1322977 533691 517491 66111 67874 38329
80
Reg. Centru 14133 138545 37601 85439 4993 4377 3636
Alba 916 22296 7762 9439 1503 1303 994
Brașov 1420 5458 2679 1195 772 184 309
Covasna 1014 17510 11328 4710 185 865 405
Harghita 765 8342 3339 4152 543 153 116
Mureș 4925 63710 8575 49670 1658 1439 1618
Sibiu 5093 21229 3918 16273 332 433 194
Sursa: Institutul Național de Statistică
Fig. 52, 53
6.6. Sectorul zootehnic
La sfârșitul anului 2009, Regiunea Centru deținea 19,5 % din efectivul de ovine al
României, 14,4% din efectivul de bovine, 10,5% din efectivul de porcine şi 11,2% din cel
de păsări. Numărul de animale ce revin la 100 ha teren (suprafață arabilă + pășuni şi
fânețe) în Regiunea Centru, în anul 2009, este de 19 bovine (18 la nivel naţional) şi 99
ovine si caprine (71 la nivelul întregii țări). La 100 ha teren arabil revin 79 porcine, față
de 61 la nivel național.
În perioada 1990-2009 se constată o scădere continuă a efectivelor de animale. Astfel,
numărul de bovine la sfârșitul anului 2009, de 360 mii capete, este cu 51,6% mai mic
față de sfârșitul anului 1990, numărul de porcine, de 608 mii capete, este cu 31,1% mai
mic, numărul de ovine si caprine, de 1872 mii capete este cu 5% mai scăzut, iar efectivul
de păsări, de 9345 mii capete, cu 31% mai redus.
81
Tab. 57 Efectivele de animale la 31 decembrie 2009
-Capete- Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Păsări Albine
(familii)
România 2512296 5793415 9141482 917304 763988 83843079 1057186
Reg. Centru
360448 607591 1785165 86645 82024 9345447 154062
Alba 68362 138729 276465 7557 12091 3637168 31745
Brașov 52357 115987 259052 12431 9120 2203641 24650
Covasna 40730 48558 195527 10436 12961 652030 6672
Harghita 76774 45368 169228 13259 18820 428062 15045
Mureș 73837 160017 333988 24501 16597 1692333 48787
Sibiu 48388 98932 550905 18461 12435 732213 27163
Sursa: Institutul Național de Statistică
Fig. 54
82
Fig. 55
Tab. 58 Animale ce revin la 100 hectare teren
Bovine12 Porcine13 Ovine14
România 18 61 71
Reg. Centru 19 79 99
Alba 21 105 88
Brașov 19 94 97
Covasna 22 58 111
Harghita 19 49 46
Mureș 18 72 89
Sibiu 16 85 191
Sursa: Institutul Național de Statistică
12
Nr. animale la 100 ha teren arabil + pășuni+ fânețe 13
Nr. animale la 100 ha teren arabil 14
Nr. animale la 100 ha teren arabil + pășuni+ fânețe
83
Fig. 56
Regiunea Centru deține ponderi însemnate la principalele produse de origine animală:
17,9% din producţia de lână a României, 14,6 % din producţia de lapte, 14,3 % din
producţia de carne, 10% din producţia națională de ouă. Comparativ cu anul 1990, în
anul 2009 s-au înregistrat scăderi la următoarele produse: carne (-12,6%), ouă (-30,8%),
și creșteri la producția de lapte de vacă şi bivoliță (+38,8%).
Tab. 59 Producția agricolă animală realizată în anul 2009
Carne ( tone15)
Lapte (mii hl.)
Lână (tone)
Ouă (mil.)
Miere (tone)
România 1443548 56383 22352 6211 19937
Reg. Centru 206419 8229 4003 619 3207
Alba 63894 1600 838 168 563
Brașov 55775 1104 633 105 631
Covasna 15609 1052 404 59 76
Harghita 10174 1587 321 53 266
Mureș 36416 1713 669 136 1190
Sibiu 24551 1173 1138 98 481
Sursa: Institutul Național de Statistică
15
Tone greutate în viu
84
Fig. 57
6.7. Valorificarea produselor agricole
Valorificarea producției agricole constituie una din problemele cele mai importante cu
care se confruntă majoritatea producătorilor agricoli. Lipsa de organizare a
producătorilor, insuficienta dezvoltare a structurilor specifice și a pieței agricole interne
precum și insuficienta reglementare a relației producător - vânzător induc o stare de
permanentă nesiguranță în ce privește valorificarea produselor agricole obținute. Cei
mai afectați sunt micii producători agricoli, care formează marea majoritate a
producătorilor agricoli și dețin cea mai mare parte din suprafețele agricole. Una din
problemele majore cu care se confruntă aceștia este lipsa unor sisteme locale sau
regionale de colectare a produselor agricole precum și insuficiența spațiilor adecvate de
stocare. Lipsa asociațiilor, a organizațiilor de profil precum și imaturitatea piețelor de
produse agricole limitează accesul micilor producători și îi adesea într-o poziție de
inferioritate în relațiile comerciale cu marii intermediari de produse agricole sau cu
retailerii importanți. Fragmentarea excesivă a producției agricole, producțiile individuale
reduse, variabilitatea acestora, costurile ridicate de transport al produselor agricole,
alături de lipsa, în multe cazuri a certificării produselor determină scăderea interesului
marilor procesatori pentru produsele agricole locale.
Costurile ridicate de producție, lipsa unor reglementări economice favorabile (ex.
stabilirea unor prețuri minime de intervenție) și concurența puternică din partea
importatorilor sunt de asemenea obstacole ce limitează accesul micilor producători pe
piața internă.
85
Succesul marilor producători privați (între care se numără și câțiva investitori străini) ce
activează în Regiunea Centru pune în evidență avantajele agriculturii la scară mare, a
integrării producției agricole și implicit ale optimizării costurilor.
De asemenea, există un număr semnificativ de mici producători agricoli care să-și aducă
exploatația agricolă în zona profitabilității, fie prin procesarea propriilor produse, de
multe ori sub marca unor produse tradiționale sau produse ecologice, fie încheind
contracte avantajoase cu marii procesatori sau retaileri de produse agricole.
Exporturile de produse agricole din Regiunea Centru se mențin la valori încă scăzute,
deși în ultimii ani se înregistrează un reviriment al acestora și pătrunderea pe piața
europeană.
Industria alimentară a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimii ani în toate județele
Regiunii Centru. Disponibilitatea și varietatea materiei prime locale, costurile de
transport reduse, existența unei piețe locale de desfacere de dimensiuni apreciabile,
orientarea consumatorilor către produsele autohtone au fost atuuri importante
valorificate de către investitorii în domeniu.
Regiunea Centru deținea în anul 2006 ponderi semnificative la nivel național la câteva
din produsele alimentare de bază: brânzeturi (45,7% din producția României), lapte de
consum (31,4%) - pentru ambele produse regiunea ocupă primul loc la nivel național, în
timp ce la carne (16,3% din producția națională) și preparate din carne (14,1%) ocupă
poziția secundă.
Tab. 60 Producția fizică a principalelor produse ale industriei alimentare în 2006
Carne (tone)
Preparate din carne
(tone)
Lapte de consum
(hl)
Brânzeturi (tone)
Bere16 (mii hl)
Zahăr rafinat (tone)
România 265105 289860 1600046 61086 … 539134
Reg. Centru 43249 40822 503006 27943 5157 24111
Alba 17922 19537 115863 877 1576 -
Brașov 14646 11380 47867 1289 783 8304
Covasna 4783 1264 32769 3855 - -
Harghita 664 2940 60295 4386 1611 -
Mureș 3992 3018 242047 17137 1161 15807
Sibiu 1242 2683 4165 399 26 -
Sursa: Institutul Național de Statistică
16
Date aferente anului 2008
86
Tab. 61 Ponderea Regiunii Centru și a județelor componente în producția națională la
principalele produse ale industriei alimentare
-%-
Carne Preparate din carne
Lapte de consum
Brânzeturi Zahăr rafinat
Reg. Centru 16,3 14,1 31,4 45,7 4,5 Alba 6,8 6,7 7,2 1,4 0,0 Brașov 5,5 3,9 3,0 2,1 1,5 Covasna 1,8 0,4 2,0 6,3 0,0 Harghita 0,3 1,0 3,8 7,2 0,0 Mureș 1,5 1,0 15,1 28,1 2,9 Sibiu 0,5 0,9 0,3 0,7 0,0
Sursa: Institutul Național de Statistică
Numărul mediu al salariaților din industria alimentară și a băuturilor a depășit 28000
persoane în anul 2008, reprezentând 4,4% din totalul salariaților la nivelul Regiunii
Centru. Pe județe, cele mai ridicate ponderi s-au înregistrat în Harghita și Covasna,
județe în care îmbutelierea apelor minerale reprezintă o activitate economică deloc
neglijabilă , urmate de județul Alba. Majoritatea firmelor din industria alimentară se
încadrează în categoria întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor, aria acestora de
răspândire fiind întreaga regiune. Sunt reprezentate toate subramurile industriei
alimentare, de la morărit și panificație la industria băuturilor alcoolice.
Tab. 62 Numărul mediu de salariați din industria alimentară și a băuturilor (2008)
-persoane -
Industria alimentară
Industria băuturilor
Ponderea în numărul total de salariați (%)
Reg. Centru 22702 5309 4,4 Alba 4136 747 5,3 Brașov 5643 471 3,6 Covasna 2797 420 6,3 Harghita 2709 2238 7,3 Mureș 3992 701 3,6 Sibiu 3425 732 3,4
Sursa: Institutul Național de Statistică
Câteva din firmele din Regiunea Centru ce activează în industria alimentară și a
băuturilor au depășit limitele regiunii și chiar granițele țării. Dintre cele mai importante
amintim:
Industria morăritului și panificației: Boromir, Harmopan
Industria laptelui și produselor lactate: Albalact, Prodlacta Brașov, Covalact,
Lactate Harghita, Hochland România, Industria Laptelui Mureș, Alpin Lux
87
Industria cărnii și a produselor din carne: Transavia, Elit, Lefrumarin, Primacom,
Scandia Română, Salconserv
Conservarea legumelor: Prefera Foods
Industria zahărului: Fabrica de Zahăr Bod, Zahărul Luduș
Industria băuturilor: Jidvei, Heineken, Bere Mureș
Tab. 63 Exporturile de produse agricole ale Regiunii Centru în anul 2010
-mii euro - Reg. Centru Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu
Total exporturi 4886473 690580 1659210 233249 252195 607020 1444219
Total produse agricole și alimentare exportate
116938 21520 48699 16674 7381 13460 9204
Animale vii și produse animale
74933 13774 33199 14988 3527 5057 4388
Produse vegetale 13692 3151 1314 1106 2102 5261 758
Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale
2336 6 2309 - 2 6 13
Produse alimentare, băuturi, tutun
25977 4589 11877 580 1750 3136 4045
Ponderea produselor agroalimentare în totalul exporturilor (%)
2,4 3,1 2,9 7,1 2,9 2,2 0,6
Sursa: Institutul Național de Statistică
Balanța comercială externă a produselor agroalimentare este puternic dezechilibrată,
valoarea importurile fiind de 2,4 ori mai mare decât cea a exporturilor. Brașovul, Alba și
Covasna sunt principalele județe exportatoare de produse agroalimentare, în ultimul
județ, grupa mărfurilor agroalimentare deținând 7,1% din totalul exporturilor la nivelul
județului. Animalele vii și produsele animale formau, în anul 2010, 65% din totalul
exporturilor de produse agroalimentare ale Regiunii Centru.
Tab. 64 Importurile de produse agricole ale Regiunii Centru în anul 2010
-mii euro - Reg. Centru Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu
Total importuri 4704959 353907
1575099 270166 349092 737582 1419113
Total produse agricole și alimentare importate
280459 61701 140338 19514 7633 42891 8382
Animale vii și produse animale
128002 47075 48950 4918 11865 8804 6390
produse vegetale 59557 8804 37519 11107 754 257 1116
Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale
38076 162 353 56 11970 11140 14395
Produse alimentare, băuturi, tutun
62609 5660 53516 3433 - - -
Ponderea produselor agroalimentare în totalul importurilor (%)
6,0 17,4 8,9 7,2 2,2 5,8 0,6
88
6.8. Silvicultura
Pădurile sunt una dintre cele mai importante bogății ale Regiunii Centru. Vegetația
forestieră acoperă 36,5% din suprafața regiunii, constituind principala resursă
economică a locuitorilor din localitățile montane și asigurând un bun echilibru ecologic.
Predomină pădurile de foioase (55% din suprafață), urmate de cele de rășinoase. Cu un
volum de 4,2 milioane mc de lemn recoltat în anul 2009, Regiunea Centru este al doilea
bazin de recoltare forestieră al României și prima regiune în ce privește producția de
cherestea. În ultimii ani s-a trecut tot mai mult la exploatarea complexă a lemnului,
incluzând aici utilizarea în scop energetic a deșeurilor provenite în urma exploatării
forestiere.
Tab. 65 Suprafața terenurilor cu vegetație forestieră la sfârșitul anului 2009
- mii ha -
Total Suprafața pădurilor
Rășinoase Foioase Alte terenuri
România 6494,7 6334 1934,8 4399,2 160,7 Reg. Centru 1257,3 1235,4 556,2 679,2 21,9 Alba 206,4 201,9 73,6 128,3 4,5 Brașov 204,3 201,2 70 131,2 3,1 Covasna 168,7 166,3 65,5 100,8 2,4 Harghita 264,1 258 191,7 66,3 6,1 Mureș 219,4 216 82,6 133,4 3,4 Sibiu 194,4 192 72,8 119,2 2,4
Sursa: Institutul Național de Statistică
Alături de funcția lor economică, pădurile îndeplinesc o importantă funcție de păstrare a
unui mediu curat și sănătos. Interesul economic privind exploatarea forestieră trebuie
subordonat interesului major de păstrare a echilibrului ecosistemului Regiunii Centru.
Astfel, preocuparea pentru exploatarea rațională a pădurii, ținând cont de capacitatea
acesteia de regenerare, este de natură să permită dezvoltarea durabilă a regiunii și
prezervarea unui mediu curat și sănătos pentru generațiile următoare.
Tab. 66 Volumul de lemn recoltat în anul 2009
-mii m3-
Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii tari
Diverse specii moi
România 16519,9 6634,6 5488,9 1402,8 1845,4 1148,2
Reg. Centru 4185,0 1976,4 1541,5 206,3 382,6 78,2
Alba 397,8 215,3 113,3 32,9 23,3 13,0
Brașov 695,3 250,4 324,9 58,0 52,6 9,4
Covasna 495,7 190,6 231,9 20,6 35,1 17,5
Harghita 972,8 764,5 172,2 6,9 20,3 8,9
89
Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii tari
Diverse specii moi
Mureș 708,7 311,8 239,8 38,9 103,1 15,1
Sibiu 914,7 243,8 459,4 49,0 148,2 14,3
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tab. 67 Cifra de afaceri realizată în 2009 de către unitățile silvice cu capital de stat
-mii lei-
România 1315747,4
Reg. Centru 292012,2
Alba 34757,1
Brașov 62907,8
Covasna 28949,4
Harghita 46421,8
Mureș 70086,1
Sibiu 48890
Sursa: Institutul Național de Statistică
6.9. Valorificarea resurselor energetice regenerabile
Fondul forestier din Regiunea Centru este unul bogat și diversificat, favorizând
dezvoltarea prelucrării primare a lemnului în centrele mici situate în zona montană. El
reprezintă un element de bază în obținerea biomasei prin prelucrarea materialelor
rezultate din valorificarea lemnului. Potențial ridicat de valorificare energetică a
biomasei se găsește în zona montană, Subcarpații Transilvaniei și dealurile înalte
marginale Depresiunii Colinare a Transilvaniei.
Diminuarea rezervelor de hidrocarburi fosile a creat premize favorabile utilizării altor
surse pentru obținerea de combustibili. Au apărut preocupări pentru fabricarea de
biocarburanți din materii prime regenerabile (biomasă). Biomasa înglobează orice
material regenerabil de natură organică, cuprinzând vegetalele terestre (culturi agricole
de uz alimentar, pomi și culturi destinate producerii de energie, plante industriale,
nutrețuri ) precum și ansamblul de deșeuri și reziduuri organice din agricultură,
piscicultură, silvicultură, deșeuri municipale și alte deșeuri.
Dintre culturile forestiere destinate producerii de energie se pot menționa cele de plop,
frasin, arțar, salcie, mesteacăn etc. De mare însemnătate sunt diferite plante denumite
generic ,,plante energetice”, cum ar fi diferite specii lemnoase, plopul salcâmul și salcia
energetică. O cantitate însemnată de biomasă o constituie reziduurile de culturi agricole
reprezentate de părțile plantelor cultivate care rămân pe teren după recoltare (cocenii,
90
frunzele și pănușii de porumb, paiele de cereale etc.), precum și reziduurile rezultate din
silvicultură, în urma exploatării plantațiilor forestiere de esență moale sau tare.
Regiunea Centru dispune de suprafețe agricole pretabile pentru cultivarea plantelor
“energo”. Dintre cele mai importante amintim culturile de sfeclă de zahăr, cartofi,
porumb verde pentru furaje și plante furajere.
Materii prime de mare importanță utilizate în producerea bioetanolului sunt unele
fructe cu putere mare de fermentație. Regiunea Centru dispune de suprafețe pomicole
însemnate (peste 14 mii hectare la sfârșitul anului 2007).
Biogazul obținut din transformarea anaerobă poate fi produs dintr-o mare varietate de
tipuri de biomasă. Principala materie primă sunt dejecțiile provenite de la fermele de
animale, în special de la fermele de bovine și porcine. Acestea furnizează
microorganismele necesare biodegradării biomasei. Când sunt netratate sau
administrate defectuos, dejecțiile devin o sursă majoră de poluare a solului și apelor.
Dacă sunt administrate corespunzător, pot deveni materie primă pentru obținerea de
energie regenerabilă sau îngrășăminte pentru culturile agricole.
Valorificarea potențialului energetic al biomasei necesită conceperea și implementarea
unor programe adresate beneficiarilor din mediul rural care să includă măsuri concrete
de sprijin pentru proiecte în domeniul energiei din biomasă și facilitarea accesului la
finanțare (atât pentru proiectele care presupun valorificarea biomasei forestiere cât și a
biomasei agricole). Măsurile de sprijin ar putea viza cu precădere fermele, pensiunile
agroturistice, clădirile comunitare, unitățile ce prelucrează produsele agricole, unitățile
de prelucrare a lemnului. Punerea în practică a unor astfel de programe ar permite
alături de valorificarea deplină a reziduurilor forestiere și agricole și reducerea nivelului
de dependență energetică a numeroase gospodării, administrații publice și unități
economice din mediul rural.
7. Turismul rural și agroturismul
Regiunea Centru dispune de un potențial turistic deopotrivă bogat și divers, valorificat
doar parțial în prezent. Prin punerea în valoare a potențialului turistic al zonelor rurale
din Regiunea Centru se va crea o alternativă viabilă la activitatea economică
preponderentă a locuitorilor din mediul rural, agricultura. Dezvoltarea turismului va
antrena totodată dezvoltarea altor domenii economice și sociale (infrastructura de
transport, industriile artizanale, industria agroalimentară, diverse servicii) generându-se
astfel un efect multiplicator în economia locală.
91
Fig. 58
7.1. Potențialul turistic montan al Regiunii Centru
Turismul montan beneficiază de condiţii naturale excepţionale, Regiunea Centru
cuprinzând părţi importante din toate cele trei ramuri ale Carpaţilor româneşti. Peisajele
naturale deosebite, de o mare diversitate – de la fenomenele carstice ale Munţilor
Apuseni la masivele cele mai înalte ale României, în Munţii Făgăraş, lacurile naturale şi
cele antropice, rezervaţiile peisagistice, de floră şi de faună – fac din Regiunea Centru,
prima regiune a ţării din punctul de vedere al potenţialului turistic montan. Staţiunile
montane, inclusiv cele situate pe teritoriul administrativ al comunelor, dispun de
dotările necesare practicării sporturilor de iarnă, unele dintre acestea fiind recent
modernizate. În ultimii ani au fost puse bazele unor noi stațiuni montane: Bâlea,
Sâmbăta de Sus (în Munții Făgăraș) și Luncile Prigoanei (în Munţii Sebeşului), prin
realizarea cărora se speră atragerea acestor zone în circuitul turistic. Dintre arealele
naturale protejate și siturile naturale de cea mai mare importanță amintim:
Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș cuprinde Cheile Bicazului, celebrele chei
modelate de râul cu același nume în calcarele masivului Hășmaș, cu o lungime de
8 km (între staţiunea Lacul Roşu şi comuna Bicaz Chei). De pe şoseaua ce
străbate această zonă sălbatică, făcând legătura între Transilvania şi Moldova, se
92
pot admira privelişti de o rară frumuseţe. Teritoriul cheilor este declarat
monument al naturii şi formează o rezervaţie complexă, geologică, floristică şi
faunistică.
Lacul Roşu, unic prin modul de geneză. Lacul datează din 1837, când o parte a
versantului nord-vestic al muntelui Ghilcoş s-a prăbuşit şi a obturat valea unde se
uneau patru pâraie. Astfel a luat naştere lacul de baraj natural. Pădurea de brazi
a fost inundată iar arborii s-au pietrificat, oferind o particularitate stranie
întregului peisaj.. Lacul este situat în arealul protejat al Parcului Național Cheile
Bicazului-Hășmaș, care mai cuprinde o largă varietate de elemente interesante
din punct de vedere geologic, paleontologic, floristic și peisagistic.
Parcul Național Căliman. Ocupând 24000 hectare în masivul vulcanic Călimani,
parcul adăpostește câteva importante rezervații de interes științific și turistic
(rezervații geologice, de floră, de faună, peisagistice), oferind în același
posibilitatea de a desfășura diferite activități în aer liber.
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior. Având o suprafață de peste 9000
hectare, parcul natural adăpostește mai multe specii rare de plante și animale.
Defileul are o lungime de 33 km, între localitățile Toplița și Deda, fiind mărginit
de munții vulcanici Căliman și Gurghiu. Defileul este caracterizat de prezența
unor sectoare înguste, cu versanți abrupți, acest aspect facilitând practicarea
raftingului.
Unic prin frumuseţea variată a naturii, Parcul Natural Bucegi, este situat între
altitudinile 1000 - 2505 m, în Masivul Bucegi. Rezervaţia cuprinde o zonă
ştiinţifică de protecţie absolută în care se întâlnesc văi şi râpe spectaculoase, văi
glaciare, chei între stânci, poduri interfluviale şi alte forme de relief care creează
o privelişte încântătoare pentru iubitorii muntelui. În Parcul Natural Bucegi se
pot vedea peste 1350 specii de plante, specii remarcabile de arbori, îndeosebi
conifere dar şi alte specii florale declarate monumente ale naturii. Parcul
Național Bucegi adăpostește o fauna bogată, inclusiv populații de mamifere mari
(urşi bruni, lupi, râşi), precum şi o serie de animale aflate în pericol de dispariţie
cum ar fi capra neagră, vulturul pleşuv sau cocosul de munte.
Bine cunoscut în România şi peste graniţe, Parcul Naţional Piatra Craiului (întins
pe aproape 15 000 hectare), se remarcă în primul rând prin relieful spectaculos
(cea mai lungă creastă calcaroasă din România), cu elemente geologice
deosebite și prin bogăția de specii rare de floră și faună. Parcul adăpostește
specii unice de floră şi faună, (garofiţa Pietrii Craiului este unicat în lume) și specii
de carnivore rare în Europa.
Situat în partea central-vestică a grupei montane a Apusenilor, Parcul Natural
Apuseni se întinde pe o suprafață de peste 75 000 hectare, aproximativ 30% din
93
aceasta fiind situată pe teritoriul Regiunii Centru. Parcul Natural Apuseni se
distinge prin peisajele carstice de o rară frumusețe. Fenomenele carstice
întâlnite aici sunt remarcabile prin amploarea și varietatea lor. Multe din cheile,
peșterile, avenele, izbucurile, dolinele și ponoarele situate pe teritoriul parcului
se ridică la nivelul unor superlative naționale sau mondiale (Peștera Scărișoara,
Peștera Coiba Mare, Peștera de sub Zgurăști, Peștera Poarta lui Ionele, Cheile
Ordâncușei, Complexul carstic Cetățile Ponorului etc) fiind de o excepțională
valoare științifică și peisagistică. Anual, mii de turiști din țară și din străinătate
vizitează zona Parcului Natural Apuseni .
Unicat în sud-estul Europei, Gheţarul de la Scărişoara este cea mai mare peşteră
cu gheaţă din România şi printre puţinele din lume situate la această altitudine (
1165 m). În acelaşi timp, este şi una dintre cele mai importante peşteri din lume
cu gheţari statici în care este permisă vizitarea parţială. Situat în Munţii
Bihorului, sculptat în calcare în Jurasicul superior, Gheţarul de la Scărişoara
reprezintă cea mai mare peşteră de gheaţă din România.
Lacul Sfânta Ana este unul din cele 3450 de lacuri existente pe teritoriul
României şi singurul lac vulcanic din Europa de Est format într-un crater vulcanic.
Situat în craterul din masivul Ciomatu, lacul are o suprafaţă de 22 ha şi o
adâncime maximă de 7 m. Zona din jurul lacului formează o rezervaţie geologică
şi faunistică complexă.
La Mestecănişul de la Reci putem vedea o rezervaţie științifică cu o floră şi faună
unică în Europa prin speciile vegetale şi animale rare descoperite de oamenii de
ştiinţă. La originalitatea acestei păduri contribuie şi numeroasele lacuri formate
în aceasta zonă, apreciate de către pescarii de toate vârstele.
Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului este o rezervaţie floristică localizată în
Depresiunea Făgăraşului. În această poiană, în sezonul narciselor putem vedea
un imens covor natural de 400 hectare de narcise, care înfloresc la sfârşitul lunii
mai. aceasta reprezintă una din splendorile României, ce atrage numeroşi turişti,
iubitori ai frumuseţilor naturii.
Detunatele (Detunata Goală și Detunata Flocoasă). Rezervație geologică
(coloane verticale de bazalt) situată în Munții Metaliferi, în comuna Bucium.
Huda lui Papară. Una din cele mai mari și mai dificile peșteri din România, situată
în Munții Trascău. Adăpostește cea mai mare colonie de lilieci din Europa
Cheile din Munții Trascăului: Cheile Aiudului, Cheile Râmețului, Cheile Întregalde,
Cheile Ampoiței
Iezerul Ighiel. Cel mai întins la carstic din România este situat în partea de sud a
Munților Trascău; este înscris în lista ariilor protejate
94
Râpa Roșie este o rezervaţie geologică cu o suprafaţă de 10 ha situată în
apropierea municipiului Sebeș. Pereţii săi au înălţimi cuprinse între 80 si 100 m.
Apa a modelat pereții în forme spectaculoase: coloane, turnuri, piramide - toate
de culoare roşiatică, asemănătoare cu cele întâlnite în Marele Canion Colorado
de pe continentul nord-american.
Vulcanii noroioși Hășag – rezervație geologică aflată la o distanță de 20 km față
de municipiul Sibiu, reprezentată de ,,vulcani” în miniatură. Gazele de adâncime
și apa care ies la suprafață dizolvă masa argiloasă și antrenează noroiul făcându-l
să ,,fiarbă” la locul de ieșire.
Rezervaţia de bujori de stepă ( situată în N-V comunei Zau de Câmpie), este
unicul loc din interiorul arcului carpatic unde crește această plantă. În perioada
înfloririi (luna mai), frumoasa pajişte atrage numeroşi iubitori ai naturii.
Stațiuni de iarnă și localități care dispun de facilități pentru practicarea sporturilor de
iarnă:
Păltiniș. Stațiune turistică montană situată la 30 km față de municipiul Sibiu, la o
altitudine de 1400 m. Stratul de zăpadă ce se menține în medie timp de 120 zile
pe an face din Păltiniș una din cele mai căutate stațiuni de iarnă din România.
Bâlea. Aflată pe traseul Transfăgărășanului, pe malul lacului glaciar cu același
nume, Bâlea este stațiunea turistică montană cu cel mai lung sezon de schi din
România. În fiecare iarnă aici se construiește Ice Hotel, singurul hotel de gheață
din estul Europei. În apropierea stațiunii se găsește cascada Bâlea.
Arieșeni. Stațiune turistică montană, ce oferă facilități pentru practicarea
sporturilor de iarnă, situată în Munții Bihorului
Izvoru Mureșului. Stațiune de iarnă pentru tineret (comuna Voșlăbeni)
Mădăraș. Pârtii de schi
Bucin. Pârtii de schi (comuna Joseni)
Ciumani. Pârtii de schi
Luncile Prigoanei (comuna Șugag). Pârtii de schi
7.2. Dezvoltarea turismului balnear în zona rurală a Regiunii Centru
În Regiunea Centru se găsește cea mai mare densitate de stațiuni balneoclimaterice din
România. Multe dintre acestea sunt localizate în mediul rural (Balvanyos, Malnaș,
Vâlcele, Praid, Sângeorgiu de Mureș, Izvoru Mureșului, Băile Perșani, Băile Jabenița,
Bazna. Aici se pot trata numeroase afecţiuni precum: boli cardiovasculare, boli ale
95
aparatului locomotor, digestiv, respirator şi renal, boli endocrine, boli dermatologice,
boli ginecologice, boli de nutriţie etc. Infrastructura de tratament din aceste stațiuni
este în general învechită, parțial dezafectată, fiind necesare investiții pentru reabilitare
și modernizare. De asemenea, infrastructura de cazare este insuficientă, nepermițând
un flux turistic important. Investițiile private realizate în câteva stațiuni (Balvanyos,
Sângeorgiu de Mureș, Băile Perșani) au schimbat semnificativ aspectul acestora. Cele
mai importante stațiuni situate în comunele Regiunii Centru sunt:
Praid. Stațiune balneară pentru tratarea bolilor aparatului respirator. În
interiorul salinei se găsesc un muzeu, o biserică, o cramă. Una dintre cele mai
mari mine de sare din Europa şi din România, Salina Praid datează încă din
perioada Imperiului Roman. Aerul din salină este puternic ionizat şi deosebit de
eficient în tratarea afecţiunilor respiratorii. Aici sunt amenajate săli subterane de
tratament. În timpul sezonului de vară, numărul persoanelor care vizitează mina
și a bolnavilor care se tratează aici, ajunge până la cifra de 2500 - 3000/zi. Pe
timpul iernii funcționează 2 pârtii de schi.
Balvanyos. Stațiune balneară de importanță locală (comuna Turia)
Malnaș. Stațiune balneară de importanță locală
Vâlcele. Stațiune balneară de importanță locală
Băile Ozunca. Stațiune balneară de importanță locală
Bodoc. Stațiune balneară de importanță locală
Băile Pucioasa. Stațiune balneară de importanță locală situată în comuna
Sântimbru
Sângeorgiu de Mureș. Stațiune balneară situată în proximitatea municipiului
Târgu Mureș este renumită pentru apele sărate și nămolul mineral.
Băile Perșani. Stațiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local, situată pe
raza comunei Șinca, la poalele de vest ale Munților Perșani. Dispune de izvoare
cu ape minerale clorurate, bicarbonate, sodice, hipotone
Băile Rodbav, Stațiune balneară de interes local situată administrativ pe raza
comunei Șoarș
Băile Jabenița. Stațiune balneară de interes local situată administrativ pe raza
comunei Solovăstru
Băile Ideciu de Jos. Stațiune balneară de interes local
Bazna. Stațiune balneară recomandată pentru afecţiuni ca reumatismul, artroze,
spondiloze, stări post traumatism, afecţiuni ginecologice, oto - laringologice,
endocrine, afecţiuni cauzate de stres
96
7.3. Potențialul de dezvoltare a turismului cultural în spațiul rural al Regiunii
Centru
Dezvoltarea turismului cultural este favorizată de existenţa în regiune a unui număr
mare de localităţi care păstrează încă trăsături medievale: case cu ziduri groase si
acoperişuri din olane, turnuri cu porţi de intrare sau ziduri de cetate. Cetăţile ţărăneşti
(Râșnov, Rupea, Slimnic, Feldioara etc.), bisericile fortificate săseşti (Biertan, Valea
Viilor, Prejmer, Viscri, Saschiz, Câlnic, Dârju etc.), castelele medievale, renascentiste sau
baroce ( Bran, Lăzarea, Criș, Brâncoveneşti, Gorneşti, Gurghiu, Cetatea de Baltă
Sânmiclăuș, Boița, Racoș, Budila, Micloșoara, Valea Crișului etc.) alcătuiesc o reţea densă
de obiective turistice de prim rang.
Dintre cele mai importante obiective turistice cultural –istorice din spațiul rural al
Regiunii Centru amintim următoarele:
Localitate cu o vechime de cca 2000 de ani, Roşia Montană este cea mai veche
aşezare minieră din ţară atestată documentar. Urmele exploatării aurului din
perioada romană au fost excelent păstrate până în zilele noastre. Vestigiile de o
valoare excepțională de la Roșia Montană au atras atenția a numeroși oameni
de știință din întreaga lume, existând mai multe propuneri de includere a sitului
arheologic în patrimoniul mondial UNESCO. O parte din galeriile romane
precum și obiecte arheologice și instalații miniere din diferite perioade istorice
pot fi văzute la Muzeul Mineritului din localitate.
Bisericile fortificate din Transilvania, incluse în patrimoniul UNESCO. Bisericile
fortificate din Transilvania fac parte din moștenirea germană a Transilvaniei.
Așezată în urmă cu 850 ani pe așa –numitul Pământ Crăiesc (Fundus Regius, în
latina Evului Mediu), populația săsească a avut o contribuție semnificativă la
evoluția economico-socială a Transilvaniei. Așezările locuite odinioară de sași
poartă încă o puternică amprentă ,,germană”. Structura urbanistică, trama
stradală regulată, stilul arhitectonic specific (case cu ziduri înalte) se păstrează
intacte de sute de ani. Bisericile din aceste sate, construite de regulă în zona cea
mai înaltă a localităților au îndeplinit de-a lungul istoriei un dublu rol: sacru și de
apărare. Un alt element de unicitate este marea lor densitate. Sunt în jur de 150
biserici răspândite pe o arie geografică destul de restrânsă. Dintre acestea,
UNESCO a ales și a inclus în patrimoniul mondial 7 biserici, toate situate în
Regiunea Centru (Biertan, Valea Viilor, Prejmer, Viscri, Saschiz, Câlnic, Dârju),
considerate de specialiști ca fiind cele mai frumoase și mai reprezentative.
97
Unul dintre cele mai vechi şi interesante monumente de arhitectură din
România, cetatea Câlnic (Kelling) este inclusă pe lista Patrimoniului Mondial
UNESCO. Cetatea a fost construită în sec XIII-lea (1269) de către contele Chyl de
Kelling cu destinaţia de reședinţă nobiliară. În prezent Cetatea Câlnicului a
devenit un loc de întâlnire a iubitorilor de artă, fiind gazda mai multor
manifestări științifice și artistice cu participare națională și internațională. În
spațiile cetății se desfășoară diferite expoziții, simpozioane, conferințe pe teme
culturale, iar în cursul verii au loc concerte de muzică clasică, tabere de creație
și cursuri de vară.
În satul Viscri din județul Brașov se păstrează bine conservată, una dintre cele
mai frumoase cetăţi ţărăneşti săseşti, ce cuprinde între zidurile sale una dintre
puţinele biserici-hală romanice ale secolului XIII din Transilvania, păstrate până
în zilele noastre.
Bisericile fortificate din Alma, Moșna, Dealu Frumos, Merghindeal, Iacobeni
(situate în partea nordică a județului Sibiu) se numără printre cele mai de seamă
biserici fortificate din Transilvania, construite între secolele XIII și XV, fiind
înscrise în lista patrimoniului național de arhitectură
Hărman. Biserică fortificată din Țara Bârsei, construită între secolele XIII și XV,
îmbinare a stilurilor romanic și gotic
Mănăstirea Cârța. Situată pe malul stâng al Oltului, în Țara Făgărașului, fosta
mănăstire cisterciană de la Cârța este unul din cele mai valoroase edificii
religioase, aparținând stilurilor romanic și gotic timpuriu din țara noastră.
Fondată în jurul anului 1205, mănăstirea a jucat un rol important în următoarele
3 secole în istoria economică și culturală a Transilvaniei. În prezent, din amplul
complex al fostei abații se păstrează doar o parte din zidurile exterioare, zidul
fațadei vestice, unul din turnuri precum și corul și absida bisericii.
Cetatea Feldioara. Prima fortificație a fost ridicată de către cavalerii teutoni care
s-au stabilit în Transilvania între anii 1211 și 1225. Ulterior, locuitorii Feldioarei
au mărit și întărit fortificația inițială, aceasta devenind una din cele mai
puternice cetăți țărănești din Transilvania.
Cetatea Slimnic. Cetatea țărănească de la Slimnic, construită în secolele XIV- XV,
a cunoscut o istorie zbuciumată, cu numeroase asedii și devastări. În ciuda
pagubelor suferite, cetatea rămâne și în zilele noastre una din cele mai
frumoase cetăți construite și stăpânite de o comunitate țărănească.
Castelul Bran. Unul din cele mai cunoscute simboluri ale României, prezent în
majoritatea ghidurilor străine despre țara noastră, castelul Bran străjuiește de
aproape șapte secole vechiul drum ce lega Transilvania de Țara Românească.
După unirea Transilvaniei cu Regatul României, brașovenii au donat castelul
98
Bran împreună domeniul acestuia Reginei Maria, în semn de recunoștință
pentru meritele suveranei la înfăptuirea reîntregirii naționale. În ultimele
decenii, castelul și-a dobândit o faimă internațională datorită asocierii acestuia
cu personajul mitologic Dracula pe care mulți străini îl identifică cu domnitorul
valah Vlad Țepeș și care a fost întemnițat o scurtă perioadă la Bran de către
regele Matia Corvin.
Criș (județul Mureș). Castelul Bethlen, unul din cele mai vechi castele din
România, datând încă din secolul XIV.
Brâncovenești (județul Mureș). Castelul Kemeny, ridicat în secolul XV în stil
renascentist.
Lăzarea (județul Harghita). Ridicat în secolul al XV-lea, castelul familiei contelui
Lazar este una din cele mai interesante construcții în stil renascentist din
Transilvania. În prezent castelul găzduiește tabere de creație ale artiștilor
plastici contemporani.
Boița (județul Sibiu). Castelul Turnu Roșu menționat documentar în secolul XV.
Cetatea de Baltă (județul Alba). Situat în mijlocul renumitelor podgorii de pe
Târnave, castelul Bethlen Haller a fost construit la sfârșitul secolului al XVI-lea în
stilul Renașterii franceze. În secolul următor a fost refăcut adăugându-i-se o
monumentală poartă de acces.
Sânmiclăuș (județul Alba). Castelul Bethlen, construit în secolul XVII, în stilul
Renașterii târzii
Racoș (județul Brașov). Castelul feudal, construit în secolul XVII în stilul Renașterii
transilvănene. Rezervație geologică cuprinzând o serie de formațiuni eruptive
spectaculoase, cunoscută sub numele de Coloanele de bazalt de la Racoș.
Zăbala (județul Covasna). Castel datând din secolul XVI, situat într-o pădure la
poalele Munților Vrancei. În prezent castelul este deschis în regim hotelier.
Gornești (județul Mureș). Castelul Teleki, una din cele mai reprezentative opere
ale artei baroce din Transilvania.
Gurghiu (județul Mureș). Castel datând din secolul XVIII.
Budila (județul Brașov). Castele din secolul XVIII (castelele familiilor nobiliare
Beldy, Mikes,Nemes)
Zau de Câmpie (județul Mureș). Castelul familiei Ugron, construit în jurul anului
1900 după modelul castelelor medievale din Franța
Arcuș (județul Covasna). Castel construit în stil neobaroc la sfârșitul secolului XIX.
În prezent castelul găzduiește un important centru cultural.
Castelele familiei Kalnoky din Micloșoara și Valea Crișului (județul Covasna),
primul dintre ele funcționând ca hotel.
99
Sâmbăta de Sus. Mănăstire ortodoxă din secolul XVII, ctitorie a voievodului
Constantin Brâncoveanu, monument reprezentativ de arhitectură
brâncovenească. În incinta mănăstirii se găsește un muzeu deținând valoroase
colecții de icoane pe sticlă, de carte religioasă veche și obiecte de cult. În ultimii
ani, Sâmbăta de Sus a devenit o stațiune climaterică tot mai apreciată de turiști.
Mănăstirea Râmeț. Așezată într-un cadru natural deosebit de pitoresc, pe Valea
Geoagiului (Mănăstirii), în imediata apropiere a Cheilor Râmețului, Mănăstirea
Râmeț este unul din cele mai vechi așezăminte monahale ortodoxe din
Transilvania. Construcția vechii biserici datează din secolul XIV-lea, ultima
restaurare a acesteia fiind realizată la sfârșitul anilor 80. Biserica, impresionantă
prin simplitatea ei, păstrează o parte din pictura murală originară.
7.4. Dezvoltarea agroturismului în Regiunea Centru
Patrimoniul arhitectonic valoros, alături meșteșugurile tradiționale, gastronomia
specifică și festivalurile religioase sau laice ce s-au păstrat în forme originare în multe
din localitățile rurale ale Regiunii Centru constituie principalele atuuri ale dezvoltării
agroturismului în Regiunea Centru. Satul din această parte a ţării reprezintă o zonă în
care de multe ori spiritualitatea românească s-a interferat cu cea a comunităţilor
maghiară şi germană, realizând o simbioză plină de originalitate.
Turismul rural a înregistrat o dinamică spectaculoasă în ultimii 20 ani, numărul
pensiunilor turistice și agroturistice din Regiunea Centru depășind 800, iar cel al locurilor
de cazare oferite ajungând la aproape 13 000. Regiunea Centru deţine 36% din
pensiunile agroturistice ale României și 31,8% din pensiunile turistice. În judeţul Braşov
se găsesc două din cele patru sate de vacanţă de care dispune turismul românesc.
Zonele cu cel mai dezvoltat agroturism din Regiunea Centru sunt:
Bran – Moeciu - Fundata. Situat între Munții Piatra Craiului și Munții Bucegi, în
partea nordică a culoarului Rucăr-Bran, arealul Bran - Moeciu este zona cu cel
mai dezvoltat turism rural din România. Peisajul natural încântător, localitățile
pitorești situate până la altitudini de peste 1000 metri, tradițiile pastorale și
cele culinare bine păstrate au constituit premisele principale ale apariției și
dezvoltării turismului în această zonă rurală.
Mărginimea Sibiului. Situată în partea de sud-vest a județului, la poalele
Munților Cindrel, întinsa zonă etnofolclorică a Mărginimii cuprinde 18
localități având o bogată moștenire culturală. Tradițiile pastorale (oieritul
100
transhumant), tradițiile folclorice, stilul arhitectonic și cel vestimentar bine
păstrate au constituit premisele apariției și dezvoltării turismului în această
zonă rurală. La Sibiel se găsește un celebru muzeu al icoanelor țărănești pe
sticlă, ce atrage anual cca 15000 vizitatori, iar la Tilișca se pot vedea urmele
unei cetăți dacice.
Zona Arieșului superior (Albac – Gârda - Arieșeni - Avram Iancu - Vidra). Se află
în inima Munților Apuseni, leagănul Țării Moților. Ocupațiile tradiționale ale
locuitorilor sunt exploatarea și prelucrarea lemnului și creșterea animalelor.
Zona se află într-un cadru natural deosebit, o parte din teritoriul Parcului
Național Apuseni suprapunându-se cu cel al arealului agroturistic. Pe timpul
iernii turiștii pot practica schiul la Arieșeni. Zona dispune de un important
număr de pensiuni agroturistice construite în ultimii ani. Merită menționat
faptul că, de câțiva ani, la Albac se organizează în fiecare toamnă Târgul
Național de Turism Rural, eveniment ce reunește reprezentanți ai
agroturismului și turismului rural din întreaga țară. Pe Valea Arieșului Mic, în
comuna AVRAM IANCU se găsește Casa natală a conducătorului luptei pentru
drepturile românilor din Ardeal, Avram Iancu. Zona este cunoscută prin
arhitectura și obiecte tradiționale din lemn și prin sărbătoarea populară
denumită ,,Târgul de fete de pe muntele Găina”. În apropiere se află
rezervația paleontologică Dealul Melcilor. Nu departe de această zonă, în
comuna LUPȘA se pot vizita un interesant muzeu etnografic și o veche
mănăstire ortodoxă.
Rimetea. Localitate rurală cu o arhitectură tradițională bine conservată,
rezultat al unui program temeinic de reabilitare (în anul 1999 a primit cea mai
înaltă distincție din partea Asociației Europa Nostra), obiceiuri populare
interesante (Fărșangul). În apropiere: ruinele cetății Colțești, Cheile Aiudului
Corund. Centru al meșteșugurilor tradiționale (unul din cele mai importante
centre ale olăritului din țară, prelucrarea lemnului, produse din iască). Unic în
lume, obiceiul de prelucrare a iascăi, este o îndeletnicire caracteristică doar
Corundului.
Zona Săcele - Întorsura Buzăului – Situată într-un cadru natural deosebit, la
poalele Munților Postăvaru, Piatra Mare și Ciucaș, arealul Săcele - Întorsura
Buzăului este o zonă agroturistică nouă, aflată în plină dezvoltare.
Comunitățile rurale din acest spațiu au ca ocupații străvechi creșterea
animalelor, în special a oilor, și prelucrarea tradițională a lemnului. Pentru
iubitorii muntelui, zona oferă numeroase posibilități de practicare a turismului
montan și a schiului în sezonul rece.
101
8. Dezvoltarea comunitară
8.1. Definirea conceptului de comunitate și dezvoltare comunitară
Sintetic, prin comunitate se înțelege o ”entitate social-umană ai cărei membri sunt
legați împreună prin localizarea aceluiași teritoriu și prin relații sociale constante,
consolidate în timp”. (Zamfir, C., Vlăsceanu, L.). În același timp, comunitatea reprezintă
forma complexă de organizare umană în care s-a ”creat o concordanță de: valori,
atitudini, limbaj, tradiții, interese comune, mentalitate, acțiune, identitate comună".
(Zamfir Dan, 2003).
Diferența dintre comunitate și societate a fost subliniată de o serie de cercetători, în
special sociologi (F. Tonnies, Em. Durkheim, etc.). Conceptul de comunitate precum și
soluționarea problemelor comunității reprezintă o preocupare fundamentală în
sociologia ultimelor decenii.
Principalele dimensiuni ale comunității sunt cea spațială, cantitativă, structurală,
relațională, funcțională și temporală. Pornind de la conceptul de comunitate, este
important de subliniat noțiunea de comunitate teritorială, care este de fapt nucleul
principal al spațiului social în care se relaționează locul de muncă și locul de rezidență.
În prezent există la nivel european și mai ales global o varietate de programe care și-au
propus ca scop diminuarea sau chiar eradicarea sărăciei și creșterii bunăstării. Una
dintre aceste strategii de producere a bunăstării este axată pe ideea dezvoltării
comunitare.
Conceptul de dezvoltare comunitară indică o caracteristică deosebit de importantă a
programelor de acțiune colectivă în contextul societăților actuale. La început,
dezvoltarea comunitară a apărut ca o strategie ulterioară politicilor sociale, afirmându-
se apoi ca un domeniu autonom al acestor politici. Viabilitatea implementării strategiilor
de dezvoltare comunitară ține în special de utilizarea unor resurse precum comunitatea
și efortul comunitar, considerate în prezent insuficient exploatate. În linii mari,
dezvoltarea comunitară se referă la crearea, refacerea și reabilitarea condițiilor
comunitare care să facă posibilă reintegrarea comunităților în circuitul global al
economiei de piață și al bunăstării colective dorite. De pildă, în Marea Britanie și nu
numai, filosofia politică derivă din sloganul ”Gândește global, acționează local”, care
demonstrează că procesele care se manifestă la nivel local sunt consecințe ale deciziilor
luate departe de aria locală.
102
Datorită caracterului complex, în literatura de specialitate și nu numai se întâlnesc un
număr mare de formulări și definiții ale conceptului de dezvoltare comunitară. În
lucrarea de față, subliniem doar două definiții:
o ”Dezvoltarea comunitară poate fi definită ca un proces menit să creeze condiții
de progres economic și social pentru a integra comunitatea cu participarea activă
a acesteia și cu toată încrederea în inițiativa comunităților”. (O.N.U., 1995)
o Dunham (1970) - Dezvoltarea comunitară este ”procesul de interacțiune socială
și acea tehnică specifică asistenței sociale care au cel puțin unul din următoarele
obiective:
- rezolvarea nevoilor de bază și obținerea și menținerea unui echilibru între
nevoile și resursele unei comunități
- ajutarea oamenilor de a trata mai eficient problemele și scopurile lor, prin
sprijinirea lor pentru a-și dezvolta, întări și menține calitățile de
participare, autocontrol și cooperare
- obținerea de schimbări în cadrul relațiilor comunitare și de grup precum
și la nivelul centrelor de decizii comunitare”
8.2. Problemele majore în zonele rurale. Modele de dezvoltare comunitară
Cele mai mari probleme cu care se confruntă zonele rurale și care, în general, se
regăsesc și în multe zone din Regiunea Centru sunt:
o Lipsa serviciilor. Majoritatea serviciilor publice funcționează deficitar sau nu
funcționează deloc în zonele rurale. În același timp, pe lângă rata mare a
șomajului în cele mai multe zone rurale, serviciile de consiliere profesionale și de
sprijin în găsirea unui loc de muncă sunt aproape inexistente.
o Asigurările sociale ca factor economic. Asigurările sociale (de pildă, șomajul,
alocațiile pentru copii, etc.), au puternice implicații economice în diferite
comunități. În foarte multe zone rurale, programele de ajutor social sunt de
multe ori cel mai important factor economic în comunitate.
o Lipsa locurilor de muncă. Cele mai multe comunități nu dispun de o ofertă
diversificată de locuri de muncă pentru potențiali angajați
o Viața de familie în tranziție. Viața de familie în comunitățile rurale era
tradițională, familiile extinse reprezentau ceva comun. În ultimele decenii, în
mediul rural din Regiunea Centru, s-au înregistrat valori ridicate ale unor
indicatori care au scos în evidență scăderea natalității, creșterea migrației (în
special în rândul tinerilor), etc.
103
o Limite sociale și recreaționale. Aceste limite includ lipsa de facilitați de recreere și
de programe care să stimuleze relaționarea socială și posibilitățile de petrecere a
timpului liber a membrilor comunității
Pornind de la existența acestor dificultăți în mediul rural, subliniem faptul că procesul de
dezvoltare comunitară implică constituirea unor mecanisme de mobilizare a resurselor
comunitare care să conducă implicit la rezolvarea problemelor pe care multe comunități
rurale le au. Astfel, este necesară o atenție sporită și mai ales o responsabilitate în
implementarea programelor de dezvoltare comunitară prin care se urmărește atât
realizarea unor bunuri de interes comunitar, cât și crearea capacitaților de acțiune
comunitară.
Weil și Gamble (1995) au identificat 8 modele ale dezvoltării comunitare care există în
mod curent și care, după cele mai multe cercetări, se previzionează că vor persista în
viitor:
o Organizarea vecinătății
o Organizarea de comunități funcționale
o Dezvoltarea socială și economică a comunității
o Planificare socială a comunității
o Dezvoltare de programe și rețele comunitare (legătura cu comunitatea în
dezvoltarea de programe)
o Coaliții17
o Politici și acțiuni sociale
o Mișcări sociale
De menționat este faptul că aceste modele nu sunt foarte diferite existând suprapuneri
între caracteristicile lor.
În general, înființarea unei asociații/structuri parteneriale pentru dezvoltare comunitară
are ca principal scop18:
o Furnizarea în comun a unui serviciu
o Administrare în comun
o Planificarea dezvoltării și amenajarea teritoriului în comun
o Investiții comune pentru dezvoltare 17
Mizrahi și Rosenthal (1993) au definit coaliția drept “un grup de reprezentanți a diferite organizații care își unesc forțele pentru a influența instituții din afara sau una sau mai multe probleme care le afectează propria autonomie” 18
Principalele tipurile de asociații intercomunitare în funcție de scopul pentru care au fost înființate au fost preluate din lucrarea ”Joining Forces and Resources for Sustainable Development Cooperation among Municipalities - A Guide for Practitioners” , 2006, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, http://europeandcis.undp.org/files/uploads/Milan/IMC%20manual%20UNDP%20BRC%20final.pdf
104
o Vânzarea și cumpărarea unor servicii între comunitățile locale
o Crearea unui nou nivel al administrației
8.3. Dezvoltarea comunitară în Regiunea Centru. Principalele asociații și rețele
de dezvoltare intercomunitară
În prezent, există la nivelul Regiunii Centru peste 100 de asociații, structuri parteneriale
și grupuri de acțiune locală care au fost înființate pentru a sprijini procesul de dezvoltare
comunitară, intercomunitară și mai ales de dezvoltare rurală. Județele Brașov și Mureș
au cele mai multe asociații microregionale și de dezvoltare intercomunitară din
Regiunea Centru. Menționăm faptul că judeţul Mureş este unul dintre puţinele judeţe
din România unde asocierea dintre unităţile administrativ teritoriale, sub forma unor
asociaţii microregionale, s-a realizat înaintea introducerii în Legea nr. 215 din 2001 (cu
modificările în vigoare) a noţiunii de asociaţie intercomunitară. În ultimii ani, la nivelul
tuturor județelor Regiunii Centru s-a manifestat un interes crescut privind înființarea de
asociații și parteneriate între comune.
De regulă, prin înființarea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară19 s-a dorit
realizarea unor proiecte de interes zonal sau regional, asociațiile fiind în același timp și
organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau
judeţean. Grupurile de Acțiune Locală (GAL) au fost înființate prin Programul Național de
Dezvoltare Rurală, Axa LEADER, a cărui obiectiv principal este ”demararea și
funcționarea inițiativelor de dezvoltare locală”20
Foarte multe proiecte ale administrației publice locale din Regiunea Centru au fost
finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2007-2013, Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative (POS DCA 2007-2013),
Programul Operațional Regional (POR 2007-2013, în special pentru infrastructură) și
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU 2007-2013).
Analizând geografic (în special teritorial) microregiunile și asociațiile intercomunitare
înființate pe teritoriul Regiunii Centru, trebuie subliniat faptul că, pentru o bună
implementare a politicilor de dezvoltare comunitară în special pe termen lung, este
19
Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt definite – în Legea nr. 215 din 2001 a administraţiei publice locale, cu modificările ulterioare la art. 1 alin 2. lit c. – ca fiind „structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice”. 20
Implementarea Axei LEADR - PND, http://www.fonduri-structurale-europene.ro/pndr/implementarea-axei-leader.html
105
necesară luare în considerare a specificului geografic, teritorial, social și economic,
aspecte esențiale frecvent ignorate.
Un aspect care s-a observat în momentul analizei, atât a scopului pentru care au fost
înființate aceste asociații și microregiuni, cât și a activităților realizate sau aflate în
implementare, la nivelul Regiunii Centru există două tipuri principale de structuri
parteneriale, care au:
o un scop unic (turism, managementul deșeurilor, managementul apelor,
managementul fondului forestier, canalizare, etc.),
o un scop multiplul (diversificarea acțiunilor de dezvoltare rurală și comunitară).
Analizând comparativ, amintim câteva țări21 din Uniunea Europeană în care formele de
asociere a unităților administrative au: un scop predominant unic (Belgia, Germania,
Finlanda), un scop multiplu (Italia, Marea Britanie) sau ambele forme (Franța, Olanda,
Spania).
Tab. 68 Asociațiile de dezvoltare intercomunitară, Grupurile de Acțiune Locală și
diferite parteneriate/asociații la nivel de comună la nivelul județelor din Regiunea
Centru (Sursa informațiilor: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Durabile22, Asociația
Comunelor din România23)
JUDEȚUL Denumire Asociație intercomunitară/Grup de Acțiune Locală/Parteneriat
ALBA o Asociația ”Țara Secașelor” o Grupul de Acțiune Locală ”Pe Mureș și pe Târnave” o Grupul de Acțiune Locală ”Valea Ampoiului - Valea Mureșului” o Grupul de Acțiune Locală "Munții Metaliferi, Trascău și Muntele
Mare” o Asociaţia Intercomunitara de Dezvoltare Alba Iulia AIDA o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "APA ALBA" o Asociaţia Intercomunitară De Dezvoltare Ciugud-Berghin o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Stremț – Râmeț din
Judeţul Alba o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Stremț – Râmeț din
Judeţul Alba o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Salubris Alba o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Gârda -
Arieşeni”Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Centrul
21
Exemple de țări în care forme asociative dintre unități administrative au înființate în funcție de tipul de scop au fost identificate de Hulst și Van Montfort în 2007 22
Situația proiectelor din cadrul PNDR, http://www.madr.ro/pages/page.php?self=03&sub=0302&tz=030208 23
Bazele de date elaborate prin Proiectul „Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară - instrument pentru furnizarea în comun, în condiţii de calitate şi eficacitate, a serviciilor publice locale", finanțat din POS DCA, http://www.dezvoltareintercomunitara.ro/
106
Transilvaniei” o Asociația Alba AFRODA pentru Dezvoltare Rurală
Alte parteneriate și asociații pentru:
o Sistem de colectare selectivă și amenajare stație de transfer în zona turistică Abrud
o Parteneriat - sistem de colectare deşeuri
BRAȘOV
o Asociația Transilvană Brașov Nord o Asociația Ținutului Bârsei o Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi o Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Rupea - Cohalm o Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov o Asociaţia de dezvoltare intercomunitară în domeniul apei din
Judeţul Braşov o Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă ALUTUS MAIOR o Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov o Asociaţia de Dezvoltare Durabilă ”Dumbrava Narciselor” o Asociaţia de Dezvoltare Durabilă ECO - Valea Şincii o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară BIO - Valea Şincii o Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Valea Homorod o Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Valea Lupului o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară IBSV SALUBRITATE o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Zimbrilor o Asociaţia pentru Dezvoltarea Durabilă Țara Buzaielor o Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din judeţul
Braşov o Asociaţia Microregională de Dezvoltare Rurală o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară INFRA INVEST o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sâmbăta de Sus - Drăguş o Centrul Regional pentru Dezvoltare Durabilă şi Promovarea
Turismului Țara Făgăraşului o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECO SISTEM Victoria o Grupul de Acţiune Locală ”Microregiunea Valea Sâmbetei” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „INTERSAL” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Tărlungeni - Budila o Asociaţia de Dezvoltare Durabilă „Curbura Carpaţilor” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Munţii Ciucaşului” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Beclean - Voila o Grupul de Acțiune Locală ”Dealurile Târnavelor” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Valea Homorodului
Mare" o Asociația pentru dezvoltare ”Ţara Făgăraşului” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Făgăraş - Victoria o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Pârâu - Comana o Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă "Bazinul montan Bucegi -
Piatra Craiului" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Stejarul
107
Alte parteneriate și asociații:
o Parteneriatul între comunele Lisa, Recea şi Hârseni o Asociaţia comunelor Lisa, Recea şi Voila
COVSANA
o Asociația Angustia Egyesulet o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECO 2008 o Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului în Judeţul Covasna o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară AQUACOV o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "SEPSI" o Asociația Alutus Regio Egyesulet o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară IBSV Salubritate
Întorsura Buzăului o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Erdovidék" o Asociaţia de Dezvoltare Economică a Teritoriului Judeţului
Covasna ”ADETCOV” o Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă "Alutus Maior" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Hăghig - Vâlcele o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Mogyoros o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ORBAI o Asociaţia Intercomunitară Zirnea - Ghelinţa
Alte parteneriate și asociații pentru:
o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Utilităţi Publice pentru Serviciile de Salubrizare a Localităţilor ECO SEPSI
o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Covasna
o Asociere cu Consiliul Judeţean în vederea susţinerii proiectului „Alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare în judeţul Covasna”
o Regie Autonomă Ocol silvic „Buzău Ardelean”
HARGHITA
o Parteneriat Sovidek - Hegyalja o Asociația Grupul de Acțiune Locală pentru dezvoltarea regiunii
Giurgeu G10 o Homorod - Rlika - Târnava o Asociația Leader CSIK o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "ALCSIK" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Felcsik o Asociatia de Dezvoltare Intercomunitară HARGITA VIZ o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bogatogát
Önkormányzati Fejlesztési Társulás o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Redisza” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Fejlodo Udvarhelzsyek o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Harghita"
Alte parteneriate și asociații pentru:
o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea proiectului "Sistem integrat de management al deşeurilor în
108
judeţele Harghita şi Covasna"
MUREȘ
o Grupul de Acțiune Locală Podișul Târnavelor o Asociația Târnava Mică - Bălușeni - Sărăteni o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Nirajului de Jos o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Târnava Mare o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aqua Invest Mureș o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Acolect Mureș" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Valea Gurghiului” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Câmpia Transilvană” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ernei - Gornești o Asociația Microregională Târnava Mică Inferioară o Asociația Comunităților Mureș - Călimani o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Suplac - Coroisânmartin o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Via Montana" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Satul Mureşan" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Drumul SăriI" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Eco Rural o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Apă de izvor” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Transilvaniei o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bogata - Sânger - Papiu
Ilarian o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bahnea - Mica - Găneşti o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bălăuşeri - Fântânele o Asociaţia Microregiunea Valea Nirajului - NYARADMENTE o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Vărgata-Hodoşa o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”PROMARIS ” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Pro Regio Târnave” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zagăr - Viişoara o Asociaţia "Târnava Mică - Bălăuşeri - Sovata" o Asociaţia Intercomunitară de utilitate publică "Mureş Călimani" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "PETROTRANSILVANIA" o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "AQUAPURA" Niraj o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Band - Şincai o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Band - Ogra o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zau - Valea Largă o Asociaţia "Microregiunea Valea Mureşului - Zona Reghin" o Asociaţia Maris - Sud o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Band - Şincai - Mădăraş o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Band - Mădăraş o Asociaţia Mureşul 2005 o Asociaţia Gewesene Burgen o Asociaţia Deda - Aluniş - Ruşii Munţi o Asociaţia Dumbrăveni - Ormeniş - Laslău o Asociaţia Microregională "Târnava Mică Inferioară"
Alte parteneriate și asociații pentru:
o Asociaţia Consiliilor Locale din Valea Nirajului
109
o Asociaţia Orizont o Asociaţia Ecologică
SIBIU
o Asociația Grupul de Acțiune Locală Podișul Mureșului o Asociația Grupul de Acțiune Locală Zona de Câmpie o Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Hârtibaciu o Grupul de Acțiune Locală Mărginimea Sibiului o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Econord Sibiu o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Dealurile Târnavei” o Asociaţia de dezvoltare intercomunitară “Eco Sibiu” o Asociaţia de dezvoltare intercomunitară “Asociaţia celor şapte
comunităţi” o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Mărginimea Sibiului o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Apa Târnavei Mari”
Mediaş o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Dealurile Târnavelor o Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Centrul Transilvaniei o Asociaţia de dezvoltare intercomunitară
Alte parteneriate și asociații pentru:
o “Asociaţia de apă” Sibiu o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canal Marpod
Nocrich
9. Programe și strategii de dezvoltare a spațiului rural
9.1. Viziunea europeană asupra dezvoltării spațiului rural
9.1.1. Cadrul actual al Politicii Agricole Comune (PAC). Fondul european pentru
Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Dezvoltarea agriculturii s-a constituit una din prioritățile de bază ale politicii europene
încă de la crearea Comunității Economice Europene (precursoarea Uniunii Europene) în
anul 1957. Guvernele țărilor din Europa Occidentală, răvășite după anii îndelungați de
război, au hotărât să-și armonizeze politicile economice și să inițieze anumite
instrumente financiare supranaționale prin care să sprijine acest sector economic vital
pentru a putea face față puternicei concurențe externe. Scopul acestor politici a fost
încurajarea creșterii productivității în agricultură astfel încât consumatorii europeni să
beneficieze de o ofertă stabilă și diversificată de produse agricole la prețuri suportabile.
Crearea unui mecanism financiar complex de subvenții și garanții de prețuri pentru
fermieri a permis creșterea continuă a productivității și a producției agricole astfel încât,
în anii 80, Comunitatea Europeană a ajuns la autosuficiența agricolă, obținându-se chiar
excedente importante la unele produse agroalimentare pe care a putut să le exporte în
110
afara blocului comunitar. Subvențiile masive acordate fermierilor europeni, alături de
alte forme indirecte de sprijin au creat distorsiuni pe piețele internaționale, declanșând
nemulțumirea altor competitori, iar costurile financiare tot mai ridicate ale acestei
politici comune au creat nemulțumiri în rândul plătitorilor de taxe din țările comunitare,
în special în statele europene cu un sector agricol mai puțin important. Dezbaterile
privind efectele pe care agricultura le are asupra mediului înconjurător s-au intensificat
la începutul anilor 90, dezvoltarea agriculturii fiind pusă în relație cu protejarea mediului
înconjurător. Extinderea Uniunii Europene spre Europa de Nord și ulterior spre Europa
Centrală și Răsăriteană a modificat substanțial datele situației agriculturii europene și a
pus politica agricolă comunitară în fața unor noi provocări. Ca urmare a acestor evoluții,
politica agricolă a cunoscut o serie de reforme și transformări substanțiale, ajungându-
se la forma actuală a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2007-2013,
politică ce se sprijină pe 2 piloni: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Baza legală pentru finanțarea PAC o constituie Regulamentul nr. 1290/2005 al Consiliului
din 21 iunie 2005 cu privire la finanțarea politicii agricole comune. Acesta instituie cele
2 fonduri cu această destinație: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) din care
se realizează plățile directe către fermieri, măsurile de intervenție cheltuielile aferente
reglării piețelor agricole precum și alte cheltuieli prevăzute în Regulament și Fondul
European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) prin care se finanțează programele de
dezvoltare rurală. Fundamentul legal pentru acesta din urmă îl constituie Regulamentul
nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare
rurală acordat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Decizia
Consiliului din 20 februarie 2006 privind orientările strategice ale Comunității pentru
dezvoltare rurală în perioada 2007-2013.
Sumele alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală din fondurile comunitare pentru
perioada 2007-2013 însumează 371,244 miliarde euro, la nivelul prețurilor anului 2004,
din care 293,105 miliarde euro sunt plăți directe și cheltuieli aferente reglării piețelor.
Fondurile destinate sprijinirii sectorului agricol și dezvoltării rurale reprezintă
aproximativ 43% din totalul angajamentelor bugetare ale Comisiei Europene.
Actuala Politică Agricolă Comună se concentrează asupra a 3 domenii –cheie: economia
agro-alimentară, mediul înconjurător și populația din zonele rurale. În consecință au fost
stabilite 4 axe de dezvoltare, ce cuprind la rândul lor o serie de acțiuni cheie ce
contribuie la realizarea obiectivelor strategice. Cele 4 axe sunt următoarele:
1. Ameliorarea competitivității sectorului agricol și forestier, cu acțiuni ce vizează
atât capitalul material cât și cel uman din acest sector. Resursele alocate Axei 1
111
contribuie la consolidarea și dinamizarea sectorului agroalimentar european,
concentrându-se asupra priorităților privind transferul de cunoștințe,
modernizarea, inovarea și calitatea lanțului alimentar, precum și asupra
sectoarelor prioritare pentru investiții în capitalul material și uman
2. Ameliorarea mediului și peisajului, conținând măsuri menite să protejeze
dezvoltarea sistemelor agricole și forestiere de mare valoare naturală și a
peisajelor agricole tradiționale. Acțiunile din cadrul acestei axe se înscriu în
același timp în cadrul comunitar de acțiune în domeniul strategiei apelor și al
prevenirii schimbărilor climatice.
3. Ameliorarea calității vieții în zonele rurale și încurajarea diversificării
economiei rurale, cuprinzând măsuri menite să dezvolte arealele rurale prin
promovarea sectorului serviciilor, susținerea microîntreprinderilor, a turismului
rural, a protejării și punerii în valoare a moștenirii culturale și îmbunătățirea
condițiilor pentru crearea locurilor de muncă și dezvoltare în toate sectoarele
economice.
4. Constituirea de capacități locale pentru ocuparea forței de muncă și
diversificare (axa Leader), conținând acțiuni menite îmbunătățească potențialul
inovativ al guvernării prin strategii locale de acțiune și o abordare de la bază
spre vârf a dezvoltării rurale.
În plus, este necesar să se țină cont de următoarele principii directoare:
5. Garantarea coerenței programării. La elaborarea planurilor naționale statele
membre vor trebui să asigure optimizarea sinergiilor dintre axe și să evite
eventualele contradicții.
6. Complementaritatea instrumentelor comunitare. Astfel, statele membre au
obligația de a asigura complementaritatea și coerența acțiunilor care trebuie să
fie finanțate de Fondul European pentru Dezvoltarea Regională (FEDR), de
Fondul de Coeziune (FC), de Fondul Social European (FSE), de Fondul European
de Pescuit (FEP) și de FEADR, pe un anumit teritoriu și într-un anumit domeniu
de activitate.
Pe baza acestor orientări strategice, fiecare stat membru și-a pregătit propriul plan
strategic național ce servește drept cadru de referință pentru pregătirea programelor
de dezvoltare rurală. Resursele financiare alocate priorităților de dezvoltare rurală
depind hotărâtor de situația specifică a fiecărei țări, de atuurile, slăbiciunile și
posibilitățile fiecărei regiuni de program.
112
9.1.2. Politica agricolă comună la orizontul anului 2020.
Politica Agricolă Comună se confruntă în prezent cu noi provocări, unele neprevăzute.
Totodată, Politica Agricolă Comună este supusă permanent criticilor ce vizează eficiența
folosirii fondurilor comunitare și necesitatea redistribuirii acestora în vederea găsirii
unui mai bun echilibru între statele membre. Pentru pregătirea Politicii Agricole Comune
post 2013, Comisia Europeană a organizat în cursul anului 2010 o amplă consultare
publică (aproximativ 5600 contribuții primite), încheiată cu Conferință desfășurată în
iulie 201024 .
Concluzia reieșită a fost că viitoarea PAC trebuie să rămână o puternică politică comună
structurată în jurul celor 2 piloni actuali. În linii generale, punctele de vedere prezentate
au recomandat următoarele obiective strategice:
a) Menținerea potențialului agricol pe o bază sustenabilă, astfel încât să se
garanteze cetățenilor europeni securitatea alimentară pe termen lung
b) Sprijinirea comunităților agricole pentru a produce hrană de o mare diversitate și
calitate , în mod sustenabil, respectând cele mai înalte cerințe privind sănătatea
umană și starea mediului înconjurător.
c) Menținerea viabilității comunităților rurale, pentru care agricultura este o
importantă activitate economică ce creează locuri de muncă pe plan local.
Răspunzând la provocările perioadei viitoare, noua Politică Agricolă Comună va
contribui, de asemenea, la atingerea celor 3 obiective generale ale Strategiei Europa
2020:
Creștere inteligentă – prin folosirea mai eficientă a resurselor, îmbunătățirea
competitivității prin introducerea inovațiilor tehnologice, dezvoltarea
tehnologiilor verzi, utilizarea tehnologiilor IT, formare profesională etc;
Creștere sustenabilă – prin menținerea potențialului agricol productiv, păstrarea
biodiversității, promovarea energiilor regenerabile, reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră etc;
Creștere incluzivă – prin deblocarea potențialului economic al zonelor rurale,
dezvoltarea piețelor locale etc.
Sunt conturate astfel cele 3 obiective majore ale viitoarei politici agricole comune:
Asigurarea viabilității producției alimentare
Managementul sustenabil al resurselor naturale și reducerea impactului
schimbărilor climatice
24
http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/consultation/index_en.htm
113
Dezvoltarea teritorială echilibrată
În ce privește viitoarele instrumente ale PAC, s-au conturat 3 opțiuni posibile, toate
bazate pe o structură cu 2 piloni (primul constând din plăți anuale către toți fermierii, iar
al doilea pilon va fi un instrument de sprijin al obiectivelor comunității, ce va da statelor
membre posibilitatea să răspundă specificităților lor pe baza unor programe multi-
anuale și contractuale. Cele 3 opțiuni sunt:
Opțiunea 1 - Un status quo îmbunătățit, care ar aduce modificări graduale
actualului cadru, în special în ce privește aspectele cele mai criticate ale PAC (de
ex. problema echității distribuirii plăților directe între statele membre).
Opțiunea 2 – un sprijin mai echilibrat, mai bine direcționat și mai durabil. Această
opțiune ar implica modificări substanțiale în ce privește acordarea plăților
directe , introducerea unor scheme pentru micile exploatații, introducerea unui
plafon pentru fermele mari, îmbunătățirea și simplificarea instrumentelor de
piață, ajustarea și completarea instrumentelor existente în scopul acordării unui
sprijin mai puternic pentru alinierea la prioritățile UE, concentrat pe problemele
de mediu, restructurare și inovare etc
Opțiunea 3 – eliminarea măsurilor de sprijin a veniturilor și susținere a pieței.
Această opțiune ar implica renunțarea treptată la plățile directe, oferind în
schimb plăți limitate pentru bunurile publice de mediu și plăți suplimentare
pentru zonele confruntate cu constrângeri specifice naturale, ar elimina toate
măsurile de piață, iar în ce privește dezvoltarea rurală măsurile s-ar concentra pe
aspectele de mediu și pe schimbările climatice.
Propunerea oficială a Comisiei Europene în ce privește viitoarea Politică Agricolă
Comună a fost făcută Parlamentului European la data de 12 octombrie 2011.
9.2. Programe și strategii naționale vizând zonelor rurale
În România, dezvoltarea agriculturii și modernizarea satului românesc au fost declarate
priorități naționale de către toate guvernele din ultimele 2 decenii. În această perioadă
au fost elaborate mai multe strategii de dezvoltare, au fost lansate diverse programe de
sprijinire a agriculturii și a dezvoltării rurale, inclusiv prin finanțări nerambursabile
europene (programul SAPARD), fără a se putea obține o schimbare calitativă
semnificativă și reducerea decalajelor existente față de țările din vestul și centrul
Europei. Perioada ce a urmat evenimentelor din decembrie 1989 a fost marcată în
același timp de un extrem de îndelungat și dificil proces de transfer al proprietății (de
restituire a proprietăților funciare), ce a complicat și întârziat aplicarea reformelor
114
necesare în domeniu. În perspectiva aderării la Uniunea Europeană, Guvernul României
a elaborat un amplu plan de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013, ținând cont
atât de prioritățile la nivel european cât și de specificitățile naționale. Existența acestui
plan (Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013), aprobat și de
autoritățile europene competente a permis accesul României la fondurile Uniunii
Europene.
Pe baza planului amintit mai sus, a fost elaborat Programul Național de Dezvoltare
Rurală 2007-2013 -, cu o versiunea actualizată în iulie 2011, document programatic de
interes major. Punctul de plecare în elaborarea programului pleacă de la analiza situației
socioeconomice și de mediu. Sunt reflectate atât atuurile României - potențialul natural
ridicat (6% din suprafața totală agricolă utilizată la nivelul UE 27, forță de muncă
disponibilă, cadrul instituțional și legal funcțional în ce privește piața funciară etc) cât și
punctele sale slabe - populație îmbătrânită, migrația tinerilor din zonele rurale, grad
scăzut de diversificare economică, nivel ridicat al dependenței economice de agricultură
a populației rurale, infrastructură edilitară și socială slab dezvoltată, productivitatea
scăzută a agriculturii, problemele structurale ale agriculturii: lipsa de competitivitate a
exploatațiilor agricole datorată fărâmițării excesive, nivelul scăzut al veniturilor, lipsa
capitalului disponibil pentru investiții etc.
Prioritățile din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 au fost stabilite în
concordanță cu Planul Național Strategic și cu Liniile Directoare Strategice ale
Comunității (LDSC). Planul Național Strategic este axat pe 3 aspecte –cheie:
Facilitarea transformării și modernizării structurii duale a agriculturii și
silviculturii și a industriilor procesatoare
Menținerea și îmbunătățirea calității mediului din zonele rurale printr-un
management durabil al terenurilor agricole și forestiere.
Facilitarea tranziției forței de muncă dinspre agricultură spre alte sectoare
economice
România, ca stat membru UE, a elaborat Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-
2013, document ce transpune în plan național prevederile Politicii Agricole Comune și
reflectă în același timp specificitățile naționale. PNDR 2007-2013 cuprinde cele 4 axe
similare cu cele existente la nivel european: Fiecare axă cuprinde mai multe măsuri ce
grupează acțiunile necesare pentru atingerea obiectivelor propuse la nivel național.
Alocarea fondurilor între diversele axe ține cont de situația existentă, fiind în
concordanță cu obiectivele globale ale României stabilite prin Planul Național de
Dezvoltare 2007-2013 și Planul Național de Reformă 2011-2013.
115
Axa 1. Creșterea competitivității sectoarelor agricol si forestier conține următoarele
măsuri:
1.1.1 - Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe
1.1.2 - Instalarea tinerilor fermieri
1.1.3 – Pensionarea timpurie a fermierilor și a lucrătorilor agricoli
114 – Utilizarea serviciilor de consiliere
121 - Modernizarea exploatațiilor agricole
122 – Îmbunătățirea valorii economice a pădurii
123 – Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere
125 – Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea
agriculturii și silviculturii
141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență
142 – Înființarea grupurilor de producători
143 - Furnizarea de servicii de consiliere și consultanță pentru agricultori
Axa 2. Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural conține următoarele măsuri:
211 - Sprijin pentru zona montană defavorizată
212 - Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană
213 – Plăți Natura 2000 pe teren agricol
214 – Plați de agro-mediu
221 - Prima împădurire a terenurilor agricole
223 - Prima împădurire a terenurilor non-agricole
224 – Plăți Natura 2000 pe teren forestier
Axa 3. Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale conține
următoarele măsuri și submăsuri:
312 – Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi
313 - Încurajarea activităților turistice
116
322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru
economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale
341 – Dobândire de competențe, animare și implementarea strategiilor de dezvoltare
locală
4. Axa LEADER cuprinde următoarele măsuri:
4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală:
411. Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier
412. Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural
413. Calitatea vieții și diversificarea economiei rurale
4.21 Implementarea proiectelor de cooperare
4.31 Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea
teritoriului
431-1. Construcție parteneriate public-private
431-2. Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și
animarea teritoriului
Fondurile disponibile prin Fondul European pentru Dezvoltare Rurală și PERE
(Programul European de redresare Economică) se ridică pentru perioada 2008-2013 la
8,124 miliarde euro, la care se adaugă contribuția națională ajungându-se la un total de
10,097 miliarde euro. Autoritatea națională responsabilă pentru gestionarea alocărilor
financiare din FEADR este Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP),
înființată prin O.U.G. nr. 13/2006, prin reorganizarea Agenției SAPARD și acreditată la
sfârșitul anului 2007. Până în luna septembrie 2011, potrivit informațiilor oferite de
APDRP, au fost selectate pentru finanțare proiecte cu o valoare totală de 4,41 miliarde
euro, ceea ce reprezintă o angajare de 46% a fondurilor disponibile prin PNDR. Valoarea
proiectelor finalizate până la această dată se ridică la 395,64 milioane euro.
Cealaltă componentă a Politicii Agricole Comune – acordarea de plăți directe către
fermieri - este coordonată și gestionată în România de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie
pentru Agricultură (APIA). Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în
baza Legii 1/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Începând cu 1 ianuarie 2007,
APIA derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanţate
117
din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA). De asemenea, APIA
monitorizează și implementarea măsuri cuprinse în Axa 2 din PNDR (măsurile 211, 212,
214).
Subvenţiile se acordă sub formă de plăţi directe la hectar gestionate de Sistemul
Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi în cadrul măsurilor de piaţă pentru
implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune. Astfel,
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură administrează sistemul de certificate
de export-import şi garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole, elaborează
şi implementează procedurile privind aplicarea sistemului de intervenţie pentru
produsele agricole. Plăţile directe reprezintă sprijinul acordat de Uniunea Europeană
agricultorilor din România în condiţiile în care aceştia sunt eligibili şi înaintează o cerere
de plată pe suprafaţă.
Condiţiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un fermier pentru a
beneficia de sprijinul direct pe suprafaţă sunt:
- utilizarea unei suprafeţe de teren agricol mai mare sau egală cu 1 ha formată din
parcele mai mari de 0,3 ha
- menţinerea terenului respectiv în bune condiții agricole şi de mediu (respectarea
GAEC-uri).
Prin sistemul IACS sunt gestionate următoarele scheme de plată pe suprafaţă: SAPS
(schema de plată unică pe suprafaţă), CNDP (plăţi naţionale directe complementare),
LFA (plăţi pentru zone defavorizate), măsuri de agromediu, schema pentru culturi
energetice şi, începând cu 2008, plăţi tranzitorii pentru tomate.
Conform propunerilor privind noua politică agricolă comună, ce prevăd o repartizare
mai echitabilă între statele membre a ajutoarelor pentru agricultură, plățile directe
acordate fermierilor din România ar putea să crească semnificativ începând cu anul
2014.
9.3. Programe și strategii regionale vizând zonelor rurale
La nivel regional, dezvoltarea rurală a fost definită ca una din prioritățile de dezvoltare a
regiunii pentru perioada 2007-2013 (Prioritatea IV din Planul de dezvoltare a Regiunii
Centru 2007-2013), cu un accent pus pe creșterea gradului de valorificare a potențialului
economic din mediului rural prin diversificarea activităților economice (reducerea
dependenței de agricultură) și pe dezvoltarea silviculturii și a activităților conexe (ținând
cont și de potențialul important existent la nivel regional în acest domeniu). Obiective
generale ale acestei priorități sunt:
118
- creșterea atractivității zonelor rurale pentru atragerea investițiilor străine și
locale prin folosirea resurselor naturale;
- activarea participării si cooperării între partenerii locali în scopul prezervării
moștenirii naturale și culturale rurale;
- dezvoltarea durabilă a sectorului forestier prin stimularea exploatării raționale a
resurselor pădurilor
Prioritatea IV din PDR Centru 2007-2013 cuprinde două măsuri specifice:
4.1.Dezvoltarea și diversificarea activităților economice din mediul rural, cu următoarele
obiective specifice:
- revigorarea spaţiului rural prin sprijinirea dezvoltării, creării şi diversificării
activităţilor economice ;
- stabilizarea populației din mediul rural;
- crearea de noi locuri de muncă prin creșterea angajării în sectoare neagricole.
4.2.Dezvoltarea și modernizarea activităților din silvicultură, cu următoarele obiective
specifice:
- creșterea veniturilor populației din exploatarea raţională a pădurilor,
- extinderea zonelor împădurite, în scopul creșterii valorii adăugate a produselor
forestiere;
- modernizarea și diversificarea proceselor economice de exploatare și prelucrare
a lemnului.
Cea mai mare parte a măsurilor și acțiunilor prevăzute în cadrul Priorității IV din PDR
sunt finanțabile prin PNDR 2007-2013 (creșterea competitivității sectoarelor agricol si
forestier, îmbunătățirea mediului și a spațiului rural, calitatea vieții în zonele rurale și
diversificarea economiei rurale), POR (dezvoltarea infrastructurii turistice,
îmbunătățirea infrastructurii educaționale și sociale), POSDRU (dezvoltarea resurselor
umane, dezvoltarea antreprenoriatului în mediul rural, reconversia profesională).
119
10. Bibliografie
Adumitrăcesei, I. (1997), Echilibrul dezvoltării teritoriale, Editura Junimea, Iaşi
Alexiu, T., M., Anastasoaei, Teodora (2001), Dezvoltarea comunitară. Curs de
specializare pentru lucrători în mediul rural, Centrul de Asistență Rurală, Editura
Waldpress, http://www.ngorural.org/lib/dezv_comunitara.pdf
Arpodu, I.C. (2006), Decalaje agricole și dezvoltarea regională în România, teză de
doctorat, Academia de Studii Economice, București
Benedek, J. (2004), Amenajarea teritoriului şi dezvoltarea regională, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M. (2003), Spaţiu rural. Definire, organizare, dezvoltare,
Editura Mirton, Timișoara
Bold, I., Predilă. G. (2003), Organizarea teritoriului agricol, Editura Profilul Agricol,
Bucureşti
Chiriţă, C., coord. (1981), Pădurile României. Studiu monografic, Editura Academiei R. S.
Române, Bucureşti
Chiţea, M. (2007), Coordonate socio-economice ale spaţiului rural românesc, în volumul
”Dezvoltare rurală. Abordare multidisciplinară” coord. de Florian, V., Terra Nostra, Iaşi,
145-149
Erdeli G., Cucu V. (2007), România Populație. Așezări. Economie, Editura Transversal,
București
Giurcă, D. (coord.), Luca, L., Hurduzeu, G. (2006), Scenarii privind impactul măsurilor de
dezvoltare rurală asupra structurilor agricole române şi după aderarea la Uniunea
Europeană, Studii de strategie şi politici, Nr. 5, Institutul European din România, Bucureşti
Ianoş, I. (2000), Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti
Litman, Todd (2011), Evaluating Accessibility for Transportation Planning. Measuring
People's Ability to Reach Desired Goods and Activities, Victoria Transport Policy Institute,
Canada
Otiman Păun Ioan (2000), ”Restructurarea agriculturii și dezvoltarea rurală a României
în vederea aderării la Uniunea Europeană”, Editura Agroprint, Timișoara
Pop Gr., Benedek J. (1996), Satele mici din România şi specificul activităţii lor, Revista
Studia Universității„Babeş-Bolyai”, Seria Geographia, nr. 1-2
Raicu, Ș., Popa, Mihaela (2009), Transportul și amenajarea teritoriului - accesibilitate și
atractivitate, Buletinul AGIR, nr. 4/2009, Universitatea ”Politehnica” din București
Sandu, D., (2010), Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România,
Universitatea București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Sandu, D., (2009), Dezvoltarea comunelor din România
120
Sandu, D., (2005), Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie. Iași, Editura
Polirom
Săgeată, R. (2004), Funcţia politică-administrativă a aşezărilor umane din România şi
organizarea spaţiului geografic, Teză de doctorat, Bucureşti
Surd Vasile (2001), ”Introducere în geografia spaţiului rural”, Ed. Presa Universitară
Clujeană, Cluj.
Surd Vasile (2003), ”Geografia aşezărilor”, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Surd Vasile (2006), ”Geography of Settlements”, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca
Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (1998), Dicționarul de sociologie, Editura Babei, București,
http://www.scribd.com/doc/33673248/C%C4%83t%C4%83lin-Zamfir-Laz%C4%83r-
Vl%C4%83sceanu-DIC%C5%A2IONAR-DE-SOCIOLOGIE
*** Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru
pentru perioada 2007-2013
*** APDRP, http://www.apdrp.ro/
*** APIA, http://www.apia.org.ro/
*** Asociația Română de Dezvoltare Comunitară, http://www.ardc.ro
*** Comisia Europeană, EUROPE 2020 A strategy for smart, sustainable and inclusive
growth,
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:EN:PDF
*** Comisia Europeană, Communication from the Commission to the European
Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the
Committee of the Regions, The CAP towards 2020: Meeting the food, natural resources
and territorial challenges of the future,
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0672:FIN:en:PDF
*** COUNCIL REGULATION (EC) No 1698/2005 of 20 September 2005 on support for
rural development by the European Agricultural Fund for Rural Development (EAFRD),
http://eur-
ex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2005:277:0001:0040:EN:PDF
*** COUNCIL REGULATION (EC) No 1290/2005 of 21 June 2005 on the financing of the
common agricultural policy,
http://eur-
ex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2005:209:0001:0025:EN:PDF
*** ESPON 2013, Programul de Cercetare Teritorială al Comisiei Europene, EDORA
Project (European Development Opportunities for Rural Areas)
121
*** European Commission, Agriculture and Rural Development, Rural Development
2007-2013 http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/index_en.htm
*** Fundația Națională pentru Dezvoltare Comunitară,
http://fndc.ro/comunitate/dezvoltare_comunitara.html
*** Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală,
http://www.iceadr.ro/
*** Institutul Național de Statistică , Anuarul Statistic al României, ediția 2010
*** Institutul Național de Statistică , Recensământul general agricol 2010, rezultate
provizorii
*** Institutul Național de Statistică, Balanța forței de muncă, ediția 2011
*** Institutul Național de Statistică, Populația României pe localități la 1 ianuarie 2011
*** Institutul Național de Statistică, Publicații statistice, ediția 2011
*** Institutul Național de Statistică, Recensământul Populației și al Locuințelor, 2002
*** Lista Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) selectate și finanțate,
http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/gal/tabelul-3-Lista-GAL-selectate.pdf
*** Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Programul Național de Dezvoltare Rurală
2007 – 2013 versiunea consolidată iulie 2011,
http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/PNDR-versiunea-VII_iulie_2011.pdf
*** Studiu asupra Organizațiilor de Dezvoltare Comunitară din Romania, 2002
122
11. Hărți
1. Harta fizico-geografică a Regiunii Centru
2. Harta de localizare a suprafețelor acoperite cu păduri și a terenurilor cu cele mai
fertile soluri din Regiunea Centru
3. Suprafața administrativ – teritorială a spațiului rural din Regiunea Centru
4. Harta densității localităților rurale din Regiunea Centru
5. Rețeaua de transport din Regiunea Centru
6. Corelație între densitatea așezărilor rurale și localitățile în funcție de numărul de
locuitori din Munții Apuseni
7. Localizarea geografică a comunelor din regiunea Centru în funcție de nivelul de
dezvoltare
8. Harta densității rețelei de transport rutier din Regiunea Centru
9. Variația numărului populației comunelor din Regiunea Centru în perioada 1990-
2010
10. Zonificarea funcțional - economică a teritoriului Regiunii Centru
11. Mărimea și modul de utilizare a terenurilor din Regiunea Centru în anul 2009
12. Populația ocupată în agricultură și silvicultură în județele Regiunii Centru la finele
anului 2009
13. Producția agricolă vegetală obținută în Regiunea Centru în anul 2009
14. Efectivele de animale din Regiunea Centru la finele anului 2009
15. Principalele obiective turistice din zona rurală a Regiunii Centru
123
Anexa 1
124
Anexa 2
125
Anexa 3
126
Anexa 4
127
Anexa 5
128
Anexa 6
129
Anexa 7
130
Anexa 8
131
Anexa 9
132
Anexa 10
133
Anexa 11
134
Anexa 12
135
Anexa 13
136
Anexa 14
137
Anexa 15
138
DOCUMENT REALIZAT ÎN CADRUL PROIECTULUI Sprijin acordat în perioada 2011 – 2012 pentru OI din cadrul ADR Centru in
implementarea și monitorizarea la nivel regional a POR 2007 – 2013
www.inforegio.ro www.regio.adrcentru.ro Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-
finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru ALBA IULIA, Str. Decebal, Nr. 12;
Tel: 0040-258-818616, Fax: 0040-258-818613; E-mail: [email protected], Web: www.regio.adrcentru.ro Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.