Upload
vallium
View
454
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
AFECŢIUNI CHIRURGICALE ALE GLANDEI MAMARE
MASTITE ACUTE ŞI CRONICE
TUMORILE BENIGNE ŞI MALIGNE
ANATOMIE
regiunea mamară este delimitată:
- de spaţiile III -V intercostale;
- de stern;
- linia axilară anterioară;
ţesutul glandular:
- se insinuează însă într-un strat subţire peste aceste limite;
- ajunge:
cranial până la nivelul claviculei;
inferior până la nivelul epigastrului;
medial şi lateral până la nivelul liniei mediosternale şi respectiv marginea anterioară a dorsalului mare;
piramida mamară:
- este o hemisferă acoperită de tegument, exceptând zona centrală;
- cunoscută sub denumirea de areolă mamară:
unde lipseşte stratul cornos al tegumentului;
lăsând astfel să se vadă prin transluciditate glandele sebacee şi sudoripare - realizând aşa-numitele glande Morgagni;
areola mamară este centrată de o proeminenţă de regulă cilindrică numită mamelon sau papila mamară;
glanda mamară normală:
- este alcătuită din circa 12-15-20 lobi despărţiţi prin septuri conjunctive puternice;
- fiecare lob este drenat de un canal galactofor numit duct lactifer:
• care se deschide la nivelul mamelonului;
1
• prezintă o dilataţie fuziformă subareolară denumită sinus galactofor;
structura unui lob este asemănătoare unui copac inversat:
- tulpina reprezentând canalul galactofor;
- iar frunzele, acinii, care au fiecare câte un
duct propriu;
unitatea secretorie a sânului este acinul;
mai mulţi acini:
- se unesc prin ductele lor realizând lobulii;
- ductele prin unire realizează canalul galactofor;
în jurul tuturor acestor elemente glandulare se află stroma fibroasă;
glanda în totalitate:
- este învelită în ţesut grăsos - dispus pre- şi retroglandular cu excepţia zonei areolo-mamelonare;
stratul adipos premamar este compartimentat în lobuli adipoşi:
- de formă triunghiulară;
- delimitaţi de proeminenţe fibroglandulare numite crestele Duret;
se continuă la rândul lor pănă la nivelul dermului cu tractusuri conjunctive numite ligamentele Cooper;
- când sunt invadate, în cazul cancerului de sân, determină prin retracţie, aspectul de coajă de portocală;
fixarea mamelei de muşchii pectorali şi periostul claviculei se realizează:
- pe de o parte prin elementele vasculonervoase;
- pe de alta de fascia retromamară - care este despărţită de fascia muşchilor pectorali printr-un ţesut conjunctiv lax;
există două tipuri de epitelii aflate sub control hormonal:
- epiteliul glandular al acinului;
- epiteliul ductal;
2
în mod normal sunt două glande mamare;
anomalii ale sânului:
- amastia = lipsa uneia sau a ambelor mamele;
- atelia = absenţa mamelonului;
- hipermastia sau polimastia = prezenţa mamelelor supranumerare;
în prima jumătate a ciclului menstrual sub influenţa estrogenilor se produce proliferarea epiteliului ductal (creşte arborele);
în a doua jumătate a ciclului menstrual sub influenţa progesteronului şi a hormonului luteinizant se dezvoltă acinii (cresc frunzele);
toate aceste fenomene regresează în timpul menstruaţiei care este faza de involuţie;
METODE DE EVALUARE
ANAMNEZA
stabileşte- vârsta pacientei;vechimea suferinţei; relaţia cu ciclul menstrual;durerea;
- ultima menstruaţie;prezenţa sau absenţa scurgerilor mamelonare şi felul acestora;
- sarcinile şi alăptarea la sân;antecedentele heredocolaterale;
- tratamentele medicamentoase;
EXAMENUL OBIECTIV
Inspecţia poate evidenţia: asimetria sânului; tumefacţia;hiperemia tegumentară;
- edemul în coajă de portocală;retracţia mamelonară;
- fistulele tegumentare;ulceraţiile;aspectul de „axilă plină”;
Palparea se face:cu bolnava în ortostatism; cu pectoralul contractat;
- în decubit dorsal, de preferat la 45º; examinând atât glanda cât şi axila;
examinarea se face:cu degetele întinse, în fiecare cadran;
- pornind cu cele mediale şi terminând cu cadranul superoextern;
la depistarea unei formaţiuni ne interesează: forma;dimensiunea; suprafaţa;consistenţa; marginile; mobilitatea;
3
obligatoriu se caută:sânul şi axila controlaterală;
- zonele supraclaviculare pentru depistarea eventualelor metastaze;
INVESTIGAŢIILE PARACLINICE
Puncţia exploratorie se face:
- când există fluctuenţă sau formaţiune renitent elastică;
se poate extrage: puroi în abcese; lichid serocitrin; louche în maladia Reclus;lichid lăptos în galactocel;sanghinolent în cancerele cu necrobioză;
lichidele aspirate se trimit la examen citologic;
Mamografia poate evidenţia: opacităţi regulate, cu limite nete sugestive pentru tumori benigne;
- opacităţi intense, festonate, rău delimitate caracterizând tumorile maligne, la fel ca şi microcalcificările diseminate la nivelul sânului;
Ecografia sânului dă: imagini sugestive pentru colecţii lichidiene;
- formaţiuni ecodense bine sau rău delimitate;
MAMOGRAFIA
Stereotaxia sânului pentru tumorile infraclinice se face cu un mamoguide;
Scintigrafia sânului
Tomografia computerizată
Puncţia bioptică se poate face:prin aspiraţie;
- cu ac fin, cu sau fără radio- sau ecoghidare şi rezultatul se trimite la examen citologic;
- cu ac gros special, care decupează un cilindru de ţesut care se trimite la examen histologic;
Biopsia chirurgicală excizională:
- constă în excizia unui fragment sau a tumorii în totalitate care se trimite la examenul histopatologic;
- acesta poate fi:
- extemporaneu (în 15-20 min.);
- obţinut prin congelare şi secţionare;
- la parafină;
4
ABCESELE MAMARE
Mastitele acute = inflamaţii acute ale glandei mamare;
când inflamaţia interesează ţesutul adipos inconjurător vorbim de paramastite;
acestea pot fi:- premamare, dispuse anterior ţesutului glandular;
- sau profunde realizând inframastitele;
Paramastitele:
- sunt rar leziuni independente, mai ales în perioada de lactaţie;
- de cele mai multe ori ele complică o mastită acută;
- când procesul inflamator interesează atât glanda cât şi ţesutul extraglandular vorbim despre o panmastită sau flegmon difuz al glandei;
mastita acută apare mai frecvent la femeile care alăptează;
germenii cel mai des implicaţi sunt: stafilococul;
- streptococul;care pătrund prin eroziuni sau fisuri de la nivelul mamelonului;
infecţia este favorizată de angorjarea sânului cu lapte;
mai rar poate apare mastita:la nou născut;la pubertate;la menopauză;
un hematom posttraumatic intraglandular poate fi prin infectare sursa unei mastite;
foarte rar infestarea se poate produce pe cale sanguină sau limfatică (în cursul febrei tifoide al stafilocociilor);
de cele mai multe ori leziunea este unilaterală;
doar în 20% din cazuri este bilaterală;
infecţia porneşte de la un canal galactofor - interesând iniţial un singur lob glandular;
când colecţia purulentă s-a constituit, aceasta depăşeşte septurile conjunctive interlobare interesând lobii adiacenţi;
se creează la nivelul sânului o cavitate care conţine: puroi;- resturi de ţesut glandular amestecate cu lapte;
5
CLINICA
la inspecţie sânul:este mărit de volum; cu tegumentul hiperemic;
- cu circulaţie colaterală bogată dureros spontan şi la palpare;
palparea mai evidenţiează:căldură locală; fluctuenţă;
- în faza iniţială compresiunea provoacă: durere accentuată;poate să elimine prin conductele galactofore osecreţie gălbuie reprezentată de puroi şi lapte;
- secreţie care pe un fragment de tifon lasă o pată gălbuie;
bolnava prezintă:
- febră cu alterarea stării generale;
- biologic apare leucocitoza;
în cazurile hiperseptice, apar la nivelul sânului trenee limfangitice care converg spre regiunea axilară unde poate să fie prezentă limfadenita;
când focarul inflamator s-a ramolit apare fluctuenţa;
dacă tratamentul chirurgical nu este aplicat procesul fistulizează spontan la tegument sau şi mai grav se poate extinde retromamar, determinând aşa numita panmastită.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Angorjarea sânului:
- tumefacţie uniformă;
- fără fenomene inflamatorii locale şi generale;
- reprezintă o stare fiziologică a glandei în perioadă de lactaţie cu evacuare insuficientă;
- simptomele angorjării dispar imediat după evacuarea laptelui, iar secreţia evacuată:
- nu are aspect purulent;
- nu conţine microbi pe cultură;
Mastita carcinomatoasă:
- apare tot la femeile tinere în perioada de alăptare;
- se însoţeşte de:febră;dureri;roşeaţă;prezintă semnul cojii de portocală datorită edemului important al tegumentului;
6
- palparea evidenţiează:
- un caracter infiltrativ al unei tumori voluminoase;
- adenopatie axilară;
- de cele mai multe ori este bilaterală şi semnul dominant este toxemia;
Erizipelul pielii regiunii mamare:
- placardul erizipelatos delimitat de piele sănătoasă;
- frisonul;temperatura ridicată;
FORMELE CLINICE
abcesul premamar reprezintă localizarea procesului supurativ în ţesutul grăsos premamar;
abcesul tuberos este o supuraţie care:
- interesează glandele sebacee ale sânului;
- realizează o tumoră inflamatorie mică şi foarte dureroasă asemănătoare supuraţiilor din hidrosadenită;
abcesul retromamar:se mai numeşte şi inframastită; reprezintă procesul inflamator al ţesutului grăsos retromamar; foarte rar acest abces poate fi primitiv; mai des el este propagat de la un abces al glandei realizând abcesul „în buton de cămaşă“;
- sânul apare:mult mărit de volum;cu fluctuenţă;şi edem în şanţul submamar;
flegmonul difuz al sânului:se întâlneşte la femeile debilitate;are mare tendinţă la extensie şi necroză;cu semne generale zgomotoase;
flegmonul lemnos al sânului:este o formă subacută;glanda este mărită de volum şi foarte dură;supuraţia apare târziu;
mastita noului născut:
- apare în prima săptămână după naştere;
- se caracterizează prin prezenţa unor sâni:mult măriţi de volum; ca nişte „sticle de ceasornic“;
- semnele generale ale infecţiei;
- evoluţia este spre vindecare spontană;
- rar apar procese supurative;
7
mastita pubertăţii:
- apare mai frecvent la băieţi decât la fete;
- este favorizată de microtraumatismele locale;
- se vindecă spontan;
mastita menopauzei:
- este reprezentată de tumefacţia dură a ambilor sâni;
- cu induraţia concomitentă a pielii şi ganglioni palpabili;
- are evoluţie subacută sau cronică;
- poate mima cancerul;
Mastitele cronice = procese infecţioase cronice ale glandei mamare;
pot porni de la fenomene acute sesizate sau nesesizate de bolnavă;
pot îmbrăca forme pseudotumorale, pretându-se la confuzii;
pot fi ca şi mastitele acute:
- nespecifice - determinate de agenţi patogeni obişnuiţi;
- specifice (TBC, lues);
MASTITELE CRONICE NESPECIFICE
- un proces inflamator care interesează de regulă un singur lob glandular;
- are aceeaşi simptomatologie ca şi abcesul cald dar mai estompată şi mai trenantă;
- apare de cele mai multe ori pe un teren diabetic;
- poate fi consecutiv unui abces cald sau unei leziuni traumatice;
- uneori continuă o vindecare imperfectă a unui abces cald incorect drenat;
simptomatologia se caracterizează prin:
- durere la palpare, insidios apărută;
- durere descoperită uneori cu prilejul toaletei locale cu aceeaşi ocazie bolnava remarcă:
- un nodul mobil faţă de planurile adiacente;adenopatie axilară de tip inflamator;
8
examenul obiectiv pune în evidenţă la palpare prezenţa unui nodul:
- dur;rotund sau neregulat;
- de mărime variabilă;rău delimitat faţă de ţesuturile adiacente;mobil;
când nodulul este dezvoltat superficial:
- poate interesa şi pielea;
- poate retracta mamelonul;
- poate preta la confuzii cu cancerul, cu atât mai tare cu cât se însoţeşte de adenopatie axilară;
dacă există o comunicare între cavitatea abcesului şi unul sau mai multe canale galactofore este posibil ca la compresiune să apară la nivelul mamelonului o secreţie purulentă sau seroasă;
diagnosticul de certitudine se stabileşte prin:puncţie;
- biopsie excizională;
GALACTOCELUL
- este o tumoră ce conţine lapte alterat realizând un abces cronic;
- o colecţie în care se varsă mai multe canale galactofore;apare în timpul lactaţiei; este destul de rar întâlnită;
- clinic = o tumoră: bine circumscrisă;mobilă faţă de planurile adiacente;
- la apăsarea ei prin mamelon se scurge lapte, iar pe sân lasă godeu;
- formaţiunea creşte în volum până la apariţia supuraţiei.
TUBERCULOZA SÂNULUI
- este o afecţiune rară;este provocată de bacilul Koch, însămânţat pe cale sanguină sau limfatică;este unilaterală; de regulă primitivă;
- poate fi: cu noduli multipli, diseminaţi în glandă;
- localizată, veritabil abces rece intraglandular;
clinic deosebim două forme:
- forma diseminată:care se întâlneşte la femei cu tuberculoză viscerală avansată; când sânul se măreşte de volum;fără modificări tegumentare;cu formaţiuni nodulare diseminate;adenopatie axilară;
9
- forma localizată - care evoluează în două faze:
faza de cruditate cu tumoră: bine circumscrisă;neregulată;adenopatie axilară;
faza de ramolisment cu tumoră: fluctuentă; tegumentul hiperemic;tendinţă la fistulizare sau fistulă constituită prin care se scurge puroi grunjos sau cazeos;
SIFILISUL SÂNULUI
- poate fi reprezentat prin:şancrul primar;sifilisul secundar; goma sifilitică;
- este o afecţiune din ce în ce mai rar întâlnită;
- de interes chirurgical este doar mastita perioadei terţiare (goma);
- şancrul mamelonar şi determinările secundare localizate la sân sunt de domeniul patologiei medicale dermatologice;
- goma sânului trece prin cele trei stadii obişnuite: de cruditate;ramolisment; ulceraţie, fără adenopatie axilară;
*** RBW
TUMORILE BENIGNE ALE SÂNULUI
ADENOFIBROMUL (FIBROADENOMUL)
reprezintă 75% din tumorile mamare benigne;
este o tumoră rezultată din proliferarea epiteliului şi ţesutului conjunctiv al glandei mamare;
se descriu mai multe varietăţi microscopice ale adenofibromului:
- pericanalicular;
- intracanalicular;chistic;arborescent;
CLINICA
tumora:
- este depistată la femei sub 35 de ani; este o formaţiune tumorală de dimensiuni mici (până la mărima unei nuci) descrisă ca un „şoarece mamar“; dură, bine delimitată;
- foarte mobilă (alunecă sub degetele examinatorului, fiind greu de imobilizat); cu suprafaţă netedă;
- nu se constată adenopatie axilară;devine dureroasă în timpul menstruaţiei;
10
INVESTIGAŢIILE PARACLINICE
- mamografia depistează o leziune:caracteristică;ca o opacitate bine delimitată;de intensitate costală sau subcostală;examenul bioptic tranşează diagnosticul;
TRATAMENT
conduita constă în tratament chirurgical de principiu cu scopul: de precizare a diagnosticului;de înlăturare a unei formaţiuni tumorale, care creşte în volum, devenind factor de stres pentru pacientă;
excizia se face printr-o incizie care să aibă un caracter cât mai estetic;
se preferă inciziile periareolare sau în şanţul submamar sau radiar în funcţie de: localizarea;mărimea formaţiunii;
TUMORA VEGETANTĂ INTRACANALICULARĂ
o proliferare a epiteliului canalelor galactofore;
o varietate rară de formaţiune tumorală;
canalul galactofor apare dilatat plin cu vegetaţii ce plutesc într-un lichid sanguinolent;
CLINICA
bolnava se prezintă la medic pentru scurgeri prin mamelon:sanguinolente; serosanguinolente;
- intermitente; ritmate de menstruaţie sau/şi de contactele sexuale;
când poate fi depistată clinic tumora este:
- situată de regulă sub areola mamară;de mărimea unei cireşe, rotundă sau ovalară;
- fermă;aderentă la glandă;
- fără aderenţe la perete; prin presiune se scurge lichid sanguinolent prin mamelon;
TUMORILE MALIGNE ALE SÂNULUI
CANCERUL MAMAR
este cea mai frecventă tumoră malignă la femei;
prima cauză de mortalitate oncologică;
cu tendinţă în continuă creştere a incidenţei;
reprezită 20% din totalul neoplaziilor la femeile din Europa;
11
incidenţa cancerului de sân este în creştere atăt în ţările industrializate cât şi în cele în curs de dezvoltare, în medie cu 1% pe an;
se întâlneşte relativ rar la bărbaţi;
raportul femei/bărbaţi este de 100/1;
riscul de a dezvolta un cancer mamar creşte cu vârsta, mai ales după vârsta de 49 de ani;
tumorile maligne ale glandei mamare apar în jurul menopauzei:
- cele mai afectate vârste sunt cuprinse între 45-50 ani şi în postmenopauză, 55-60 ani;
- exista o tendinţă de scădere a vârstei de apariţie constatată în ultimii ani;
FACTORII FAVORIZANŢI
apariţia precoce a menstruaţiei;
lipsa sarcinii; naşterea primului copil după 30 ani; menopauza tardivă; radiaţiile ionizante;
tratamentele hormonale intempestive; traumatismele mamare în antecedente;
alimentaţia hipercalorică şi bogată în grăsimi;
antecedentele maritale (grupul de risc îl au femeile necăsătorite sau căsătorite târziu);
riscul de a apare un cancer mamar este mai crescut la femeile cu antecedente de cancer mamar pe linie maternă;
PREVENŢIE
schimbarea stilului de viaţă; intervenţii medicamentoase;
diverse proceduri de intervenţie profilactică; combaterea excesului de greutate;
practicarea regulată a exerciţiului fizic; excluderea fumatului;
diminuarea consumului de alcool; creşterea consumului de vegetale;
CLINICA
în stadiile incipiente simtomatologia este puţină;
cel mai frecvent întâlnit este tumora descoperită adesea de pacienta însăşi: prin palpare întâmplătoare; la autoexaminare;
durerea, ca prim simptom, apare în 8% din cazuri şi poate fi sub formă:de înţepături; arsuri;
12
durerea nu este specifică cancerului însă poate atrage atenţia femeii de a se prezenta la medic;
secreţiile mamelonare; eroziunile şi eczematizarea mamelonului;
înroşirea tegumentului sânului, apare într-un procent redus de cazuri;
în 2% din patologie se întâlneşte la debut, adenopatia axilară;
INVESTIGAŢIILE PARACLINICE
necesare pentru:- depistarea activă, prin metode de screening (singura ce permite
diagnosticul în faze incipiente);
- depistarea pasivă, adică diagnosticul nodulilor mamari la femeile ce se prezintă la medic;
ECOGRAFIA
nodulii tumorali benigni prezintă:o structură omogenă; pot fi hipoecogeni; pot fi izoecogeni cu structura glandei mamare;
nodulii tumorali maligni:au o structură neomogenă; zone hipoecogene alternează cu zone
ecogene şi atenuează ecourile posterioare la examenul ecografic;
MAMOGRAFIA
o examinare importantă;
indispensabilă în a descoperi cancerele asimptomatice şi în a obţine precizări în cazurile suspecte;
- nodulul benign apare la mamografie ca o opacitate:intensă; omogenă; bine delimitată;
- tumoarea malignă este neomogenă, cu margini neregulate, cu calcificări;
- se poate intâlni: imaginea de fibroză retractilă; edemul peritumoral; îngroşarea lizereului cutanat
însemnând infiltrarea tegumentului;
mamografia poate depista leziuni de câţiva milimetri, cu ajutorul noilor tehnici moderne de mamografie;
DIAGNOSTICUL CITOLOGIC
se face prin examinarea la microscop a frotiurilor efectuate din puncţia cu ac fin a tumorii mamare;
13
o puncţie mamară pozitivă confirmă diagnosticul de malignitate;
un examen citologic negativ nu poate exclude malignitatea decât coroborând celelalte informaţii:clinice; mamografice; examen histopatologic;
EXAMENUL HISTOLOGIC
diagnosticul de certitudine;
se poate efectua:din prelevări tumorale; din puncţie biopsie; din piesa de rezecţie în cazul intervenţiei chirurgicale;
TERMOGRAFIA
GALACTOGRAFIA
XEROGRAFIA
REZONANŢA MAGNETICĂ
este o investigaţie scumpă;
are indicaţie în urmărirea cancerului mamar tratat conservator;
are indicaţie în vederea diagnosticului precoce al recidivei locale;
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
MASTOPATIA FIBROCHISTICĂ
apare la femei între 30 şi 55 ani; este frecvent bilaterală;
leziunile sunt dureroase în fazele premenstruale; nodulii sunt bine delimitaţi şi nu se asociază cu adenopatii axilare;
FIBROADENOMUL
se manifestă la femeile tinere, mai ales cu vârste între 20 şi 25 ani;
nodulii sunt în general nedureroşi iar pe mamografie există semne caracteristice;
PAPILOMUL INTRADUCTAL
se manifestă la vârste cuprinse între 20-65 ani;
simptomul dominant este reprezentat de secreţie mamelonară intermitentă;
EVOLUŢIA ŞI COMPLICAŢIILE
diseminarea se face din aproape în aproape, pe cale: hematogenă; limfatică;
14
local, diseminarea se realizează prin:contiguitate; permeaţie; embolizare în vasele limfatice;
pe măsură ce se dezvoltă, tumora:infiltrează vasele limfatice, sanguine, ţesutul conjunctiv;
- determină ulcerarea tegumentului (tegumentul capătând aspectul de „coajă de portocală”);
- se extinde spre planul profund; determină aderenţă şi chiar fixarea la muşchiul pectoral;
o formă particulară de infiltrare tumorală cutanată o constituie nodulii de permeaţie:
- formaţiuni tumorale de dimensiuni mici situate în vasele limfatice dermice ale sânului sau pe peretele toracic;
pe cale limfatică, cancerul mamar determină metastaze în ganglionii:axilari; - mamari interni; subclaviculari; supraclaviculari;
pe cale hematogenă determină metastaze: hepatice;pulmonare;osoase;cerebrale e.t.c.
în cancerul mamar se manifestă un tropism osos de diseminare la distanţă pentru segmentele:vertebrale; costale; pelvine; craniene;
FACTORII PROGNOSTICI
stadiul clinic;tipul histopatologic; carcinoamele medulare şi tubulare au prognostic favorabil;
dimensiunea tumorii; cu cât tumora este mai mare, cu atât prognosticul este mai nefavorabil;
gradingul de diferenţiere; cu cât gradul de diferenţiere este mai înalt (G1) cu atât prognosticul este mai bun şi invers;
starea ganglionilor limfatici axilari; cu cât numărul ganglionilor axilari invadaţi este mai mare cu atât prognosticul e mai nefavorabil;
receptorii hormonali; prezenţa receptorilor pentru estrogen şi progesteron se corelează cu un prognostic bun;
reacţia celulară peritumorală;
invazia tumorală intralimfatică şi intravenoasă;
STADIALIZARE TNM
T= tumora primară
Tx - tumora primară nu poate fi demonstrată;
Tis - carcinom în situ;carcinom intraductal;
15
- carcinom lobular in situ sau boala Paget a mamelonului, fără masă tumorală asociată (boala Paget asociată cu masa tumorală se clasifică conform dimensiunilor tumorii);
Tis (DCIS) - carcinom ductal in situ;
Tis (LCIS) - carcinom lobular in situ;
Tis (Paget) - boală Paget a mamelonului fără tumoră;
T1 - tumoră mai mică de 2 cm în diametrul cel mai mare;
T1mic - microinvazie, mai puţin de 0,1cm în dimensiunea cea mai mare;
T1a - tumoră mai mare de 0,1 cm dar nu mai mare de 0,5 cm, în diametrul cel mai mare;
T1b - tumoră mai mare de 0,5 cm, dar nu mai mult de 1 cm în diametrul cel mai mare;
T1c - tumoră mai mare de 1 cm dar nu mai mare de 2 cm în cel mai mare diametru;
T3 - tumoră mai mare de 5 cm în cel mai mare diametru;
T4 - tumoră indiferent de dimensiuni, cu extindere directă la piele sau perete toracic;
T4a - extensie la peretele toracic;
T4b - edem (inclusiv „coaja de portocală”), ulceraţia pielii, sau noduli de permeaţie limitaţi la sân;
T4c - ambele caracteristici (T4a şi T4b) prezente;
T4d - carcinomul inflamator;
N = adenopatii metastatice
Nx - adenopatia regională nu poate fi demonstrată;
N0 - fără metastaze ganglionare;
N1 - metastaze în ganglionii limfatici regionali ipsilaterali;
N2 - metastaze în ganglionii limfatici regionali ipsilaterali fixaţi sau ganglionii mamari interni ipsilaterali evidenţiaţi clinic în absenţa unor metastaze ganglionare limfatice axilare clinic evidente;
N2a - metastaze în ganglionii lifatici axilari ipsilaterali fixaţi între ei sau la alte structuri;
N2b - metastaze în ganglionii mamari interni ipsilaterali clinic evidenţi în absenţa unor metastaze ganglionare limfatice axilare clinic evidente;
16
N3 - metastaze în ganglionii limfatici infraclaviculari ipsilaterali sau în ganglionii limfatici mamari interni ipsilaterali clinic evidenţi şi în prezenţa metastazelor în ganglionii limfatici axilari clinic evidenţi;
- sau metastaze în ganglionii limfatici supraclaviculari cu sau fără invazie în ganglionii limfatici axilari sau mamari interni;
N3a - metastaze în ganglionii limfatici infraclaviculari ipsilaterali şi ganglionii limfatici axilari;
N3b - metastaze în ganglionii limfatici mamari interni ipsilaterali şi ganglionii limfatici axilari;
N3c - metastaze în ganglionii limfatici supraclaviculari ipsilaterali;
M - metastază la distanţă
Mx - nu pot fi detectate metastaze;
M0 - absenţa lor;
M1 - prezenţa lor inclusiv în ganglionii supraclaviculari homolaterali;
MASTITA CARCINOMATOASĂ
se caracterizează printr-o evoluţie rapidă şi gravă;
clinic:
- se întâlneşte un proces difuz, infiltrativ;
- afectează tot sânul cu înroşirea tegumentului;
- edem cutanat cu aspect în „coajă de portocală”;
- creşterea temperaturii locale;
- fără tumoră palpabilă;
- fenomenele de infecţie generală lipsesc;
- uneori, în momentul prezentării la medic sunt prezente diseminari la distanţă;
17