NEAMJ, toAN tuE$

tr.Educatie gifonnare: studii univensitare de doctorat Facultatea de Drept UniversitateaBabegBolyai din Clui-Naooca tZOtS-pre,fn!;-stuliilrirJilil." de masterat, disciplinaDrepU nalional gi european a ,r."r,i[r, irriirt i.]'u.'b*pi"urirersiratea Babeg_Bolyaidin Cluj-Napoca (2 01 2-2013).

! elryrienF profesionari: cadru didactic asociat la materiire Drepf civir. bbtigariile giDrept intemarbnatpnvat Facurhtea d; D"pt, u-ffiffit i'iu[.g-eory.i oin cruj-Napoca(incep6nd cu februarie 2}17r;-uisiting judirr'r. cun r Er.pean6 a Drepturiror omului(1 august 2013-31 ocrombris 2013);jua;;io;], iriJ,at iiJiria Mare (2013_prezenr),viceprEedinte al UNJR (20.15-prezdnt -

tr Acrivitate de cercetare stiinlifici: Drept civit. obtiga[iite. car.et de semrhar (coautor),Ed. Univensul Juridic, BucurLsti,'20t6: Ctituze ibiriri.-'Criir"i, nonedei crcditutui gi,inglegrea wrsutui varutaf; tau1,i *rpadr-tiiitiiii,tta*abuzjve, in Revistar.mene de.drept pr*at nr. sn016i tto*,rt t riwi Jiriiiirri-ri,6iii; #;;#;esenfiab ate contractului in Revista rorana oe lrepip,ivai'ni.'ltzorc.ln curu de pubricare: Modaritatea de aaemnii"i'i,ipir*pi ctwei rn acgunirecolective. opt in, opt out sau ,r1a4o,n, i ia^ uniu.",t f,iruriu n Blaga,, nr. 112017;C)asifrcarea rcllunitor cotective, in nrt, Uniulm,tail ,ilj# Bl;gr, nr. Zl201t; Evotu{aistuicit gi geograficd a ac[iunii corective, i,', n.rei.i*ib#'ie o]reptu arace,itor.

NEAMI LAURA CRIST|NA

tr Educalie 9i formare: str.rdiiuniversitare de masterat, discipilna Tehnici psihorogice demntrol al comportamenturui si dezvortarea p.irrtirr,,-r,ri ,rri,'iacuttatea de psihorogie 9i$tiinfe ale Educatiei, Universitatea

_eibqlBotyri dilClqt+t;& (2015); absotventd a

[11'jyn' o. t.'n.iosie ei gtiinie ate Educ;tir, if i'r'"nii.li'ffi-ebtyai iin'ctui_N;poca

tr Studii suplimentare:- curs de formare profesionare comprementare in psihorogia muncri gi industriar-organiza-gonald, organizat de cdtre Asocialia.ii*ara u. p.i,rr.gdi.rr.ji',trre

(2016-prezent);- cuns de formare profesionard cohtinud:.,,consirie*;"prd;;irrv€nrii rarionar€motivegi comportamentare pracrice si inovative;, orguni;.-idb;i;giui'pshorogrro, crin Romania$if:,:.!ii_d:_f:ihoieapii cdsnitive ii a;ff;;;;rJiii'noranrr, zor o;- c'ls de rormare finalizat orin obgnere de certificat oe ficenlu cns**, ioonrnouASSESSMENT SYSTEM, 2d16:- membru ar Romanian Asociation for the study of Gambring RASG crui (februarie 201Sprezent);- curs de supervizarefformare orofesionar5 in psihorogie crinicd, organizatd de cdtreCotegiul Rihotogitor oin Romanij izo,t$ioioy.

" *"--o'" -""*- curs de formare/superuizare in psihoteapii'cognitive gi comportamentsre, oqanizat decdtre Asociatia de isihoteraoii iogniriue ii ioilporra;.;;fi d; Romania gi coregiurPsihotogitordinRonania(ZOlil_2016).' " *

tr Experienli profesionali:- titurara cabineturui individuar de osihorogie Neam! Laura cristina, Baia Mare;- psiholog autonom in soeciarirdriri prir't,iiogiu .riniE $ prit'o-tr"o'i rosr,tive gi comporh-mentale' Psiholog sub supervizire'in rp.Jurit t* e'iril'r.gir'ril.ii 9i industriar-organi-za[ionald (2014-prezent).

Laura Cristina Neamfloan lliep Neaml

Admiterea Ia INM

Hmteru*x,**Probele scrise gi proba psihologicd

Aplicalii gi explicalii psihologice

Aplicafii pentru probo i nte rviului

Universul JuridicBucure$ti- 201.7 -

Cuvdnt-inainte """"".'" 15

PARTEA IDESPRT EMOTII SI PERSONALITATEA

MAGISTRATULUI iI{ CPNPN.AI

Capitolul IEmoftile..........^...... """"' 23

Secliunea 1. in{etegerea emo[iilor """"""""' 281,.1. Ce sunt emoliile?....'.... ""'281.2. Inteligenla emolional5" qi

alfabetiz'atea emofionaE' . . .' . " " " " " " " "' " "' 30

1 .3. Tipurile de emolii ... -... " " " " " " " " " " "' 331.3.i. Emoliile debazS'.-.. ""' 33I.3.2. Clasificarea emo{iilor in pozitiveqi negative """"""' 33

i.g.g. Elemente de particularitate inceea ce priveqte emoliile pozitive Ei

negative """""""' 33L.3.4. Emoliilefunclional ei, I adaptatw e f ,bune"'' "''''''''' 3 6

1.3.5. Emoliiledisfunclio nale f dezadaptative /,,rele"' "''' 381.3.6. Model arhetiPal de emoliedisfuncfionald.: anxietatea " "" " " "".' " " 40

Secfiunea a 2-a. Influenla giidentificareaemo{iilor """ 42

2.1. Modul in care ne influenleazE"emoliile "" 42

Cuprins

-7-

lnterviul

2.2. Identtlicarea emofiilor. Simptomeleunei stdri emolionale intense................... 43

Secfiunea a 3-a. Gestiunea gi controlulemofiilor ......46

3. 1. Gestionaf,eaemofiilor {posibilitateaqi realitatea unui asemenea demers) .........463.2. Tehnici de control 9i de reglare aemoliilor intense qi a simptomelorfi2ice........ ................ S1

3,2.1.. Exerciliul de respiralie corectd... 523.2.2. Imageria dirij atd"/ vi zualizarea. .. . . 543.2.3. Trainingulauto gen / antrenamentulautogen Schultz..... ................Ss3.2.4. Relaxarea progresivd musculardJacobson .............. 56

Capitolul IIPersonalitatea ....

sec,utnea r. Eteme'nt';;;:;';;;i; bs;;; ;; "" sB

personatitate .......... ..... SgSecfiunea a 2-a. Dimensiunilepersonalitdtii .-.......... ................... 59

2. 1. Dimensiunea introversiune-extraversiune qi dimensiunea neuroticism.(stabil-instabil)2.2. Cum imi descopdr tipul depersonalitate sau trdsdturile depersonalitate conturate pand acum?........ 63

Secliunea a 3-a. Importan{aunei eualudri' psihologice clinice tnainte de concursul deadmitere la lrLstituhtl Nagionat atMagistratuni............" .."................ 66

-8- -9-

Cuprins

Sec{iunea a 4-a. Magistratul Si miturilecare il inconioard """"' 70

Secliunea i S-o. Elementul definitoriu almag ;;tr atului din P er sP e ctiu ap,e/sonalitdtii ......-...... """""""""'73-Secdiunea

a 6-a' Judedtorul Sipersonalitatea..... -.... -'.'..' : ". " " " " " " " " " " " "' 7 4'secliunea a 7-a. Procttrorul gitipurile de

personalitate .......'.. ""' 77

PARfEA A II-APROBELE SCRISE SAU DESPRE PRIMUL

,rHOPtt

lnterviul

2. 5. Stresori suplimentari ...................... I 032.5.1. Temperatura - cum neinfluenleazd? Cum controlimaceastd. componente? ......................... 1 042.5.2. Zgomotele * cum neinfluenfeazd? Cum le controlim?(efectul de buld.).... .............. lOs2.5.3. Condiliile de examinare............ 102

2.6. Dupd exatnen. Importanlaodihnei. Psihoigiena............................... 1 08

Capitolul IIProba logici ................. 110

Secfiunea 1 . Particularitdli psihologicerelatiuelaprobalogicd. ............... 110Secfiunea a 2-a. Despre gdndire................. Ll2Sec,tiunea a 3-a. Sfafuri practice pentruprobalogicd......,. ........ 113

PARTEA A III.AINTERVIUL SAU PROBA ETIC^I

Capitolul IAspecte generale, normative qi practicelegate de proba interyiulut............... ........... I2g

Sec{iunea 1. Cadrul normatiu ..... L2gSecliunea a 2-a. Strucfitra gtrobei................ I2g

2. 1. Fiqa de pre2entare........................... 1 302.2. Redactarea lucririi scrise................ 1 gO2.3. Interviul ca atare ............ 132

2.3.L. Prezentarea orald a figei deevaluare qi primul diatog cu comisia...I322.3.2. Prezentare a analizei scrise ... ..... 1 32

-10- -1t-

Cuprins

2.3.3. Solulionarea spelei de eticd qi

deontologie ."''"" 133Seqtiunea a 5-a. Repere generale.'..........."' 133

S.t. fili oneqti ....." 1333.2. invd.fafi sd spunefl ,,nu qtiu" '-....""' 1353.3. Fili echilibrali .'.'.."""""' 1363.4. Ni exist6. un rdspuns corect .....""" L37

Capttolul IIfr6gdtirea pentru intenriu

Secfiunea 1. Pregdtirea inainte de interuiu "Seci4iunea a 2-a. Emafiile specificeinteruiuluiSec{iunea a 3-a. Controlul emo{iilorspecffice interuiuluiS ec{iunea a 4- a. Importanla asertiuitdfii'' "''

139139

L42

L44L45

Capitolul IIISfituri relatlve la etapele interviulut.."..... 148

Secfiunea 1. Fi+a de eualuare' Cum ocomptetafi. gi ce ar trebui sd aueliinued.breSecliunea a 2-a. ReJbratttl scas......"""""" 150Sec:fiunea a 3-a. Interuiul ca atare' Ce esteimportant de annt in uedere. Elemente desiiteza ...... 152

Capitolul IVAspecte cu relevandi in construc(ia uneitmigini pozitive .."".." 156

Sic,tiuiea 1. lirutta din timpul probei. -...'.' " 1 56Se ,unea a i-o. Alte aspecte exterioarereleuante pentru construcfia unei imnginipozitiue.... " 161

lnterviul

Secliunea a. 3-a. Limbajul mimico-gestual.Pozi{ia corpului din timpul interuiului.......... 163Secliunea a 4-a. Tonul gi reguliledia1o9u1ui................ .....164$ecliunea a 5-a. Cum rdspundem latntrebdri?.. ................. 166Secfiunea a 6-a. Alte aspecte relatiuepentru probele. de tip interuiu.... .. L6T

Capitolul VCe se urmireqte la proba lnterviulut?...,.... 169

Segtiunea 1. Aptitudinile specificeprofesiei de magistrat............... .. 169

1.1. Ce sunt acelea aptitudini?..........."... LZO1.2. Aptitudinile specilicemagistratului............ ............. ITI

Secfiunea a 2-a. Motiuafia pentru a accedetn profesie .. LT3

2.L. Ce este motiva!ia?........ ... LT42.2. Ce ar trebui s5. il motiveze pe uncandidat care doreqte sd. devindmagistrat? ............. 17S

Secfiunea a 3-a. Valorile morale ..............,..IT83. L. Ce sunt principiile qi valorilemorale? ................. 178

Capitolul VISpe{a din cadrul interviului. Exemple qiexplicadii ..... 181

Sec,tiunea 1 . Aspecte generale .. . . 18 1

Secfiunea a 2-a. Repere normatiue pentrusolufionarea spelei.... ................. 182Secliunea a 3-a. Apliealii practice............... 184

-t2- -13-

Cuprins

PARTEA A IV.AEVALUARTA PSIHOLOGICA

Capitolul IAspecte generale relative la probap"ittotogte ............. ""' 227

Sec{iunea 1. Modalitatea de desfdgurare aprobei psihologice """ 227Sec{iunea a 2-a' Ce se urmdre7teingeneral la testarea psihologicd?'' "'' " "''' "' " 23O

Capitotul IIStirctura probei pslhologice .....'.""" """"' 232

Secgiunea 1. Proba scnsd """""' 2321. 1. Componenta cognitivd-. Testele

cognitive... """"""" 232t.d,. Criteriul personalitate ""' 2351.3. Proba scrisS" qi evaluareapsihologicd" - probe de completare aproflului psihologic ..... ........ :.' " " " " " " " " 239

Sec{iunea a 2-a. Proba interuiului''psiitologic " 245

2.1.. Modul de derulare a interviuluipsihologic """"""" 2452.2. Avanta"jele interviului psihoLo$c "' "' 246

2.3. Ce se urm5.re$te in timPulinterviului psihologic?. .' -. -. " " " " " " "' " " "' 2472.4. Alte aspecte psihologice relevantepentru proba interviului psihologic qi

pentru modul de prezentare"':"""' """" 249-2.5. E*.rcifii model inspirate dup6'Cognitrom Cas++ Pentru evaluarea

"ofttiti-ra. Criteriul transfer analogic """ 25L

lnterviul

Blbltografie.............. .... 2Ss

Anexe...... .....259Anexa nr. 1 ........ ....... 2SBAnexa nt. 2 ........ .......259Anexa nr. 3. Exerciliul de respiraliecorectS. ......260Anexa nr. 4. Trainingul autogen ........."......262Anexa nr. 5. Relaxarea musculard.progresivd Jacobson ..264Anexa nr. 6. Principiile de la Bangaloreprivind conduita judiciar5 .........265Anexa nr.7. Codul deontologic aljudecdtorilor qi procurorilor.... ...2T9

- !4- -15-

Cuadnt-inainte

A deveni magistrat, fie c5- este vorba de jude-cdtor sau procuror, este visul multor studenli qi

absolvenli de drept. Motivele in acest sens pot fimultiple, de la cele legate de stabilitate, pdnd" lacele linanciare ori relative la prestigiul funcliei' Incalea acestui vis st6" ins6, un impediment aparentinsurmontabil: concursul de admitere la InstitutulNalional al Magistraturii.

Concursul de admitere la Institutul Nalionalal Magistraturii s-a dovedit, de-a lungul anilor, a Iiprintre cele mai dilicile concursuri de admitereintr-o profesie, dacd" nu cel mai difrcil. Este sufi-cient, in acest sens, s5. ne uitdm la numdrul can-didalilor inscriqi in fiecare an qi la numdrul celorcare reugesc sd promoveze-

Dificultatea extrem de ridicatS" este datS decomplexitatea componentelor abordate in cadrulconCursului. Astfel, dacd de regul5. la admitereaintr*o profesie este testatd doar pregd'tirea teore-tic6. Ei/sau practicS. a candidatului, admiterea laINM presupun., pe ldngd, verificarea cunoqtinlelorteorelice, gi testarea gandirii logice, a valorilormorale qi etice, a aptitudinilor oratorice, a gdndiriicritice, a capacitS.lii de argumentare, a niveluluide cunoaqtere gi inlelegere a contextului social, latoate acestea addugdndu-se, in {inal, o testarepsihologicS. axat5. in special pe personalitate gi

DesPre emoliigi personalitatea magistratului

in general

wW

Capitolul ffi

Emotiilet

Elementele ce lin de cognilie qi de pregS.tireateoreticd. a magistratului sau a candidatuluipentru INM au fost amplu discutate gi analizatede-a lungul timpului, frind totodatd. u$o!' demS.surat prin diferite probe. in schimb, compo-nenta emoSonalS. a profesiei a fost aproape ignoratEatAt din dezbaterile publice, cit qi din analizeleefectuate in domeniu, cu toate cd. atdt eficacitateaqi calitatea activitdlii magistratului, c6"t qi qanselede reuqitS. ale candidatului depind intr-o bun5.mh.surd. de factorul emolional. Tocmai de aceea, o

bund. parte a lucririi este dedicatd emoliilor, in!e-legerii acestora qi modului de gestionare.

Ignorarea sau negarea componentei emolio-nale din profrlul pagistratului sau al candidatuluila INM s-a datorat qi faptului c5. acest element aapdrut mult timp ca fiind unul striin, opaq qi

alunecos. inlelegerea qi mai ales gestionarea emo-

liilor nu se pot incadra in tipare sau algoritmimatematici. Acestea presupun o trecere din pa-lierul qtiinlelor reci gi exacte in cel al simld-mintelor, unde nimic nu este absolut statornic qiindiscutabil qi unde totul std sub semnul lui,,poatd, ,,probabit, ,s-ar putea m...". Emolia pre-supune prin definilie o d.oz6. de irafional qi

instinctual, iar gestiona.rea acesteia flexibilitate qi

-2?-

Despre emolii gi personolitoteo mogistratului in general

adaptabilitate. Or, toate acestea par a veni incontradic{ie cu imaginea pe care publicul larg qi-oproiecteaz5. despre magistrat: omul cu gdndireal.ogicd. qi rece, rafional qi echilibrat, supus doarlegii, fdrd ,polnii sentimentald qi ferd, emolii.

Lucrurile nu stau ins5. tocmai aqa. Dincolo dea fi magistrat, judecitorul sau procurorul este inprimul rAnd om, iar omul, prin structura sa, esteguvernat de emolii. Sigur cd magistratul trebuiesd lie un om cu gdndirea logici, echilibrat girafional, iar deciziile sale sd. fie conform legii.Acesta nu se transformS_ insd, de indatd ce-imbracd roba din om in robot. Attfel spus, roba demagrstrat nu-l ,,derobeazil de cea de om, iar caom va avea emolii qi acliunile acestuia vor fideterminate uneori inclusiv de factorul emotional,nu doar de rafiune. De altfel, sE nu uitdm cEjudecS.torul este supus, pe lAngd lege, qi proprieicongtiinle, ceea ce implici qi o componentd.su biectiv-emofionald.

Emoliile nu rdmin fdrd efecte in pianul acfiu-nilor unei persoeu:re, acestea putdnd interfera at6.tcu atenfia qi capacitatea de reaclie intr-un anumitmoment (de exemplu, o stare de furie puternicdinfluenfeazd capacitatea de concentrare qi inclusivcalitatea hotdrdrilor adoptate in acest context), c6.tgi cu comportamentul sdu general.

lnlelegerea acestor elemente este fundamen-tal5., intrucdt emoliile ne pot influenf.a in egaldmS.surd pozitiv qi negativ, iar atunci c6nd de deci-ziile noastre depind viafa, libertatea sau bunurilealtor persoane, trebuie s5. avem grijd de modul incare hotdrdm. infelegerea emofiilor gi a modului

-24 - -25-

Emasiile

irr care ne influenleazl- rafionarea permite gestio-

llarea acestora in a$a fel inc6.t sd nu ne conducdspre decizii eronate pe care ulterior s5' le regretdm'

IJe aceea, poate mai mult ca oricine, magistralii ar

trebui sd fie ,,experti') in emolii pentru a preveni

situaliile in care acestea le influenfeaz1' negatsv

modul de acfiune'Relalia magistratului cu partea sa emoliona-ld

poate fi privite qi dintr-un a1t aspect nu mai pulinimportant. Magistratul de ad trebuie s5' se

confrunte cu noi provocdri emofionale, care nucmerg atdt din profesie in sine, cd't din modul incare societatea o percepe, din profilul (fals) presta-

bilit de societate.Pdnd. in urmd. cu nu foarte mulli ani, magis-

tratul era perceput de c5.tre opinia publicS' in modpozitiv qi iu admirafie (qi nu ne referim aici doar

ia ,tara noastrd), iar a fi magistrat era o onoare' Inacest context, funclia era suficientd' pentru ca ma-gistratul sd" aib5" autoritate, atdt in actul judiciar,Iat qi in societate, intrucdt aceasta implica o doz6'

de respect qi prestanfd". Aqa se face cd' deciziilemagistratului hu erau puse in disculie de cd'tre

coriunitate ori cel pulin acest lucru se ficea cu

destul de multd' circumspecfie. De aceea, magis-

tratul nu era o persoand- expusS. public, fapt ce

facilita gestionarea emofiilor qi ii permitea aces-

tuia sd. analizeze,,mai rece" cauzele cu cafe era

investit.Intre timp, lucrurile s-au schimbat substan-

!ial. Actul delustilie, in majoritatea formelor sale,

a devenit subiectul preferat aJ dezbaterilor pu-

blice, acapar6nd de la mass-media pana Ia dezha-

Despre emolii gi personalitotea mogistratului in genero!

terile in Parlament sau chiar disculiile la o cafeaintre prieteni. Justilia a pdrdsit formalismul qisolemnitatea sdlii de judecatd" qi s-a mutat instradd. in acest context, deciziile magistratuluisunt constant supuse scrutinului public, publiccare, cel mai adesea, ca urmare a dezinformdriisau calit5.fii indoielnice a informaliilor, dublate delipsa unei pregdtiri in domeniul ermetic qi tehnical dreptului, qjunge la alte concluzii dec6.t magrs-tratul ori percepe in mod deformat rolul gi atri-buFile acestuia. Nu puf,ne sunt, spre exemplu,situa$ile in care in show-uri de televiziune magis-trafii sunt criticali c5. nu adopt5 md"suri de genulcelor vdzute in filmele de peste ocean, cu toate cd.acestea nu au o reflectare in legea din Romdnia.

De multe ori critica transcende actul judiciarqi poartd. asupra persoanei magistratului. Astfel,nu mai este criticatS. doar activitatea profesionald"a acestuia, ci insuqi acesta, ca persoand.. Aqa seface c5, adesea, sunt aduse in spaliul publicaspecte legate de viala sa personali sau de cali-tdlile ori defectele sa-le.

in plus, propagarea ideii de coruplie in magis-traturd qi tendinla de generaJizare vor conduceadesea la asocierea caiificativului de ,,corupt, unuianumit magistrat, deqi acesta nu a sdvArqitweodatd o faptd de corupfie. Din acest motiv, inloc sd fie onorate c5" suntjudecdtori sau procurori,unele persoane sunt tentate sd nu iqi exhibecalitatea.

Toate acestea sunt de naturd. a da naqtere lanoi tipuri de provocdri emoSonale pentru magis-trat. In primul r6nd, ceea ce eravlzuLt pand ieri ca

-26- -27 -

Emoliile

un dat, respectiv autoritatea (in sensul comun altermenulul), azi este evaluat dincolo de atributulfuncliei, fiind un element pe care magistratultrebuie s5"-1 cAqtige singur, individual, ceea ce este

un d.emers deloc u$or. in al doilea rdnd, respectulatagat autoritS.fli a dispdrut gi acesta, magistratultrebuind sd, depunS eforturi personale qi intr-oatare privinlE. in al treilea rand, magistratultrebuie s5. se obiqnuiascd" cu ideea cd activitateaacestuia nu mai este una in afara criticii, ci, dincontrd", este supusd unei consistente atenfi pu-blice si existd. un risc substanlial s5' fie criticat atdtpersonal, c6.t qi pentru activitatea profesionalS"'-C"tta

magistratul qi activitatea sa devin obiectuldezbaterii publice, efectele nu se tezarnd numai laacesta, ci se transfer5, qi la familie, cercul de

prieteni gi cunoscufi, mediul profesional etc.Fiecare dintre aceste situalii este apt5. de a da

naqtere unor emolii extrem de puternice, precumfuria, frica, ruEinea etc., care, dacd nu sunt ges-

tionate corespunzdtor, pot s6' influenleze puternicatdt viala personald. a magistratului, cdt qi cali-tatea hotdrArilor sale, prin afectarea atenliei qi acapacitdlii de adoptare a unei hotSrdri.

ASa fiind., este absolut esenlial ca magistratuls5" inleleagd, ce sunt emoliile, modul in careacestea funclioneazd. qi cum le poate gestiona inaga fel incAt sd. nu ii influenleze in mod negativcalitatea vielii profesionale qi personale.

Aceste aspecte nu sunt relevante numaipentru magistralii in funifie, ci qi pentru cei careaspirS. la ocuparea unei astfel de funclii. Tocmaid.e aceea, unele aspecte relative la componenta

Despre emolii gi personolitatea mogistrotului in generol

emofionalS. sunt supuse examindrii, indeosebiprin intermediul interviului qi testirii psihologice.

in attd ordine de idei, inlelegerea qi gistio-narea corectd qi eficientd a emoliilor poate facilitagi depd.girea, per ansamblu, cu succes a con-cursului de admitere la INM, intrucAt elimind saudiminueazd impactul situaliilor in care pe fondulemofiilor candidatul nu se poate concentra in modadecvat.

Secf,iunea 1

Infelegerea emotiilof,

7.7. Ce sunt emogiile?

Arn vdztat deja importanla emofiilor in relaliacu magistratul gi cu candidatul la INM, rdmdne incontinuare sd descoperim impreund. ce suntacestea.

Cu toate cd. mulgi dintre noi folosim destul dedes expresia nem emofit'gi ne intdlnim in frecare a,cu informalii care sd. ne reaminteascd. importanlaemofiilor in dezvoltarea noastrd. personald., totugisemnificalia qi conlinutul acestora ri.m6ne pentrumulli o nebuloasd".

inc5" de la inceput, semnaldm faptul cd emo-fiile nu se rezumd. la stdrile intense de bucuriesau tristefe, pe care le resimtim sub forma unuipuls puternic sau a unui gol in stomac ori a uneinelinigti.

-28- -29 -

Emogiile

Conform unei definilii qtiinfifice, dat6' deSroufe in anul 1996, ,emofia este o reaclie subi-ectiud la un eueniment dctiuator, caracterizatd prindiferite modifidri de ordin fiziologic/bi.ologic, expe-rimental gi comportamenta(. intr-o alte definifie,Lazarus gi Frijda spuneau ce ,o emofie este unepisod amplex mnlticomgtonent, care creeazd o

disponibilitate de acfiund' (Frijda, 1986; Lazarus,1991). Pornind de la cele doud. definilii, am puteaspune cd. emolia este acea stare complexS' multi-componentd cauzatl de un factor declanqatot, carene calzeazd modificdri de ordin fiziologic qi necreeazS. disponibilitatea spre o anumitd. acliune'

Episod rnulticomponent? Poate v5' intrebali ce

vrea sd insemne acest lucru. Prin episod multi-component se inlelege faptul c5. emoliile suntalcdtuite din mai multe componente, c6 acesteaau mai rnulte elemente constitutive, la fel ca 9ielementele constitutive ale unei infracfiuni, dacd-

vref,. Multicomponeitatea este cea care imprimd.emo{iei o structurS. complex5..

Astfel, emolia presupune (Atkinson & Hilgard):. eualuarea cognitiud - ceea ce implicS" eva-

luarea unei persoane despre sensul personal alcircumstanlelor curente;

. experienfa (sau trdirea) subiectiud' - care se

referd la starea afectivS. (intensitatea trdirii);c tendinla de gdndire 5i acliune - impulsuri

puternice de a gdndi qi a acliona intr-un anumitmod;

o modificdri cotporale inteme - reacliile fizio-logice, mai ales cele care implicE sistemul nervos