Administratia publica centrala Administratia publica centrala de specialitatede specialitate

Notiune: Administratia publica centrala de specialitate = ansamblul autoritatilor Notiune: Administratia publica centrala de specialitate = ansamblul autoritatilor publice, avand o competenta materiala speciala si o competenta teritoriala nationala, publice, avand o competenta materiala speciala si o competenta teritoriala nationala, ce desfasoara activitati de administratie publica (organizarea executarii si executarea ce desfasoara activitati de administratie publica (organizarea executarii si executarea in concret a legilor, precum si asigurarea bunei functionari a serviciilor publice.in concret a legilor, precum si asigurarea bunei functionari a serviciilor publice.

Clasificare:Clasificare:I.I. Administratia guvernamentala (anasamblul autoritatilor subordonate Administratia guvernamentala (anasamblul autoritatilor subordonate

direct sau indirect fata de Guvern);direct sau indirect fata de Guvern);II.II. Aministratia centrala autonoma (ansamblul autoritatilor adm. de stat Aministratia centrala autonoma (ansamblul autoritatilor adm. de stat

care nu sunt subordonate Guvernului sau altor autoritati ale adm. care nu sunt subordonate Guvernului sau altor autoritati ale adm. publice, aflate. Insa sub controlul Parlamentului).publice, aflate. Insa sub controlul Parlamentului).

I. Administratia guvernamentala:I. Administratia guvernamentala:1. Administratia ministeriala: 1. Administratia ministeriala: a) - autoritatile administratiei centrale subordonate direct Guvernului si al a) - autoritatile administratiei centrale subordonate direct Guvernului si al

caror conducator face parte de drept din Guvern (ministerele/ alte caror conducator face parte de drept din Guvern (ministerele/ alte organe purtand alta denumire)organe purtand alta denumire)

b) – organele administratiei centrale subordonate fata de cele din prima b) – organele administratiei centrale subordonate fata de cele din prima categoriecategorie

2. Administratia extraministeriala: organele administratiei centrale de 2. Administratia extraministeriala: organele administratiei centrale de specialitate subordonate direct Guvernului, al caror conducator nu face specialitate subordonate direct Guvernului, al caror conducator nu face parte din Guvern.parte din Guvern.

Precizare: Atat autoritatile din sfera administratiei guvernamentale, cat si Precizare: Atat autoritatile din sfera administratiei guvernamentale, cat si autoritatile administrative centrale autonome pot avea in subordinea lor autoritatile administrative centrale autonome pot avea in subordinea lor servicii publice deconcentrateservicii publice deconcentrate, care functioneaza, de regula, in cadrul , care functioneaza, de regula, in cadrul unitatilor administrativ – teritoriale.unitatilor administrativ – teritoriale.

ActeActeActele emise/adoptate de autoritatile administratiei centrale de specialitate Actele emise/adoptate de autoritatile administratiei centrale de specialitate

sunt, ca natura, sunt, ca natura, acte administrativeacte administrative, avand o forta juridica inferioara in , avand o forta juridica inferioara in raport cu legile, ordonantele si hotararile Guvernului.raport cu legile, ordonantele si hotararile Guvernului.

Denumire: ordine, instructiuni, decizii, etc.Denumire: ordine, instructiuni, decizii, etc.Acestea pot avea caracter individual sau normativ.Acestea pot avea caracter individual sau normativ.Intrarea in vigoare este conditionata de publicarea in M.O. al Romaniei.Intrarea in vigoare este conditionata de publicarea in M.O. al Romaniei.Fiind acte administrative, acestea sunt supuse controlului instantelor de Fiind acte administrative, acestea sunt supuse controlului instantelor de

contencios administrativ.contencios administrativ.

I. Administratia guvernamentalaI. Administratia guvernamentalaReglementare legala: Legea nr.90/2001 privind organizarea Reglementare legala: Legea nr.90/2001 privind organizarea

si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelorsi functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor

AA. Administratia ministeriala. Administratia ministerialaMinisterele: - sunt organe de specialitate ale adm. pb. Centrale care asigura Ministerele: - sunt organe de specialitate ale adm. pb. Centrale care asigura

realizarea politicii guvernamentale, potrivit competentei lor.realizarea politicii guvernamentale, potrivit competentei lor. - se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului, - se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului,

avand personalitate juridicaavand personalitate juridica - sunt conduse de ministri (in urma acordarii votului de incredere - sunt conduse de ministri (in urma acordarii votului de incredere

de catre Prlament)de catre Prlament) - infiintarea, organizarea si functionarea, desfiintarea serviciilor - infiintarea, organizarea si functionarea, desfiintarea serviciilor

publice desconcentrate ale ministerelor se aproba prin ordin al ministrului.publice desconcentrate ale ministerelor se aproba prin ordin al ministrului. - ministrul numeste/ elibereaza din functie: - pe conducatorii - ministrul numeste/ elibereaza din functie: - pe conducatorii

organelor de specialitate din subordinea ministeruluiorganelor de specialitate din subordinea ministerului - pe conducatorii - pe conducatorii

serviciilor desconcentrate di subordinea ministerului.serviciilor desconcentrate di subordinea ministerului.

Ministerele se aproba de catre Parlament.Ministerele se aproba de catre Parlament.Primul – ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului.Primul – ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului.Rolul, functiile, atributiile si structura organizatorica a ministerelor se aproba Rolul, functiile, atributiile si structura organizatorica a ministerelor se aproba

prin hotarare de guvern. Exceptie: MAN, MAI – reglem. prin legi specialeprin hotarare de guvern. Exceptie: MAN, MAI – reglem. prin legi speciale

2. Organele administratiei centrale subordonate fata de ministere2. Organele administratiei centrale subordonate fata de ministere- Infiintate cu avizul Curtii de ConturiInfiintate cu avizul Curtii de Conturi- Denumiri diverse: - autoritate (ANPC); agentie (ANFP); inspectorat Denumiri diverse: - autoritate (ANPC); agentie (ANFP); inspectorat

(IGPR)(IGPR)

B. Administratia extraministerialaB. Administratia extraministeriala- Se infiinteaza cu avizul Curtii de ConturiSe infiinteaza cu avizul Curtii de Conturi- Denumiri diverse: oficii (OSIM); administratie (ANRS); autoritate Denumiri diverse: oficii (OSIM); administratie (ANRS); autoritate

(ANPC); agentie (Ag. Rom pt. Invest. Straine); institut (INS)(ANPC); agentie (Ag. Rom pt. Invest. Straine); institut (INS)- Conducatorii acestora numiti/eliberati din functie de catre primul - ministruConducatorii acestora numiti/eliberati din functie de catre primul - ministru

IIII. . Administratia Centrala AutonomaAdministratia Centrala Autonoma

Dependenta acestor autoritati fata de autoritatea legiuitoare se manifesta sub Dependenta acestor autoritati fata de autoritatea legiuitoare se manifesta sub doua aspecte:doua aspecte:

1.1. Desemnarea si revocarea conducerii acestora se face exclusiv de catre Desemnarea si revocarea conducerii acestora se face exclusiv de catre ParlamentParlament

2.2. Exercitarea unui control parlamentar specific asupra activitatii acestora Exercitarea unui control parlamentar specific asupra activitatii acestora (ex. Obligatia de a prezenta periodic raport de activitate Parlamentului)(ex. Obligatia de a prezenta periodic raport de activitate Parlamentului)

Precizare: Desi sunt autonome, aceste autoritati sunt obligate sa puna in Precizare: Desi sunt autonome, aceste autoritati sunt obligate sa puna in aplicare hotararile Guvernului.aplicare hotararile Guvernului.

Exemple: AEP, BNR, Comisia de supraveghere a asigurarilor, Consiliul Exemple: AEP, BNR, Comisia de supraveghere a asigurarilor, Consiliul Concurentei, CNSAS, CSAT, CNA, SIE, SRI, SPP.Concurentei, CNSAS, CSAT, CNA, SIE, SRI, SPP.

Avocatul Poporului, Consiliul legislativ, Curtea de Conturi, CNA – Avocatul Poporului, Consiliul legislativ, Curtea de Conturi, CNA – exista controverse cu privire la includerea acestor organe in exista controverse cu privire la includerea acestor organe in categoria autoritatilor centrale autonome.categoria autoritatilor centrale autonome.

Autoritatile centrale autonome se infiinteaza numai prin lege organica.Autoritatile centrale autonome se infiinteaza numai prin lege organica.Exista autoritati centrale autonome, a caror infiintare este prevazuta chiar prin Exista autoritati centrale autonome, a caror infiintare este prevazuta chiar prin

Constitutie (organizarea si functionarea reglementata prin lege Constitutie (organizarea si functionarea reglementata prin lege organica); Exemple: CSAT, AEP)organica); Exemple: CSAT, AEP)

CNA, BNR, etc.(infiintate direct prin lege organica).CNA, BNR, etc.(infiintate direct prin lege organica).

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA. ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA. PRINCIPII DE ORGANIZARE.PRINCIPII DE ORGANIZARE.

PRINCIPII CONTEMPORANE DE ORGANIZARE A PRINCIPII CONTEMPORANE DE ORGANIZARE A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALEADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

Modul de organizare a administratiei teritoriale este determinat de Modul de organizare a administratiei teritoriale este determinat de trei principii fundamentale: trei principii fundamentale:

- principiul centralizarii, principiul centralizarii, - principiul desconcentrarii, principiul desconcentrarii, - principiul descentralizariiprincipiul descentralizarii

1. Principiul centralizarii = dependenta organelor administratiei locale de 1. Principiul centralizarii = dependenta organelor administratiei locale de organele administratiei statale centrale.organele administratiei statale centrale.

Consecinte: - organele centrale sunt singurele care adopta decizii Consecinte: - organele centrale sunt singurele care adopta decizii aplicabile la nivel teritorial, organele locale avand doar competenta aplicabile la nivel teritorial, organele locale avand doar competenta executarii acestoraexecutarii acestora

- organele administratiei statale din teritoriu sunt strict - organele administratiei statale din teritoriu sunt strict subordonate fata de organele administratiei centrale.subordonate fata de organele administratiei centrale.

2. Principiul desconcentrarii = forma atenuata a principiului centralizarii 2. Principiul desconcentrarii = forma atenuata a principiului centralizarii ce presupune recunoasterea in favoarea organelor administratiei ce presupune recunoasterea in favoarea organelor administratiei statale din teritoriu a unei anumite puteri de decizie ((organele locale statale din teritoriu a unei anumite puteri de decizie ((organele locale dobandesc o competenta decizionala limitata).dobandesc o competenta decizionala limitata).

Consecinte: - organele administratiei statale din teritoriu sunt in Consecinte: - organele administratiei statale din teritoriu sunt in continuare subordonate ierarhic fata de organele centrale;continuare subordonate ierarhic fata de organele centrale;

- deciziile organelor locale sunt imputabile exclusiv statului - deciziile organelor locale sunt imputabile exclusiv statului (pentru eventuale prejudicii cauzate se va putea angaja raspunderea (pentru eventuale prejudicii cauzate se va putea angaja raspunderea statului).statului).

3. Principiul descentralizarii = transferul de competenta (de natura 3. Principiul descentralizarii = transferul de competenta (de natura executiva) de la nivel central (statal) catre nivelul local (unitatile executiva) de la nivel central (statal) catre nivelul local (unitatile administrativ – teritoriale – subiecte colective de drept public).administrativ – teritoriale – subiecte colective de drept public).

Consecinte:Consecinte:- descentralizarea implica existenta unor autoritati publice locale, descentralizarea implica existenta unor autoritati publice locale,

desemnate de colectivitatea locala situata in perimetrul unitatii adm. – desemnate de colectivitatea locala situata in perimetrul unitatii adm. – teritoriale, ce au atributii proprii, intervenind direct in gestionarea si teritoriale, ce au atributii proprii, intervenind direct in gestionarea si administrarea problemelor colectivitatii respective;administrarea problemelor colectivitatii respective;

- descentralizarea administrativa este justificata din ratiuni de eficienta descentralizarea administrativa este justificata din ratiuni de eficienta si eficacitate, urmarindu-se totodata realizarea democratiei la nivel si eficacitate, urmarindu-se totodata realizarea democratiei la nivel local, prin apropierea deciziei de cetateni;local, prin apropierea deciziei de cetateni;

- principiul descentralizarii implica in mod necesar existenta principiul descentralizarii implica in mod necesar existenta principiului autonomiei locale – autonomia locala este un principiului autonomiei locale – autonomia locala este un dreptdrept, iar , iar descentralizarea reprezinta un descentralizarea reprezinta un sistemsistem ce implica autonomia. ce implica autonomia.

Autonomia locala = dreptul unitatilor administrativ – teritoriale de a-si Autonomia locala = dreptul unitatilor administrativ – teritoriale de a-si satisface interesele proprii (cu respectarea cadrului legal), fara satisface interesele proprii (cu respectarea cadrului legal), fara interventia autoritatilor administartiei centrale.interventia autoritatilor administartiei centrale.

PRECIZARI:PRECIZARI:Descentralizarea are caracter administrativ si nu politic – transferul de Descentralizarea are caracter administrativ si nu politic – transferul de

atributii de la stat catre unitatile adm. – teritoriale opereaza exclusiv pe atributii de la stat catre unitatile adm. – teritoriale opereaza exclusiv pe linia puterii executive.linia puterii executive.

Asupra autoritatilor administratiei publice locale se exercita un control Asupra autoritatilor administratiei publice locale se exercita un control din partea statului (tutela administrativa). In Romania – controlul din partea statului (tutela administrativa). In Romania – controlul statal asupra autoritatilor locale vizeaza legalitatea actelor acestora, statal asupra autoritatilor locale vizeaza legalitatea actelor acestora, fiind exercitat de prefect.fiind exercitat de prefect.

Formele descentralizarii:Formele descentralizarii:- Descentralizarea teritoriala – presupune existenta unor interese proprii Descentralizarea teritoriala – presupune existenta unor interese proprii

locuitorilor din cadrul unor diviziuni administrativ – teritoriale ale locuitorilor din cadrul unor diviziuni administrativ – teritoriale ale statului (distincte de interesele nationale), a caror realizare este statului (distincte de interesele nationale), a caror realizare este asigurata de asigurata de autoritati locale aleseautoritati locale alese, care dispun de competenta materiala , care dispun de competenta materiala generala.generala.

- Descentralizarea tehnica (prin servicii) – presupune existenta unor Descentralizarea tehnica (prin servicii) – presupune existenta unor persoane morale de drept public care presteaza anumite persoane morale de drept public care presteaza anumite servicii publiceservicii publice, , detasate din masa serviciilor prestate de autoritatile statale detasate din masa serviciilor prestate de autoritatile statale (stabilimente publice locale).(stabilimente publice locale).

Principiile prezentate anterior ilustreaza cele doua tendinte care se manifesta Principiile prezentate anterior ilustreaza cele doua tendinte care se manifesta in cadrul unui stat: in cadrul unui stat: tendinta la unitate tendinta la unitate (ii corespunde principiul centralizarii) si (ii corespunde principiul centralizarii) si tendinta la diversitatetendinta la diversitate (ii corespunde principiul descentralizarii) (ii corespunde principiul descentralizarii)

Tendinta la unitate = tendinta nationala determinata de necesitatea asigurarii Tendinta la unitate = tendinta nationala determinata de necesitatea asigurarii coeziunii statale. D.p.d.v. administrativ, aceasta presupune unitate de coeziunii statale. D.p.d.v. administrativ, aceasta presupune unitate de conducere si uniformitatea masurilor adoptate de catre organele centrale pe conducere si uniformitatea masurilor adoptate de catre organele centrale pe intreg teritoriul statului.intreg teritoriul statului.

Tendinta la diversitate (descentralizatoare) = corespunde diversitatii Tendinta la diversitate (descentralizatoare) = corespunde diversitatii colectivitatilor locale (determinata de factori de ordin istoric, geografic, colectivitatilor locale (determinata de factori de ordin istoric, geografic, economic, cultural etc.). Aceasta presupune adoptarea de masuri specifice economic, cultural etc.). Aceasta presupune adoptarea de masuri specifice pentru fiecare colectivitate locala, prin intermediul unor autoritati alese, pentru fiecare colectivitate locala, prin intermediul unor autoritati alese, autonomeautonome fata de autoritatile statale. fata de autoritatile statale.

In concret, cele doua tendinte In concret, cele doua tendinte coexistacoexista, fiind necesar sa se asigure un echilibru , fiind necesar sa se asigure un echilibru intre acestea, exegerarea oricareia dintre acestea antrenad consecinte negative.intre acestea, exegerarea oricareia dintre acestea antrenad consecinte negative.

Exacerbarea tendintei nationale: Exacerbarea tendintei nationale: - anihilarea autonomiei locala si multiplicarea conflictelor socialeanihilarea autonomiei locala si multiplicarea conflictelor sociale- Ineficienta in activitatea administrativa.Ineficienta in activitatea administrativa.Exacerbarea tendintei descentralizatoare – slabirea puterii statului si chiar la Exacerbarea tendintei descentralizatoare – slabirea puterii statului si chiar la

disolutia acestuia.disolutia acestuia.

Principiile organizarii administratiei publice locale in RomaniaPrincipiile organizarii administratiei publice locale in Romania

Temei constitutional: art. 120 – 122Temei constitutional: art. 120 – 122Reglementare legala: art.2-8 din Legea administratiei publice locale nr.215/2001 Reglementare legala: art.2-8 din Legea administratiei publice locale nr.215/2001

republicata, si art.1-3 din Legea – cadru a descentralizarii nr.195/2006.republicata, si art.1-3 din Legea – cadru a descentralizarii nr.195/2006.Principii:Principii:1.1. Principiul autonomiei localePrincipiul autonomiei locale2.2. Principiul descentralizarii – procesul de descentralizare are la baza Principiul descentralizarii – procesul de descentralizare are la baza

urmatoarele principii:urmatoarele principii:- principiul subsidiaritatii - exercitarea competentelor de catre autoritatea principiul subsidiaritatii - exercitarea competentelor de catre autoritatea

administratiei publice locale situata la nivelul administrativ cel mai administratiei publice locale situata la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean si care dispune de capacitatea administrativa necesara.apropiat de cetatean si care dispune de capacitatea administrativa necesara.

- principiul asigurarii resurselor corespunzatoare competentelor transferateprincipiul asigurarii resurselor corespunzatoare competentelor transferate- principiul responsabilitatii autoritatilor administratiei publice locale in principiul responsabilitatii autoritatilor administratiei publice locale in

raport cu competentele ce le revinraport cu competentele ce le revin- principiul asigurarii unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat principiul asigurarii unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat

pe criterii si reguli obiectivepe criterii si reguli obiective- principiul echitatiiprincipiul echitatii- principiul constrangerii bugetare.principiul constrangerii bugetare.3. Principiul de(s)concentrarii seviciilor publice3. Principiul de(s)concentrarii seviciilor publice

!!! Principiul desconcentrarii poate dobandi aplicabilitate si in cazul !!! Principiul desconcentrarii poate dobandi aplicabilitate si in cazul administratiei publice locale, in masura in care autoritatile publice administratiei publice locale, in masura in care autoritatile publice locale infiinteaza , la nivelul unitatii adm. – teritoriale, dar in cadrul locale infiinteaza , la nivelul unitatii adm. – teritoriale, dar in cadrul unor decupaje teritoriale reduse, structuri subordonateunor decupaje teritoriale reduse, structuri subordonate, , in vederea in vederea prestarii unor servicii publice?prestarii unor servicii publice?

Ex. Infiintarea de catre consiliul judetean a unor servicii desconcentrate Ex. Infiintarea de catre consiliul judetean a unor servicii desconcentrate la nivelul unor comune sau orase din cadrul judetului; infiintarea de la nivelul unor comune sau orase din cadrul judetului; infiintarea de catre consiliul local al unui municipiu a unor servicii desconcentrate catre consiliul local al unui municipiu a unor servicii desconcentrate la nivel inframunicipal.la nivel inframunicipal.

4. Principiul eligibilitatii autoritatilor publice locale4. Principiul eligibilitatii autoritatilor publice locale5. Principiul legalitatii5. Principiul legalitatiiLegalitatea reprezinta atat fundamentul cat si limita activitatii Legalitatea reprezinta atat fundamentul cat si limita activitatii

autoritatilor administratiei publice locale.autoritatilor administratiei publice locale.Respectarea pp. legalitatii este garantata prin:Respectarea pp. legalitatii este garantata prin:- Instituirea unui control statal asupra activitatii autoritatilor Instituirea unui control statal asupra activitatii autoritatilor

administratiei publice locale ((exercitat de prefect);administratiei publice locale ((exercitat de prefect);- Posibilitatea recunoscuta fiecarei persoane vatamate printr-un act Posibilitatea recunoscuta fiecarei persoane vatamate printr-un act

administrativ al unei autoritati publice locale de a se adresa instantei administrativ al unei autoritati publice locale de a se adresa instantei de contencios administrativ;de contencios administrativ;

-Posibilitatea angajarii raspunderii juridice a autoritatilor publice locale Posibilitatea angajarii raspunderii juridice a autoritatilor publice locale sau a persoanelor ce intra in alcatuirea acestora (concretizata prin sau a persoanelor ce intra in alcatuirea acestora (concretizata prin aplicarea de sanctiuni diciplinare, contraventionale, patrimoniale, penale)aplicarea de sanctiuni diciplinare, contraventionale, patrimoniale, penale)

6. Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de 6. Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.interes deosebit.

ACTELE PRESEDINTELUIACTELE PRESEDINTELUIForme de concretizare a activităţii preşedinteluiForme de concretizare a activităţii preşedintelui

Articolul 100 din Constituţie prevede că Preşedintele, în exercitarea atribuţiilor sale, emite decrete.Articolul 100 din Constituţie prevede că Preşedintele, în exercitarea atribuţiilor sale, emite decrete.Urmează să stabilim căUrmează să stabilim că atribuţiile preşedintelui pot fi exercitate prin trei forme:atribuţiile preşedintelui pot fi exercitate prin trei forme:

a)a) prin prin acte juridice acte juridice –– decrete decrete;;b) prin b) prin acte politice –acte politice – mesaje, declaraţii, apeluri, cereri de încuviinţare, sesizări mesaje, declaraţii, apeluri, cereri de încuviinţare, sesizări etc.;etc.;c) prin c) prin operaţiuni administrative – operaţiuni administrative – acreditarea reprezentanţilor diplomaticiacreditarea reprezentanţilor diplomatici ai altor state, consultarea Guvernului, a ai altor state, consultarea Guvernului, a

Parlamentului, acestea fiind combinate, de multe ori, cuParlamentului, acestea fiind combinate, de multe ori, cu fapte materiale concrete, fapte materiale concrete, cum ar fi cum ar fi participarea la şedinţele Guvernului, participarea la şedinţele Guvernului, primirea scrisorilor de acreditare etc.primirea scrisorilor de acreditare etc.Rezultă că atribuţiile Preşedintelui urmează a se realiza în conformitate cu două principii:Rezultă că atribuţiile Preşedintelui urmează a se realiza în conformitate cu două principii:- unele vor îmbrăca forma unor decrete, formă pe care Constituantul o prescrie, fie expres, fie implicitunele vor îmbrăca forma unor decrete, formă pe care Constituantul o prescrie, fie expres, fie implicit - altele urmează a se realiza în forma pe care o decide Preşedintele, care are deplina libertate în a hotărî sub ce formă să-şi altele urmează a se realiza în forma pe care o decide Preşedintele, care are deplina libertate în a hotărî sub ce formă să-şi concretizeze o anumită atribuţie.concretizeze o anumită atribuţie.

Natura decretelor PreşedinteluiNatura decretelor Preşedintelui

În legătură cu această problemă, în doctrina contemporană au fost exprimate două mari opinii.În legătură cu această problemă, în doctrina contemporană au fost exprimate două mari opinii.Astfel, potrivit unei prime opinii, decretele Preşedintelui au caracter individualAstfel, potrivit unei prime opinii, decretele Preşedintelui au caracter individual..Într-o altă opinie, decretele Preşedintelui pot avea atât caracter normativ cât şi caracter individualÎntr-o altă opinie, decretele Preşedintelui pot avea atât caracter normativ cât şi caracter individual ..Argumentul adus de Profesorul Ion Deleanu, la a cărui opinie ne raliem, au în vedere decretele privind luarea măsurilor de Argumentul adus de Profesorul Ion Deleanu, la a cărui opinie ne raliem, au în vedere decretele privind luarea măsurilor de

respingere a unei agresiuni, cele prin care se instituie starea de asediu sau starea de urgenţă, care au respingere a unei agresiuni, cele prin care se instituie starea de asediu sau starea de urgenţă, care au un caracter un caracter incontestabil normativ. incontestabil normativ. Aceasta deoarece ele Aceasta deoarece ele vizează categorii largi de subiecte, iar dispoziţiile pe care le conţin sunt de vizează categorii largi de subiecte, iar dispoziţiile pe care le conţin sunt de aplicaţie repetată.aplicaţie repetată.

Regimul juridic al decretelor PreşedinteluiRegimul juridic al decretelor Preşedintelui

Considerăm că regimul juridic al decretelor Preşedintelui include următoarele dimensiuniConsiderăm că regimul juridic al decretelor Preşedintelui include următoarele dimensiuni ::1)1) Sunt acte administrative, adică manifestări de voinţă cu caracter unilateral, făcute cu scopul de a aduce unele modificări în Sunt acte administrative, adică manifestări de voinţă cu caracter unilateral, făcute cu scopul de a aduce unele modificări în

realitatea juridică existentă, în regim de putere publică.realitatea juridică existentă, în regim de putere publică.2)2) Articolul 100 instituieArticolul 100 instituie contrasemnarea unora dintre decretele Preşedintelui de către primul ministru. contrasemnarea unora dintre decretele Preşedintelui de către primul ministru. 3)3) Obligativitatea publicării în Monitorul Oficial a decretului Preşedintelui, în caz contrar intervenind cea mai drastică Obligativitatea publicării în Monitorul Oficial a decretului Preşedintelui, în caz contrar intervenind cea mai drastică

sancţiune, şi anume inexistenţa actului.sancţiune, şi anume inexistenţa actului.4)4) Decretele Preşedintelui sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instanţele de contencios administrativ.Decretele Preşedintelui sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instanţele de contencios administrativ.

RĂSPUNDEREA PREŞEDINTELUI RĂSPUNDEREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEIROMÂNIEI

A)A) Cadrul constituţional al răspunderii Preşedintelui RomânieiCadrul constituţional al răspunderii Preşedintelui RomânieiActuala lege fundamentală a României consacră două texte exprese răspunderii şefului de stat: articolul 96, care instituieActuala lege fundamentală a României consacră două texte exprese răspunderii şefului de stat: articolul 96, care instituie răspunderea penală a Preşedintelui, sub forma punerii sub acuzare, şi articolul 95 consacrat suspendării din funcţie a răspunderea penală a Preşedintelui, sub forma punerii sub acuzare, şi articolul 95 consacrat suspendării din funcţie a şefului de stat, calificată de unii autori ca răspundere politică sau administrativ disciplinară a Preşedinteluişefului de stat, calificată de unii autori ca răspundere politică sau administrativ disciplinară a Preşedintelui ..

a)a) Răspunderea penală, reglementată de articolul 96 din ConstituţieRăspunderea penală, reglementată de articolul 96 din Constituţie..b)b) Răspundere politică, sau administrativ disciplinară, sub forma suspendării din funcţie, prevăzută de articolul 95 din Răspundere politică, sau administrativ disciplinară, sub forma suspendării din funcţie, prevăzută de articolul 95 din

prezenta lege fundamentală.prezenta lege fundamentală.

c)c) Răspunderea administrativ patrimonială, rezultată din coroborarea art.126 alin. (6) şi 52 din Constituţie, raportate la Răspunderea administrativ patrimonială, rezultată din coroborarea art.126 alin. (6) şi 52 din Constituţie, raportate la Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

d) d) Răspunderea care îi revine în regim de drept comun, ca simplu cetăţean, şi care este fundamentată pe principiile Răspunderea care îi revine în regim de drept comun, ca simplu cetăţean, şi care este fundamentată pe principiile constituţionale privind constituţionale privind egalitatea tuturor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări,egalitatea tuturor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări, coroborat coroborat cu acela că cu acela că nimeni nu este mai presus de lege,nimeni nu este mai presus de lege, precum şi din îndatorirea fundamentală instituită prin articolul 1 (5), precum şi din îndatorirea fundamentală instituită prin articolul 1 (5), privind privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.

B)B) Răspunderea politică a Preşedintelui RomânieiRăspunderea politică a Preşedintelui României

În ceea ce priveşte regimul procedural aplicabil, intervenţia acestei forme de răspundere implică parcurgereaÎn ceea ce priveşte regimul procedural aplicabil, intervenţia acestei forme de răspundere implică parcurgerea următoarelor următoarelor faze:faze:

a)a) declanşarea procedurii de suspendare, realizată de o treime din numărul parlamentarilor. declanşarea procedurii de suspendare, realizată de o treime din numărul parlamentarilor.

Lista se depune la Secretariatul General al Camerei care este preponderent reprezentată printre iniţiatori şi care are Lista se depune la Secretariatul General al Camerei care este preponderent reprezentată printre iniţiatori şi care are obligaţia să o aducă la cunoştinţa şi a celeilalte Camere.obligaţia să o aducă la cunoştinţa şi a celeilalte Camere.b) Comunicarea în mod neîntârziat a propunerii de suspendare Preşedintelui României.b) Comunicarea în mod neîntârziat a propunerii de suspendare Preşedintelui României.

Acest lucru se impune deoarece Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele care i se impută,Acest lucru se impune deoarece Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele care i se impută, înţelegând, din modul în care este formulat textul, că nu este obligat să facă acest lucru.înţelegând, din modul în care este formulat textul, că nu este obligat să facă acest lucru.c) Sesizarea Curţii Constituţionale, pentru ca aceasta să emită avizul consultativ prevăzut de articolul 95 (1) coroboratc) Sesizarea Curţii Constituţionale, pentru ca aceasta să emită avizul consultativ prevăzut de articolul 95 (1) coroborat cu art. 146 litera “h” din Constituţie.cu art. 146 litera “h” din Constituţie.d) Discutarea propunerii de suspendare, după primirea avizului Curţii Constituţionale.d) Discutarea propunerii de suspendare, după primirea avizului Curţii Constituţionale.

Avizul va trebui să fie comunicat şi Preşedintelui, care va putea da explicaţii atât Parlamentului, cât şi Avizul va trebui să fie comunicat şi Preşedintelui, care va putea da explicaţii atât Parlamentului, cât şi Curţii Constituţionale pentru faptele care i se impută.Curţii Constituţionale pentru faptele care i se impută.

Parlamentul votează cu majoritate simplă, în şedinţa comună a celor două Camere.Parlamentul votează cu majoritate simplă, în şedinţa comună a celor două Camere.e) Consecinţele votării propunerii de suspendare constau în instaurarea stării de interimat, deci întreruperea exercităriie) Consecinţele votării propunerii de suspendare constau în instaurarea stării de interimat, deci întreruperea exercitării mandatului Preşedintelui, având astfel aplicabilitate articolul 98 din Constituţie.mandatului Preşedintelui, având astfel aplicabilitate articolul 98 din Constituţie.f) Referendumul se organizează, potrivit art.95 alin.(3), în termen de 30 de zile de la aprobarea propunerii de suspendaref) Referendumul se organizează, potrivit art.95 alin.(3), în termen de 30 de zile de la aprobarea propunerii de suspendare de către cele două Camere ale Parlamentului.de către cele două Camere ale Parlamentului.

Răspunderea penală a Preşedintelui Răspunderea penală a Preşedintelui RomânieiRomâniei

Natura juridică a faptei de înaltă trădareNatura juridică a faptei de înaltă trădareDe la principiul potrivit căruia Preşedintele se bucură de imunitate, pe durata exercitării mandatului său, se admite o excepţie.De la principiul potrivit căruia Preşedintele se bucură de imunitate, pe durata exercitării mandatului său, se admite o excepţie.

Sediul materiei îl reprezintă articolul 96 potrivit căruia Preşedintele poate fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare de Sediul materiei îl reprezintă articolul 96 potrivit căruia Preşedintele poate fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare de celecele

Camere ale Parlamentului, cu votul majorităţii de 2/3 din numărul total al parlamentarilor.Camere ale Parlamentului, cu votul majorităţii de 2/3 din numărul total al parlamentarilor.Împărtăşim calificarea faptei de înaltă trădare ca oÎmpărtăşim calificarea faptei de înaltă trădare ca o faptă având caracter complex, politic şi juridic faptă având caracter complex, politic şi juridic în acelaşi timp , care nu se în acelaşi timp , care nu sepoate confunda cu infracţiunea de trădare din Codul penal, însă susţinem necesitatea ca această faptă să-şi găsească consacrareapoate confunda cu infracţiunea de trădare din Codul penal, însă susţinem necesitatea ca această faptă să-şi găsească consacrareaîntr-o lege organică.într-o lege organică.

Faza politicăFaza politicăI. I. Declanşarea procedurii de punere sub acuzareDeclanşarea procedurii de punere sub acuzareII. Votarea cererii de punere sub acuzareII. Votarea cererii de punere sub acuzare

Faza judiciarăFaza judiciară 1. 1. Primirea sesizării formulate de Parlament Primirea sesizării formulate de Parlament 2. Judecarea Preşedintelui, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, această etapă putând avea, la rândul ei, două etape:2. Judecarea Preşedintelui, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, această etapă putând avea, la rândul ei, două etape:- judecata - judecata în fondîn fond, de către Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;, de către Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;- - judecata judecata în recursîn recurs, de către Secţiile Reunite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie., de către Secţiile Reunite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.3. Demiterea Preşedintelui, ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare.3. Demiterea Preşedintelui, ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare.

Institutia sefului de stat in diferite Institutia sefului de stat in diferite sisteme constitutionalesisteme constitutionale

1. 1. Sisteme constitutionale unde sefii de state detin si exercita roluri pur decorative, doar de reprezentare. Asemenea functii se Sisteme constitutionale unde sefii de state detin si exercita roluri pur decorative, doar de reprezentare. Asemenea functii se intalnesc de regula in monarhiile constitutionale unde sefii statului sunt desemnatiintalnesc de regula in monarhiile constitutionale unde sefii statului sunt desemnati

ereditar ca in Suedia, Anglia, Japonia, Belgia. De exemplu in Suedia si Japonia monarhii in calitatea lor de sefiereditar ca in Suedia, Anglia, Japonia, Belgia. De exemplu in Suedia si Japonia monarhii in calitatea lor de sefide state nu dispun de nici o putere, nu iau decizii, nu participa la luarea deciziilor, nu desemneaza, nu revocade state nu dispun de nici o putere, nu iau decizii, nu participa la luarea deciziilor, nu desemneaza, nu revocaministri, demnitari. Functiile lor sunt eminamente reprezentative si acestea limitate.ministri, demnitari. Functiile lor sunt eminamente reprezentative si acestea limitate.In Japonia atributiile imparatului tin mai mult de domeniul culturii decat de cel politic. In Marea Britanie regina are functia deIn Japonia atributiile imparatului tin mai mult de domeniul culturii decat de cel politic. In Marea Britanie regina are functia dereprezentare a statului si de transmitere a mesajului adresat parlamentului la constituirea acestuia si la inceputul fiecarei legislaturi. reprezentare a statului si de transmitere a mesajului adresat parlamentului la constituirea acestuia si la inceputul fiecarei legislaturi. In aceasta tara, limitarea prerogativelor sefului statului a mers si mai departe, incat acesta chiar daca prin constitutie detineIn aceasta tara, limitarea prerogativelor sefului statului a mers si mai departe, incat acesta chiar daca prin constitutie detineprerogativa promulgarii legii, regina nu s-a mai folosit de aceasta dispozitie din 1707.prerogativa promulgarii legii, regina nu s-a mai folosit de aceasta dispozitie din 1707.

Functia de reprezentare a statului o intalnim si in sistemele constitutionale, unde institutia sefului statului este exercitata Functia de reprezentare a statului o intalnim si in sistemele constitutionale, unde institutia sefului statului este exercitata ddee presedinte. Asa este situatia in Italia, Israel, Grecia, Germania, de regula acolo unde presedintii sunt desemnati fie de parlament, presedinte. Asa este situatia in Italia, Israel, Grecia, Germania, de regula acolo unde presedintii sunt desemnati fie de parlament, fie de colegiile electorale. In aceste cazuri, ei se afla sub un permanent control al legislativului avand un rol strict de reprezentarefie de colegiile electorale. In aceste cazuri, ei se afla sub un permanent control al legislativului avand un rol strict de reprezentarea statului.a statului.2. Sisteme constitutionale unde institutia sefului statului se afla la intersectia executivului2. Sisteme constitutionale unde institutia sefului statului se afla la intersectia executivului si legislativului, rolul acestuia fiindsi legislativului, rolul acestuia fiindde a asigura un echilibru intre cele doua institutii ale statului, de a limita tendinta uneia dintre ele de a acumulade a asigura un echilibru intre cele doua institutii ale statului, de a limita tendinta uneia dintre ele de a acumulaun surplus de functii si de atributii in detrimentul celeilalte. Sunt asa numitele sistemeun surplus de functii si de atributii in detrimentul celeilalte. Sunt asa numitele sistemesemiprezidentiale-parlamentare.semiprezidentiale-parlamentare.Din aceste considerente, seful statului a fost inzestrat cu atributii si prerogative atat in domeniul executivului, Din aceste considerente, seful statului a fost inzestrat cu atributii si prerogative atat in domeniul executivului, cat si al legislativului. (Exemplu executive: reprezentarea statului; desemnarea primului-ministru si a altorcat si al legislativului. (Exemplu executive: reprezentarea statului; desemnarea primului-ministru si a altordemnitari; prezidarea sedintelor guvernului). Legislative: promulgarea legii; dizolvarea parlamentului).demnitari; prezidarea sedintelor guvernului). Legislative: promulgarea legii; dizolvarea parlamentului).Insa toate aceste prerogative si atribute sunt controlate, impartite fie cu executivul, fie cu legislativul, depinde, Insa toate aceste prerogative si atribute sunt controlate, impartite fie cu executivul, fie cu legislativul, depinde, de domeniul apartinator functiei. Asemenea situatii se intalnesc in Maroc, Algeria, dar mai ales in fostele taride domeniul apartinator functiei. Asemenea situatii se intalnesc in Maroc, Algeria, dar mai ales in fostele taricomuniste din Europa centrala si rasariteana. comuniste din Europa centrala si rasariteana.

3. Sisteme constitutionale unde seful statului detine multiple si diverse prerogative executive si legislative, fapt ce-l situeaza pe o3. Sisteme constitutionale unde seful statului detine multiple si diverse prerogative executive si legislative, fapt ce-l situeaza pe opozitie privilegiata in stat si societate, egala sau aproape egala cu cea a institutie parlamentare. Cele mai relevante asemenea pozitie privilegiata in stat si societate, egala sau aproape egala cu cea a institutie parlamentare. Cele mai relevante asemenea sisteme sunt din S.U.A., Rusia, Franta, Indonezia, etc.sisteme sunt din S.U.A., Rusia, Franta, Indonezia, etc.

In Statele Unite presedintele este si seful executivului, el detine si exercita prerogativele unui prim-ministru, cum ar fi In Statele Unite presedintele este si seful executivului, el detine si exercita prerogativele unui prim-ministru, cum ar fi formarea echipei guvernamentale, numirea celorlalti demnitari in stat, a ambasadorilor, judecatorilor la Curtea Suprema, formarea echipei guvernamentale, numirea celorlalti demnitari in stat, a ambasadorilor, judecatorilor la Curtea Suprema, reprezentarea statului, incheierea tratatelor, seful suprem al armatei, declararea starii de razboi si pace. Importante prerogativereprezentarea statului, incheierea tratatelor, seful suprem al armatei, declararea starii de razboi si pace. Importante prerogativedetine presedintele S.U.A. si in domeniul legislativ, initiativa legislativa, dreptul de veto asupra legilor emise de parlament, detine presedintele S.U.A. si in domeniul legislativ, initiativa legislativa, dreptul de veto asupra legilor emise de parlament, promulgarea legii, etc.promulgarea legii, etc.

Practic in S.U.A., institutia prezidentiala se contopeste cu cea executiva, fiind foarte greu de facut o delimitare intre acesteaPractic in S.U.A., institutia prezidentiala se contopeste cu cea executiva, fiind foarte greu de facut o delimitare intre acesteadoua. In aceasta societate puterea suprema este detinuta de doua componente: presedintele si guvernul, pe de o parte si Congresul, doua. In aceasta societate puterea suprema este detinuta de doua componente: presedintele si guvernul, pe de o parte si Congresul, de cealalta parte.de cealalta parte.

O situatie apropriata o intalnim si in Franta, unde presedintele prin prerogativele si atributele conferite de Constitutie, faceO situatie apropriata o intalnim si in Franta, unde presedintele prin prerogativele si atributele conferite de Constitutie, facedin institutia sefului statului un adevarat arbitru in buna si normala functionare a puterilor publice. Seful statului este in aceastadin institutia sefului statului un adevarat arbitru in buna si normala functionare a puterilor publice. Seful statului este in aceastasocietate garantul independentei, suveranitatii si integritatii nationale, al respectarii acordurilor internationale semnate de Franta.societate garantul independentei, suveranitatii si integritatii nationale, al respectarii acordurilor internationale semnate de Franta.

Presedintele numeste si revoca pe primul-ministru si ministrii, prezideaza sedintele Consiliului de Ministri, contrasemneazaPresedintele numeste si revoca pe primul-ministru si ministrii, prezideaza sedintele Consiliului de Ministri, contrasemneazaordinele si decretele emise de guvern, numeste demnitari civili si militari in stat, etc. Alaturi de aceste atribute executive, el detineordinele si decretele emise de guvern, numeste demnitari civili si militari in stat, etc. Alaturi de aceste atribute executive, el detinesi importante prerogative legislative ca: initiativa legislativa, promulgarea legii, poate dizolva in caz de criza majora, Adunareasi importante prerogative legislative ca: initiativa legislativa, promulgarea legii, poate dizolva in caz de criza majora, Adunareanationala.nationala.

Si in societatea ruseasca post revolutionara institutia sefului statului reprezinta prin presedintele ei, o importanta putere inSi in societatea ruseasca post revolutionara institutia sefului statului reprezinta prin presedintele ei, o importanta putere instat. Pe langa atributele de reprezentare a statului, presedintele are un rol decisiv in numirea si revocarea primului -ministru, iarstat. Pe langa atributele de reprezentare a statului, presedintele are un rol decisiv in numirea si revocarea primului -ministru, iarprin intermediul lui a celorlalti membri ai guvernului. In anumite situatii, poate dizolva Duma de stat - parlamentul. Situatii dintreprin intermediul lui a celorlalti membri ai guvernului. In anumite situatii, poate dizolva Duma de stat - parlamentul. Situatii dintreacestea tin de numirea primului-ministru si acceptarea lui de forul legislativ. Daca Duma refuza prin vot de trei ori primul-ministruacestea tin de numirea primului-ministru si acceptarea lui de forul legislativ. Daca Duma refuza prin vot de trei ori primul-ministrupropus de presedinte, aceasta poate fi dizolvata de seful statului.propus de presedinte, aceasta poate fi dizolvata de seful statului.

Prin prerogativele si atributiile executive si legislative detinute, institutia sefului statului din Rusia se apropie de cea dinPrin prerogativele si atributiile executive si legislative detinute, institutia sefului statului din Rusia se apropie de cea dinFranta.Franta.

Preşedinţi ai Republicii francezePreşedinţi ai Republicii francezeA Doua RepublicăA Doua Republică Louis-Napoléon Bonaparte, 1848-1851Louis-Napoléon Bonaparte, 1848-1851

A Treia RepublicăA Treia Republică oo Adolphe Thiers, 1871-1873 Adolphe Thiers, 1871-1873 oo Patrice Edme, Comte de MacMahon, 1873-1879 Patrice Edme, Comte de MacMahon, 1873-1879 oo Jules Grévy, 1879-1887 Jules Grévy, 1879-1887 oo Marie François Sadi-Carnot, 1887-1894 Marie François Sadi-Carnot, 1887-1894 oo Jean Casimir-Périer, 1894-1895 Jean Casimir-Périer, 1894-1895 oo Félix Faure, 1895-1899 Félix Faure, 1895-1899 oo Emile Loubet, 1899-1906 Emile Loubet, 1899-1906 oo Armand Fallières, 1906-1913 Armand Fallières, 1906-1913 oo Raymond Poincaré, 1913-1920 Raymond Poincaré, 1913-1920 oo Paul Deschanel, februarie 1920 - septembrie 1920 Paul Deschanel, februarie 1920 - septembrie 1920 oo Alexandre Millerand, 1920-1924 Alexandre Millerand, 1920-1924 oo Gaston Doumergue, 1924-1931 Gaston Doumergue, 1924-1931 oo Paul Doumer, 1931-1932 Paul Doumer, 1931-1932 oo Albert Lebrun, 1932-1940 Albert Lebrun, 1932-1940

Regimul de la VichyRegimul de la Vichy

Henri Philippe Pétain („Şef de Stat“ şi nu preşedinte)Henri Philippe Pétain („Şef de Stat“ şi nu preşedinte)

Guvernări provizoriiGuvernări provizorii oo Charles de Gaulle, 1944-1946 Charles de Gaulle, 1944-1946

oo Félix Gouin, Georges Bidault şi Léon Blum, 1946-1947Félix Gouin, Georges Bidault şi Léon Blum, 1946-1947

A Patra Republică A Patra Republică oo Vincent Auriol, 1947-1954 Vincent Auriol, 1947-1954

oo René Coty, 1954-1959René Coty, 1954-1959

A Cincea RepublicăA Cincea Republică oo Charles de Gaulle, 1959-1969 Charles de Gaulle, 1959-1969 oo Georges Pompidou, 1969-1974 Georges Pompidou, 1969-1974 oo Valéry Giscard d'Estaing, 1974-1981 Valéry Giscard d'Estaing, 1974-1981 oo François Mitterrand, 1981-1995 François Mitterrand, 1981-1995 oo Jacques Chirac, 1995-2007 Jacques Chirac, 1995-2007 oo Nicolas Sarkozy, 2007-prezentNicolas Sarkozy, 2007-prezent

Preşedinţii Statelor Unite ale AmericiiPreşedinţii Statelor Unite ale Americii 1. George Washington (30 aprilie 1789- 4 martie 1797)1. George Washington (30 aprilie 1789- 4 martie 1797) 2. John Adams (4 martie 1797 - 4 martie 1801)2. John Adams (4 martie 1797 - 4 martie 1801) 3. Thomas Jefferson (4 martie 1801 - 4 martie 1809)3. Thomas Jefferson (4 martie 1801 - 4 martie 1809) 4. James Madison (4 martie 1809 - 4 martie 1817)4. James Madison (4 martie 1809 - 4 martie 1817) 5. James Monroe (4 martie 1817 - 4 martie 1825)5. James Monroe (4 martie 1817 - 4 martie 1825) 6. John Quincy Adams (4 martie 1825 - 4 martie 1829)6. John Quincy Adams (4 martie 1825 - 4 martie 1829) 7. Andrew Jackson (4 martie 1829 - 4 martie 1837)7. Andrew Jackson (4 martie 1829 - 4 martie 1837) 8. Martin Van Buren (4 martie 1837 - 4 martie 1841)8. Martin Van Buren (4 martie 1837 - 4 martie 1841) 9. William H. Harrison (4 martie 1841 - 4 aprilie 1841)9. William H. Harrison (4 martie 1841 - 4 aprilie 1841)10. John Tyler (4 aprilie 1841 - 4 martie 1845)10. John Tyler (4 aprilie 1841 - 4 martie 1845)11.11. James K. Polk (4 martie 1845 - 4 martie 1849)James K. Polk (4 martie 1845 - 4 martie 1849)12. Zachary Taylor (4 martie 1849 - 9 iulie 1850)12. Zachary Taylor (4 martie 1849 - 9 iulie 1850)13.13. Millard Fillmore (9 iulie 1850 - 4 martie 1853)Millard Fillmore (9 iulie 1850 - 4 martie 1853)14.14. Franklin Pierce (4 martie 1853 - 4 martie 1857)Franklin Pierce (4 martie 1853 - 4 martie 1857)15.15. James Buchanan (4 martie 1857- 4 martie 1861)James Buchanan (4 martie 1857- 4 martie 1861)16.16. Abraham Lincoln (4 martie 1861 - 15 aprilie 1865)Abraham Lincoln (4 martie 1861 - 15 aprilie 1865)17.17. Andrew Johnson (15 aprilie 1865 - 4 martie 1869)Andrew Johnson (15 aprilie 1865 - 4 martie 1869)18.18. Ulysses S. Grant (4 martie 1869 - 4 martie 1877)Ulysses S. Grant (4 martie 1869 - 4 martie 1877)19.19. Rutherford B. Hayes (4 martie 1877 - 4 martie 1881) Rutherford B. Hayes (4 martie 1877 - 4 martie 1881)20.20. James Abram Garfield (4 martie 1881 - 19 septembrie 1881)James Abram Garfield (4 martie 1881 - 19 septembrie 1881)21.21.Chester A. Arthur (19 septembrie 1881 - 4 martie 1885Chester A. Arthur (19 septembrie 1881 - 4 martie 1885

22.22. Grover Cleveland (4 martie 1885 - 4 martie 1889)Grover Cleveland (4 martie 1885 - 4 martie 1889)23.23. Benjamin Harrison (4 martie 1889 - 4 martie 1893)Benjamin Harrison (4 martie 1889 - 4 martie 1893)24.24. Grover Cleveland (4 martie 1893 - 4 martie 1897)Grover Cleveland (4 martie 1893 - 4 martie 1897)25.25. William McKinley (4 martie 1897 - 14 septembrie 1901)William McKinley (4 martie 1897 - 14 septembrie 1901)26.26. Theodore Roosevelt (14 septembrie 1901 - 4 martie 1909)Theodore Roosevelt (14 septembrie 1901 - 4 martie 1909)27.27. William H. Taft (4 martie 1909 - 4 martie 1913) William H. Taft (4 martie 1909 - 4 martie 1913)28.28. Woodrow Wilson (4 martie 1913 - 4 martie 1921) Woodrow Wilson (4 martie 1913 - 4 martie 1921)29.29. Warren Gamaliel Harding (4 martie 1921 - 2 august 1923) Warren Gamaliel Harding (4 martie 1921 - 2 august 1923)30.30. Calvin Coolidge (2 august 1923 - 4 martie 1929) Calvin Coolidge (2 august 1923 - 4 martie 1929)31.31. Herbert Hoover (4 martie 1929 - 4 martie 1933)Herbert Hoover (4 martie 1929 - 4 martie 1933)32.32. Franklin D. Roosevelt (4 martie 1933 - 12 aprilie 1945)Franklin D. Roosevelt (4 martie 1933 - 12 aprilie 1945)33.33. Harry S. Truman (12 aprilie 1945 - 20 ianuarie 1953)Harry S. Truman (12 aprilie 1945 - 20 ianuarie 1953)34.34. Dwight D. Eisenhower (20 ianuarie 1953 - 20 ianuarie 1961)Dwight D. Eisenhower (20 ianuarie 1953 - 20 ianuarie 1961)35.35. John F. Kennedy (20 ianuarie 1961 - 22 noiembrie 1963)John F. Kennedy (20 ianuarie 1961 - 22 noiembrie 1963)36.36. Lyndon B. Johnson (22 noiembrie 1963 - 20 ianuarie 1969)Lyndon B. Johnson (22 noiembrie 1963 - 20 ianuarie 1969)37.37. Richard Nixon (20 ianuarie 1969 - 9 august 1974)Richard Nixon (20 ianuarie 1969 - 9 august 1974)38.38. Gerald Ford (9 august 1974 - 20 ianuarie 1977)Gerald Ford (9 august 1974 - 20 ianuarie 1977)39.39. Jimmy Carter (20 ianuarie 1977 - 20 ianuarie 1981)Jimmy Carter (20 ianuarie 1977 - 20 ianuarie 1981)40.40. Ronald Reagan (20 ianuarie 1981 - 20 ianuarie 1989)Ronald Reagan (20 ianuarie 1981 - 20 ianuarie 1989)41.41. George H. W. Bush (20 ianuarie 1989 - 20 ianuarie 1993)George H. W. Bush (20 ianuarie 1989 - 20 ianuarie 1993)42.42. Bill Clinton (20 ianuarie 1993 - 20 ianuarie 2001)Bill Clinton (20 ianuarie 1993 - 20 ianuarie 2001)43.43. George W. Bush (20 ianuarie 2001 - Mandatul expiră la 20 ianuarie 2005/ 2004 - 2008)George W. Bush (20 ianuarie 2001 - Mandatul expiră la 20 ianuarie 2005/ 2004 - 2008)44.44. Barack Obama (2008 – 2012; 2012 – 2016)Barack Obama (2008 – 2012; 2012 – 2016)