UNIVERSITATEA MIHAIL KOGĂLNICENU IAŞIFacultatea de Drept

Master Dreptul Administraţiei Publice Locale

ALEGEREA ŞI STATUTUL CONSILIULUI JUDEŢEAN

MASTERAND: MUSTEAŢĂ (APOSTOL) E. ALINAMASTER DAL

-2010-

Cuprins

1. Consiliul Judetean. Statutul constitutional al Consiliului Judetean....3

2. Raporturile dintre autoritătile locale si cele judetene.........................4

3. Constituirea Consiliului Judetean si componenta sa..........................5

4. Atributiile Consiliului Judetean..........................................................6

5. Functionarea si mandatul Consiliului Judetean..................................8

6. Actele Consiliului Judetean si ale Presedintelui său...........................9

7. Răspunderea Consiliului Judetean....................................................10

8. Serviciile Publice ale Consiliului Judetean.......................................11

9. Presedintele si Vicepresedintele Consiliului Judetean......................12

10.Concluzie...........................................................................................16

11.Bibliografie........................................................................................17

1. Consiliul Judetean. Statutul constitutional al Consiliului Judetean

În Articolul 122 din Constitutia României este reglementat Consiliul Judetean, autoritate

a administratiei publice, constituită la nivel intermediar respectiv la nivelul judetului. Verginia

Vedinas ne atrage atentia asupra faptului că trebuie să "semnalăm tehnica diferită de

reglementare a autoritătilor administratiei publice locale constituite la nivelul de bază (comună,

oras) si la cel intermediar (judet). Astfel, pentru nivelul de bază, constituantul consacră

reglementări atât pentru autoritatile deliberative (Consiliul Local), cât si pentru autoritătile

executive (Primarul). În schimb, pentru nivelul intermediar, legea fundamentală vine cu

reglementări numai pentru autoritatea deliberativă, respectiv Consiliul Judetean. Rolul executiv la

nivelul administratiei judetene îl are Presedintele Consiliului Judetean, despre care, până la

3

revizuirea din 2003, nu exista nicio dispozitie care să-l prevadă. Abia în 2003 el a fost consacrat,

însă nu în articolul ce reglementează Consiliul Judetean, ci în cel care reglementează Prefectul"1.

Avem în vedere Articolul 123, alin. (4), care prevede că "între Prefect, pe de o parte, Consiliile

Locale si Primari, precum si Consiliile Judetene si presedintii acestora, pe de altă parte, nu

există raporturi de subordonare."

Potrivit textului constitutional, "Consiliul Judetean este autoritatea administratiei

publice pentru coordonarea activitătii consiliilor comunale si orăsenesti, în vederea

realizării serviciilor publice de interes judetean"2. Articolul 22 din Legea nr. 215/2001, astfel

cum a fost el modificat prin Legea nr. 286/2006, reia, într-o formulare aproape identică, textul

constitutional precitat. Din interpretarea acestui text, rezultă următoarele "elemente ale

statutului constitutional si legal al Consiliului Judetean:

a) este o autoritate a administratiei publice locale, o autoritate a autonomiei locale;

b) un al doilea element al acestui statut priveste rolul Consiliului Judetean, acela de a

coordona activitatea consiliilor comunale si orăsenesti;

c) un ultim element priveste finalitatea coordonării, si anume: realizarea serviciilor

publice de interes judetean. Constatăm astfel că, în vreme ce Consiliul Local (comunal,

orăsenesc si municipal) dispune de plenitudinea de competentă în solutionarea problemelor

de interes local, Consiliul Judetean are atributii restrânse, care se limitează la coordonarea

activitătii Consiliilor Locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judetean" 3.

După cum s-a subliniat deja în doctrină, legiuitorul constituant din 1991 "a pus accent pe

autonomia comunelor si oraselor, rezervând autoritătii judetene alese doar un rol coordonator"4.

Prin cel de-al doilea alineat al Articolului 122 din Constitutie se stabileste modul de alegere si

functionare a Consiliului Judetean. Este vorba de Legea nr. 215/2001 a Administratiei Publice

Locale, dar si de Legea nr. 67/2004 pentru alegerea Autoritătilor Administratiei Publice Locale.

Trebuie precizat faptul că, în România, în perioada de elaborare a Constitutiei din 1991, în

cadrul Adunării Constituante s-a pus problema necesitătii consacrării a două niveluri

intermediare, astfel că, pe lângă comună, ca unitate administrativă de bază si judet, se consacră si

al doilea nivel- al plaselor care au existat în istoria tării noastre. Propunerea a fost argumentata

1 VERGINIA VEDINAŞ, Drept Administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, pag. 379.2 CONSTITUŢIA ROMÂNIEI, Art. 122, alin. (1).3 EUGEN POPA, Drept Administrativ, Ed. Servo-Sat, Arad, 2000, pag. 42.4 ANTONIE IORGOVAN în MIHAI CONSTANTINESCU, ION DELEANU, ANTONIE IORGOVAN, IOAN MURARU, FLORIN VASILESCU, IOAN VIDA, Constituţia României comentată şi adnotată, Regia Autonomă Monitorul Oficial, 1992, pag. 273.

4

prin faptul că "în multe judete, cu foarte multe comune, cu teritorii foarte întinse, este greu să

administrezi"5, propunere care nu a fost acceptată.

2. Raporturile dintre autoritătile locale si cele judetene

Conform unor autori consacrati, precum: Liviu Giurgiu, Aurel Segărceanu si Costin Horia

Rogoveanu, "între autoritătile constituite la nivel local si cele de la nivel judetean nu există

raporturi de subordonare. Legea numărul 215/2001- Legea Administratiei Publice Locale-

prevede că raporturile dintre autoritătile administratiei publice locale din comune, orase si

municipii si autoritătile administratiei publice de la nivel judetean se bazează pe principiile

autonomiei, legalitătii, responsabilitătii, cooperării si solidaritătii, în rezolvarea

problemelor întregului judet".6

3. Constituirea Consiliului Judetean si componenta sa

Articolul 87, alineatul 2 din Legea Administratiei Publice Locale stipulează următorul

fapt: "Consilul Judetean este compus din consilieri judeteni, alesi prin vot universal, egal,

direct, secret si liber exprimat, în conditiile legii".

Autorul Gheorghe Iancu explică trăsăturile votului:

"Universalitatea votului reprezintă acea caracteristică a votului, potrivit căreia toti

cetătenii români au dreptul de a vota, dacă sunt îndeplinite conditiile constitutionale si legale.

Egalitatea votului derivă din principiul constitutional al egalitătii tuturor în fata legii si a

autoritătilor publice, consacrat de articolul 16 din legea fundamentală.

Caracterul direct al votului semnifică trăsătura constitutională a acestuia, care presupune

că alegătorul poate si trebuie să îsi exprime optiunea sa personală si nu prin intermediari sau

reprezentanti.

Caracterul secret exprimă trăsătura constitutională a votului care dă posibilitatea

alegătorului de a-si exprima optiunea sa cu privire la candidatii propusi pe liste, fără ca această

optiune să fie cunoscută de altii sau supusă vreunei presiuni.

Ultimul caracter, cel liber exprimat al votului, evocă faptul că alegătorul nu este supus

niciunei constrângeri, că el are posibilitatea de a-si manifesta sau nu optiunea pentru o anumită

listă de candidati sau un anumit candidat. "

5 DUMITRU TEACI, Geneza Constituţiei. Lucrările Adunării Constituante, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Bucureşti, 1998, pag. 557.6 LIVIU GIURGIU, AUREL SEGĂRCEANU, COSTIN HORIA ROGOVEANU, Drept Administrativ, Ediţia a II-a, Editura Sylvi, Bucureşti, 2001, pag. 43.

5

Cum am precizat deja, textul constitutional trimite la o lege, prin care să se stabilească

modul de alegere si functionare a Consiliului Judetean, fără a preciza dacă va fi vorba despre

sistemul alegerilor directe sau al celor indirecte. Initial, în baza Legii nr. 70/1991 a Alegerilor

Locale,7 Consiliul Judetean se alegea în mod indirect, însă, în urma modificărilor aduse acestei

legi, prin Legea nr. 25/1996,8 s-a trecut la sistemul alegerii directe a Consiliului Judetean,

sistem care este mentinut si prin actuala Lege nr. 67/2004 pentru Alegerea Autoritătilor

Administratiei Publice Locale.

Legea Administratiei Publice Locale subliniază faptul că "numărul membrilor fiecărui

Consiliu Judetean se stabileste prin ordin al Prefectului, în functie de numărul locuitorilor

judetului, raportat de Institutul National de Statistică la data de 1 Ianuarie a anului în curs sau,

după caz, la data de 1 Iulie a anului care precedă alegerile, după cum urmează: "

Numărul locuitorilor judetului Numărul consilierilor

Până la 350.000 31

Între 350.001 – 500.000 33

Între 500.001 – 650.000 35

Peste 650.000 37

4. Atributiile Consiliului Judetean

Trebuie precizat că, "la fel ca si Consiliul Local, si Consiliul Judetean are o dublă

natură: de autoritate a autonomiei judetene si de autoritate a administratiei publice

judetene".9

Legea nr. 215/2001, în forma initială, nu continea o clasificare a atributiilor autoritătilor

administratiei publice locale si judetene. În forma în care a fost modificat prin Legea nr.

286/2006, articolul 104 din lege identifică mai multe categorii de atributii care revin

Consiliului Judetean:

7 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, Partea I, nr. 239, din 28 Noiembrie 1991.8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, Partea I, nr. 77, din 13 Aprilie 1996.9 ANTONIE IORGOVAN în MIHAI CONSTANTINESCU, ION DELEANU, ANTONIE IORGOVAN, IOAN MURARU, FLORIN VASILESCU, IOAN VIDA, op. cit., pag. 273;

6

a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al

Consiliului Judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale

societătilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean;

În exercitarea acestei atributii, Consiliul Judetean: alege, din rândul consilierilor judeteni,

un presedinte si doi vicepresedinti; hotărăste înfiintarea, desfiintarea, reorganizarea de institutii,

servicii publice, societăti comerciale de interes judetean, precum si reorganizarea regiilor

autonome de interes judetean, în conditiile legii; aprobă regulamentul de organizare si functionare

a Consiliului Judetean, organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si functionare

ale aparatului de specialitate, precum si ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si

ale societătilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean; exercită, în numele judetului,

toate drepturile si obligatiile corespunzătoare participatiilor detinute la societăti comerciale sau

regii autonome, în conditiile legii; numeste, sanctionează si dispune suspendarea, modificarea si

încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în conditiile legii, pentru

conducătorii institutiilor si serviciilor publice de interes judetean.

b) atributii privind dezvoltarea economico-socială a judetului;

Consiliul Judetean aprobă, la propunerea Presedintelui său, bugetul propriu al judetului,

virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de încheiere a exercitiului

bugetar; aprobă, la propunerea Presedintelui său, contractarea si/sau garantarea împrumuturilor,

precum si contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele

judetului, în conditiile legii; stabileste impozite si taxe judetene, în conditiile legii; adoptă

strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-socială si de mediu a judetului, pe baza

propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă si urmăreste, în cooperare cu

autoritătile administratiei publice locale comunale si orăsenesti interesate, măsurile necesare,

inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora; stabileste, pe baza avizului consiliilor

locale ale unitătilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare si amenajare a

teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistică generală a acestuia si a unitătilor

administrativ-teritoriale componente; urmăreste modul de utilizare a acestora, în cooperare cu

autoritătile administratiei publice locale comunale, orăsenesti sau municipale implicate; aprobă

documentatiile tehnico-economice pentru lucrările de investitii de interes judetean, în limitele si

în conditiile legii.

c) atributii privind gestionarea patrimoniului judetului;

7

Consiliul Judetean hotărăste darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor

proprietate publică a judetului, după caz, precum si a serviciilor publice de interes judetean, în

conditiile legii; hotărăste vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a

judetului, după caz, în conditiile legii; atribuie, în conditiile legii, denumiri de obiective de interes

judetean.

d) atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

În exercitarea atributiilor prevăzute, Consiliul Judetean asigură, potrivit competentelor

sale si în conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judetean,

privind: educatia, serviciile sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a

persoanelor vârstnice, a familiei si a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătatea,

cultura, tineretul, sportul, ordinea publică, situatiile de urgentă, protectia si refacerea mediului,

conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a

parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale; evidenţa persoanelor; podurile şi drumurile

publice; serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu

gaz metan; sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase; emite avizele, acordurile şi

autorizaţiile date în competenţa sa prin lege; acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile

legii, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, la cererea acestora.

e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională;

În exercitarea atribuţiilor prevăzute, Consiliul Judeţean: hotărăşte, în condiţiile legii,

cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din

societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau

proiecte de interes public judeţean; hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi

administrativ-teritoriale din alte ţări; hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte

unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii

naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării

unor interese commune.

În afara acestor categorii, Consiliul Judetean mai poate îndeplini si alte atributii

prevăzute de lege.

5. Functionarea Consiliului Judetean si mandatul său

8

Consiliul Judetean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit numai prin

lege organică si numai în caz de război sau catastrofă, exercitându-se de la data constituirii

până la declararea, ca legal constituit, a consiliului nou-ales.

Alegerea Consiliului Judetean, ca si a celui Local sau a Primarului, se face prin vot

universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Forma de lucru a Consiliului Judetean este sedinta, care are loc în fiecare lună. Trebuie

precizat faptul că anterior modificărilor aduse Legii nr. 215/2001, sedintele Consiliului Judetean

aveau loc o dată la două luni. După aceste modificări, realizate prin Legea nr. 286/2006, articolul

106 prevede caracterul lunar al acestor sedinte. În afara sedintelor ordinare, Consiliul

Judetean se poate întruni si în sedintă extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea

Presedintelui Consiliului sau a cel putin o treime din numărul consilierilor sau la solicitarea

Prefectului, adresată Presedintelui Consiliului Judetean. Articolul 106, alineatul 2 conditionează

aptitudinea Prefectului de a solicita Presedintelui Consiliului Judetean întrunirea în sedintă

extraordinară de existenta unor cazuri exceptionale, care necesită adoptarea de măsuri imediate

pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamitătilor, catastrofelor, incendiilor,

epidemiilor sau epizotiilor, precum si pentru apărarea ordinii si linistii publice. În cadrul

sedintelor extraordinare pot fi adoptate acte normative care să corespundă situatiilor exceptionale

care au atras întrunirea într-o asemenea sedintă, de regulă cu caracter temporar, inclusiv în

materie contraventională, sanctionatorie sau vizând subiectele de drept din zonele calamitate sau

supuse tulburărilor sociale.

Şedintele Consiliului Judetean sunt legal constituite în prezenta majoritătii consilierilor

judeteni în functie. Legea consacră caracterul obligatoriu al prezentei consilierilor judeteni la

sedinte, urmând ca, prin regulamentul de organizare si functionare să se stabilească situatiile în

care se consideră că absenta este temeinică, precum si sanctiunile care se pot dispune, în cazul în

care Consilierul Judetean absentează de la mai mult de două sedinte fără motive temeinice.

6. Actele Consiliului Judetean si ale Presedintelui Consiliului Judetean

Actele Consiliului Judetean sunt hotărârile. În urma modificărilor care au fost aduse

Legii nr. 215/2001 prin Legea nr. 286/2006, a fost introdus un nou capitol, numerotat capitolul

VI, cu denumirea "actele autoritătilor administratiei publice locale si comunicarea acestora".

Verginia Vedinaş a "criticat denumirea acestui capitol, care face referire numai la comunicare,

9

dat fiind faptul că operatiunea comunicării este specifică numai actelor administrative

individuale, pe când actele administrative normative se publică. În opinia noastră, ar fi fost

suficient ca denumirea să fie actele autoritătilor administratiei publice locale".10

Hotărârile Consiliului Judetean se comunică, în mod obligatoriu Prefectului, prin grija

secretarului judetului. Ele sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instantele

judecătoresti de contencios administrativ si controlului de legalitate al Prefectului. Hotărârile se

semnează de către Presedintele sau de Vicepresedintele care a condus sedinta, si se

contrasemnează de către secretar. Hotărârile Consiliului Judetean sunt acte administrative supuse

regimului juridic al actelor administrative, cu toate dimensiunile acestuia (caracter executoriu, se

bucură de prezumtiile de legalitate, autenticitate si veridicitate etc.), care pot avea atât caracter

normativ, cât si caracter individual. Regula în ceea ce priveste adoptarea hotarârilor Consiliului

Judetean este că ele se adoptă cu majoritatea simplă, adică majoritatea consilierilor prezenti.

Există si două exceptii, când legea prevede majorităti calificate, respectiv majoritatea

consilierilor în functie, si majoritatea de două treimi din numărul total al consilierilor în

functie, în cazul în care se adoptă bugetul local, contractarea de împrumuturi, stabilirea de

impozite si taxe, participarea la programe de dezvoltare judeteană, regională, zonală sau de

dezvoltare transfrontalieră, de organizare si dezvoltare urbanistică, de asociere cu alte autorităti

sau persoane fizice si juridice si cele care privesc patrimoniul.

Presedintele Consiliului Judetean, care, din punct de vedere al statutului său, este un

organ unipersonal si executiv al Consiliului Judetean, emite dispozitii, care pot avea atât

caracter normativ, cât si caracter individual. Aceste dispozitii devin executorii numai după ce

sunt aduse la cunostintă publică (cele normative), sau sunt comunicate persoanelor

interesate (cele individuale).

7. Răspunderea Consiliului Judeţean

7.1.Dizolvarea de drept.

Articolul 111 din Legea nr. 215/2001 prevede institutia dizolvării de drept a Consiliului

Judetean, în următoarele cazuri, care sunt comune celor în care are loc dizolvarea de drept a

Consiliului Local, conditii care au suferit modificări prin Legea nr 286/2006, după cum urmează:

a) Consiliul Judetean nu se întruneste timp de două ori consecutiv; în situatia în care, în

trei sedinte ordinare consecutive nu a adoptat nicio hotarâre;

b) În cazul în care numărul consilierilor s-a redus sub jumătate plus unul si nu se poate

completa prin supleanti.10 VERGINIA VEDINAŞ, Drept Administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2008, pag. 384.

10

Secretarul judetului sau orice persoană interesată va sesiza instanta de contencios

administrativ, cu privire la interventia cazului de dizolvare de drept. În cazul în care dizolvarea

priveste Consiliul Local, sesizarea poate fi adresată si de Primar sau Viceprimar, pe lângă

secretarul unitătii teritoriale sau orice persoană interesată. Instanta analizează situatia de fapt si se

pronuntă cu privire la dizolvarea Consiliului, printr-o hotărâre definitivă, care se comunică

Prefectului. Această procedură, care implică instanta de contencios administrativ, a fost

consacrată prin Legea nr. 286/2006. Anterior ei, dizolvarea se realiza prin hotarâre de Guvern, la

propunerea Prefectului. Până la constituirea noului Consiliu Judetean sau, după caz, a noului

Consiliu Local, problemele judetului vor fi rezolvate de secretarul unitătii administrativ-

teritoriale sau, după caz, de Presedinte.

7.2. Dizolvarea prin referendum.

Posibilitatea dizolvării prin referendum a Consiliului Judetean, ca si a celui Local, este

una din modificările de substantă pe care le aduce Legea nr. 286/2006, de modificare a Legii nr.

215/2001. Referendumul se organizează în conditiile legii ( este vorba despre Legea nr. 3/2000

privind organizarea si desfăsurarea evenimentului), ca urmare a cererii adresată Prefectului de cel

putin 25 % din numărul cetătenilor cu drept de vot înscrisi pe listele electorale ale judetului, sau,

în cazul dizolvării Consiliului Local, ale localitătii. Referendumul judetean, ca si cel local, se

organizează de către o comisie numită prin ordin al Prefectului, compusă dintr-un reprezentant al

Prefectului, un judecător, iar secretariatul este asigurat de institutia Prefectului. El este valabil

daca s-au prezentat la urne cel putin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept

de vot. Activitatea Consiliului Judetean, ca si a Consiliului Local, încetează dacă, în favoarea

dizolvării s-au pronuntat jumătate plus unu din numărul total al voturilor exprimate.

8. Serviciile Publice ale Consiliului Judetean

Romulus Iulian Gheorghiu subliniază faptul că "Legea Administratiei Publice Locale,

prin Articolul 59, litera b, conferă dreptul Consiliului Judetean de a organiza si conduce

Serviciile Publice Judetene si de a aproba regulamentul de functionare a acestora.

Ca urmare, Consiliul Judetean, în vederea realizării atributiilor sale, organizează servicii

publice. Serviciul Public e mijlocul prin care administratiunea isi exercită activitatea, după cum

11

îl definea profesorul Paul Negulescu. Aceste servicii sunt conduse de Consiliul Judetean, iar

activitatea lor se va desfăsura în baza regulamentului de functiune aprobat de acesta.

De remarcat e faptul că legea organică stabileste următorul lucru: Serviciile Publice

urmează a fi organizate potrivit specificului si nevoilor judetului, dar cu respectarea prevederilor

legale, si în limita mijloacelor financiare de care dispune Consiliul Judetean. În acest sens, putem

întelege aprobarea statutului personalului din Serviciile Publice, a organigramelor si a numărului

de personal.

Deci, serviciile publice ale Consiliului Judetean sunt acele compartimente functionale,

care realizează activitatea Consiliului, prin acte si operatiuni tehnico-materiale, si care nu au

competentă distinctă a Consiliului, în numele căruia actionează. De aceea, ele sunt subordonate

Consiliului Judetean, prin Presedintele acestuia, care numeste si eliberează personalul acestor

servicii:

Serviciul de evidentă informatizată a persoanei;

Serviciul de eliberare a pasapoartelor turistice;

Serviciul de eliberare a permiselor auto. "11

9. Presedintele si vicepresedintii Consiliului Judetean

Conform Legii Administratiei Publice Locale Consiliul judeţean alege dintre membrii săi

un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al

majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie. Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a

vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie,

la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcţie a preşedintelui

sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele şase luni ale mandatului

consiliului judeţean. Pe durata mandatului, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean

primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare

funcţiilor de preşedinte, respectiv de vicepreşedinte al consiliului judeţean, care reprezintă baza

de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial.

Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean nu beneficiază de sporul de vechime în muncă

şi nici de alte sporuri prevăzute de lege. Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în

specialitatea studiilor absolvite.

11 ROMULUS IULIAN GHEORGHIU, Drept administrativ, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag. 554.

12

Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice,

cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie. Preşedintele răspunde în

faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Aparatul de

specialitate al consiliului judeţean este subordonat preşedintelui acestuia. Funcţionarii din cadrul

aparatului de specialitate al consiliului judeţean se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile

legii.

Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii (Legea 286/2006,

articolul 104), următoarele categorii principale de atribuţii:

a) atributii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a

instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor comerciale şi regiilor

autonome de interes judeţean, si anume:

(1) întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi

funcţionare a acestuia, organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare

a aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi

ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

(2) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de

serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul

aparatului de specialitate al consiliului judeţean.

b) atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;

(1) conduce şedinţele consiliului judeţean şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi

desfăşurarea în bune condiţii a acestora;

(2) prezintă consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a

atribuţiilor sale şi a hotărârilor consiliului judeţean;

(3) propune consiliului judeţean numirea, sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de

serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor

şi serviciilor publice de interes judeţean

c) atribuţii privind bugetul propriu al judeţului;

(1) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

(2) întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le

supune spre aprobare consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;

(3) urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea

măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;

(4) iniţiază, cu aprobarea consiliului judeţean, negocieri pentru contractarea de

împrumuturi şi emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului.

13

d) atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi serviciile

publice;

(1) îndrumă metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, activităţile de stare

civilă şi autoritate tutelară desfăşurate în comune şi oraşe;

(2) poate acorda, fără plată, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, sprijin, asistenţă

tehnică, juridică şi de orice altă natură consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresă a

acestora.

e) atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean;

(1) coordonează realizarea serviciilor publice şi de utilitate publică de interes judeţean prestate

prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului judeţean sau prin intermediul

organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean;

(2) coordonează şi controlează organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică

de interes judeţean, înfiinţate de consiliul judeţean şi subordonate acestuia;

(3) coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii

judeţene.

f) alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.

În cazul suspendării preşedintelui, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre

vicepreşedinţi, desemnat de consiliul judeţean prin votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni

în funcţie.

În celelalte cazuri de absenţă a preşedintelui atribuţiile sale vor fi exercitate,în numele

acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte prin dispoziţie.

10. Concluzie

În concluzie, Consiliul Judetean, ca autoritate a Administratiei Publice, constituită la nivel

intermediar, respectiv la nivel de judet, coordonează activitatea consiliilor comunale si orăsenesti,

în vederea realizării serviciilor publice de interes judetean.

14

11. Bibliografie

Cărti si legislatie:

- Alexandru, Ioan, Cărăusan, Mihaela, Bucur, Sorin, Drept Administrativ,

Ed. Luminalex, Bucuresti, 2007.

- Gheorghiu, Romulus Iulian, Drept Administrativ, Ed. Economică,

Bucuresti, 2008.

- Trăilescu, Anton, Drept Administrativ - Curs universitar, Editia 3, Ed.

C.H.Beck, Bucuresti, 2008.

- Vedinas, Verginia, Drept Administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti,

2008.

- Constitutia României.

- Legea Administratiei Publice Locale 215/2001, modificată si republicata

15