Actionari Hidraulice Si Pneumatice DS

C. CHIRIŢĂ V. JAVGUREANU P. STOICEV E. GUSAN P. GORDELENCO

ACŢIONĂRI

HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE

ÎN MAŞINI ŞI SISTEME DE PRODUCŢIE

ALBUM Material didactic

pentru curs, lucrări practice, lucrări de an şi de diplomă

CHIŞINĂU 2008

CZU 532+62-82+62-85 (076.5) A16 Acţionări hidraulice şi pneumatice în maşini şi sisteme de producţie: Album. Material didactic şi curs, lucrări practice, lucrări de an şi de diplomă, / C. Chiriţă, V. Javgureanu, P. Stoicev [ et. al.] – Ch. : UTM, 2008. – 181 p. Bibliogr.: p. 181 (18 tit). – 100 ex. Lucrarea se adresează studenţilor şi masteranzilor facultăţilor tehnice şi specialiştilor în domeniul acţionărilor hidraulice şi pneumatice. Editarea computerizată: Alexandru COPTU,

Dumitru SÎRBU. Copertă: Maxim VACULENCO. Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Acţionări hidraulice şi pneumatice în maşini şi sisteme de producţie / C. Chiriţă, V. Javgureanu, P. Stoicev [ et. al.] – Ch. : UTM, 2008. – 181 p. ISBN 978-9975-45-095-9 100 ex. 532+62-82+62-85 (076,5) ISBN 978-9975-45-095-9

Prefaţă

Nimic nu trebuie inclus în programa analitică dacă nu are o justificare temeinică din punct de vedere al viitorului.

Alvin TOFFLEA

Acţionările hidraulic şi pneumatice, în ţară şi peste hotare, beneficiind din plin de progresele remarcabile înregistrate de ştiinţă, tehnică şi tehnologia contemporană, au ajuns să atingă performanţe de excepţie sub aspect cinematic şi dinamic al puterii, preciziei şi fiabilităţii. Această lucrare are ca scop principal de ai sprijini pe cei care învaţă acţionările hidraulice şi pneumatice pentru a utiliza în soluţionarea problemelor tehnice şi ştiinţifice. Prin conţinutul şi modul de expunere, lucrarea este adresată studenţilor şi masteranzilor, dar poate fi folosită şi de specialişti care vin în contact cu problemele acţionărilor hidraulice şi pneumatice, pentru aprofundarea şi lărgirea cunoştinţelor în acest domeniu. Lucrarea este structurată în 9 capitole, care conţine material didactic sub formă de scheme, circuite hidraulice şi pneumatice, grafice, caracteristice tehnice, pentru curs, lucrări practice, lucrări de an şi de diplomă. La elaborarea albumului a fost utilizată atât experienţa acumulată în domeniul respectiv, cît şi rezultatele activităţii ştiinţifice şi inventice ale autorilor. Mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit sub diverse forme, atât moral cît şi material în elaborarea şi apariţia acestei lucrări.

Autorii

ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE ÎN MAŞINI ŞI SISTEME DE PRODUCŢIE

3

CUPRINS 1. STRUCTURA SISTEMELOR DE ACŢIONARE HIDRAULICA....................................................................................................................... 8

1.1. Caracteristicile generale ale acţionarilor hidraulice................................................................................................................................ 8 1.2. Definirea sistemelor de acţionare hidraulica........................................................................................................................................... 8 1.3. Clasificarea sistemelor de acţionare hidraulica. ..................................................................................................................................... 8 1.4. Compararea sistemelor de acţionare hidraulica cu acţionările mecanice şi electrice. ........................................................................... 10 1.5. Avantajele şi dezavantajele sistemelor de acţionare hidraulică. ............................................................................................................ 10 1.6. Reprezentarea (grafica) simbolica a componentelor sistemelor de acţionare hidraulica........................................................................ 10

2. CALCULUL DE DIMENSIONARE A ECHIPAMENTELOR HIDRAULICE. ................................................................................................ 15

2.1. Calculul de dimensionare a distribuitoarelor cu sertar............................................................................................................................ 15 2.2. Calculul de dimensionare ale regulatoarelor de debit.............................................................................................................................. 15 2.3. Calculul de dimensionare a suprafeţelor hidraulice de presiune, etape de proiectare pentru supape cu comanda directa...................... 15 2.4. Calculul de dimensionare a echipamentelor hidraulice auxiliare............................................................................................................ 16

2.4.1. Calculul conductelor hidraulice......................................................................................................................................................... 16 2.4.2. Rezervoare hidraulice de ulei............................................................................................................................................................ 16 2.4.3. Acumulatoare hidraulice.................................................................................................................................................................... 16 2.4.4. Filetarea fluidelor în acţionări hidraulice:......................................................................................................................................... 16

3. SISTEME ŞI CIRCUITE DE ACŢIONARE HIDRAULICĂ,STRUCTURĂ,FUNCŢII ŞI TIPOLOGIE........................................................ 16

3.1. Structura schemelor de acţionare hidraulică............................................................................................................................................. 16 3.1.1. Schema de principiu în acţionarea hidraulică ................................................................................................................................... 16 3.1.2. Schema funcţională în acţionarea hidraulică .................................................................................................................................... 17 3.1.3. Schema de montaj în acţionarea hidraulică ...................................................................................................................................... 19 3.1.4. Ciclograma elementelor componente în acţionarea hidraulică ....................................................................................................... 20

3.2. Circuite hidraulice de descărcare sau scurtcircuitare a pompelor. ........................................................................................................... 20 3.2.1. Schema principială hidraulică pentru descărcarea pompei cu pierderi inevitabile de debit şi cu deversare liberă în rezervor........ 20 3.2.2. Schema principială hidraulică pentru scurtcircuitarea pompei hidraulice cu ajutorul distribuitorului şi releului de presiune ...... 20 3.2.3. Schema principială hidraulică pentru scurtcircuitarea pompei cu elementul de circuit pentru conectarea în paralel a două

pompe................................................................................................................................................................................................ 20 3.3. Circuite hidraulice de inversare................................................................................................................................................................ 23


4

3.3.1. Schema principială hidraulică pentru inversarea sensului de funcţionare a motoarelor liniare sau rotative..................................... 23 3.3.2. Schema principială hidraulică pentru inversarea sensului de funcţionare a motoarelor cu ajutorul pompelor reglabile ................. 23

3.4. Circuite hidraulice pentru ridicarea sarcinilor.......................................................................................................................................... 24 3.4.1. Sistem hidraulic pentru ridicarea sarcinilor ...................................................................................................................................... 24 3.4.2. Sistem hidraulic pentru ridicarea sarcinilor şi coborârea controlată prin presiunea pilotată ........................................................... 25

3.5. Circuite hidraulice pentru reglarea vitezelor (debitelor).......................................................................................................................... 26 3.5.1. Circuite hidraulice deschise cu reglare rezistivă în trepte sau continuu a vitezelor.......................................................................... 26 3.5.2. Circuite hidraulice cu regulator de debit .......................................................................................................................................... 28 3.5.3. Circuite hidraulice cu drosel sau regulatoarelor de debit ................................................................................................................. 29 3.5.4. Circuite hidraulice cu drosel sau regulator de debit introdus în punte redresoare ........................................................................... 30 3.5.5. Circuite hidraulice de reglare a vitezelor cu pompe de debit reglabil .............................................................................................. 31 3.5.6. Circuite hidraulice de reglare a vitezelor cu contribuţii de pompe cu debit fix şi reglabil ............................................................... 35

3.6. Circuite hidraulice pentru reglarea forţelor şi cuplelor ........................................................................................................................ 38 3.7. Circuite hidraulice cu acumulatoare ....................................................................................................................................................... 41 3.8. Circuite hidraulice cu comandă manuală ................................................................................................................................................ 43 3.9. Circuite hidraulice cu comandă automată după program......................................................................................................................... 44

3.9.1. Circuite hidraulice după program dependente de drum ................................................................................................................... 44 3.9.2. Circuite hidraulice după program dependente de presiune .............................................................................................................. 48 3.9.3. Circuite hidraulice după program dependente de timp. ................................................................................................................... 51

3.10. Sistem de acţionare hidraulică în circuit închis...................................................................................................................................... 51 3.10.1. Circuite hidraulice tipice ............................................................................................................................................................ 51 3.10.2. Structuri şi curbe caracteristice sistemelor de acţionare hidraulică ........................................................................................... 55

3.11. Circuite hidraulice pentru mecanisme de direcţie .................................................................................................................................. 60 3.12. Circuite hidraulice cu grupuri de ulei sub presiune ................................................................................................................................ 61

4. CIRCUITE HIDRAULICE PENTRU REALIZAREA SINCRONIZĂRII DEPLASĂRILOR MAI MULTOR MECANISME

ACŢIONATE HIDRAULIC...................................................................................................................................................................................... 62

4.1. Noţiuni generale despre sincronizarea deplasărilor mai multor mecanisme acţionate hidraulic............................................................. 62 4.2. Esenţa şi clasificare circuitelor hidraulice pentru realizarea sincronizării deplasărilor mai multor mecanisme

acţionate hidraulic................................................................................................................................................................................... 62 4.3. Circuite hidraulice pentru realizarea sincronizării deplasărilor mai multor mecanisme acţionate hidraulic.......................................... 62

4.3.1. Circuite hidraulice cu reglare rezistivă ............................................................................................................................................ 62 4.3.2. Circuite hidraulice cu reglare cu ajutorul dozatoarelor ................................................................................................................... 69 4.3.3. Circuite hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu conectarea motoarelor hidraulice în serie ..................................................... 69


5

4.3.4. Circuite hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu conectarea combinată a motoarelor hidraulice în sistemă ............................. 69 4.3.5. Circuite hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu conectarea motoarelor hidraulice paralel ...................................................... 69

4.4. Circuite hidraulice sinfaze pentru realizarea sincronizării deplasărilor cu mai multe mecanisme acţionate hidraulic........................... 78 4.4.1. Circuite hidraulice sinfaze ................................................................................................................................................................ 78

4.5. Calculul static şi dinamic al circuitelor hidraulice sinfaze ..................................................................................................................... 81 5. SISTEME HIDRAULICE DE URMĂRIRE AUTOMATĂ.................................................................................................................................... 83

5.1. Noţiuni generale despre sistemele hidraulice de urmărire automată....................................................................................................... 83 5.1.1. Schema funcţionala a mecanismului hidraulic de urmărire ............................................................................................................. 83

5.2. Amplificatoarele hidraulice pentru sisteme hidraulice de urmărire automata......................................................................................... 83 5.2.1. Amplificatoare hidraulice cu sertar ................................................................................................................................................. 83 5.2.2. Amplificatoare hidraulice de tip ajustaj-clapeta .............................................................................................................................. 86 5.2.3. Amplificator hidraulic cu ac de reglare a debitului .......................................................................................................................... 88 5.2.4. Amplificator hidraulic cu tub........................................................................................................................................................... 90

5.3. Sisteme hidraulice de urmărire după o coordonată................................................................................................................................. 91 5.4. Amplasarea raţională a sistemelor hidraulice de urmărire automată pe maşini-unelte .......................................................................... 94 5.5. Calculul static şi dinamic al sistemelor hidraulice de urmărire automată............................................................................................... 95 5.6. Dispozitivele de corecţie in sistemele hidraulice de urmărire automată ................................................................................................ 100 5.7. Sisteme hidraulice de urmărire automată după doua sau mai multe coordonate .................................................................................... 103

6. SISTEME HIDRAULICE DE ACŢIONARE ŞI AUTOMATIZARE UTILIZATE PENTRU REALIZAREA UNOR

OPERAŢIUNI AUXILIARE..................................................................................................................................................................................... 103

6.1. Sisteme hidraulice de transport si alimentarea cu semifabricate şi scule. ............................................................................................... 103 6.1.1. Sisteme hidraulice de alimentare cu semifabricate individuale ....................................................................................................... 103 6.1.2. Sisteme de alimentare cu semifabricate prin transfer liniar sau circular ......................................................................................... 111 6.1.3. Sistem hidraulic de alimentare cu bare şi colaci .............................................................................................................................. 112 6.1.4. Sisteme hidraulice de alimentare cu scule ........................................................................................................................................ 113

6.2. Calculul mecanismelor de alimentare de tipul manipulatoarelor şi roboţilor industriali......................................................................... 116 6.3. Sisteme hidraulice de comutare............................................................................................................................................................... 116 6.4. Sisteme hidraulice de poziţionare ........................................................................................................................................................... 119 6.5. Sisteme hidraulice de echilibrare şi blocare ........................................................................................................................................... 121


6

7. HIDRAULICA MAŞINILOR-UNELTE................................................................................................................................................................... 123

7.1. Acţionarea hidraulica a maşinilor-unelte de strunjit .............................................................................................................................. 123 7.2. Acţionarea hidraulica la maşinile-unelte de găurit şi universale destinate prelucrării interioare .......................................................... 123 7.3. Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de rectificat ........................................................................................................................... 126 7.4. Acţionarea hidraulica a maşinilor-unelte de frezat ................................................................................................................................ 126 7.5. Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de rabotat si de mortezat ....................................................................................................... 130 7.6. Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de broşat ............................................................................................................................... 130 7.7. Acţionările hidraulice la centrele de prelucrare ..................................................................................................................................... 133 7.8. Acţionările hidraulice a liniilor automatizate ......................................................................................................................................... 133 7.9. Acţionările hidraulice la maşini-unelte de honuit ................................................................................................................................. 136 7.10. Acţionările hidraulice a maşinilor-unelte supraprecise ......................................................................................................................... 137 7.11. Acţionările hidraulice ale roboţilor industriali ....................................................................................................................................... 137

8. HIDRAULICA MAŞINILOR-UNELTE AGREGAT, A LINIILOR AUTOMATE, A SISTEMELOR DE MAŞINI ŞI

CENTRELOR DE PRELUCRARE........................................................................................................................................................................... 140

8.1. Acţionările hidraulice a maşinilor-unelte agregat ................................................................................................................................. 140 8.2. Acţionările hidraulice a liniilor automate şi a sistemelor de maşini...................................................................................................... 147 8.3. Acţionările hidraulice a centrelor de prelucrare ..................................................................................................................................... 151

9. ECHIPAMENT HIDRAULIC DE FORŢĂ.............................................................................................................................................................. 154

9.1. Unităţi de acţionare electrohidraulică:..................................................................................................................................................... 154 9.1.1. Unităţi hidraulice de acţionare – 700 bar .......................................................................................................................................... 154

9.1.2. Unităţi de acţionare electrohidraulică varianta standard – 700 bar ................................................................................................... 155 9.1.3. Unităţi de acţionare electrohidraulică varianta modernizată – 700 bar ............................................................................................. 156 9.1.4. Unităţi de acţionare electrohidraulică cu motor termic – 700 bar .................................................................................................... 157 9.1.5. Unităţi de acţionare electrohidraulică cu motor termic – 700 bar ..................................................................................................... 158 9.1.6. Unităţi de acţionare electrohidraulică – 200 bar ................................................................................................................................ 159 9.2. Echipament pentru strângere-desfacere asamblării filetate......................................................................................................................... 160 9.2.1. Chei hidraulice dinamometrice .......................................................................................................................................................... 160 9.2.2. Dispozitiv de tensionat buloane ........................................................................................................................................................ 166 9.3. Scule hidraulice........................................................................................................................................................................................... 169 9.3.1. Dispozitiv hidraulic de sertizat.......................................................................................................................................................... 169


7

9.3.2. Dălţi hidraulice .................................................................................................................................................................................. 170 9.3.3. Dispozitiv hidraulic de debitat........................................................................................................................................................... 172 9.3.4. Foarfecă hidraulică ............................................................................................................................................................................ 173 9.3.5. Dispozitiv de îndoiat ţevi .................................................................................................................................................................. 174 9.3.6. Dispozitiv portabil de îndoiat ţevi .................................................................................................................................................... 176 9.3.7. Depărtător hidraulic .......................................................................................................................................................................... 177 9.3.8. Dispozitiv hidraulic de perforat conducte sub presiune .................................................................................................................... 178 9.3.9 Ansamblu cap tensionare ................................................................................................................................................................... 180

BIBLIOGRAFIA............................................................................................................................................................................................. 181


8

1. STRUCTURA - SISTEMELOR DE ACŢIONARE HIDRAULICĂ.

1.1. Caracteristicile generale ale acţionarilor hidraulice:

• Care sunt caracteristicile generale ale acţionărilor hidraulice?

• Care sunt avantajele acţionărilor hidraulice faţă de alte tipuri de acţionări?

• Care este aria de dezvoltare actuală a echipamentelor şi sistemelor de acţionare şi automatizare hidraulică?

• În ce ramuri ale industriei sunt utilizate sistemele de acţionare hidraulică?

1.2. Definirea sistemelor de acţionare hidraulică:

• Daţi definirea sistemelor de acţionare hidraulică?

• Care este avantajul şi dezavantajul sistemelor de acţionare hidraulică faţa de acţionările mecanice şi electrice?

1.3. Caracteristicile sistemelor de acţionare hidraulice:

a) după criteriul energetic (fig.1.1, fig.1.2, fig.1.3);

b) după criteriul cinematic (fig.1.4.) ;

c) după componenta sistemului;

d) după funcţia îndeplinită (fig.1.5.);

• Daţi explicaţii caracteristicilor sistemelor de acţionare hidraulice după criteriile de mai sus?

Fig.1.1. Transmisii: a) mecanice; b) electrice; c, d, e) hidraulice (hidrostatice, pneumatice).

Structura sistemelor de acţionare hidraulică

9

a) b)

Fig.1.2. Transmisii hidrodinamice

(pompa centrifuga şi o turbină centrifugă): a) montată pe arborele conducător; b) montată pe arborele condus.

Fig.1.3. Transmisii hidrosonice.

Fig.1.4. Transmisii (sisteme de acţionare) hidrostatice.

Fig.1.5. Transmisii de tip acţionare.


10

Fig.1.6. Transmisii de tip comandă.

Fig.1.7. Transmisii de tip reglare.

1.4. Compararea sistemelor de acţionare hidraulică cu acţionările mecanice şi electrice:

a) după criteriul ,,densităţii” de forţă;

b) după criteriul comportării de sarcină;

c) după modul în care transmisiile analizate acoperă domeniul de puteri;

d) după criteriul reglabilităţii;

e) după criteriul transmiterii puterii la distanţă;

f) după modul de comportare optimă în timp.

• Faceţi compararea sistemelor de acţionare hidraulică cu acţionările mecanice şi electrice după criteriile de mai sus?

1.5. Avantajele şi dezavantajele sistemelor de acţionare hidraulică:

• Numiţi avantajele sistemelor de acţionare hidraulică;

• Numiţi dezavantajele sistemelor de acţionare hidraulică.

1.6. Reprezentarea simbolică a componentelor sistemelor de acţionare hidraulică

• Care este rolul simbolurilor din sistemele de acţionare hidraulică?


11

SEMNE CONVENŢIONALE – ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE

Denumirea Semn

convenţional Denumirea

Semn convenţional

Denumirea Semn convenţional Denumirea Semn

convenţional

Transformarea energiei Pompe şi compresoare:

Cilindrii - cu piston şi simplă acţiune

- reglabil la un capăt

Motor hidraulic circularireversibil, cu capacitateconst

Pompe cu cilindree fixa sens unic de curgere

- cu resort

- reglabil la ambele capete

- reversibil cu capacitate constantă

- două sensuri de curgere

- cu readucere gravitaţională (cu plunjer)

Cilindrii telescopici- cu dublă acţiune şi deplasare unilateral

- ireversibil cu capacitate variabilă

- Pompa cu cilindree variabilă - sens unic de curgere

- cu dublă acţiune şi tijă unilaterală

- cu dublă acţiune şi deplasare bilaterală

- reversibil cu capacitate variabilă

- două sensuri de curgere

- cu tijă bilaterală

Pneumohidraulic cu membrană - cu simplă acţiune

Pompa motor - pompa - motor nereglabil cu inversarea sen-sului curentului

Compresor cu cilindree fixa

- cu diferenţial

- cu dublă acţiune

- pompa - motor nereglabil cu un singur sens al curentului

Motor oscilant - hidraulic

Cilindru cu frânare neregl. la un singur capăt

Multiplicator de presiune - monofluid

- pompa - motor nereglabil cu două sensuri ale curentului

- pneumatic

nereglabil la ambele capete

- bifluid

- pompa - motor nereglabil cu inversarea sensului curentului


12

- pompa - motor reglabil cu un singur sens al curentului

- cu trei orificii şi două poziţii D3/2

- cu şase orificii şi trei poziţii D 6/3

- cu două orificii cu comandă mecanică

- pompa - motor reglabil cu două sensuri ale curentului

- cu patru orificii şi două poziţii D 4/2

- cu patru orificii şi patru poziţii D 4/4

- cu trei orificii cu comandă hidraulică

Transformator pneumohidraulic

- cu cinci orificii şi două poziţii D 5/2

Distribuitoare cu comandă directă: - ex. comanda electromagnetică

cu patru orificii cu comandă mecanică

Transmisii hidrostatice - nereglabilă, cu un singur sens de rotaţie

- cu trei orificii şi trei poziţii D 3/2

- nereglabilă, cu două sensuri de rotaţie

cu patru orificii şi trei poziţii D 4/3

Distribuitoare cu comandă pilotată D 4/2 detaliat simplificat

Servovalva de debit - amplificator

- reglabilă prin pompă, cu un singur sens de rotaţie

D 4/3

- servovalva directă

- reglabilă prin pompa şi motor (primară şi secundară), cu două sensuri de rotaţie

D 4/3

Distribuitoare D 4/3 detaliat simplificat

- servovalva pilotată electrohidraulică

Distribuţia şi regl. energiei a) 2orificii şi 2 poziţii(D 2/2)

D 4/3

Distribuitoare cu cursa reglabilă b) continue (servodistribu-itoare sau servovalve)

- cu reacţie mecanică


13

- cu reacţie hidraulică

- de sens deblocabilă

Aparatura pentru reglarea presiunii Supape se siguranţă - directă

Supape de succesiune - directe

Distribuitor proporţional

- deblocabilă dublă

Supape de sens

- selectoare

pilotat loca simplificat detaliat

- pilotate local

detaliat

simplificat

- de sens unic (cu sau fără arc de revenire)

- de evacuare rapidă

proporţionale

- proporţionale


14

Supape de deconectare - directe

- pilotate local

detaliat

Supape de diferenţă de presiune

Supapa de reducţie - directe

- pilotate

Detaliat

Supape de conjunctoare-disjunctoare detaliat simplificat

Supapa de raport e presiune

Supape de conectare - directe

Supape de frânare

Supapa cu cuplare / decuplare electrică detaliat simplificat

- pilotate local detaliat simplificat

Calculul de dimensionare ale echipamentelor hidraulice

15

2. CALCULUL DE DIMENSIONARE ALE ECHIPAMENTELOR HIDRAULICE.

2.1. Calculul de dimensionare a distribuitoarelor hidraulice cu

sertar.


2.1.1. Stabilirea dimensiunilor geometrice.

• Cum se efectuează stabilirea dimensiunilor geometrice?


2.1.2. Caracteristicile de regim staţionar şi pierderi de debit şi de

presiune în distribuitoarele hidraulice cu sertar cilindric.

• Care sunt caracteristicile de regim staţionar şi cum se determină pierderile de debit şi de presiune în distribuitoarele cu sertar cilindric?

2.1.3. Calculul forţelor de comutare a sertarului distribuitorului

hidraulic.

• Cum se efectuează calculul forţelor de comentare a sertarului distribuitorului hidraulic?

2.1.4. Elementele constructive şi probleme tehnologice pentru

distribuitoarele hidraulice.

• Numiţi elementele constructive şi probleme tehnologice pentru distribuitoarele hidraulice?

2.2. Calculul de dimensionare ale regulatoarelor de debit.

2.2.1. Etapele de proiectare ale regulatoarelor de debit.

• Numiţi etapele de proiectare pentru calculul regulatoarelor de debit?

2.2.2. Comportarea regulatoarelor de debit în regim staţionar şi tranzitoriu.

• Descrieţi comportarea regulatoarelor de debit în regim staţionar şi tranzitoriu?

2.2.3. Eroarea de divizare la divizoare şi sumatoare de debit.

• Numiţi factorii care condiţionează eroarea de divizare?

2.2.4. Elementele constructive şi problemele tehnologice pentru drosele şi regulatoare de debit.

• Numişi elementele constructive şi problemele tehnologice pentru drosele şi regulatoare de debit?

2.3. Calculul de dimensionare a supapelor hidraulice de

presiune, etape de proiectare pentru supape cu comandă directă.

2.3.1. Modelarea supapelor hidraulice de presiune în regim staţionar şi tranzitoriu.

• Cum se efectuează modelarea supapelor hidraulice de presiune în regim staţionar şi tranzitoriu?

2.3.2. Caracteristicile de bază a supapelor hidraulice de presiune în regim staţionar şi tranzitoriu (pentru supape cu comandă directă):

• Caracteristicile de bază a supapelor hidraulice de presiune în regim tranzitoriu şi staţionar?

2.3.3. Elementele constructive şi problemele tehnologice pentru

supapele hidraulice de presiune cu comandă directă.

• Numiţi elementele constructive şi problemele tehnologice pentru supapele hidraulice de presiune cu comandă directă?


16

2.4. Calculul de dimensionare a echipamentelor hidraulice auxiliare.

2.4.1. Calculul conductelor hidraulice.

Cum se efectuează: • calculul de dimensionare? • calculul de verificare? • calculul pierderilor de presiune? • calculul pierderilor de debit? • calculul randamentului sistemului hidraulic?

2.4.2. Rezervoare hidraulice de ulei.

• Care sunt soluţiile constructiv-funcţionale? • Numiţi condiţii tehnice de calitate şi exploatare a

rezervorului? • Cum se efectuează calculul rezervorului de ulei?

2.4.3. Acumulatoare hidraulice.

• Care sunt soluţiile constructiv-funcţionale? • Cum se efectuează calculul parametrilor tehnico-funcţionali

ai acumulatorului? • Cum se determină tipo-dimensiunile necesare a

acumulatorului?

2.4.4. Filetarea fluidelor în acţionări hidraulice.

• Cum se apreciază poluarea mediului hidraulic? • Care sunt soluţiile constructiv funcţionale şi de montaj? • Care sunt parametrii tehnico funcţionali şi relativ de calcul? • Cum se determină tipo-dimensiunile necesare?

3. Sisteme şi circuite de acţionare hidraulică, structură, funcţii şi tipologie.

3.1. Structura schemelor de acţionare hidraulică: 3.1.1. Schema de principiu în acţionarea hidraulică.

• Daţi explicaţie schemei de principiu (fig.3.1).

a)

Fig.3.1. Scheme de principiu în acţionarea hidraulică.

Sisteme şi circuite de acţionare hidraulică, structură, funcţii şi tipologie

17

3.1.2. Schema funcţionala (fig.3.2) în acţionarea hidraulică.

• Explicaţi principiul de lucru al schemei; • Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului în schema? • Care sunt caracteristicile de bază a reglării?

b)

Fig.3.1. Scheme de principiu în acţionarea hidraulică b) ciclograma de luare a elementelor componente.

E1- E7 – Relee de contact; t1 – t6 –timpi de programare; D1-Tasta ’’START,,; 5, 6 – Cilindrii fixare axială; 7 – Cilindru fixare verticală.


18

Fig.3.2. Schema funcţionala în acţionarea hidraulică.


19

3.13. Schema de montaj (fig.3.3) în acţionarea hidraulică.

• Care este destinaţia schemei de montaj? • Care sunt caracteristicile de baza a unei scheme de montaj?

Fig.3.3. Schema de montaj.


20

3.14 Ciclograma elementelor componente (fig.3.4) în acţionarea hidraulică.

• Care este destinaţia ciclogramei elementelor în acţionarea

hidraulică?

Fig.3.4. Planul de dispunere (de funcţionare).

3.2. Circuite hidraulice de descărcare sau scurtcircuitarea a pompelor.

3.2.1. Schema principială hidraulică pentru descărcarea pompei cu

pierderi inevitabile de debit (fig.3.5, a) şi deversare liberă in rezervor (fig.3.5, b) :

• Explicaţi componenţa schemelor principiale hidraulice?

• Numiţi tipul de reglare a debitului?

3.2.2. Schema principiala hidraulică pentru scurtcircuitarea pompei hidraulice cu ajutorul distribuitorului D2 (fig.3.6, a) şi releului de presiune RP (fig.3.6.b):

• Explicaţi componenta schemelor principiale hidraulice;

• Tipul de reglare a debitului în schemă?

3.2.3. Schema principiala hidraulica pentru scurtcircuitarea pompei cu

elementul de circuit pentru conectarea în paralel cu doua pompe (fig.3.7):

• Explicaţi componenţa schemelor hidraulice;

• Tipul de reglare a debitului în schemă?


21

a) b)

Fig.3.5. Descărcarea pompei prin supapa de siguranţă. a) pierderi inevitabile; b) cu deversare liberă.

a) debit reglabil b) releu de presiune

Fig.3.6. Scurtcircuitarea pompei.


22

Fig.3.7. Conectarea în paralel a două pompe.

a)

b)

c)

Fig.3.8. Inversarea sensului de funcţionare a motoarelor liniare sau rotative (a, b, c).


23

3.3 Circuite hidraulice de inversare. 3.3.1. Schema principială hidraulică pentru inversarea sensului de

funcţionare a motoarelor liniare sau rotative (fig.3.8, a, b, c, d):

• Explicaţi componenţa schemei hidraulice; • Ce tip de comandă este folosită pentru inversarea sensului de

funcţionare a motorului?

Fig.3.8, d. Inversarea sensului de funcţionare a motoarelor liniare.

3.3.2. Schema principială hidraulică pentru inversarea sensului de funcţionare a motoarelor cu ajutorul pompelor reglabile (fig.3.9):

• Explicaţi componenţa schemei hidraulice; • Cum se efectuează inversarea sensului de funcţionare a

motoarelor cu ajutorul pompei reglabile?

Fig.3.9. Inversarea sensului de funcţionare a MHL cu ajutorul pompelor reglabile.


24

3.4. Sistem hidraulic pentru ridicarea sarcinilor.

3.4.1. Sistem hidraulic simplu unde menţinerea în poziţia superioară este asigurată de poziţia închisă a distribuitorului D (fig.3.10, a);

3.4.2. Sistem hidraulic în care coborârea motorului este asigurată

prin droselul Dr. la poziţia deschisă a distribuitorului D (fig.3.10, b);

3.4. Sistem hidraulic în care coborârea sarcinii cu controlul forţei de

coborâre se realizează prin supapa de deversare Ssd (fig.3.10, d, e) care controlează deblocare supapei de sens deblocabilă Ssd.

• Explicaţi componenţa schemelor hidraulice; • Prin ce metode este asigurată ridicarea şi coborârea sarcinii

motorului hidraulic?

a)

c)

b)

d)

Fig.3.10, a, b, c, d. Sisteme hidraulice pentru ridicarea sarcinilor.


25

3.4.2 Sistem hidraulic pentru ridicarea sarcinilor şi coborârea controlată prin presiunea pilotată (fig.3.11. a, b).

• Explicaţi componenta schemelor hidraulice? • Cum se asigură coborârea controlată a motoarelor hidraulice?

a)

b)

Fig.3.11. (a, b). Circuite hidraulice pentru ridicarea sarcinilor şi coborârea controlată prin presiunea pilotată .


26

3.5. Circuite hidraulice pentru reglarea vitezelor (debitelor).

3.5.1 Circuite hidraulice deschise cu reglarea rezistivă în trepte sau continuu a vitezelor.

3.5.1.1 Avansul rapid cu ajutorul cilindrului de lucru diferenţial

(fig.3.12, a, b, c, d, e).

La avansul rapid ambele conducte de legătura a cilindrului sunt legate împreuna (fig.3.12, a). Raportul între viteza de avans rapid si cea de lucru (tehnologică) este dependentă de raportul ariilor pistonului;

Pentru cele patru tipuri de stări de conectare : avans rapid, avans tehnologic, retragere rapidă şi oprire pe lungimea cursei se necesită un al doilea distribuitor DH2 (fig.3.12, b).

Viteza încetinită (tehnologică) a pistonului se poate regla în limite largi dacă pe ramura de ieşire din motor se introduce un drosel sau regulator de debit cuplat prin distribuitorul D (fig.3.12, c);

• Diagramele de spaţiu şi viteza sunt prezentate în (fig.8.12, d, e);

• Explicaţi componenţa schemelor hidraulice?

• Pentru toate schemele hidraulice explicaţi cum se efectuează reglarea vitezelor.

a)

Fig.3.12, a. Avans rapid cu ajutorul cilindrului de lucru diferenţial.


27

b) c)

Fig.3.12, b, c. Avans rapid cu ajutorul cilindrului de lucru diferenţial.

d) e)

Fig.3.12, d, e. Avans rapid cu ajutorul cilindrului de lucru diferenţial (diagramele de spaţiu şi viteză).


28

3.5.2.Circuit hidraulic pentru realizarea avansului rapid – avans tehnologic în circuite cu regulatoare de debit.(fig. 8.13, a, b).

• Circuit cu desfăşurare automată cu program cu comutare dependentă de cursa de la avans rapid la avans tehnologic şi apoi retragerea rapidă (fig.3.13, a);

• Circuit cu desfăşurare automată cu program cu comutare dependentă de presiune (fig.3.13, b);

• Care este componenta schemelor hidraulice? • Cum se efectuează reglarea vitezelor al motoarelor hidraulice

după program?

a)

Fig.3.13, a. Circuit cu desfăşurare automată cu program cu comutare dependentă de cursa de la avans rapid la tehnologic.

b)

Fig.3.13, b. Circuit hidraulic cu desfăşurarea automată cu program cu comutare dependentă de presiune.

Sisteme si circuite de acţionare hidraulică, structură, funcţii şi tipologie

29

3.5.3. Circuite hidraulice cu drosel sau reglatoare de debit: • Circuit hidraulic cu drosele legate în serie (fig.3.14, a); • Circuit hidraulic cu drosele legate în paralel (fig.3.14, b); • Circuit hidraulic cu drosele legate în paralel (fig.3.14, c); • Care este componenţa schemelor hidraulice? • Cum se efectuează reglarea vitezelor motoarelor hidraulice?

a)

Fig. 3.14, a. Circuit hidraulic cu drosele sau regulatoare de debit.

b)


30

3.5.4. Circuite hidraulice cu drosel sau regulator de debit

introdus în punte redresoare. • Circuit hidraulic cu drosel sau regulator de debit pentru

reglarea vitezei organului de lucru în ambele sensuri (fig.3.15);

• Care este componenţa schemelor hidraulice? • Cum se efectuează reglarea vitezei organului de lucru?

c)

Fig.3.14, b, c. Circuite hidraulice cu drosele sau regulatoare de debit.

Fig.3.15. Circuite hidraulice cu drosel sau regulatoare de debit introdus în puncte redresoare.

Sisteme si circuite de acţionare hidraulică, structură, funcţii şi tipologie

31

3.5.5. Circuite hidraulice de reglare a vitezelor cu pompe de debit reglabil:

• Circuit hidraulic cu distribuitor D pentru poziţiile de avans,

retragere rapidă şi oprire (fig.3.16).

• Circuit hidraulic de reglare a vitezelor cu pompă autoreglabilă în funcţie de presiune (fig.3.17, a, b);

• Diferite legi de reglare V=f (F) în domeniul de reglare Fmin-Fmax

(fig.3.17, c, d, e), funcţie de structura regulatorului pompei;

• Circuit hidraulic pentru reglarea automată a debitului prin intermediul distribuitorul D (fig.3.18, a);

• Circuit hidraulic pentru reglarea automată a debitului prin

intermediul distribuitorul proporţional (fig.3.18, b);

• Cum se efectuează reglarea vitezelor hidraulice?

Fig.3.16. Circuite cu distribuitor D pentru poziţiile de avans, retragerea rapidă şi oprire.


32

a)

b)

Fig.3.17, a, b. Circuit de reglare a vitezelor cu pompa autoreglabilă.


33

c) d) e)

Fig.3.17, c, d, e. Legile de reglare în funcţie de structura regulatorului pompei, [v = f(F)].


34

a)

Fig.3.18, a. Reglarea debitului pentru avans rapid la tehnologic cu ajutorul distribuitorului D.

b)

Fig.3.18, b. Circuit cu dispozitiv de reglare automată a pompei cu distribuitor proporţional.


35

3.5.6. Circuite hidraulice de reglare a vitezelor cu contribuţii de pompe cu debit fix sau reglabil:

• Circuit hidraulic cu trei pompe cu debit constant cuplate între

ele (fig.3.19). • Circuit hidraulic cu doua pompe cu debit constant, una cu debit

mare şi presiune mica şi a doua cu debit mic şi presiune mare (fig.3.20, a).

• Reglarea vitezelor de avans într-un domeniu mai larg se poate

obţine prin introducerea în circuit a unui regulator de tip DR şi a distribuitorului de ocolire (fig.3.20, b).

• Debitele şi presiunile necesare fiecărei faze rezultă din

(fig.3.20,c).

• Circuit hidraulic de reglare a vitezelor cu combinaţie de pompe cu debit fix si reglabil (fig.3.21, a), unde comutarea de la avans rapid la avans tehnologic, funcţie de presiune, se face cu ajutorul unei supape de deconectare cu comandă exterioară;

• Circuit hidraulic de reglare a vitezelor cu combinaţie de pompe

cu debit fix şi reglabil (fig.3.21, b), unde comutarea de cursă se realizează prin intermediul unui distribuitor D cu comandă electrică.

• Care este componenta schemelor hidraulice?

• Cum se efectuează reglarea vitezelor motoarelor hidraulice?

Fig.3.19. Circuit cu trei pompe cu debit constant a căror debite se deversează individual.


36

Fig.3.20, a, b, c. Circuite hidraulice de reglare a vitezelor cu combinaţie de pompe cu debit fix.


37

Fig.3.21, a. Circuit hidraulic de reglare a vitezelor cu combinaţie de pompe cu debit fix şi reglabil.

Fig.3.21, b. Circuit hidraulic de reglare a vitezelor cu combinaţie de pompe cu debit fix şi reglabil.


38

3.6. Circuite hidraulice pentru reglarea forţelor şi cuplurilor: • Circuit hidraulic pentru reglarea forţei la tija pistonului prin

modificarea pretensionării arcului supapei (fig.3.22, a). • Circuit hidraulic pentru reglarea forţei prin introducerea pe ramura

de comandă a supapei limitatoare de presiune pe lingă supapa pilot SP şi încă a doua supape pilot SP2 si SP3 reglate în limitele p1>p2>p3 (fig.3.22, b).

• Circuit hidraulic cu presiune de lucru diferite la înaintarea şi retragerea pistonului (fig.3.23).

• Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor a doua motoare liniare legate în paralel, fiecare motor lucrând la o altă presiune (fig.3.24).

• Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor motoarelor tandem (fig.3.25).

• Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor mari prin cuplarea în sistemul de acţionare a trei motoare hidraulice liniare (fig.3.26).

• Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor mari prin intermediul unui cilindru de dimensiuni mari (fig.3.27).

• Care este componenta schemelor hidraulice? • Cum se reglează forţele şi cuplelor în sistemele hidraulice?

a)

b)

Fig.3.22, a, b. Circuit hidraulic pentru reglarea forţei la tija pistonului.

Fig.3.23. Circuit hidraulic cu presiuni de lucru diferite la înaintarea

şi retragerea pistonului.


39

Fig.3.24. Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor a două motoare liniare legate în paralel.

Fig.3.25. Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor

motoarelor tandem.


40

Fig.3.26. Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor mari prin cuplarea

în sistemul de acţionare a trei motoare hidraulice liniare.

Fig.3.27. Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor mari prin intermediul unui cilindru de dimensiuni mari.


41

3.7 Circuite hidraulice cu acumulatoare:

• Circuite hidraulice cu două acumulatoare, care asigură un debit momentan mare (fig.3.28);

• Circuit hidraulic cu acumulatoare cu funcţie de strângere a pieselor în dispozitive (fig.3.29);

• Circuit hidraulic cu acumulator pentru realizarea mişcărilor de avans (fig.3.30);

• Care este componenţa schemelor hidraulice? • Cum se asigură debitul şi presiunea mare (momentan) cu

ajutorul acumulatoarelor?

Fig.3.28. Circuit hidraulic cu două acumulatoare, care asigură un debit mare momentan.

Fig.3.29. Circuit hidraulic cu acumulator cu funcţie de strângere a pieselor în dispozitive.


42

Fig.3.30. Circuit hidraulic cu acumulator pentru realizarea mişcărilor de avans.


43

3.8 Circuite hidraulice cu comandă manuală:

• Circuit hidraulic cu comandă manuală cu motor hidraulic

liniar (fig.3.31); • Circuit hidraulic cu comandă manuală cu motor hidraulic

rotativ (fig.3.32); • Care este componenţa şi caracteristica de bază a

schemelor principale hidraulice? • Cum se asigură comanda manuală în schemele

hidraulice?

Fig.3.31. Circuit hidraulic cu motor hidraulic liniar.

Fig.3.32. Circuit hidraulic cu motor hidraulic rotativ.


44

3.9 Circuite hidraulice cu comandă automată după program. 3.9.1 Circuite hidraulice după program, dependente de drum.

• Schema hidraulică pentru obţinerea unei mişcări liniare alternative automată (fig.3.33); • Circuitul hidraulic cu două motoare hidraulice liniare MH1 şi MH2 a cărei funcţionare este dată în tabelul de comutări aferente

(fig.3.34); • Tabelul cu succesiunea comutărilor pentru comanda după program (tabelul 3.1); • Circuitul hidraulic de comandă după program, când motorul hidraulic liniar MH1 este oprit de un limitator după comutarea

distribuitorului D (fig.3.35); • Circuitul hidraulic de comandă după program, când motorul hidraulic liniar trebuie să deplaseze mase mari (fig.3.36); • Care este componenţa şi caracteristicile de bază a circuitelor hidraulice? • Cum funcţionează circuitele hidraulice cu comandă după program?

a)

b)

Fig.3.34. Circuitul hidraulic cu două motoare hidraulice liniare: a) circuit hidraulic; b) ciclograma pentru o comandă după program.


45

Succesiunea comutărilor pentru comanda după program. Tabelul 3.1

Electromagneţi

Pas

P

rogr

.

Micşorarea Semnal de la Pas D1 Pas D2 EM1 EM2 EM3 EM4

0 Poziţia de pornire 0 0 0 0 0 0

1 Iese piston cil. MH1 D1 1 0 L 0 0 0

3 Iese piston cil. MH2 E1 0 1 0 0 L 0

4 Intră piston cil.MH1 E3 2 0 0 L 0 0

5 Intră piston cil.MH2 E4 0 2 0 0 0 L

6 Staţionarea în poz. finală E3 0 0 0 0 0 0

7 Staţionarea într-o poziţie oarecare pt. avarie

D2 0 0 0 0 0 0

8 Blocare D0 0 0 0 0 0 0


46

Fig.3.33. Circuit hidraulic pentru obţinerea unei mişcări liniare alternative automate.


47

Fig.3.35. Circuit hidraulic de comanda după program.

Fig.3.36. Circuit hidraulic de comanda după program.


48

3.9.2. Circuite hidraulice după program dependente de presiune.

• Circuit hidraulic după program comandat de releu de presiune (fig.3.37);

• Circuit hidraulic după program comandat de supape de

succesiune (fig.3.38);

• Circuit hidraulic după program comandat de supape de succesiune (fig.3.39);

• Circuit hidraulic după program comandat de supape de

succesiune (fig.3.40); • Circuit hidraulic după program comandat de supape de

succesiune (fig.3.41);

• Care este componenta şi caracteristicile de baza a circuitelor hidraulice după program dependente de presiune?

• Cum funcţionează circuitele hidraulice după program?

Fig.3.37. Circuit hidraulic după program comandat de releu de presiune.


49

Fig.3.38. Circuit hidraulic după program comandat de supape de succesiune.

Fig.3.39. Circuit hidraulic după program comandat de supape de succesiune.


50

Fig.3.40.Circuit hidraulic după program comandat

de supape de succesiune.

Fig.3.41.Circuite hidraulice după program comandat de supape de succesiune.


51

3.9.3. Circuite hidraulice după program dependente de timp:

• Circuite hidraulice după program (dependente de timp) comandate de releu de timp (fig.3.42);

• Care este componenta şi caracteristicile de bază a circuitelor hidraulice după program dependent de timp (fig.3.42)?

• Cum funcţionează circuitul hidraulic după program dependent de timp (fig.3.42)?

Fig.3.42. Circuit hidraulic după program comandat de releu de timp.

3.10. Sisteme de acţionare hidraulica in circuit închis. 3.10.1. Circuite hidraulice tipice:

• Transmisie în circuit hidraulic închis cu motor rotativ cu volum geometric fix (fig.3.43);

• Transmisie în circuit hidraulic închis cu motor rotativ cu volum geometric reglabil (fig.3.44);

• Circuit hidraulic deschis (fig.3.45, a.) unde schimbarea sensului debitului prin motor are loc cu ajutorul unui distribuitor (fig.3.45.b,c);

• Circuit hidraulic închis unde pierderile din circuit sunt compensate de o pompă suplimentară (fig.3.46, a, b);

• Circuit hidraulic închis specifica sistemelor de producţie (fig.3.46, c, d);

• Care este componenta şi caracteristicile de baza a circuitelor hidraulice închise?

• Cum funcţionează circuitele hidraulice închise?

Fig.3.43. Transmisie în circuit închis cu motor cu volum geometric fix.


52

Fig.3.44.Transmisia în circuit închis cu volum geometric reglabil.

a)

b)

c)

Fig.3.45, a, b, c. Circuit închis unde schimbarea sensului debitului prin motor are loc cu ajutorul unui distribuitor.


53

a)

b)

Fig.3.46, a, b. Transmisia în circuit închis pentru care pierderile din circuit sunt compensate de o pompă suplimentară.


54

Fig.3.46, d. Transmisia hidrostatica în circuit închis specifică sistemelor de propulsie.


55

3.10.2. Structuri şi curbe caracteristice sistemelor de

acţionare hidraulica.

• Caracteristicile de bază a reglării, când reglarea se efectuează cu

ajutorul motorului hidraulic ( qm = var, qp = const, fig.3.47, a, b

la presiunea constantă);

• Caracteristicile de bază a reglării, când reglarea se efectuează cu

pompe hidraulice (qp=var, qm=const, fig.3.48, a, b ); la

presiunea constantă;

• Caracteristicile de bază a reglării când reglarea se efectuează cu

ajutorul pompei hidraulice (qp=var, qm=const, fig.3.49, a, b) la

presiune variabilă;

• Caracteristicile de bază a reglării pentru reglarea combinată la

presiune constantă (fig.3.50, a, b);

• Caracteristicile de bază a reglării, pentru reglarea combinată la

presiunea variabilă (fig.3.51, a, b);

a)

Fig.3.47, a. Caracteristicile de bază a reglării cu ajutorul motorului reglabil, la presiune constantă.


56

b)

Fig.3.47, b. Caracteristicile de baza a reglării cu ajutorul

motorului reglabil, la presiune constantă.

a)

Fig.3.48, a. Caracteristicile de baza a reglării când reglarea se efectuează cu ajutorul pompei reglabile, la presiune constantă.


57

b)

Fig.3.48, b. Caracteristicile de bază a reglării când reglarea se efectuează cu ajutorul pompei reglabile, la presiune constantă.

a)

Fig.3.49, a. Caracteristicile de bază a reglării când reglarea se efectuează cu ajutorul pompei reglabile, la presiune variabilă.


58

b)

Fig.3.49, b. Caracteristicile de bază a reglării când reglarea se efectuează cu ajutorul pompei reglabile, la presiune variabilă.

a)

Fig.3.50, a. Caracteristicile de bază a reglării, pentru reglarea

combinata la presiune constantă.


59

b)

Fig.3.50, b. Caracteristicile de bază a reglării, pentru reglarea

combinată la presiune constantă.

a)

Fig.3.51, a. Caracteristicile de bază a reglării pentru reglarea combinata la presiune variabilă.


60

b)

Fig.3.51, b. Caracteristicile de bază a reglării pentru reglarea combinată la presiune variabilă.

3.11. Circuite hidraulice pentru mecanisme de direcţie:

• Schema constructiva a arbitralului centru deschis fără reacţie

(fig.3.52) schema arbitrolului (fig.3.52, a) şi schema hidraulică

reprezentativă a servodirecţiei (fig.3.52, b);

• Componenta şi caracteristicile de bază a schemelor?

Fig.3.52, a, b. Schema constructivă a arbitralului centru deschis fără reacţie.


61

3.12. Circuite hidraulice cu grupuri de ulei sub presiune:

• Schema hidraulica cu pompa cu debit constant şi sursa de

presiune pentru trei consumatori (fig.3.53);

• Schema hidraulică cu combinaţii de pompe cu debit constant cu

dispunerea în trepte a debitului general (fig.3.54, a);

• Schema hidraulica cu pompa cu debit constant cu dispunere în

trepte a debitului general (fig.3.54, b);

• Componenta şi caracteristicile de baza a schemelor hidraulice

(fig.3.53, 3.54, a, b);

• Cum se reglează presiunea în sistemele hidraulice?

Fig.3.53. Schema hidraulică cu pompă cu debit constant şi sursa de presiune pentru trei consumatori.

Fig.3.54, a. Schema hidraulică cu combinaţii de pompe cu debit constant.


62

Fig.3.54, b. Schema hidraulică cu combinaţii de pompe cu debit reglabil.

4. Circuite hidraulice pentru realizarea sincronizării deplasărilor mai multor mecanisme acţionate hidraulic.

4.1 Noţiuni generale despre sincronizarea deplasărilor mai multor

mecanisme acţionate hidraulic:

• Daţi definiţia sincronizării? • Care sunt avantajele sincronizării deplasărilor? • Care este scopul sincronizării deplasărilor? • Unde este utilizată sincronizarea deplasărilor?

4.2 Esenţa şi clasificarea circuitelor hidraulice pentru realizarea sincronizării deplasărilor mai multor mecanisme:

• Care sunt condiţiile sincronizării absolute? • Care sunt caracteristicile de bază a schemelor de sincronizare? • Cum se poate realiza în scheme concrete de sincronizare şirul

egalităţii a două mecanisme sincronizate? • Cum se determină precizia sincronizării deplasărilor, după poziţie;

după viteza; după acceleraţie? • Care este clasificarea sistemelor de sincronizare a deplasărilor după

caracterul schimbării greşelilor statice?

4.3 Circuite hidraulice pentru realizarea sincronizării deplasărilor mai multor mecanisme:

4.3.1 Circuite hidraulice cu reglare rezistivă:

• Care este componenţa schemelor hidraulice pentru realizarea mişcării sincrone liniare şi rotative (fig.4.1; 4.2; 4.6; 4.7)?

• Cum se asigură mişcarea sincronă a mecanismelor (fig.4.1; 4.2; 4.6; 4.7)?

Circuite hidraulice pentru realizarea sincronizării deplasărilor mai multor mecanisme acţionate hidraulic

63

• Cum se determină precizia de sincronizare a mişcării

mecanismelor: după poziţie; după viteza şi după acceleraţie?

• Care este construcţia divizoarelor de debit (fig.4.3; 4.4;

4.5)?

• Schema principială hidraulică pentru sincronizarea mişcării

a două MHL (fig.4.1).

• Schema hidraulică pentru sincronizarea mişcării a două

MHL (fig.4.2).

• Schema principială pentru sincronizarea mişcării a două

MHL (fig.4.3, a, b).

• Construcţia divizoarelor pentru sincronizarea mişcării a

două MHL (fig.4.4, a, b, c, d).

• Construcţia divizoarelor pentru sincronizarea mişcării a

două MHL (fig.4.5, a, b, c).





Fig.4.1. Schema principială hidraulică care asigură realizarea sincronă a mişcării cilindrelor MHL1 şi MHL2.


64

Fig.4.2. Schema hidraulica pentru realizarea sincronă a mişcării unde căderea de presiune constantă se asigură cu aparatul de reducţie.

Fig.4.3, a. Schema principială a divizorului de debit, electrică.


65

Fig.4.3, b. Schema principială hidraulică

a divizorului de debit.

Fig.4.4. Construcţia divizoarelor de debit: a) cu sertar de balansare; b) cu sertar de balansare şi cu supapă de un singur sens.


66

Fig.4.4. Construcţia divizoarelor de debit: c) construcţia ENIMS; d) model CD.

Fig.4.5. Construcţia divizoarelor de debit: a) cu membrană.


67

Fig.4.5, b, c. Construcţia divizoarelor de debit: b) cu sertar c) cu doua sertare.

Fig.4.6, a. Schema hidraulică care asigură mişcarea sincronă a cilindrilor cu acţiune simplă.


68

Fig.4.6, b. Schema hidraulică care asigură mişcarea sincronă a cilindrilor cu acţiune simplă.

Fig.4.7, a. Schema hidraulica care asigură mişcarea sincronă a motoarelor hidraulice rotative în transmisie cu role de strângere.


69

Fig.4.7, b. Schema hidraulică care asigură mişcarea sincronă a motoarelor hidraulice rotative în transmisie unde

trebuie sincronizarea mişcării în direcţii opuse.

4.3.2. Circuite hidraulice cu reglare cu ajutorul dozatorilor: • Care este componenţa schemelor hidraulice pentru realizarea mişcării sincrone

cu ajutorul dozatorilor (fig.4.8, 4.9, 4.10, 4.11, 4.12)? • Cum se asigură mişcarea sincronă a mecanismelor (fig.4.8, 4.9, 4.10, 4.11,

4.12)? • Cum se asigură precizia de sincronizare a mecanismelor după poziţie, după

viteză şi după acceleraţie? 4.3.3. Circuite hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu conectarea motoarelor

hidraulice în serie: • Care este componenţa schemelor hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu

conectarea motoarelor hidraulice în serie (fig.4.13, 4.14, 4.15, 4.16)? • Cum se asigură mişcarea sincronă a mecanismelor (fig.4.13, 4.14, 4.15, 4.16)? • Cum se determină precizia de sincronizare a mişcării mecanismelor după

poziţie, după viteză şi după acceleraţie? 4.3.4 Circuite hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu conectarea combinată a

motoarelor hidraulice în sistemă: • Care este componenţa schemelor hidraulice pentru sincronizarea mişcării

cu conectarea combinată a motoarelor (fig.4.16, 4.17, 4.18, 4.19, 4.20)? • Cum se asigură mişcarea sincronă a mecanismelor (fig.4.16, 4.17, 4.18,

4.19, 4.20)? • Cum se determină precizia de sincronizare a mişcării mecanismelor după

poziţie, după viteză, după acceleraţie? 4.3.5. Circuite hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu conectarea motoarelor

hidraulice paralel-reticul în cruce: • Care este componenţa schemei hidraulice pentru sincronizarea mişcării a

patru cilindri hidraulice (fig.4.21)? • Cum se asigură mişcarea sincronă a patru cilindri hidraulice (fig.4.21)? • Cu se determină precizia de sincronizare a mişcării mecanismelor după

poziţie, după viteză şi după acceleraţia?


70

Dz-dozator

Fig.4.8. Schema hidraulică care asigură sincronizarea mişcării mecanismelor cu ajutorul dozatorului.


71

a) b)

Fig.4.9. Schema hidraulică care asigura mişcarea sincronă a mecanismelor, în calitate de dozator sînt folosite motoare hidraulice rotative: a) cu două MHR; b) cu trei MHR.


72

Fig.4.10. Schema hidraulică care asigură mişcarea sincronă a mecanismelor, în calitate de dozator sînt folosite 3 motoare hidraulice rotative.


73

Fig.4.11. Schema hidraulică care asigură mişcarea sincronă unde în calitate de dozator se foloseşte pompa.

Fig.4.12. Fragment a unei scheme hidraulice care asigură mişcarea

sincronă a mecanismelor în diferite direcţii.


74

Fig.4.13. Schema hidraulică a mecanismului de ridicare a unei maşini de cântărit.

Fig.4.14. Schema hidraulică a unui sistem de ridicare.


75

Fig.4.15. Schema hidraulică a unui sistem de ridicare.

Fig.4.16. Schema hidraulică a unui sistem de ridicare în maşina-unealtă pentru balansarea rotoarelor model MS-943.


76

Fig.4.17 Schema hidraulică a unui sistem de ridicare cu conectarea combinată a cilindrilor hidraulice.

Fig.4.18. Element al sistemului hidraulic care asigură

mişcări sincrone a doi cilindri.


77

Fig.4.19. Element al sistemului hidraulic cu conectarea combinată

a cilindrilor hidraulice.

`

Fig.4.20. Schema principiala hidraulică a dispozitivului pentru limitarea

mişcării sincrone a cilindrelor.


78

Fig.4.21. Schema principială hidraulică a sistemului care asigură mişcarea sincrona a 4 cilindri hidraulice.

4.4. Circuite hidraulice sinfaze pentru realizarea sincronizării deplasărilor cu mai multe mecanisme:

4.4.1. Circuite hidraulice sinfaze: • Care este componenţa şi principiul de lucru a circuitelor

hidraulice sinfaze (fig.4.22, 4.23, 4.24, 4.25, 4.26)? • Cum se asigură mişcarea sinfază a mecanismelor (fig.4.22,

4.23, 4.24, 4.25, 4.26)? • Cum se calculează precizia de sincronizare sinfază a

mecanismelor după poziţie, după viteză şi după acceleraţie?

a)

b)


79

c)

Fig.4.22. Scheme hidraulice sinfaze cu legaturi mecanice: a) roată dinţată cremalieră, b) articulaţie, c) cuplaj.

Fig.4.23. Schemă hidraulică sinfază a maşinii-unelte semiautomate pentru frezat centrat.

Fig.4.24. Schemă hidraulică sinfază cu urmărire paralelă.


80

Fig.4.25 Schema sincronizării prin urmărire cu divizarea lichidului de lucru.


81

Fig.4.26 Schema hidraulică sinfază cu divizor de debit separat.

4.5. Calculul static şi dinamic al circuitelor hidraulice sinfaze: • Cum se pot obţine caracteristicile statice ale circuitelor hidraulice

sinfaze? • Cum se efectuează calculul static al circuitelor hidraulice sinfaze? • Explicaţi caracteristicile statice a mecanismelor sinfaze (fig.4.27)? • Cum se obţin caracteristicile energetice ale circuitelor hidraulice

sinfaze? • Explicaţi dependenţa randamentului mecanismului sinfaz (fig.4.28,

a, b)? • Cum se obţin caracteristicile dinamice ale circuitelor hidraulice

sinfaze? • Cum se construieşte schema structurală a mecanismului sinfaz

(fig.4.29)? • Cum se obţine zona de lucru stabilă a mecanismului sinfaz?

Fig.4.27 Caracteristica statică a mecanismului sinfaz.


82

a) b)

Fig.4.28. Dependenţa randamentului mecanismului sinfaz: a) droselare la ieşire b) droselare la intrare.

Fig.4.29. Schema structurală a mecanismului sinfaz.

Sisteme hidraulice de urmărire automată

83

5. Sisteme hidraulice de urmărire automată.

5.1. Noţiuni generale despre sisteme hidraulice de urmărire automată:

• Care este destinaţia sistemelor hidraulice de urmărire? • Unde sunt utilizate sistemele hidraulice de urmărire automată? • Explicaţi principiul de lucru a sistemului hidraulic de urmărire

automat după schema funcţională (fig.5.1).

5.1.1. Schema funcţională a mecanismului hidraulic de urmărire.

Fig.5.1. Schema funcţională a mecanismului hidraulic de urmărire.

5.2. Amplificatoare hidraulice pentru sistemele hidraulice de urmărire automată.

5.2.1. Amplificatoare hidraulice cu sertar: • Explicaţi schema de acoperire a distribuitoarelor cu sertar

(fig.5.2)? • Explicaţi schema de calcul a amplificatorului hidraulic cu

sertar cu patru muchii active (fig.5.3); • Cum se efectuează calculul static al amplificatorului

hidraulic cu sertar cu patru muchii active? • Explicaţi caracteristica statică generală a amplificatorului

hidraulic cu sertar cu patru muchii active (fig.5.4)? • Explicaţi efectul droselării amplificatorului hidraulic cu

sertar (fig.5.5); • Explicaţi dependenţa randamentului amplificatorului cu

sertar de sarcină (fig.5.6); • Explicaţi schemele constructive a amplificatoarelor cu sertar

(fig.5.6, fig.5.7, fig.5.8, fig.5.9, fig.5.10, fig.5.11).

Fig.5.2. Schema de acoperire a distribuitoarelor cu sertar. a-pozitiv; b-nul; c-negativ.


84

a)

b)

Fig.5.3. Schema de calcul a amplificatorului cu sertar cu patru muchii:

a - schema constructivă; b - punte-analog.

Fig.5.4. Caracteristica statică generală a amplificatorului cu sertar.

Fig.5.5. Schema efectului droselării amplificatorului hidraulic cu sertar.


85

Fig.5.6. Dependenţa randamentului amplificatorului de sarcină.

Fig.5.7. Schema descărcărilor sertarelor de forţă radială a presiunii lichidului.

xQ

Q

Q α 70°

Rp

Rs

Fig.5.8. Schema de calcul a forţei hidrodinamice a amplificatorului cu sertar.

Fig.5.9.Dependenţa axială a forţei hidrodinamice la deplasarea sertarului.

a-QH=const; b-pH=const.


86

Fig.5.10. Schema constructivă a distribuitoarelor cu sertar.

Fig.5.11. Executarea constructivă a orificiului

de lucru a amplificatorului cu sertar.

5.2.2. Amplificatoare hidraulice de tip ajustaj-clapetă:

• Care este destinaţia amplificatoarelor hidraulice de tip ajustaj-clapetă?

• Explicaţi schemele constructive (a) şi hidraulică (b) a amplificatoarelor hidraulice de tip ajustaj-clapetă (fig.5.12);

• Explicaţi schema constructivă a amplificatorului cu două cascade de tipul ajustaj-clapetă şi distribuitor cu sertar (fig.5.13);

• Explicaţi caracteristica de forţă a amplificatorului de tip ajustaj-clapetă (fig.5.14);

• Explicaţi caracteristica statică generală a amplificatorului hidraulic de tip ajustaj-clapetă (fig.5.15).

Fig.5.12. Schemele constructive (a) şi hidraulică (b, c) a

amplificatoarelor hidraulice de tip ajustaj-clapetă.


87

Fig.5.13. Schema amplificatorului cu distribuţie a ajutajului cu clapetă.

Fig.5.14. Caracteristica forţei amplificatorului cu ajutaj cu clapetă.


88

Fig.5.15. Caracteristica statică generalizată a amplificatorului hidraulic cu ajutaj cu clapetă.

5.2.3. Amplificator hidraulic cu ac de reglare a debitului:

• Care este destinaţia amplificatorului hidraulic cu ac de reglare a debitului?

• Explicaţi schema constructivă (a) şi de calcul (b) a amplificatorului hidraulic cu ac de reglare a debitului (fig.5.16);

• Explicaţi caracteristica de forţă şi de viteză a amplificatorului hidraulic cu ac de reglare a debitului (fig.5.17);

• Explicaţi caracteristica generalizată a amplificatorului cu ac de reglare a debitului (fig.5.18).

a)

Fig.5.16, a. Schema constructivă a amplificatorului cu drosel palpator.


89

b)

Fig.5.16, b. Schema de calcul a amplificatorului cu drosel palpator.

Fig.5.17. Caracteristica de forţă a amplificatorului cu drosel palpator.

Fig.5.18. Caracteristica statică generalizată a amplificatorului

cu drosel palpator.


90

5.2.4. Amplificator hidraulic cu tub:

• Care este destinaţia amplificator hidraulic cu tub? • Explicaţi construcţia amplificator hidraulic cu tub (fig.5.19); • Explicaţi caracteristica de forţă a amplificatorului hidraulic

cu tub (fig.5.20).

Fig.5.19. Schema constructivă a amplificatorului cu tub de injecţie.

Fig.5.20. Caracteristica de forţă a amplificatorului hidraulic cu tub.


91

5.3 Sisteme hidraulice de urmărire după o coordonată: • Explicaţi schema de copiere a prelucrării piesei (fig.5.21); • Explicaţi schema hidraulică de urmărire a mecanismului

hidraulică cu sertar cu o muchie activă (fig.5.22, a, b); • Explicaţi schema constructivă (a) şi de calcul (b) a

mecanismului hidraulic de urmărire cu două muchii active (fig.5.23, a, b);

• Explicaţi schema constructivă a amplificatorului hidraulic de urmărire cu sertar cu patru muchii active (fig.5.24);

• Explicaţi schema constructivă electrohidraulică a mecanismului de urmărire (fig.8.25).

Fig.5.21. Schema de copiere a prelucrării piesei. a-strunjire; b-frezare.

Fig.5.22. Schema mecanismului de urmărire hidraulic cu sertar cu o muchie activă:

a) schema constructivă; b) schema de calcul.

1. - corpul mecanismului de urmărire, 2. - scula aşchietoare, 3. - piesa prelucrata, 4. - şablon (programator), 5. - element sensibil, 6. - sertar, 7. - suport, 8. - drosel.


92

a)

b)

Fig.5.23. Schema mecanismului de urmărire

hidraulic cu sertar cu două muchii active: a) schema constructivă; b) schema de calcul.

1. - corpul mecanismului de urmărire; 2. - scula aşchietoare; 3. - şablon (programator); 4. - element sensibil; 5. - sertar; 6. - suport.

Fig.5.24. Schema constructivă a mecanismului de urmărire

hidraulic cu sertar cu patru muchii active.

1- şablon (programator); 2- element sensibil; 3- sertar; 4- suport; 5- corpul mecanismului de urmărire; 6- scula aşchietoare; 7- piesa prelucrată.


93

Fig.5.2.5. Schema constructivă electricohidraulică a mecanismului de urmărire.

1- şablon (programator);

2- element sensibil;

3- traductor inductiv;

4- redresor de faza;

5- amplificator;

6- camera laterala;

7- convertizor electromecanic;

8- tub;

9- sertar;

10- camera laterala;

11- sanie longitudinala;

12- sanie de urmărire;

13- piesa prelucrată.


94

5.4. Amplasarea raţională a sistemelor hidraulice de urmărire automată pe maşini unelte:

• Explicaţi schema obţinerii vitezei rezultante la prelucrarea prin copiere (fig.5.26, a, b, c, d); • Explicaţi dependenţa vitezei rezultante de unghiul înclinării profilului (fig.5.27); • Cum se determină amplasarea raţională a sistemelor hidraulice de urmărire automată pe maşini-unelte?

Fig.5.26. Schema obţinerii vitezei rezultante la prelucrarea prin copiere. a,b-γ=90°; c,d-γ<90°.


95

Fig.5.27. Dependenţa vitezei rezultante de la unghiul înclinării profilului.

5.5. Calculul static şi dinamic al sistemelor hidraulice de urmărire automată:

• Cum se efectuează calculul static al sistemelor

hidraulice de urmărire?

• Explicaţi schema de calcul al mecanismului (amplificatorului) de urmărire cu sertar cu patru muchii active (fig.5.28.)?;

• Explicaţi caracteristica statica a mecanismelor de urmărire

cu sertar cu patru muchii active (fig.5.29);

• Explicaţi dependenţa coeficientului de amplificare după viteză de mărimea solicitării (fig.5.30);

• Explicaţi dependenţa rigidităţii mecanismului de urmărire

de mărimea solicitării (fig.5.31);

• Explicaţi de ce depinde mărimea zonei de nesensibilitate a mecanismelor de urmărire (fig.5.32);

• Explicaţi schema de calcul al mecanismului de urmărire cu

sertar cu două muchii active (fig.5.33);

• Explicaţi schema de calcul al mecanismului de urmărire cu sertar cu o muchii activă (fig.5.34);

• Explicaţi caracteristica statică a mecanismului de urmărire cu sertar cu o muchii activă (fig.5.35);

• Explicaţi dependenţa debitului la intrarea mecanismului de

urmărire de mărirea presiunii (fig.5.36);

• Explicaţi dependenţa randamentului mecanismului de

urmărire de mărimea solicitărilor (fig.5.37).

• Cum se construieşte schema structurală a mecanismului de

urmărire şi care este destinaţia ei (fig.5.38)?

• Cum se construieşte curba procesului de trecere a

mecanismului de urmărire?

• Cum se determină precizia de urmărire a mecanismului de urmărire în orice timp a procesului de trecere (fig.5.40)?

• Explicaţi cum se determină zona stabilităţii mecanismului

de urmărire (fig.5.39)?


96

Fig.5.28. Schema de calcul al mecanismului de urmărire cu sertar cu patru muchii active.

Fig.5.29. Caracteristica statică a mecanismelor de urmărire

cu sertar cu două şi patru muchii active.


97

Fig.5.30. Dependenţa coeficientului de amplificare după viteză de la solicitări.

Fig.5.31. Dependenţa rigidităţii mecanismului de la solicitări.

Fig.5.32. Zona nesensibilităţii mecanismelor de urmărire.

Fig.5.33. Schema de calcul a mecanismului de urmărire cu sertar cu două muchii active.


98

Fig.5.34. Schema de calcul a mecanismului de urmărire cu sertar cu o muchie activă.

Fig.5.35. Caracteristica statică a mecanismelor de urmărire cu sertar cu o muchie activă.

Fig.5.36. Dependenţa debitului la intrarea mecanismul de urmărire de presiune.

Fig.5.37. Dependenţa randamentului mecanismelor

de urmărire de mărimea solicitării.


99

Fig.5.38. Schema structurală a mecanismului de urmărire.

Fig.5.39. Zonele stabilităţii mecanismelor de urmărire.

a) Kg0-F; b) Kg0-M;

c) Kg0-C; d) Z-U.


100

Fig.5.40. Curba procesului de tranziţie a mecanismului de urmărire.

5.6 Dispozitivele de corecţie în sistemele hidraulice de urmărire automată:

• Care este construcţia şi principiul de lucru al mecanismului de urmărire cu dispozitiv de corecţie pentru menţinerea vitezei constante pe parcursul prelucrării (fig.5.41)?

• Explicaţi interpretarea grafică a legii de schimbare a rezultantei vitezei (fig.5.42.);

• Explicaţi dependenţa suprafeţei secţiunii droselului de la intrare de mărimea secţiunii de trecere (fig.5.43);

• Care este eroarea de tracţiune de urmărire (a) şi eroarea de viteză de urmărire (fig.5.44)?

Fig.5.41. Schema mecanismului de urmărire cu dispozitiv de corecţie pentru menţinerea vitezei constante pe conturul prelucrării.


101

Fig.5.42. Interpretarea grafică a legii de schimbare a rezultantei vitezei.

Fig.5.43. Dependenţa suprafeţei secţiunii droselului de la intrare de mărimea secţiunii.


102

Fig.5.44. Schema mecanismelor de urmărire cu programă de corecţie pentru compensaţie: a) eroarea de tracţiune de urmărire; b) eroarea de viteză de urmărire.

Sisteme hidraulice de acţionare şi automatizare utilizate pentru realizarea unor operaţiuni auxiliare

103

5.7 Sistemele hidraulice de urmărire automată după două sau mai multe coordonate:

• Care este componenţa şi principiul de lucru al schemei

principale cu două coordonate a mecanismului de urmărire hidraulică (fig. 5.45)?

• Cum de mărit precizia de prelucrare în sistemele hidraulice de urmărire automată?

Fig.5.45. Schema principială cu două coordonate

a mecanismelor de urmărire hidraulic.

6. Sisteme hidraulice de acţionare şi automatizare utilizate pentru realizarea unor operaţiuni auxiliare.

6.1 Sisteme hidraulice de transport şi alimentare cu semifabricate şi scule.

6.1.1 Sisteme hidraulice de alimentare cu semifabricate individuale:

• Schema hidraulică a unei menghine hidraulice (fig.6.1); • Schema hidraulică cu pârghie mobile şi amplificator cu pârghie

(fig.6.2) şi sisteme cu ambele prisme mobile şi amplificator cu angrenaj (fig.6.2, b);

• Schema hidraulică de alimentare cu semifabricate individuale

având motor hidraulic liniar cu mişcare de rotaţie fixat pe axul principal (a), alimentarea făcându-se prin conductele C1 şi C2 (fig.6.3, b);

• Schema hidraulică a unui manipulator (fig.6.5); • Schema unui robot pentru alimentarea cu semifabricate a unui

strung (fig.6.6); • Schema principială hidraulică şi pneumatică a unui robot (b),

componenta robotului (a) şi o serie de variante de strângere (c, g); fig.6.7;

• Care este componenta şi principiul de lucru a sistemului

hidraulic (fig.6.7)?

• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru toate elementele ciclului de lucru a robotului (fig.6.7);

• Care sunt caracteristicile de bază a sistemului hidraulic al

robotului (fig.6.7)?


104

Fig.6.1. Schema hidraulică a unei menghine hidraulice.

Fig.6.2. Schema hidraulică.

a) pârghie mobilă şi amplificator cu pârghie. b) sistem cu ambele prisme mobile şi amplificator cu angrenaj.


105

Fig.6.3, a, b. Sisteme hidraulice de alimentare cu semifabricate individuale.


106

Fig.6.4. a) Manipulator cu doua braţe, b) Manipulator cu patru braţe.

M1, M2 - manipulatoare, BT1, BT2 - benzi transportatoare, P - piese finite, C - cărucior,

TF - traversă fixă, BA - braţul de alimentare, SAM - strung automat multiax, AP - axul principal.


107

Fig.6.5. Schema hidraulică a unui manipulator.

MHDA1; MHDA2 – motoare hidraulice liniare cu dispozitiv de apucare; M1; M2 – mâini mecanice; DA1; DA2 – dispozitive de apucare; MHC- motor hidraulic liniar care deplasează căruciorul; TF- traversa.


108

Tabelul 6.1 Gruparea roboţilor după tipul maşinilor-unelte alimentate de roboti.

Fig.6.6. Robot pentru alimentarea cu semifabricate a unui strung.

B – batiu; T – turelă; MM – mână mecanică.


109

Fig.6.7. Schema principială hidraulică:

a) Robotul Unimate a’), b’), c’), d’), e’), f’), g’) Dispozitiv de apucare DA cu o serie de variante de structură.


110

Fig.6.7. Schema principială hidraulică:

b) Schema hidraulică şi pneumatică de acţionare a robotului.


111

6.1.2 Sisteme de alimentare cu semifabricate prin transfer liniar sau circular:

• Sistema hidraulică pentru transfer liniar a semifabricatelor (fig.6.8, b);

• Care este componenta sistemelor hidraulice şi principiul de lucru (fig.6.8, a, b)?

• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru toate elementele ciclului de lucru (fig.6.8, a, b )?

• Care sunt caracteristicile de bază ale sistemului hidraulic (fig.6.8, a, b)?

a)

Fig.6.8. Sistem hidraulic de transfer: a) Mecanism de transport cu ciclul automat de lucru. b) Sistem de transfer circular a mesei portpiese MP.

• TR – transportor, • MHL – motor hidraulic liniar, • DC1; DC2 – drosele de cale, • P – piesă, • PO – pârghie oscilantă, • C1-C5 – conducte,

• Cm1;Cm2 – came, • Pr – pârghie, • O– fixator, • MP – masă portpiesă, • OP – opritor,


112

6.1.3 Sistem hidraulic de alimentare cu bare şi colaci:

• Sistem hidraulic de alimentare cu semifabricat din bare (fig.6.9,a); • Sistem hidraulic de alimentare cu semifabricate din colaci

(fig.6.9, b); • Care este componenta şi principiul de lucru al sistemelor

hidraulice? (fig.6.9, a, b)? • Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru toate elementele

ciclului de lucru (fig.6.9, a, b)? • Care sunt caracteristicile de baza ale sistemului hidraulic (fig.6.9,

a, b)?

Fig.6.9. a) Sistem hidraulic de alimentare cu semifabricate din bare. b) Sistem hidraulic de alimentare cu semifabricate din colaci.

• BM –bară de metal; • OP – opritor fix; • MHL1; MHL2 – motoare hidraulice

liniare; • P – pârghie; • B – bucşă;

• BA – bucşă de avansare; • BS – bucşă de strângere; • APr – arbore principal; • 1 – pârghii; • 2 – cuplaj; • 3 – ţeavă;


113

6.1.4 Sisteme hidraulice de alimentare cu scule: • Sistem hidromecanic de transfer circular al capului portsculei de

la strungul revolver (fig.6.10, a); • Sistem hidromecanic de acţionare a capului revolver cu

alimentare prin transfer circular (fig.6.10, b); • Exemple de mâini mecanice de diverse forme (fig.6.1); • Exemplu de magazine de scule de diferite forme (fig.6.12); • Exemple de corelare a mişcărilor mâinilor mecanice şi

magazinului de scule în procesul schimbării acestora (fig.6.13); • Schema hidraulica pentru schimbarea automată a sculelor

aşchietoare (fig.6.14, a) prin permutare • Care este componenta şi principiul de lucru ale sistemelor

hidraulice (fig.6.10, a, b; fig.6.14, a)? • Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru toate elementele de

lucru (fig.6.10, a, b, fig.6.14, a)? • Care sunt caracteristicile de baza ale sistemului hidraulic

(fig.6.10, a, b; fig.6.14)?

a)

Fig.6.10. Sistemul hidromecanic de transfer a) Sistemul hidromecanic de transfer circular al capului portscule de la strungul revolver. b) Sistemul hidromecanic de acţionare a capului revolver cu alimentare prin transfer circular.

a) 1 – portsculă; 2 – umăr de fixare; 3 – fixator; 4 – pinion; 5 – cuplaj frontal cu

ghiare;

b) 1 – indexor; CR – cap revolver; CS – colier de

strângere; MR – mecanism de

rotire; P – pârghie;

B – bolţ; T – tachet; C1; C2 – came; Mi1; Mi2 – micro-întrerupătoare.


114

Fig.6.11 Mâinile mecanice de diverse forme: a), b) cu mişcare de rotaţie şi rotaţie cu o mână simplă; c) cu o mişcare de translaţie cu o mână simplă; d) cu o mişcare de rotaţie şi translaţie cu o mână simplă sau dublă; e) cu o mişcare de rotaţie şi doua de translaţie, cu mână simplă sau dublă, cu distanţa variabilă x.

Fig.6.12 Magazin de scule: a), b) cu tambur circular sau eliptic; c) cu dispunere frontală, circulară sau eliptică, pe un singur rând; d) cu dispunere frontală, eliptică, pe mai multe rânduri.


115

Fig.6.13. Exemplu de corelare a mişcărilor mâinilor mecanice şi magazinelor de scule în procesul schimbării acestora.

MS – magazin de scule; MM – mină mecanică.


116

Fig.6.14. Schema hidraulica pentru schimbarea automata a sculelor

aşchietoare (Sc.A) prin premutare.

a) Schema principială hidraulică. b) I – aducerea mâinii mecanice din poziţia iniţială în poziţia verticală; II – slăbirea sulei din bucşa de stingere; III – scoaterea sculelor din axul principal şi magazin; IV – rotirea minei mecanice cu 180° pentru schimbarea locului frezei cu burghiul; V – introducerea sculelor în axul principal şi respectiv în magazinul

de scule; VI – strângerea sculei de către arcul Arc, prin retragerea tijei

motorului MHL-4; VII – reducerea mâinii mecanice în poziţia iniţiala; VIII – rotirea magazinului cu un pas, pentru aducerea unei noi scule

în postul de prelucrat. 6.2. Calculele mecanismelor de alimentare de tipul

manipulatoarelor şi roboţilor industriali: • Cum se efectuează calculul mecanismelor de alimentare de tipul

manipulatoarelor şi roboţilor industriali? 6.3 Sisteme hidraulice de comutare:

• Sistem hidraulic de comandă a unei cutii de viteza cu blocuri baladoare şi cu preselector de turaţii (fig.6.15);

• Sistem hidraulic de acţionare a unor cuplaje ale mecanismelor de reglare cu preselectare electrice şi comanda numerica (fig.6.16);

• Construcţia unei ambreiaj hidraulic dublu (fig.6.17); • Care este componenta şi principiul de lucru ale sistemului

hidraulic (fig.6.15)? • Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru toate elementele de

lucru ale sistemului hidraulic (fig.6.15); • Care sunt caracteristicile de baza ale sistemului hidraulic

(fig.6.15)?


117

Fig.6.15. Sistem hidraulic de comandă a unei cutii de viteze cu blocuri baladoare şi cu preselector de turaţii.

Dp – distribuitor preselector; C1; C2 – cuplaj de fricţiune; A – arc; B1,B2 – baladoare.


118

Fig.6.16. Sistem hidraulic de acţionare a unor cuplaje ale mecanismelor

de reglare cu preselectare electrice şi comandă numerică. A1-A3 – ambreiaje; D1 – sertar de comandă; 1 – port program; 2 – cititor de program; 3 – servomotor.

Fig.6.17. Ambreiaj hidraulic dublu.

1,2 – cuplaje; 3 – cilindru mobil; 4 – piston; 5,6 – lamele; 7 – bucşă; 8 – arbore motor; 9, 10 – arcuri.


119

6.4. Sisteme hidraulice de poziţionare:

• Sistem hidraulic al unei mese rotative de divizare (fig.6.18); • Sistem hidraulic de poziţionare numeric (fig.6.19);

• Care este componenta şi principiul de lucru ale sistemelor

hidraulice (fig.6.18, fig.6.19)? • Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru toate elementele

ciclului de lucru ale sistemelor hidraulice (fig.6.18, fig.6.19)?

• Care sunt caracteristicile de baza ale sistemului hidraulic

(fig.6.18, fig.6.19)?

DC – drosele de cale;

M – melc;

RM – roată melcată;

MD – masă de divizare;

9 – amplificator electrohidraulic;

10 – legătură de reacţie după viteză;

11 – elemente operaţionale electronice;

12 – pompă reglabilă cu comandă după presiune.

Fig.6.18. Sistem hidraulic al unei mese rotative de divizare.


120

Fig.6.19. Sistem hidraulic de poziţionare numeric.

1 – impulsul de comandă; 2 – element intermediar de manevrare; 3 – modulator de timp; 4 – legătură electrică de reacţie poziţională; 5 – masa maşinii; 6 – servomotor de execuţie; 7 – traductor de poziţie; 8 – tahogenerator.


121

6.5. Sisteme hidraulice de echilibrare şi blocare: • Sisteme hidraulice de echilibrare (fig.6.20); • Sistem hidraulic de blocare (fig.6.21); • Care este componenta şi principiul de lucru ale sistemelor hidraulice (fig.6.20, fig.6.21)? • Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru toate elementele ciclului de lucru ale sistemelor hidraulice (fig.6.20, fig.6.21); • Care sunt caracteristicile de baza ale sistemelor hidraulice (fig.6.20, fig.6.21)?

Fig.6.20. Schema hidraulică de echilibrare.

B1, B2 – blocuri de supape, SM – subansamblu mobil;

MHLE – motor hidraulic liniar de echilibrare, A – acumulator.


122

Fig.6.21. Schema hidraulică de blocare. SM – sanie mobilă; AT – arcuri-taler; P1, P2 – pârghii.

Hidraulica maşinilor unelte

123

7. Hidraulica maşinilor unelte. 7.1. Acţionările hidraulice a maşinilor unelte de strunjit:

• Schema principală hidraulică a maşinii unelte de strunjit modelul 1725MF3 (fig.7.1);

• Care este componenţa şi principiul de lucru al maşinii unelte de

strunjit?

• Scrieţi ecuaţiile de mişcare a lichidului pentru fiecare element al ciclului de lucru;

• Care sunt caracteristicile de bază a reglării în maşina unealtă de

strunjit?

AEHPL1 – transmisiune liniară pas cu pas electrohidraulică pentru sanie.

AEHPL2 – transmisiune liniară pas cu pas electrohidraulică

pentru mână mecanică. AEHP – transmisiune pas cu pas electro-hidraulică pentru

deplasarea săniei pe portal.

7.2. Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de găurit şi universale destinate prelucrării interioare:

• Schema principială hidraulică la maşina unealtă de frezat, găurit şi alezat IR500 MF4 (fig.7.2.).

• Care este componenţa şi principiul de lucru al maşinii unelte de

frezat, găurit şi alezat IR 500 MF4?

• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element al ciclului de lucru la MU.

• Care sunt caracteristicile de bază a reglării maşinii-unelte de

frezat, găurit şi alezat?

MHL1 – motor hidraulic liniar pentru echilibrarea păpuşei arborelui principal.

MHL2 – motor hidraulic liniar pentru strângerea mesei-sputnic. MHL3 – motor hidraulic liniar pentru strângerea rotitoare. MHL4 – motor hidraulic liniar pentru rotirea platformei. MHL5 – motor hidraulic liniar pt schimbarea automată a mesei- sputnic. MHL6 – motor hidraulic liniar pentru fixarea magazinului. MHL7 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea mâinii mecanice MHL8 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea verticală a manipulatorului MHL9 – motor hidraulic liniar pentru rotirea mâinii mecanice. MHL10 – motor hidraulic liniar pentru orientarea arborelui principal. MHL11 – motor hidraulic liniar pentru schimbarea vitezelor. MHL12 – motor hidraulic liniar pentru deblocarea sculei.


124

Fig.7.1. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte , modelul 1725 MF3.

MHL1 – motor hidraulic liniar pentru mandrina de strângere. MHL2 – motor hidraulic liniar pentru micşorarea pinolei. MHL3 – motor hidraulic liniar pentru comutarea baladoarelor. MHL4 – motor hidraulic liniar motor hidraulic liniar pentru fixarea blocului cu scule. MHL5 – motor hidraulic liniar pentru strângerea blocului cu scule. MHL6 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea magazinului cu scule. D – disc înclinat. P1,P2 – pistonaşe axiale. F – fixator a magazinului de scule.


125

Fig.7.2. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte, modelul IR-500 MF3.


126

7.3. Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de rectificat:

• Schema principială hidraulică la maşina-unealtă de rectifica pană cu masa dreptunghiulară modelul 3D722 şi 3V451VF20 (fig.7.3; 7.4).

• Care este componenţa şi principiul de lucru al maşinii-unelte de rectificat plană cu masă dreptunghiulară modelul 3D722 şi 3V451VF20?

• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element al ciclului de lucru la maşina-unealtă de rectificat;

• Care sunt caracteristicile de bază a reglării la maşina-unealtă de rectificat?

MHL1 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea mesei. MHL2 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea păpuşii de

rectificat D3 – distribuitor hidraulic pentru dirijarea cu oprirea mesei. D4 – distribuitor hidraulic pentru dirijarea mesei D7 – distribuitor hidraulic pentru dirijarea păpuşii de rectificat D8 – distribuitor hidraulic pentru dozare. MAV – mecanismul de avans vertical.

7.4 Acţionarea hidraulică a maşinilor-unelte de frezat:

• Schema principială hidraulică a maşinii-unelte de frezat verticală semiautomată de tipul LR260MR3 (fig.7.5).

• Care este componenţa şi principiul de lucru al maşinii-unelte de frezat?

• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element al ciclului maşini-unelte de frezat;

• Care sunt caracteristicile de bază a maşinii-unelte de frezat?

P1 – pompă cu debit mic şi presiune înaltă. P2 – pompă cu debit mare şi presiune mică. RU – răcitor de ulei. MHL1 – motor hidraulic liniar pentru avansul mesei. SU1, SU2 – servovalvă dirijată de motor pas cu pas prin

reductor(R). MHL2 – motor hidraulic liniar pentru avansul căruciorului. MHL3 – motor hidraulic liniar pentru avansul vertical al

arborelui principal. MHL4 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea verticală a

magazinului cu scule. MHL5 – motor hidraulic liniar pentru deblocarea sculelor. MHL6 – motor hidraulic liniar pentru arborelui principal. MHL7 – motor hidraulic liniar pentru schimbul vitezelor. MHR1 – motor hidraulic liniar pentru rotirea magazinului cu

scule. MHL8, MHL9 – motor hidraulic liniar pentru strângere.


127

Fig.7.3. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte, modelul 3D722.


128

MHL1 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea mesei. MHL2 – motor hidraulic liniar pentru dispozitivul de măsurare. MHL3 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea centrului. MHL4 – motor hidraulic liniar pentru strângerea piesei. MH01 – motor hidraulic oscilant pentru avansul diamantelor. MH02 – motor hidraulic oscilant pentru deplasarea diamantelor. DRC1-3 – drosele cu supape de sens unic.

Fig.7.4. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte, modelul 3V451VF20.


129

Fig.7.5. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte, modelul LF260MF3.


130

7.5 Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de rabotat şi de mortezat:

• Schema principială hidraulică la maşina unealtă de rabotat

7307D; (fig.7.6);

• Care este componenţa şi principiul de lucru la maşina-unealtă de

rabotat modelul 7307D (fig.7.6)?

• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element al

ciclului maşinii-unelte de rabotat (fig.7.6).

• Care sunt caracteristicile de bază a maşinii-unelte de rabotat?

DA – drosel de avans.

DC – distribuitor de dirijare.

DD – distribuitor de dirijare.

MH1 – motor hidraulic liniar pentru avans.

MH2 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea principală.

7.6 Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de broşat:

• Schema principială hidraulică la maşina-unealtă de broşat

verticală semiautomată modelul 7B65 (fig.7.7);

• Care este componenţa şi principiul de lucru la maşina-unealtă de

broşat fig.7.7)?


ciclului maşinii-unelte de broşat (fig.7.6).

• Care sunt caracteristicile de bază a maşinii-unelte de broşat?

PA – pompă cu pistonaşe axiale.

PP – pompă cu palete cu acţiune dublă.

MHL1 –motor hidraulic liniar pentru deplasarea suplimentară a

căruciorului.

MHL2 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea căruciorului de

lucru.


131

Fig.7.6. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte, modelul 1724MF3.


132

Fig.7.7. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte, modelul 7B65.


133

7.7 Acţionările hidraulice a centrului de prelucrare:

• Schema principială hidraulică centrului de prelucrare modelul 2627MF4 (fig.7.8);

• Care este componenţa şi principiul de lucru a centrului de prelucrare modelul 2627MF4 (fig.7.8)?

• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element al ciclului de lucru.

• Care sunt caracteristicile de bază a centrului de prelucrare (fig.7.8)?

PH1 – pompă reglabilă cu pistonaşe axiale cu presiune şi debit

mare. PH2 – pompă nereglabilă cu presiune şi debit mic. MHL1, MHL2 –– motor hidraulic liniar pentru sistema de

echilibrare. MHL3 –– motor hidraulic liniar care asigură schimbarea

vitezelor în cutia de viteză. MHL4 – motor hidraulic liniar care asigură lucrul mecanismului

de orientare unghiulară a arborelui principal. MHL5 – motor hidraulic liniar care asigură strângerea şi

eliberarea sculei. MHL6-8 – motor hidraulic liniar care asigură schimbul automat

al sculelor

7.8 Acţionările hidraulice a liniilor automatizate:

• Schema principială hidraulică a unei porţiuni de sistem hidraulic din linia automată 446JG (fig.7.9);

• Care este componenţa şi principiul de lucru a sistemului hidraulic din linia automată (fig.7.9)?

• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element al ciclului de lucru.

• Care sunt caracteristicile de bază a sistemului hidraulic din linia automată?

PH1, PH2 – pompe nereglabile. MHL1 – motor hidraulic liniar pentru ridicarea bandei. MHL2 – motor hidraulic liniar pentru ridicarea transportorului. MHL3 – motor hidraulic liniar care asigură avansul de lucru al

mesei din stânga. MHL4 – motor hidraulic liniar care asigură avansul de lucru al

mesei din dreapta. MHL5 – motor hidraulic liniar care asigură fixarea piesei. MHL6 – motor hidraulic liniar care asigură apropierea piesei

către bază. MHL7 – motor hidraulic liniar care asigură strângerea piesei. MHL8 – motor hidraulic liniar care asigură apropierea

reazemelor. LH - lăcat hidraulic.


134

Fig.7.8. Schema acţionării hidraulice a centrului de prelucrare, modelul 2627MF4.


135

Fig.7.9. Schema acţionării hidraulice a liniei automate, modelul 44JG.


136

7.9. Acţionările hidraulice a maşinii-unelte de honuit:

• Schema principială hidraulică a maşinii-unelte de honuit cu

• Comandă numerică de tipul ZG824 (fig.7.10);

• Care este componenţa şi principiul de lucru a maşinii-unelte de

honuit (fig.7.10)?


ciclului de lucru al maşinii-unelte de honuit (fig.7.10) .


maşinii-unelte de honuit?

MHL1 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea honului

MHL2 – motor hidraulic liniar pentru fixare.

SD – subansamblul de dirijare.

Fig.7.10.Schema acţionării hidraulice a liniei automate, modelul ZG824.


137

7.10 Acţionările hidraulice a maşinilor-unelte supraprecise:

• Schema principială hidraulică a machetului supraprecis

(fig.7.11)

• Care este componenţa şi principiul de lucru a machetului

supraprecis (fig.7.11)?


ciclului de lucru al machetului supraprecis (fig.7.11) .


machetului supraprecis?

R – reductor,

1,2-bloc de dirijare;

3 (MP) – motor pas cu pas;

4 – interferometru;

5 – masa care se deplasează;

6 – plungere;

7 – dispozitiv pentru eliminarea aerului.

7.11 Acţionările hidraulice a roboţilor industriali:

• Schema principială hidraulică a robotului industrial cu portal cu

capacitatea de ridicare 40kg de modelul M40P (fig.7.12);

• Care este componenţa şi principiul de lucru a robotului

industrial (fig.7.12)?


ciclului de lucru robotului industrial;


robotului industrial?

SPP – schimbarea poziţiei pârghiei în legătura inversă;

CM – complect modular,

RC – rotirea capului;

CP – cap de prindere.


138

Fig.7.11. Schema acţionării hidraulice a machetului supraprecis.


139

Fig.7.12. Schema acţionării hidraulice a robotului portal M40P.


140

8. Hidraulica maşinilor unelte agregat, a liniilor automate, a sistemelor de maşini şi centrelor de prelucrare.

8.1 Acţionările hidraulice a maşinilor unelte agregat:

• Schemele hidraulice de principiu ale corpurilor de forţă a

maşinilor - unelte agregat (fig.8.1);

• Care este componenţa şi principiul de lucru ale corpurilor de

forţă?

• Ce tipuri de acţionări sunt prezentate în fig.8.1?

• Schema hidraulica a unui panou hidraulic de acţionare a unui

cap de forţă antrenat de motor hidraulic (fig.8.2);

• Schema principală hidraulică a unui panou tipizat (fig.8.3, a)

pentru realizarea a doua faze auxiliare (apropiere rapidă -

retragere rapidă);

• Schema principială hidraulică a unui panou tipizat (fig.8.3, b)

pentru realizarea a trei faze (apropiere rapidă - mişcare de

avans - retragere rapidă);

• Care este componenta schemelor hidraulice şi principiul de

lucru?

• Sistem hidraulic pentru realizarea unui ciclu secvenţial (fig.8.4);

• Care este componenta schemei hidraulice (fig.8.4) şi principiul

de lucru?

• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element a

ciclului de lucru (fig.8.4)?

• Scheme hidraulica a unui pendul tipizat care acţionează

succesiv doua mecanisme ale maşinii unelte agregat (fig.8.5);

• Schema hidraulica a unui panou tipizat care acţionează simultan

mai multe capete de forţă ale maşinii unelte agregat (fig.8.6);

• Care este componenta şi principiul de lucru ale schemelor

hidraulice ale panourilor tipizate (fig.8.5; fig.8.6)?


ciclului de lucru pentru panourile tipizate (fig.8.5; fig.8.6);

• Care sunt caracteristicile de baza ale sistemelor hidraulice

pentru panourile tipizate (fig.8.5; fig.8.6).

Hidraulica maşinilor unelte agregat, a liniilor automate, a sistemelor de maşini şi centrelor de prelucrare

141

a) cu acţionare hidraulica

CF - cap de forţa, ME - Motor electric

b) cu acţionare hidrodinamica

c) cu acţionare neumo-hidraulică

d) cu acţionare combinata

Fig.8.1. Schemele de principiu ale capetelor de forţă.


142

Fig.8.2. Panou hidraulic de acţionare a unui cap de forţă antrenat de motorul hidraulic MHL.


143

a) b)

Fig.8.3, a, b. Panou hidraulic simplu pentru realizarea a două faze auxiliare (a) şi un panou hidraulic pentru un ciclu compus (b).


144

F

ig.8

.4. S

iste

me

hidr

auli

ce p

entr

u re

aliz

area

unu

i cic

lu s

ecve

nţia

l com

pus.

D

P-

prog

ram

ator

( d

ispo

ziti

v de

pro

gram

are

)

K

1 –

K4

– co

ntac

toar

e el

ectr

ice

TP

- tr

aduc

tor

de p

ozi ţ

ie

c- c

ompa

rato

r.


145

Fig.8.5. Schema hidraulică a unui panou tipizat care acţionează succesiv două mecanisme.


146

Fig.8.6. Schema hidraulică a unui panou tipizat pentru acţionare simultan a mai multor capete de forţă.


147

8.2. Acţionările hidraulice a liniilor automate şi a sistemelor de maşini:

• Sistem hidraulic parţial de acţionare a mecanismelor auxiliare dintr-o linie automată (fig.8.7): • Sistem hidraulic de comandare a motoarelor hidraulice (MHA, MHS, MHR) de avans, de strângere şi de rotire a mesei de către panourile

hidraulice PH1; PH2; PH3 (fig.8.8);

• Sistem hidraulic a unui sistem de maşini de prelucrare automată (fig.8.9);

• Care este componenţa şi principiu de lucru ale schemelor hidraulice (fig.8.7, fig.8.8, fig.8.9)?

• Scrieţi ecuaţiile de mişcare a lichidului pentru fiecare element al ciclului de lucru ale sistemelor hidraulice (fig.8.7, fig.8.8, fig.8.9);

• Care sunt caracteristicile de bază ale sistemelor hidraulice prezentate (fig.8.7, fig.8.8, fig.8.9)?


148

Fig.8.7. Sistem hidraulic parţial de acţionare a mecanismelor auxiliare dintr-o linie automată.


149

Fig.8.8. Sistem hidraulic de comandare a motorului hidraulic de avans de strângere şi de rotire a mesei de către panourile de distribuţie PD1; PD2; PD3.


150

Fig.8.9. Schema pneumatică a unui robot industrial.


151

8.3. Acţionările hidraulice a centrelor de prelucrare:

• Schema hidraulica parţială a unui centru de prelucrare (fig.8.10); • Schema hidraulica parţială a unui centru de prelucrare cu comanda numerică (fig.8.11); • Schema hidraulica a unui centru de prelucrare la care se realizează sisteme de acţionare electromecanică (fig.8.12); • Care este componenta şi principiul de lucru al schemelor hidraulice (fig.8.10, fig. 811, fig.8.12)? • Scrieţi ecuaţiile de mişcare a lichidului pentru fiecare element al ciclului de lucru ale sistemelor hidraulice (fig.8.10, fig. 811, fig.8.12); • Care sunt caracteristicile de baza ale sistemelor hidraulice prezentate (fig.8.10, fig. 811, fig.8.12)?

Fig.8.10. Schema hidraulica parţiala a centrului de prelucrare.


152

Fig.8.11. Schema hidraulică parţială a unui centru de prelucrare cu comandă numerică.


153

Fig.8.12. Schema hidraulica a centrului de prelucrare la care se utilizează sisteme de acţionare electromecanică.


154

9. Echipament hidraulic de forţă.

9.1. Unităţi de acţionare electrohidraulică. 9.1.1 Unităţi de acţionare electrohidraulică – 700 bar

• Rezervor 10; 20; 30; 40 l • Debit presiune înaltă 0,5 –

1,5 l/min • Debit presiune joasă 6 - 16

l/min • Motor electric acţionare 1,5

- 4 kW • Presiunea maximă 700 bar • Masa 65 - 160 kg

Fig.9.1, a. Unităţi de acţionare electrohidraulică – 700 bar.

Unităţile de acţionare hidraulice HUEH sunt surse ce generează

presiuni ridicate fiind folosite la acţionarea cilindrilor hidraulici cu simplă sau dublă acţiune din structura unor echipamente, dispozitive sau instalaţii hidraulice ce funcţionează cu debite relative mici şi presiuni de lucru de până la 700 [bar]

Presiunea de lucru poate fi reglată în funcţie de sarcină.

Două variante de reglare a presiunii: • Supapă de presiune clasică – reglaj la panou • Supapă de presiune proporţională – reglaj la pupitru

Trei variante de vizualizare a presiunii:

• Manometru • Manometru şi afişare digitală a presiunii pe panou • Manometru şi afişare digitală a presiunii la operator, pe pupitrul

de comandă.

Fig.9.1, b. Caracteristica de funcţionare a unităţilor hidraulice.

Echipament hidraulic de forţă

155

9.1.2. Unitate de acţionare electrohidraulică - 700 bar varianta standard.



l/min • Motor electric acţionare 1,5 -

4 kW • Presiunea maximă 700 bar • Masa 65 - 160 kg

Fig.9.2. . Unitate de acţionare

electrohidraulică - 700 bar varianta standard.

Avantaje:

• Acţionează cilindri hidraulici cu simplă şi dublă acţiune prin intermediul setului de furtune hidraulice asamblate HFHP;

• Posibilitatea menţinerii în presiune, respectiv blocarea hidraulică a sarcinii;

• Controlul permanent al cursei cilindrului; • Comutarea automată din treapta I în treapta a II-a de

presiune, respectiv de la avans rapid la avans tehnologic; • Comandă electrică de la distanţă; • Tensiunea de comandă de 24 Vcc; • Componentele hidraulice ale panoului hidraulic (pompă,

supapă, distribuitoare) funcţionează în regim optim, la maxim 1/2 din presiunea nominală, asigurând fiabilitate ridicată;

• Reglajul precis al presiunii, în funcţie de sarcină, până la 700 bar;

• Structură compactă şi design modern; • Nivel redus de zgomot – sub 70 dB; • Monitorizarea permanentă a temperaturii uleiului şi

deconectarea automată a sursei de la reţeaua de alimentare la 55 °C;

• Posibilitatea alimentării simultane a 2, 3 sau 4 cilindri – prin intermediul unui ramificator ataşat.

Tabelul.9.1


156

9.1.3. Unitate de acţionare electrohidraulică - 700 bar varianta modernizată.

Fig.9.3. Unitate de acţionare electrohidraulică - 700 bar

varianta modernizată.



l/min • Motor electric 1,5 - 4 kW • Presiunea maximă 700 bar • Afişarea digitală a presiunii • Reglaj proporţional al

presiunii • Înregistrarea presiunii • Masa 65 - 160 kg

Avantaje:


• Posibilitatea menţinerii în presiune, respectiv blocarea hidraulică a sarcinii;

• Controlul permanent al cursei cilindrului;

• Comutarea automată din treapta I în treapta a II-a de presiune, respective de la avans rapid la avans tehnologic;

• Comandă electrică de la distanţă; • Tensiunea de comandă de 24 Vcc; • Componentele hidraulice ale panoului hidraulic (pompă, supapă,

distribuitoare) funcţionează în regim optim, la maxim 1/2 din presiunea nominală, asigurând fiabilitate ridicată;

• Reglajul precis al presiunii, în funcţie de sarcină, până la 700 bar; • Structură compactă şi design modern; • Nivel redus de zgomot – sub 70 dB; • Monitorizarea permanentă a temperaturii uleiului şi deconectarea

automata a sursei de la reţeaua de alimentare la 55°C; • Posibilitatea alimentării simultane a 2, 3 sau 4 cilindri – prin

intermediul unui ramificator ataşat; • Vizualizarea presiunii pe un indicator digital detaşabil; • Vizualizarea presiunii la pupitrul de comandă; • Reglarea presiunii de lucru de la distanţă folosind o supapă

proporţională; • Posibilitatea automatizării ciclului de lucru (avans rapid - avans

tehnologic - retragere rapidă); • Posibilitatea înregistrării parametrilor de lucru (presiune, forţă,

moment etc.).

Tabelul.9.2


157

9.1.4. Unitate de acţionare hidraulică - 700 bar cu motor termic.

• Rezervor 10 l • Debit presiune înaltă 0,35

l/min • Debit presiune joasă 3,3 l/min • Motor 1,2 kW • Presiunea maximă 700 bar • Masa 40 kg

Fig.9.4. Unitate de acţionare hidraulică - 700 bar cu motor

termic.

Avantaje:

• Acţionează cilindri hidraulici cu simplă şi dublă acţiune prin intermediul setului de furtune hidraulice

• Asamblate HFHP;

• Posibilitatea menţinerii în presiune, respectiv blocarea

hidraulică a sarcinii;

• Controlul permanent al cursei cilindrului; • Comutarea automată din treapta I în treapta a II-a de presiune,

respectiv de la avans rapid la avans tehnologic;

• Comandă manuală; • Componentele hidraulice ale panoului hidraulic (pompă,

supapă, distribuitoare) funcţionează în regim optim, la maxim 1/2 din presiunea nominală, asigurând fiabilitate ridicată

• Reglajul precis al presiunii, în funcţie de sarcină, până la 700

bar;

• Structură compactă şi design modern;

• Posibilitatea alimentării simultane a 2, 3 sau 4 cilindri – prin intermediul unui ramificator ataşat.

• Greutate redusă.


158

9.1.5. Unitate de acţionare hidraulică - 700 bar cu motor termic.

Fig.9.5. Unitate de acţionare hidraulică cu motor termic.

• Rezervor 12 l • Debit presiune înaltă 2.3 l/min • Debit presiune joasă 0.3 l/min • Motor 4.5 CP • Presiunea maximă 700 bar • Masa 63 kg

Avantaje:


• Posibilitatea menţinerii în presiune, respectiv blocarea

hidraulică a sarcinii;

• Controlul permanent al cursei cilindrului;

• Comutarea automată din treapta I în treapta a II-a de presiune, respectiv de la avans rapid la avans tehnologic;

• Comandă manuală;

• Componentele hidraulice ale panoului hidraulic (pompă, supapă, distribuitoare) funcţionează în regim optim, la maxim 1/2 din presiunea nominală, asigurând fiabilitate ridicată;

• Reglajul precis al presiunii, în funcţie de sarcină, până la

700 bar; • Structură compactă şi design modern; • Posibilitatea alimentării simultane a 2, 3 sau 4 cilindri –

prin intermediul unui ramificator ataşat; • Greutate redusă.


159

9.1.6 Unitate de acţionare electrohidraulică - 200 bar.

Fig.9.6. Unitate de acţionare electrohidraulică. • Rezervor 40; 60; 70 l • Debit 6-16 l/min • Presiunea max. 200 bar

Avantaje: • Acţionează hidromotoare rotative şi cilindri hidraulici cu simplă şi

dublă acţiune; • Posibilitatea menţinerii în presiune, respectiv blocarea hidraulică a

sarcinii;

• Controlul permanent al cursei cilindrului; • Comandă electrică de la distanţă cu pupitru sau pedală de comandă; • Tensiunea de comandă de 24 Vcc; • Reglajul comod al presiunii, în funcţie de sarcină, până la 200 bar; • Structură compactă şi design modern; • Nivel redus de zgomot – sub 70 dB; • Monitorizarea vizuală a temperaturii uleiului şi deconectarea

automată la valoarea de 55° C; • Deplasarea facilă a panoului, în zona de lucru, cu roţi de transport,

încorporate; • Posibilitatea alimentării simultane a 2, 3 sau 4 cilindri – prin

intermediul unui ramificator ataşat.

Unităţile de acţionare electrohidraulice HUEH sunt surse de presiune şi debit pentru alimentarea motoarelor hidraulice rotative şi liniare (cilindri hidraulici cu simplă sau cu dublă acţiune) din structura unor echipamente, dispozitive sau instalaţii hidraulice ce funcţionează cu debite medii şi presiuni de lucru de până la 200 [bar] .

Presiunea de lucru dezvoltată poate fi reglată în funcţie de sarcină: la 30 ÷ 200 [bar].

Conectarea unităţilor electrohidraulice la echipamentele şi dispozitivele hidraulice se realizează prin intermediul setului de furtunuri hidraulice HFMP.


160

9.2 Echipamente pentru strângere desfacere.

9.2.1 Chei hidraulice dinamometrice.

Fig.9.7. Echipament hidraulic pentru strângere/desfacere (complet funcţional).

• Cuplu 100, 350; 700; 1500; 2000 daNm • Deschidere la cheie 16-130 mm • Presiunea maximă 700 bar

Fig.9.8. Cheie hidraulică dinamometrică seria HCHD-700.1500.

Cheile hidraulice dinamometrice sunt utilizate la operaţiile de strângere/desfacere a piuliţelor hexagonale care necesită momente de strângere precis controlate, repetabile, de valori mari.

Generarea presiunii de lucru pentru acţionarea cheilor hidraulice dinamometrice se realizează de către unitatea hidraulică tip HUEH-700

Conectarea cheilor hidraulice dinamometrice la sursa de presiune se realizează prin intermediul furtunelor hidraulice HFHP-700 asamblate, prevăzute cu semicuple rapide.

Familia de chei hidraulice seria HCHD este compusă din 4

tipodimensiuni: HCHD-700.0100, HCHD-700.0350, HCHD-700.0750, HCHD-700.1500, HCHD-700.2000 pentru ca la fiecare aplicaţie tehnologică să fie aleasă cheia hidraulică dinamometrică adecvată (în funcţie de mărimea piuliţelor de strâns/desfăcut şi de valoarea cuplului).

HCHD-700.0100 • cuplu maxim: 100 [daNm] • gama deschiderilor la cheie: 13¸46 [mm] • dimensiunea locaşului pentru adaptor: hex.50 [mm] • presiune maximă de lucru: 700 [bar]




161


HCHD-700.2000 • cuplu maxim: 2000 [daNm] • gama deschiderilor la cheie: 80¸130 [mm] • dimensiunea locaşului pentru adaptor:hex.110 [mm] • presiune maximă de lucru: 700 [bar]

Caracteristici principale:

• Precizie ± 3%; • Racord rotitor care permite orientarea furtunelor hidraulice în orice poziţie; • Montarea braţului de reacţie anticuplu în diverse poziţii distincte; • Mecanism de distribuţie uniformă a forţelor la nivelul angrenajului clichet – roată de clichet; • Acţionare de la distanţă prin intermediul pupitrului de comandă.

Fig.9.9. Dimensiuni de gabarit.

Tabelul 9.3

*Fără adaptori tubulari dublu-hexagonali şi braţ de reacţie anticuplu


162

Notă: Fiecare cheie hidraulică dinamometrică are ataşat un braţ de reacţie standard, utilizabil la aplicaţii normale (piuliţe peste nivelul flanşei); în situaţia piuliţelor strânse în locaşe practicate în flanşă se utilizează un braţ de reacţie special.

Cheile hidraulice seria HCHD permit strângerea/desfacerea piuliţelor prin intermediul unor adaptori tubulari dublu-hexagonali montaţi rapid de hexagonul casetei şi prin rezemarea pe o piuliţă alăturată cu braţul de reacţie anticuplu.

Fig.9.10. Selecţia adaptorului tubular dublu-hexagonal.

Fig.9.11. Set de adaptori tubulari dublu-hexagonali.


163

Tabelul 9.4


164

Continuare la tabelul 9.4

Fig.9.12. Modalitate de lucru cu o cheie hidraulică. dinamometrică din seria HCHD.

Fig.9.13. Modalitate de lucru cu două chei hidraulice. dinamometrice din seria HCHD, acţionate simultan.


165

Fig.9.14. Cheie hidraulică dinamometrică tip HCHD-700.1500 cu dispozitiv

de multiplicare a cuplului.

Tabelul 9.5

Fig.9.15. Cheie hidraulică.

Domenii de utilizare : • · Industria energetică

- turbine hidraulice - turbine de gaz - turbine de abur - pompe - reactoare - supape

• · Industria petrochimică - reactoare - pompe - compresoare - supape - încălzitoare - schimbătoare de

căldură (foto) • · Industria minieră

- concasoare - transportoare - pereţi de rezistenţă - mori cu bile

• Transporturi

- locomotive - linii de cale ferată - vagoane - revizii generale

• · Staţii de pompare - conducte - flanşe - turbine - compresoare

• · Industria metalurgică - instalaţii de

sinterizare - cuptoare - furnale - laminoare - secţii de prelucrare - macarale, poduri

rulante


166

9.2.2. Dispozitiv de tensionat buloane.

Fig.9.16. Dispozitiv de tensionat buloane HDIB-170.010.

Fig.9.17. Dispozitiv de tensionat buloane în ansamblu.

Caracteristici tehnice: • Forţa maximă 170 [tf] • Presiunea maximă 700 [bar] • Cursa maxima 10 [mm] • Cilindree 226 [cm3] • Masa 31 [Kg]

Descriere: Dispozitivul este alcătuit din trei părţi: • Cilindrul hidraulic etajat care dezvoltă tracţiunea; • Suportul de sprijin care preia forţa de întindere permiţând

rotirea piuliţei; • Dispozitivul de închidere şi transport cu ajutorul căruia se poate

aduce cilindrul hidraulic la începutul cursei şi totodată se pot menţine împreună părţile componente în vederea păstrării sau transportului.

Alimentarea dispozitivului de tensionat buloane HDIB-170.010 se face cu ajutorul pompei hidraulice manuale HPHM-700 sau a pompei hidraulice de picior HPHP-700. Cuplarea dispozitivului de tensionat buloane la pompa hidraulică manuală se realizează prin intermediul furtunului hidraulic HFHP.

Domeniul de utilizare Dispozitivul este folosit la pretensionarea foarte precisă a

asamblărilor filetate, precum şi la demontarea acestor asamblări în locurile unde nu este permisă torsionarea corpului bulonului, sau nu este posibilă blocarea acestuia împotriva rotirii. Dispozitivul nu este universal, el având ca obiect doar asamblările M80, cu zona de tragere M76x4, iar pentru alte asamblări filetate care necesită o astfel de strângere, se executa dispozitive la temă, pe acelaşi principiu funcţional.

Avantaje: • Este eliminată munca fizică a operatorului; • Calitatea superioară a reparaţiei din punct de vedere tehnic; • Lipsa tendinţei torsionare a bulonului, datorată simetriei

suportului de sprijin; • Fiabilitate; • Masă redusă.


167

Notă: Diagrama de corespondenţă presiune-forţă este prezentată în figura

XX. Dimensiunile de gabarit, structura interioară a dispozitivului precum şi modul de amplasare a acestuia sunt prezentate în figura XX respectiv figura XX.

Fig.9.18. Diagrama P-F (presiune-forţă).

Fig.9.19. Dimensiuni de gabarit.


168

Fig.9.20. Structură interioară.


169

9.3 Scule hidraulice.

9.3.1 Dispozitiv hidraulic de sertizat 20 tf, 90tf.

Fig. 9.21. Dispozitiv hidraulic de sertizat 20 tf.

• Forţă 20 tf • Cursa maximă 28 mm • Presiunea maximă 700 bar • Secţiune conductor 16-300 mm2

Fig. 9.22. Bacuri hexagonale.

Descriere: HFMS-020.028 este un dispozitiv acţionat hidraulic. Acţionarea

cilindrului hidraulic HCHS-020.028 se realizează prin conectarea, prin intermediul cuplei rapide şi a furtunului hidraulic de înaltă presiune HFHP, la o pompă manuală HPHM-700 sau de la pompa hidraulică de picior HPHP-700.

Semifabricatul se amplasează între cele două bacuri, iar – prin efectuarea cursei de lucru acestea determină sertizarea conductorului. Retragerea bacurilor de sertizat se realizează printr-un resort încorporat în cilindru.

Domeniul de utilizare Este destinat operaţiei de îmbinare a conductoarelor în manşoane şi

montarea papucilor pe conductoare, prin sertizare, procedeul fiind unul de presare hidraulică.

Completul de livrare include şi un set de accesorii normale pentru sertizare: set bacuri profil hexagonal.

Avantaje: • Structură compactă şi design modern; • Manevrabilitate uşoară şi masă redusă; • Este eliminată munca fizică inutilă a operatului; • Reducerea timpului alocat procesului tehnologic.

Set de bacuri hexagonale

Tabelul 9.6 Secţiune

conductor mm2

S mm

B mm

Simbol bac

16 7.8 21 20H10AI 25 9.5 23 20H12AI 35 11 23 20H14AI 50 12.5 24 20H18AI 70 14.2 26 20H18AI 95 15.8 14 20H20AI 120 17.2 15 20H22AI 150 19.6 16 20H25AI 185 22 18 20H28AI 240 25.2 20 20H32AI 300 29.2 22 20H36AI


170

Dispozitiv hidraulic de sertizat 90 tf.

Fig. 9.23. Dispozitiv hidraulic de sertizat 90 tf.

• Forţă 90 tf • Cursa maximă 25 mm • Presiunea maximă 700 bar

Descriere: HFMS-090 este un dispozitiv acţionat hidraulic. Acţionarea

cilindrului hidraulic HCHS-090 se realizează prin conectarea, prin intermediul cuplei rapide şi a furtunului hidraulic de înaltă presiune HFHP, la o pompă manuală HPHM-700 sau de la pompa hidraulică de picior HPHP-700.

Semifabricatul se amplasează între cele două bacuri, iar – prin efectuarea cursei de lucru acestea determină sertizarea conductorului. Retragerea bacurilor de sertizat se realizează prin introducerea între pastila de reazem şi piuliţă a unui distanţier, iar prin înşurubarea piuliţei are loc retragerea tijei cilindrului hidraulic.

Domeniul de utilizare: Este destinat operaţiei de îmbinare a conductoarelor în manşoane şi montarea papucilor pe conductoare, prin sertizare, procedeul fiind unul de presare hidraulică.

Completul de livrare include şi un set de accesorii normale pentru sertizare: set bacuri, profil hexagonal (pentru Al s= 27.1; 31.1, pentru Ol s= 15.6; 19) şi un distanţier pentru retragerea tijei cilindrului hidraulic.

Avantaje: • Structură compactă şi design modern; • Manevrabilitate uşoară şi masă redusă; • Este eliminată munca fizică grea a operatului; • Reducerea timpului alocat procesului tehnologic.

9.3.2 Dălţi hidraulice.

Fig. 9.24. Familia dălţilor hidraulice HDHP.

• Forţă 8 – 30 tf • Şurub M8 – M36 • Presiune 700 bar


171

Fig. 9.25. Trusă dălţi hidraulice.

Descriere: Dălţile hidraulice de spart piuliţe se compun dintr-un cilindru

hidraulic cu simplu efect HCHS-700 prevăzut cu un cuţit de spargere care este acţionat, în cursa de lucru, retragerea lui făcându-se prin arc.

Camera de presiune a dălţii este alimentată cu ulei sub presiune înaltă de la unitatea electro-hidraulică HUEH-700, pompa manuală HPHM-700 sau de o pompă hidraulică de picior HPHP-700, prin intermediul cuplelor rapide şi a unui furtun de presiune HFHP.

Domeniul de utilizare: Dălţile pentru spart piuliţe HDHP sunt dispozitive acţionate

hidraulic folosite în operaţiile de întreţinere şi reparaţii în vederea spargerii piuliţelor blocate din asamblările filetate şurub - piuliţă, acolo unde procedeul clasic de desfacere la cheie, procedeul de desfacere cu cheie hidraulică sau pneumatică nu pot fi aplicate.

Avantaje:

• Modelul HDHP are corpul înclinat şi poate fi folosit în orice poziţie pe suprafeţe plane ce permit accesul acestuia;

• HDHP acoperă o gamă de dimensiuni ridicată, cuprinsă între 13 şi 55 mm;

• Dălţile pentru spart piuliţe HDHP sunt componente ale echipamentului tehnologic pentru întreţinere şi reparaţii, acţionat de la sursa de presiune de 700 bar HUEH-700 sau pompa hidraulică manuală HPHM-700.

Fig. 9.26. Gabaritele dălţi hidraulice.

Tabelul 9.7


172

9.3.3 Dispozitiv hidraulic de debitat 20 tf.

Fig. 9.27. Dispozitiv hidraulic de debitat 20 tf.

• Forţă 20 tf • Cursă 28 mm • Presiune 700 bar

Tabelul 9.8

Descriere: Dispozitivul este format dintr-un corp metalic, realizat prin

construcţie sudată, un cilindru hidraulic cu simplă acţiune HCHS- 020.028, un cuţit mobil montat solidar cu tija cilindrului şi un cuţit fixat pe corp.

Acţionarea cilindrului hidraulic se realizează prin conectarea, prin intermediul cuplei rapide şi a furtunului hidraulic de înaltă presiune HFHP, la o pompă manuală HPHM- 700 sau de la o pompă hidraulică de picior HPHP-700. Semifabricatul se amplasează între cele două cuţite, iar – prin efectuarea cursei de lucru - cuţitul de debitare şi contra cuţitul determină debitarea semifabricatului din oţel. Retragerea cuţitului de debitat se realizează printr-un resort încorporat în cilindru.

Domeniul de utilizare: HFMO-020.028 este un dispozitiv acţionat hidraulic, folosit în

operaţiile de producţie şi reparaţii în vederea debitării la rece a barelor din oţel rotund, pătrat, hexagonal sau lat.

Avantaje: • Structură compactă şi design modern; • Manevrabilitate uşoară şi masă redusă; • Este eliminată munca fizică inutilă a operatului; • Reducerea timpului alocat procesului tehnologic.


173

9.3.4 Foarfecă hidraulic 8 tf.

Fig.9.28. Foarfecă hidraulic 8 tf.

• Forţă 8 tf • Diametru maxim debitare 100 mm • Presiune 700 bar

Fig.9.29. Dimensiuni de gabarit la foarfecă hidraulică HMFH-8.100.

Descriere: Dispozitivul este format dintr-un corp metalic, realizat prin

construcţie sudată, un cilindru hidraulic cu simplă acţiune, două lame oscilante montate solidar cu tija cilindrului.

Acţionarea cilindrului hidraulic se realizează prin conectarea, prin intermediul cuplei rapide şi a furtunului hidraulic de înaltă presiune HFHP, la o pompă manuală HPHM- 700 sau de la o pompă hidraulică de picior HPHP-700.

Semifabricatul se amplasează între cele două lame, iar – prin efectuarea cursei de lucru – mişcarea de apropiere a lamelor determină debitarea conductorului electric/telefonic. Retragerea lamelor se realizează printr-un resort încorporat în cilindru.

Domeniul de utilizare: HMFH-8.100 este un dispozitiv acţionat hidraulic, folosit în operaţiile de producţie şi reparaţii în vederea debitării la rece a conductorilor electrici sau telefonici, multifiletări cu manta metalică de protecţie .

Avantaje: • Structură compactă şi design modern; • Manevrabilitate uşoară şi masă redusă; • Poate fi acţionat de la distanţă în cazul tăierii cablurilor

electrice; • Este eliminată munca fizică inutilă a operatului; • Reducerea timpului alocat procesului tehnologic; • Necesită un singur operator în cazul acţionării cu o pompă

hidraulică de picior tip HPHP-700.


174

9.3.5 Dispozitiv de îndoit ţevi.

Fig. 9.30. Dispozitiv de îndoit ţevi.

• Forţă 9 tf • Cursă 300 mm • Ţeavă 3/8 – 2” • Presiune 300 bar

Descriere: Şablonul de îndoire, fixat pe tija de acţionare a cilindrului hidraulic,

având profilul de deformare corespunzător atât dimensiunii ţevii cât şi razei de îndoire, va acţiona asupra ţevii de ce urmează a fi deformată; ţeava se ghidează pe cele două bacuri de rezemare, fixate între plăcile dispozitivului. Placa superioară a dispozitivului este se poate rabate pentru a permite introducerea şablonului şi a bacurilor de rezemare.

Acţionarea cilindrului hidraulic se realizează cu ajutorul pompei hidraulice cu acţionare manuală HPHM-250.010, încorporată.

Domeniul de utilizare: Dispozitivul de îndoit ţevi HDIT-009.300 este un echipament,

acţionat hidraulic, destinat îndoirii la rece a ţevilor de instalaţii în sectoarele de întreţinere şi reparaţii.

Tabelul 9.9


175

Dispozitiv de îndoit ţevi.

Fig. 9.31. Dispozitiv de îndoit ţevi.

• Forţă 20 tf • Cursă 300 mm • Ţeavă 2”-4” • Presiune 700 bar

Descriere: Şablonul de îndoire, fixat pe tija de acţionare a cilindrului hidraulic,

având profilul de deformare corespunzător atât dimensiunii ţevii cât şi razei de îndoire, va acţiona asupra ţevii ce urmează a fi deformată; ţeava se ghidează pe cele două bacuri de rezemare, fixate între plăcile dispozitivului. Placa superioară a dispozitivului se poate rabota pentru a permite introducerea şablonului şi a bacurilor de rezemare.

Sursa de acţionare a cilindrului este unitatea de acţionare electro-hidraulică HUEH-700, interconectarea acestora realizându-se cu ajutorul furtunurilor hidraulice HFHP.

Domeniul de utilizare: Dispozitivul de îndoit ţevi HDIT.M-020.300 este un echipament,

acţionat hidraulic, destinat îndoirii la rece a ţevilor de instalaţii în sectoarele de întreţinere şi reparaţii.

Tabelul 9.10


176

9.3.6 Dispozitiv portabil de îndoit ţevi.

Fig.9.32. Dispozitiv portabil de îndoit ţevi HDIT-P cu dimensiunile de gabarit.

• Raza de îndoire 40÷250 mm. • Ţeavă 3/8 – 2 ”. • Presiune 200 bar.

Descriere:

Dispozitivul de îndoit ţevi HDIT-P este alcătuit dintr-un ansamblu

furcă la care sunt ataşate un cilindru hidraulic şi scule de prindere/ îndoire ţeavă. Ţeava de îndoit se prinde între rigla de urmărire şi şablonul circular, la dimensiunea aleasă. Tija cilindrului hidraulic, printr-un cap de presiune împinge rigla de urmărire, aceasta împreună cu şablonul circular realizând printr-o mişcare de rotaţie curbarea ţevii.

O aripă a furcii este basculantă oferind astfel accesul la sculele de lucru. Prin indexarea corespunzătoare a poziţiei şablonului în raport cu furca se pot realiza îndoiri la 90° sau 180°.

Dispozitivul este alimentat de la o sursă hidraulică de presiune cu acţionare manuală, tip HPHM-350.

Domeniul de utilizare:

Dispozitivul de îndoit ţevi HDIT-P este un echipament, acţionat hidraulic, destinat îndoirii la rece a ţevilor de instalaţii în sectoarele de întreţinere şi reparaţii.

Avantaje:

• Realizează îndoiri la 180°; • Structură compactă şi design modern; • Manevrabilitate uşoară şi masă redusă; • Este eliminată munca fizică grea a operatorului; • Reducerea timpului alocat procesului tehnologic.


177

9.3.7 Depărtător hidraulic 14 tf.

• Forţa 14 tf • Deschidere 6 - 66 mm • Presiunea 700 bar

Fig. 9.33. Depărtător hidraulic 14 tf.

Fig. 9.34. Set de distanţoare.

Fig.9.35. Schema de gabarit.

Descriere: Depărtătorul hidraulic este conceput pe principiul efectului de pană:

deplasarea cu frecare mică a ghearelor - cu feţe paralele - pe o pană, depărtează flanşele

Domeniul de utilizare: În sectoarele de mentenanţă din: • Industria energetică • Industria petrochimică • Industria minieră • Industria metalurgică • Staţii de pompare • Transporturi.

Avantaje: • Sistem brevetat de deplasare a ghearelor depărtătoare; • Gheare depărtătoare înguste pentru a permite accesul în spaţii

restrânse; • Operaţia de depărtare se realizează rapid, fără deteriorarea

subansamblelor; • Reducerea timpului alocat operaţiei tehnologice de depărtare; • Înlătură folosirea ciocanelor sau a altor echipamente

improvizate • Fiabilitate ridicată şi comoditate în manevrare; • Include set distanţare; • Masă redusă, design ergonomic.


178

9.3.8 Dispozitiv de perforat conducte sub presiune.

Fig. 9.36. Dispozitiv de perforat conducte sub presiune.

Caracteristici tehnice: • Diametru de perforare: 57, 76, 89 [mm]; • Diametru nominal robinet cu sertar pană Dn: 65, 80, 100; • Grosime maximă conductă: 12 [mm]; • Sursa de acţionare: unitate electrohidraulică HUEH-200-60.2.

Fig.9.37. Dispozitiv de acţionat conducte sub presiune acţionat cu unitatea electrohidraulică HUEH-200.060.

Descriere: Dispozitivul are în componenţă o unitate hidraulică de cuplu HUH-

100, un set de flanşe adaptoare şi un set de scule aşchietoare HSC. Acţionarea sculei tehnologice se realizează hidraulic, cu ajutorul

motorului hidraulic rotativ conectat, prin intermediul unui set de furtunuri hidraulice HFHP-300.6000, la o sursă de presiune de tip HUEH-200.060.2. Avansul de aşchiere se realizează manual.

Domeniul de utilizare: Dispozitivul HDP-100 este destinat pentru perforarea conductelor

de transport produse petroliere şi gaze naturale la presiuni nominale de 25 [bar].

Avantaje: • Soluţie tehnologică optimă pentru perforarea conductelor

echipate cu robineţi cu sertar pană; • Posibilitatea amplasării în diverse poziţii, în locuri greu

accesibile.


179

Instrucţiuni de utilizare: I. Operaţii preliminare:

1.Conducta ce urmează a fi perforată este echipată cu un robinet cu sertar pană (conform schemei de montaj): • Se sudează un ştuţ de legătură corespunzător tipului de conductă şi

de robinet cu sertar pană; • Se montează robinetul cu sertar pană pe ştuţul de legătură prin

intermediul unor organe de asamblare, având grijă la poziţionarea corectă a garniturii de etanşare;

• Se deschide complet robinetul cu sertar pană. 2.Echiparea dispozitivului de perforare: • Se conectează dispozitivul de perforare la unitatea de acţionare

hidraulică prin intermediul furtunurilor hidraulice flexibile şi a semicuplelor rapide;

• Se montează freza de carotat corespunzătoare tipului de robinet cu sertar;

• Se acţionează manivela şurubului de avans rapid, în sens orar (spre dreapta), până la tamponare mecanică, pentru retragerea frezei de carotat (manivela se va menţine pe şurub);

• Se acţionează mânerele şurubului de avans fin în sens antiorar (spre stânga) până la tamponare mecanică, pentru retragerea frezei de carotat.

II. Operaţii tehnologice:

1.Dispozitivul de perforare se montează pe robinetul cu sertar pană (conform schemei de montaj) direct (în cazul robineţilor cu sertar pană Dn100) sau prin intermediul unor flanşe de adaptare (în cazul robineţilor cu sertar pană Dn65 şi Dn80), cu ajutorul unor organe de asamblare; etanşarea între dispozitiv şi flanşe se realizează cu garnituri; 2.Se acţionează manivela şurubului de avans rapid, în sens antiorar pentru avansarea rapidă a frezei de carotat (operaţia se realizează repetat până la angajarea corectă a canelurilor); se roteşte manivela până la tamponare mecanică, pentru blocarea uşoară a şurubului de avans rapid; se scoate manivela de pe şurub.

3.Se comandă pornirea sursei hidraulice HUEH-200-060.2 şi ansamblul motor hidraulic – redactor melcat determină rotirea frezei de carotat; 4.Se acţionează succesiv mânerele şurubului de avans fin în sens orar (spre dreapta), pentru realizarea avansului de aşchiere tehnologic; operaţia de aşchiere are loc în cca. 7 - 12 [min]; la sfârşitul operaţiei de perforare deşeul rămâne blocat în interiorul frezei de carotat; 5.Se aşează manivela pe capătul şurubului de avans rapid, se deblochează acesta prin rotire spre dreapta şi se continuă rotirea în acelaşi sens pentru retragerea rapidă a frezei de carotat; 6.Se acţionează mânerele şurubului de avans fin în sens antiorar (cu manivela şurubului de avans rapid menţinută în canalul de blocare) până la tamponare mecanică, pentru retragerea completă a frezei de carotat; 7.Se închide robinetul cu sertar pană.

Fig. 9.38. Dispozitiv de perforat conducte sub presiune.

9.3.9 Ansamblu cap tensionare.


180

Fig. 9.39. Ansamblu cap tensionare.

• Forţă 16 tf • Cursă 120 mm • Presiune 700 bar • Diametru toroane ø9; ø12 mm

Descriere:

Ansamblul cap tensionare HCT-16.120 are o structură alcătuită dintr-un corp tubular sudat, în interiorul căruia se găseşte un cilindru hidraulic care acţionează un set de bacuri de tragere.

Un sistem electro-hidraulic automat realizează tragerea pas cu pas a toroanelor metalice. Un mecanism cu autoreţinere blocheză toroanele atunci când se efectuează cursa de retragere. Ansamblul este alimentat de la o sursă hidraulică de presiune cu acţionare manuală, tip HPHM-700 sau cu acţionare la pedală, tip HPHP-700.

Domeniul de utilizare: Ansamblul HCT-16.120 este conceput pentru a tensiona toroanele

utilizate în structuri de beton precomprimat.

Avantaje: • Posibilitatea menţinerii în presiune, respectiv blocarea

hidraulică a sarcinii; • Permite controlul permanent al cursei cilindrului; • Automatizarea ciclului de lucru; • Structură compactă şi design modern; • Greutate redusă.


181

Bibliografia

1. V. Bălăşoiu. Echipamente hidraulice de acţionare,

fundamente, echipamente şi sisteme, fiabilitate. Editura “Euro Stampa”, Timişoara, 2001, 480 p.

2. V. Bălăşoiu. Hidraulica sistemelor de acţionare. Editura

„MIRTON”, Timişoara, 1996.

3. L. Bagdanovici. Ghidravliceskie privodî. Editura “Vîşaia şcola” Kiev, 1980, p.232.

4. C. Chiriţă, D. Călăraşu. Acţionarea hidraulică a maşinilor

unelte, Editura „PANFILIUS” IAŞI, 2001, 227 p.

5. C. Chiriţă. Acţionări electrohidraulice. Editura „SATZA”, IAŞI, 2000.

6. V.A.Fedoreţ şi alţii. Ghidraprivodî i ghidropnev-

moautomatica stancov. Editura „Vîşaia şcola”. Kiev, 1987, 375 p.

7. V. Javgureanu, I. Bartha. Acţionări hidraulice şi

pneumatice, vol.2, Editura „Tehnica-info”, Chişinău, 2002, 420 p.

8. V. Javgureanu şi alţii. Bazele calcul a sistemelor hidraulice

ale utilajului tehnologic, Editura UTM, Chişinău, 1996, 86p.

9. A. Oprean şi alţii. Hidraulica maşinilor unelte. Ediţia III, Editura „Didactica şi Pedagogică”, Bucureşti, 1983, 402 p.

10. A. Oprean şi alţii. Acţionări şi automatizări hidraulice,

Editura „Tehnica”, Bucureşti, 1989, 416 p.

11. A. Oprean şi alţii. Echipamente hidraulice de acţionare.

Editura „BREN”, Bucureşti, 1998, 278 p. 12. Prospect al firmei HYDRAMOLD. Echipamente hidraulice

de forţă. IAŞI, România, 2001, 150 p. 13. P. Patuet, L. Nicolae, Acţionări hidraulice şi automatizări.

Teorie, aparate, sisteme automate şi aplicaţii industriale. Editura „Nauşica”, Bucureşti, 1998.

14. V. Sveşnicov. Stanocinâe ghidraprivodî. Spravocinik,

Editura „Maşinostroenie”, Moskova, 2004, 512 p. 15. V. Sveşnicov. Masovîi ghidrodvigateli. Mejdunarodnîi

spravocinik, Editura „Tehinform MAI”, Moskova, 2001, 300 p.

16. V. Sveşnicov. Ghidroaparatura. Mejdunarodnîi

spravocinik, Editura „Tehinform MAI”, Moskova, 2002, 508 p.

17. V. Sveşnicov. Spomogatelinîi elementî ghidraprivoda.

Mejdunarodnîi spravocinik, Editura „Tehinform MAI”, Moskova, 2003, 480 p.

18. D. Vasiliu şi alţii. Acţionări şi comenzi hidropneumatice.

Îndrumător de proiecte. Editura „BREN”, Bucureşti, 1999.

Documents

Actionari Hidraulice Si Pneumatice DS