69959967 Masini Si Actionari Pneumatice

8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice

1/29

1.Componenta instalatiilor de actionare pneumatica.

Exista 3 grupe de instalatii:

-producerea aerului comprimat;

-distribuirea aerului comprimat;

-utilizarea pentru actionari pneumatice.C-compresor;

RT-rezervor tampon(elimina apa si uleiul din aerul comprimat

compenseaza presiunea din instalatii)

GA-golirea apei;

PA-pregatirea aerului comprimat;

Instalatia cuprinde filtre ungatoare

AP-aparatajul pneumatic(distribuitoare,supape,rezistente pneumatice-

Drossel);M-motorul de actionare;

ML-motoare liniare;

MR-motoare rotative;

CP-camere pneumatice cu membrana.

Avantaje:-greutate redusa de 10 ori mai mica decat greutatile motoarelor

electrice de aceeasi putere;

-supraincarcarea nu produce avarii,fara pericol de producere a avariei;se

poate supraincarca pana la oprire;

-intretinere usoara(demontare si montare usoara);

-pericol de accidente redus;

-posibilitati de reglare(reglarea vitezei,a fortei);

1

1


2/29

-nu polueaza mediul inconjurator;

-alimentare comoda cu energie.

Dezavantaje:-la capatul cursei pistonului apare o bavura pe peretele

cilindrului;

-destinderea brusca a aerului este insotita de scaderea temperaturii carepoate sa provoace separarea apei si chiar inghetarea pe pereti;

-aerul comprimat reprezinta agentul purtator de energie cel mai costisitor;

-costul energiei consumate pentru actionare,in multe situatii este neglijabil

in comparatie cu costul masinii si cu cheltuielile de intretinere si

separare;

-actionarile pneumatice nu duc la preturi de cost mai ridicate decat alte

sisteme de actionare.

2.Cilindri pneumaticiAcestia transforma energia pneumatica in energie mecanica pe care o

furnizeaza mecanismului actionat.Cilindri pneumatici efectueaza lucru

mecanic printr-o miscare de translatie.

1-cilindru;

2-piston;

3-tija pistonului;

4-etansare intre cilindrusi piston;

5-etansare intre tija

cilindrului si piston;

A,B-spatii de lucru.

Pistonul 2 este solidarizat cu tija si imprima miscarea mecanismului

actionat.Pistonul se deplaseaza in interiorul cilindrului ca urmare a fortei

de deplasare.

F1=pS1

F2=pS2 ; F=const(cursa mare)Exista o varietate mare de constructii de motoare pneumatice.

Constructie:-cilindrul se executa din teava,din otel sau alama;

-cilindrul se prelucreaza foarte fin pentru a asigura o buna etansare si

pentru a nu distruge elementele de etansare;

2

2


3/29

-cilindrul se cromeaza in interior pentru a evita corodarea acestuia

datorata umiditatii aerului;

-pistonul este construit din doua discuri metalice,din diferite aliaje

asamblate intre ele cu suruburi si poarta pe circumferinta sa elementele de

etansare.

-tija pistonului se realizeaza din bara de otel de

sectiune circulara cu suruburi exterioare cromate si

rectificata,se fixeaza rigid de piston.

Motoarele pneumatice sunt:

-motoare pneumatice liniare: - cilindri pneumatici;-camere pneumatice cu membrana.

-motoare pneumatice rotative.

Etansarea:se realizeaza in mai multe feluri:

-cu garnitura in forma de L:

prezinta dezavantaje ca da forte de frecare

mari;

se umfla prin strangere in timpul montajului; are tendinta de asezare gresita.

-cu garnitura de tip U:dezavantajul este ca

etanseaza doar intr-o singura directie.

-cu garnitura de tip O.

3

3


4/29

a,b-orificii

de admisie;

S-cursa

pistonului.

3.Caracteristici constructive si functionaleCaracteristici constructive:D,d,S

Caracteristici functionale:

forta pe care o dezvolta cilindrul;

v,viteza medie de deplasare;

-randament;

consumul de aer;

variatia presiunii in functie de cursa p=f(s)

SpF = ;4

2

1

DpF = ; ( )4

22

2

dDpF =

Evolutia presiunii in timpul cursei:consideram un cilindru

pneumatic la care s-a notat cu 1 camera in care avem presiunea p.

Inversarea alimentarii:la inversare Ap0,Bp(A are legatura cu

atmosfera) spunem ca pistonul se va deplasa atunci cand intre camera

B-A se va stabili o diferenta de presiune notat cu p=p2-p1,astfel incat

sa rezulte o forta capabila sa invinga forta utila plus rezistenta ce se

opune miscarii prin frecare.

p2S2-p1 S1=Fu+R ;4

2

2

DS

= ; ( )4

22

1

dDS

=

4

4


5/29

La determinarea cursei(t0+tr)

presiuneain camera B va creste pana cand

atinge valoarea presiunii de

alimentare,presiunea in camera A

va scadea pana cand atinge

valoarea presiunii atmosferice.

4.Cilindri hidro-pneumatici

Pentru a mentine avantajele

actionarii hidro-pneumatice plus

pentru a elimina dezavantajele

vitezei constante se folosesc

cilindri hidro-pneumatici,adica

energia hidrostatica rezulta din

transformarea energiei pneumatice.

Cilindrii sunt formati din

rezervoare (aer-ulei) care prin

actiunea aerului comprimat asupra

pistonului p,transforma energia

pneumatica in energie hidrostatica.

Actiunea aerului comprimat

se poate face direct sau indirectprin utilizarea unui piston sau a

unei membrane.Cursa de revenire a cilindrului hidraulic se poate realiza

cu ajutorul aerului comprimat,revenirea cilindrului se poate realiza si

hidraulic.

5

5


6/29

5.Cilindri pneumatici cu franare hidraulica

In cazul cilindrilor hidro-

pneumatici exista

posibilitatea de interferenta

intre circuitul pneumatic si

cel hidraulic.Infiltrarea

aerului in circuitul hidraulic

poate provoca variatii alevitezei,cilindrii pot provoca

miscari in salturi.Acest neajuns se poate evita folosind circuite

independente.

Circuitul hidraulic are

misiunea sa controleze viteza

ansamblului si nu are nici un

alt efect asupra circuituluipneumatic.Cand avem forte

mari pe care trebuie sa le

dezvolte cilindrul pneumatic

se folosesc 2 cilindri

pneumatici.Acest sistem

prezinta avantajul ca se elimina momentele incovoietoare suplimentare

din cauza solicitarii dezaxate.

6.Transformatoare pneumo-hidraulice

Se utilizeaza pentruobtinerea unor presiuni de

ulei relativ ridicate cu un

debit redus.

6

6


7/29

Transformatoarele pneumo-hidraulice pot fi:de presiune joasa(T.P.J); de

presiune inalta(T.P.I).

Transformatoarele pneumo-hidraulice de presiune joasa pot fi in varianta

aer-ulei,cu piston sau cu membrana.

Presiunea in circuitul hidraulic:ph=kpp,unde k este raport demultiplicare si reprezinta raportul ariilor cilindrilor hidraulici si

pneumatici.

Cei doi cilidri sunt legati rigid pentru transmiterea integrala a fortei.

Fp=Fh2

=

u

aauD

Dpp (raport de multiplicare)

2

2

44

==

u

aiu

uu

ai

D

DppDpDp

7.Multiplicatoare de presiune

Acestea se utilizeaza la operatii de presare,taiere,nu sunt economice

la valori mari ale

debitului.Fortele

dezvoltate de

multiplicator:

Dp-diametrul cilindrului

pneumatic;

Dh-diametrul cilindrului

hidraulic;

d-diametrul cilindrului hidraulic actionat;

pp-presiunea aerului comprimat;

ph-presiunea uleiului.

F=presiune ori suprafata

7

7


8/29

2

22

222

44

44

=

=

==

h

p

ph

h

h

p

p

h

p

ph

D

Dpp

D

p

D

p

D

Dp

dp

dF

=0,75.0,85 si care de fapt reprezinta randamentul transmisiei2

2

'

4

==

h

p

pD

Dp

dFF

8.Camere pneumatice cu membranaElemente de actionare cu multiple utilizari in situatii unde nu se pot

folosi actionari hidraulice si unde este necesara o cursa mica si cu

promptitudine in functionare.

Se folosesc ca elemente de executie in

sistemele de reglare automata.

1-membrana;

2-tija;

3-discuri de fixare;

4-garnitura de etansare;

5-carcasa metalica.

Functionare:deplasarea tijei 2 se realizeaza prin deformarea membranei

ca urmare a actiunii aerului comprimat admis consecutiv in spatiile

pneumatice A respectiv B prin orificiile a respectiv e.

Variante de realizare:

a)camera pneumatica cusimpla actiune si tija

unilaterala;

b)camera pneumatica cu

dubla actiune si tija

bilaterala;

8

8


9/29

c)camera pneumatica cu dubla actiune si tija unilaterala

Constructia camerelor pneumatice cu membrana

Membrana este partea functionala,distingem doua tipuri:

-membrane plate;

-membrane cilindrice-in cazul acestora,in timpul functionarii pot realizaindoituri ce pot atinge valori de 1200

Fixarea membranei se face

prin niste discuri de rigidizare

din otel care sunt stranse cu

piulita.

Carcasele se realizeaza dinaliaje usoare(pe baza de

aluminiu)

Tija se executa din otel

de regula,se cromeaza in

exterior si se rectifica la ambele capete,exista filet pentru ca intr-o parte se

fixeaza membrana,in cealalta parte se fixeaza mecanismul actionat.

Caracteristici constructive si functionale

-caracteristici constructive:

-D-diametru de incastrare a membranei;

-dd-diametrul discului de rigidizare;

-s-cursa;

-dt-diametrul tijei.

-caracteristici functionale:-forta dezvoltata la cursa maxima;

-forta dezvoltata la cursa nula.

-caracteristici productive determina diametrul de incastrare al membraneiin asa fel incat sa se obtina forta necesara la nivelul tijei.

Fm>Fr; Fm-forta motoare creata de aer cu presiunea p

ra FSp ;pa-presiunea aerului comprimat

9

9


10/29

a

rtra

p

FDF

Dp

==

4;

4

2

;Dt-diametrul teoretic,in realitate D>Dt

p

FD r16

=dd=kD in cazul membranelor plane,k=0,70,8

Diametrul tijei(dt) se determina din conditia de rezistenta la

compresiune in zona partii filetate.In cazul camerelor cu membrana nu

este necesara efectuarea calculului de flambaj pentru ca avem o cursa

mica,lungimea tujei este scurta.

inertiederaza

flambajdelungimea

..

..= ;-coeficient de zveltete.

9.Motoare pneumatice rotative

Motoarele pneumatice rotative sunt motoare volumice care

transforma energia pneumatica in energie mecanica pe care o transmite

arborelui de iesire cu care se va cupla mecanismul actionat.

EpneumEmeceste materializata prin momentul de rasucire Mr.

Epneumeste sub forma de energie potentiala materializata prin

presiunea aerului comprimat.

=

== vFtsF

t

LP pentru miscarea de translatie

P=FR=M ; se inlocuieste cu turatia-pt miscarea de

translatie

1030

nn

=

Motoarele pneumatice sunt asemanatoare,chiar identice din

punct de vedere constructiv cu cele hidrostatice dar apare o diferenta

sub aspect functional.

Distinctie:-in cazul motoarelor hidraulice,procesul de transformare a

energiei hidraulice in energie mecanica are loc ca urmare a modificarii

permanente a volumului de lichid din motor datorita organelor active fixe

si mobile ale motoarelo.In timpul deplasarii pistonului trebuie pastrat

contactul dintre cilindrii si circuitul de alimentare cu lichid.

10

10


11/29

-in cazul motoarelor pneumatice,functioneaza si dupa intreruperea

sursei de presiune si anume camera de lucru dupa umplerea cu aer

comprimat se inchide ermetic si pierde legatura cu sursa de presiune;aerul

comprimat se destinde,cedeaza energia sa organului mobil al motorului

concomitent cu scaderea temperaturii sale.Un motor care functioneazaastfel se impune ca functioneaza cu ciclu de expansiune.Exista motoare

pneumatice care functioneaza dupa un ciclu mixt,adica prima parte a

ciclului functioneaza cu presiune integrala(motorul este in legatura cu

sursa de presiune),a doua parte dupa un ciclu de expansiune.

Tipuri de motoare pneumatice

motoare pneumatice cu roti dintate-in general se executa cu dantura

dreapta si functioneaza fara ciclu de expansiune.

Marirea cuplului se poate realiza prin:-marirea modului;

-marirea presiunii de alimentare;

-marirea diametrului;

-marirea latimii rotilor dintate.

Motoare pneumatice cu palete-inversarea sensului de rotatie se face

inversand admisia cu evacuarea.

Prezinta avantajul ca realizeaza cupluri mari si

dezavantajele:randament mai scazut in comparatie cu alte motoare

pneumatice,produce zgomot mai mare in comparatie cu alte motoare

pneumatice.

11

11


12/29

Motoare pneumatice cu piston(presiunea uzuala a compresoarelor

este 6 atm).

10.Elemente pneumatice de distributieEste materializat prin comenzi primite din exterior si distribuie aerul

comprimat pe anumite circuite cu scopul declansarii actiunii pneumatice

pe care le deservesc aceste circuite.

Elementele pneumatice se compun din:

-elemente de distributie:partea fixa si partea mobila;

-elemente de comanda.

Functia acestor elemente este sa deschida,sa inchida sau sa devieze

fluxul de aer fara modificarea parametrilor de baza (presiune si debit).Caracteristicile prime ale acestor elemente sunt:

-aria sectiunii orificiului de treceredetermina debitul (dn-diametrul

nominal care se alege din STANDARD)

-sirul de numere normale (RENARD)58,158,12,010 35 ==

Functiuni:-P-alimentarea prin care patrunde aerul sub presiune in

distribuitor(element de comanda);

-C1,C2-orificii prin care aerulcomprimat este evacuat catre organele

de executie ale elementelor de

executie;

-A-descarcare-orificiulprin care este

descarcat in atmosfera aerul utilizat

pentru punerea in miscare a organului de executie.

-Z-comanda,orificiul prin care se da impulsul necesar comutarii fluxului

de aer prin distribuitor.

Variante de executie pentru elemente pneumatice de distributie.

-dupa forma lor constructiva avem distribuitoare cu supapa,cu sertar

rectiliniu,cu sertar cilindric,cu sertar plan;

-dupa rolul functional poate fi pentru comanda pornirii,deversare;

-dupa tipul

comenzii:manuala,electrica,pneumatica.

12

12


13/29

1.Distribuitoare cu supapa-se caracterizeaza prin faptul ca au curse mici

de comutare,sunt robuste si fiabile,au o uzura redusa.

2.Distribuitoare cu

sertar rectiliniu

3.Distribuitor cu

sertar rotativ

In cazul distribuitoarelor cu comanda mecanica,comutarea cailor de

trecere se executa prin actionare mecanica:(printr-o forta F si printr-un

moment M) exercitata asupra unui dispozitiv de comanda.

Tipuri de comanda mecanica:

-comenzi cu cap sferic;

-comanda cu parghie cu rola;

-comanda cu parghie si rola unidirectionala.

13

13


14/29

11.Regulatoare de presiune

Sunt destinate mentinerii presinii

constante indiferent de marimea

consumului.1-membrana; 2-arc de reglare;

3-rozeta,respectiv surub de reglare;

4-cap; 5-arc antagnust;

6-supapa; 7-orificii.

La functionare normala,membrana este

usor comprimata in sus,trece prin

supapa 6 si merge catre consumator.

La cresterea consumului scade presiunea din camera de deasupramembranei si comanda deschiderea supapei.La reducerea

consumului,creste presiunea din spatiul de deasupra membranei si supapa

6 inchide spatiul pe care il controleaza.

Pentru diametre nominale mari se folosesc regulatoare pilotate,adica

un element de executie suplimentar ce functioneaza pe baza aceluiasi

principiu.Nivelul de presiune(de la regulator) se poate regla printr-un

mecanism surub-piulita.

12.Filtre pentru aer comprimatPe langa separarea impuritatilor,functioneaza ca separator de apa,iar

procesul de filtrare se realizeaza in doua trepte:

- prima treapta este cea prin inertie,in care are loc separarea particulelor

grele de impuritati mecanice,acest lucru este o consecinta a largirii bruste

a sectiunii de curgere a aerului.Tot in aceasta filtrare prin inertie are loc

filtrarea apei.

- filtrarea fina se realizeaza cu ajutorul unui cartus filtrant,unele filtre de

aer sunt prevazute cu niste magneti care retin particulele feromagnetice.

Aerul intra prin orificiul i,unele intra tangent la corpul 1 alfiltrului,capatand o miscare elicoidala inspre deflectorul 2.In aceasta

situatie,curentul de aer isi schimba brusc directia trecand prin tubul

vertical 3.

Particulele grele de praf si picaturile de apa se lovesc de deflectorul

3,ajungand in partea inferioara a filtrului.Aerul purificat prin inertie

14

14


15/29

continua traseul prin tubul 3 trecand prin fata magnetului 4 si trece prin

elementul filtrant 5 dupa care este evacuat din filtru.Evacuarea apei si a

particulelor mai mari de praf se face prin orificiul situat la partea

inferioara a filtrului.

Elementul filtrant:- sita metalica-sarma impletita in retea,de regula se infasoara pe un

cilindru perforat sub forma de spirala.Filtrele pot atinge finete de filtrare

de pana la 25m.Sita are rezistenta mecanica buna,realizeaza filtrari

medii.

- tesaturi textile (materiale fibroase):pasla,hartie,carton,vata de sticla.

Avantaje:sunt ieftine,li se poate da orice forma,eficacitate buna,finete de

filtrare buna

Dezavantaje:rezistenta mecanica si rigiditatea scazuta,dsprinderea fibrelorcare pot fi antrenate,curatirea si eliminarea impuritatilor este imposibila.

Caracteristicile principale ale filtrelor:

finetea de filtrare reprezinta cea mai mica dimensiune de particula

care este sustinuta de catre filtru.

Caderea de presiune pe filtru reprezinta perderea de presiune intre

punctul de intrare si la iesirea din filtru.Aceasta perdere rezulta din

rezistenta opusa de elementul filtrant trecerii curentului de aer.

Permeabilitatea reprezinta volmul de aer la temperaturi de 200

C caretraverseaza o unitate de suprafata a unui element filtrant in unitatea

de timp corespunzator unei anumite caderi de presiune.

Porozitatea

Eficacitatea,parametru de comparatie,cel mai complet si mai

important element al filtrelor.Reuneste doua caracteristici principale

ale unui filtru:finetea de filtrare si permeabilitatea(cresc una in

defavoarea celeilalte).

Economicitate reprezinta un criteriu de comparatie a mai multorfiltre care au aceeasi finete si acelasi debit si se refera la

dimensiunea elementului filtrant si la valoarea pierderii de sarcina.

Durata specifica de functionare-durata la care s-a atins numarul de

ore de functionare.

15

15


16/29

Gradul de purificare al unui filtru reprezinta in procente cantitatea

de impuritati pe care le opreste filtrul raportat la cantitatea totala de

impuritati care trec.

13.Ungatorul de aer cu pulverizare obisnuita

Ungatoarele de aer sunt niste echipamente prin care se introduce aercu scopul asigurarii lubrifierii

motoarelor pneumatice.

Principiul de functionare:

crearea unei depresiuni

(cadere de presiune) prin

trecerea curentului de aer

printr-o sectiune strangulata

ce creaza o diferenta depresiune ce permite absorbtia

uleiului.

Rezervorul de ulei este asezat sub circuitul principal de aer,masa de

ulei din rezervor este legata printr-o conducta inersata(scufundata) cu

sectiunea de strangulare a circuitului de aerRa.Deoarece in punctul destrangulare se produce o depresiune care absoarbe uleiul,creste viteza

aerului care antreneaza picaturile de ulei catre iesire.

Debitul de ulei este reglat cu ajutorul strangularii Ru,scurgereauleiului din rezervor in circuit are loc automat din momentul in care

incepe curgerea aerului prin circuitul principal care produce o

depresiune p=p1-p2,aceasta din urma se mai poate scrie pcu+u.

- pcu-peirderea de presiune pe conducta de ulei;

- u-greutatea specifica a uleiului[F/v];- h-diferenta de nivel.

14.Ungator de aer cu pulverizare fina(cu microceata de ulei)

16

16


17/29

Principala deosebire a

acestui ungator consta

in existenta a doua

circuite de aer careleaga orificiul de intrare

i cu cel de iesire e

si anume:

- 1-x-2 primul circuit

strangulat in

x,asigura trecrea

cantitatii mai mari a debitului de aer.

- 1-z-4-b-6-2-e al doilea circuit ,deviat din primul are o sectiune maimica decat primul circuit.

Strangularea z reprezinta locul de legatura cu circuitul e,se produce

prima faza a pulverizarii uleiului care trece in rezervorul de ulei in partea

de sus a rezervorului notat cu b.In partea de sus prin orificiul 6 se uneste

cu circuitul principal.Rezervorul de ulei se gaseste sub circuitul principal

de aer.Cantitatea de ulei din rezervor este legata cu cavitatea c prin

intermediul conductei inersate 5,respectiv 5,iar rezervorul c este situat

deasupra circuitului principal de aer,aceasta cavitate c comunica cupunctul de strangulare z prin circuitul 3-3.

Pulverizarea fina cu ajutorul acestei scheme se obtine in felul urmator:

- existenta strangularii x creaza o depresiune care face posibila existenta

in paralel a circuitului secundar;

- in circuitul secundar,ca urmare a strangularii notat cu z se creaza o

depresiune (intre 3 si 3)care va face posibila absorbirea uleiului din

rezervor prin intermediul conductei 5-5,uleiul astfel absorbit este picurat

in sectiunea de strangulare si

- uleiul pulverizat este transportat prin orificiul 4 in cavitatea b,picaturilemai mari de ulei cad in masa de ulei,iar cele fine sunt antrenate de

circuitul de aer spre iesire prin orificiul 6,respectiv prin circuitul 2e;

- in punctul 2,curentul principal de aer provoaca o noua pulverizare si o

raspandire uniforma a picaturilor de ulei in masa de aer de unde apoi este

transportat catre iesire;

17

17


18/29

- absorbtia uleiului se produce pe traseul 5-5-3-3(intre b si z) si se

produce ca urmare a diferentei de presiune pb in punctul de strangulare a

drossel-ului.

Datorita variatiei de la o schema la alta a parametrilor de functionare

ai aerului(presiune p si debit Q),q reprezinta debitul de ulei iar vascozitatea uleiului,ungatoarele sunt prevazute cu dispozitive de reglare

manuala a unor parametri ce determina ungerea.Acestea permit reglarea

corespunzatoare,aceasta reglare are loc in cazul ungatoarelor cu

pulverizare obisnuita,facandu-se la strangularea de aer Ra si la reglarea

drossel-izarii circuitului de aer marcat cu Ru.

In cazul ungatoarelor cu pulverizare fina se pot utiliza aceleasi

reglari,dar mai frecvent in locul drossel-izarii de ulei se foloseste drossel-

izarea unui circuit de aer ce leaga cavitatea c cu cavitatea b.Prescriptii privind proiectarea acestor instalatii:locul de

plasare(distanta dintre ungator si locul de utilizare),debitul de

aer,presiunea si temperatura aerului,q-debitul de ulei necesar.

15.Schemele instalatiilor de actionare pneumatica.

Acestea servesc la reprezentarea instalatiilor pneumatice in

documentatii.Se folosesc urmatoarele tipuri de scheme:

- scheme de principiu redau in mod succesiv operatiunile care

compun un ciclu de lucru;- scheme de functionare prezinta prin niste semne conventionale

elementele care compun schema precum si legaturile dintre ele.

In cadrul acestor scheme se disting 3 categorii de circuite:de

actionare,de comanda,de semnalizare.In general circuitele de actionare

sunt circuite ce fac legatura intre sursa de aer si intre elementul de

executie(motorul).Circuitul de comanda asigura comenzile in instalatia

respectiva.

Schemele de montaj

stabilesc amplasamentulelementelor pneumatice cu

legaturile sale,pe masina sau

pe utilajul actionat.

18

18


19/29

Ciclograma completeaza schemele instalatiilor pneumatice si redau

succesiunea diferitelor stari de functionare prin care trece fiecare element

pneumatic.

Dupa inchiderea usii se actioneaza distribuitorul D1 care la randul sau

comanda distribuitorul D2 care isi schimba pozitia,respectiv actionandcilindrul de lucru.

Dupa atingerea presiunii maxime din circuit,releul de semnalizare RS

inchide un contact electric si se aprinde o lampa de semnalizare,operatorul

deschide usa si se elibereaza distribuitorul D1 si D2 si cilindrul

pneumatic(C.P) va reveni la pozitia initiala.Ciclograma prezinta toate

functiunile.

16.Functia SI si functia SAU

Functia SI-legarea in serie a doua sau mai multe distribuitoare

face posibila producrea unei actiuni numai atunci cand se executa doua

sau mai multe comenzi simultane.Aceasta inseamna montarea in serie adoua elemente de comanda(cilindrul pneumatic primeste aer daca D1 SI

D2 sunt deschise.

19

19


20/29

Functia SAU-daca se leaga in paralel doua elemente de comanda

exista posibilitatea alimentarii unui element de executie SAU cu un

element SAU cu celalalt.In aceasta situatie,cilindrul pneumatic poate fi

alimentat fie prin distribuitorul D1,fie prin distribuitorul D2.Se remarca in

schema prezenta supapei de sens duble SD,care asigura sensul de curgereal aerului catre cilindru fie ca aerul vine de la un distribuitor sau de la

celalalt.

17.Functia NU si functia MEMORIE TEMPORARA

Functia NU-circuitul cu functia NU se foloseste atunci cand

este necesara intreruperea semnalului de comanda la un moment dat.

Functia MEMORIE TEMPORARA-comanda de executie data

sub forma de impuls este mentinuta un timp limitat.In practica,acest lucru

se realizeaza cu ajutorul unui rezervor care inmagazineaza o cantitate

precisa de aer comprimat.

20

20


21/29

18.Functia MEMORIE PERMANENTA si functia

INTERBLOCARE COMENZI

Functia MEMORIE PERMANENTA-intr-un circuit in care

avem asemenea functie,comanda data sub forma de impuls se mentine in

mod permanent.

Functia

INTERBLOCARE

COMENZI-combinarea

incrucisata a doua circuite de

comanda permite executarea

numai a unei singure

comenzi.Acest lucru se

realizeaza cu 2distribuitoare.Efectuarea

comenzii C1,prin

distribuitorul D1 nu poate fi

realizata atata timp cat se

executa comanda C2 prin distribuitorul D2.

21

21


22/29

19.Schema de actionare a unui agregat cu regim periculos de lucru

a)

b)

In schema de montaj (a) cilindrul 13 este montat pe batiul masinii

notat cu c,care urmeaza sa impinga prin jgheabul d,piesa de prelucrat f in

dispozitivul e.

22

22


23/29

M 1-inchiderea usii ghilotina b si actionarea distribuitorului cu 3

orificii normal deschis(3 sau 4 pe schema b sau 3,b schema a) care

comanda distribuitorul cu 3 orificii normal deschis 6(b) prin intermediul

distribuitorului limitator de cursa 11(b) care se gaseste in pozitia inchis

cand cilindrul 13 este in repaus (pistonul se gaseste in partea stanga).M 2-comanda manuala simultana a distribuitoarelor 1 si 2(ambele

scheme) care permite actionarea pneumatica a distribuitorului cu 3 orificii

7(b) si cel cu 4 orificii 9 prin intermediul distribuitorului 6(b) aflat in stare

inchisa actionata din momentul 1 si prin intermediul supapei de sens

8(b),in acest fel distribuitorul cu 4 orificii,9,pune in pozitia de lucru

cilindrul 13 care elibereaza distribuitorul limitator de cursa 11 si in mod

indirect.Distribuitoarele 7 si 9(b) raman mai departe actionate deoarece

supapa de sens 8 permite autoalimentarea de actionare de la distribuitorul10 in aceste conditii incepe cursa de deplasare a pistonului spre dreapta.

M 3-la capatul cursei active a pistonului cilindrului 13 se actioneaza

inchiderea distribuitorului 5(b) limitator de cursa care actioneaza

distribuitorul 10 pe care-l intrerupe.Se intrerupe autoalimentarea

distribuitoarelor 7 si 9 si se comanda revenirea pistonului si eliberarea

distribuitorului 10,incepe deci cursa de revenire a pistonului.

M 4-la revenirea pistonului in partea stanga tija pistonului

actioneaza distribuitorul limitator de cursa 11 pregatind astfel circuitulpentru faza urmatoare.

M 5-operatorul deschide usa ghilotina b,intra in spatiul periculos si

extrage piesa fabricata din e.

Dupa cum rezulta din schema am obtinut urmatoarele functii:

-SI-prin elementul 1 si 2 (b) si a legaturilor dintre ele;

-SAU-circuitele 3 sau 4,respectiv 12 si legaturile dintre sale;

-s-a folosit un circuit NU prin elementele 5-10,legate intre ele;

-s-a folosit circuitul MEMORIE prin elementul 7,8,respectiv legaturile

dintre ele;-s-a folosit functia amplificare semnalprin elementele 6 si 11 respectiv

legaturile dintre ele;

20.Scheme de functionare cu un singur cilindru de lucru,cu

comanda manuala directa

23

23


24/29

Asemenea scheme se realizeaza pentru actionarea unui cilindru

printr-o maneta sau printr-o pedala,in consecinta sunt circuite a caror

functionare necesita prezenta unui operator.

Schema reprezinta comanda

manuala directa a unui cilindrupneumatic cu ajutorul

distribuitorului D,avand 3 orificii si

fiind actionata manual.Acest circuit

are 2 stari:starea de repaus si starea

actionata.

In starea de repaus,arcul

impinge pistonul,camera capului

pistonului(c.p) fiind pusa in legaturadirecta cu atmosfera prin orificiile 2

si 3 ale distribuitorului.

In stare actionata,distribuitorul comandat manual alimenteaza prin

orificiile 1 si 2 camera capului pistonului (c.p) punand in miscare

pistonul.Aceasta stare se mentine pana cand exista actionare din partea

conducatorului.

Viteza cu care se deplaseazapistonul depinde de urmatorii

factori si anume:rigiditatea

arcului,depresiunea

aerului,sectiunea orificiilor de

alimentare,marimea fortelor de

frecare,marimea fortelor utile.

21.Schema cu comanda

manuala directa a unui cilindrupneumatic cu dublu efect si reglare

hidraulica a vitezei.

In stare de repaus,distribuitorul

alimenteaza prin orificiile 1 si 2 camera

24

24


25/29

tijei pistonului (c.t),iar prin orificiile 3 si 4 se pune in legatura camera

capului pistonului(c.p).

In stare actionata,sursa de aer comprimat prin orificiile 1 si 3

alimenteaza camera capului pistonului si elibereaza din camera tijei

pistonului prin orificiile 2 si 4 catre atmosfera.Aceasta schema reprezinta schema normala cu dublu efect cu un

drossel de cale.

Se deosebeste de schema anterioara prin faptul ca la cursa de

lucru(deplasarea spre dreapta) viteza de deplasare a pistonului este relativ

constanta,acest lucru se realizeaza prin intercalarea intre orificiul 2 al

distribuitorului si intre cilindrul pneumatic a unui drossel de cale notat cu

R.S.

Drossel-ul de cale se compune din 2 elemente si anume:supapa de

sens,rezistenta reglabila.Datorita supapei de sens,drossel-ul permite

alimentarea libera a cilindrului cu aer comprimat,evacuareafiind

strangulata cu ajutorul rezistentei reglabile.

In schema se prezinta comanda manuala a cilindrului pneumatic cudublu efect si reglarea hidraulica a vitezei.Se observa din schema ca avem

2 cilindri,pistoanele fiind legate rigid intre ele.Pistonul P.H lucreaza in

cilindrul hidraulic,pistonul P.P lucreaza in cilindrul pneumatic.

Cilindrul hidraulic are un circuit hidraulic propriu inchis alimentat

de la rezervorul hidraulic R.H,in timpul executiei cursei A+(de deplasare

25

25


26/29

spre dreapta),rezistenta variabila R.S stranguleaza evacuarea lichidului

catre rezervorul hidraulic R.H,obligand astfel ca aceasta cursa sa se

execute cu viteza constanta.In timpul cursei A-(de revenire),circulatia

lichidului se face nestingherita in ambele sensuri.

22.Schema de functionare cu comanda indirecta

Se poate observa ca cilindrul

pneumatic CP este alimentat de

catre distribuitorul cu 4 orificii

D1,a ctionat pneumatic pentru ambele

pozitii de lucru prin intermediul

distribuitorului D2.

23.Schema de functionare cu un cilindru cu miscare continua

alternativa

In schema se prezinta comanda de schimbare a sensului de miscare a

pistonului.Schimbarea sensului se face cu L.C(limitator cursa) prevazut cu

o tija prelungita mai mult,putin mai mare decat cursa.Pentru compensareaerorilor de montaj,contactul dintre tija limitatorului se face prin

intermediul arcurilor elicoidale.Ciclul se repeta atata timp cat

distribuitorul D de comanda sta in pozitia D0+ si se opreste in pozitia

initiala de repaus A- la comutarea distribuitorului D0 in pozitia de lucru

D0-.

26

26


27/29

24.Schema de functionare cu doi cilindri de lucru.

Schema de actionare asigura urmatoarea succesiune:

-succesiunea A+,B+,A-,B-;

-ciclul de functionare incepe printr-un impuls de comanda manuala dat de

catre distribuitorul D0-la randul sau,distribuitorul D0 actioneaza distribuitorul p1 si incepe

comanda de functionare A+,adica incepe deplasarea pistonului A spre

dreapta;

27

27


28/29

-la sfarsitul cursei A+,distribuitorul limitator de cursa LC2 va fi

actionat,adica sertarul de sus ajunge jos,va fi alimentat cilindrul B si se

produce cursa B+,la sfarsitul cursei B+,tija pistonului va actiona limitatorul

LC3,care la randul sau va actiona distribuitorul p1 care va reveni la

pozitia initiala si va comanda cursa de revenire a cilindrului A.-la capatul cursei cilindrului A,tija acestuia actioneaza limitatorul

LC1,care la randul sau comanda revenirea pistonului motorului pneumatic

B cu B-;

-un asemenea circuit poate fi folosit atunci cand cilindrului B nu i se cere

sa dezvolte permanent o forta de impingere,deoarece in timpul cursei

A-,cilindrul B nu este alimentat cu aer;

-cilindrul B in general este de dimensiuni mici,deoarece acesta este

alimentat prin limitatoarele de curse LC1 LC2,care sunt construite cuorificii de alimentare reduse;

-pentru folosirea acestui dezavantaj se poate folosi o alta schema:

28

28


29/29

Subiect

Parti componente:

1-banda de transport;2-jgheab;3-clapeta;4-traductor de nivel;5-siloz;6-

sursa de avcuare;7-amplificator.

Banda transportoare 1 alimenteaza silozul 5,materialul intrand in

siloz atunci cand clapeta este in stare deschisa.In acelasi timp,gura de

avcuare fiind inchisa.

Cand nivelul din siloz a atins valoarea prescrisa,traductorul 4 prin

intermediul amplificatorului 7 comanda electric distribuitorul D,care ca

conta in cealalta pozitie,adica cilindrul C1 inchide clapeta 3 iar cilindrul C2deschide gura de evacuare din siloz.

29

Documents

69959967 Masini Si Actionari Pneumatice