"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821

www.primaria-mizil.ro

Publicaţie lunară a ORAŞULUI MIZIL Anul XI /Nr. 121 / septembrie 2015

OStaLIonulpGRATUIT

ARE VALOARE

Acest ziar

dar se distribuie

Fondator

Emil

PROSCAN

ªTIRI LOCALE * INTERVIURI * ÎNVÃÞÃMÂNT

Editorial

Vara a trecut, trebuie să ne chivernisim pentru ceea ce urmează,încep grijile! Începutul noului an şcolar e una dintre ele!

Rechizite, uniforme, ghiozdane, îmbrăcăminte de sezon, emoţii,multe emoţii… Copii au dat culoare primei zi de şcoală!

Puţini intuiesc neştiutele sacrificii ce au fost făcute pentru ca aceastăzi să pară normală.

UN DEBUTINEDIT ŞIO IUBIREDE-O VIAŢĂ

Pagina 2

ŞAH - CUPA 25OCTOMBRIE

INTERVIU CUDL . ADRIANTOMESCU,COMANTANTULJANDARMERIEIMIZIL

SONDAJ DEOPINIESerbările

Toamnei la Mizil

Măsuri decisive încriza refugiaţilor

14 SEPTEMBRIE:

UN NOU ANŞCOLAR!

Pagina 4

Pagina 5

Pagina 7

Pagina 9

Pagina 10

OAMENIIÎNAINTE DETOATE!

Paginile 3 şi 6INTERVIU

SPORT

Dragi elevi!Este normal să vă

mai gândiţi la vacanţă şi latoate acele zile în care vătrezeaţi când doreaţi şiaveaţi libertatea să faceţi totce vă poftea inima. Ştiu cădin foarte multe direcţii sun-teţi cicăliţi şi chiar forţaţi săînvăţaţi, de aceea eu o să măferesc să vă dau sfaturi. Dedata aceasta nu o să vă maidau sfaturi, îndemnuri saualte asemenea lozinci care săducă spre învăţat. Plec de laideea libertăţii absolute princare fiecare avem dreptul dehotărî ce să facem viaţanoastră pentru a ne fi maibine. Ca acest lucru să se în -tâmple cât mai aproape deinteresul nostru, de mareimportanţă devine cu noaş -terea întocmai a realităţii,descoperirea adevăruriloresenţiale şi înţelegerea me -canismelor lor. Eu asta îmipropun, să-mi permiteţi săvă spun câte ceva din reali-tatea înconjurătoare, adicăsă vă dau o mână de ajutorpentru ca puterea voastră dediscernere să funcţioneze,aşa cum spuneam maiînainte, cât mai aproape deinteresul întru binele vostru.Încercaţi să aflaţi adevăruldespre ce trebuie făcut cuviaţa voastră! Fiţi prietenulvostru cel mai pragmatic,cel mai sincer, cel mai

iubitor!Ţara noastră trece

prin cele mai cumplite mo -mente, iar cei care mai tră -iesc aici simt, tot mai crunt,sărăcia, nedreptatea, tristeţeaşi dimensiunile reale ale dis-perării! Într-o ţară cu re sur -sele cedate străinilor penimic, unde singura politicăexersată este cea a împru-muturilor şi a acumulărilorunor uriaşe datorii care neîmpovărează copiii, nepoţii,strănepoţii, chiar identitateaspirituală şi libertatea de a fi,într-o ţară în care nu maidecid românii şi din ce în cemai puţine lucruri sunt ro -mâneşti, într-o ţară în caresunt desfiinţate spitale, iarmedicii şi tinerii sunt sfătuiţisă plece, într-o ţară unde li -bertăţi scăpate de sub con-trol devin adevărate atentatela normele de morală şi bunsimţ, ei bine, într-o astfel deţară trăiţi voi acum! Ştiu căvă puneţi fireasca întrebare:pentru ce să mai învăţ? Nuîncerc să vă dau răspunsul,dar vă invit la un exerciţiude lo gică: ce credeţi că artrebui făcut în aceste con -diţii? Ce alternativă puteţialege ca să vă fie mai bine?Încerc să gândesc în loculvostru şi îmi apar două posi-bilităţi: să vă angajaţi unde-va sau să gândiţi o afacere.Şansa îndeplinirii primei

variante este să treceţi untest, un interviu şi să fiţiselecţionat, adică să faceţidovada unei anume pre -gătiri. Ar fi de preferat adoua variantă, dar aici, pelângă abilităţi manageriale,aveţi nevoie de ajutorul so -cie tăţii prin diverse oportu-nităţi.

Din păcate, socie -tatea de azi nu este prea prie -tenoasă cu trebuinţele voas-tre adevărate, de aceea seimpune ca voi să conştienti-zaţi nevăzutele adevăruri. Înambele cazuri aveţi nevoiede pricepere, de ştiinţa lu -crului bine făcut, de multăambiţie, de înver şunare.

Dincolo de acestedouă variante la care mulţidintre voi cred că deja s-augândit, ar mai fi o problemă,o chestiune prea mult şi penedrept ignorată şi neluată încalcul. Este vorba despre ţa -ra asta a noastră care în -seam nă Mizil, Braşov, Con -stanţa, Şchiopoaia, Ju gureni,dar şi munţii, apele, dea -lurile, câmpiile şi tot ceea cestrăbunii au iubit, îngrijit şilăsat urme! Vouă şi LuiDumnezeu îi mai putemadresa rugăminţi de a privispre nedreptăţile care s-auabătut asupra acestor locuripe care ne-am născut şi încămai trăim! Generaţia noastrăa piedut lamentabil acest

drept!Voi şi Dumnezeu

aţi mai putea să luaţi în cal-cul existenţa sau neexistenţaacestei ţări! Aceasta este oparte din realitatea în care noi şi voi acum trăim.

Cu aceste gânduriv-am trimis aceste rânduri,acum când toamna a co bo -rât pe pământ!

Doresc să se în -tâmple toate astea, să vă pur-taţi cu cinste numele vostruşi al acestui oraş! Să fie sătrăim cu toţii cât mai curândzile normale în mult încerca-ta noastră ţară!

“Bobocilor” le do -resc să descopere în şcoalăşi în dascăli prieteni ade-văraţi!

Doamnelor şi do -mnilor profesori, le doresccât mai multă sănătate, răb-dare, întelegere şi cât maimultă aplecare spre sufletelevoastre, spre trebuinţelevoastre, în buna dânşilorintenţie de a vă lumina des-tinele!

Multă sănătate pă -rinţilor voştri şi să nu uitaţică marile lor bucurii suntaşteptate numai de la voi !

Mult succes tuturor !

Cu prietenie şi dorinţă de bine,

Emil PROŞCAN

AUGUST 2004

Pagina 2Nr. 121 / septembrie 2015

TEHNOREDACTAREREDACŢIA

ISSN 1548 - 6903

Gabriela NEGOIÞÃ / Lucian MÃNÃILESCU

Adresa: B-dul Unirii, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail:

postalionulmizil@yahoo.com

Adriana POPA

adyzest@yahoo.com

PRIMĂRIAB-dul Unirii, nr. 14, Mizil,Jud. Prahova, Cod poºtal105800Telefoane: 0244.250.027 sau

0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro

COLEGIUL DIRECTOR

Primar Emil PROªCAN

CASETA REDACŢIONALĂ

Acum, când trã -im vremuri când nu pre -getãm sã ne aruncãm multprea grãbiþi într-o relaþie,fãrã a avea chi bzuinþa de aaºtepta sã se nascã mai în -tâi sentimentul, confun -dând iubirea cu o pasiunetrecãtoare, declarându-nemult prea repede îndrã-gostiþi ºi riscând sã a -jungem, la fel de repede, înstatistici, existã oamenicare au ºtiut sã iubeascãfrumos, demonstrând cãdragostea adevãratã existãºi chiar dãinuie.

Unii dintre aceº -tia sunt Anica (71 de ani)ºi Victor Dumitru (75 deani), sãrbãtoriþii acesteiluni în cadrul acþiunii de -marate de cãtre domnulprimar Emil Proºcan ºicare constã în aniversareacuplurilor ce sãrbãtoresc"nunta de aur", evenimentcare pune accentul pe sta-tornicia cuplului, calitatece scoate la ivealã senti-mente adevãrate, testate întimp ºi întâmplãri petre-cute.

50 (cincizeci) deani de convieþuire înseam-

nã sã îm parþi nu numaizilele cu soare, vânt, ploisau zã padã, dar ºi multeleneajunsuri, chiar ºi lacrimi,care apar inevitabil în oriceviaþã. Secretul longevitãþiiacestei cãsãtorii ºi po ves -tea iubirii ne-o îm pãrtã -ºeºte domnul Victor, carene-a declarat:

"Deºi ne-am nãs-cut în acelaºi sat, la Con -duratu, nu mi-am cunoscutsoþia pânã în anul 1962, pe29 septembrie, când ne-amîntâlnit la nunta unei pri-etene. Nu ºtiu dacã existãceva mai mult decât dra -goste la prima vedere, cãcicu mine asta s-a întâmplat,am fost pur ºi simplu fer-mecat de prezenþa ei, defelul ei de a se purta, debunãtatea care o trans-mitea fãptura ei, de felulcum mã simþeam în pre -zenþa ei ºi am zis: Gata. Eaeste!

Dupã nuntã aminvitat-o la mine ºi dinacea searã am rãmas îm -preunã pânã astãzi ºi pânãcând moartea ne va des -pãrþi. Acum dupã atâþia anisunt la fel de bucuros, de

fericit ºi la fel de îndrãgos-tit ca în acea searã cândmi-am gãsit jumãtatea.

Pe 2 decembrie1963 am fãcut nunta, iar în1964 a apãrut primul rod aliubirii noastre, Ionel, carelucreazã în cadrul armatei,la aviaþie, în Bucureºti ºicare are la rândul lui o fatã,Elena Andreea (22 de ani)- studentã în anul III lamedicinã. Am întregit ta -bloul familiei în anul 1972,când a venit pe lume ºi ofetiþã, Marina, care acumeste director coordonatorîn pedagogie ºi psihologiela Ploieºti ºi care are la rân-dul ei o fetiþã de 14 ani,Raluca Ioana.

Avem o relaþieextraordinarã cu copiii pecare i-am sprijinit mereu,dar ºi cu nepoþii în a cãrorcreºtere ne-am implicat cutot dragul, suntem niºtepãrinþi ºi bunici cu ade-vãrat fericiþi.

Eu am lucrat treiani de zile ca mecanic laITP Ploieºti, iar în anul1962 m-am transferat laUzina Mecanicã unde amlucrat pânã în anul 1968.

Ulterior, am fãcutªcoala de maiºtri la Sibiuºi în anul 1969 m-amangajat la Relaxa ca mai -stru meca nic, instituþie deunde am ieºit la pensie.Soþia a lu crat la Relaxa din1968 pânã în anul 1999,când a ieºit la pensie.

Nu ne-am plictisitniciodatã, avem grãdinã,pãsãri, mie îmi place sãcânt muzicã lãutãreascã laacordeon, iar soþiei îi placmult florile, îi place sãcroºeteze ºi sã facã prãji-turi. Eu fac sport în fiecaredimineaþã, amândoi amdus o viaþã cumpãtatã, fãrãabuzuri, ne mai place lanebunie sã dansãm. Amavut ºi avem o viaþã fru-moasã!

Consider cã se -cre tul longevitãþii cãsãto-riei noastre, în afarã de omare iubire, a constat înfaptul cã ne-am completat

reciproc, cã ne-am respec-tat, cã am avut o comuni-care foarte bunã, încredereunul în celãlalt, plãcerea dea face lucrurile împreunã,de a fi unul lângã celãlaltmereu. Un alt lucru carenu trebuie sã lipseascã dinnicio familie este simþulumorului, o glumã, unzâm bet îþi face ziua maifrumoasã.

Le dorim tuturorsã aibã parte de o iubire lafel ca a noastrã ºi sã ajungãla anii noºtri de cãsãtorie!"

Victor ºi Anicane-au demonstrat, aºa cumbine spunea Sf. BernardClair vaux cã "existã o sin-gurã mãsurã a iubirii: ace -ea de a iubi fãrã mã surã!"

Îi felicitãm ºi ledorim multã sãnãtate ºicâþi mai mulþi ani împre-unã!

Gabriela NEGOIÞÃ

UN DEBUT INEDIT ŞIO IUBIRE DE-O VIAŢĂ

În anul 1995, pedata de 8 august, la pro -punerea lt.col Alfred Te -cles, un grup de iniþiativã aînfiinþat în oraºul nostru ofilialã a Asociaþiei Judeþenea Cadrelor Militare în Re -zervã ºi în Retragere, "AurelVlaicu" - Prahova.

Asociaþia are ostructurã asociativã, per-soanã juridicã românã dedrept privat de utilitate pu -blicã fãrã scop patrimonial,independentã, apoliticã,non profit, deschisã, consti-

tuitã din cadre militare înrezervã ºi retragere, prove -nite din MApN, din Mizil ºilocalitãþile învecinate.

Încadrându-sefrec vent în activitãþile des -fãºurate de cãtre Primãriaoraºului Mizil, contribuie lacultivarea tradiþiilor poporu-lui ºi armatei române, a tre-cutului glorios naþional ºimilitar, participã la come -morarea evenimentelor isto -rice ale României ºi armateisale.

Acþionând perma-

nent pentru îmbunãtãþireaprotecþiei sociale a mem-brilor filialei ºi a familiiloracestora, s-a discutat ºiaprobat în cadrul adunãrilorgenerale acordarea unor aju-toare pentru aceºtia, cât ºipentru persoane din afaraasociaþiei, cum ar fi, depildã, o donaþie substanþialãcompusã din alimente peri -sabile ºi neperisabile Cãmi -nului de copii de la ValeaPlopului.

De-a lungul tim-pului, am colaborat foartebine cu instituþiile de învã -þãmânt mizilene ºi am fost

sprijiniþi substanþial dePrimãrie ºi Centrul EuropeDirect Mizil, ocazie cu carele mulþumim tuturor.

Totodatã dorim sã-i mulþumim domnului pri-mar Emil Proºcan, datoritãcãruia Asociaþia noastrã aresediu ºi îºi poare desfãºuraactivitãþile în condiþii opti -me.

Pe data de 13 au -gust, filiala Asociaþiei "Au -rel Vlaicu" Mizil, în colabo-rare cu Primãria ºi CentrulEurope Direct Mizil, au ce -lebrat la sediul Centruluianiversarea a 20 de ani de la

înfiinþarea asociaþiei mai susamintite. Cu aceastã ocazie,col.(r) Radu Vasile a trecutîn revistã activitãþile asoci-aþiei, totodatã fiind vizio -nate ºi fotografiile aferenteacestora.

Invitaþi speciali aufost col.(r) GheorgheStãncuþu - preºedinte AJ -CMMR Ploieºti ºi lt. col.(r)Cristian Iliescu - secretarAJCMMR Ploieºti ºi deasemenea delegat al Cul -tului Eroilor "Regina Ma -ria"

Eugen GRIGORE

ZI ANIVERSARĂ

Pagina 3 Nr. 121 / septembrie 2015

Reporter: Birouldvs. reprezintã o formã desuport activ pentru familiileºi comunitãþile aflate în difi-cultate. Care sunt pro -blemele majore cu care vãconfruntaþi?

Daniela Toader:Într-adevãr, situaþiile difi-cile, cazurile problematice,familiile sãrace sau oa meniicare se confruntã cu pro -bleme de sãnãtate sunt celecare ne definesc activitatea.Fiecare zi este o provocarepentru mine ºi pentru co -legele alãturi de care îmidesfãºor activitatea, ºi aicimã refer la situaþiile cu carene confruntãm zilnic: oa -meni care nu au locuri demuncã ºi solicitã sprijinulnostru sau al domnului pri-mar, oameni cu problemede sãnãtate care au nevoiede documente eliberate deserviciul nostru sau doar deun sfat din partea noastrã,copii cu probleme de com-portament, abuzaþi sau ne -glijaþi de cãtre pãrinþi,familii întregi care nu aualte mijloace de subzistenþãîn afara prestaþiilor sociale...Cei care ne deschid uºileapeleazã la noi ca ultimãsoluþie, sunt oameni aflaþi înpragul disperãrii, în con-secinþã, comunicarea nuîmbracã întotdeauna formacea mai armonioasã.

R.: Cum le veniþiîn ajutor acestor oameni?

D.T.: Am convin-gerea cã tot personalul ser-viciului pe care îl conduceste, în primul rînd, aproapede oamenii care ne solicitãajutorul. ªtiu cã pare utopic,dar, în limitele de compe-tenþã pe care ni le oferã le -gea, toþi cei care ne-au soli -citat ajutorul l-au ºi primit.Pe lângã acest lucru, leascultãm întotdeauna po -veºtile de viaþã ºi încercãm,pe cât posibil, (nu suntemniciuna dintre noi specia -liste în psihologie, con-siliere sau mediere) sã leoferim un sfat, sã în drumãmpaºii unui pãrinte sau aiunui copil, ai unei persoanebolnave sau al uneia aflatãîntr-o stare de nevoie acutã.

Una dintre presta -þiile sociale acordate decãtre SPAS Mizil este aju-

torul social acordat potrivitLegii nr. 416/2001, privindvenitul minim garantat cumodificãrile ºi completãrileulterioare. Ajutorul social seacordã familiilor ºi per-soanelor singure care nu auvenituri sau care au veniturifoarte mici pânã la nivelulvenitului minim garantat. Înluna august 2015, la niveluloraºului Mizil, sunt benefi-ciare de ajutor social unnumãr de 397 familii ºi per-soane singure. Apro ximativun procent de 90% suntfamilii ºi persoane de etnierromã. Etnia rromã dinoraºul nostru, ºi nu cred cãfac o greºealã atunci cândafirm cã majoritatea cetãþe-nilor de etnie rromã din þarãeste în situaþia de a solicitaprestaþii sociale ºi de a seîncadra în prevede rile legiiprivind prestaþiile socialedin cauza lipsei educaþiei.Cei mai mulþi nu ºtiu sãscrie sau sã citeascã, nu auminim opt clase ºi, caurmare, nici nu pot solicitasau obþine un loc de muncã.Ceea ce mi se pare ºi maigrav este, însã, tendinþacrescândã de a nu-ºi trimitela ºcoalã copiii, condam -nându-i din start la o viaþãasemãnãtoare pãrin þilor:dependenþi de alocaþiile destat ºi de prestaþiile sociale.Recent, SPAS Mizil a spri-jinit AJOFM Buzãu pentruînscrierea la cursuri de cali-ficare a ºomerilor de lungãduratã. Cursurile pentrumeseriile de agent de pazã,frizer, cofetar ºi pati ser aufost subvenþionate prin fon-duri europene ºi singurelecerinþe erau acelea de a aveaminim opt clase ºi de a nu firealizat venituri din salarii,pensii sau alte acti vitãþiindependente în ul timele 12luni.

Niciunul dintrece tãþenii de etnie rromã dinevidenþa SPAS Mizil, cabeneficiari de ajutor social,nu s-a putut înscrie la acestecursuri din cauza lipsei ce -lor opt clase obligatorii.

Prin intermediulSPAS Mizil se acordã ºialocaþia de susþinere a fami-liei, reglementatã de Legeanr. 277/2010, privind acor-darea alocaþiei de susþinere

cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare. De a -ceastã prestaþie socialã be -neficiazã familiile ai cãrorcopii frecventeazã cursurileºcolare ºi au venituri depânã la 530 lei pe membrude familie pe lunã. În lunaaugust 2015, în Mizil suntbeneficiare un numãr de303 familii. Alocaþia desusþinere este conceputã caun mod de a stimula pãrinþiisã îºi trimitã copiii sã ur -meze cursurile ºcolare,prestaþia fiind diminuatãdacã elevii au absenþe ne -motivate sau chiar suspen -datã atunci când absenþelesunt în numãr mai mare de20 pe semestru.

Ambele prestaþiides crise mai sus sunt con -diþionate de prezentarea lafiecare trei luni a unor de -claraþii pe propria rãspun-dere privind veniturile ºicomponenþa familiilor ºi adocumentelor doveditoarede venituri: adeverinþe fisc,adeverinþe salariu, cupoanealocaþii, pensii, ºomaj, ade-verinþe de elev etc.

În evidenþa SPASsunt ºi persoanele cu handi-cap grav, copii ºi adulþi.Copiii ºi adulþii cu handicapgrav, dovedit prin certifica -tul de încadrare în grad dehandicap eliberat de cãtrecomisia de specialitate dincadrul Consiliului JudeþeanPrahova, beneficiazã deasistent personal sau indem-nizaþie de însoþitor în cuan-tum lunar de 777 lei. În lunaaugust 2015 sunt în platã unnumãr de 121 indemnizaþiide însoþitor acordate per-soanelor adulte cu handicapgrav ºi sunt încadrate caasistenþi personali ai copi-ilor cu handicap grav unnumãr de 17 persoane. Înatribuþiile noas tre legate deprotecþia ºi promovareadrepturilor persoanelor cuhandicap conform Legii nr.448/ 2006, cu modificãrileºi completãrile ulterioare,in trã ºi efectuarea anche -telor sociale pentru comisiade handicap. Anchetele see fec tueazã la cererea cetã -þeanului care doreºte sã de -punã dosar pentru obþinereaindemnizaþiei de handicapla comisia din cadrul Con -

siliului Judeþean Prahova.O altã laturã deli-

catã a activitãþii SPAS oreprezintã cea legatã de pro-tecþia ºi promovarea drep-turilor copilului. Con statãmcu stupoare cã din ce în cemai mulþi pãrinþi nu îºi tri -mit copiii la ºcoalã - încazul familiilor rrome,fetele se cãsãtoresc de la 14- 15 ani ºi au, la rândul lor,copii, nu le oferã cele nece-sare pentru un trai armoniosºi decent, îi lasã ne su -pravegheaþi. Pe aceastã liniecolaborãm îndea proape cuDirecþia Gene ralã de Asis -tenþã So cialã ºi ProtecþiaCopilului Praho va, având o -bligaþia de a monitorizacazurile problematice, de aoferi sprjin financiar ºi con-siliere, de a înlesni legãturacu ºcoala sau medicul defamilie ºi de a propune,atunci când situaþia o cere,instituþionali za rea copiilorîntr-un centru.

O altã formã desprijin a familiilor ºi per-soanelor aflate în situaþii denevoie este acordarea aju-torului pentru încãlzirealocuinþei cu lemne, gazenaturale sau energie elec-tricã. Familiile ºi persoanelesingure, care au veniturimai mici de 615 lei lunar pemembru de familie, potbeneficia de aceste sub-venþii. Perioada pentru carese acordã este noiembrie -martie a fiecãrui an. Însezonul 2014 - 2015 au be -neficiat de aceste subvenþii:302 familii ºi persoane sin-gure pentru încãlzirea culemne, 260 pentru încãlzireacu gaze naturale, 32 pentruîncãl zirea cu energie elec-tricã. Tot în perioada se -zonului rece, beneficiarii deajutor social primesc ajutorpentru încãlzirea locuinþeicu lemne în sumã de 58 delei pe lunã, efortul financiar

susþinut de cãtre bugetullocal ridicându-se la peste 1mld. lei în fiecare an.

Pe lângã toateaceste prestaþii lunare, ser-viciul nostru acordã, cu a -probarea domnului primarºi a Consiliului Local aloraºului, ajutoare de ur -genþã atunci când situaþia denevoie a unor familii saupersoane o impune. S-auacordat astfel ajutoare deurgenþã pentru intervenþiichirurgicale ºi tratamentemedicamentoase costisi-toare, pentru incendii, pen-tru calamitãþi naturale, pen-tru sprijinirea familiilor careriscau sã îºi piardã copiii dincauza sãrãciei. De douã oripe an, în preajma Sãrbã -torilor de Crãciun ºi dePaºti, împãrþim pa chete cualimente tra diþionale per-soanelor în vârstã carelocuiesc singure ºi care nuau niciun sprijin. De fiecaredatã, încercãm sã identi-ficãm cu ajutorul colegilorcare merg în teren, dar ºi îndescinderile noastre la an -chete sociale, bãtrânii carelocuiesc singuri ºi cãrora leprinde bine o usã deschisã ºio urare din inimã alãturi deun cozonac sau un ou în -roºit. Am împãrþit cu fiecareocazie aproximativ 80 depachete. Suntem conºtienþicã ne voia este mult maimare, dar resursele finan-ciare sunt limitate. Invitãmpe aceastã cale pe oricinedoreºte sã contribuie deSãrbãtori, sã lumineze zileleunor bã trâni, sã ne con-tacteze. Sunt încã oamenicare doresc sã ajute ºi pri -mim haine, încãl þãminte ºirechizite pe care le îm -pãrþim ulterior celor care aunevoie de ele.

Alãturi de colegiinoºtri, Gheorghiþã Elisei...

Continuare în pagina 6

OAMENII ÎNAINTE DE TOATE!De vorbă cu Daniela Toader - Şeful Serviciului Public de Asistenţă Socială Mizil

Pagina 4Nr. 121 / septembrie 2015

Pe data de 27august, în prezenþa con-ducerii Primãriei ºi a invi-taþilor, toþi cei 17 membriai Consiliului Local Mizils-au întrunit în ºedinþa

ordinarã, sub preºedinþiade ºedinþã a domnului con-silier Leescu Dumitru, cuurmãtoarea ordine de zi:

1. Aprobarea pro-cesului verbal din data de

20.07.2015;2. Proiect de ho -

tãrâre privind rectificareabugetului local al oraºuluiMizil pe anul 2015;

3. Proiect de

hotãrâre privind aprobareaRaportului cu privire laactivitatea asistenþilor per-sonali ai persoanelor cuhandicap grav din cadrulServiciului Public de A -sistenþã Socialã Mizil pesemestrul I-2015 ;

4. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareaRaportului privind servici-ile ºi activitãþile de asis-tenþã medicalã comunitarãderulate la nivelul oraºuluiMizil în semestrul I-2015;

5. Proiect de ho -tãrâre privind acordareaunui ajutor de urgenþã d-luiGhiþã Iulian Daniel, cudomiciliul în oraºul Mizil ,str. IL Caragiale, nr.11,bl.44, sc B, ap 34, et.3 .

6. Proiect de ho -

tãrâre privind modificareaºi completarea HotãrâriiConsiliului Local Mizil nr.128/24.07.2008 .

7. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareacontribuþiei de la bugetullocal pentru lucrarea deinvestiþii "Continuare lu -crãri ºcoala cu 10 sãli declase Liceul Tehnologic"Tase Dumitrescu" .

8. Diverse.Supusã la vot, or -

dinea de zi este aprobatãcu unanimitate de voturi.

Dupã discutare ºiavizare, proiectele de ho -tãrâre au fost supuse la votºi aprobate cu unanimitatede voturi.

Victoria PANAIT

Dacã-i întâlniti pe:

Primãria este si locul unde seoficiazã cãsãtoriile, adicã sedesã vârsesc povestile de dra -

goste. Dorin tele de a fi pentrutotdeauna împreunã, prindaici conturul adevãrului.

Câte un "DA" rostit din toa tãfiinta si se unesc aici destine, senasc familii! Mo mente emotio-nante, unice în viata noastrã, atuturor!Le urãm o viatã cât mai lungãîmpreunã, sã trã iascã în res pect,liniste, adevãr, sãnãtate sã con-state cât mai des cã au fãcut ceamai bunã alegere si cã viata edeosebit de frumoasã!

Rãducanu GeorgeCostea Marius-ViorelGomez Robles - Zose

Dimase MicheleRãducanu Nicolae - Ciprian

Brînzoi - CãtuneanuMihai - Valentin

Tãbãcari DumitruZafiu ªtefan- Robert

Popescu Gheorghe-LaurenþiuVasile Florin

Ilie David - NapoleonMoldoveanu DragoºMoise Mihai - Silviu

Negoiþã Petricã - LaurenþiuJercãlãu Ionuþ

Tutunea Ionuþ - Ciprian

Radu Georgiana - IuliaDache Georgiana - GabrielaBãlan NicoletaNaftan ElenaRãducanu Roxana Elena

Iacob Constanþa

Enache Claudia - MihaelaSãcuiu Mihaela - IuliaRãducanu CristinaMoise Georgiana - AlinaCiulin Beatrice - ElenaGrigore Alexandra - SidoniaBadea Ana MariaBãncilã AndreeaTeleru Alexandra - NicoletaStrezea Nicoleta

Gheorghe Remus - Marius Ciulin Clara - GeorgianaStanciu Robert -Ioan Negoiþã Mioara

...sã stiti cã deacum încolosunt sot si

sotie! Bine ar fisã le ziceti cevadespre fericire,

dragoste,întelegere!

CASÃ DE PIATRÃ

Cu sigurantã se vor bucura si vor cãpãta si mai mare încredere

în lungul drum

ce-i asteaptã!

Primãria Mizil,Centrul Europe Directîn colaborare cu Aso -ciaþia Judeþeanã a Ca -drelor Militare în Re -tragere ºi Rezervã "Au -rel Vlaicu" (filiala Mi -zil) ºi Asociaþia CultulEroilor "Regina Maria"(filiala Mizil) organi -zeazã pe data de 18 oc -tombrie, un concurs deºah care va avea loc lasediul celor douã asoci-aþii, situat pe str. M.Bravu, nr. 136, vizavide pri mãria veche.

Pentru copii, startul vafi dat la ora 10.00 iar

pentru seniori la ora16.00. Vã aºteptãm!

ŞAH - CUPA 25 OCTOMBRIE

Protecþia consumato-rilor

021 9551Numãr european unic

de urgenþã112

Protecþia consumato-rilor - Bãnci - Energie

021 9615Sesizãri siguranþa ali-

mentelor0800 826 787

Poliþia de frontierã021 9590

Ministrul finanþelorpublice

0800 800 085

InfoCons

Şedinţele Consiliului Local MARTOR LA SFATUL ALEŞILOR

"Compania Yazaki Romania, lider mondialîn producþia de cablaje auto, angajeazã pentru nouasa fabricã de la Urlaþi, operatori cablaje, maga-zioneri, tehnicieni de mentenanþã, ingineri!

Dacã eºti serios, dornic de muncã ºi îþidoreºti stabilitate pe termen lung cu oportunitãþi depromovare, nu ezita sã îþi depui CV-ul la sediulfabricii de la Urlaþi (str. 30 Decembrie, nr. 1) ºi noite vom chema!

Îþi oferim condiþii foarte bune de lucru, unsalariu decent, bonusuri de performanþã, tichete demasã ºi transport gratuit! Pentru informaþii supli-mentare, contacteazã-ne la nr. de telefon 0731. 311.081 sau pe e-mail la: yrl.cv@yazaki-europe.com.

Te aºteptãm!"

ANUNŢ IMPORTANT

Pagina 5 Nr. 121 / septembrie 2015

14 SEPTEMBRIE: A SUNAT CLOPOŢELULPENTRU UN NOU AN ŞCOLAR!

O zi superbã detoamnã, trezitã dis-de-dimineaþã de o rumoaregeneralã ce a pus stãpânirepe oraº. Prichindei plini defiorul emoþiei unei noi etapedin viaþa lor, cu buchete deflori mai mari decât ei,însoþiþi de pãrinþi sau bu -nici, grupuri de adolescenþirememorând minunate po -veºti de vacanþã, s-au în -dreptat, unii mai timizi, alþiimai curajoºi cu multe pla-nuri de viitor însoþitebineînþeles de multe spe -ranþe, cãtre porþile largdeschise ale instituþiilor deînvãþãmânt mizilene.

Deºi plecat dinlocalitate, domnul primarEmil Proºcan a dorit sã fie,

ca de obiciei, alãturi decopiii dvs. ºi le-a transmisun mesaj care a fost citit îndeschiderea festivitãþilor,mesaj pe care îl regãsiþi înprima paginã a publicaþieinoastre.

Totodatã, cuvintede întâmpinare, îndemnuricãtre învãþãturã, atenþie ºisucces, le-au fost adresateelvilor de cãtre directorii

instituþiilor de învãþãmânt,dar ºi de cãtre reprezen-tanþii Poliþiei Orãºeneºti.

Dacã anul trecutelevii claselor I ºi a II-a nuaveau manuale, pentru a nuface "rabat" de la celebraspusã "Ca la noi, la ni -meni!", anul acesta Minis -

terul Educaþiei a stabilit ºicomunicat structura anuluiºcolar cu doar patru zile

înainte de începerea cur-surilor!

Iatã cum aratãnoua structurã a anului ºco-lar 2015 - 2016:

Semestrul ICursuri: luni, 14

sep tembrie - vineri, 18 de -cembrie 2015.

Vacanþã pentruco piii din grãdiniþe ºi dinclasele pregãtitoare: 31octombrie - 8 noiembrie2015.

Vacanþã de iarnã:sâmbãtã, 19 decembrie2015 - duminicã, 10 ianua -rie 2016.

Cursuri: luni, 11ianuarie - vineri, 5 februa -

rie 2016.Vacanþã inter se -

mes trialã: sâmbãtã, 6 febru-

arie - duminicã, 14 februa -rie 2016.

Semestrul al II-leaCursuri: luni, 15

fe bruarie - vineri, 22 aprilie2016.

Vacanþa de primã-varã: sâmbãtã, 23 aprilie -marþi, 3 mai 2016

Cursuri: miercuri,4 mai - vineri, 24 iunie

2016.Vacanþa de varã:

sâmbãtã, 25 iunie - du mi -nicã, 11 septembrie 2016.

"ªcoala Altfel"

Pentru prima datã,la clasele învãþãmântuluipreºcolar ºi primar acestprogram poate fi organizatîntr-o altã perioadã dinsemestrul II, dar nu maitârziu de 27 mai 2016.Decizia va fi luatã în consi -liul de administraþie al ºco -lii, cu consultarea ca drelordidactice, a pãrinþilor ºielevilor, dar programulrãmâne sã se desfãºoare însãptãmâna 18 - 22 aprilie2016 pentru învãþãmântulgimnazial ºi liceal, excepþiede la aceastã prevederefacând clasele a VIII-a ºi a

XII-a:- la clasele a XII-

a, durata cursurilor este de33 de sãptãmâni, patru sãp-tãmâni fiind dedicate des -fãºurãrii Bacalaurea tu lui,aceste clase terminând li -ceul pe 3 iunie 2016.

- la clasele a VIII-a, durata cursurilor este de35 de sãptãmâni, o sãptã -

mânã fiind dedicatã des -fãºurãrii Evaluãrii Na þio -nale; elevii de clasa a VIII-a terminând ºcoala pe 17iunie 2016.

Tezele ºcolare vorfi susþinute în aceleaºiperioade ca ºi pânã acum:tezele din semestrul I alanului ºcolar 2015 - 2016se susþin, de regulã, pânã ladata de 11 decembrie 2015,iar cele din semestrul al II-lea se susþin, de regulã,pânã la data de 20 mai2016.

Dragi copii, vãdoresc mult succes în tot ceveþi întreprinde, fãrã sãuitaþi cã numai învãþândacum veþi putea sã fiþi liberiîn viitor! Doriþi-vã sã fiþiînvingãtori!

Gabriela NEGOIÞÃ

Stimaþi cetãþeni ºi participanþi la trafic, Prin intermediul acestei publicaþii vã informãm cã de la

începutul anului ºi pânã în prezent, pe raza oraºului Mizil ºi acomunelor arondate, au avut loc un numãr de ºase accidente gravesoldate cu un mort ºi cinci rãniþi grav, precum ºi un numãr de 14accidente uºoare soldate cu 15 rãniþi uºor.

V-am prezentat aceastã situaþie pentru ca dvs. sã luaþi aminteºi cei care citiþi acest articol sã transmiteþi mai departe apropiaþilor,rudelor, vecinilor ºi altor categorii de cetãþeni, ca la rândul lor sã sefereascã de implicarea în evenimente rutiere ce ar putea conduce laastfel de consecinþe.

Principalele cauze care au condus la producerea eveni-

mentelor mai sus menþionate, au fost: nerespectarea regulilor de cir-culaþie de cãtre pietoni ºi bicicliºti, viteza neadaptatã la condiþiile dedrum sau cea excesivã, precum ºi alte cauze.

Cu ocazia deschiderii noului an ºcolar, vã reamintim dvs.,pãrinþilor ºi cadrelor didactice, sã procedaþi la efectuarea unei edu-caþii rutiere corespunzãtoare cu elevii ºi respectiv cu copii dvs., ast-fel încât aceºtia sã nu devinã victime ale accidentelor de circulaþie,indiferent de vârsta acestora.

Totodatã vã dorim un an ºcolar fericit, cu rezultate bune ºirealizarea tuturor dorinþelor!

Comisar ºef de Poliþie rutierã - Adrian ÞURCAª

POLIŢIA RUTIERĂ VĂ INFORMEAZĂ

Pagina 6Nr. 121 / septembrie 2015

Continuare din pagina 3... ºi Dumitru Vasilescu, pre-cum ºi alþi salariaþi dincadrul SPGC Mizil, neimplicãm în distribuireaajutoarelor alimentare con-form programului POAD.Programul se desfãºoarã înfiecare an, în luna decem-brie, iar la nivelul oraºuluiMizil au fost 3300 de per-soane îndreptãþite sã pri -meascã aceste ajutoare.

R.: Exemplificaþivã rog un caz grav soluþio -nat recent!

D.T.: Am obliga -þia de a pãstra datele cu ca -racter confidenþial ºi, în ge -neral, oamenii care au pro -bleme nu vor sã le expunãlumii întregi. Dar, aº puteafãrã sã numesc persoaneleimplicate, sã vã spun cã amsoluþionat de curând un cazlegat de copii minori carereprezentau o problemã însocietate. Nu urmau cur-surile niciunei ºcoli, fiindexmatriculaþi din cauzaproblemelor de disciplinã,erau tot timpul în conflict cuvecinii ºi nu numai, nu îºiascultau pãrinþii, erau acu -zaþi de furt. Pãrinþii s-audeclarat în numeroase rân-duri depãºiþi ºi ne-au solici-tat ajutorul. Dupã nenu -mãrate vizite la domiciliu,în care am încercat sã îi con-siliem, sã îi "ameninþãm", sãle spunem cã în ritmul aces-ta vor ajunge infractori, amsolicitat ºi sprijinul DGA -SPC Prahova. Dupã înain -tarea anchetelor sociale, arapoartelor de vizitã ºi a do -cumentelor medicale ale co -piilor, am obþinut acordul ºiaprobarea de a urma cur-surile unei ºcoli speciale înregim de internat. Odatã cuînceperea noului an ºcolar,copiii vor merge la aceastãºcoalã specialã care, sperãmatât noi, cât ºi pãrinþii, cã leva îndruma paºii spre bine ºicã le va schimba viaþa.

R.: Conform da -tel or centralizate la nivelnaþional, în evidenþele au -toritãþilor administraþiei pu -blice locale se aflau, la 30septembrie 2014, aproxima-tiv 83. 000 de copii cu celpuþin un pãrinte plecat înstrãinãtate. Câþi copii sunt înaceastã situaþie în Mizil ºi cemãsuri întreprindeþi în acest

sens, având în vedere noilereglementãri ale Guvernuluivizavi de aceastã problemã?

D.T.: În Mizil sunt215 copii ai cãror pãrinþisunt plecaþi la muncã înstrãinãtate. Legea obligã pã -rinþii care pleacã la muncãîn strãinãtate sã anunþe ser-viciul public de asistenþa so -cialã de la domiciliu despreacest lucru ºi sã comunice îngrija cui rãmân copiii peperioada absenþei pãrinþilor.Mai mult chiar, pãrinteleunic susþinãtor are obligaþiade a anunþa instanþa detutela despre plecare lamuncã în strãinãtate, care vajudeca cauza în regim deurgenþã. În Mizil sunt foartepuþini cei care ne anunþã cãpleacã la muncã în strãinã-tate ºi, din experienþa mea,nu am cunoº tinþã de niciuncaz care sã fi fost adus înfaþa instanþei. Pot sã spunînsã cu mândrie cã noi amluat-o înaintea legiuitoruluiºi am stabilit relaþia de legã-turã cu ºcolile care ne comu-nicã trimestrial care suntcopiii cu pãrinþi plecaþi lamuncã în strãinãtate. (aceas-ta este noua prevedere intro-dusã în legislaþie!). Aºa sun-tem în mãsurã sã vã comu-nicãm cifrele. Ce nu am fã -cut pânã acum este vizitareala domicliu a fiecãrei familiiºi întocmirea fiºelor de eva -luare, aºa cum sunt cerinþeleactuale. În trecut, am inter-venit numai acolo undecopiii au fost afectaþi vizibilde lipsa pãrinþilor - cazurisezizate de ºcoalã sau bu -nici. De aici înainte, volu-mul de muncã se mãreºtesimþitor.

R.: De-a lungulanilor aþi avut de-a face cutot felul de situaþii cutre -murãtoare... Care caz v-aimpresionat cel mai mult?

D.T.: Cutremu rã -toare mi se par multe situaþiipe care le întâlnesc zi de zi:oamenii bolnavi mã impre-sioneazã foarte mult, maiales când vãd persoane devârsta mea care vin ºi soli -citã anchetã socialã pentruîncadrarea într-un grad dehandicap ca urmare a unorboli crunte.

Cel mai mult însã,în ultima perioadã, m-auimpresionat doi copii, care

provin din familii diferite,dar care au arãtat cã vor sãlupte. Unul dintre ei este unelev foarte bun la ºcoalã,foarte iubit în comunitate,muncitor ºi respectuos, darcare provine dintr-o familiedestrãmatã: tatãl este plecatîn strãinãtate, iar mama ºi-arefãcut viaþa. Ce mã impre-sioneazã la copilul acestaeste faptul cã, deºi pãrinþiisunt despãrþiþi ºi el are alþifraþi din altã relaþie amamei, iar relaþia cu mamanu este tocmai bunã, maiales într-o perioadã criticãcum este adolescenþa, elreuºeºte sã fie un copil-exemplu pentru mulþi alþii:rezultate foarte bune laºcoalã, sportiv, respectuos,credincios, curajos ºi fãrãteama de a spune lucrurilorpe nume. Cred cã sunt ca -litãþi pe care nici unii adulþinu le au!

Celãlalt copil des -pre care vã vorbeam este uncopil care a fãcut eforturifoarte mari, ajutat de co -legele mele, sã înveþe ºi sãrãmânã alãturi de colegii lui.Bucuria cã a reuºit, pe care aþinut sã ne-o împãrtã ºeascãºi nouã, a fost singura mul -þumire de care aveamnevoie. Familia din carepro vine, deºi nu este unadin tre cele mai nevoiaºe, nuîl sprijinã în frecventareacursurilor ºcolare ºi îi dãresponsabilitãþi care nu suntale unui copil: treburi cas-nice, supravegherea fraþilormai mici etc. Dã dovadãînsã cã vrea sã înveþe, cãvrea sã meargã la ºcoalã, cãrezultatele bune îl moti vea -zã ºi pentru toate acestea vaavea în continuare sprijinulnostru.

R.: O problemãha lucinantã existentã în Ro -mânia, automat ºi la noi înoraº, este aceea cã deºi ºo -majul face ravagii, asistaþiisocial preferã ajutoarelesociale refuzând locurile demuncã, situaþie întâlnitã încadrul audienþelor ºi nunumai, când domnul primara fost refuzat cu nonºalanþãºi nu de puþine ori. Cum vãexplicaþi acest fenomen?

D.T.: Aºa cum ammenþionat anterior, una din-tre soluþiile pentru diminu -area acestui fenomen na -

þional - ºomajul - este califi-carea ºi reconversia profe-sionalã. Cursurile care aparîn ultima vreme sunt conce-pute în aºa fel încât sã atragãcât mai mulþi doritori: sub-venþii în bani, mese calde,transport asigurat. Deºi, per-sonal, cred cã majoritateanu au ca finalitate angajareacelui care a absolvit unasemenea curs de calificareprofesionalã, am credinþa cãcel puþin o parte din absol-venþi îºi pot gãsi mai uºorun loc de muncã dacãcunosc o meserie.

Revin însã cu pro -blema educaþiei, ºi anumelipsa celor opt clase obliga-torii, condiþie obligatorie casã participi la un astfel decurs. În condiþiile în care nupoþi urma un curs, vei gãsiun loc de muncã, în cel maifericit caz, de muncitor ne -calificat. La audienþe suntmulþi cei care se prezintã sãsolicite un loc de muncã,citez: "la mãturã, oriunde".Când le-a fost înlesnitãmunca de zilier la fermelesituate la Nord de Mizil decãtre domnul primar, s-audus doar câteva persoane,care nu au stat decât o zi.

De curînd au venitîn oraº cu oferte de locuri demuncã cei de la Yazaki. Dinnou, condiþie obligatorieeste absolvirea a opt clase ºidorinþa de a munci. Tran -sportul pânã la Urlaþi esteasigurat, pregãtirea este fã -cutã la locul de muncã. Sepoate spune cã cine nu areun loc de muncã ºi îºi do -reºte cu disperare unul, pro -fitã de aceastã ocazie. Vãpot confirma cã în decurs dedouã luni de zile, din urnamobilã amplasatã pentrudepunere CV-uri la sediulnostru (aici sunt cei maimulþi oameni care ar aveanevoie de un loc de muncã)s-au colectat pânã în 30 deCV-uri. S-au împãrþit flutu-raºi pe strãzi, s-au þinutinterviuri la Casa de Cul -turã, s-au dat anunþuri înziar... Consider cã ar fi tre-buit ca cei de la aceastãfirmã sã fie bombardaþi cucereri pentru un loc demuncã, în schimb, au reuºitcu greu sã formeze o echipãde start.

De ce se preferã

ajutorul social: pentru cã nutrebuie sã fii calificat!Munca în folosul comu-nitãþii, pe care ai obligaþia são prestezi, nu acoperã 8 orepe zi, 40 pe sãptãmânã, pen-tru cã nu trebuie sã respecþiun program zilnic, instrucþi-uni ºi ordine precise, pentrucã un ajutor social pentru ofamilie cu mai mulþi copiiînsumat cu alocaþiile de statºi alocaþia de susþinere poatedepãºi un salariu minim peeconomie, ori toþi ºtim cãsunt familii unde munceºteun singur membru cu sala -riul minim pe economie ºiîntreþine o casã întreagã,pentru cã nu ai responsabi -litãþile unui salariat ºi poþi sãfaci ce doreºti cu timpul tãu.Poate sunã dur ºi crud, dareste o realitate, este reali-tatea cu care mã confrunt euºi colegele mele zi de zi.Consider cã prestaþiile so -ciale nu ar trebui acordatepe perioade nelimitate, elear trebui sã fie doar ca oformã de sprijin temporar.Am propus acest lucru defiecare datã când am fostîntrebatã de ce modificãri aºaduce eu legislaþiei înmaterie.

În legea ajutoruluisocial este prevãzutã omãsurã care, personal, mi separe foarte bunã: în cazul încare persoana aptã de mun -cã din dosarul de ajutorsocial refuzã nejustificat unloc de muncã sau partici-parea la un curs de calificareprofesionala, agenþia jude -þeanã de ºomaj nu îi elibe -reazã adeverinþa necesarã ladosarul de ajutor social,dreptul fiind suspendat.Lucrurile nu funcþioneazãaºa cum ar trebui pentru cãnu existã un sistem informa-tizat în care agenþia de ocu-pare a forþei de muncã,angajatorul sau primãria sãpoatã vedea, în timp real,locuri de muncã vacante ºipersoane care refuzã nejusti-ficat locuri de muncã, doarpentru a nu pierde ajutorulsocial.

R.: Vã doresc multsucces în soluþionarea a câtmai multe cazuri ºi sinceremulþumiri pentru timpulacordat!

Gabriela NEGOIÞÃ

OAMENII ÎNAINTE DE TOATE!De vorbă cu Daniela Toader - Şeful Serviciului Public de Asistenţă Socială Mizil

Pagina 7 Nr. 121 / septembrie 2015

Vã rog sã vãprezentaþi ºi sã-mi spuneþide când conduceþi Jan dar -meria din Mizil?

Sunt cãpitan To -mescu Adrian, de originesunt de lângã orasul Mizil,am urmat cursuri gim-naziale ºi liceale în oraºulnostru, sunt cãsãtorit, amdoi copii, activez în Jan -darmeria Românã din anul2004, iar din aprilie 2011,am fost numit comandantulJandarmeriei Mizil.

Cu ce anume seocupã Jandarmeria Mizil?

Jandarmeria Mizileste structuratã pe douãgrupe de jandarmi: grupade pazã ºi protecþie instiþu-tionalã, care executã paza ºiprotecþia, menþine ordinea ºisiguranþa publicã, desfã ºoa -rã activitãþi de control ºi re -glementare a accesului înParchetul de pe lângã Ju -decãtoria Mizil ºi Tre -zorerie., precum ºi grupã desupraveghere ºi ordine pu -

blicã care are în compo-nenþã jandarmii pe care îivedem în stradã acþionândpentru apãrarea vieþii, in -tegritãþii corporale ºi liber -tãþii persoanei, intereselelegitime ale cetãþenilor, alecomunitãþii ºi ale statului,misiunile acesteia fiindunele complexe. Aceastaexecutã misiuni de asigu-rare a ordinii publice cuocazia a tot ceea ce implicãaglomerãri de persoane(aici aº dori sã fac o scurtãprecizare în sensul cã zonade responsabilitate nu se li -miteazã doar la oraºul nos-tru, aceasta se extinde latoate localitãþile din zona deS-E a judeþului), res ta -bileºte ordinea publicã cândaceasta a fost tulburatã, pa -truleazã în imediata a -propiere a instituþiilor deînvãþãmânt pentru a protejaelevii de eventuale altercaþiicu diferite persoane strãinede instituþia respectivã,men þine ordinea ºi siguranþa

publicã în format mixt cuPoliþia Mizil, executã acþi -uni punctuale pentru com-baterea faptelor ilegale.

Cum cooperaþi cuadministraþia publicã lo ca -lã, cu poliþia ºi celelalteinstituþii publice?

Întotdeauna amrãspuns prompt fiecãreisolicitãri venite din parteaPrimãriei Mizil: am asigu-rat mãsuri de ordine publicãpe timpul acordãrii aju-toarelor primite pentru per-soanele nevoiaºe, am inter-venit la restabilirea ordiniipublice în zona Primãriei ºia Pieþei de fructe ºi legume,am însoþit salariaþii Pri -mãriei la evacuarea ºi de -molarea anexelor construiteilegal.

Avem o relaþiebunã cu Poliþia Localã cucare colaborãm la Târgulanual ºi Serbãrile Toamnei.Pe întreg parcursul anului,Jandarmeria participã, îm -preunã cu Poliþia Mizil la

menþinerea ordinii ºi sigu-ranþei publice în oraº.

Care sunt zoneledin oraº unde aþi întâmpinatgreutãþi?

Sãvârºirea fap te -lor contravenþionale ºi in -fracþionale are loc pe întregteritoriul oraºului, însã, ce -le mai multe probleme ºicele mai multe cazuri detulburare a ordinii publicele avem în cartierele undelocuiesc cetãþenii de etnierromã. Din aceste zoneprimim cele mai multeapeluri telefonice S.N.A.U.112.

Îmi puteþi spunedacã aþi întâmpinat greutãþiîn exercitarea profesiei ? ªidacã da, care ar fi acelea?

Cred ca în exer -citarea oricãrei profesii

întâmpinãm ºi greutãþi. În -cã mai sunt locuitori aioraºului care nu cunosc ºinu înteleg rolul nostru pestradã, sau sunt cetãþenicare nu cunosc atribuþiileinstituþiei noastre ºi fac con-fuzie între jandarmerie ºipoliþie.

Ce sfaturi puteþiadresa locuitorilor oraºuluiMizil ?

În situaþia sesizã riide încãlcãri ale normelor deconvieþuire socialã sau desãvârºire a unei fapte in -fracþionale, sã apeleze cu în - credere numãrul unic de ur - genþã 112, pentru a se pu teainterveni cu operati vitate.

Vã mulþumescpentru amabilitate ºi timpulacordat!

Gabriela NEGOIÞÃ

Rezultatele ob þi -nu te de-a lungul anilor laconcursurile de educaþierutierã de cãtre elvii ªcoliiGimnaziale Nr.1, m-au de -terminat sã-l abordez pe o -mul care a dat startul acesteipoveºti, domnul învãþãtorIancu Niculae, un împãtimital acestei discipline, pentru ane oferi mai multe infor-maþii despre acest subiect.Iatã ce mi-a mãrturisit:

"Am început sãmã ocup de pregãtirea e -levilor la educaþie rutierã în -cã din anul 1975, când m-am transferat de la ªcoalaFântanele la ªcoala Nr.2Mizil.

Atunci, concursulconsta într-un chestionar lacare rãspunsurile se dãdeaude echipaj în comun. Fie -care echipaj era aºezat lacâte o masã pe scena Caseide Culturã Mizil. Men þio -nez cã din echipaj a fãcutparte ºi actualul profesorDraghiciu Daniel de laLiceul Tehnologic "TaseDumitrescu" din Mizil.

Dupã transferarea

la ªcoala Nr.1 Mizil, în anul1990, am pregãtit elevii dinciclul primar la educaþierutierã. Abia în anul 2000 s-a organizat faza naþionalãcu elevii din ciclul primar.M-am calificat la judeþ ºiam reprezentat judeþul lafaza naþionalã de la A gaf -t on, judeþul Botoºani.Pen tru început m-am cla -sat în prima jumãtate dincele 41 de judeþe.

Dupã faza din2000 am început pregãtireacu elevii de la gimnaziu,deoarece s-a renunþat laciclul primar. Echipajeleerau formate din câte patruelevi din clasele V-VIII(douã fete ºi doi bãieþi). Înfiecare an am luat locul I pejudeþ ºi am fost la fazelenaþionale unde, datoritãexperienþei accumulate amînceput sã urc ierarhic,ajungând la menþiune, loculIII, locul II ºi locul I.

Fabrica de bicicle -te de la Deva a început sãorganizeze concursul naþio -nal "CUPA DHS" pe carel-a finanþat ºi a dat ca premii

concurenþilor la faza jude -þeanã ºi naþionalã câte obicicletã "DHS". Acum pa -tru ani am organizat fazajudeþeanã a acestui concursla Mizil, cu sprijinul dom-nului primar Emil Proºcanºi a domnului comisar ºefAdrian Þurcaº, care a fost ºiarbitru. Am participat lacon cursuri interjudeþene laTârgoviºte, Constanþa ºiVas lui, la care am luatmenþiuni ºi premii

Spre deosebire deconcursul "Educaþie rutierã- educaþie pentru viaþã" lacare deplasarea este supor-tatã de cãtre inspectorateleºcolare, la cele interjudeþenetransportul este suportat de

echipajul participant. Peaceastã cale doresc sã îimulþumesc domnului pri-mar Emil Proºcan care num-a refuzat la solicitãrile detransport: la Constanþa ne-aasigurat un microbuz pentrudeplasare, iar la Târgoviºteºi Vaslui, unde m-am de -plasat cu autoturismul per-sonal, mi-a asigurat com-bustibilul necesar pentru aajunge la locurile de desti-naþie.

Anul acesta amparticipat cu elevii ªcoliiNr.1 la "CUPA DHS", fazanaþionalã desfãºuratã la Si -biu, unde am obþinut MEN -ÞIUNE cu echipajul. Deasemenea, am participat la

Concursul "CUPA PO DULINALT" de la Vaslui, undeam obþinut locul al II-lea la"Parcul ºcoalã", locul al II-lea la "Depanare" ºi menþi-une per total cu echi pajul.

În fiecare an amfãcut câte trei ore de pre -gãtire pe zi, în total 300 orepe an. Vreau sã mulþumescdoamnei director Nitu Lu -miniþa care m-a sprijinit caaceºti elevi sã participe lapregãtire, dar ºi domnuluiprofesor Nitu Virgil care acontinuat pregãtirea cu ele-vii în lipsa mea. Ca sã potcontinua tradiþia rezultatelorobþinute de elevii ªcoliiNr.1 ºi ai oraºului, o sã Iepropun domnului EmilProºcan, cât ºi domnuluiAdrian Þurcaº, sã intervinãpe lângã Palatul Copiilordin Ploiesti ºi ISJ Ploieºtipentru a crea la ClubulCopiilor Mizil jumãtate denormã la o catedrã de edu-caþie rutierã. Aºa voi puteapregãti cei mai talentaþi ºiinteresaþi copii din oraºulMizil la educaþie rutierã!"

G.N.

O POVESTE DESPRE SUCCES ŞI TRADIŢIE

INTERVIU CU DOMNUL ADRIAN TOMESCU, COMANTANTUL JANDARMERIEI MIZIL

Pagina 8Nr. 121 / septembrie 2015

Dupã un an plinde împliniri, cu multerezultate remarcabile, în -cep sã curgã rânduri delaude despre oraºul nos-tru, despre copiii ºi an -trenorii care, prin seriozi-tate ºi multã muncã, aureuºit sã se auto de pã -ºeascã.

Am citit în presãdespre copii medaliaþi laconcursurile naþionale dekarate, dans sportiv, des -pre echipele de junioricare participã cu rezultatedeosebite la campiona -tele republicane de hand-bal.

Anul trecuthand baliºtii noºtri au tre-cut cu brio de echipetitrate din þarã, readucândMizilul în elita handbalu-lui judeþean juvenil.

În prezent, CSOMizil participã la acestecampionate cu douã e -chipe - J1 (17-18 ani) ºi

J2 (15-17 ani), iar încampionatul judeþean cuechipa J4 (9-12 ani).

Meciurile dingru pe au început pe 20septembrie, echipa J1 fã -când parte din grupa B aCam pionatului Re pu bli -can, alãturi de echipe din:Ploieºti, Galaþi, Te cuci,Adjud, Brãila ºi Focºani.

J2 sunt tot îngru pa B ºi vor avea caadversare echipe dinAdjud, Ploieºti, Brazi,Buzãu ºi Tecuci.

Antrenorii echi -pelor de handbal, MarianMoise ºi Fane Zizea, vorîncerca, încã o datã, sã seclaseze cu aceºti copii peun loc de promovare înturneele finale.

Din pãcate va fifoarte greu, deoareceavem ºase etape de sus-pendare din vechiul cam-pionat ºi în acest contextva trebui sã jucãm în

deplasare la cel puþin 100km. (cel mai probabil laFocºani) ºi automat copi-ii nu vor beneficia deconfortul jocului de acasãºi nici de susþinerea pu -blicului. Însã din a douajumãtate a lunii octom -brie vã invitãm sã-isusþineþi.

În acest an, încadrul clubului se der u -leazã cursuri de fotbal,karate, tenis de câmp ºibineînþeles de handbal.Sala de Sport este des -chisã de luni pânã vineride la orele 08.00 la 22.00,iar Stadionul Tineretului,unde puteþi alerga, jucafotbal ºi tenis de câmp,este deschis de luni pânãvineri, între orele 08.00-12.00 ºi 17.00-21.00.

Vã aºteptãm!

Preºedinte CSO MizilCãtãlin MAREª

SCURT GRUPAJINFORMATIV

Omenirea a suportat, în acest an, cea maifierbinte varã de când se fac mãsurãtori meteorologice.Acest fapt nu a rãmas fãrã repercursiuni. Canicula, se -ceta prelungitã a topit agricultura româneascã care aînregistrat pagube uriaºe.

Ca urmare a acestui fapt, societãþile agricoledin teritoriull administrativ al oraºului nostru au depus laPrimãrie, în -ºtiinþãri vi -zând aceastãproblemã. Astfel cã, încadrul Pri -mã riei s-a în -fiinþat o co -misie localãcare s-a de plasat la te renurile afectate pentru a constatasituaþia existentã.

Ulterior reprezentanþi ai Direcþiei Generale deContol Antifraudã ºi Inspecþie - compartiment judeþean(PH), Consiliului Judeþean, Sistemului de Gospodãrire aApelor, ANIF, Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã,Primãriei Mizil au evaluat pagubele terenurilor agricole.

Domnul Ionel Dumitru, consilier în cadrulcompartimentului Registrul agricol din cadrul Primãriei,ne-a declarat cã niciodatã suprafeþele agricole din zonanoastrã nu au fost atât de afectate - pe data de 25.08.2015, situaþia acestora se prezenta astfel: porumb 40%,floarea soarelui 30%, soia 55%.

Pe toatã perioada sezonului estival recent în che -iat, Centrul Cultural "Adrian Pãunescu" a derulat un in te -resant program de recreere, oferind adulþilor spre vi zio -nare filme artistice de calitate, iar copiilor desene animate.

S-au împlinit 180 de ani de la înfiinþarea primeiunitãþi de pompieri militari din România. Datele ºi docu-mentele vremii atestã faptul cã domnitorul Moldovei,Mihail Grigore Sturdza, a aprobat la 3 ianuarie 1835"Proiectul Sfatului administrativ pentru formarisireacomandei de foc, supt numire de pojarnici, pentru oraºulEºi" cu rezoluþia de "punere grabnicã în aplicare".

Totodatã, anual, pe 13 septembrie, sãrbãtorimîncepând cu anul 1953 Ziua Pompierului, în amintireaactului eroic al pompierilor militari conduºi de locotene -ntul Pavel Zãgãnescu în lupta din Dealul Spirii, împotri-va trupelor otomane pentru apãrarea revoluþiei de la 1848.

u

v

w

Cele mai importante sãrbãtori religioase alelunii septembrie: în data de 8 septembrie are loc una din-tre cele mai mari sãrbãtori din calendarul creºtin-orto-dox, Naºterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Micãºi Înãlþarea Sfintei Cruci care este cea mai veche ºi maiimportantã dintre sãrbãtorile ortodoxe închinate cinstiriiSfintei Cruci. În aceastã zi sãrbãtorim de fapt amintireaa douã evenimente deosebite din istoria lemnului SfinteiCruci: Aflarea Crucii pe care a fost rãstignit Mântuitorulºi înãlþarea ei solemnã în faþa poporului de cãtre episco -pul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembriedin anul 335; Aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci dela perºii pãgâni, la anul 629, pe timpul împãratului bizan-tin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în bisericaSfântului Mormânt (a Sfintei Cruci)din Ierusalim.

x

CSO MIZIL - UN CLUB CUPERFORMANŢE NOTABILE

Promovând înSuper Ligã, echipa localãRapid Mizil are o misi-une mai dificilã, de oa -rece se confruntã cu e -chi pe puternice. Primulmeci a avut loc la Mizil,iar echipa antrenatã dedomnul profesor GabrielCozma, având acelaºi lotca în sezonul precedent,a întâlnit o mai vechecunoºtinþã ºi anume peAvântul Tomºani.

Meciul, caracte -ristic jocului echipei,având ocazii peste ocaziiratate copilãreºte, s-a ter-minat cu un scor alb: 0-0.În etapa a II-a, jucând îndeplasare la Ploieºti cuUnirea Teleajãn, jucãtoriimizileni au fãcut un jocbun ºi au câºtigat cu 1-0.

Având ca oaspeþi peViitorul Ariceºti în etapaa III-a ºi o galerie care i-a susþinut frenetic (ar fiminunat dacã acest lucrus-ar întâmpla la fiecaremeci susþinut acasã), amavut ce vedea: un mecicu multe goluri, schim-bãri de scor ºi o victorieobþinutã în ultimele 30de secunde la o loviturãliberã, executatã impeca-bil de Costache ºi ... 4-3pentru Rapid Mizil.

În etapa a IV-a,echipa s-a deplasat laBerceni unde a disputatmeciul cu echipa localãTineretul, din pãcate peun timp total nefavorabil.Dacã în prima reprizã ainoºtri au evoluat bineînscriind ºi un gol, în a

doua reprizã totul parcãs-a schimbat... am avutocazii mari ºi ratãri la felde mari. Nu acelaºi lucruputem spune ºi despregazde, care au reuºit sãegaleze ºi spre finalulmeciului sã ºi câºtige.Deºi dupã pãrerea meaputeam obþine lejer victo-ria.

Dupã disputareaa patru etape, lider esteReal Rio Cocoºeºti, careare maxim de puncte(12), dar ºi CS ªirnaVarniþa, iar echipa noas-trã ocupã locul IV, laegalitate de puncte cuInter Sport Filipeºtii deTârg, cu câte ºaptepuncte fiecare.

Eugen GRIGORE

FOTBAL

HANDBAL

SUPER LIGA B - PRAHOVA

Pagina 9 Nr. 121/ septembrie 2015

Steluþa Ilie (54 deani), muncitoare - Mã bucurcã se þin Serbãrile ºi în acestan. Favoriþii mei sunt trupaVunk, îmi plac tare, taremult ºi Andra, care îmiplace atât ca voce, cât ºi caprezenþã.

Vali Moise (37 deani), ºofer - Mi-ar plãceadacã s-ar putea sã aduceþiHolograful ºi pe Delia -dinpunctul meu de vedere suntartiºti în adevãratul sens alcuvântului.

Flavius Enache(21 de ani), student - Aºdori sã-i vãd pe Cabron,Antonia ºi Ana Lesko.

Daniela Drãgoi(42 de ani), gestionarã -Preferaþii mei sunt FlorinRistei, Alina Eremia, LidiaBuble ºi Smiley.

Gheoghe Frâncu(60 de ani), profesor - Îmiface plãcere sã particip laacest eveniment devenit

tradiþie prin care noi, mi -zilenii, sãrbãtorim toamna,anotimpul belºugului ºi alfrumuseþii, fiind ºi un bunmotiv pentru a ne mai des -creþi frunþile. Aº dori sã-iinvitaþi, dacã se poate, peIrina Lochin, Andra ºi trupaProconsul.

Loredana Dumi -tru (15 ani), elevã - Aº vreasã-l ascult pe Pepe - nu l-aþiadus niciodatã -, cred cã arface un spectacol superb, iarde la fete îmi place multAndreea Bãlan.

Marius Ardelea nu(28 de ani), muncitor - Mieîmi place Corina, Connect-R, CRBL, Lora, iar ca for-

maþie Alb ºi Negru.Eugen Grigore

(71 de ani), cadru militar înretragere - Este bine cã seþine cont de pãrerile oame-nilor, mai ales cã aceastãmanifestare a devenit o sãr-bãtoare de suflet a mizile-nilor, unde fiecare are opor-tunitatea de a-ºi vedea ar -tiºtii preferaþi. Eu aº doritare mult sã ascult formaþiaHolograf ºi pe Andra.

Alexandra Nego -iþã (38 de ani), vânzãtoare -Aº vrea sã-i vãd ºi sã-i audpe Maria Cârneci, Jan de laCraiova, Aurel Tãmaº, iarla muzicã uºoarã pe Smiley,Alex Velea, Nicu Stan ºiAnda Adam.

Fabian Ionescu (8ani), elev - Mie îmi placeCRBL, Antonia, Alex Ve -lea ºi Lora.

Mãrioara Stan (68de ani), pensionarã - Euascult muzicã popularã ºi aºvrea sã-i vãd pe Nicu

Paleru, Viorica ºi Ioniþã dela Clejani, Iancu DinuSãlajan ºi pe cea mai bunãcântãreaþã din punctul meude vedere, pe marea doam-nã Irina Loghin.

Dorina Popescu(36 de ani), contabil - Mi-aºdori foarte mult sã-i ascultpe cei de laVama, în specialpe Tudor Chirilã, Vunk,Elena Gheorghe, Loredana,Horia Brenciu ºi mi-arplãcea sã o revãd pe MariaBuzã, de care mi-a plãcut înmod deosebit atunci când afost la noi.

Romina Bãlã nes -cu (50 de ani), croitoreasã -Pentru spectacol ºi voie

bunã cei mai buni sunt ceide la formaþia Azur împre-unã cu Nicu Vlad ºi amauzit cã anul trecut parcã afost într-o localitate înveci-natã Jan de la Cra -iova ºi a fãcut celmai tare show. Mi-ar mai plãcea sã ovãd pe Adriana An -toni ºi pe EmiliaGhinescu.Laura Marin (12ani), elevã - De abiaaºtept sã vinã Ser -bãrile, am fost me -reu în faþã lângãscenã ºi am dansat.Anul acesta aº dorisã o vãd pe NicoleCherry, Sore, AlinaEremia, Pepe, Smi -ley ºi Anda Adam.

Robert Petrache(45 de ani), administrator -Mi-aº dori sã-i ascult peFlorin Chilian, Ralu ka,Am na, iar la formaþii peMaxim, Bere Gratis ºiDirecþia 5.

Daniel Durbacã(19 ani), student - S-arîncadra Ruby, Ella, Lore -dana, Delia, BUG Mafia,Maxim ºi cam atât.

Gheorghe Bãnicã(69 de ani), pensionar - Eusunt mai cu cei din generaþiamea... Aº dori pe Con -stantin Enceanu, Laura La -vric, Irina Loghin, MariaCiobanu, Maria Cârneciu...ºi ar trebui sã aveþi maimulte momente comice, sãmai ºi râdã lumea, cã destulavem o grãmadã de su -pãrãri.

Liliana Tatomir(35 de ani), casnicã - Aºdori sã-i vãd pe DorianPopa, Andreea Bãnicã, Giu -lia, Nicu Stan, Adrian Sânãºi formaþia Holograf.

Monica Lungu(43 de ani), manager -Hotãrât aº vrea un show cuBrenciu, Delia ºi Vama ºi arfi de ajuns.

Renata Rãducanu(52 de ani), menajerã - Euaº vrea sã vinã MirabelaDauer, Nicu Paleru, SofiaVicoveanca, Florin Piersic,Jan Paler, Jan de la Craiovaºi Mâþu Stoian.

Valeria Florescu(55 de ani), patron - Mi-aºdori sã-i vãd pe AngelicaStoican, Steliana Sima,Con stantin Enceanu ºi Mâ -þu Stoian.

Robert Simion (24de ani), ºomer - Îmi place deDaniela Gyorfi, Anda A -dam, Andreea Bãlan, de la

bãieþi Smiley ºi DorianPopa, iar la formaþii Voltajºi Direcþia 5.

ªtefan Neagu (32de ani), zidar - Aº vrea sãvinã Nelu Ploieºteanu, Ni -co, Adrian Enache, IrinaLoghin, Jan Paler, AndaAdam ºi Corina.

Ioana Petrescu (70de ani), pensionarã - Nuprea ies la Serbãri, dar mãuit la televizor, acum nu ºtiudacã o sã le mai dau cã aucumpãrat alþii cablu, dardacã ar fi... aº vrea sã-i vãdpe Maria Dragomiroiu,Mâþu Stoian, Emilia Ghi -nescu, Adriana Antoni ºi nuîn ultimul rând Fuego.

Alesia Ciobanu(17 ani), elevã - Ar fi extra-ordinar dacã i-aþi aduce peVunk, Cabron, Otilia, LidiaBuble, Nicoleta Nucã ºi peUDDI cu a lui basma.

Maria Vintilã (48de ani), dãdacã - În primulrând vreau sã-l felicit pedomnul primar pentru orga-nizarea acestor serbãri - nutoatã lumea are posibilitateasã se ducã la spectacole laBucureºti sã-i vadã pe artiºti- aºa cu aceste Serbãriputem ºi noi sã-i vedem, sã-i ascultãm... E altfel decâtdacã-i vezi la televizor. Îmiplace mult de Pepe, Smiley,Delia, Loredana, iar la mu -zicã popularã de Maria Cio -banu. Formaþia preferatã

este Holograf.Corina Niculescu

(28 de ani), casier - Aº dorisã-i vãd pe Mateo, AnnaLesko, Andreea Bãlan, An -dreea Bãnicã ºi Pepe, iar laformaþii pe cei de la Alb ºiNegru.

Alin Popa (34 deani), director economic -

Îmi plac fetele de la A -madeus, Vunk, Loredana,Tudor Chrilã, Mihai Mãr -gineanu, Alina Eremia ºiIris. Mãcar unul dintre eidacã-l aduceþi tot este bine.Vã mulþumesc!

Irinel Popescu (47de ani), tapiþer - Bravo cã lefaceþi ºi anul acesta! Mi-aºdori sã-i chemaþi pe MariaBuzã cu taraful soþului ei,pe Irina Loghin, EmiliaGhinescu, Aurel Tãmaº,Laura Lavric ºi pe NicuPaleru.

Tudor Neicuþescu(55 de ani), mecanic - Nuprea ºtiu eu artiºti din ãºtia,ce o fi, buni sã fie, amîncredere, cã dupã cum amvãzut pânã acum a fost campe gusturile tuturor, nepoþiimei se lipiserã de scenã.Sper sã iasã bine ºi anulacesta sã se simtã toþi bine.

Mihaela Paraschiv(36 de ani), ºef de secþie -Aº dori sã-i vãd pe Smiley,Delia, Sore, UDDI, Alb ºiNegru, Dorian Popa, AlinaEremia ºi pe Florin Ristei.

Dragoº Dincã (44de ani), electrician - Îmiplac foarte mult NicoletaNucã, Cabron, Florin Le -onte, Elena Gheorghe, LidiaBuble, iar de la formaþii deBere Gratis, Vunk ºi Di -recþia 5.

Realizat de Gabriela NEGOIÞÃ

SONDAJ DE OPINIE Serbările Toamnei la MizilAºa cum v-am obiºnuit de ceva ani buni, la iniþiativa domnului primar

Emil Proºcan, am realizat un sondaj de opinie având ca temã prefe -rinþele vizavi de artiºtii pe care doriþi sã-i vedeþi ºi sã-i ascultaþi laSerbãrile Toamnei mizilene. Iatã o parte din rãspunsurile primite:

Pagina 10Nr. 121/ septembrie 2015

Vând apartamentsituat pe str. Blajului. In -formaþii la telefonul 0729697 080.

Vând apartament(bl. 45, sc. A) decomandat,cu 3 camere, suprafaþa 56mp + garaj. Apartamentulare urmãtoarele îm bu nã -tãþiri: reabilitat termic, ga -ze, gresie, faianþã, parchet,termopane, centralã ter-micã. Preþul este de 30.000euro negociabil iar relaþiisuplimentare puteþi obþinela nr. de telefon 0761 691814.

Vând apartamentcu 2 camere, confort I,semidecomandat, la parter,în centru - bl.44. Rel. la :0765239363.

Vând apartamentzo na A, 66 mp., et. III, 3camere, 2 bãi, gaze, termo -

pane, izolat termic. Relaþiila numãrul: 0765 430 001.

Vând apartamentla parter în stare impeca-bilã, pe str. Cuza Vodã. In -formaþii suplimentare lanumãrul: 0765 430 001.

Vând þiglã 1500de bucãþi, parchet, rochie demi reasã. Relaþii suplimen -tare la 0727 865 254.

Vând casã (douãclãdiri) în Mizil - poziþiecentralã, 500mp, acces ladouã strãzi. Informaþii lanumãrul: 0244 251 053.

Vând casã la ºo -sea în Fulga de Sus - 2000mp. Casa are trei camere,bucãtãrie ºi baie. Relaþiisuplimentare la telefonul:0720 086 844

Execut ºi repar ca -zane de aramã pentru fãcutþuicã. Relaþii la telefonul:

0749 540 705.Vând casã în

Tohani (7km de Mizil), si -tuatã pe ºoseaua principalã,preþ 60 000 euro. Casa esteP+M (izolatã) compusã din2 dormitoare, living, baie,bucãtãrie ºi dining room laparter, iar mansarda are 2camere, balcon ºi pod(man sarda neterminatã).Be ciul are o suprafaþã de6/8mp iar încãlzirea se facecu centralã pe lemne.

Suprafaþa totalã aterenului este de 1000 mpdin care amprentã casã72mp ºi vie 300 mp. Relaþiila telefonul: 0732 731 194.

Vând apartamentpe str. I.L. Caragiale, nr. 46,et. I, 3 camere decoman-date, îm bunãtãþiri. Relaþii latelefonul: 0724 947 133.

Vând foarte ieftin

apartament cu 3 camere.Re laþii la numãrul: 0732367 549.

Vând casã (pa -iantã) la ºosea, în satul Vis -peºti, comuna Breaza (jud.Buzãu), în suprafaþã de2500 metri pã traþi. In for -maþii suplimentare la tele-fonul: 0741 573 698.

Vând urgent apar -tament cu 2 camere, et. III,preþ negociabil. Relaþii lanumãrul: 0722 634 924.

Vând apartament(cu îmbunãtãþiri, deasuprarestaurantului Central), do -uã ca mere, preþ 40 000euro. In formaþii su pli men -tare la numãrul: 0732 731194.

Vând loc de casãla Gura-Vadului (lângãºcoalã) - 1000 metri pãtraþi.Preþ negociabil, informaþiisuplimentare la numãrul:0764 643 235.

Vând casã cu etaj

pe str. Spiru Haret (4camere+baie la etaj ºi li -ving+bucãtãrie la parter).Informaþii la telefonul 0736730 782.

Vând casã pe str.M.Basarab. Informaþii su -plimentare la numãrul:0724 030 116.

Vând apartamentcu 3 camere, decomandat,et. IV situat pe str. Blajului,preþul fiind negociabil. Re -laþii suplimentare la nu -mãrul 0729 697 080.

Vând apartamentcu 3 camere, decomandat,et.I, situat în centrul ora -ºului. Relaþii suplimentarela telefonul 0765 434 925.

Vând 12 bucãþi deplãci de azbest pentruacoperiº ºi un butoi demetal de 200 de litri.

Relaþii suplimen -are la numãrul 0244 251381.

MICA PUBLICITATE

În perioada 1septembrie - 20 octombrie,liceele îºi pot înscrie eleviila concursul anual al Uni -unii Europene pentru tineriitraducãtori, cunoscut subnumele de Juvenes Trans -latores, la adresa de internetec.europa.eu/translatores.Formularul online este dis -ponibil în toate limbile ofi-ciale ale UE.

Concursul, aflatla a 9-a ediþie, va avea locîn data de 26 noiembrie2015, simultan în toateliceele selectate prin tra -gere la sorþi. Ediþia 2015este deschisã elevilor nãs-cuþi în 1998, indiferent denaþionalitate, ºi participãriia peste 751 de licee. Elevii(fiecare ºcoalã poate în -scrie între 2 ºi 5 elevi) vortraduce un text de o paginãîn funcþie de ale gerea ex -primatã pentru oricare din-

tre cele 552 com-binaþii posibile în -tre cele 24 de limbioficiale ale UE.

Textele tradusede elevi vor fi notate de tra-ducãtori din cadrul Comi -siei Europene, care vorselecta câte un câºtigãtorpentru fiecare þarã. Înaprilie 2016, toþi câºtigã-torii vor fi invitaþi laBruxelles pentru decerna -rea premiilor.

Concursul Juve -nes Translatores este orga-nizat în fiecare an de cãtreDirecþia Generalã Tradu -ceri din cadrul ComisieiEuropene, începând cu2007. Scopul sãu este de apromova studiul limbilorstrãine în ºcoli ºi de a leoferi tinerilor elevi posibi -litatea sã vadã cum este sãfii traducãtor.

În urma parti -cipãrii la a -cest con curs,unii concu -renþi au de -cis sã seîndrepte cã -tre o facul-tate de pro-fil ºi sã de -vinã tradu -cãtori.

ComisiaEuropeanã a

pre zentat, în datade 9 septembrie, mai

multe propuneri destinatesã contribuie la rezolvareacrizei refugiaþilor cu care seconfruntã statele membreUE ºi þãrile învecinate,inclusiv prin abordareacauzelor profunde care îideterminã pe aceºtia sãcaute refugiu în Europa.Potrivit noilor propuneri,cota alocatã României în cepriveºte transferul de ur -genþã al refugiaþilor se ri -dicã la 4.646 de persoane.Dintre acestea, 604 vor pro -veni din Italia, 1.952 dinGrecia, iar restul de 2.091din Ungaria. Aceastã cotãvine în completarea celeipropuse în luna mai, de1.705 persoane (1.023 dinItalia ºi 682 din Grecia).

Preºedintele Co -mi siei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat:"Noi, europenii, ar trebui sãºtim ºi sã nu uitãm nicio-datã de ce primirea refu-giaþilor ºi respectarea drep-tului fundamental la azilsunt atât de importante. Avenit momentul sã punembazele unei politici cu ade-vãrat europene în domeniul

migraþiei, conform apeluluipe care l-am fãcut în lunamai. Mãsurile pe care lepropunem astãzi vor garan-ta cã persoanele care au înmod clar nevoie de pro-tecþie internaþionalã sunttransferate imediat dupãsosire - nu doar acum, ci ºiîn cazul oricãror crize vii -toare. Criza refugiaþilor re -prezintã, mai mult decâtorice altceva, ocazia în caresolidaritatea europeanã tre-buie sã îºi facã simþitãprezenþa. E momentul sãdãm cu toþii dovadã de cu -raj, e momentul ca Europasã reacþioneze acum."

Noul set de mã -suri va reduce presiunea lacare sunt supuse statelemembre cele mai afectate -în special Grecia, Italia ºiUngaria - prin propunereaca 120.000 de persoanecare au în mod clar nevoiede protecþie internaþionalã

sã fie transferaþi în alte statemembre ale UE. Acestea sevor adãuga celor 40.000 alcãror transfer din Grecia ºiItalia a fost propus în maide Comisie ºi în privinþacãrora Consiliul nu a luatîncã o decizie.

De asemenea, Co -misia a conturat princi-palele mãsuri pentru creº -terea eficacitãþii politicii dereturnare ºi a propus unfond fiduciar în valoare de1,8 miliarde de euro pentrua contribui la abordareacauzelor profunde care staula baza migraþiei din A -frica.

Nu în ultimulrând, Comisia ºi Serviciulde Acþiune Externã al UEau în vedere continuareaeforturilor de sprijinire a i -ni þiativelor diplomaticepen tru gestionarea "dimen-siunii externe" a crizei refu-giaþilor.

Juvenes Translatores2015: Start la înscrieri !

Măsuri decisive în criza refugiaţilor

Pagina 11 Nr. 121/ septembrie 2015

ÎN SLUJBA TA, OMULE!Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sã gestioneze ºi dupã

putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoastrã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta esterostul nostru, al tutu ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do rinþã ºiimplicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr 771/12.06.2009, modificatã ºicompletatã de Dispoziþia 1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de plaseze în sectorul arondat, sãconstate toate problemele existente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusivmie. Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro blemele avute, ajutaþi! Dorescdeasemenea sã ºtiu dacã publicaþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã curegula ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi peadresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau la adresa de e-mailleonidacondeescu@yahoo.com Emil PROªCAN

Vã anunþãm cã pentrucei care locu iesc la bloc,

publicaþia ""PPOOªªTTAALLIIOONNUULL""

va fi distribuitã asocia -þiilor de proprietari.

Administratorii asocia -þiilor se vor ocupa ca

acesta sã fie distribuit înfiecare locuinþã.

Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pepãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în care a simþitºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurieºi tristeþe, dintre zâmbet ºi lacrimã. Fiecare om aiubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano -timpuri, sãrbãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, afost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.

Pentru fiecare om vine, însã, o zi când tre-buie sã se despartã definitiv de co paci, de flori, deape, de di mineþi, de ceilalþi oa meni! Vine o zi cândrã mâ nem doar cu aminti rile despre zâmbetul ºisufletul lor!

Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri -mitem spre ei un gând de recunoºtinþã ºi preþuire,rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!

Despre oameni ºi viaþã...

Într-o zi de primãvarã frumoasã, acum 6 luni, s-a stins dinviaþã un om care a ºtiut sã fie alãturi de oameni ºi de

familie, iubindu-i deopotrivã pe toþi. Aceste 6 luni în caream trãit una dintre cele mai grele încercãri ale vieþii,

cuvintele sunt prea sãrace pentru a cuprinde în ele imensatristeþe pe care a lãsat-o în urmã dispariþia fulgerãtoare asoþului ºi tatãlui nostru drag - Stanciu Marcel. Timpultrece dar durerea din sufletele noastre ºi lacrimile dinochii noºtri au rãmas aceleaºi ca în urmã cu 6 luni.

O rugãciune, o floare, o lumânare... Dumnezeu sã-þi veg-heze somnul de veci!

Soþia, copiii ºi nepoþii

Florea Maria (1927)Stean Elena (1933)Ioan Nicolae (1925)

Udrea Ilie (1925)Stoican Daria Maria (2008)

Dobre Ana (1932)Duþu Gheorghe (1932)Miclescu Ion (1949)

Rãducanu Radu (1936))Nicula Steliana (1932)

Panait Elena (1951)Þapu Alexandrina (1930)Zaharia Viºoiu Marius -

Adrian (1967)Negru Mihai (1949)

Poponeci Constanin (1936)Iacob Maria (1948)Giurea Maria (1913)

Dumitru Elisaveta (1943)Potec Neculae (1954)

Primar etajul II interior 51 tel.

250.027Audienþe

- luni: 10.00-14.00Viceprimar etajul II

interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00Secretar etajul IIinterior 14 tel.

250.101

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

Dir. executiv etajul I interior 33 tel.

251.649Audienþe

- joi: 10.00 - 12.00PROGRAM DE LUCRU

CU PUBLICULLuni - joi: 08.00 -

12.30; 13.00 - 16.30Vineri: 08.00 - 16.30

Au fost concetãþenii noºtri...

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Caruciorcopii 3 roþi

Douceur -Albastru

Este un modelinovativ, solid, variantaup-gradatã a carucioruluijs02- Model pe 3 roþi, uºorde manevrat- Roþile sunt mari, gonflabile(cu camerã ºi cauciuc)- Are 3 poziþii de înclinare a

spãtarului- Centura de si -

guranþã în 5puncte- Bara de protecþiefaþã detaºabilã, ºi

reglabilã- Mânerul estereglabil pe

înãlþime- Suport la picior, reglabil - Husã de picior , specialãpentru sezonul rece

- Coº pentru cumpãrãturiîncãpãtor ºi uºor accesibil- Roata de pe faþã, pivotantã la360, sau poziþie fixã, pentrumers înainte- Roþile din spate sunt dotatecu suspensii ºi sistem defrânare simultan

VÂND

Premergãtor în formã demaºinã

de la Primii Pasi- Funcþie triplã de

premergãtor/ sãritor/ride-on- Jucãrie electro -nicã rabatabilã cu lumini/

mu zicã pentru picioare- 3 nivele de înãlþime

- Bord maºinã, claxon, volan- Picioare cu arcuri incluse - Scaun detaºabil pentru a ajuta copilul în primle luni demers

150 lei negociabilemail: adyzest@yahoo.com

SCAUN MASÃ COPII MINIBLU

80 LEI

VÂND

PF. Ardeleanu Gheorghe vã prouneun asortiment vast de monumentefunerare din marmurã ºi mozaic -

targhetul primordial fiind calitatea ºipreþurile cele mai mici din oraº. Acest

lucru derivã din faptul cã obiectelesunt la prima mânã, mai exact sunt

lucrate de domnul Ardeleanu - cioplitor în piatrã.

Vã aºteptãm la sediul situat pe Str.Mihai Bravu, colþ cu Str. Griviþei!

300 lei negociabilemail: adyzest@yahoo.com

Produsele N

U sunt noi! organizeazã urmãtoarele cursuri:

Pian ºi canto - Sâmbãtã între orele 10.00 - 12.00Dansuri populare - Miercuri între orele 10.00 - 13.00

Dansuri moderne - Marþi între orele 13.00 - 16.00Chitarã - Luni între orele 17.00 - 20.00

În funcþie de solicitãri, Primãria oraºului Mizil, prinCentrul Cultural "Adrian Pãunescu" poate înfiinþa ºiorganiza orice alt curs artistic sau aplicativ. Opiniiledumneavoastrã în acest sens, vã rugãm sã le adresaþi

conducerii Centrului sau direct domnului primar la tel.:0722 653 808. Nu ezitaþi sã orientaþi copilul dumneavoas-trã spre o astfel de îndeletnicire ce cu siguranþã îi va face

sufletul mai frumos ºi îi va bucura pe cei din jur.

CENTRUL CULTURAL "ADRIAN PÃUNESCU"CENTRUL CULTURAL "ADRIAN PÃUNESCU"

MONUMENTE FUNERARE - ACCESIBIL ŞI CALITATIV

Nr. 121 / septembrie 2015

Cantina Primăriei Mizil văoferă o gamă variată de preparate

culinare! Scopul declarat îl constituie calitatea preparatelor

(produse ecologice), preţurile accesibile, servirea ireproşabilă şi

curăţenia desăvârşită în care se des-făşoară întreaga activitate.

vã oferã posibilitatea de a servimasa zilnic, la sediul societãþii aflat

la demisolul Primãriei

Calitate, preţuri rezonabile, igienă!

PRIMIM COMENZI ŞI LIVRĂM LA DOMICILIUL

SOLICITANTULUI)

închiriem sala pentru diverse evenimente

(agape, nunţi, botezuri, parastase

et cetera)

25-30 persoane = 300 lei;

30-50 persoane = 400 lei;

peste 50 de persoane= 500 lei

Pentru rezervãri sau alte informaþii: Tel. 0244-250027/25008 int. 35 - Cantina

Vã asteptãm!

Pagina 12

Tarife pentru evenimente:

S.C. MERENDA

PRIM S.R.L.

Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie1885 fiind primul din cei 14copii ai învăţătorului VasileRebreanu şi ai Ludovicăi.În tinereţe, mama era pasio -nată de teatru, fiind consi -derată "primă diletantă" pescena Becleanului de baş -tină. Ambii părinţi constitu-ie modelele familiei Her -delea care apare în "Ion","Răscoala", "Gorila", etc.

În anul 1889 fa -milia Rebreanu s-a mutat încomuna Maieru, pe valeaSomeşului. Potrivit afir-maţiei scriitorului: ”În Ma -ieru am trăit cele mai fru-moase şi mai fericite zileale vieţii mele. Pînă ce, cîndsă împlinesc zece ani, a tre-buit să merg la Năsăud, laliceu.”

În scrierile sale desertar, la început în limbamaghiară, şi apoi în limbaromână, multe amintiri dincopilărie aduc pe oameniiacestor locuri în prim-plan.A urmat în anul 1895 douăclase la Gimnaziul grăni -ceresc din Năsăud. În 1897s-a transferat la Școala debăieţi din Bistriţa ("Polgárifiu iskola"), unde a urmatîncă trei clase.

În anul 1898, în -dră gostit fiind, liceanul declasa a IV-a, scrie "întîia şiultima poezie". Fascinat deo tînără acriţă dintr-o trupă

ambulantă ungurească (in -genua trupei, de care m-amîndrăgostit nebuneşte), scrieun vodevil după modelulcelui văzut. Mai târziu, aflatîn Budapesta, a cultivat,fără succes, acelaşi gen dra-matic.

În 1900 a începutsă urmeze Şcoala RealăSuperioară de Honvezi dinSopron (Ödenburg, în nord- vestul Ungariei, lîngă gra -niţa cu Austria).

La sfîrşitului anu-lui I, a obţinut calificativul"eminent". Ca şi la Bistriţa,a manifestat o înclinaţiedeosebită pentru studiullimbilor străine. În 1902,după abateri de la regula-mentul şcolii, a fost retro -gradat din funcţia de ches -tor (inspector de poliţie). Lasfârşitul celui de-al doileaan de şcoală reală, a primitdoar distincţia simplă. Încel de-al treilea an a pierdutşi distincţia simplă, dincauza mediei scăzute la"purtare". Din 1903 până în1906 a urmat Academiamilitară "Ludoviceum" dinBudapesta (deşi s-a simţitatras de medicină, ale căreicursuri presupuneau cheltu-ieli inacceptabile pentrufamilia lui Rebreanu). Dinnou, în primul an, a primitdistincţia de eminent.

La 1 septembrie1906 a fost repartizat ca

sublocotenent la regimentulal doilea de honvezi regalidin Gyula, în sud-estul Un -gariei. Aici, pe lângă în -deletniciri cazone, Re brea -nu a avut numeroase preo -cupări literare: lecturi, con-specte, proiecte dramatur-gice.

La 1 noiembrie1909 a debutat în presaromânească: la Sibiu, înrevista Luceafărul, condusăde O. Goga şi O. Tăslă -uanu, a apărut povestireaCodrea (Glasul inimii). Înaceeaşi revistă, Rebreanu amai publicat nuvelele O -filire (15 decembrie 1908),Răfuială (28 ianuarie 1909)şi Nevasta (16 iunie 1911).

A început un noujurnal de lector (Spicuiri),aplecându-se în mod deo -sebit asupra paginilor decritică şi istorie literară dinViaţa românească, aparţi -nînd, mai ales, lui GarabetIbrăileanu. A revenit asupraamintirilor din copilărie,scrise la Gyula, de dataaceasta sub influenţa luiCreangă. A încearcat să tra-ducă după o versiune ger-mană, romanul Război şipace de Tolstoi.

În traducerea lui,revista Țara noastră a publi-cat poemul Moartea şoim a -nului de M. Gorki. DinPrislop i-a trimis o scrisoarelui Mihail Dragomirescu,

propunându-i, spre publi-care, o povestire. A scrisnuvela Mîna (prima vari-antă a nuvelei Ocrotitorul),sub influenţa lecturilor dinAnton Pavlovici Cehov.

În data de 27 au -gust 1916 România a de -clarat război Austro-Un -gariei. Fost ofiţer s-a oferitvoluntar în armata română,dar nu i s-a aprobat cererea.În 6 decembrie armatelegermane ocupă Bucureştiul."Fugarul" se află într-o situ-aţie dificilă. Închis în casă,continuă să scrie la roma nulIon.

Între 12/13 mai1917, fratele său EmilRebreanu, ofiţer în armataaustro-ungară, este acuzatde dezertare şi spionaj, fiindcondamnat la moarte (e -couri în lumea romanuluiPădurea spânzuraţilor). Înprimăvara anului 1918 afost arestat şi anchetat deautorităţile de ocupaţie, darLiviu a reuşit în cele dinurmă să fugă. În luna mai,ajutat de socialişti, a trecutîn Moldova şi a locuit ovreme la Iaşi. În lunanoiembrie a revenit înBucureşti. În vacanţa dinvara anului 1918 a călătoritcu soţia în Transilvania,Rebreanu documentându-

se atent în legătură cusfârşitul tragic al lui Emil.Reântors la Bucureşti, pro -zatorul a încercat să scrie laPădurea spânzuraţilor, fărăsă reuşească să finalizezeromanul.

În decembrie 1929a fost numit director alTeatrului Naţional din Bu -cu reşti, funcţie pe care adeţinut-o timp de unan. La 4 aprilie 1944fiind grav bolnav, s-aretras la Valea Mare,fără să mai revadăvreodată Bucureştiul(un control radiolo -gic a semnalat, încădin ianuarie, opaci-tate suspectă laplămânul drept). La7 iulie Rebreanuscria în Jurnal: ”Per -spective puţine desalvare, dată fiindvîrsta mea, chistuldin plămânul drept,emfizemul vechi şibronşita cronică.”

La 1 sep-tembrie 1944 la Va -lea Mare, a încetatdin viaţă la vîrsta de59 de ani. Peste câte-va luni a fost deshu-mat şi reânhumat laCimitirul Bellu dinBucureşti.

Cit

eºte

ºi:

pu

blica

þie lu

narã

de i

nfor

maþi

e, ati

tudi

ne º

i edu

caþie

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL

MIZ

ILU

L

PERSONALITATEA LUNII SEPTEMBRIE

- LIVIU REBREANU (1885 - 1944) a fost un romancier, dramaturg și academician român

OFERIM SERVICII DE CATERING