Cazul de faþã nu este singular. Indiscret în Oltenia ... · duroase la instituþiile din subor-dinea CJ Dolj, s-a transformat în rãzboi pe faþã la CJCPCT Dolj. Asta dupã ce

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 6. 6. 6. 6. 642 42 42 42 42 30 aprilie - 8 mai 20 30 aprilie - 8 mai 20 30 aprilie - 8 mai 20 30 aprilie - 8 mai 20 30 aprilie - 8 mai 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Publicitate

PSD pierPSD pierPSD pierPSD pierPSD pierde rde rde rde rde ruşinosuşinosuşinosuşinosuşinosbătălia pentrbătălia pentrbătălia pentrbătălia pentrbătălia pentru imagineau imagineau imagineau imagineau imagineapublică la nivpublică la nivpublică la nivpublică la nivpublică la nivelul judeţuluielul judeţuluielul judeţuluielul judeţuluielul judeţului

6-7Amãnunteîn paginile

Pe fondul unei guvernãri ezitante ºi plinede contradicþii la nivel central ºi cu un PNLrenãscut din cenuºa fostei organizaþii jude-þene pediste, pesediºtii doljeni par cuprinºide o gravã paralizie la nivel de marketingpolitic atât în judeþul Dolj, cât ºi în Craiova.

Stângadoljeanã,falimentarãla nivel de

imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!


imaginepublicã!

ªefa CJCPCTDolj acuzãcomisiade evaluarede lipsã decompetenþãºiimparþialitate

















Amãnunteîn paginile 2-3

30 aprilie - 8 mai 2018 www.indiscret.ro

2SPECIAL

Amelia Etegan, ºefaCentrului Judeþeanpentru Conservarea ºiPromovarea CulturiiTradiþionale Dolj, asusþinut la mijloculsãptãmânii trecute oconferinþã de presã,anunþatã ca una debilanþ pentru activita-tea de anul trecut, darcare s-a transformatîntr-un rechizitoriu laadresa comisiei deevaluare a manage-mentului instituþiei,for care a recomandatrecent încetareacontractului directoa-rei, acordându-i notãsub linie.

de Nicuºor Fota

Evaluarea performanþelormanageriale ale directo-rului, de obicei o opera-

þiune de rutinã soldatã invaria-bil cu note mari ºi felicitãri cãl-duroase la instituþiile din subor-dinea CJ Dolj, s-a transformatîn rãzboi pe faþã la CJCPCTDolj. Asta dupã ce managerulAmelia Etegan a primit o notãsub 7 din partea comisiei, carea recomandat ulterior conduce-rii CJ încetarea contractului demanagement cu evaluata.Aceasta din urmã a contestatdecizia ºi a obþinut dreptul la oreevaluare, însã, preventiv, aconvocat o conferinþã de presãunde ºi-a spus oful, incriminândmaniera de abordare a procedu-rii de evaluare, dar ºi competen-þa ºi lipsa de imparþialitate a eva-luatorilor, cu care, spune ea, atot avut ceva de împãrþit în ulti-mii ani. Cel puþin cu trei dintrepersoanele membre în comisie,susþine directoarea CJCPCTDolj, în frunte cu vicepreºedin-tele CJ Dolj, Oana Bicã, nuaveau ce cãuta la evaluare. „Cudouã dintre doamne am avutanterior relaþii contractuale.Una dintre ele s-a ocupat în tre-

cut de colocviile susþinute încadrul festivalului Maria Tãna-se, iar cealaltã m-a invitat sã facparte din juriul unui concursorganizat de instituþia sa la Târ-gu Jiu. În ceea ce o priveºte pedoamna Oana Bicã, eu am fã-cut parte din comisia care a eva-luat-o în douã rânduri, în pe-rioada în care ocupa funcþia demanager al ansamblului MariaTãnase. Consider cã nu aveauce cãuta în comisia de evaluaredin motive de incompatibilita-te. Pot sã vã spun cã nici mãcarnu mi-a fost prezentatã comisiade evaluare. Nu mi-am putut daseama cine e membru în comi-sie ºi cine e în secretariatul teh-nic, decât din faptul cã cei dinsecretariat tãceau, restul puneauîntrebãri”, a declarat AmeliaEtegan.

Etegan: Probabilcineva se gândeacã îmi iau jucãriileºi plec acasã!

Managerul de la Centrul Ju-deean pentru Conservarea ºiPromovarea Culturii Tradiþio-nale Dolj crede cã evaluatorii nus-au arãtat interesaþi în cerceta-rea pe fond a performanþelormanageriale ale sale, pe care leprezentase în raportul depus înfaþa comisiei, fiind convinsã cãverdictul în cazul sãu fusese datdinainte. „Oricum, eu nici mã-car nu am fost convocatã oficialla evaluare, doar am fost suna-tã la un moment dat ºi mi s-aspus sã fiu prezentã într-o anu-mitã zi, la ora 12.00, la CJ. Pelângã problemele de procedurã,nu au fãcut efortul sã citeascãraportul de evaluare pe care l-am depus ºi nici nu mi-au datposibilitatea sã rãspund la între-bãri cum se cuvine. Mi-au dat onotã sub 7 ºi a recomandat des-facerea contractului de manage-ment. Semãna mai degrabã cuun pluton de execuþie decât cuo comisie de evaluare. Probabilcã cineva se aºtepta sã-mi iaujucãriile ºi sã plec acasã. Nu voi

ManagerManagerManagerManagerManagerul Cul Cul Cul Cul CJCPCT DolJCPCT DolJCPCT DolJCPCT DolJCPCT Dolj arj arj arj arj ar

putputputputputea rămâne fără funcţieea rămâne fără funcţieea rămâne fără funcţieea rămâne fără funcţieea rămâne fără funcţie

după 1după 1după 1după 1după 13 ani la conducer3 ani la conducer3 ani la conducer3 ani la conducer3 ani la conducereaeaeaeaea

„centr„centr„centr„centr„centrului crului crului crului crului creaţiei popula-eaţiei popula-eaţiei popula-eaţiei popula-eaţiei popula-

rrrrre”, la re”, la re”, la re”, la re”, la recomandarecomandarecomandarecomandarecomandarea uneiea uneiea uneiea uneiea unei

comisii pe carcomisii pe carcomisii pe carcomisii pe carcomisii pe care o conte o conte o conte o conte o contesesesesestătătătătă

din răsdin răsdin răsdin răsdin răsputputputputputeri.eri.eri.eri.eri.

Oana Bicã

Evaluare cu repetiþie.spune cã a avut

de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.


de pluton.

30 aprilie - 8 mai 2018www.indiscret.ro

3SPECIAL

face asta, pentru cã e vorba demunca mea de 13 ani. Sunt celmai longeviv director al centru-lui ºi dacã va fi sã plec, o voiface doar în anumite condiþii”,a declarat, printre altele, Ame-lia Etegan.

Oana Bicã: Nucomentez frustrãrilenimãnui. Va fireevaluatã!

ªefa CJCPCT a mai precizatcã a contestat decizia comisieiºi a obþinut reluarea proceduriide evaluare a managementului,dar cã a decis sã-ºi prezinte ne-mulþumirile în conferinþã depresã pentru cã s-a sãturat sã fie„întrebatã pe la colþuri dacã s-aîntâmplat ceva la evaluare”.Solicitatã sã-ºi exprime unpunct de vedere, vicepreºedin-tele CJ Dolj, Oana Bicã, a evi-tat sã se refere pe larg la sub-iect, mãrginindu-se sã declarecã soarta managerului de laCJCPCT Dolj va fi decisã sãp-tãmâna viitoare. „Nu comentezsupãrãrile ºi frustrãrile nimãnui.Doamna manager urmeazã sãfie reevaluatã sãptãmâna viitoa-re (sãptãmâna aceasta – n.r.) ºicomisia va decide soarta mana-gementului de la Centrul Jude-tean pentru Conservarea ºi Pro-movarea Culturii TradiþionaleDolj”, a declarat Oana Bicã.

CJ Dolj,deocamdatã tãcere

Problema disputei pe mana-gementul de la instituþia de cul-turã din subordinea CJ a ajunsºi la urechile consilierilor jude-þeni, întruniþi în ºedinþã ordina-rã sãptãmâna trecutã. Aleºii li-berali au cerut explicaþii condu-cerii CJ Dolj cu privire la scan-dalul iscat la CJCPCT. „Amvãzut cã existã anumite nemul-þumiri cu privire la evaluarea dela centrul creaþiei populare.Poate ne lãmuriþi ºi pe noi ce s-a întâmplat acolo. Vãd cã e aiciºi domniºoara vicepreºedinteOana Bicã ºi doamna directoa-

re, poate ne spun chiar dumnea-lor”, a spus liberalul CosminCãlin. Conducerea CJ Dolj arefuzat însã un rãspuns clarpânã la lãmurirea situaþiei.„Domnule consilier, e vorba deo chestiune care este încã în des-fãºurare, deci nu ne putem pro-nunþa asupra ei. La final vã vomda toate detaliile”, a replicat pre-ºedintele CJ Dolj, Ion Priotea-sa.

ªefa CJCPCTare ceva vechimeºi în disputacu autoritãþile

Independent de scandalulevaluãrii, trebuie spus cã ºefa dela CJCPCT Dolj a ieºit în evi-denþã în ultima perioadã princâteva episoade ceva mai con-tondente în relaþia cu alte insti-tuþii din Craiova. A fost mai în-tâi un clinci cu Niculina Stoi-can, actual directoare a Ansam-blului Maria Tãnase, dupã ceaceasta a organizat o acþiune deprezentare a tradiþiilor culinaredin zona metropolitan Craiova,idee copiatã dupã „Dolju-n bu-cate” organizat de CJCPCTDolj, cum susþinea directoareaacestuia. Ulterior, Amelia Ete-gan a devenit liderul ad-hoc almeºterilor populari invitaþi laZiua Olteniei, prima ediþie –organizatã în aceastã primãva-rã, implicaþi într-o disputã custrigãturi cu agenþii poliþiei lo-cale craiovene, pe tema maºi-nilor parcate lângã imobilul Te-atrului Naþional ”Marin Sores-cu”, locul de desfãºurare a spec-tacolului dedicat Zilei Olteniei.

AntecedenteCazul de faþã nu este singular. Indiscret în Oltenia semnala, în numãrul 254/10-16 august 2010,un scandal similar în jurul directoarei Amelia Etegan. În articolul „Atac la baionetã laCJCPCT”, sub semnãtura lui George Mitricof, Daniela Tarniþã, ºefa Comisiei de Culturã aConsiliului Judeþean Dolj, aprecia cã „Însãºi nota de 9,90 acordatã directoarei centrului orga-nizator al conferinþei de presã mi se pare uºor exageratã, întrucât nu îmi pot explica activita-tea managerialã a doamnei Amelia Etegan”. Daniela Tarniþã susþinea atunci ºi contopireaactivitãþii Centrului Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Dolj cu aMuzeului Olteniei, idee evaluatã de preºedintele Consiliului Judeþean Dolj, Ion Prioteasa, caneoportunã. (n.r.)

Amelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia EteganAmelia Etegan

Amelia Eteganparte de evaluatoriDe execuþie!


















4CULTURÃ

Publ

icita

te

Muzeul Cãrþii ºi Exilu-lui Românesc a fãcutun nou pas în direcþiape care ºi-a fixat-o:recuperarea valorilorculturale ºi ºtiinþificeromâneºti din afaragraniþelor. O nouãcolecþie se adaugãfondurilor personaleconstituite la Bibliote-ca Judeþeanã „Alexan-dru ºi Aristia Aman”.

de Valentin Zarea

Alcãtuitã din cãrþi, ziare,reviste, fotografii, afiºeºi programe de expozi-

þii, donaþia pe care a obþinut-orecent Biblioteca Judeþeanã„Alexandru ºi Aristia Aman”provine de la ªerban Popa, ar-tist român polivalent stabilit înCanada la începutul anilor ’80ai secolului trecut. În cele 67 decutii care vor ajunge la Craiovaîn perioada imediat urmãtoarese regãseºte un numãr impresi-onant de sculpturi în sticlã, ta-blouri ºi icoane realizate de ªer-ban Popa de-a lungul timpului.Colecþia de înscrisuri ºi obiectede artã este întregitã de cele câ-teva obiecte de mobilier pe careªerban Popa le-a donat Muzeu-lui Cãrþii ºi Exilului Românesc.„Extindem constant frontul derecuperare a valorilor culturaleºi ºtiinþifice româneºti. Canadaeste o destinaþie spre care auoptat mulþi dintre românii care,refuzând compromisul ºi me-diocritatea regimului comunist,au ales libertatea de expresie.Alãturi de cãrþile, manuscrisele

ºi documentele pe care le-amobþinut de la diferite personali-tãþi notorii pentru activitateadesfãºuratã în Exil, ne-am aple-cat, evident, ºi asupra artefac-telor, a pieselor ºi obiectelor deartã. Ideea unui «Muzeu al Cãr-þii ºi Exilului Românesc» dincolecþiile cãruia sã lipseascã cudesãvârºire realizãrile români-lor care au excelat în domeniiprecum pictura sau sculptura arfi o nedreptate în raport cu ceicare, prin creaþiile artistice, augãsit un mod inedit de comuni-care ºi perpetuare a valorilorculturale. ªerban Popa este unuldintre aceºti români. Este unreprezentant de seamã al Exilu-lui Românesc din America deNord.

Îi mulþumim pe aceastã caleºi îl asigurãm cã bunurile cul-turale pe care ni le-a donat vorfi expuse în cel mai bun modcu putinþã”, a declarat LucianDindiricã, managerul Bibliote-cii Judeþene „Alexandru ºi Aris-tia Aman”.

Fondul „ªerban Popa” sealãturã colecþiilor constituiteca biblioteci de sine stãtãtoa-re la nivelul Bibliotecii Jude-þene „Alexandru ºi AristiaAman”: acad. Dan Berindei,acad. Dinu C. Giurescu, Ilea-na Vulpescu, V. Veliman, Bi-blioteca Exilului Românesc dinParis – Basarab Nicolescu,Vintilã Horia, Paul Barbãnea-grã, Cicerone Poghirc, ªer-ban-Viorel Stãnoiu º.a.

O nouã donaþie de pesteocean pentru Muzeul Cãrþiiºi Exilului Românesc


















5PUBLICITATE

Restaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãRestaurantul Casa RomâneascãStr. Alexandru Ioan Cuza nr.6 / Tel. 0771453340

Deschis zilnic între orele 10-22Str. Alexandru Ioan Cuza nr.6 / Tel. 0771453340
















Deschis zilnic între orele 10-22

Momente deneuitat cuMaestrul

MitelDrãgulin ºi

Taraful de laIancu Jianu

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Pui la jar 3,5 lei/100 gPulpe pui 2,5 lei/100 gAripioare pui 3,0 lei/100 gPiept pui la grãtar 3,0 lei/100 gCeafã de porc 5,0 lei/100 gScarita 5,0 lei/100 gCârnãciori olteneºti 4,0 lei/100 gCabanoºi 3,0 lei/100 gMici 2,0 lei/buc.Peºte pane 4,0 lei/100 gCartofi pai 2,0 lei/100 gCartofi wedges 2,5 lei/100 gPiure cartofi 2,5 lei/100 gArdei copþi 2,0 lei/100 g

Meniul zilei:14 lei

Luni-Vineri: 11-15

Orez cu legume ºi ciuperci 2,0 lei/100 gLegume mixte cu ciuperci la grãtar 3,0 lei/100 gSfeclã roºie 2,0 lei/100 gSalatã orientalã 3,0 lei/100 gIahnie de fasole 3,0 lei/100 gCastraveþi acri 2,0 lei/100 gRoºii coapte picante 1,5 lei/50 gIaurt cu usturoi 1,5 lei/50 gMujdei 1,0 leu/50 gKetchup 1,0 leu/50 gMuºtar 1,0 leu/50 g

de Virgil Dumitrescu

astãzi poporul român nu e ºco-lit ºi cultivat, dacã nu se bucu-rã de condiþii materiale demnede secolul 21, vina o poartã ºipreºedintele. Prin exercitareacelei mai înalte funcþii în stat,care îi dã dreptul sã ºtie (ca ºiBãsescu) tot ce miºcã, râul, ra-mul, ºi în consecinþã sã-ºi fo-loseascã prerogativele prezi-denþiale, energiile, abilitãþileintelectuale, e prea meschinpentru Iohannis sã arate cudegetul. E ºi obositor, ar tre-bui sã-ºi utilizeze degetele dela ambele mâini ºi încã n-ar fide ajuns pentru cât popor sezbate în sãrãcie, pentru câtespitale au devenit anticameramorþii, pentru câte ºcoli aratãca la 1907, pentru ce drumuriºi cãi ferate avem, pentru câþide-ai noºtri migreazã. În toam-nã, se vor împlini doi ani decând, cu largul aport al preºe-dintelui, o fantomã cutreierãRomânia: Proiectul de þarã!Scopul fantomei: “de a dezba-te ºi a trasa direcþii de dezvol-tare a României ºi de a elaboraun document politic, progra-matic, care sã întruneascã con-sensul partidelor ºi formaþiu-nilor politice parlamentare”.Aþi înþeles ceva? Aþi vãzutceva? Protocoale, stat paralel?Nein! Singura direcþie sigurãeste cea pe douã roþi tãind,flancat, Bucureºtiul, ca ºi þara,pe patru roþi. Avem cel maidecorativ preºedinte postde-cembrist ºi cel mai telegenicrânjet prezidenþial, care super-vizeazã politicile visând laconsens ºi aplauze cu fãlcile înexerciþiu.

Pentru uitucii de la PSD,cu care îºi împarte dis-preþul suveran, Iohan-

nis a rãcnit din fundul Moldo-vei: “Eu sunt preºedintele Ro-mâniei ºi eu rãspund de politi-ca externã”. Prin excelenþã, amadãuga, nu ºi prin integralita-te. Guvernul României nu eabsolvit pe de-a întregul derãspundere, câtã vreme Minis-terul Afacerilor Externe func-þioneazã în Palatul Victoria ºinu la Cotroceni. Tot din fun-dul Moldovei, unde s-a întâl-nit, electoral, cu elevi ºi stu-denþi bãcãuani, preºedintele þã-rii, de care sper sã-ºi fi reamin-tit ºi Dragnea ºi Viorica Dãn-cilã, s-a ºters de-o lacrimã bã-sescianã cu batista de împru-mut a Guvernului României:“E jenant pentru o societate desecol 21 sã-ºi lase dascãlii înstare de semisãrãcie”. Corobo-ratã cu plecarea intempestivãîn Israel atât a premieruluiDãncilã, cât ºi a lui Dragnea,pentru cine ºtie ce “înþelegerisecrete cu evreii”, raportarea laînvãþãmântul “jalnic” se voiao palmã pe obrazul puterii.Observ cã preºedintele nostruciteºte România ca pe-un atlasturistic din care alege smeritce-i convine: politica externã,munþii patriei, românii mei,guvernul meu. El e sfântul caredesparte apele. Iatã cu ce seangaja în cap de listã fostulprimar al Sibiului la învestireasa ca preºedinte ales pe face-book: “Jur sã-mi dãruiesc toa-tã puterea ºi priceperea pentrupropãºirea spiritualã ºi mate-rialã a poporului român”. Dacã

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6POLITICÃ

Sfântul caredesparte apele

Publ

icita

te

Pe fondul unei guvernãri ezitante ºipline de contradicþii la nivel central ºicu un PNL renãscut din cenuºa fosteiorganizaþii judeþene pediste, pesediº-tii doljeni par cuprinºi de o gravãparalizie la nivel de marketing politicatât în judeþul Dolj, cât ºi în Craiova.Cu Claudiu Manda ºi Olguþa Vasiles-cu plecaþi cu treburi la Bucureºti, ogravã apatie pare sã fi cuprins celedouã organizaþii, municipalã ºi jude-þeanã. În tot acest timp, opoziþia semiºcã ºi nu o face deloc rãu. Confe-rinþe de presã periodice, comunicate,acþiuni cu diverse categorii sociale,sunt doar câteva dintre lucrurile princare liberalii au punctat serios înultimele cinci-ºase luni.

de Cosmin Pretorian

Poate prea preocupaþisã facã faþã unui ºirneîntrerurpt de scan-

daluri la nivel central, pese-diºtii doljeni par sã fi uitat cudesãvârºire în ultimele lunide electoratul din Craiova ºidin judeþ. Altfel nu se expli-cã muþenia care i-a cuprinsodatã cu accederea la puteredupã alegerile parlamentarede la sfârºitul lui 2016. Altã-datã deosebit de activi la ni-vel public, cu dese conferin-þe de presã ºi zeci de comu-nicate de presã virate în cã-


7POLITICÃ

suþele de mail ale mediei craio-vene, acum subordonaþii pe li-nie politicã a celor doi „magi“de la Bucureºti, Lia Olguþa Va-silescu ºi Claudiu Manda, trã-iesc periculos într-un anonimat

PSD pierPSD pierPSD pierPSD pierPSD pierde rde rde rde rde ruşinos bătălia pentruşinos bătălia pentruşinos bătălia pentruşinos bătălia pentruşinos bătălia pentru imaginea publică la nivu imaginea publică la nivu imaginea publică la nivu imaginea publică la nivu imaginea publică la nivelul judeţuluielul judeţuluielul judeţuluielul judeţuluielul judeţului

vecin cu coma. Parlamenta-rii partidului, cu mici excep-þii, lipsesc cu desãvârºire depe scena publicã localã, iarconsilierii, fie ei municipalisau judeþeni, încã nu au tre-cut peste condiþia lor de „ro-okie“, fiind muþi ca peºtii atâtîn timpul ºedinþelor, cât ºidupã aceea. Cam aceasta arfi imaginea celor douã orga-nizaþii pesediste care, altãda-tã, dãdeau tonul dezbaterilorpe plan local. Sã fie o auto-mulþumire bolnãvicioasã dinpartea lor? Puþin probabil.Mai degrabã, putem vorbidespre o timiditate izvorâtãdintr-o acutã lipsã de valoarepoliticã a noii generaþii decadre pesediste, politicienipromovaþi, în multe cazuri,„peste rând“ pentru o prime-

nire rapidã a organizaþiilor lo-cale. Pe termen lung, miºcareapoate fi una câºtigãtoare, dacã,din cei împinºi cu strãºnicie înfaþã în ultimii doi ani, mãcar omicã parte vor reuºi sã înþelea-gã regulile jocului ºi subtilitãþi-le necesare clãdirii unei imaginipublice cât mai imaculate. Petermen scurt, însã, pier-derile par de-adreptul insur-montabile, încondiþiile încare în ulti-mul an,atât lanivelj u -

deþean, cât ºi municipal, filiale-le par „moarte“.

Avantaj ALDE ºi PNLDe acest lucru profitã din plin

colegii de coaliþie, ALDE Dolj,care, cu douã „locomotive“foarte puternice la nivel de pre-staþie publicã, deputatul IonCupã ºi preºedinta filialei mu-

nicipale, Aniºoara Stãncu-lescu, reuºesc sã dea

tonul dezbaterilorpublice ºi sã impu-

nã subiecte peagenda localã.

Expe r i en þ adeputatului

Cupã sev e d e

foar-

Stânga doljeanã,falimentarã la nivelde imagine publicã!

















te clar în miºcãrile de imagi-ne pe care filiala le face, iarrezultatele sunt mai mult de-cât încurajatoare, lucru con-sfinþit de sondajele de opinierealizate în ultimul an.

ªi principalul partid deopoziþie din Dolj, PNL, arenumai de câºtigat din parali-zia stângii. Dupã ce apele s-au limpezit la nivelul filialeidoljene, liberalii dau semnecerte de revigorare ºi suntfoarte activi pe toate frontu-rile. Pânã mai ieri o raritate,în ultimele luni aproape cã nuexistã o sãptãmânã fãrã sã seorganizeze o conferinþã depresã. În plus, consilierii mu-nicipali ºi judeþeni atacã petoate fronturile puterea loca-lã, primarul Genoiu ºi preºe-dintele Consiliului Judeþean,Ion Prioteasa, având parte deo opoziþie articulatã în celedouã legislative locale. Pefondul neputinþei aleºilor dela stânga eºichierului politicdoljean, consilierii locali ºijudeþeni liberali încep sã de-vinã exeperþi în luptele poli-tice de gherilã, transformân-du-se peste noapte din „loo-seri“ certificaþi, în oamenipolitici de calibru care aducplus-valoare partidului la ni-vel de imagine publicã ºi,implicit, procentele necesarecâºtigãrii alegerilor locale depeste doi ani.

Claudiu Manda, marele “tãcut”

ªtefan Stoica ºi Ion Cupã, exponenþii partidelor active care câºtigã imagine de pe urma tãcerii social-democrate


La începutul sãptã-mânii trecute adebutat, la Craiova,cea de-a XI-a ediþie aFestivalului Interna-þional Shakespearecu spectacolul„Poveºtile africaneale lui Shakespea-re”, prezentat deTeatrul Nou dinVarºovia (Polonia),în regia lui KrzysztofWarlikowski.

Astfel, timp de douãsãptãmâni, Craiovagãzduieºte unul din-

tre cele mai importante festi-valuri Shakespeare ale lumii.Trupe din Polonia, MareaBritanie, Coreea de Sud, Afri-ca de Sud, România, Belgia,Franþa, Japonia, Australia,Canada ºi SUA au urcat sauvor urca pe scena TeatruluiNaþional ”Marin Sorescu”.Ediþia din acest an, cea de-aXI-a, se desfãºoarã sub gene-ricul ”Planeta Shakespeare”.

https://youtu.be/rROa-3iSx0Nc

Din Asia, Mokwha Reper-tory Company din Seoul (Co-reea de Sud) aduce un Romeoºi Julieta în regia lui Oh Tae-suk, creatorul unei lumi tea-trale unice, ”O explozie vi-zualã a esteticii teatrale tra-diþionale coreene”. JijoshaYamanote Company din To-kyo (Japonia) prezintã la Cra-iova ”Furtuna”, în regia luiMasahiro Yasuda. ”Furtuna”este deseori descrisã ca o pie-sã despre iertare. Aceastãproducþie, totuºi, se concen-treazã nu pe iertare, ci pe lip-sa ei, piesa povestind cumProspero îºi dã seama, trep-

tat, cã nu va fi iertat.Din America de Sud, una din-

tre cele mai importante compa-nii de teatru din Brazilia, Tea-trul ”Clownii lui Shakespeare”din Natal, trimite la Craiova oprezentare multimedia a spec-tacolului ”Excelenþa sa, Richardal III-lea”. Spectacolul, care sedesfãºoarã în spaþiul public, esteo combinaþie poeticã menitã sãpunã incertitudinile permanen-te din piesa lui William Shake-speare faþã în faþã cu realitãþileculturale populare din spaþiulbrazilian, în special din culturi-le Minas Gerais ºi Rio Grandedo Norte, ca rezultat al parte-neriatului de succes dintre re-gizorul Gabriel Villela ºi Com-pania Clowns de Shakespeare.

Din Africa de Sud, Abraham-se & Meyer Productions, singu-ra companie independentã deteatru clasic, aduce la Craiova”Macbeth”, în regia lui FredAbrahamse. Fred Abrahamse aabsolvit Universitatea din CapeTown, fiind considerat unul din-tre regizorii de marcã din Afri-ca de Sud. De-a lungul celor 36de ani de carierã, Abrahamse aregizat peste 150 de producþiide toate genurile, printre care senumãrã spectacole de teatru cla-sic, operã ºi teatru muzical.

Din America de Nord, dinSUA, Q Brothers ºi ChicagoShakespeare Theater prezintãOthello – Remix, o interpretareexuberantã, de 80 minute, a po-vestirii tragice a lui Shakespea-re. Comandatã de Teatrul Glo-be al lui Shakespeare din Lon-dra ºi Teatrul Shakespeare dinChicago, câºtigãtoare a premiu-lui pentru cele mai bune versuriºi cel mai bun nou muzical (Pre-miile MTM:UK) la FestivalulFringe din Edinburgh, ad-RAP-tarea Fraþilor Q a lui Othelloeste „un triumf de la început ºi

pânã la sfârºit”. În prezent, auspectacole pe Broadway, la Te-atrul Westside din New York.

Din Quebec, ConArt / Cacha-ça Prod, o companie de produc-þie discograficã, aduce “Regelelirei” un spectacol direct, în carepersonajul activ este sonetulshakespeareian recitit, într-omanierã proprie, expus liber deorice convenþii teatrale unuipartener inteligent, care nu arereplicã scrisã, nu este vocal, dar,provocat de actor, poate reacþi-ona. Acest partener ideal estepublicul.

Canada vine cu un spectacolîn afara programului shakespea-rian prezentat de Compania ”ExMachina” din Quebec. RobertLepage, despre care legendarulPeter Brook afirma cã este ”ge-niul regiei mondiale contempo-rane”, revine, la 20 de ani de laprima punere în scenã, cu piesaAce ºi Opiu. Versatil în toateformele de teatru, Robert Lepa-ge este nu numai un maestru alregiei, ci ºi un talentat drama-turg, actor ºi regizor de film.Abordarea sa teatralã, extrem decreativã ºi originalã, i-a adusrecunoaºterea internaþionalã,care a zdruncinat din temeliidogma orientãrii clasice, în spe-cial prin utilizarea tehnologiilormoderne.

Din Australia vine actorulBrett Brown, care prezintã unone-man show ce exploreazãmultiplele laturi ale lui ”Henrical V-lea” (regia: Philip Parr) allui Shakespeare: monarh ºi bãr-bat. Descris de The SydneyMorning Herald ca o „stea îndevenire” care „poate sã cânte,sã danseze ºi sã joace astfel în-cât sã punã aproape pe oricinela colþ”, actorul ºi baritonul aus-tralian Brett Brown este absol-vent al Academiei Regale deArtã Dramaticã (RADA) din

Publ

icita

teGestul preºedintelui Io-

hannis de a inflamaspaþiul public cerând

demisia premierului este unultotal contraproductiv pentruinteresele României ºi ale ro-mânilor.

Domnul Iohannis, aflat îndeclin de încredere publicã,încearcã sã recupereze punc-tele pierdute prin asumareaacestui comportament electo-ralist agresiv.

ªeful statului refuzã în con-tinuare sã între în haina consti-tuþionalã de preºedinte al tutu-ror românilor ºi încearcã sã deasatisfacþie unei pãrþi, de altfeltot mai ezitantã în a-l susþine.

Aºa-zisa retragere a încrede-rii pentru premier este doar unexerciþiu de imagine care nuare niciun fel de efect juridic.Ca parlamentar român, îmi re-vine responsabilitatea sã infor-mez opinia publicã doljeanã caParlamentul este singura insti-tuþie care poate exercita, con-form Constituþiei, controlulasupra executivului. Art 113din Constituþie spune limpedela alin.1: ”Camera Deputaþilorºi Senatul, în ºedinþa comunã,POT RETRAGE încredereaacordatã Guvernului, prin ad-optarea unei moþiuni de cen-zurã, cu votul majoritãþii de-putaþilor ºi senatorilor”. Prinurmare, Parlamentul este sin-

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

gura instituþie care poate de-mite premierul.

Din pãcate, domnul Iohan-nis dovedeºte încã o datã lip-sã de respect faþã de funcþii ºiprerogative constituþionale.Predispus la jocuri de manipu-lare a opiniei publice ºi cedândunor presiuni, ºeful statuluiconfirmã cã nu este deloc pre-ocupat de agenda realã a po-pulaþiei, ci doar de propria saagendã de putere.

Personal, consider cã este totmai necesar sã ne punem pro-blema revizuirii Constituþieiprin care sistemul actual de se-miprezidenþialism sã fie înlo-cuit cu o formulã mai clarã (re-publica parlamentarã sau pre-zidenþialã). O astfel de formu-lã ar elimina tensiunile perma-nente apãrute mai întotdeaunaîn ultimii 30 de ani între Preºe-dinte ºi Executiv, atunci cândrealitatea votului a impus ne-voia de coabitare politicã.

Solicit Preºedintelui Româ-niei sã facã un efort de respon-sabilitate ºi sã reintre în matcaconstituþionalã a prerogative-lor pe care le are.

Prioritãþile României suntaltele (creºterea economicã,creºterea calitãþii vieþii româ-nilor, Centenarul, preluareaPreºedinþiei Consiliului UEetc.), nu declanºarea unui„rãzboi cu iz electoral”.

Preºedintele Iohannistrebuie sã respecte

Constituþia

pag. 8


9SPECIAL

CrCrCrCrCraioaioaioaioaiovvvvva, capita, capita, capita, capita, capitala tala tala tala tala teatreatreatreatreatruluiuluiuluiuluiului

Africane ale lui Shakespeare”,prezentat de Teatrul Nou dinVarºovia (Polonia), un specta-col de 310 minute ce ”încalcãtoate codurile teatrale, încura-jeazã viaþa ºi propune tuturor oexperienþã umanã incredibilã”(Le Soir). Din Marea Britanie,Flute Theatre aduce o ”A douãs-

prezecea noapte”, în regia luiKelly Hunter, cu “muzicã non-stop, halucinant de rafinatã,magie artizanalã ºi miracole dezi cu zi” (Robert Shaughnessy),Teatrul de Repertoriu Worces-ter vine cu ”Al doilea pat”, unone-woman show care o aduceîn centrul atenþiei pe Anne Hat-

haway ºi prilejuieºte momentede reflectare asupra vieþii ei cumarele scriitor. Compania Che-ek by Jowl din Londra revinela Festivalul InternaþionalShakespeare, Craiova, de dataaceasta alãturi de Teatrul Puº-kin din Moscova. Declan Don-nellan prezintã ”Mãsurã pentrumãsurã”, ”Un memento vehe-ment al faptului cã puterea co-rupe” (The Guardian). CarollVanwelden (Belgia) va susþineun concert de Jazz – ”Shake-speare - Sonete”. Teatrul Naþi-onal din Nice (Franþa) prezintã”Furtuna” Irinei Brook. Actriþãºi regizoare, fiica actriþei Natas-ha Parry ºi a regizorului PeterBrook, Irina Brook a studiat artadramaticã la New York, în jurulanilor 1980, cu Stella Adler,conform tehnicilor Actor’s Stu-dio. Tot din Franþa vine ºi acto-rul Laurent Schuh, iniþiatorulCompaniei ,,Les Arts et Mou-vants” din Paris, cu spectacolul”Ziua de mâine nu mai poateaºtepta”, un manifest pentru untimp prezent, chintesenþa capo-doperei numite “WilliamShakespeare” de Victor Hugo.

România este reprezentatã laCraiova de Teatrul Nottara dinBucureºti, Teatrul de Stat ”Re-gina Maria” Oradea, Teatrul”Toni Bulandra” din Târgoviº-te, Teatrul de Animaþie ”Þãndã-ricã” din Bucureºti, Teatrul deComedie Bucureºti, UNTEA-TRU, Centrul Cultural ,,Redu-ta” din Braºov, Compania Tea-tralã Okaua de la Liceul A.I.Cuza din Bucureºti ºi Compa-nia Teatrulescu din Craiova.

Teatrul Naþional ”Marin So-rescu” din Craiova, de dataaceasta în calitate de gazdã aFestivalului InternaþionalShakespeare, prezintã ”NopþiAteniene”, în regia lui CharlesChemin - un spectacol compusdin cele douã piese ale luiShakespeare care se pretrec înAtena Greciei Antice – Timondin Atena ºi Visul unei nopþi devarã. Atena este în mod parti-cular un decor ambivalent, po-tenþial secret ºi extravagant, în-tre palate ºi pãdure, piatra ve-che ºi natura, realitatea ºi vise-le, viaþa ºi teatrul. Cu toate cã

Londra. El a avut reprezentaþiicu Opera Australia, RoyalShakespeare Company, Shake-speare’s Globe, BBC, în spec-tacole ºi musicaluri pe West Enddin Londra ºi în festivaluri deteatru din întreaga Europa.

Din Europa, lista spectacole-lor se deschide cu ”Poveºtile

sunt destul de diferite, celedouã piese vorbesc despreevadarea dintr-o lume codi-ficatã. Charles Chemin esteun tânãr regizor francez. Înmunca sa, teatrul se combi-nã cu dansul ºi cu artele per-formative, unde realitatea ºificþiunea se ciocnesc, iar spa-þiul ºi timpul sunt parametriinstabili. Charles lucreazãalãturi de Robert Wilson încalitate de coregizor, la spec-tacole precum ”The Blacks”la Teatrul Naþional Odéondin Paris, ”Rinocerii” la Te-atrul Naþional “Marin Sores-cu” din Craiova, ”Krapp’sLast Tape”, unde îl îndrumãpe Wilson pe scenã, ºi la pre-miera din 2019, ”Cartea Jun-glei” cu trupa CocoRosie orMary said, cu Isabelle Hup-pert în rol principal la Théâ-tre de la Ville in Paris.

Festivalul InternaþionalShakespeare a debutat laCraiova în 1994 ºi a fost ini-þiat de Fundaþia Shakespea-re, avându-l ca director fon-dator pe Emil Boroghinã,dupã modelul marilor festi-valuri internaþionale, precumcele din Edinburgh, Tokyo,Ierusalim sau Montreal. Fes-tivalul Shakespeare s-a ex-tins treptat, în timp ºi în spa-þiu, adresându-se unor cate-gorii din ce în ce mai largide public, acoperind din ceîn ce mai multe zone undeprezintã spectacolele invita-te ºi proiectând opera mare-lui Bard în eternitate. Aºadar,titlul ediþiei curente, „Plane-ta Shakespeare”, se înscrieîntr-o ordine fireascã, spec-tacolele aduse în cadrul edi-þiei din 2018 reprezentândtoate continentele pãmântu-lui.

Festivalului InternaþionalShakespeare este organizatde Teatrul Naþional ”MarinSorescu” ºi Fundaþia Shake-speare, susþinut de Munici-piul Craiova prin ConsiliulLocal Municipal, cofinanþatde Consiliul Judeþean Dolj,Ministerul Culturii ºi Identi-tãþii Naþionale ºi InstitutulCultural Român.

Festivalul InternaþionalShakespeare, a XI-a ediþie,în plinã desfãºurare


















10ADMINISTRAÞIE

Una dintre cele maiimportante investiþiiale Consiliului Jude-þean Dolj, Clinica deCardiologie Intervenþi-onalã ºi ChirurgieCardiovascularã, afost inauguratã lafinalul sãptãmâniitrecute. Noua unitatemedicalã, despre carepreºedintele CJ Dolj,Ion Prioteasa, susþinecã a beneficiat dedotãri similare cu celemai cunoscute clinicide profil din VestulEuropei, va rezolva oproblemã uriaºãpentru pacienþii cuafecþiuni grave aleinimii din zona Olte-niei, care nu vor mai fiobligaþi sã fie trimiºila Bucureºti, Timiºoa-ra sau Târgu Mureºpentru a fi trataþi.

Prevãzutã cu douã sãli deoperaþii, saloane pentruun numãr maxim de 30

de pacienþi, cabinete medicaleºi zonã de terapie intensivã,noua clãdire a fost ridicatã înproximitatea Unitãþii de PrimiriUrgenþe a Spitalului Clinic Ju-deþean de Urgenþã Craiova.Conform preºedintelui CJ Dolj,Ion Prioteasa, clinica va sporiexponenþial ºansele pacienþilorcu afecþiuni grave ale inimii,una dintre principalele cauze dedeces din aceastã zonã a þãrii.„Suntem într-un moment fericit,care ne dã motive sã fimmândri: inaugurarea Clinicii deCardiologie Intervenþionalã ºiChirurgie Cardiovascularã, unadintre cele mai importante in-vestiþii ale Consiliului JudeþeanDolj. Atunci când, pe parcursulacestui demers deloc uºor, aumai apãrut unele îndoieli, ine-rente, cu privire la faptul cã îlvom duce la bun sfârºit, am avutalãturi de noi oameni care ne-au spus cã trebuie sã depunemtoate eforturile pentru a mergeînainte. Întreaga echipã s-a mo-bilizat ºi, în prezent, ne putemreferi la aceastã iniþiativã ca laun proiect de succes al Consi-liului Judeþean Dolj ºi al tutu-ror colegilor din instituþie, cares-au implicat exemplar. Datori-tã lor, am ajuns acum în mo-mentul în care predãm noul ob-iectiv Spitalului Clinic Judeþeande Urgenþã Craiova.

Am pornit de la o situaþie carese cerea schimbatã: pacienþii cuafecþiuni grave ale inimii – chiardacã avem medici calificaþi pen-tru a interveni în mod rapid –ajungeau sã fie trimiºi la Bucu-

reºti, Timiºoara sau TârguMureº pentru a fi trataþi. Atuncicând am ales sã derulãm aceas-tã investiþie, s-a mai întâmplatun lucru pozitiv: Guvernul adecis sã repartizeze la Craiovaun elicopter SMURD, Consiliu-lui Judeþean Dolj revenindu-isarcina de a investi în amenaja-rea unei infrastructuri adecvatepentru acest punct de operareaeromedicalã. Desigur cã acestelicopter a fost ºi este în conti-nuare util, pentru cã ajutã la sal-varea de vieþi omeneºti. Apari-þia acestei clinici reprezintã însãºi o reparaþie pentru Oltenia,pentru pacienþii de aici, deoa-rece nu va mai trebui sã fietransferaþi în Bucureºti sau înalte centre universitare din þarã,pentru intervenþiile de care aunevoie.

Noua structurã pe care amconstruit-o la spital a fost dejadotatã cu o parte din echipa-mentele necesare ºi continuãmsã procurãm aparaturã medica-lã, în prezent fiind în derulareprocedurile de achiziþie pentruutilarea uneia dintre cele douãsãli de operaþii ale Clinicii deCardiologie Intervenþionalã ºiChirurgie Cardiovascularã.Fondurile au fost obþinute deConsiliul Judeþean Dolj, în ca-drul unui proiect depus prinProgramul Interreg V-A Româ-nia – Bulgaria, în parteneriat cumunicipalitatea Kozlodui, unproiect prin care ne-am asumatcã vom prelua ºi cazuri ale unorpacienþi cu afecþiuni grave dedincolo de Dunãre.

Credem cã, odatã cu finaliza-rea proiectului privind Clinicade Cardiologie Intervenþionalãºi Chirurgie Cardiovascularã,am reuºit sã oferim soluþia pen-tru o problemã care necesita re-zolvare rapidã“, a declarat IonPrioteasa, preºedintele CJ Dolj.

ªanse la viaþãpentru pacienþiicu boli de inimã

Managerul Spitalului ClinicJudeþean de Urgenþã Craiova,dr. Bogdan Fãnuþã, spune cãechipa care va opera aici estedeja formatã, iar în momentulîn care clinica va primi toateavizele necesare, pacienþii cuboli de inimã nu vor mai trebuisã meargã sute de kilometri pen-tru a fi trataþi. „Pot fi trataþi 30de pacienþi simultan, din care 20în stare de spitalizare ºi 10 pa-cienþi în parte de terapie inten-sivã. Practic, asta este þi struc-tura Secþiei de chirurgie cardi-ovascularã. Avem douã sãli deoperaþii. Însã greul de acum în-cepe“, a declarat managerulSCJU, care a mai spus cã, pen-tru început, aici vor fi rezolvate


11ADMINISTRAÞIE

O inO inO inO inO invvvvvesesesesestiţie de pestiţie de pestiţie de pestiţie de pestiţie de pesttttte 9 milioane de eure 9 milioane de eure 9 milioane de eure 9 milioane de eure 9 milioane de eurooooo

problemele extrem de urgente,cum sunt infarctul miocardicacut, edemul pulmonar sau in-suficienþa cardiacã.

Prioteasa: Ne facemdatoria faþã dedomeniul sãnãtãþii

Clinica de Cardiologie Inter-venþionalã ºi Chirurgie Cardio-vascularã nu este însã singurulproiect din domeniul sãnãtãþii încare este implicat Consiliul Ju-deþean Dolj. Astfel, la doar câþi-va metri de clinica recent inau-guratã se lucreazã la un alt pro-iect important, anume moderni-zarea ºi extinderea Unitãþii dePrimiri Urgenþe. „Consiliul Ju-deþean Dolj investeºte din fon-duri proprii aproximativ 7 mi-lioane de euro pentru moderni-zarea ºi extinderea Unitãþii dePrimiri Urgenþe. Nu trebuie sã

uitãm cã am investit alte 8milioane de euro, din fon-duri europene, la Ambulato-riul de specialitate al SCJUºi cã am demarat un ampluproces de reabilitare ºi mo-dernizare a spaþiilor, pe fie-care etaj al spitalului. Toto-datã, ne îndreptãm cu alocãrisemnificative cãtre Spitalulde Pneumoftiziologie Leam-na, cãtre Spitalul OrãºenescDãbuleni ºi Policlinica Spor-tivã, precum ºi cãtre cele 7unitãþi medico-sociale pecare le avem.

Pe de altã parte, recent afost prezent la Craiova dom-nul Cristian Grasu, secretarde stat în cadrul Ministeru-lui Sãnãtãþii, cu care am sta-bilit cã aici va funcþiona unInstitut Oncologic, care va fiamplasat în zona în carefuncþioneazã în prezent ac-tuala secþie a SCJU. Consi-liul Judeþean va interveni, fiecu fonduri europene, fie cusume din surse proprii, pen-tru reabilitarea ºi moderniza-rea clãdirii existente, lângãcare va fi construitã o struc-

turã nouã, destinatã ºi ea in-stitutului.

Cred cã putem spune cã,prin toate aceste demersuripe care le-am iniþiat, ne fa-cem datoria faþã de domeniulsãnãtãþii“, a mai spus IonPrioteasa.

Demersul pentru creareaClinicii de Cardiologie Inter-venþionalã ºi Chirurgie Car-diovascularã a inclus con-struirea unei clãdiri destina-te acestei secþii, cu o supra-faþã desfãºuratã de aproape2.300 de metri pãtraþi, a unuidepozit pentru gaze medica-le, precum ºi realizarea ali-mentãrii cu energie electri-cã ºi instalarea grupuluielectrogen destinat deservi-rii echipamentelor medicalecare trebuie sã funcþionezefãrã întreruperi.

Clinica de CardiologieIntervenþionalã,predatã la cheie


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

Comparativ cu finalullui martie, modificãri-le cursului euro au fost

minore. În schimb, dolarul s-aapreciat cu 7 bani, iar franculelveþian a pierdut 7,15 bani.

Raportul euro/leu a scãzut în25 aprilie la 4,6474 lei, cel mairedus nivel, începând 6 februa-rie, cotaþiile din piaþã coborândpânã la 4,638 lei.

„Transformarea guvernuluiîntr-o vulnerabilitate pentruþarã”, afirmaþie care aparþinepreºedintelui Iohannis, dupãdecizia de a începe demersuri-le pentru mutarea ambasadeiRomâniei de la Tel Aviv la Ie-rusalim, ceea ce a produs re-acþii negative din partea oficia-lilor UE, a fãcut ca media eurosã urce la 4,6618 lei, cotaþiilecrescând pânã la 4,667 lei.

La sfârºitul intervalului, cur-sul a coborât pânã la 4,6589 lei,într-un context regional, iartransferurile s-au realizat înculoarul 4,657 – 4,663 lei.

Eventualitatea declanºãrii decãtre PSD-ALDE a proceduri-lor de suspendare a preºedin-telui Iohannis va avea un efectmajor asupra cursului euro,care ar putea atinge cu rapidi-tate valoarea de 4,7 lei.

Cursul dolarului american acrescut de la 3,8065 la 3,8596lei, ca o consecinþã a întâlniriiistorice dintre preºedinþii celordouã Coreei, care a calmat spi-ritele la nivel geopolitic. Co-taþiile de la finalul perioadeierau de 3,838 – 3,853, iar me-dia a coborât la 3,8479 lei.

Moneda elveþianã s-a men-þinut în apropierea nivelului de1,20 franci/euro, astfel cã me-dia a fluctuat între 3,8777 ºi3,8983 lei, cursul stabilit la fi-nalul intervalului fiind de3,8917 lei, valori care se maiînregistrau la începutul lui

12ECONOMIE

2015.Indicele ROBOR la trei luni

a atins un nou maxim, de2,28%, cel mai mare nivel în-cepând cu 24 octombrie 2014,iar cel la ºase luni a sãrit la2,58%, valoarea care nu a maifost atinsã tot din octombrie2014. La rândul lor, indicii lanouã ºi 12 luni au crescut la2,63%, respectiv la 2,68%.

Creºterea indicilor a fost sti-mulatã de decizia BNR de aatrage la începutul sãptãmâniidin piaþã 18 miliarde de lei, lao dobândã de 2,25%, egalã cucea de politicã monetarã, cuscopul de a steriliza excesul delichiditate. Mãsura luatã debanca centralã aratã cã aceas-ta este pregãtitã sã combatãpresiunile inflaþioniste în creº-tere, folosind toate tipurile deoperaþiuni pe care le are la dis-poziþie.

Încetinirea în primul trimes-tru a ritmului de creºtere a eco-nomiei UE, cele mai afectatefiind Franþa ºi Marea Britanie,în contrast cu creºterea celei aSUA, în aceeaºi perioadã, cu2,3%, a produs apreciereamonedei americane.

Perechea euro/dolar a scã-zut de la 1,2290 la 1,2056 do-lari, cel mai redus nivel de lasfârºitul lui ianuarie.

La sfârºitul intrvalului, in-vestitorii au preferat sã ia po-ziþii de protecþie înainte de în-tâlnirea Comitetului de politi-cã monetarã al Rezervei Fede-rale americane în condiþiile încare urmãtoarea majorare adobânzii-cheie din SUA esteaºteptatã luna viitoare.

Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg a închisperioada la 9.177,52 dolari.

Analiza cuprindeperioada 24 – 30 aprilie

Dolarul a plusat cu 7 baniîn aprilie

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.


Publicitate

pag. 13

Publicitate


14SPECIAL

La sfârºitul sãptã-mânii trecute, într-odimineaþã caldã definal de aprilie, s-astins din viaþã unuldintre cei mai titraþiofiþeri ai aviaticiimilitare româneºti,Generalul de flotilãaerianã GheorgheZarioiu. Fost direc-tor al ªcolii Militarede Aviaþie „TraianVuia“ din Mediaº,acesta a avut un rolextrem de importantîn dezvoltarea ºiproducþia celebrelorIAR 93 ºi IAR 99ªoim, fiind directo-rul Centrului deÎncercãri în Zbor depe lângã Fabrica deAvioane din Craiova.

de Dan Olteanu

Nãscut în anul 1930, încomuna Albeºti (Ar-geº), Gheorghe Za-

rioiu a demonstrat încã dinprimii ani de viaþã o pasiunepentru zbor ºi avioane. Sprenorocul sãu, atât familia câtºi dascãlii din ºcoala primarãl-au sprijinit din plin ºi l-auîndrumat cãtre ªcoala Milita-rã Tehnicã din Mediaº, pen-tru ca mai apoi sã urmeze ºicursurile Academiei MilitareTehnice Bucureºti (facultatea

GenerGenerGenerGenerGeneralul de falul de falul de falul de falul de flololololotilă aeriană Gheortilă aeriană Gheortilă aeriană Gheortilă aeriană Gheortilă aeriană Gheorghe Zarioiughe Zarioiughe Zarioiughe Zarioiughe Zarioius-a înălţat la cers-a înălţat la cers-a înălţat la cers-a înălţat la cers-a înălţat la ceruriuriuriuriuri

S-a stins o stea aaviaticii româneºti

tor al ªcolii Militare de Avia-þie „Traian Vuia“ din Mediaº.Activitatea sa nu a trecut ne-observatã, astfel cã la începu-tul anilor `70 a fost adus laFabrica de Avioane din Cra-iova, unde a ocupat funcþia dedirector al Centrului de Încer-cãri în Zbor, iar mai apoi pecea de director de producþieºi fabricaþie a celebreloravioane IAR 93 ºi IAR 99ªoim. În tot acest timp, a pu-blicat numeroase lucrãri ºtiin-þifice despre aviaþia româ-neascã, fiind unul dintre ceimai apreciaþi ofiþeri din do-meniu.

La începutul anilor ‘90,dupã pensionare, a predat Is-toria Aeronauticii ºi Astro-nauticii la Facultatea de Elec-trotehnicã din Craiova, parti-cipând, de asemenea, la nu-meroase evenimente de pro-fil organizate în þarã. În anul1998 a fondat, la Craiova,Asociaþia Românã pentruPropaganda ºi Istoria Aero-nauticii, organizaþie extremde apreciatã de membrii avi-aþiei militare ºi civile.

Extrem de dedicat pasiuniisale, a publicat 14 cãrþi de pro-fil, sute de articole în ziare ºireviste de specialitate, contri-buind la formarea a unui nu-mãr impresionant de ingineriîn domeniul aeronauticii. Nupuþini sunt cei care spun cã denumele Generalului Zarioiu seleagã realizãri importante pri-vind metodele de învãþãmântmodern, modernizarea cate-drelor ºi companiilor specifi-ce ºcolii militare.

Aviaþia militarã româneas-cã a pierdut o stea, însã Ge-neralul Gheorghe Zarioiu ºi-a câºtigat locul în istorie!

Festivalul reuneºte cam-pioni naþionali ºi interna-þionali, dansatori profesi-

oniºti ºi amatori de salsa, bacha-ta, kizomba, rueda de casino,semba ºi afro-house.

Evenimentul în sine este unact de manifestare artisticã, oformã modernã de socializare,un îndemn pentru susþinereasãnãtãþii prin activitãþi sportiveºi un schimb multicultural. Pri-ma ediþie a fost un real succes,iar anul acesta se aºteaptã canumãrul participanþilor, în celetrei zile de festival, sã depãºeas-cã 1.000 de persoane, iar cel alcelor implicaþi indirect (prinmediul online ºi nu numai) sãdepãºeascã 15.000 de persoane.

Pentru prima datã în Româ-

Casa de Cultură a SCasa de Cultură a SCasa de Cultură a SCasa de Cultură a SCasa de Cultură a Studenţilor găzduieşttudenţilor găzduieşttudenţilor găzduieşttudenţilor găzduieşttudenţilor găzduieşte, în perioada 4-6 mai 20e, în perioada 4-6 mai 20e, în perioada 4-6 mai 20e, în perioada 4-6 mai 20e, în perioada 4-6 mai 20111118, cea de-a II-a ediţie a unui e8, cea de-a II-a ediţie a unui e8, cea de-a II-a ediţie a unui e8, cea de-a II-a ediţie a unui e8, cea de-a II-a ediţie a unui evvvvveniment de eeniment de eeniment de eeniment de eeniment de exxxxxcepţiecepţiecepţiecepţiecepţie

„One Weekend to Remember“ - cel mai mare festivalde dansuri latino din Oltenia

nia, în cadrul festivalului se vaorganiza ºi o Cupã Internaþio-nalã de Kizomba - „INTER-NATIONAL KIZZ CUP CRA-IOVA 2018”, premiatã cu pes-te 2.000 de euro (premii în baniºi sub formã de voucher – citybreak). Aceastã competiþie esteuna dintre cele mai mari dinlume, având în vedere premii-le acordate, iar concursul seadreseazã tuturor dansatorilorde kizomba/semba, indiferentde nivel (amatori/profesio-niºti).

Informaþii ºi rezervãri pot fifãcute pe pagina web www.o-neweekend.ro, la adresa de e-mail: [email protected] sau la numãrul de telefon0762.322.786.

de aviaþie). Dupã finalizareacursurilor, Gheorghe Zarioiu apetrecut nu mai puþin de patru

decenii dedicându-se în întregi-me aviaþiei militare. A fost, perând, inginer-ºef de regiment la

unitãþile de la Deveselu, M. Ko-gãlniceau ºi Gearmata, pentruca mai târziu sã fie numit direc-


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

arbitrajelor, ceea ce îl descalifi-cã. Se ºtie cã e aproape imposi-bil sã antrenezi norocul. Omullui Gigi a încercat ºi cu Dina-mo, pe care a trimis-o în play-out, ºi cu Viitorul, când s-a rea-prins din cenuºã, ºi cu (mai alescu!) ardelenii. Asta înseamnã sãai ºansã, dar ºi nervi tari, psihicpe mãsurã ºi alþi asemenea fac-tori coagulanþi. FCSB – CFR afost un meci îndârjit, fracturat,de luptã oarbã, fãrã control.Ambele grupãri ºi-au propus,instinctual, sã nu piardã. Pânãîn minutul 90+1 lui Petrescu i-a surâs 1-0. Luat de val, el a ui-tat sã decupleze un atacant ºi sãfortifice lanþul defensiv. Verigaruptã a stat în vârful ghetei luiPlanici ºi ce trebuia sã se întâm-ple, s-a întâmplat. Miza de 15milioane de euro (cât stângul luiMohamed Salah, dar asta e altãgâscã) ºi-a vârât coada între cei22. Parafrazându-l pe autorul”Cuvintelor potrivite”, ape vorseca pânã când o nouã ”gene-raþie de aur” se va fi zãmislit dinADN-ul nostru balcanic. Dacãne place ideea cã fotbalul e ºahºi nu artã, spectacol, talent,atunci vom alerga necontenitdupã nebuni. Titlul nu e tranºat.Orice calcul pare utopic ºi rea-list în aceeaºi mãsurã, oricaredintre ”outsideri” poate fi ”bu-turuga micã”. Mai nou, Clujulrepune pe tapet subiectul fier-binte al depunctãrii liderului, întimp ce, grãitor lucru, Craiovanu acceptã ca finala Cupei sãaibã loc pe ”Oblemenco”, pen-tru cã nu ar fi echitabil.

Etalonul de frumuseþe alcampionatului care seîncheie peste trei etape în

play-off rãmâne CSU Craiova– Viitorul 3-3. A fãcut toþi ba-nii. Douã echipe zburdalnice,dispuse la efort, inventive, cuºpil. Doi antrenori preocupaþi despectacol, doi tehnicieni price-puþi. ªase goluri unul mai tele-genic decât altul. Suspansul nuputea lipsi din ingredientelemarcã înregistratã de pe NewOblemenco. A deschis suita Ci-câldãu (15), a egalat Mitriþã (24)la o translaþie înºelãtoare, pen-tru ca Bãluþã (45) sã aducã Uni-versitatea în avantaj ºi sã arun-ce tribunele în aer. La reluare,dupã numai câteva rostogoliride balon, Ganea (46, 55) a resta-bilit egalitatea ºi a plusat apoicu nonºalanþã. Mânjii lui Hagiºi-au permis sã viseze douã mi-nute, ceea ce i-a costat, pentrucã Bãluþã (57) i-a readus cu tãl-pile pe pãmânt. Cam în felulacesta, de salutat, putem nãdãj-dui cã va arãta fotbalul româ-nesc. Etalonul de fotbal în su-ferinþã, de pom lãudat pe degea-ba, rãmâne, indubitabil, FCSB– CFR Cluj 1-1. Pentru a patraoarã 1-1 din toamnã pânã în ar-mindeni, cu Dicã ºi Dan Petres-cu la comandã, primul destul deinspirat la schimbarea bielelor,al doilea la îmbucãtura roþilordinþate: un ºut, un gol, un punct.”Bursucul” a condus ºi la Cluj,în douã rânduri ºi pe NaþionalArena, dar de fiecare datã s-apomenit cocoºat, lovit în plex.Invariabil, delirând pe seama

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Cine va fi”buturuga micã”?

Rezultate excepþiona-le ale judokanilor ju-niori craioveni la

Cupa PENTAROM, desfãºu-ratã pe 28 aprilie în SalaSporturilor „Nicolae Dobrin“din Piteºti. Micuþii sportivi aiCSM Craiova, sub atenta în-drumare a maestrului MihaiVoinea, au reuºit sã obþinãdouã locuri II la categoriilelor de vârstã ºi de greutate.Cei doi judoka, Alexia Uºu-relu ºi Lucian Ciciu, au con-curat la acelaºi palier de vâr-stã, 13 ani, însã la categoriidiferite de greutate, 48, res-pectiv 55 de kilograme. „A

fost un concurs dificil, mã bu-cur pentru locul obþinut ºi, suntconvins, la anul rezultatul va fimai bun. Mã voi antrena multmai intens ºi voi câºtiga loculîntâi“, ne-a mãrturisit LucianCiciu, tânãrul judoka craioveancare practicã acest minunatsport de peste patru ani. Nu estepentru prima oarã când copiiiantrenaþi de maestrul Voineareuºesc rezultate meritorii înconcursurile desfãºurate în þarã.Spre exemplu, în urmã cu doiani, acelaºi Lucian Ciciu a reu-ºit sã devinã vicecampion naþi-onal la Campionatele Naþiona-le de Judo Newaza. (C.P.)

Judoul craioveanjuvenil, la înãlþime!

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Asociaþia OvidiuRolanseazã „Poveºtisub Lupã“, unproiect prin care 50de centre de lecturãºi ºtiinþe vor ficreate în tot atâteagrãdiniþe din comu-nitãþi rurale sãrace,acolo unde resur-sele educaþionalelipsesc sau suntfoarte limitate.

Cetate ºi Valea Stan-ciului sunt douã dinprimele 10 comuni-

tãþi în care au fost deja cre-ate, în aceastã primãvarã,centre-pilot la grãdiniþã, alã-turi de alte opt comunitãþidefavorizate din judeþeleAlba, Braºov, Dâmboviþa,Iaºi, Maramureº, Prahova,Sibiu ºi Vaslui. Alte 40 decentre vor ajunge în grãdi-niþe, la nivel naþional, înce-pând cu luna septembrie2018.

În cadrul proiectului, toþi

cei peste 1.000 de copii de vâr-stã preºcolarã beneficiari vorprimi ºi câte o carte pe lunãpentru acasã, timp de 3 luni.Poveºti sub Lupã îºi propune,de asemenea, sã formeze o re-þea de profesori de învãþãmântpreºcolar care sã participe laformãrile OvidiuRo ºi sã îm-pãrtãºeascã experienþe, practiciºi resurse educaþionale centra-te pe dezvoltarea vocabularu-lui, literaþie ºi stimularea lec-turii în grãdiniþe.

Fiecare kit educaþional Po-veºti sub Lupã conþine: un raftpentru cãrþi, uºor accesibil pen-tru copii, un covor pentru sesi-unile de citit împreunã, un setde minimum 20 de cãrþi ilustra-te (ficþiune ºi non-ficþiune) ºinumeroase resurse care încura-jeazã dezvoltarea abilitãþilormotrice, a curiozitãþii ºi a abili-tãþilor de investigare (de la mag-neþi sau lupe, la seturi de formegeometrice, puzzle-uri, mãsuþãpentru apã ºi nisip etc).

Odatã cu proiectul, OvidiuRoanunþã ºi lansarea unei comuni-tãþi profesionale on-line - insu-

ladenisip.ro, ce se adreseazãexclusiv profesorilor din învã-þãmântul preºcolar, în specialcelor care lucreazã cu copii dinzone defavorizate. Insula deNisip este o platformã-resursãîn care se împãrtãºesc practiciºi resurse educaþionale ce încu-rajeazã metodele de învãþarecentrate pe copil ºi cele pentrudezvoltarea competenþelor decomunicare.

„Poveºti sub Lupã propuneo soluþie la o problemã strin-

gentã în grãdiniþele sãrace: lip-sa resurselor educaþionale po-trivite vârstei, a cãrþilor ilustra-te pentru copii, nevoia de pro-fesori formaþi în tehnici de în-vãþare centrate pe copil ºi pedezvoltarea literaþiei sau decãrþi de calitate care sã ajungãîn casele celor mai sãraci copii- toate sunt intervenþii necesarsã se întâmple concomitent,pentru a putea genera cu ade-vãrat o schimbare. Iar cu supor-tul Raiffeisen Bank, cãreia îi

mulþumim pentru susþinerea petermen lung, sperãm ca proiec-tul-pilot de anul acesta sã fiedoar începutul unui proiect sus-tenabil ºi de impact, care vaaduce copiii sãraci mai aproa-pe de cãrþi ºi implicit de succe-sul la ºcoalã ºi în viaþã”, decla-rã Maria Gheorghiu, cofonda-tor OvidiuRo.

Selecþia celor 50 de grupebeneficiare este fãcutã pe bazagradului de implicare ºi deschi-dere a profesorilor cãtre tehnicide învãþare moderne centrate pecopii ºi pe dezvoltarea literaþiei,dar ºi a gradului de sãrãcie acomunitãþii, a nevoii de resur-se educaþionale în grãdiniþã ºia numãrului mare de copiipreºcolari care frecventeazãgrãdiniþa.

Misiunea Asociaþiei Ovidiu-Ro este ca fiecare copil sãracsã beneficieze de educaþie tim-purie de CALITATE ºi sã devi-nã, astfel, un membru activ alsocietãþii româneºti.

Eficacitatea programului-pi-lot Fiecare Copil în Grãdiniþãa determinat Parlamentul Ro-mâniei sã transforme mecanis-mul central al acestuia în pro-gram naþional, în vigoare înce-pând cu februarie 2016.

Douã centre de lecturã ºi ºtiinþe aduc resurseeducaþionale de calitate în grãdiniþeledin Cetate ºi Valea Stanciului

















Documents

Cazul de faþã nu este singular. Indiscret în Oltenia ... · duroase la instituþiile din subor-dinea CJ Dolj, s-a transformat în rãzboi pe faþã la CJCPCT Dolj. Asta dupã ce