Upload
ainisia-noelia
View
247
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
Cuprins
1)Tipuri2)Etiologia accidentului vascular ischemic3) Factori de risc influentabili/neinfluentabili4)Simptomatologia accidentului vascular ischemic5)Examinari paraclinice6)Medicatie7)Prognostic8)Tratament recuperator
Accidentul vascular ischemic se produce atunci cand un vas de sange este blocat fie de un cheag
dezvoltat la nivelul unei arterece iriga creierul,fie de un cheag ce poate sa migreze din orice regiune a corpului.
Accidentul vascular hemoragic se produce atunci cand un vas de sange se rupe,sangele se
acumuleaza si realizeaza compresia tesutului cerebral din jur.
Etiologie ateroscleroza este principala cauza a stenozarii si obstructiei
vaselor cerebrale embolia vasculara artrite traumatisme directe ale vaselor cervicale compresiuni ale vaselor tulburari de coagulare ale sangelui aritmiile cardiace prolapsul de valva mitrala infarctul miocardic unele interventii chirurgicale: pot determina formarea unui cheag de
sange, care poate migra si provoca un accident vascular cerebral.
Factori de risc neinfluentabili
vârsta sexul ereditatea rasa, etnia
Factori de risc influentabili
hipertensiunea arteriala alterarile lipidelor plasmatice diabetul zaharat fumatul consumul de alcool/droguri contraceptivele orale reprezintă un risc doar în cazul preparatelor cu
conţinut estrogenic ridicat. stilul de viaţă influenţează frecvenţa AVC prin numeroase aspecte:
sedentarismul, dieta, obezitatea, stresul. hemopatii/coagulopatii: anemiile, trombocitopatiile, alterările
cascadei coagulării sunt adeseori cauza unor AVC. boli inflamatorii/infecţioase
Simptomatologie
starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului
tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii
confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii
Examinari paraclinice
examinările neuroimagistice: CT şi MRI– CT este obligatorie în urgenţă. Poate face diagnosticul pozitiv şi
diferenţial cu : AVC hemoragice, tumori, encefalite, boli inflamatorii cerebrale.
analizele de laborator:– urmăresc factorii de risc (nivelul colesterolului, trigliceridelor,
glicemiei, factorii inflamaţiei),– factorii coagulării, adezivitatea plachetară– echilbrul hidroelectrolitic, acidobazic, metabolic al organismului– De la caz la caz se urmăresc elemente speciale: reacţii
imunologice, evidenţierea unor deficite metabolice, elemente toxice, etc
Examinarea vaselor cerebrale prin ultrasonografie Doppler extra şiintracraniană.
Medicatie:
anticoagulante antiagregante tratamentul factorilor de risc: diabet, hiperlipemie tratament hemoreologic: pentoxifilin tratament neuroprotector: Cerebrolysine, extracte de Ginko
Biloba,Oxybral, Piracetam corectarea tulburarilor metabolice echilibrare hemodinamica tratamentul complicaţiilor acute: crize epileptice, infectii,
tromboflebite, tulburari de deglutitie, tulburari sfincteriene, tulburari psihice
Obiective: diminuarea zonei de infarct recuperarea deficitelor neurologice realizarea unei profilaxii secundare.
Prognostic
Cei cu hemoragie mor cel mai frecvent.Supravietuiesc 5 ani 60% din femei, 52% din barbati,iar 10 ani supravietuiesc doar 35% din pacienti.
Recuperarea functionala este dependenta de locul si extensia leziunii.
Capacitatea de plasticitate a SNC si de reorganizare ii permite sa redistribuie functiile,de aceea kinetoterapia, TO,au un rol foarte important in recuperarea hemiplegicilor.
Recuperarea neurologica rapida se obtine in primele 6 luni,dupa care procesul este foarte lent sau putin probabil.
Tratament recuperator
Începe imediat ce pacientul a iesit din starea de comă. În caz de : AVC ischemic se începe în primele 3-4 zile de la debut AVC hemoragic după 10-14 zile (de obicei după puncţia lombară de control, dacă LCR-ul
este clar se poate începe mobilizarea) până atunci tratamentul cuprinde realizarea posturărilor specifice.
Programul kinetic va cuprinde:
• Posturări
Cele trei posturări de bază în ordinea importanţei lor terapeutice sunt:
decubit lateral pe partea homolaterală decubit lateral pe partea heterolaterală decubit dorsal Repoziţionarea pacientului se va realiza din 2 în 2
ore pentru a preveni escarele.
• Mobilizările pasive
Foarte importante în prevenirea contracturilor si redorilor articulare.
Se vor începe cât mai repede, în general la 2-3 zile după AVC; iniţial exerciţii pasive la toate segmentele hemicorpului afectat minimum de 2-3 ori pe zi, apoi se va trece la exerciţii pentru trunchi si membrele contralaterale.
• Ridicarea în aşezat la marginea patului : este un obiectiv important, având un efect
stimulant asupra SNC : scade depresia încurajează comunicarea se previne atrofia musculară, tromboflebita si embolia
pulmonară. Miscarea are loc în două trepte: rostogolirea în decubit lateral pe partea sănătoasă ridicarea la marginea patului
• Ridicarea din asezat în ortostatism si invers :
În ortostatism mulţi pacienţi au tendinţa de a seînclina lateral, de a cădea pe spate sau de a-şi trece
greutatea pe MI neafectat. Ei trebuie să înveţe săcâstige controlul asupra pelvisului, MI şi trunchiului.
Poziţia de ortostatism cu greutatea pe ambele MI cuun aliniament corect al corpului poate duce la scăderea
spasticităţii în MI afectat.
• Antrenarea mersului
Mersul ca mijloc de locomoţie umană are două faze esenţiale:
faza de sprijin faza de balans. La bolnavul hemiplegic ambele faze sunt perturbate. Antrenarea mersului la bolnavul hemiplegic începe
întotdeauna cu faza de sprijin. După ce pacientul a câstigat un control al încărcării greutăţii pe piciorul afectat se poate trece la antrenarea mersului.
Programul kinetic va cuprinde:
• exercitii pentru antrenarea extensiei soldului afectat
• antrenarea controlului genunchiului în faza de sprijin
• antrenarea deplasării laterale a pelvisului• antrenarea flexiei genunchiului la debutul fazei de
balans• antrenarea extensiei genunchiului si dorsiflexiei
piciorului la contactul călcâiului cu solul• antrenarea mersului propriu-zis pe teren plat,
urcat-coborât scări.
Reeducarea membrului superior.
Principii: antrenarea mâinii nu trebuie lăsată la urmă,
după ce există o anumită recuperare la nivelul umărului :
– nu e nevoie să ai un control al umărului înainte de a avea controlul mâinii
– nu e obligatoriu ca recuperarea MS să înceapă de la proximal la distal;
Dacă s-a obţinut o miscare izolată musculară, ea trebuie imediat folosită într-o activitate funcţională;
Ghidajul manual al KT e necesar când nu există suficientă activitate musculară;
Pacientul nu trebuie să practice activităţi ce nu au semnificaţie funcţională;
Nu trebuie să se insiste pe miscări pasive; Trebuie introduse cât mai repede activităţi ce implică
ambele MS; Dacă în primele trei luni nu apare nici o activitate spontană,
MS fiind cu spasticitate crescută, prognosticul de recuperare neuro-motorie este rezervat.
Programul kinetic va cuprinde exerciţii pentru:
antrenarea controlului motor al umărului, antrenarea controlului motor al cotului, antrenarea extensiei pumnului, antrenarea
supinaţiei, antrenarea opozabilităţii policelui, antrenarea manipulării unor obiecte. Se va insista în folosirea ambelor mâini în toate
activităţile sau mai bine zis se vor realiza în principal activităţi bilaterale (conform metodei Bobath).