ACCIDENTUL ECOLOGIC DE PE SIRET

   Moldova a fost zguduita de un accident ecologic cauzat de poluarea grava cu cianuri si amoniac a raurilor Somuzul Mare si Siret.Tone de peste mort, zeci de

persoane internate in spital, pagube de miliarde de lei, sunt doar cateva dintre liniile tabloului general. 

   Catastrofa ecologica de anul trecut de la S.C. Aurul S.A. Baia Mare are din seara zilei de 17 ianuarie 2001 un corespondent in regiunea Moldovei.Poluarea cu cianuri a Tisei , afluent al Dunarii, a fost practic reeditata prin poluarea tot cu cianuri a Siretului, raul cu cel mai mare bazin hidrografic din Romania , care-si impreuneaza apele cu cele ale Dunarii.   Contaminarea s-a facut de la depozitul de deseuri chimice (aceton-cianhidri-na, sulfat de aceton-cianhidrina) si azot , situat la marginea cartierului Tarna Mare ,municipiul Falticeni, rampa unde sunt un stare de conservare din 1988, aproximativ patru rezervoare terane cu 250 tone cianuri si trei rezervoare cu 200 tone solutie amoniacala impurificata de la S.C. Metadet S.A. Falticeni ( po-luatorul banuit) care nu mai functioneaza din 1990 , fiind scoasa la licitatie in anul 2000 si preluata de mai multe firme dintre care 2 firme din Iasi ce au ca profil de activitate colectarea si comercializarea de fier vechi.Dupa cumparare niste personaje banuite a fi angajati ai firmei S.C. Pieta S.R.L. , cu sau fara aprobarea conducerii, au taiat ,in scopul comercializarii o vana de inox de la un rezervor ACH nestiindu-se ce continea si fara a fi luate masuri de protectie.Consecinta taierii vanei a fost deversarea de reactivi in albia raului Somuzul Mare.   Mass-media relata, la finele anului 2000, despre bomba ecologica cu cianuri de la Falticeni si despre contaminarea unei pajisti de catre acelasi depozit menit, din inconstienta unor persoane , sa decimeze septelul Falticenilor , fauna pisci-cola a Siretului, si sa puna in pericol vieti omenesti.Cianurile reversate pe pajis-tea din preajma , absorbite de panza freatica si deversate apoi in apa raului So-muzul Mare, afluent al Siretului avea ,asadar , sa faca victime faunistice in exact o luna de la producerea scurgerilor de cianuri , la care s-a adaugat o re-centa poluare.Firma care dezafecta fara autorizatie de la Protectia Mediului rezervoarele de la S.C. Metadet S.A. ( aceasta pastrand la randul ei in conditii improprii deseurile in rezervoare extrem de uzate, plasate in apropierea rezervoarelor de epurare a apei potabile) a fost "mustrata " atunci de Agentia pentru Protectia Mediului- Suceava cu o amenda de 15 milioane lei, cu un dosar penal si cu despagubirea proprietarului celor 10 oi care au murit dupa ce au pascut iarba imbibata cu cia-nuri.   Aceeasi firma, ignorand avertizarile specialistilor in protectia mediului prvind dezafectarea instalatiilor fara autorizatie si sfidand legile au continuat dezasam-blarea instalatiilor uzate .Cianura si amoniul s-au intovarasit de aceasta data in apele Somuzului Mare ajungand tot in Dunare.Rezultatele analizelor de laborator efectuate de filiala bacauana a Apelor Ro-mane si de specialistii in protectia mediului din Suceava au aratat ca numai dupa o zi apa Siretului depasea in amont de Pascani de 130 de ori nivelul de po-luare pentru cianuri (1.3 mg/l fata de 0.01 mg/l ) admis de lege si de 12 ori cel

pentru amoniu (6.3 mg/l fata de 0.5 mg/l).   Ca masuri de lichidare a poluarii s-a recurs la uzinarea apei din barajul Bacau 2, de pe Bistrita, apa care urma sa fie deversata in barajul de la Galbeni , in de-bit de cca 45 m3 pe secunda , timp de 50 de ore cat dureaza trecerea undei po-luatoare . Acest aport suplimentar de apa are rolul de a "spala" tot raul si apele din barajele de pe Siret , pana la intrarea in judetul Vrancea. Canalele de scur-gere a reziduurilor poluatoare de la Metadet au fost betonate , iar rezervoarele si butoaiele in care se mai aflau stocati reactivi au fost sigilate . Concentratia de otravuri a scazut brusc. S-au mai luat masuri de impiedicare a populatiei sa consume peste din Siret sau sa-si adape animalele din apele raului.Efectele deversarii de cianuri in raurile Somuz si portiunea afectata din raul Si-ret , consecintele ecologice dezastruoase si greu de inlaturat in perspectiva au distrus , practic, fauna acvatica a acestor rauri.   Principalul pagubit a fost Asociatia Judeteana a vanatorilor si Pescarilor Spor-tivi din Suceava , gestionara de drept a faunei piscicole din raurile colinare si de ses ale judetului Suceava . Prin afectarea integrala a raului Somuz in aval de Falticeni pana la confluenta cu Siretul si a cca 10 km din raul Siret , aflati pe te-ritoriul judetului Suceava, conducerea A.J.V.P.S. Suceava aprecia ca s-au dis-trus 40 de tone de peste , avand in vedere ca raul Somuz era foarte bogat popu-lat in peste datorita deversarilor periodice de puiet, efectuate organizat sau acci-dental, din iazurile piscicole existente in amonte de Falticeni.   Din pacate, Siretul a mai fost afectat in toamna anului 2000 de doua poluari accidentale efectuate de fabrica de zahar Bucecea , care au produs mortalitati de peste 15 tone peste pe sectiunea aval Bucecea.Cu ocazia respectiva, S.G.A. Su-ceava a luat masura eliberarii de debit suplimentar pentru neutralizarea undei poluante , ocazie cu care fauna piscicola din acumularea Bucecea a fost in mare parte evacuata odata cu apele , suferind consecintele poluarii si marind paguba fondului piscicol de pe Siret. Din cauza ca , avand probleme tehnice, S.G.A. Si-ret a evacuat de urgenta acumularea Rogojesti in toamna anului 2000 , majori-tatea faunei piscicole existente in aceasta acumulare era deja deversata in acu-mularea Bucecea .   Datorita acestor aspecte fauna pscicola a raului Siret a fost puternic afectata , poluarea de la Falticeni incununand o opera a irespon-sabilitatii.Faptul ca , dupa o saptamana de la poluare , inca nu se determinasera responsa-bilitatile clare pe firme si pe persoane fizice, ne duce la concluzia ca lucrurile au fost incurcate deliberat , tocmai pentru a nu se putea stabili responsabilitatile in mod clar.   Cu ocazia poluarii din toamna anului trecut demersurile facute de A.J.V.P.S. Suceava , ca urmare a constatarii mortalitaii de peste 10 tone de peste pe Siret, s-au lovit de obtuzitatea agentilor de protectie a mediului Suceava si Botosani, prin raspunsurile ambigue pe care aceste institutii le-au transmis facandu-se im-posibila actiunea juridica de recuperare a pagubelor de la unitatea vinovata , respectiv Fabrica de zahar Bucecea , contrar principiului statuat de Legea me-diului care stabileste ca poluatorul plateste.   Pagubele pentru poluarea Somuzului si a sectiunii din raul Siret aferente jude-tului Suceava au fost estimate , de catre A.J.V.P.S. la 1,2 miliarde lei iar reface-

rea ecologica a sistemului si pagubele conexeLa peste 3 miliarde lei.   Ca segment al societatii civile direct interesate , membrii pescari ai A.J.V.P.S. Suceava au fost profund indignati de iresponsabilitatea firmelor care au produs aceasta poluare si de indiferenta organelor statului , platite pentru protejarea mediului. Aceasta , cu atat mai mult cu cat problema cianurilor de la Falticeni a fost intens si repetat mediatizata , cei in drept neluand nici o masura preventiva .   Pe langa poluarea raului Siret, autoritatile s-au confruntat si cu un numar mare de bolnavi diagnosticati cu "intoxicatie usoara cu cianuri" in urma consu-mului de peste otravit.Zeci de oameni au ajuns atunci intoxicati in spitalul din Pascani deoarece , in ciuda avertismentelor ca apele celor doua rauri sunt po-luate cu cianuri si amoniac , oamenii au continuat sa "pescuiasca fara undita" peste 1000 kg de mreana si clean, o parte luand drumul pietelor din Pascani si Suceava.Autoritatile au recurs la confiscarea si incinerarea pestelui pe care lo-calnicii il consumau din plin.   Asadar, bomba ecologica de la Falticeni are la activ 3 accidente grave si o po-luare constanta la ploi.In urma accidentului ecologic petrcut in iarna anului 2001 la Falticeni, societatea vinovata a fost amendata cu 3 miliarde lei, iar re-zervoarele ACH au trecut in proprietatea Primariei Falticeni si sunt in curs de neutralizare. Dar refacerea echilibrului ecologic, in conditii naturale optime, necesita circa 5-6 ani.....