ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA ...iini.ro/Revista Istorica/RI_complet/2006/Revista_istorica...Correspondence, 1919-1940), edited by PETRE TURLEA and STEL1AN MANDRUT,

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE "N. IORGA"

REVISTAISTORICA

Fondator N. lorga

Serie nouä, Tomul XVII, 2006

Nr. 1-4ianuarie - august

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

CORNELIA BODEA (redactor pf), EUGEN DENIZE (redactor ef adjunct),NAGY PIENARU (redactor responsabil), VENERA ACHIM (redactor),VIOREL ACHIM, STEFAN ANDREESCU, VIOLETA BARBU, DANIELABUSA, ILEANA CAZAN, OVIDIU CRISTEA, IOAN CHIPER, GHEORGHELAZAR, RALUCATOMI, CRISTIAN VASILE

COLEGIUL STIINTIFIC INTERNATIONAL

LAURA BALETTO (Italia), MATEI CAZACU (Franfa), DENNISDELETANT (Marea Britanie), TERESA FERRO (Italia), FRANCESCOGUIDA (Italia), KONRAD GONDISCH (Germania), YUSUF HALAcOOLU(Turcia), REBECCA HAYNES (Marea Britanie), HARALD HEPPNER(Austria), THEDE KAHL (Austria), PAUL E. MICHELSON (S.U.A.),DUMITRU NASTASE (Grecia), K.V. NIKIFOROV (Federafia Rusa),DEMETER PEYFUSS (Austria), MANFRED STOY (Austria)

REDACTIA:

NAGY PIENARU (redactor responsabil)VENERA ACHIM (redactor)

ALEXANDRU CIOC1LTAN (redactor)IOANA VOIA (traducator)

DOINA-RODICA ORGHIDAN (tehnoredactor)

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an.REVISTA ISTORICA" is published in six issues per year.La revue REVISTA ISTORICA" parait 6 fois l'an.

Articles appearing in this journal are abstracted and indexed in "HistoricalAbstracts" and "America: History and Life".

Manuscrisele, cartile i revistele pentru schimb, precum si oricecorespondenta se vor trimite pe adresa redactiei revistei:

REVISTA ISTORICA",B-dul Aviatorilor, nr. 1, 011851 - Bucuresti,

Tel. 212.88.90E-mail: [email protected]

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOMUL XVII, NR. 1-4

Ianuarie August 2006

SUMAR

PERSPECTIVE iN ISTORIOGRAFIE

SIMION CALTIA, Ce nu s-a intamplat in istoriografia romaneascd; BOGDANMURGESCU, Institutii i cariere la inceputul secolului XXI; VICTOR RIZESCU,De la pre-istoria teoriei modernizArii la istoria ideologiilor periferice; SILVIUMOLDOVAN, Istoriografia conternporand sub impactul noilor surse primare;ALINA TUDOR PAVELESCU, Politicà, memorie, istorie: istoriografiacomunismului romAnesc clupd 1989; MIOARA ANTON, Avatarurile investigariiregirnului comunist; LUDM1LA ROTARI, Consideratii privind evolutiaistoriografiei contemporane din Republica Moldova; OVIDIU CRISTEA,Medievistica romaneascd dupd 1990: cdteva opinii: MARIA PAKUCSW1LLCOCKS, Abandonarea unui proiect reusit: istoria econornicA; MARIANCOMAN, Spatiul romdnesc interpretarea teleologicd a geografiei istorice;$ERBAN MARIN, Interventie; RALUCA TOM!, Studiile italiene tendinteactuale; $ERBAN MARIN, Interventie; ALIN CIUPALA, Istoria femeii, studiilede gen si provocdrile istoriografiei romanesti; BOGDAN POPA, 0 istorie sociald

culturala: istoria sportului 5-86

ARMATA $1 SERVICIILE SECRETE RAZBOIUL DIN RASARIT

EUGEN DEN1ZE, RAzboiul din rdsarit si propaganda radiofonicd romdneasca. (19411944) 87-108

CEZAR MATA, Mernoriul unui ministru demisionar 109-132

PUTERE $1 DIPLOMATIE

OANA RIZESCU, BAtaia la capul scArii": imaginea publicd a domnitorului judeator 133-140OVIDIU CRISTEA, In visceribus regni. Constrangeri militare in timpul Razboiului cel

lung" 141-152ILEANA CAZAN, Diplomatia secrea a Casei de Austria si activitatea lui Mihail

Cernovi6,1556-1563 153-166VIOREL ACHIM, Raporturile regatului Ungariei cu Wile de la frontierele sale sud-estice

in primele douA decenii ale secolului al XIV-lea 167-180

Revista istoricA", tom XVII, 2006, nr. 1-4, p. 1-250

5i

.......

www.dacoromanica.ro

IZVOARE

MARIAN STROIA, Un calator anonim in Moldova (1805) 181-190ADRIAN TERTECEL, Un moldovean i relatiile ruso-otomane-crimeene in anul 171/ 191-200

IDEOLOGIE

Alexandru Mamina, Socialistii romani i primul razboi mondial : perspective ideologice 201-206

VI ATA STIINTIFICA

Sesiunea anuala de comunicAri stiintifice a Institutului de Istorie Nicolae Iorga", 5-6 iunie2006 (Nagy Pienaru); Dezbaterea: Perspective in istoriografie", Institutul deIstorie Nicolae lorga", 7-8 decembrie 2005; A 25-a Conferinta anuala aAsociatiei de Studii a Secolului al Nouasprezecelea, St. Louis, Missouri, 11-13martie 2004 (Adrian-Silvan lonescu); Conferinta: De ce s-a prAbusit comunismulromanesc. 0 perspectiva comparativa", Institutul Cultural Roman, 8 iunie 2005(Cristian Vasile); Conferintele: Grupul de la Paltinis: o situare in epoca", 25august 2005 (Cristian Vasile); Conferinta: Profesiunea mea, Istoria", InstitutulRoman de Istorie Recenta, 24 noiembrie 2005 (Cristian Vasile); ConsfatuireaintemationalA: Destinul dinastiilor", Tilburg, 2-5 martie 2006 (Adrian-Silvanlonescu); Programul Surse, instrumente de lucru, istorie socialA" (Violeta Barbie);Programul Europa centrald, Iãrile romane si spatiul pontic". Lista comunicarilordin octombrie 2005 mai 2006 (Stefan Andreescu); Programul Romania siEuropa in secolul al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea" (Daniela Buser.);Fifth International Congress on Romanian Studies, Constanta, June 25-28, 2007 207-224

NOTE $1 RECENZII

Cartea Memoriei: Catalog al victimelor totalitarismului comunist, vol. I-IV, Edit.Stiinta, Chisinau, 1999-2005, 466+464+424+440 p. (Svetlana Clod/tan); COR-NELIA BODEA, Fa/a secretd a miscdrii papptiste romdne. Unitatea nationald,Edit. Academiei Romane Edit. Nestor, Bucuresti, 2004, XXX1X+537 p.+il.(Georgeta Filitti); $TEFAN DELUREANU, Risorgimento italiano e Risorgimentoromeno, La Cita del Sole, Napoli, 2005, 193 p. (Raluca Tomi); ALAN GALLOP,Buffalo Bill's British Wild West, Sutton Publishing, Gloucestershire, 2001, 275p.+il. (Adrian-Silvan lonescu); Nicolae large: i Universitatea din Cluj.Corespondentd (1919-1940), editie ingrijita de !ETRE TURLEA si STELIANMANDRUT, studiu introductiv STEL1AN MANDRUT, Fundatia Nationalapentru Stiinta si Arta, Bucuresti, 2005, 390 p. (Andrei Pippidi); MICHAELMANN, Fascists, Cambridge University Press, Cambridge, 2004, X + 429 p.(Valentin Sándulescu); SALVO MASTELLONE, Mazzini scrittore politico ininglese. Democracy in Europe (1840-1855), Leo S. Olschki, Firenze, 2004, 320 p.(Raluca Tomi); MARIN RADU MOCANU, Avram Bunaciu, Edit. FundatieiCulturale Libra, Bucuresti, 2006, 296 p. (Gelcu Maksutovici); PAVEL MORARU,Bucovina sub regimul Antonescu (1941-1944), vol. I, Administrarie. Economie.Societate. Edit. Prut International, ChisinAu, 2004, 288 p. (Alexandru Clod/tan);GERNOT NUSSBACHER, Caietele Corona. Contribugi la istoria Brapvului.Caietul L Edit. Aldus, Brasov, 2002, 52 p. (Alexandru Ciociltan); N.I.PAVLENKO, Piotri II, Molodai Gvardiia, Moskva, 2006, 282 p. (AdrianTertecel); JEFFRY D. WERT, Custer. The Controversial Life of GeorgeArmstrong Custer, Simon & Schuster, New York, 1996, 462 p.+il. (Adrian Silvanlonescu) 225-248

IN MEMORIAM

f Constantin Serban (1921-2006) (Mariana Mihdilescu) 249-250

-

-

.

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NEW SERIES

TOMUL XVII, NOS. 1 4

January August 2006

SUMMARY

THE OUTLOOK IN HISTORIOGRAPHY

SIMION CALTIA, What Did Not Happen in Romanian Historiography; BOGDANMURGESCU, Institutions and Careers in the Early Twenty-First Century;VICTOR RIZESCU, From the Pre-History of the Theory of Modernization to theHistory of Peripheral Ideologies; SILVIU MOLDOVAN, ContemporaryHistoriography Under the Impact of New Primary Sources; ALINA TUDORPAVELESCU, Politics, Memory, History: The Historiography of RomanianCommunism After 1989; MIOARA ANTON, The Avatars of the Investigation ofthe Communist Regime; LUDMILA ROTARI, Considerations on the Evolution ofContemporary Historiography in the Republic of Moldova; OVIDIU CRISTEA,Romanian Medieval Studies After 1990: A Few Considerations; MARIAPAKUCS WILLCOCKS, A Successful Project Abandoned: Economic History;MARIAN COMAN, The Romanian Space Teleological Interpretation ofHistorical Geography; SERBAN MARIN, An Intervention; RALUCA TOMI,Italian Studies Present Directions; $ERBAN MARIN, An Intervention; ALINCIUPALA, The History of the Woman, Gender Studies and the Challenges ofRomanian Historiography; BOGDAN POPA, A Social and Cultural History: TheHistory of Sports 5-86

THE ARMY AND THE SECRET SERVICES THE EASTERN WAR

EUGEN DENIZE, The East War and Romanian Broadcasting Propaganda (1941-1944) 87-108CEZAR MATA, The Memoir of a Resigning Minister 109-132

POWER AND DIPLOMACY

OANA RIZESCU, The Beating on the Ladder": The Public Image of the Prince as aJudge 133-140

OVIDIU CRISTEA, In visceribus regni. Logistics and Strategy During the "Long War"(1593-1606) 141-152

1LEANA CAZAN, The Secret Diplomacy of the House of Austria and the Activity ofMichael Cernovi6,1556-1563 153-166

VIOREL ACHIM, The Relations of the Hungarian Kingdom with the Countries on theSouth-East Borders in the First Two Decades of the Fourteenth Century 167-180

Revista istoricd", tom XVII, 2006, nr. 1-4, p. 1-250

-

..

.

.

.

www.dacoromanica.ro

SOURCESMARIAN STROIA, An Anonymous Traveler to Moldavia (1805) 181-190ADRIAN TERTECEL, A Moldavian and the Russian-Ottoman-Crimean Relations in 1712 191-200

IDEOLOGYALEXANDRU MAMINA, Romanian Socialists in I World War: Ideological Perspectives 201-206

SCIENTIFIC LIFEAnnual Session of Scientific Communication at "Nicolae Iorga" History Institute, 5-6 June

2006 (Nagy Pienaru); Debate: "The Outlook in Historiography", "Nicolae lorga"History Institute, 7-8 December 2005; The 25th Annual Conference of theAssociation of Nineteenth Century Studies, St. Louis, Missouri, 11-13 March 2004(Adrian-Silvan lonescu); Conference: "What Caused the Fall of RomanianCommunism. A Comparative Outlook", The Romanian Cultural Institute, 8 June2005 (Cristian Vasile); Conferences: "The `Paltini Group': Time Landmarks", 25August 2005 (Cristian Vasile); Conference: "History is My Profession", TheRomanian Institute of Recent History, 24 November 2005 (Cristian Vasile);International Session of Debate: "The Destiny of Dynasties", Tilburg, 2-5 March2006 (Adrian-Silvan Ionescu); Program: "Sources, Work-Tools, Social History"(Violeta Barbu); Program: "Central Europe, The Romanian Principalities and thePontic Space". List of Papers, October 2005 May 2006 (Stefan Andreescu);Program: "Romania and Europe in the Nineteenth Century and the EarlyTwentieth Century" (Daniela Bu,s0); Fifth International Congress of RomanianStudies, Constanta, June 25-28, 2007. 207-224

NOTES AND REVIEWS.*. Cartea Memoriei: Catalog al victinielor totalitarismului communist (The Book of

Memory: A Catalogue of the Victims of Communist Totalitarianism), vols. I-IV,Edit. Stiinta, Chi$indu, 1999-2005, 466+464+424+440 pp. (Svetlana Ciociltan);CORNELIA BODEA, Fala secretes a mixdrii pc4optiste romdne. Unitateanationaki (The Secret Face of the Romanian Revolution of 1848. National Unity),Edit. Academiei RomAne Edit. Nestor, Bucure§ti, 2004, XXXIX+537 pp.+ill.(Georgeta Filitti); STEFAN DELUREANU, Risorgimento italiano e Risorgimentoromeno, La Cith del Sole, Napoli, 2005, 193 pp. (Raluca Tomi); ALAN GALLOP,Buffalo Bill's British Wild West, Sutton Publishing, Gloucestershire, 2001, 275pp.+ill. (Adrian-Silvan lonescu); Nicolae lorga qi Universitatea din Cluj.Corespondengi (1919-1940) (Nicolae lorga and the University of Cluj.Correspondence, 1919-1940), edited by PETRE TURLEA and STEL1ANMANDRUT, introductory study by STELIAN MANDRUT, Fundatia Nationaldpentru Stiinta §i ArtA, Bucurqti, 2005, 390 pp. (Andrei Pippidi); MICHAELMANN, Fascists, Cambridge University Press, Cambridge, 2004, X+429 pp.(Valentin Siindulescu); SALVO MASTELLONE, Mazzini scrittore politico ininglese. Democracy in Europe (1840-1855), Leo S. Olschki, Firenze, 2004, 320pp. (Raluca Tomi); MARIN RADU MOCANU, Avram Bunaciu, Edit. FundatieiCulturale Libra, Bucurqti, 2006, 296 pp. (Gelcu Maksutovici); PAVELMORARU, Bucovina sub regimul Antonescu (1941-1944) (Bucovina Under theAntonescu Regime, 1941-1944), vol. I, Administratie. Economie. Societate.(Administration. Economy. Society) Edit. Prut International, Chi§indu, 2004, 288pp. (Alexandru Ciociltan); GERNOT NUSSBACHER, Caietele Corona.Contributii la istoria Brapvului. Caietul I (The Corona Books. Contributions tothe History of Brawv. Book I), Edit. Aldus, Bra§ov, 2002, 52 pp. (AlexandruCiociltan); N. I. PAVLENKO, Piotri II, Molodai Gvardiia, Moskva, 2006, 282 pp.(Adrian Tertecel); JEFFRY D. WERT, Custer. The C'ontroversial Life of GeorgeArmstrong Custer, Simon & Schuster, New York, 1996, 462 pp.+ill. (AdrianSilvan Ionescu) 225-248

IN MEMORIAMt Constantin Serban (1921-2006) (Mariana Mihdilescu) 249-250

....

..

-

www.dacoromanica.ro

PERSPECTIVE IN ISTORIOGRAFIE

CE NU S-A INTAMPLAT IN ISTORIOGRAFIAROMANEASCA

SIMION CALTIA

Intentia mea initiald a fost sa ma limitez la domeniul binecunoscut mie alistoriei urbane si la evolutia lui din 1990 incoace. A devenit insa repede evident cda ma limita strict la analiza dorneniului meu ar insemna sä raman la nivelulconsecintelor, cauzele principalelor evolutii din istoriografia urband find la unnivel mai profund, si care de altfel este comun intregii istoriografii. De asernenea,destul de repede mi-a fost evident cd ceea ce s-a intAmplat este putin, foarte putinnu numai comparativ cu ceea ce este de facut, dar si cu ce ar fi trebuit, in modnormal, sa se faca. in 15 ani. Or, si aceastd träsaturd, cred eu, este impartasitd demajoritatea domeniilor istoriei. Drept care rn-am hotärk sä incerc sä abordez oproblema mult mai generala, dar a carei importanta meritä efortul: lipsatransformarilor profunde, de structurd, din istoriografia romand a ultimilor 15 anil.

Occidentalizarea istoriografieiPerioada de dupd 1989 trebuie judecatä i analizatä nu numai prin prisma a

ceea ce s-a intamplat, ci si a ceea ce nu s-a intamplat. Si ma refer aici la acelelucruri care trebuie sa se intample pentru ca istoriografia româneasca sa devind unade tip occidental2 si nu la diverse posibilitati si evolutii mai mult sau mai putinutopice.

Inainte de a merge mai departe insa trebuie raspuns la intrebarea: de cetrebuie istoriografia romeineascii sei devind una occidentalei? $tiu Ca pentru mareamajoritate a colegilor mei de generatie intrebarea pare stupida si copilareasca, degenul tati, de ce e cerul albastru? Istoriografia româneasca nu este insä compusänumai din generatia mea, si chiar si in cadrul acesteia existä si alte voci. Apoiintrebarea trebuie pusa si raspunsul trebuie dat, pentru cd odatä formulat el ne vaajuta sã tim nu numai de ce, dar si cum trebuie sa transformam istoriografiarornand. In ultimä instantä, chiar i albastrul cerului are o explicatiechiar daca mai complicata deck modestele mele cunostinte de fizica.

Treand peste diferentele care separd principalele scoli istorice (francezd,americana, germand, englezd etc.), existd un set de reguli comune care stau la bazameseriei si a scrisului istoric, reguli acceptate in toate istoriografile de tip

1 Abstractie facând, evident, reastigarea odatA cu restul societatii a unei anumite libertAti deexpresie in decembrie '89 si renuntarea la referirea explicitd i oficiald la marxism-leninism.

2 Termenul folosit, istoriografie de tip occidental", nu are conotatii politice sau de altA naturA,este o referire strict geografica la aria care a dat nastere istoriografiei stiintifice actuale.

Revista istoricA", torn XVII, 2006, nr. 1 4, p. 5-86.

stiintifica,

www.dacoromanica.ro

6 Perspective in istoriografie 2

occidental *i care fac diferenta intre lucrarile *tiintifice *i celelalte. Eleconditioneaza accesul in breasla istoricilor de meserie, in lumea academicd *i ininstitutiile ei (universitäti, institute, reviste etc.). Aceste reguli sunt, cu mici *iinerente exceptii, indispensabile istoriei ca *tiinta.

In plus, nu exista astazi nici o alternativa la acest sistem de reguli, pana *ipseudo-alternativa marxistd a clacat. Azi avem o singurd comunitate *tiintifica *ion ii respectam regulile, ori ceea ce producem nu va fi considerat *tiinta. Ideea de acrea noi un set propriu de reguli, o istoriografie originala", mi se pare atat deutopica, incat nu voi mai insista asupra futilitatii demersului'.

Nu am naivitatea sa cred ca in lumea occidentald totul este perfect, diferentaeste data insa de nivelul de eroare. $i in occident exista plagiate (una din cele maigrave formele de incalcare a acestor reguli), dar nu numai Ca acolo nu sunt ridicatela gradul de practica comuna *i larg tolerata, ci, odata descoperite, sunt sanctionate*i academic *i administrativ, pentru a nu mai vorbi de nivelul opiniei publice.

Ramanerea istoriografiei romane*ti in afara istoriografiei de tip occidental necondarnna nu numai la marginalitate fata de strainatate, ci *i la incapacitateadialogului cu alte *fiinte, mai rapide in recupera setul de reguli fundamentale,la izolarea de partea cea mai dinamica a societatii, a elitei culturale *i a *tiinteiromane*ti. Descalificarea istoriei ca *tiinta este un fenomen cu impiicatii profundenu numai asupra statutului social al meseriei, dar *i asupra suportului financiar decare se bucura, ca i asupra capacitatii de a atrage in continuare tineri

Pe scurt, istoriografia romaneasca trebuie sa devina o istoriografie de tipoccidental pentru a ramane

Se poate argumenta ca nu avem nevoie de aceasta occidentalizare, tot ceavem de fdcut este de a pasta traditia interbelica. Trecand peste faptul Ca destuledintre lucrarile care se auto-considera ca find de istorie nu se ridica la nivelul atinsatunci, trebuie remarcat ca a respecta traditia interbelica in esenta ei inseamndtocmai a fi in pas cu istoriografia occidentald.

Integrarea individualä, bazata pe merite personale, in istoriografiaoccidentald exemplul cel mai strdlucit este, fard indoialä, cel al profesoruluiLucian Boia), cu toate efectele benefice pe care le are pentru ceilalti, nu poateinlocui nevoia de a occidentaliza istoriografia romaneasca.

Principalele problemePrin prisma celor spuse mai sus, consider ca evenimentul cel mai important

al ultimilor 15 ani este unul care nu a avut loc: istoriografia romaneasca nu a

3 Este suficient sa amintim cã regulile actuale sunt rodul a citeva sute de ani de muncd aistoricilor de pe o jumdtate de continent.

4 Un fost student de-al meu, masterand in State le Unite, imi relata cazul unui coleg de grupd cares-a prezentat cu un referat copiat dupd cel al unui student ce absolvise cursul respectiv cu 2-3 ani inurma. 0 fapta care in universitatile noastre s-ar solda in cel mai drastic caz cu o notä sub cinci, acolos-a pus sub forma exmatriculdrii i optiunea pentru pedeapsa imediat inferioard a fost consideratd unact de mare clementä.

inteligenti.

viinf á.

a-si

(si

www.dacoromanica.ro


devenit o meserie functionald. Adica nu insusit acel set de reguli §i

comportamente care sä o Led sa se comporte ca o §tiinta (si, ca efect secundar, sasdevind compatibild §i acceptabila preferabil chiar similara cu istoriografiaoccidentald)).

Una dintre problemele cele mai grave este lipsa, la nivelul intregii meserii, aunui sistem valoric, in sensul cel mai larg al cuvantului. Lipsa acestuia impiedica oselectie §i o ierarhizare a valorilor (fie cd ne referim la indivizi, carti sau institutii),dar mai ales face imposibild trasarea granitei intre stiintä i altceva, §i decieliminarea incompetentei §i a imposturii.

Existä mai multe asemenea pseudo-sisteme6, uneori in opozitie directä §irelativ spectaculoasa7, dar nici unul dintre ele nu functioneazd deck in interiorulunui grup relativ restrans i chiar §i acolo cu o anurnita aproximatie si laxitate.Multi dintre cei care scriu lucrari cu subiect istoric, in fapt, au un sistem de valoripersonal, care coincide intr-o masura relativa cu al unora din jurul lor datorita unuimediu comun in care s-au format §i nu neaparat necesitatii de a pune aceleasi bazela fundamentul meseriei comune. La fel de gray este cd, cel mai adesea, acestesisteme de valori, fie ele individuale sau colective, sunt intuitive, rezultat alexperientei de viatä mai curand deck asimilarea con§tienta a unui sistem de norme§i relatii destinat sa gestioneze meseria. Rezultatul este atomizarea sociald ameseriei.

Nu este suficienta definirea unui set de reguli, ele trebuiesc insu§ite deistorici. Comportamental, majoritatea manifesta o flexibilitate extrema' in raport curegula, uneori echivalentä cu arbitrariul pe care regula in interpretarea doritaeste doar chematä sa 11 camufieze §i legitimeze. Ofice structurd institutionala, fie easanctionata de o lege sau rod al initiativei istoricilor, va ramane literd moarta catävreme istoricii nu sunt dispusi sa respecte regulile jocului.

In al doilea rand, se constata o lipsa de preocupare pentru definireainstrumentelor de bud ale comunicarii §tiintifice: termeni, concepte etc. Estesuficient cred sa amintesc cã nu reusim sa avem un consens asupra intinderiiepocilor istorice din mileniul recent incheiat8. Definirea unui termen altfel relativraspandit ca cel de ora§ sufera variatii foarte mafi de la un grup de istoricii la altul.Nu numai cd nu exista un singur set de criterii pentru a defini fenomenul urban,nici macar nu exista o preocupare pentru stabilirea lui, demersurile conceptuale(destul de rare, de altfel) find strict parohiale (crawl medieval extracarpatic, ora§ul

5 Pentru cei ce se tern de pierderea vreunei identitdti nationale prin occidentalizare, trebuiesubliniat cd istoriografia occidentald este de fapt, dincolo de nivelul regulilor fundamentale, unconglomerat de diverse scoli, structurat fie pe domenii, fie tocrnai pe natiuni.

6 Acestea sunt pseudo-sisteme nu raportat la valoarea lor, ci la lipsa de acceptare care le rapestecaracterul de sistem.

7 Vezi polemicile mai vechi in jurul demitizdrii istoriei" sau cele mai recente in jurul TratatuluiAcaderniei.

8 In functie de autor, evul mediu romdnesc se incheie undeva intre a doua jumdtate a secolului alXVI-lea si prima jumdtate a secolului al XIX-lea.

si-a

www.dacoromanica.ro


modern transilvänean etc). In contrast, istoriografia occidentald si-a propusdefinirea unui set de criterii care sa caracterizeze orasul in general, indiferent deepoca sau locatie geografica, facand posibil astfel dialogul prin intermediul unuilimbaj comun in arii mult mai largi deck cele in care se practica el in Romania.

Decalajul cu istoriografia occidentala este foarte puternic la acest capitol: invest, unul dintre primele lucruri pe care le invata studentii este cä trebuie sa-sidefineascei explicit termenii si conceptele, cd atunci and nu existä un consens inrandul istoricilor trebuie sa facd, in mod explicit, o optiune argumentatei.

Relatiile pe orizontala cu alte domenii (sociologie, economie, geografie,biologie, politologie etc.) tin rnai curand de bunavointa incapatanata a unor rariindivizi deck de un comportament general valabil in cadrul istoriografiei9.

Exemplar este cazul demografiei istorice, care a ajuns in anii '70-'80 sä dearezultate remarcabile, dar care a fost puternic afectata de disparitia unora dintremembrii marcanti ai domeniului, activitatea ei astazi find din pacate mult mairedusa cleat ar fi necesar. Mai gray, cu exceptia partiald a istoriografieimedievale, rezultatele demografiei istorice au ramas inchise in interioruldomeniului. Nu este un caz singular, majoritatea istoricilor care se ocupa dedomeniile considerate clasice", gen istoria politica etc., au probleme in a asimilarezultatele cercetdrilor din domenii de granita". De exemplu, exista doar un singurarticol despre rolul emigratiei de la sat la ora§ in miscarile extremiste din anii '30-'40 din Romania, desi acesti ora§eni de prima generatie" au fost baza principalade recrutare a extremismelor §i populismelor. Or, in istoriografia occidentala,demografia istorica este deja considerata o disciplina clasica", nicidecum unanotia!

Un domeniu relativ nou, ca de exemplu biologia istorica (vezi eforturileAcute in analizarea unor boli disparute si clasificarea lor in cadrul biologiei simedicinei actuale) in istoriografia romand este mai curând privit ca exotic.

0 träsatura generala a istoriografie romanesti, cu puternic impact negativ,este atomizarea cercetärii, lipsa lucrului de echipa, ce are drept consecinta pe de oparte o cantonare in propriul domeniu, pe de alta imposibilitatea abordariisubiectelor complexe, care nu pot fi rezolvate, ca volum si mai ales metodologie,de un singur cercetator. De asemenea lipsesc programele de cercetare, cele carepermit mai multor cercetatori, lucrand individual, sa contribuie la rezolvareaaceleiasi problemem.

9 Poate cu exceptia notabild a limbilor clasice si paleografiei, asimilate ca indispensabile deistoricii antichitatii si evului mediu.

I° Poate exemplul cel mai bun este eel al seriilor de preturi. Pretul unui produs sau serviciu, intr-o regiune sau oras, chiar si pe perioade relativ lungi de ordinul a cdteva secole, nu este in sine foarterelevant. Nenumaratele studii punctuate de acest gen, facute in special pe bunurile cele maiimportante (griu/paine, lemn, came, tesdturi, argint etc.) ca si pe valoarea muncii, au creat un cadrude comparatie care acoperd Europa din Portugalia in Po Ionia. Aceasta a permis rescrierea istorieieconomice a secolelor XIV-XVIII, dar si relevarea unor cauze noi pentru diverse fenomene sociale sipolitice.

www.dacoromanica.ro


Metodele de analiza au cunoscut o innoire foarte lenta in ultimii 15 ani, cuatat mai alarmantä cu cat nici deceniile precedente nu au excelat la acest capitol. Incel mai bun caz suntem azi la nivelul interbelic al Analelor": critica de textcateva discipline auxiliare gen demografie.

Modelele de analiza economica a istoriei'l sunt practic absente in campulistoriografiei romaneti, dei ele in occident au atins deja nivelul sintezelor12. Catidintre istoricii roman *tiu cà, avand la dispozitie registrele de na§teri, decese §icasatorii ale unei localitAti, aplicând metoda reconstructiei farniliei13, se poateobtine o mare cantitate de alte informatii: natalitatea, mortalitatea infantild,numarul de copii pe familie, distanta dintre na§teri, varsta medie a ultimei na§teri,rata recasatoriilor, speranta medie de viatä etc., dar, mai surprinzdtor, informatii caemigratia i imigratia din localitatea respectivä (*i chiar, cu o larga aproximatie,and a avut loc)? Or, metoda reconstructiei familiei cu greu poate fi considerata onoutate: ea a fost pusa la punct in anii '60-'70! $i exemplele pot continua pe multepagini.

Stiu cã pentru fiecare dintre aspectele de mai sus mi se pot aduce dreptcontraexemplu cazuri concrete de istorici romani care au incercat sa asimileze noimetode i tehnici de analiza istorica. Problema este ca acestea au rämas situatiiizolate, istoriografia romand ca ansamblu nu numai cd nu si-a insu§it aceste noiinstrumente in activitatea curenta, dar adesea ele nici macar nu sunt cunoscute.

Istoricul ci statulFactorul cheie in a intelege incapacitatea istoriografiei roman4i de a se

transforma, de a se reintegra in istoriografia occidentala, este raportul cu statul. Dela bun inceput trebuie indepartata imaginea simplistä i comodd a unui stat-agresor

a unei comunitati a istoricilor-victimd. Nu numai ca unii dintre istorici nu au fostvictime, dar chiar au folosit diverse institutii ale statului pentru a-si promova ideilesau chiar interesele. Mu It mai important insa, o pozitionare a relatiei statistoriografie intr-un raport dominatordominat risca sa oculteze problemaprincipala, §i anume cä dependenta unei §tiinte fatä de stat schimbä regulilecomportamentului tiintific cu cele administrativ-birocratice, pervertind meseria.

Nu este o mare noutate a afirma ca institutiile academice in care îidesfaward activitatea astazi istoricii sunt structurate birocratic. Stiinta, competenta

AdicA tratarea unui fenomen de istorie economica cu metodele de analizA aplicate economieicontemporane.

12 Cu rezultate uneori surprinzAtoare: de exemplu analiza economicA a principalelor puteriimplicate in al doilea rAzboi mondial a demonstrat cA de fapt puterile Axei in ciuda scopurilor lorau fost sensibil mai putin eficiente in a-si mobiliza economia pentru razboi deck SUA si mai alesMarea Britanie, si au consacrat procente mai largi din capacitatea economicA satisfacerii nevoilorpopulatisi.

13 In mod evident, cel putin pentru regiunile extracarpatice, ea nu poate fi aplicata pentrusecolele XVII-XVIII, pentru care a fost elaborata, din lipsd de surse. Dar secolul al XIX-lea este maigeneros la acest capitol, iar recensaminte credibile, care sd aducd macar o parte din aceastãinformatie, avem abia la sfarsitul secolului.

si

si

www.dacoromanica.ro


istoriografica este evaluatä birocratic (numar de publicatii si nu valoarea cercetarii,simptomatica find evitarea ludrii in considerare a recenziilor de orice fel, dar maiales a celor critice la adresa celui evaluat)! Nu trebuie sa ne amagim cu ideea cätimpul indreapta inevitabil lucrurile, ele se pot indrepta si in directie inversä, cum odemonstreazd recentele catalogari ale editurilor, revistelor, in stiintifice sau nu pecale administrativa, sau incercarea de a lega avansarea academicas de finantare, deciun domeniu controlat inca, spre deosebire de edituri, de administratie.

Poate chiar maingrav este nu atat presiunea pe care statul o exercia, ci cea pecare el o blocheaza. In societatile occidentale istoricii nu lucreaza intr-un mediucomplet senin, ei sunt supusi la presiuni competitive atat din partea colegilor cat, latin mod mai general, din partea altor domenii ale istoriei sau chiar din partea altorstiinte. Rezultatul acestor presiuni este in general unul pozitiv, stimulator, facandu-ipe istorici sa scrie mai mult si mai bine. Pe de alta parte, aceste presiuni nu suntrezultatul unor intelegeri constiente facute de istorici intre ei, ci consecinta moduluiin care o disciplind de cercetare stiintifica are tendinta sa se structureze. Interventiastatului in cdmpul cercetdrii modified regulile jocului, inlocuind aceste presiuni,repet, per ansamblu pozitive, cu unele de tip administrativ, in cel mai fericit cazneutre, dar in general contraproductive.

Vreau sa fiu bine inteles. Nu imi imaginez Ca istoriografia rornand poateintoarce, pur si simplu, spatele statului si nici nu cred cä ar fi bine. Problema nueste sa existam fara stat, ci sà reconstruim relatia cu el, si aceasta reconstructiepoate fi, pe termen lung, favorabila ambelor parti. Statul, adicd administratia,trebuie sa inteleaga cã, lasand comunitatea stiintifica sa-si stabileasca propriilereguli si norme ale cercetarii, acestea vor fi mult mai adaptate, mai performante"indraznim a spune, deck unele stabilite pe cale administrativa. Este adevarat calogica administratiei este adesea una politica, adica a puterii si controlului, nu aprofitului, si de aceea reorientarea administratiei spre un nou tip de relatie cu stiintaistorica nu se va realiza fara o presiune puternica, exercitata pe termen lung, dinpartea istoricilor.

Oricat de dezvoltata este o istoriografie, intotdeauna vor exista domenii mici,de care se ocupa un numar redus de specialisti, si care deci nu au cum sa aiba opiata suficienta, sd se sustind singure. Aceste domenii la fel ca in alte stiintetrebuiesc sustinute printre altele si de Cate stat.

In concluzie, istoriografia trebuie sa obtind in raportul cu statul nuindependenta, ci autonomie plus colaborare, autonornie in special in ceea cepriveste regulile cercetarii caci acestea nu pot fi stabilite pe caleadministrativa rard a fi falsificate i deci a-si pierde valabilitatea.

stiintifice,

www.dacoromanica.ro


INSTITUTII $1 CARIERE LA iNCEPUTUL SECOLULUI XXI

BOGDAN MURGESCU

Inca de la inceput, cineva si-ar putea pune intrebarea: de ce este important sddiscutdm despre institutii si carierei intr-o dezbatere despre perspectiveleistoriografiei române? Un rdspuns direct si cinstit ar fi: pentru cd ambele aspecte,mai ales al doilea, ne dor foarte direct pe cei mai multi dintre noi. Un raspuns maiacademic" va face apel la autoritate. Iar una dintre autoritatile care ne pot inspirain acest demers este sociologul francez Pierre Bourdieu2. Parafrazdndu-1 peBourdieu, am putea spune Cã in studiile despre istoriografie este frumos sa nereferim la lucrdri, concepte si teorii, dar cã nu ar trebui sä uitam cä lucrdrile siteoriile respective sunt produse de oameni in came si oase, sau, pentru a fi fidelilimbajului sociologic al lui Bourdieu, de agenti care opereazd intr-un spatiu socialstructural (ma voi feri acum sã intru in discutia spinoasä dacd putem vorbi de uncamp autonom al productiei cunoasterii istorice sau dacd istoricii sunt integratisuficient de mult intr-un camp mai larg al disciplinelor socio-umane; raspunsurilear diferi probabil destul de mult de la o tard la alta, si uneori chiar de la un centruacademic la altul).

Bourdieu insistä pe faptul cà agentii, adicd in cazul nostru istoricii, adoptd(constient sau nu, adicd determinati numai de anumite reguli care formeazd unhabitus) anumite strategii pentru valorifica in mod optim capitalul disponibil(intelectual, social, economic etc.) astfel Inc& sd-,si imbundtáteascd pozifia incdmpul social in care se pozitioneazd.

In definirea i punerea in practica a acestor strategii, istoricii trebuie sä tindcont de un anumit context institutional care defineste cdmpul restrâns alistoriografiei, ca i câmpurile mai larai ale vietii academice, ale invatamântuluisuperior sau ale societatii in ansamblul sau.

Cu alte cuvinte, functionarea institutiilor si gestiunea carierelor suntinextricabil legate una de alta. Ele sunt, intr-un fel, cloud fatete esentiale,complementare, ale câmpului profesional. Inclusiv ale câmpului istoriografic.

I Aceasta interventie sintetizeazd idei pe care le-am expus mai pe larg in: A fi istoric in anul2000, Bucuresti, 2000; The Rotnanian Historiography in the 1990's, in Romanian Journal of PoliticalScience", 3, 2003, no. 1, p. 30-59; Practical Dilemmas of Historians in Post-1989 Eastern Europe,conferinta Historical Studies: Disciplines and Discourses. An International Conference on theHistory and Thew); of Historical Studies, organizatd de Pasts, Inc. Center for Historical Studies,Central European University, 22 octombrie 2004.

2 Fara pretentia exhaustivitätii, opera lui Bourdieu fluid extrem de vasta, semnaldm dintretraducerile in limba romdnd: Pierre Bourdieu, Economia bunurilor simbolice, Bucuresti, 1986; idem,Regulile artei. Geneza i structura cimpului literar, Bucuresti, 1998; idem, Simful practic, Iasi, 2000;a se vedea i introducerea lui Randal Johnson la Pierre Bourdieu, The Field of Cultural Production.Essays on Art and Literature, Cambridge, 1993, p. 1-25.

*i

a-si

www.dacoromanica.ro


Ce se poate spune la modul general despre institutii si cariere in lumea de lainceputul secolului al XXI-lea?

Dinamismul social afecteazd si mediul academic. Asistam la o treptatä siincompletä dislocare a institutiilor si carierelor de tipul modernitatii asezate cuinstitutii, cariere si mecanisme post-moderne (temporare, flexibile, nesigure, dar siprofitabile). Aceastä tranzitie se reflectä actualmente in coexistenta tensionata aunor institute menite principial sa dureze etern cu institute structurate pe proiecte, aunor cariere stabile cu cariere bazate pe contracte temporare, a unor publicatiimonumentale (aspirand sa. fie definitive") cu altele care au scopul mai modest de afi rapoarte de etapa reflectand doar stadiul temporar al cunoasterii.

Totodatd, statul se retrage treptat din câmpul cultural si educational. Pentrustatul-natiune istoria nationald avea o miza ideologica si politica; acum acesteaspecte au mai putind insemnatate. Pe un plan mai larg, ponderea statului scade ineconomie, sau dacd vreti in gestiunea Produsului Intern Brut; aceasta evolutie setraduce printr-o dezangajare a guvernelor centrale din educatie si culturd. Petermen mediu aceasta inseamnd cd vor fi mai putini bani dati de statul centralpentru productia/activitatea istoriografica si ca istoricii vor trebui sä devindrelevanti pentru noile centre de putere economica (institutii locale, intreprinderi,grupuri profesionale etc.).

Globalizarea are si ea multiple implicatii si asupra câmpului istoriografiei,dar din motive legate de limitele de timp nu voi intra acum in discutarea acesteiproblematici.

Care este contextul institutional al istoriografiei in Romania anului 2005?Avem un numar mare de institutii universitare, 16 facultati de stat si cel

putin 5 facultati din invatamantul superior particular oferind programe si diplornein domeniul istoriei. Avem vreo 14 institute ale Academiei Române axate pe istoriesau in cadrul carora cercetarea istorica ocupa un loc central (§i la acest numartrebuie sa mai adaugam institutele de istoria artei, istorie si teorie literard, stiintepolitice si relatii internationale, care au si ele o component:a istorica irnportanta).Alte institute de cercetare functioneaza in afara retelei Academiei Române, fiesustinute de diverse alte institutii ale statului (de exemplu, Institutul pentru IstoriaHolocaustului, Centrul de Studii Transilvane, Institutul Diplomatic, InstitutulNational pentru Memoria Exilului Romfinesc), fie organizate ca ONG sau societaticomerciale (de exemplu, Institutul de Istorie Recenta sau Centrul de Studii Istorice,Economice si Sociale). In fine, dar nu in cele din urma, cercetarea istorica maicuprinde sistemul arhivelor (Arhivele Nationale, CNSAS, arhive institutionale, inspecial cele militare, ale MAE etc.) si o ampla retea de muzee (nationale, judetene,locale etc.).

In ceea ce priveste numärul de posturi disponibile pentru istoriciiprofesionisti, este greu de facut un inventar complet, mai ales cd in muzee si arhivesunt si foarte multe posturi pentru personal din afara specialitatii. 0 estimarerezonabild ar fi aceea de circa 5000 de posturi si peste 3000 de persoane fizice carelucreazd in aceste institutii avand atributii de producere a cunoasterii istorice.

www.dacoromanica.ro


Este mult? Este putin? Nu are sens sa judecdm acum. Trebuie insa sa retinemfaptul ca acest numar se bazeazä pe o cre§tere considerabild care a avut loc dupd1989, mai ales in invatamantul superior §i cel rnai putin la nivelul muzeelor §i alArhivelor Nationale. Pe de alta parte, dupd 1989 a crescut foarte mult nurnärullicentiatilor §i doctorilor in istorie. Inainte de 1989 aveam circa 100 de absolventipe an, iar acum peste 2000 anual. La nivel de doctorat, s-a trecut de la sub 100 detitluri de doctor in istorie pentru intregul deceniu de dinainte de Revolutia din 1989la peste 100 de noi doctori in istorie anual dupa 2000. Cum §i invdtamantulpreuniversitar (pana nu demult principalul debu§eu, cu peste 10000 de posturi) estesuprasaturat, am intrat intr-o faza de overcrowding" (supra-aglomerare), iarconcurenta in cariere va fi tot mai dura.

Cum reactioneazd institutiile la acest context?De regula, majoritatea institutiilor de tip modern (repet distinctia fata de cele

de tip strict post-modern) sunt putin prietenoase §i rareori incurajeazd performantaprofesionald. Multe dintre ele au evoluat intr-un sens neo-feudal (§i atunci multedepind de calitatea feudalului, dacd are simtul performantei academice sau nu, sau,mai rau, este el insu§i un impostor academic §i se teme de cei care ar avea valente).Competitia profesionald in general este descurajatd. Pretul este o slabd performantain atragerea de surse suplimentare de finantare, ceea ce inseamnd precaritatemateriald, §i atunci invidii suplimentare. S-ar putea discuta mult aici despre efectultoxic al grupelor de barfa ale celor care räman sa sustind institutia (pentru ca nu-iinvita nimeni in alte parti) §i barfesc pe cei care participa la proiecte §i lamanifestäri §tiintifice internationale.

Care sunt consecintele acestui cadru institutional pentru carierele academiceale istoricilor?

Pentru un tanär (sau varstnic) istoric, acest cadru institutional se traduce intr-omultitudine de dileme/alegeri strategice deseori complicate, pe care aici doar le voienunta, iar dv. yeti putea sigur completa lista:

sa mai raman in meserie sau sa ma apuc de altceva (politica, administratie,afaceri etc.)?

sä investesc intr-o specializare ingusta sau sd incerc sa-mi pästrez maimultd vreme un camp de competenta mai larg (chiar dacd nu neaparat suficient deaprofundat)?

sa-mi aleg temele de cercetare in functie de habitus-ul grupului profesionalsau in functie de solicitärile din afara campului istoriografic? (supply-driven choicesau demand-driven choice?)

unde §i cum public? mai mult in reviste, rnai mult in carti, mai multelectronic? §i in ce limbd? romand? engleza? la ce edituri sau in ce reviste?

a pleca la burse/studii in strainatate este o §ansa (profesionala, materialdetc.) sau o capcand pentru ca dupd aceea nu ma mai pot integra profesional acasa?§i atunci, mai are rost sä ma intorc, sau mai bine stau din bursa-n bursä pand candimi gasesc eventual ceva stabil? Aici trebuie avut in vedere §i riscul faptului ca uniiraman cu cariere post-moderne pand la sfar§it, ceea ce are §i avantaje de

www.dacoromanica.ro


productivitate, flexibilitate, uneori si venituri, dar in acelasi timp este extrem destresant.

este legitim sa deschidem noi piete? in termenii lui Bourdieu, sa trecem dela productia culturald restransä (productia pentru producatori) la productia culturaldpe scara larga (pentru categorii largi de consumatori)?

Se poate lesne observa cd alegerile nu sunt simple sau usoare.0 alta intrebare legitima pe care si-o pun multi dintre istorici este in ce

mäsura merita sa te angajezi in bunul mers al unei institutii sau nu. Experienta durda vietii arata cd mediul institutional actual favorizeazd optiunea minimei rezistente;academic, acest comportament ar putea II analizat prin conceptul economic freerider (ceea ce s-ar putea traduce prin calatorul pe blat"), dar vorbirea popularafoloseste si sintagme mai plastice ale adaptarii la sefl si institutii, cum ar fi aceeapupd-n bot si papa-I tot". Pe termen scurt un asemenea comportament poate fi maieficace, te scuteste de bataie de cap, si in anumite medii institutionale toxice poatefi chiar unica varianta pentru a fi lasat in pace. Totusi, pe termen mediu, chiarconteazd in ce fel de institutie ne ducem viata (climat, dar si ca oportunitati decariera); experienta multor istorici de inalt nivel din strainatate arata cd fortainstitutiei ajutd si cariera individuala.

Si atunci, cum ar trebui sa functioneze o institutie in care sa ne placd salucram si in care cariera noastra sa fie stimulata/incurajata? Nu este posibil säfacem acum un inventar complet de cerinte. Cateva principii mai generale pot insäsä fie enuntate:

In primul rand, institutiile respective ar trebui sa aibd o conducere suficientde puternicei §1 de flexibilei ca sa minimizeze conflictele interne inerentecolectivelor mici si sa asigure o recompensare a performantei profesionale.Persoanele aflate temporar in functii de conducere ar trebui, mai ales, s'd aibáviziunea §1 capacitatea de a extinde prafitura comund, ca O. ajungd tuturor; astapoate sa insemne un acces mai bun la finantare din partea statului roman, dar vainsemna intr-o masurd tot mai mare initiativa pentru atragerea de fonduri decercetare externe. Aceia care isi asumd conducerea unei institutii ar trebui sa seocupe in primul rand de strategie, reprezentare si mari proiecte, si nu de bucatariamaruntä" (exemplu: prezenta, condica etc.); aceasta din urma famine a fi rezolvatä(benign, dar eficient) de adjuncti sau de sefi la nivele cat mai apropiate de firulierbii. Modelul ca directorul e cineva molcom si putin reprezentativ, iar la relatiileexterne se vor angaja cei din linia a doua, a fost si este sub-performant sau deseorichiar falimentar.

Persoanele care isi asuma o functie de conducere vor trebui sa caute si sä&eased un anumit echilibru intre interesul general al institutiei # interesele depromovare individualei ale fieceiruia. Este o nevoie acutä de strategii de ghidare acarierelor, mai ales pentru tineri. Aici vreau sa Vã spun cd nu este nevoie sa inovamtotul, pentru cä in institutiile occidentale multi oameni si-au dat seama cd este

www.dacoromanica.ro


nevoie ca institutia sa se ingrijeasca de capitalul uman de care dispune si existädeja seturi de metode i modele pentru a sprijini pe angajati in cariera lor3.

Este o stacheta poate prea inalta? Un tel prea ambitios? Poate, dar cred eamerita sa aspirdm la ceva performant. Viata ne aratä cä existä in lume si chiar si inRomania institutii care functioneazd mai bine cleat cele in care lucram noi. Chiardacd sunt departe de a fi perfecte, ele sunt totusi mai prietenoase" pentru angajaticleat multe dintre institutiile din Bucuresti i oferd, de asemenea, un cadru maipropice pentru productia cunoasterii istorice de calitate. Si atunci, poate ca meritäsa ne rugam sau chiar sä facem ceva ca sa fim parte intr-un asemeneaexperiment institutional adecvat lumii secolului XXI4.

DE LA PRE-ISTORIA TEORIEI MODERNIZARIILA ISTORIA IDEOLOGIILOR PERIFERICE

VICTOR RIZESCU

in 1978, un articol remarcabil publicat in acelasi timp in cloud variante putindiferite oferea expresia cea mai penetranta chiar dacd niciodata devenitä cuadevarat faimoasa a unei teme majore de istorie intelectualal. Textele se ocupauin mod explicit de Romania interbelica, dar implicatiile lor erau mult mai largi.Autorul lor, sociologul american Daniel Chirot, ajunsese in acea epoca una dinvocile influente ale studiilor foarte la moda, altminteri referitoare la origineaistorica a decalajelor de dezvoltare si la caracteristicile procesului de modernizarein regiunile periferice. Prime le sale lucrari abordau din aceasta perspectiva zonefoarte disparate precum Africa sahariand2 sau Romania3, cu toata atentia cuvenita

3 Un bun exemplu este Edwin Simpson, Faculty renewal in higher education, Malabar, 1990.4 La data desfasurarii dezbaterii, autorul acestor rânduri isi depusese candidatura la postul de

director al Institutului de Istorie N. lorga" al Academiei Române; comisia de concurs prezidatA deacad. Alexandra Zub a preferat un alt candidat, argumentul principal find continuitatea", ceea ceeste simptomatic pentru locul aspiratiei spre innoire in lista de prior*i a factorilor de decizie dincAmpul istoriografiei romAne actuale.

I Daniel Chirot, Neoliberal and Social Democratic Theories of Development: the ZeletinVoinea Debate Concerning Romania's Prospects in the 1920's and Its Contemporary Importance, inKenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania, 1860-1940. A Debate on Development in aEuropean Nation, Berkeley, 1978; idem, A Romanian Prelude to Contemporary Debates aboutDevelopment, in Review", t. 2, 1978, nr. I.

Idem, Urban and Rural Economies in the Western Sudan: Birni N'Konni and Its Hinterland, inCahiers d'études africaines", t. 4, 1968.

3 Idem, Schimbarea socialei intr-o societate periferia [1976], Bucuresti, 2002; idem, SocialChange in Communist Romania, in Social Forces", t. 57, 1978, nr. 2; idem, The Corporatist Modeland Socialism. Notes on Romanian Development, in Theory and Society", t. 9, 1980.

www.dacoromanica.ro

16 Perspective in istoriografie

pentru uria$ele diferente dintre ele. Miza acestor cornparatii era, desigur, degajareaunor generalizari menite sã contribuie la dezvoltarea sociologiei istorice amodernizarii, pe care autorul le oferea in alte lucrari publicate in aceia$i ani4.Incursiunea lui Chirot in domeniul istoriei intelectuale rornane$ti se inscria intr-unefort de clarificare teoretica $i conceptuald a disciplinei pe care o servea: ea incercasä identifice antecedentele indepartate ale acelor development studies ceinvadaserk in anii 1960-1970, departamentele de Sociologie $i Stiinte Politice aleuniversitätilor americane. Concluziile sale, potrivit cdrora ganditorii sociali romaniai perioadei pre-comuniste anticipaserd marile teme de dezbatere i principalelealternative teoretice ale sociologiei occidentale postbelice a modernizarii, nuputeau fi deck magulitoare pentru istoricii romani ai culturii autohtone sau pentrupracticienii locali ai sociologiei.

0 asemenea interventie ar fi putut deschide o noud pistä de cercetare,generand, dacd nu o serioasä $coala de gandire, atunci macar o facild moddacademia In locul lor, articolul pe care 1-am mentionat, $i intreg volumul colectivcare gazduie$te cea mai extinsä dintre versiunile sale, nu a dat na$tere, in Romania,deck unei initiative individuale izolate, care a reu$it in scurtä vreme sa acceadd lacelebritate pentru a se scufunda apoi in oprobriu, compromitand totodatä ideea pecare era cladità. Sociologul Ilie Badescu a preluat tema centrald a articolului luiChirot pe care 1-a citat cu o memorabild zgarcenie dezvoltand-o intr-o manieradeopotriva sterild intelectual $i pernicioasä ideologic5. Intreprinderea lui Bädescu afost retinuta mai ales pentru exagerarile nationaliste pe care le contine, ca o piesascentrald a protocronismului" de la inceputul anilor '80 ai secolului trecut, cureverberatiile sale post-comuniste. 0 colega americana a lui Chirot a oferit cea maifericita caracterizare a acestei fatete a sa, intr-o carte devenita ea ins4i celebra6.Din pacate, nici chiar cartea in cauza, tradusa $i ea in romane$te cu un titlu care iiascunde adevarata miza cercetarea formelor de manifestare a ideologieinationaliste in cadrele sociale $i institutionale ale socialismului real"' , nusubliniazd aspectele cele mai daunatoare ale lucrarilor de aceastä facturd datorateautorului ce continua sä detind o pozitie influentä in lumea $tiintelor socialeromane$ti: prestidigitatia confuza $i lipsa onestitatii intelectuale, vinovate in bundmasurd pentru abandonarea, vreme indelungata, a unei directii de cercetarefecunde, precum $i pentru perplexitatea pe care o resimt cititorii, uneori chiar ceirelativ avizati, atunci cand se confruntä cu aceea$i problematica.

Problematica la care ma refer mai sus se intersecteazd in build mäsurd chiardacd, a$a cum voi argumenta, nu se suprapune cu cea a unei serii de lucrari pe

4 Idem, The Growth of the Market and Servile Labor Systems in Agriculture, in The Journal ofSocial History", t. 8, 1975; idem, Social Change in the Twentieth Centwy, New York, 1977.

5 Ilie Bddescu, Sincronism european ci culturd criticd romdneascd, Bucuresti, 1984.6 Katherine Verdeiy, Compromis ci rezistenta. Cultura romeind sub Ceaupscu, Bucuresti, 1994,

p. 140-151.7 Editia originald: idem, National Ideology under Socialism: Identity and Cultural Politics in

Ceaupascu 's Romania, Berkeley, 1991.

1 /

www.dacoromanica.ro


care le-am publicat in ultimii ani si pe care o urmdresc in continuare. Cu oingenuitate despre care nu pot deck sa sper ca va putea atrage macar niste reactiicritice, inteleg rostul conferintei cu titlul Perspective in istoriografie, organizata deInstitutul de Istorie Nicolae Iorga", ca pe o invitatie adresata participantilor de aplasa propriile interese si cercetki in relatie cu ceea ce considerd a fi implinirile sineajunsurile ariei istoriografice pe care o analizeaza. Consideratiile care urmeazäsunt facute in acest spirit.

Trebuie spus, mai intai, cd lucrarile lui Chirot si Bädescu nu epuizeazd nicipe departe bibliografia domeniului mentionat. Alti cativa autori, romani si straini,au contribuit la intelegerea istoriei intelectuale românesti in cadrele teorieimodernizkii sau, fara a urmdri in mod constient un asemenea demers, pot fi recititidin aceastä perspectivd. Poate cd primul ce trebuie amintit este cel care a ramas, peintreg parcursul perioadei comuniste, singurul supravietuitor notabil al chiar aceleitraditii de critica si analiza sociald ce formeazd obiectul investigatiei lui Chirot sicare, nu intamplator, a fost si una dintre inspiratiile intelectuale märturisite aleautorului american. Este vorba de sociologul Henri H. Stahl, a cdrui opera, cecombind cercetarea monografica de teren si reconstituirile istorice ample, s-adesfasurat din anii '30 pana dupa prabusirea comunismului8. Relevanta acesteiopere pentru subiectul pe care il tratez este, desigur, in primul rand indirectd:sociologia istorica a lui Stahl ne ajutd sä distingem mai bine, retrospectiv,contururile unor teme centrale ale gandirii sociale anterioare comunismului pe careel a continuat sä le depene in circumstantele adverse ale dictaturii ideologice.Totusi, Stahl a avut si unele incursiuni, sporadice dar foarte valoroase, pe terenulistoriei intelectuale. Cele mai importante sunt un articol menit sa il intregeasca pecel al lui Chirot in varianta publican.' in cea mai influentä revistä din domeniulstudiilor comparative despre modernizare9 si, respectiv, o carte neterminatd,publicata postum dupd manuscrisul elaborat in anii ,7010.

Mai direct relevant pentru domeniu, chiar dacd mai putin conectat deckStahl la dezbaterile internationale, a fost cel mai important istoric al curentelor deidei romanesti, ale carui cercetari au imbinat exemplar onestitatea intelectuald cuacribia documentara, coerenta argumentativã si expresivitatea literara: este vorbadesigur de Z. Ornea, autor citit nu intotdeauna corect datoritä pozitionarii saleneclare in raport cu diversele discipline stiintifice. Format ca sociolog, Ornea paresa fi nutrit proiectul unei istorii globale a ideologiilor, pe care insä nu a putut saunu a considerat intelept sä il afiseze explicit, find perceput de public, cel maiadesea, ca un istoric literar interesat de fundalul intelectual mai general al

8 Pentru a mentiona doar cateva titluri, Henri H. Stahl, Les anciennes communautes villageoisesroumaines, Bucarest, 1969; idem, Controverse de istorie socials(' romdneascez, Bucuresti, 1969; idem,Probleme confuze in istoria sociald a Rorneiniei, Bucuresti, 1992.

9 Idem, Theories de C. Dobrogeanu Gherea sur les lois de la penetration du capitalisme dansles par retardaires, in Review", t. 2, 1978, nr. 1.

° Idem, Gánditori .yi curente de istorie social?"' romeineascil, ed. Paul H. Stahl, Bucuresti, 2001;vezi si recenzia mea in Studia Politica. Romanian Political Science Review", t. 2, 2002, nr. 2.

www.dacoromanica.ro


literaturii. In orice caz, analiza gandirii sociale, in special a celei produse dindeceniul al saptelea al secolului al XIX-lea 'Yana in anii '40 ai secolului urmator,detine o pondere foarte mare in scrierile lui Ornea, ceea ce il face pe autor oreferinta obligatorie i un partener de dialog privilegiat pentru orice noud abordarein domeniu".

Curiozitatea lui Chirot in legatura cu anticiparile romanesti ale temelorintens dezbatute la vremea respectiva in universitatile americane nu a aparut pe unteren virgin. Problema poate fi intalnita, chiar daca fard a fi numita in mod clar caatare, deja in paginile unei foarte complexe carp din 195112. Aceasta lucrare, bazatape o disertatie doctorald sustinuta la Oxford in anul 1948, a format o piatra de hotarin dezvoltarea a cloud arii de studii, find una dintre primele care arunca o punte delegatura dintre ele: studiile est-europene" la acea vreme deja delimitate in lumeaanglo-americana prin lucrdrile unor R.W. Seton-Watson, C.A Macartney sau HughSeton-Watson si periodicul The Slavonic and East European Review" si studiilecomparative despre modernizare (development studies), aflate Inca intr-un stadiuincipient si la a caror constituire a contribuit major. Autorul, americanul Henry L.Roberts, membru al Comisiei Interaliate de Control in Romania in 1944-1945,combina. observatia directa i analiza istorica pentru a prezenta societateapredominant agrara pe care o examineaza si prin extensie intreaga ,jumatateagrara" a Europei ca exemplificatoare pentru fenomenele sociale generate deexpansiunea capitalismului in zonele periferice ale lumii. Delimitand in acest felsindromul inapoierii" ca pe o arie de studiu particulara, Roberts identified sievalueazd totodata felul in care marile familii politice si ideologice si principalelescoli de gandire sociald romaneasca au abordat problemele specifice alemodernizarii intarziate. Cititi prin grila problematicii pe care observatorul americano circumscrie si care va fi ulterior preluatd de teoria modernizarii, analistii socialiromani Ii dezvaluie calitatea de antecesori.

Un segment important al acestui tip de analiza sociala a fost, in Romania, celal dezbaterii din interiorul stangii marxiste ai carei principali interlocutori au fostsocialitii si populistii (poporanistii) asupra celei mai adecvate cai de evolutiecare socialism in circumstantele inapoierii. David Mitrany, un economist sisociolog englez originar din Romania, a fost un pionier in studierea acestei teme,iar cartea pe care el i-a consacrat-o in 1951 plaseaza cazul romanesc intr-un ampluorizont comparativ european'3. In fine, printre alte cateva contributii la subiect se

11 Pentru a mentiona doar cfiteva titluri, Z. Ornea, Teiránismul. Studiu sociologic, Bucuresti,1969; idem, Seimáneitorismul, Bucuresti, 1970; idem, Poporanismul, Bucuresti, 1972; idem, Junimea

junimismul, Bucuresti, 1975; idem, Gurentul cultural de la Contemporanul, Bucuresti, 1977; idem,Traditionalism fi modernitate in deceniul al treilea, Bucuresti, 1980; idem, Opera lui C.Dobrogeanu-Gherea, Bucuresti, 1983; idem, Anii treizeci. Extrema dreapt6 romeineascá, Bucuresti,1995.

12 Henry L. Roberts, Rumania. Political Problems of an Agrarian State, Hamden, Conn., 1969[1951?.

3 David Mitrany, Marx Against the Peasant. A Study in Social Dogmatism, New York, 1961[1951].

www.dacoromanica.ro


mai cuvine mentionatä cartea din 1996 a lui Joseph L. Love, care cerceteazä inmod comparativ gandirea sociald si economicd româneascd a perioadei pre-comunsite si cea a Braziliei din deceniile postbelice, pentru a urmäri carieraistoricd a ideilor destinate sä ofere un diagnostic pentru sindromul subdezvoltarii,precum §i descoperirea independenta, in contexte diferite dar inrudite, a unor teoriisimilare14.

Un lucru care iese in evidentä atunci când privim in ansamblul sau aceastdnu prea numeroasä bibliografie este acela cä textele lui Chirot si Bädescu pe carele-am folosit ca punct de pornire in explorarea ei ii ingusteazã de fapt problematica,prin accentul pe care il pun asupra unei singure chestiuni: aceea de a descoperiprecedentele românesti ale teoriei americane a modernizärii. Astfel forrnulatd decare primul autor, problema deschidea drum in mod firesc interpretärilornationaliste ale celui de-al doilea. Existd dou'd aspecte ce se cuvin subliniate sielaborate pentru a evita asemenea derapaje. Mai intai, plasat intr-un orizontcomparativ adecvat'5, cazul rornânesc nu apare cdtusi de putin ca singular, ci doarcaracteristic pentru nenumarate altele: practic in toate societatile periferice ce auresimtit provocarile modernizdrii de tip occidental au avut loc, in etape istoricediferite, aceleasi tip de dezbateri si au fost dezvoltate aceleasi terne. Cartea luiJoseph Love demonstreazd aceasta prin comparatia dintre o -Ora est-europeand siuna sud-americand16, iar literatura consacratä avatarurilor marxismului si dezbateriimarxism-populisrnului in diversele culturi ale Europei Räsdritene aratà cumcurente de idei cu circulatie internationala au fost adaptate in functie decircumstantele particulare ale inapoierii" si transforrnate in instrumenteintelectuale pentru analiza acesteia".

14 Joseph Love, Filurirea lumii a treia. Teorii ci teoreticieni ai subdezvoltarii in Romeinia ciBrazilia [1996], Bucure$ti, 2003.

15 De exemplu, Daniel Chirot, Ideology, Reality, and Competing Models of Development inEastern Europe between the Two World Wars, in East European Politics and Societies", t. 3, 1989,nr. 3; Roumen Daskalov, Ideas About, and Reactions to Modernization in the Balkans, in EastEuropean Quarterly", t. 31, 1997, nr. 2.

16 Vezi $l Joseph Love, Theorizing Underdevelopment: Latin America and Romania, 18601950, in Review", t. 11, 1988, nr. 4.

17 Pentru alte repere comparative ale acestui din urrnd subiect, la nivel general: Ghitä lonescu,Ernest Gellner (ed.), Populism. Its Meanings and National Characteristics, London, 1970; GavinKitching, Development and Underdevelopment in Historical Perspective. Populism, Nationalism andIndustrialization, ed. rev., London, 1989. Pentru cazul rusesc, Arthur P. Mendel, Dilemmas ofProgress in Tsarist Russia. Legal Marxism and Legal Populism, Cambridge, Mass., 1961; AndrzejWalicki, The Controversy over Capitalism: Studies in the Social Philosophy of the Russian Populists,Oxford, 1969. Pentru alte tari est-europene, Vivian Pinto, The Civic and Aesthetic Ideals of theBulgarian Narodnik Writers, in The Slavonic an East European Review", t. 32, 1954, nr. 79; DorrenWarriner, Urban Thinkers and Peasant Policy in Yugoslavia, 1918-1959, ibidem, t. 38, 1959;Anthony Palacek, The Rise and Fall of the Czech Agrarian Party, in East European Quarterly", t. 5,1971, nr. 2; K. J. Cottam, Boleslaw Limanovski, a Polish Theoretician of Agrarian Populism, in TheSlavonic and East European Review", t. 51, 1973, nr. 122; Peter Brock, Tolstoyism and theHungarian Peasant, ibidem, t. 58, 1980, nr. 3. Pentru cazul romhnesc, Michael Kitch, Constantin

www.dacoromanica.ro


In al doilea rand, anticipdrile" provin din nimic altceva deck dinconfruntarea elitelor intelectuale ale acestor societdti cu fenomene specifice, ineditein raport cu acea experienta istoricd din care s-au hrdnit marile scoli de gandiresociald si politica.' din Occident. Pand dupd al doilea rdzboi mondial, acestea dinurma si-au construit teoriile prin referire la structura si dinamica sociefatiloroccidentale. Atunci and aceleasi teorii au inceput sd fie folosite, in primele deceniipostbelice, ca un cadru de referintd pentru intelegerea sociefatilor latino-americane,asiatice si africane, practicienii disciplinei au realizat treptat valabilitatea lor

Ceea ce a urmat este descris de obicei ca o veritabild schimbare deparadigma": in anii '70, teoria clasicd a modernizarii", dezvoltatd in State le Unitepe urmele sociologiei lui Talcott Parsons si a marii traditii" europene a secoluluial XIX-lea si a inceputului de secol XX, a ldsat locul viziunii alternative promovatede teoria sistemului mondial". Prima dintre cele cloud scoli de gandire se baza peconceptia dupd care procesul de modernizare nu poate urma deck o singurdtraiectorie si, ca atare, atunci cand i se aldturd, societdtile intdrziate incep säparcurgd aceleasi stadii de evolutie pe care le-au experimentat, intr-o fazdanterioard, cele occidentale. Din aceeasi perspectivd, contactul lumii periferice cuOccidentul i economia mondiald dominatd de el apare ca inevitabil benefic,fenomenele negative ale rnodernizdrii fiind puse pe seama remanentelor lumiitraditionale si a impotrivirilor fatd de adoptarea civilizatiei occidentale. Cea de-adoua viziune teoreticd se bazeazd, in schimb, pe ideea dupd care tranzitia de lalumea traditionald la cea modernd poate urma mai multe trasee de dezvoltare: inloc sã repete traiectoria de evolutie a Occidentului sau a centrului" capitalist ,lumea perifericd se inscrie pe o linie evolutivd distorsionatd", caracterizatã defenomene fard referent occidental, dar datorate tocmai efectelor perverse aleoccidentalizdrii18. Tocmai descoperirea acestor fenomene inedite i-a dus inapoi, peanalitii modernizdrii, care istoria pre-comunistd a Europei de Est, vdzutd ca unlaborator" al subdezvoltdrii, i catre critica sociald locald a aceleiasi epoci, in alecdrei pagini au putut fi identificate rudimentele teoriilor recente.

Entuziasmul faid de noua paradigmd a dependenter si a sistemuluimondial" s-a domolit in anii '80 , and aceste noi perspective teoretice au fostsupuse unor critici sustinute si chiar unii dintre promotorii lor s-au depdrtat in bund

Stere and Rumanian Populism, ibidem, t. 53, 1975, nr. 131; idem, Constantin Dobrogeanu-Ghereaand Rumanian Marxism, ibidem, t. 55, 1977, nr. 1.

ig Reinhard Bendix, Tradition and Modernity Reconsidered, in Comparative Studies in Societyand History ", t. 9, 1967, nr. 3; John G. Taylor, From Modernization to Modes of Production: aCritique of the Sociologies of Development and Underdevelopment, London, 1979; Andrew C. Janos,Politics and Paradigms. Changing Theories of Change in Social Sciences, Stanford, 1986; DavidHarrison, The Sociology of Modernization and Development, London, 1988; Immanuel Wallerstein,Unthinking Social Science: the Limits of Nineteenth Century Paradigms, Cambridge, 1991; CharlesK. Wilber, Kenneth P. Jameson (ed.), The Political Economy of Development and Underdevelopment,ed. a V-a, New York, 1994; Thomas R. Shannon, An Introduction to the World-System Perspective,ed. a II-a, Boulder, Colo., 1996.

limitata.

www.dacoromanica.ro


rndsurd de ele19. Ultimul deceniu al secolului XX a adus, apoi, un declin maigeneral al mega-teoriilor". Astäzi, cu siguranta, interogatiile lui Chirot din 1978nu mai au acee* acuitate. Ceea ce ne poate interesa acum este nu sä identificam,in cultura rornaneasca sau est-europeand a epocii pre-comuniste, cateva anticipariale temelor dezvoltate in §tiintele sociale occidentale postbelice in legaturd cumodernizarea lumii a treia" notiune pusa ea insa§i sub semnul intrebarii2° , elsä construim, treptat, o istorie comparata a ideologiilor periferice". Intr-o epocadevenitã acut con§tienta de fenomenul globalizarii", ne intereseala, cu altecuvinte, sä intelegem dinamica istoried a ansamblului de reactii culturale fata deprovocarile occidentalizärii, studiate in relatia lor intima cu dezbaterea ideologica§i conflictele politice din societätile care, incepand cu Europa Räsariteand asecolului al XIX-lea, si-au formulat proiectele de dezvoltare prin raportare lareperul de neocolit al expansiunii civilizatiei occidentale21.

Un asemenea proiect se coreleazd cu alte cateva tendinte recente dinstudiile consacrate vietii intelectuale a Romaniei §i a regiunii din care face parte,precum §i din domeniul istoriei intelectuale in general. Mai intai, ultimii ani auadus o sensibilitate crescutd pentru problerna ponderii speciale pe care a detinut-oideea nationald in evolutia ideologiilor din aceasta parte a Europei §i pentrufenomenul continuei penduldri a spiritului public din acelea§i tari intre atitudinileopuse ale occidentalismului" entuziast §i, respectiv, autohtonismului"incrancenat22. Dezbaterile continue asupra specificului national" §i a imitatiei"culturale s-au intrepastruns, de-a lungul ultimelor cloud secole, cu cele referitoare lamodernizarea sociald §i economica. Examinate atent, cele cloud tipuri de dezbatereapar ca fatete diferite ale unei singure problematici: rezultd cä ele trebuie studiatein interdependenta lor intima ce a fost prea adesea neglijata.

In al doilea rand, iqirea din totalitarism, impreund cu eforturile de aidentifica fundamentele intelectuale ale unei democratii liberale, au fost insotite deconturarea unei perspective critice asupra evolutiei culturii politice23 §i a ideilorpolitice romane§ti24. Existd pericolul ca aceste cercetari sa isi departajeze subiectele§i sa Ii defineasca criteriile de evaluare prin referire aproape exclusivä larepertoriul clasic de teme al subiectului, a§a cum a fost el constituit, treptat, prin

19 Daniel Chirot, Thomas D. Hall, World System Theory, in Annual Review of Sociology", t. 8,1982; Daniel Chirot, The Rise of the West, in American Sociological Review", t. 50, 1985, nr. 2;idem, Social Change in the Modern Era, San Diego, 1986; Daniel Chirot (coord.), Originileinapoierii in Europa de Est [1989], Bucuresti, 2004.

20 B.R. Tomlinson, What Was the Third World?, in Journal of Contemporary History", t. 38,2003, nr. 2.

21 Victor Rizescu, Romania as oPeripheryp: Social Change and Intellectual Evolution, inBogdan Murgescu (ed.), Romania and Europe. Modernization as Temptation, Modernization asThreat, Bucharest, 2000.

22 Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie si utopie in cultura romána, Bucuresti, 1994; LucianBoia, Istorie ci mit in conviinta romaneasca, Bucuresti, 1997.

23 Daniel Barbu, Bizant contra Bizanf. Exploreiri in cultura politicá romcineasca, Bucuresti,2001.

24 Cristian Preda, Contributii la istoria intelectualei a politicii românegi, Bucuresti, 2003.

www.dacoromanica.ro


analiza istoriei intelectuale a Occidentului. Cu sigurantd, o asemenea abordarepoate conduce la concluzii gresite, pentru motivul simplu cd ea rateazd tocmaitemele care au stat in centrul dezbaterilor ideologice din societatile ne-occidentale,unde ierarhia prioritatilor a fost stabilitd tocmai in functie de presiunile specificeale modernizarii si ale adoptdrii culturii occidentale. Este evident cd o veritabildistorie a ideilor politice romanesti poate fi elaboratd doar in cadrele mai generaleale unei istorii a reactiilor intelectuale fatd de modernizare25.

In fine si in legdturd stransd cu ceea ce am spus anterior acelasi proiectal unei istorii a ideologiilor atentd la specificul dezbaterii intelectuale perifericevine in intamOnarea programului mai general al unei istorii intelectualecontextualiste"-6, capabild sd identifice, dincolo de temele clasice si textelecanonice, discursurile si limbajele" politice caracteristice fiecdrei societdti siepoci. Iar cele cateva teme identificate de Chirot ca marcand contributiaromaneascd la proto-istoria teoriei modernildrii reprezintd doar o parte aansamblului de idei, discursuri si ideologii generate de societatea romaneascd subimpactul modernizdrii.

Imi mai rdmane ca, intr-un mod pe care il doresc cat mai putin dezagreabil,sd incerc sa rezum ceea ce consider a fi castigurile obtinute pand acurn prin aceastdabordare. Care sunt noile perspective asupra evolutiei curentelor de idei inRomania pre-comunistd pe care le-am putut degaja din practicarea unei istoriicontextuale, atentd la felul in care s-au articulat dezbaterile referitoare la relatiadintre societatea romaneascd si modernitatea occidentald cu cele care au fostpurtate in legaurd cu virtutile sistemului politic local, precum si la maniera in careaceste dezbateri au determinat soarta principalelor ideologii politice in Romania?

Cultura romand pre-comunistd este descrisd de obicei prin opozitia dintretraditionalism" si modernism". Cel dintai este corelat cu optiuni politice caremerg de la conservatorismul pragmatic pand la fundamentalismul religiosortodoxist si, dincolo de el, la fascism. Cel de-al doilea este identificat de obicei cuconceptiile politice ale stangii marxiste sau tardniste si cu centrul" liberal. Inperimetrul astfel delimitat sunt plasate, in acest fel, nu numai varietatile deplincristalizate de traditionalism si modernism, ale epocii interbelice, ci si evantaiul decurente ideologice ale anilor anteriori primului rdzboi mondial: junimismul sisdmandtorismul, socialismul si poporanismul. Unele constructii ideologice sunt maigreu de localizat pe aceeasi axd: este cu sigurantä cazul corporatismului interbelic,considerat a avea afinitati politice" pentru polul dreptei fasciste, dar perceput inacelasi timp ca o versiune de modernism" social-economic.

0 examinare mai atentd ne dezväluie o altd topografie a spatiuluiintelectual al Romaniei, in perioada cuprinsd intre declansarea dezbaterii despre

25 Acesta este proiectul colectiei Gdndire politica romdneascd", pe care am initiat-o in 2005 laeditura Domino si din care sunt prevazute O. apart 14 volume pind la sfarsitul lui 2006.

26 Anthony Pagden (ed.), The Languages of Political Theory in Early-Modern Europe,Cambridge, 1987; Terence Ball, James Farr, Russell L. Hanson (ed.), Political Innovation andConceptual Change, Cambridge, 1989.

www.dacoromanica.ro


modernizare in termenii formelor fra. fond" anii '60 ai secolului al XIX-lea siinstaurarea comunismului. Curentele de idei antebelice isi releva, dincolo dediversitatea unor programe de dezvoltare alternative, apartenenta la o structurdideologica comund, definitä printr-o anumita imelegere sociologica" a lumiiromanesti sub impactul modernizarii. Ele formeaza, cu alte cuvinte, culturacritica", in interiorul careia aceleasi argumente referitoare la disfunctionalitatilemodernizarii intarziate si imitative pe care criticii sociali ai epocii le opun in modsistematic normei" occidentale se propaga peste granitele dintre gruparileideologice. Liantul care uneste diferitele segmente ideologice ale culturii criticeeste dat nu numai de atitudinea sceptica in privinta sanselor de succes alemodernizarii capitaliste, dar si de atitudinea critica fata de clasa politica si elitelesocial-economice romanesti si fatä de gruparea politica vazutd in mod unanim careprezentand nucleul tare al acestora, anume Partidul Liberal. Acestei elite politicesi sociale care dirijeazd procesul de modernizare ii sunt imputate anomaliile uneieconomii pseudo-capitaliste, protectioniste si interventioniste, ale unei societatineoiobage" si ale unei politici oligarhice".

Modernismul" nu este o voce in interiorul culturii critice" antebelice. Sealatura el vreodatä aceluiasi tip de critica sociald, in perioada interbelica?Raspunsul obisnuit este negativ si el deriva din iMelepciunea conventionald careasociaza atitudinea modernista increzatoare in sansele de succes ale modernizariicapitaliste exclusiv cu figurile lui Stefan Zeletin i Eugen Lovinescu si ale autorilorde mai mica insemnatate care i-au urmat. Cei doi construiesc impresionantereconstituiri istorico-sociologice ale modernizarii romanesti pentru a respingeintreaga culturd critica, atat pe versantul argumentelor traditionaliste ale acesteia,cat si pe cel al evaluarii strategiei de modernizare a elitei bratieniste". Ei reunesc oconceptie principial modernista" cu Lin set de argumente menite sä acreditezenormalitatea" si inevitabilitatea" acelor fenomene sociale pe care reprezentantiiculturii critice nu oboseau sa le denunte ca monstruoase" i anormale i sajustifice practicile elitei modernizatoare a oligarhiei" liberale atat retrospectiv, catsi pentru prezent si viitorul imediat. In acelasi timp, modernismul burghez" al luiLovinescu si Zeletin este considerat deopotriva o traducere fidelä a liberalismuluipolitic occidental si un continuator al liberalismului democratic pasoptist".

In spatele diverselor ideologii formate in continuitatea junimismului amidentificat o unitate subiacenta, sub forma sociologiei culturii critice". In spateleaparentei de monolit a discursului modernist putem identifica o diversitate extremde sernnificativa. Conceptiile pe care le asociem in mod obisnuit cu numele luiZeletin si Lovinescu nu epuizeaza acest tip de discurs, ci reprezintä doar o varietatein interiorul sau. 0 alta varietate este reprezentata de autori care au combinatpledoaria pentru modernizare burghezd cu o critica sustinuta a eliteimodernizatoare, dezvoltata in continuitatea culturii critice. Acest tip de discursoccidentalist ai cdrui cei mai importanti reprezentanti sunt aproape necunoscutiiH. Sanielevici si Stefan Antim dezvoltä sociologia formelor fard fond", pe careo asociaza insa cu un program de dezvoltare ce revendica nu o formula economica,

www.dacoromanica.ro


sociald *i politica traditionalista, socialista sau taranistä, ci tocmai pe cea a unuicapitalism autentic", curatat de distorsiunile pe care el le-a suferit in Romania. laro a treia varietate de modernism este reprezentatä de autori de felul lui D.Draghicescu ce au continuat, dupd 1900 i in epoca interbelica, discursul national§i politic al pa§optismului discurs care, la o examinare atentä, se dovedete diferitde cel al apologetilor Partidului Liberal. Dacd cel din urma este construit ca orespingere sistematica a tezelor culturii critice argumentand in favoarea adoptariimodelului occidental printr-o polemica impotriva celor care i-au pus la indoialdviabilitatea cel dintai dà glas unei forme de incredere spontand" in §anseleaceluia§i proiect, ignorand scepticismul modernizator" ce s-a exprimat, incepanddin anii '60 ai secolului al XIX-lea, in limbajul forrnelor fail fond".

Am afirmat ca doar o istorie atent construita a gandirii rornanqti despremodernizare poate oferi fundamentul necesar pentru o autentica istorie a gandiriipolitice. Disocierea pe care am facut-o intre mai multe tipuri de discurs modernistsau occidentalist oferd, poate, cea mai importantä ilustrare a acestei afirmatii. Cusiguranta, plasarea apologeticii pro-liberale" din Romania interbelica in categorialiberalismului generic a fost intotdeauna problematica, atat din cauza tipului deargumente pe care promotorii säi le folosesc, cat §i din cauza tipului de politica pecare ei o rationalizeaza. ideologic. Majoritatea istoricilor romani §i chiar o partedintre cei straini continua sa asimileze modernismul zeletinian §i lovinescian culiberalismul. Prin contrast, cea mai mare parte a bibliografiei relevante occidentale

o parte a celei rornanqti sesizeaza aici o incongruenta, avand insa tendinta de aextrage o concluzie negativa in legatura cu intreaga cariera istorica a liberalismuluiin Romania. Cred cd ambele perspective sunt gre*ite. Cele trei varietati demodernism pe care le-am identificat reprezintä tot atatea tipuri istorice deliberalism romanesc. lar o comparatie atentä dintre ele ne relevä faptul ca.

varietatea anti-oligarhica" de tipul SanieleviciAntim se apropie mult maimult decat cea canonica" de tipul LovinescuZeletin de standardeleliberalismului occidental. Tot astfel, varietatea pa§optistä" a lui Draghicescusatisface mult mai bine deck tipul de gandire pe care suntem obi§nuiti saconsideram ca un continuator al pawptismului standardele unei gandiri liberalededicate extinderii democratiei §i reformei sociale. Concluzia cea mai generalaaceea ca liberalismul poate fi gäsit in istoria Romaniei cu conditia sa fie cautataltundeva deck in tabdra Partidului Liberal §i a apdratorilor sai ideologicia§teapta in continuare o replica27.

27 Victor Rizescu, Un critic al Partidului Liberal: primul Stefan Zeletin, in Studia Politica.Romanian Political Science Review", t. 1, 2001, nr. 3; idem, Infelepciunea nebunului sau gdndireapolitica a lui Henric Sanielevici, ibidem, t. 2, 2002, nr. 3; idem, Subverting the Canon: OligarchicPolitics and Modernizing Optimism in Pre-communist Romania, in New Europe College Yearbook2002-2003"; idem, Stefan Antim ci cele doua feluri de liberalism romanesc, in $tefan Antim, Scrieripolitice, ed. Victor Rizescu, Bucuresti, 2005; idem, Protectionismul ci liberul schimb, dincolo degranitele economiei, in Eugen Demetrescu, Influenta qcoalei economice liberale in Romania in veaculal XIX-lea, ed. Victor Rizescu, Bucuresti, 2005.

si

ii

www.dacoromanica.ro


Care sunt rezultatele aceluiasi tip de investigatie istorica pentru o mai buildintelegere a stângii marxiste si a dreptei traditionaliste? In ce o priveste pe prima,ea apare ca o componentä esentiala a culturii critice", tributard in egald masurdculturii marxiste internationale i criticii sociale autohtone initiate in tabara drepteijunimiste. IntAlnirea dintre aceste cloud ansambluri ideologice a dus la ometamorfold a amândurora. Transpus in terrnenii unei meditatii despre formefond, marxismul a fost transformat intr-un instrument de analiza a inapoierii. Inacelasi timp, sociologia formelor fara fond a capatat mai multd consistenta sicomplexitate in cadrele teoretice ale marxismului. Inca si mai semnificative suntadaptarile aduse marxismului la nivelul programului politic, sub presiuneaprovocarilor si a urgentelor specifice unei societäti agrare periferice: in variantapopulismului reprezentatä in principal de Constantin Stere , el abandoneazã cutotul proiectul revolutiei socialiste pentru a-1 adopta pe cel al democratiei rurale";in varianta socialismului reprezentatä in acelasi fel de Constantin Dobrogeanu-Gherea, Lotar Radaceanu i Serban Voinea , el pune intre paranteze acela§iproiect pe termen neprecizat pentru a se lansa intr-o pledoarie in favoarea uneimodernizäri capitaliste veritabile, vazutd ca o preconditie a trecerii la socialism28.

Existä o imagine canonica a traditionalismului religios interbelic: el acombinat dezgustul pentru societatea burgheza si materialista", oroarea fata deperspectiva revolutiei socialiste i convingerea potrivit careia civilizatia occidentalda intrat in faza unui declin iremediabil cu speranta unei revitalizäri spirituale prinredescoperirea religiei cu un program politic bazat pe o conceptie etnicä desprenatiune. Dezvoltandu-se in continuarea sárndnatorismului de la inceputul secoluluiXX, care la rândul sau a revalorificat versiunea eminesciana a nationalismului,acelasi curent de idei s-a prevalat de ideea evolutiei sociale organice", ca opusämecanicismului" individualist si liberal. El condamnd revolutia pasoptistä ca pe ocezura ne-organica in istoria RomAniei, blamându-i pe autorii säi si pe urmasii lordin cadrul Partidului Liberal pentru caracterul irnitativ al lumii românesti.

Se pare cd aceastä imagine canonica trebuie sd fie intrucdtva modificatd:un autor ce pdrea a se inscrie in maniera cea mai conventionald" in acelasi canonse dovedeste foarte diferit de el, la o examinare atenta: ziaristul ortodoxist RaduDragnea, a cdrui apartenenta la grupul ideologic al revistei Gindirea" nu a fostniciodata contestata, oferd, in anii '20 ai secolului trecut, o interpretare istoricasociologica a modernizarii românesti ce se suprapune in bund masurd cu cele alelui Lovinescu si Zeletin. In mod straniu, fard a se considera un dizident in interiorulgruparii traditionaliste, Dragnea conjugã o pledoarie pentru liberalismul democratic

28 Idem, Marxism i oligarhie, sau sociologia inapoierii Inainte de comunism, in LotarRAdAceanu, Oligarhia romdnd; Serban Voinea, Marxism oligarhic, ed. Victor Rizescu, Bucuresti,2005; idem, Populismul qi celelalte marxisme romdnegi, in Constantin Stere, Scrieri poultice cifilosofice, ed. Victor Rizescu, Bucuresti, 2005.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

26 Perspective in istoriografie

pe care il vede inscris in spiritul crestinismului ortodox cu o evaluare pozitivã arolului istoric al burgheziei si cu viguroase interpretdri istorice marxiste29.

Un fir aduzitor prin intreg acest periplu de-a lungul spectrului ideological Romaniei pre-comuniste se dovedeste a fi teoria functionarismului" si aoligarhiei" birocratice. Initiatd in cadrele junimismului pentru a cdpdta formelecele mai elaborate in cele ale marxismului gherist", aceasta a fost probabil cea maiimportantd piesd din ansamblul de idei destinate, la vremea respectivd, sd traducdintr-un limbaj conceptualizat intuitia fundamentalä a mediilor intelectuale localedupd care lumea romaneascd suferea din cauza inversOrii stadiilor firesti" aleevolutiei sociale: suprastructura politicO modernä fusese adoptatd in absenta uneidiferentieri sociale ce stause, in Occident, la baza rnodernizdrii institutionale. 0consecintd a acestei inversiuni a etapelor a fost preluarea de stat a rolului de a initia

dirija dezvoltarea economicd, precum si ponderea foarte mare detinutd de stat inansamblul vietii sociale. In locul burgheziei antreprenoriale, foarte firavd ca numärsi influentd, procesul de modernizare a fost gestionat de o elitd birocraticO pe carecritica socialO a epocii o desemneazd sub numele de oligarhie" ce ajunge sdposede constiinta de grup i solidaritatea unei clase" sociale. Teoria oligarhiei"este respinsd de comunistul Lucretiu PAträscanu ca o inovatie ideologica a social-democratiei, menitd sa justifice politica de compromis a acesteia. Pe tot parcursulperioadei cornuniste, atat sociologia istoricd prin autori ca Henri H. Stahl , cat siistoria intelectuald prin vocea unor autori ca Z. Ornea continua sä subscrieopiniei lui Pdtrdscanu. Redescoperitr de studiile occidentale despre modernizareaest-europeane, aceeasi teorie poate fi retrospectiv identificatd, printr-un decupajarheologic, in masa textelor romanesti de criticd sociald ale perioadei cuprinse intreinceputurile junimismului si instaurarea comunismului31.

Una dintre directiile de analizd ale articolului lui Chirot din 1978 era aceeade a incerca sO evalueze comparativ veracitatea sociologicO a diferitelor conceptiiexprimate in Romania pre-comunistd. Reluand aceastd investigatie pe o scarO mailarga i folosind ca reper datele comparative oferite de ansamblul studiilor recentedespre modernizarea periferick ajungem la concluzii sensibil diferite de celeexprimate in majoritatea bibliografiei romanesti a subiectului. Aceasta din urmdvalideazd conceptiile sociologiei moderniste a lui Lovinescu si Zeletin, prinopozitie cu cea a culturii critice" pe care cei doi autori interbelici o resping. Dupatoate aparentele, un asemenea diagnostic trebuie substantial modificat, ceea ceatrage o nuantare considerabilO a opiniilor exprimate in mod curent in problema

29 Idem, Cum poate fi citit Kogálniceanu? Radu Dragnea $i gindirismul democratic, in RaduDragnea, Mihail Kogeilniceanu, ed. Victor Rizescu, Bucuresti, 2005.

30 Andrew C. Janos, East Central Europe in the Modern World: the Politics of the Borderlandsfrom Pre- to Post-communism, Stanford, 2000. Am comentat pe larg aceastA carte, impreuna cu celelaltelucrari ale autorului, in Studia Politica. Romanian Political Science Review", t. 1, 2001, nr. 2.

31 Victor Rizescu, Marxism 0 oligarhie; idem, Postfatil, in D. Chirot, Schimbarea sociald,sectiunea Oligarhia, intre elita latifundiard i cea birocraticd.

?-)

www.dacoromanica.ro


raportului dintre traditionalism si modernism in cultura romand32. La fel ca sicelelalte pe care le-am reluat, mult prea succint, in paginile precedente, o asemeneaafirmatie nu poate fi facuta fard a invoca, in modul cel mai staruitor, nevoia uneiserioase dezbateri stiintifice.

ISTORIOGRAFIA CONTEMPORANA SUB IMPACTULNOILOR SURSE PRIMARE

SILVIU B. MOLDOVAN

Problema accesului la arhivele istoriei recente este, la ora actuald, opreocupare pe plan international', dar si o tema ce starneste, periodic, dezbateri(uneori chiar furtunoase) in mediile din Romania. Aceste dezbateri reusesc, uneori,sa determine un ritm mai rapid de introducere in circuit a unor fonduri arhivistice.

In Romania, cercetarea istoriei recente, in special a istoriei regirnuluicomunist, se loveste 'Inca de anumite dificultati privind accesul la documente. Altedificultati apar datoritä subiectivitatii, uneori evidente, a surselor memorialistice.Subiectivitatea nu se refera doar la modul de prezentare a faptelor, ci si laselectarea acestora. Nu numai memoriile fostilor potentati comunisti ridicaprobleme de credibilitate a informatiei (asupra acestui aspect au insistat nurnerosiautori), ci si cele ale fostilor oponenti ai regimului instaurat in Romania dupdmartie 1945. De pilda, in opinia noastra, marturiile unor activisti" locali airezistentei anticomuniste prezinta mai multä credibilitate, atunci and se referd laabsenta unei coordondri a diferitelor grupari sau chiar a actiunilor spectaculoase,decat cele ale unor personalitati de mai mare notorietate, care au uneori tendinta dea nega, pe langa interpretarea data de Securitate activitatii lor, si propria activitatein sine2.

in ceea ce priveste arhivele, acestea sunt suspectate in primul rand in ceeace priveste integritatea lor. Situatia nu este insa singulara in Romania, ba am puteaspune, dimpotriva. De pildä, in Germania (tara care se bucurd de imaginea cea maibuild in privinta asigurarii accesului la documentele fostelor servicii informativecomuniste) arhivele create de serviciul de spionaj militar si de serviciul de

32 Idem, Un critic al Partidului Liberal; idem, Subverting the Canon; idem, Di lemamodernizeirii, in Idei in dialog", an 3, 2006, nr. 18.

I In acest sens, recentele dezbateri din cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei i

recomandArile formulate privind facilitarea introducerii in circuitul tiintific a fondurilor documentare.2 Nu ne pronuntam asupra motivatiei actuale a acestor negäri.

www.dacoromanica.ro


informatii externe ale R.D.G. au fost distruse, autoritätile beneficiind, in acest sens,de acordul organizatiilor civice est-germane3.

0 alta problernd care s-a ridicat in legaturd cu arhivele Securitatii (caci laele ne referirn acum) este aceea ca. asasinatele Securitatii sigur nu figureaza indosarele accesibile" (Emil Hurezeanu4).

Aprecierea de mai sus pare sä vizeze, in principiu, perioada de dupd 1964,insa aceeasi problema persista si in cazul unor detinuti politici decedati in inchisori.In societatea româneasca este de notorietate faptul cã unii dintre acestia au decedatca urmare a lipsei de asistenta medicala, autoritatile facându-se astfel vinovate deasasinat. Doua cazuri emblematice in acest sens sunt filozoful Mircea Vulcanescu(1904-1952) si fizicianul atomist George Manu (1903-1961).

Apararea clasica a reprezentantilor sistemului represiv, in sensul ca decesullui Vulcanescu ar fi fost unul accidental, este infirmatä la o lecturd atentA fie sinumai a documentelor pastrate din corespondenta Securitatii. Astfel, Inca inseptembrie 1947 este inregistrata la Siguranta o petitie a Margaretei Vulcanescu5,prin care solicita asistentä medicald si un tratament special sotului sau MirceaVulcanescu, in prezent detinut la penitenciarul Aiud". Siguranta a transmis petitiaDirectiei Generale a Penitenciarelor (D.G.P.), la 22 septembrie 1947. La rândulsau, Serviciul Evidentei din cadrul D.G.P. inainta Directiei Generale a SecuritatiiStatului (D.G.S.S.) o adrese in urma unui referat medical [de la PenitenciarulMaya] din care se constatä cd detinutul internat politic Vulcanescu Mircea Aurelsuferd de pleurezie stanga cu stare generala rea pentru care i se recomandainternare in Spitalul Vacaresti". In consecinta, se solicita avizul D.G.S.S. pentruinternarea lui Vulcanescu pentru tratament". Aceasta adresa este datata insa cu treiani si jumatate mai tarziu deck petitia Margaretei Vulcanescu (nr. 9.947 S din 25aprilie 1951). La capatul acestui lant al slabiciunilor morale si rigorii administrativese afla Regiunea Bucuresti a Securitatii, careia i se adresa D.G.S.S., la 9 mai 19517,cu solicitarea sa raportati relatii complete si avizul dv. cu privire la transferarea dela penitenciarul Jilava la spitalul penitenciarului Vacaresti" a lui Vulcanescu. Eibine, rdspunsul Regiunii Bucuresti catre D.G.S.S., emis la 26 mai 1951, 8 este cuadevarat stupefiant: [...] Sus-numitul in trecut nu a facut parte din nici un partidpolitic, iar dupd 23 august 1944, nu s-a incadrat in nici o organizatie democrata.

La A[rhiva] S[iguranted nu este cunoscut.

3 impovarati de movenirea Securitiltii 0 Stasi. Rdspunsuri germane, romdne 0 maghiare la oprovocare istoricti/ Die Erblast von Stasi und Securitate. Eine Debatte mit deutschen, rwndnischenund ungarischen Antworten, Bucuresti, 2002, p. 17.

4 Ibidem, p. 72.5 Cu nr. 29.243/1947 in Arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (in

continuare ACNSAS), fond Penal, dosar nr. 232, vol. 23, f. 2.6 Ibidem, f. 3.7 Cu nr. 323/G/63.188, ibidem, f. 4.8 Ibidem, f. 5.

www.dacoromanica.ro


intrucat din fisa personala a sus-numitului ce o posedd la D.G.P., reiese Caeste la dispozitia D.G.S.S. fard a se cunoaste motivul retinerii, nu putem avizatransferarea sa de la Penitenciarul Jilava la Spitalul Penitenciarului Vacdresti".

Acest document este de-a dreptul neverosimil. Atat prin sustinerea CaVulcdnescu ar fi fost retinut", si nu condamnat" (condamnarea acestuiapetrecandu-se in urrna unui veritabil proces-spectacol, in 1948), cat i prin cea cämotivul retinerii nu ar fi fost cunoscut (intr-o guvernare responsabild, ne-ampermite sã adaugam, motivele acesteia ar fi intr-adevar inexplicabile in ceea ce-1priveste pe Mircea Vulcanescu9). De asemenea, reiese cä identificarea motivelorpentru care un detinut se afla in detentie era o conditie prealabild a acorddriiajutorului medical, nicidecum un rnotiv intemeiat pentru punerea imediatä inlibertatea celor retinuti rard un motiv cunoscut (!).

In consecintä, la 15 iunie 1951, D.G.S.S. Secretariat comunica avizulnefavorabil transferului si internkii la Vdcdretil°. Ca atare, finalul era previzibil:la 8 noiembrie 1952 Penitenciarul Principal Aiud comunica Curtii Supreme, sectiapenalas, decesul lui Vulcdnescu, survenit la 29 octombrie 1952, neuitând sdmentioneze de asta-datä motivarea arestdrii sale, in 1945 (crimä de rdzboi")11. Deasemenea, la 31 octombrie 1952, cand se intocmea i inventarul de efecte fostproprietatea lui Vulcdnescu", se indica si decizia Curtii Supreme prin care acestafusese condamnat la 8 ani temnitd grea12. Motivul decesului declarat cu aceastäocazie era suferind de miocard, pleurezie dubla, T.B.C.".

Prin urmare, putem aprecia Ca, desi in dosare nu se regäsesc ordine expresede asasinare a unor detinuti politici, cazuri precum cel al lui Mircea Vulcdnescupoate fi considerat ca un asasinat programat.

In ceea ce-1 priveste pe George Manu, acesta a incetat din viata. inPenitenciarul Aiud, dupd o detentie de 13 ani13. La fel ca i circumstantele arestariilui din 1948, data exacta a decesului este oarecum controversatd i astazi. Dacdmonografia lui Gheorghe Jijie reline ca data a decesului 12 aprilie 196114, cel maibun dictionar de persoane al Miscdrii Legionare publicat dupd 1989 il situeazä maitarziu, in anul 196215. De asemenea, conform märturiei Elenei Antonescu (sora luiGeorge Manu), familia a considerat Ca decesul a survenit in 1962, deoarece atunci

9 Astfel, acuzatiile aduse in proces lui Vulcdnescu find evident neintemeiate. Vulcanescu fusesecondamnat prin Deciziunea criminald nr. 27 din 6 februarie 1948 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia aIX-a (ibidem, f. 44-45). In dosar existA si o dactilograma a celebrului Ultim cuviint al filozofului(ibidem, vol. 14, f. 41-107).

1° Ibidem, vol. 23, f. 7.11 Ibidem, f. 24.12 Ibidem, f. 25.13 Acesta a fost condamnat in cadrul asa-numitului lot Popp-Bujoiu" (Miscarea Nationald de

Rezistenta), prin sentinta nr. 1.834 din 2 noiembrie 1948 a Tribunalului Militar Bucuresti; ArhivaMinisterului Justitiei Directia Instantelor Militare (in continuare AMJ DIM), fond Penal, dosar nr.14.900, vol. 3, f. 147-202v.

" Gheorghe Jijie, George Maim, fl., [2002], p. 356.15 Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei romdneVi (1927

1941), Bucuresti, 1996, p. 112.

www.dacoromanica.ro


a primit de la Aiud un pachet cu efectele i ceasul" lui Manu16. In schimb,Certificatul de deces (seria D.R., nr. 354109)17 consemneazd decesul lui GheorgheManu la 2 aprilie 1961, in Aiud. Fara* a invoca alte circumstante ale mortii, incertificat se mentioneala, ca bazd a intocmirii lui, Actul de deces nr. 48 din 3aprilie 1961, inregistrat, de asemenea, la Aiud. Opindm cä actul oficial este cel maiexact, data decesului find a§adar 2 aprilie 196118.

Dacd data decesului nu poate provoca, in sine, dispute de naturd etickcauza lui este de naturd sa releve caracterul regimului instaurat la 6 martie 1945cu atat mai mult, activitatea reprezentantilor sdi in cadrul sistemului penitenciar.

Astfel, decesul lui George Manu este pus (in sursele memorialistice i intraditia orald cultivatd de fotii detinuti politici din Romania) in modul cel maidirect in legdturd cu gravele abuzuri comise de conducerea Penitenciarului dinAiud, in special de colonelul Gheorghe Crdciun, directorul inchisorii. Acesta ar ficonditionat acordarea tratamentului medicamentos de participarea lui Manu la ap-zisa reeducare politica a detinutilor politici, in special legionari19, conditie respinsdcategoric de acesta.

Existd i alte märturii care-1 incrimineaZd pe colonelul Cräciun in acela0sens. Unii dintre detinutii de la Aiud 11 aculd de §antajarea unor detinuti bolnavi2u,altii sustin Ca 1-ar fi ucis, prin aceeai metodd a conditiondrii medicatiei decolaborarea activd, pe scriitorul Constantin Gane21, i exemplele pot continua.

16 Interviu de Octavian Roske cu sotii Elena i Virgil Antonescu, in Radu Ciuceanu, Memorii, I.Intrarea in tunel, Bucurqti, 1991, p. 335.

17 Am obtinut o copie a acestui act oficial prin bunavointa familiei Manu i a d-lui avocat VictorAtanasie, care a efectuat diligentele necesare la primaria Aiud.

18 In studiul introductiv la Testis Dacicus (George Manu), In spatele Cortinei de fier, Bucure§ti,2004, am mentionat §i noi ca data a decesului ziva de 12 aprilie 1961 (p. 79). Am optat la acea orapentru versiunea d-lui Jijie atat din consideratie pentru indelungatul säu efort de documentare, cat *idatorita relatiilor mai vechi pe care le avea cu familia Manu i, totodata, prezentei sale inPenitenciarul Aiud. Am intrat in posesia documentului eliberat de Primkia Aiud dupa finalizareastudiului introductiv.

19 In 1937 George Manu devenise membru al Mi§carii Legionare, in 1943 find chiar conducAtorinterimar al MiKarii din interior. Acesta s-a distins insa printr-o atitudine moderata, find un adversaral factiunii violente din cadrul Legiunii. Adversar intransigent al comunismului, Manu s-a preocupat,dupd 1944, de o noud constructie politick ce ar fi urmat sd preia doar anumite elemente pozitive dinideile legionare.

29 Directorul inchisorii stia Ca fratele meu este avocat. Era informat cä este fiu de legionarmartirizat in anul 1939... De aceea a tinut neaparat sd-1 inurdareascd in lAturile «reeducarii», fdrd atine cont cd Incas era destul de bolnav. L-a santajat ca sd participe la «reeducare» in unul din cluburi"(Octavian Voinea, Masacrarea studentimii románe in inchisorile de la Pitesti, Gherla ci Aiud,Bucure§ti, 1996, p. 174). Nu reiese cu claritate dacã motivul pntajului au fost medicamentele, daraceasta varianta pare mult mai plauzibila deck apartenenta politica a tatälui, aceasta find oricumarhicunoscuta pentru toti cei detinuti la Aiud.

21 In zarcd mai era scriitorul Contantin Gane, autorul neintrecutelor Trecute viefi de doamne cidomnite. Era bdtran i bolnav. Ii bAgaserd in celuld un tanär student, sal mai intoarcd in patul din carenu mai putea cobori. Venea colonelul din când in cdnd, si zicea Gane:

Domnule colonel, as vrea niste medicamente, sd-mi usureze boala.Ddm, dacd scrii ceva pentru noi.

si,

www.dacoromanica.ro


Sursele sunt totusi contradictorii (de pada, Petre Pandrea, detinut la Aiud in aceeasiperioada, afirmä categoric cd Manu fusese internat, la un moment dat, in spitalulinchisorii, moartea lui sävarsindu-se in acest loc22), chiar dacd controversate2i. Esteadevärat cd nu reiese, din textul lui Pandrea, dacd internarea s-a facut la limp. Dinmemoriile lui Nistor Chioreanu (companion al lui Manu atat in cadrul procesuluiMiscarii Nationale de Rezistenta din 1948, cat si in celula de la Aiud) reiese cäManu nu a solicitat la timp asistenta medicald, insistentele in acest sens alecolegilor säi find tratate cu aroganta de gardieni, internarea in spital survenindastfel prea tarziu24. Probabil Ca aceasta este varianta cea mai apropiatä de realitate,care insa nu absolvd, evident, autoritätile de culpa neglijentei fatä de detinutiipolitici bolnavi. Este chiar foarte posibil ca episodul santajului facut de colonelulCräciun sa fie macar partial adevarat, insd intr-o data anterioard zilelorpremergatoare decesului (Gabriel Baldnescu, si el coleg de celuld cu atomistul,scrie ca Manu insusi Ii confirmase autenticitatea episodului22). In astfel de situatii(existä si alte cazuri similare), adevarul este dificil de reconstituit numai dupddocumentele care s-au pästrat in arhive.

Cercetatorii nu trebuie insa sa dispere din cauza acestor dificultati. inarhiva existä suficiente documente in mdsurd sä infirme pretentiile coloneluluiCräciun de a fi fost un director binefacator, chiar unul care a pregtit eliberareadetinutilor politici"26, prin facilitarea reeducarii" lor, necesard inaintea reintegräriiin societate. Unele documente dovedesc inclusiv rolul direct al lui GheorgheCraciun in indsprirea conditiilor de detentie de la Aiud, Inca dintr-o perioadd cândacesta ocupa alte functii in aparatul de Securitate.

In privinta tratamentului aplicat detinutilor de la Aiud, am putea lua, caexemplu, cazul lui Aurel Cahn. Legionar binecunoscut in zona Ardealului, acesta a

Nu scriu!Atunci nu dam nici noi medicamente.

Anume 11 tineau, Ca sA-I santajeze cu scrisul, desi ar fi trebuit sa fie eliberat impreuna cu ceilaltibatrani si bolnavi [in 1962, din Penitenciarul Aiud fusesera eliberati numerosi detinuti bolnavi n.S.B.-M]. Intr-o zi, studentul a anuntat la perete cd a murit domnul Gane" (Preot loan Bardas,Calvarul Aiudului. Din suferinfele unui preot ortodox, Bucuresti, 1999, p. 82). Parintele Bardasfusese arestat in 1948 pentru implicarea sa in miscarea de rezistenta.

22 Petre Pandrea, Reeducarea de la Aiud, Bucuresti, 2000, p. 259-261.23 Pandrea si-a redactat memoriile nu in libertate, ci in timpul detentiei, asigurandu-i-se aceasta

facilitate de conducerea penitenciarului. Evident, nu era vorba de un simplu gest de caritate, insa nuputem subscrie la interpretarea lui Gheorghe Andreica. Acesta sustine cA motivatia lui Pandrea inredactarea memoriilor ar fi fost o lingura de arpacas adaugata zilnic sau din cfind in and in gamela"(Gheorghe Andreica, Pentru o lingurd de arpacay. Meschineiride lui Petre Pandrea de la inchisoareaAiud, 1959-1964, f.I., 2005). Cumnatul lui Lucretiu Patrascanu nu ni se pare deloc meschin, ci doarun adversar politic al legionarismului, ale carui opinii puteau deveni utilizabile pentru regimulcomunist, in contextul reeducarii de la Aiud a fostilor legionari.

24 Nistor Chioreanu, Morminte vii, Iasi, 1992, p. 313-314.25 Gabriel Balanescu, Din impareifia mortii, Timisoara, 1994, p. 218.26 Eliberarea detinutilor politici fusese oricum hotarata la nivelul conducerii P.M.R., astfel incat,

fie si nereeducati", acestora Ii s-ar fi dat drumul oricum in 1964. In plus, promisiunile conducerii dela Aiud privind o reintegrare rapida i totala a celor reeducati" s-au dovedit iluzorii.

www.dacoromanica.ro


fost arestat §i condamnat in 1949 de Tribunalul Militar C1uj27 la 25 ani muncasilnica pentru uneltire contra ordinii sociale. Este gratiat in 1964, find eliberat dinpenitenciarul Aiud. In adeverinta-caracterizare, eliberata cu aceasta ocazie §isemnata de acela§i colonel Gheorghe Craciun, se spune doar atat: A fost pedepsitdisciplinar cu 48 zile izolare pentru [detinere de] obiecte interzise, incalcareaordinii interne, luare de legaturi, nerespectarea programului etc."28. Nu existä ocaracterizare propriu-zisa, comandantul unitatii 0622 considerand, probabil, cdvolumul pedepselor disciplinare §i, mai ales, motivatia lor spuneau totul despreprofilul moral §i politic al detinutului. Un ochi obiectiv realizeaza insa astdzi cat demeschine erau motivele pentru care detinutii politici din Aiud (§i nu numai) eraupedepsiti. La luarea de legaturi" (exprimare neclard, dar gravd, ca §i and ar fivorba de legaturi cu cine §fie ce agenturi din afara penitenciarului) se referd, de

raportul din 29 iulie 195929: In ziva de 29.07.1959 ora 6,30 detinutul Ca linN. Aurel cam. 55 condamnat la 25 ani pentru Legionar din sectia Zarca a spusurmätoarele: In ziva aratata mai sus detinutu respectiv a fost gasit de mine intimpce executam programul de tinete inpletind la o bucata de sfoara ceo confectionasedintr-o pereche de ceorapi de alui spunand el a§a. La intrebarea mea de restu deceorapi aspus cä nu mai are facandu-i control am mai gäsit acestea lea facut cuscopu de lea trasmite mai departe. Propun a fi pedepsit cu 5 zile izolare. /Semnat,plutonier indescifrabil/"30. Raportul are o adnotare (semnata §i ea indescifrabil,sigur insa nu de colonelul Craciun): Din lipsa de spatiu nu a executat pedeapsa".Intr-o evidenta a pedepselor disciplinare executate de Aurel Ca lin, pedeapsaneexecutata figureaza totu§i32. Din aceasta evidenta reiese ca la Aiud a executat 43zile de izolare, §i nu 48, cum se arata in adeverinta-caracterizare. Se pare cdnumaratoarea a fost facuta in graba, luandu-se in calcul §i una-doud dintrepedepsele anterioare (3 zile la Jilava §i alte 5 la Gherla). Cifra 48 nu poatereprezenta nici totalul pedepselor disciplinare din detentie, deoarece in dosar suntmentionate §i alte pedepse (de exemplu, 3 zile izolare cu regim sever in 1956,pentru vina de a fi vorbit pe geam cu alti detinuti din alte camere")33. Aceastapedeapsa, anterioard celor de la Gherla §i Jilava, a fost efectuatd, conformdocumentelor existente, tot la Aiud. Reiese deci ca detinutul a avut §i alte treceri

27 Prin sentinta nr. I 551/1949.28 Arhive Ministerului Justitiei Tribunalul Militar Teritorial Cluj (in continuare AM.1

TMTC), fond Penal, dosar nr. 504/Bihor, vol. 16, f. 4. Adeverinta-caracterizare este datatd 15 iulie1964.

29 Reproducem documentul cu ortografia originald.AMJ TMTC, fond Penal, dosar nr. 504/Bihor, vol. 16, f. 12.

31 Ni se pare exclus ca neexecutarea pedepsei sd fie urmarea unui gest umanitar al unui ofiter,camuflat in dosul unei justificdri tehnice (lipsa de spatiu). Mai degrabd, adnotarea ne sugereazd lipsade omenie cu care era condus penitenciarul Aiud, avind in vedere (si) numdrul mare de pedepse cuizolarea (cu rezultatul umplerii spatiului de pedeapsd).

32 Ibidem, f. 103v.33 Ibidem, f. 48.

39

Oda,

www.dacoromanica.ro


prin acest penitenciar. Lista pedepselor34 neffind completä, putem totusi presupunecä cifra 48 ar putea fi realä. Meritä mentionate, pentru o mai bund intelegere,pedepsele executate la Aiud, in perioada 1958-196335, precum si justificarea lor: 7zile izolare (a fost gassit cu cloud bucati carpa scrisä"), 3 zile izolare (a batutalfabetul morse in perete"), 10 zile izolare (a stat culcat in pat dupd masa depranz"), 5 zile izolare (a fost prins impletind la o bucatä de sfoard"), 3 zile izolare(a fost gäsit cantand in camera"), 3 zile izolare (a fost gasit dormind in timpulzilei"), 5 zile izolare (nerespectarea programului") si 7 zile izolare cu regim sever(nerespectarea regulamentului").

Una dintre pedepse (cea al carei raport 1-am citat integral mai sus) a fostocazionatd, asadar, de utilizarea metodei Manu" (numitä de gardieni impletireaunei bucati de sfoard") de comunicare cu alti detinuti. Nu putem deocamdataevalua Cate pedepse s-au dictat la Aiud pentru acest motiv, insä ne putem da seamade rolul important jucat de George Manu in universul concentrationar. Desi n-areusit sa rastoarne regimul comunist, lipsit de posibilitatea de a invinge sistemulsau represiv, fizicianul si-a pastrat constant valoarea de exemplu si a jucat, prinrelatiile cu detinutii si cu care i-a dotat, un important rol consolator.

Faptul ca, si in anii '90, un George Manu, de pilda, a fost cunoscut maimult din marturiile unor colegi de formatie stiintifica sau de detentie (in cadrulcdrora se insista mult pe refuzul sau interbelic de a se stabili in Franta, unde i seasigura o carierd fulminantä) se datoreaza accesului indelung amanat la surseledocumentare. In ceea ce priveste Miscarea Legionara., cel putin, accesul ladocumente a fost restrictionat macar 'And in 1989. Francisco Veiga, autorul uneiteze de doctorat pe aceastä temd, sustinutd la Universitatea din Barcelona in 1987,dupd opt ani de cercetdri recunostea franc limitele inerente ale demersului sau:Baza ei documentard este implicit limitatd, caci in aceastä perioadã arhiveleromanesti nu au fost accesibile cercetatorilor occidentali, iar tema Legiunii, Garziide Fier era absolut tabu. Totusi a fost utilizata o bibliografie voluminoasà, s-aapelat la acele surse documentare accesibile in Occident si s-a recurs la anumitemärturii verbale"36. Armin Heinen, de asemenea autorul unei teze de doctorat peaceeasi temd (si tot in anii '80), remarca si el ca: In timp ce pentru EuropaCentrala, de Sud si de Vest ne stau deja la dispozitie sau sunt pe cale de a fidefinitivate primele lucrari de baza, fascismele din Europa de Sud-Est constituieinca o lacuna in cercetarea fascismului. Motive le se gäsesc mai putin in barierelede limbaj, cat in politica restrictivä privind arhivele din pile «socialismului real»aflate astäzi in blocul estic"37.

34 Ibidem, f. 103v.35 Pentru anul 1964 nu este mentionata nici o pedeapsa disciplinard.36 Francisco Veiga, Istoria Garzii de Fier, 1919-1941. Mistica ultranationalismului, Bucure§ti,

1993, ?. 9.3 Armin Heinen, Legiunea Arhanghelul Mihail", migare socialá ci organizatie politica. 0

contributie la problema fascismului international, ed. a II-a, Bucurqti, 2006, p. 15. Pentruinterpretarea, extrem de comprehensivd, pe care autorul o da termenului de fascism", ibidem, p. 13.

abilitOtile

www.dacoromanica.ro


insd nu numai autorii strdini au resimtit cu acuitate lipsa accesului direct laarhive. Grigore Traian Pop, de pildd, autorul unei incercari de istorie obiectivd aGarzii de Fier in mai multe volume38, reprosa accesul restrictionat si preferential lao bund parte a informatiei despre fenomenul legionar (aflatd in arhive secrete, cuacces riguros supravegheat39), chiar i numai interesul pentru continutul acestordocumente putând fi considerat suspect's°. Reprosul dateaza din deceniul trecut,insd vizeazd realitdtile perioadei comuniste41, sesizand impactul de duratd pe careocultarea surselor primare 1-a avut asupra credibilitatii istoriografiei problemei.

Chestiunea devenea si mai complicatd atunci când problematica legionardse intersecta cu cea a serviciilor secrete (cum este si cazul temei pe care amabordat-o noi). Din acest punct de vedere, dificultdtile apar, de reguld, in toatetarile implicate42. Pe de and parte, pdstrarea unor fonduri documentare create de

38 Grigore Traian Pop, Garda, Cdpitanul i arhanghelul din cer. 0 istorie obiectivá a migariilegionare, vol. I-1II, Bucuresti, 1995-1997.

39 Uneori, dosarele cercetate de istorici inainte de 1989 si aflate in custodia SecuritAtii erau citateconspirativ", cu indicative ale Arhivelor Statului (de pada, in cdrtile lui Horia Brestoiu dedicateactivitatilor de spionaj din Romania anilor 1939-1944).

40 Grigore Traian Pop, op. cit., vol. I, p. 23.4' Dificultati legate de accesul la arhive au existat si in afara perimetrului reprezentat de lagrtrul

comunist". De regulk dificultdtile din Occident au fost temporare si neimputabile, obiectiv,autoritAtilor locale, precum in cazul Germaniei de Vest: In deceniul imediat postbelic conditiilepentru cercetarea istoriei contemporane nu erau prea prielnice in fosta Republica FederalA Germania.Intreaga cantitate de documente din arhivele centale germane fusese ori distrusa in conditiilerazboiului, ori declarata. de Natiunile Unite invingatoare prada de razboi, i ca atare confiscatAtransportata in S.U.A., Anglia, U.R.S.S. Prin urmare, pentru o vreme, studierea istoriei contemporanegermane era aproape o imposibilitate" (Stelian Neagoe, Andreas Hillgruber, in Andreas Hillgruber,Hitler, Regele Carol ci Marealul Antonescu. Relafiile germano-romcine (1938-1944), Bucuresti,1994, p. 7). Interesant este cd o situatie asemanAtoare a aparut si dupa reunificarea Germaniei (in1990), parti din arhiva creata de celebra Stasi fiind tansportate in U.R.S.S. si S.U.A.

42 In acest sens, Gh. Buzatu, Reizboiul mondial al spionilor (1939-1989), Iasi, 1991, p. 151: Nuincape nici un fel de indoiald insd cA, pentru «descifrarea» istoriei serviciilor secrete, studiereaarhivelor, oferind cel mai serios temei, reprezintA un obiectiv pe cat de ravnit pe atat de anevoios.Astfel suntem de parere ca orice caz mai delicat din istoria spionajului cu greu poate fi socotit«incheiat» doar in baza depozitki «actorilon) implicati, ceea ce ne trimite oricum la investigareaarhivelor, operatie care, desi este «ultima solutieD, nu este lesne de realizat, avand in vederecaracterul special al documentelor depozitate. Am admis si admitem cd fiece guvern emanii i poseddo serie de documente in privinta carora tacerea se impune pe un mare numar de ani si de decenii, iar,in cazul birourilor de spionaj asemenea documente intra, in cvasi-totalitatea lor, in categoria celorultra-secrete, fapt ce determind ca «risculD punerii lor la dispozitia istoricilor sA fie cu atat mai mic,ca sa nu mai vorbim de situatiile cele mai nefericite distrugerea pur i simplu a unor arhive intregireflectand activitatea organismelor de informatii i contrainformatii. Vrem sa spunem cA, dadi ingeneral pentru istoria contemporand arhivele ii dezvdluie treptat secretele, pentru serviciile despionaj situatia este si mai dificila. Cate, ne intrebam, dintre marile arhive ale lumii, publice oriparticulare, nu ofera istoricului in cautare de noutati acest categoric si lacunar raspuns: interzis?Restrictiile sunt atat de numeroase si de diversificate incat cu adevArat gandim cA sansa a zfimbit celorcare au ajuns sA pdtruncla tainele documentelor din categoria top secret !". Autorul arata. totusi cA, inanii '80, a reusit sA patrundA" in tainele arhivelor serviciilor secrete occidentale americane,britanice si germane (ibidem).

si

-

www.dacoromanica.ro


serviciile secrete, chiar dupd pierderea oricarui interes operativ pe care acestea 1-auavut, in arhive care nu erau destinate accesului cercetätorilor a reprezentat ogreutate in plus. De exemplu, cititorii atenti ai zilelor noastre pot descoperi, inremarcabilele carti optzeciste" ale lui Horia Brestoiu, trimiteri la arhiva fosteiSecuritati, camuflate" in cote ale Arhivelor Statului".

Din fericire, se poate spune cd in prezent asistam la un al doilea val" aldeschiderii istoriografice fata de istoria Miscarii Legionare. Dacd la sfarsitul anilor'80 si inceputul deceniului zece al secolului trecut publicului interesat i s-au pus ladispozitie numeroase surse istoriografice noi43, in ultima decadd asistam la aparitiaunui numar mare de surse documentare inedite. In prezent, deschiderea majord inceea ce priveste arhivele romanesti creeala premise pentru cercetari maiamdnuntite, chiar in privinta unor subiecte intens abordate si pand acum (spionajulcelui de-al doilea razboi mondial, Conferinta de pace de la Paris, istoria MiscariiLegionare sau cea a miscarii de rezistenta antisovietice). Chiar dacd investigatiilearhivistice actuale nu sunt foarte avansate, o concluzie finald a acestora este, inmod cert, ca arhivele !Ana de curand mai mult sau mai putin inchise cercetäriiascund Inca multe necunoscute si este nevoie ca un numar considerabil decercetatori, romani si straini, sa efectueze un travaliu indelungat in arhiveleSecuritatii si ale Justitiei comuniste. Abia dupd finalizarea (relativa, desigur) aacestui efort se va putea ajunge la o viziune cu adevarat completä a perioadeicuprinse intre anii 1944 si 1989, depasindu-se faza de colportare atat a legendeloraurite", cat si a legendelor intunecate" referitoare la Romania comunistä.

Istoriografia trebuie sa fie o disciplind indiferentistä la notiuni precumoportunlinoportun sau delicatlfacd. Reconstruirea trecutului are si o utilitateextrastiintifica, datoritä asa-numitului rol formativ al istoriei, respectiv capacitateaindeobste recunoscuta de a invata din istorie" (cu scopul de a nu repeta aceleasigreseli). Din pacate, ne marturisim (fka placere) opinia personald cd, in ciudatuturor iluziilor contrare, oamenii nu invata din trecut, find predispusi sä repetemereu aceleasi greseli. In contextul celor discutate mai sus, aceastä predispozitieeste vizibila si prin apologiile, destul de raspandite astazi in Romania, referitoare laceea ce se denumeste, cu un termen regretabil (dacd nu chiar reprobabil), metodeneconventionale" de anchete.

Ca o curiozitate, mentionam cã ulterior reabilitärii lui Lucretiu Paträscanu(in 1968, la initiativa lui Nicolae Ceausescu) si inlaturarii fostului ministru deInterne Alexandra Draghici din toate functiile detinute, anchetele interne par a ficontinuat, intr-o forma oarecare. Dovada, faptul cd au inceput sä fie identificatedocumente referitoare la activitatea in cadrul Securitatii si a altor ofiteri superiori,

43 1in prefata la editia romdneascä a artii sale, Francisco Veiga afirmA cA in 1989 (la aparitiaeditiei spaniole) abia dacd se intrezdrea speranta cd publicul romanesc va citi vreodatd, in propria-itail i limbd, aceastA carte" (Francisco Veiga, op. cit., p. 9).

" Eufemism ce desemneazd practicarea torturii.

www.dacoromanica.ro


unii dintre ei implicati, chiar, in anchetarea abuzurilor"45 comise in cazulPätr4canu, precum generalul Tdnase Evghenie46. $i acestea se remarcd insä prinminimalizarea represiunii politice operate de Securitate, astfel incdt servesc maimult ca izvoare necesare reconstituirii atmosferei politice de la sfaritul anilor '60,decat ca argumente in favoarea ideii cd oamenii invata din istorie.

POLITICA, MEMORIE, ISTORIE: ISTORIOGRAFIACOMUNISMULUI ROMANESC DUPA 1989

ALINA TUDOR PAVELESCU

Caderea" comunismului din politica in istorie a pus in fata istoricilorromani (sau ar fi trebuit sa pund) o dubla problernd de pozitionare: e vorba, pe de oparte, de pozitionarea, in noul context creat de caderea regimurilor comuniste, fatade obiectul lor de studiu, in sensul integrarii comunismului in reflectiile specificeprofesiunii de istoric, a investirii experientei comuniste cu un sens istoric; pe dealtä parte, istoricul mai mult sau mai putin specialist in ap-numita istoriecontemporand" s-a aflat in fata necesitatii de ali reconsidera propria pozitie incampul sau profesional i, in sens lung, de a reconsidera pozitia disciplinei istorie intabloul general al tiintelor sociale. In contextul complex i delicat al acestei dublenevoi de repozitionare, resuscitarea reprezentarilor romantic-edulcorante, de tipulmodestului slujitor al Muzei Clio", harnic i anonim, convins ca istoria este, nicimai mult, nici mai putin, deck magistra vitae, s-a dovedit foarte repede, pe cat denaiva §i desuetà, pe atat de putin conformä noilor realitäti. Ne-am permite doar saremarcam desigur, cu o nota de autoironie necesard ca ultimii intarziati inaceasta reprezentare, atat de demonetizata in era globalizarii, dar mai ales in urmaimperativei anexari a istoriei de Cate ideologie, inregistrata in perioada comunistä,sunt istoricii ini.

Aceasta lipsd de apetit pentru autoreflectie prea putin surmontatä odatäcu aparitia unei noi generatii de istoricil are, pand astazi, un corolar cu efecte wridentificabile in structurarea internd a comunitätii istoricilor din Romania, ca i in

45 Eufemism tipic perioadei, referitor la crime, anchete violente si arestäri ilegale. Anchetasecreta care a precedat reabilitarea lui ParAscanu s-a desMsurat in 1966 1967.

46 Nota cu memorii de la gen. It. Evghenie Minase, in ACNSAS, fond Documentar, dosar 107, f.2-85.

' 0 notabild exceptie este aceea a profesorului Alexandru Zub si a grupului de tineri istoriciieseni, discipoli ai acestuia, grupati in cadrul Institutului A.D. Xenopol". Mentionàm aici, pentruacuratelea analizei, studiul lui Adrian Cioflanca, Politics of Oblivion in Postcommunist Romania, inRomanian Journal of Political Studies", t. 2, 2002, nr. 2, p. 85-93.

www.dacoromanica.ro


dezbaterile publice referitoare la comunism. El se traduce prin lipsa a clouddistinctii esentiale pentru ca o comunitate profesionala sa Ii poatä stabili propriilerepere valorice i pozitia specified in ansamblul societatii romanqti contemporane:distinctia memorie/istorie i distinctia istorie publica/istorie academica.

Societätile postcomuniste traiesc dupd 1989 sub semnul a ceea ce TsvetanTodorov denumea tirania memorier2. Impregnate de frustrarile dezbaterilorpublice indelung ocultate, de distorsiunile istoriei oficiale" a perioadei comuniste

a carei cea mai potrivita definitie ar fi probabil aceea de modelare voluntaristä amemoriei colective, in directiile §i cu semnificatiile impuse de PartidulStataceste societati au, in mod cert, un raport special cu propriul trecut. Principalacaracteristica a acestui raport este implicatia lui in primul rand afectiva §i doarsubsidiar sau chiar marginal rationala. Pentru a ne margini la un singur exemplu,dezbaterea Shoah versus Gulag, privitä in mediile intelectuale occidentale ca unpassage oblige al intelectualilor vest-europeni catre redefinirea pozitiei proprii fatade trecutul recent, a capätat in Europa de Est conotatia preponderentd, nu atat aunei dezbateri, cat a reafirmärii unor certitudini colective cu forme diferite, de lao arä la alta, dar unitare in continutul lor ultim cu privire la culpa impersonald"reprezentata de comunism, la expierea tuturor culpelor anterioare prinexperimentarea comunismului ca rau impus din exterior'. Semnificatia cea maiprofunda a acestei dezbateri a constat, in ultimä instanta, in dezvaluireaimplicatiilor reale ale comunismului asupra profilului societatilor respective, oconsacrare trista a succesului proiectului comunist in relatia cu n4te societäti care1-au perceput pentru dorit sa-1 perceapa ca pe un corp strain, impus dinexterior i ale carui contacte cu comunitatile respective au Minas doar la nivelulunei tolerante superficiale.

2 Ca si conceptul de istorie publicd", i acela de memorie sociald" a dat nastere, inistoriografia internationald, la multe si indelungi dezbateri; o sintezd a acestora in Patrick Hutton,Recent Scholarship on Memory and History, in The History Teacher", t. 33, 2000, nr. 4, p. 533-548.Din pdcate, acest tip de dezbateri nu sunt populare printre istoricii comunismului romanesc, printrecare studii de felul celor ale lui Maurice Halbwachs, Paul Ricoeur sau Pierre Nora sunt departe de aavea un ecou semnificativ. Opera principald a lui Paul Ricoeur, La memoire, l'histoire, l'oublie, Paris,2000 (aceasta este doar una dintre cele mai recente editii in limba francezd, aceea pe care autoareaacestor rânduri a avut-o la indemand), tradusd relativ recent si in limba romdnd, a beneficiat de unecou minim printre istorici. Un interesant interviu luat lui Ricoeur de Sorin Antohi ar fi putut totusicapta atentia publicului românesc; Memory, History, Forgiveness. A Dialogue between Paul Ricoeurand Sorin Antohi, in Janus Head", 8(1), 2005, 14-25, p. 8-25; de asemenea, Marie-Claire Lavabre,Usages et mésusages de la notion de memoire, in Critique internationale", no. 7, aprilie 2000, p. 48-57.

3 In acest sens, percutanta demonstratie a lui Jan T. Gross, Vecinii. Suprimarea comuniteifflevreiegi din Jedwabne, Polonia, Iasi, 2002, dar i studiul lui Andrei Paczkowski, Nazisme etcommunisme dans l'experience et la memoire polonaise, in Henry Russo (coord.), Stalinisme etnazisme, histoire et memoire comparees, Paris, 1999, p. 307-330. Pentru cazul Ungariei, MichaelShafir, Hungarian Politcis and the Legacy of the Holocaust Since 1989, Paper presented at the 16-18March 2004 Symposium The Holocaust in Hungary: Sixty Years Later", Washington D.C., cf.<http://www.rferl.org/report/eereport/2004/05/10-120504.asp> si <http://www.rferl.org/report/eereport/2004/05/11-260504.asp>

ca si-au

www.dacoromanica.ro


in contextul unei societati impregnate de memoria unor multiple traumedatorate trecutului recent, care este rolul si pozitia istoricului? Ne referim aicinumai la situatia societatii romanesti, nu pentru cd similitudinile nu ar exista eleexista si sunt adeseori frapante, atunci and comparam diferitele forme ale iesiriidin comunism in Europa de Est ci pentru ca, pe de o parte, cazul romanesc neeste, in mod necesar, mai familiar, iar analiza lui prezinta un interes special pentrufiecare dintre cei prezenti si, pe de alta parte, pentru ca pozitia si rolul care i-a fostatribuit istoriei in Romania regimului Ceausescu au dat ngtere, dupd cadereaacestui regim, unor dificultati speciale in ceea ce priveste pozitionarea disciplinei sia reprezentantilor ei in societatea postcomunista.

Ca urmare a aplicarii proiectului national-comunist, in varianta saceausista, de reconstruire a identitatii nationale romanesti in jurul ideologiei PCR siin acord cu comandamentele doctrinare definite de acesta, pozitia istoriei si aistoricilor, in perioada dinainte de 1989, apdrea ca find strans legata si, mai ales,direct subordonata actiunii ideologice. Reluand definitia data anterior istorieioficiale" impusd de PCR, aceea de remodelare voluntaristd a identitatii nationale,in acord cu sensurile dictate de imperativul ideologic al momentului, vom intelegede ce, dupd caderea regimului Ceausescu, pozitia istoricului in Romania nu putea finici pe departe aceea de martor inocent". Aceasta constatare nu are, desigur, unsens de negare a rezistentelor individuale la discursul ideologic al perioadeicomuniste, ci se refera strict la reprezentarea generata de acest discurs la nivelulsocietatii romanesti, in legatura cu functia sociald a istoriei si a istoricului.

In acelgi timp, la nivelul comunitatii profesionale a istoricilor, ca urmare aaceleiasi stari de fapt, se precizeaza, Inca din primii ani de tranzitie, cloud atitudinidominante, ambele rezultand din aceegi preocupare de autolegitimare. Astfel,asistam, pe de o parte, la o preluare lipsita de nuante a discursului anticomunist, alecarei motivatii pot fi diferite (fie ca apartine unor indivizi marginalizati sau chiarpersecutati in plan profesional, in perioada comunista, fie ca vine din partea unorreconvertiti ad-hoc), dar care ramane constant lipsit de preocuparea pentruredefinirea reperelor etice si metodologice, chiar si dupd depasirea, in planulgeneral al societatii romanesti, a momentului afectiv legat de caderea regimuluiCeausescu. Pe de alta parte, intr-o pozitie paradoxal mai logica, gadar mai usor deexplicat, aflati initial in inferioritate numerica, dar intarindu-si randurile pe masurdce societatea romaneasca isi regasea ritmul normalitatii iar dezbaterile reale despresemnificatiile perioadei comuniste intarziau sa se produca, s-au aflat acei istorici,care din nou, cu motivatii diverse, de la cei a caror loialitate fata de opiniisustinute anterior a luat aspectul unui donquijotism de ultima ord, paria la cei multprea compromisi prin sustinerea neconditionata a ideologiei ceausiste au preferatresuscitarea constructului identitar de facturd national-comunista, incercand (siregind, cel mai adesea cu complicitatea mai mult sau mai putin constienta, maimult sau mai putin explicita a factorului politic) revalidarea lui in noul contextsocio-politic. Vocile izolate care au incercat structurarea unui discurs intermediar,

www.dacoromanica.ro


neatapt nici uneia dintre cele cloud pozitii extreme, rämân marginale $i chiaradeseori respinse deschis din cele doud directii.

Simpla creionare a pozitionarii istoricilor in spatiul lor profesionalevidentiaza distorsiunile de raportare a acestora la memoria colectivä acomunismului românesc. Memoria oferd, prin definitie, o inteligenta emotionald,gadar subiectivä a evenimentelor trecute. Discursul public rezultând dinmanipularea memoriei tine de istoria publici24, a$a cum se creioneazd ea in mass-media sau in proiectele culturale avansate de institutiile publice de tipul arhivelor,muzeelor etc. Acestui tip de demers i se opune, in mod ideal, constructul discursivrational, argumentat i documentat al istoriei academice. Discursul istorieiacademice reprezintä, prin excelenta, spatiul efortului con$tient de obiectivare arelatiei pe care o comunitate umand data o are cu propriul sdu trecut. Si tot in modideal, istoricul profesionist este acela care $tie sä discearnd linia fragild ce despartememoria de istorie, istoria publica de istoria academicd, cel care construie$tenecesarele instrumente metodologice cu ajutorul cdrora se realizeaza comunicareaintre discursul/discursurile memoriei i discursul/discursurile istoriei. In acestcontext, con$tiinta pozitiei istoricului, de raisonneur al inteligentei sociale asupratrecutului, nu este suficientä dacd nu este dublatä de propria sa punere in cauza., in$i din postura de actor social5. Eficienta limitatd a unor afirmatii programatice detipul istoriei sincere", istoriei adevärate" sau istoriei asa cum a fost" cel maiadesea doar naiv-utopice sau asumat-autoironice nu rezolvd dilemelemetodologice ale istoriografiei comunismului, asa cum nu lämure$te problemapozitiondrii istoricului fata de obiectul sdu de studiu.

Nevoia de redefinire a reperelor profesionale, in cazul comunitatiiistoricilor $i in situatia specified a societatilor postcomuniste, ar fi trebuit sã

4 Conceptul de istorie publicd", prea putin dezbdtut de istoricii romdni i ca atare prea putindiferentiat in istoriografia romdneascd actuald de complementul sdu, conceptul de istorieacademica", nu este totusi deloc nou si a produs deja, Inca de la aparitia sa in SUA, in cursul anilor'70, substantiale polemici in istoriografia internationald. 0 grild de lecturd didacticd a conceptuluioferd articolul lui David E. Kying, Introducing Students to Public Histoiy, in The History Teacher",t. 24, 1991, nr. 4, p. 445-454. Pentru o diferentiere a perspectivelor intre istoria publicd i ceaacademicA, Richard B. Morris, An Academic Historian's Effect on Public History, in The HistoryTeacher", t. 16, 1982, nr. 1, p. 53-61. Pentru dezbaterile din istoriografia francezd, legate deitnportul", in anii '80, a conceptului si a practicilor istoriei publice, Henry Russo, L'Histoireappliquée ou les historiens thaumaturges, in Vingtième siecle. Revue d'histoire", 1984, nr. 1, p. 105-122.

5 Capcanele pe care istoria publica, practicatd ca devoir d'histoire", i le intinde istoricului suntinventariate de Antoine Prost, intr-unul dintre cursurile sale la Sorbona, tinut in 1996: dezagregareadiscursului istoric, prin desprinderea unor flash-uri evenimentiale cu rol strict comemorativ;transformarea discursului istoric dintr-o expunere coerentd, articulatd i argumentatd, intr-o simpldjuxtapunere de fapte; transformarea discursului istoric intr-unul mai degrabd afectiv deck rational siinlocuirea dorintei de a intelege cu vointa de a-si reaminti trecutul intr-o anumitd manierd; cantonareadiscursului istoric intr-o viziune particularizantd, ocultindu-se astfel dimensiunea universald pe careacesta ar trebui sd o OA; Antoine Prost, Comment l'histoire fait-elle l'historien?, in Vingtièmesiècle. Revue d'histoire", 2000, nr. 65, p. 4-7.

www.dacoromanica.ro


inceapd, credem noi, printr-o repliere necesard in spatiul academic $i printr-un efortde sistematizare atat a modului de functionare al campului profesional, cat $i adiscursului naratiunii istorice. Acest moment a fost, cu siguranta, ratat ca $i multealtele la inceputul anilor '90. Desigur, succesul facil asigurat de aparitiile inmass-media, avantajele materiale obtinute in urma redactarii unor lucrari depopularizare, goana dupa senzationalul revelat in documentele de arhivä(nedublata, ca atitudine, de exercitarea riguroasä a spiritului critic) sau chiar febrajustitiard a tranzitiei prelungite sunt reactii explicabile $i chiar necesare pand la unpunct.

Problema principald a comunitatii istoricilor comunismului romanesc oreprezintd insa consideram $i ne asumdm subiectivitatea acestei opiniiintárzierea in lipsa de profunzime discursive:. ,si in incapacitatea autoreflexivd ce auurmat cdderii comunismului din politial in istorie. Cauzele acestei intarzieri tin, inprimul rand, de modalitatile ie$irii din comunism sau ale intarzierii in comunism

ale societatii romane$ti in ansamblu. Istoricul este $i el, in mod inevitabil,membru al unei comunitati umane date, prins in pasienjenipl unui set specific derelatii interpersonale, mentalitati $i reprezentari sociale. Pentru a putea aspira larolul de mediator intre societate $i istoria recenta a acesteia, efortul lui deobiectivare in campul disciplinei academice reprezinta, din aceasta perspectiva, unsine qua non al legitimitatii profesionale.

A spune cd fiecare discurs asupra trecutului este conditionat, in modinevitabil, de cultura politica al carei produs este, nu reprezinta altceva deck untruism. In acela$i timp insa, istoricul este unul fire$te nu singurul dintre cei maiimportanti vectori ai reconstructiei identitare, operatiune pe cat de dificild, pe atatde indispensabila intr-o societate ie$ita din comunism. Nu consider neaparatconstructiva naivitatea de a pleda pentru istoricul-profet al Cetatii" $i nici macarpentru istoricul-terapeut al Cetatii" (conform unei sintagme puse recent incirculatie de istoricul ie$ean Adrian Cioflanca)6. Acestea sunt, de altfel, variantedeja vehiculate printre istoricii comunismului romanesc, fard insa ca vreuna dintreele sa fi capdtat consistenta in realitatea sociald sau, cel putin, o argumentatieteoretica convingatoare. Nu pot insä sa nu constat cd punctul de greutate aldezbaterii asupra comunismului romanesc $i a posibilelor ie$iri din acesta intarziede cativa ani buni pe teritoriul politologiei, sociologiei sau chiar al antropologiei,iar perceptia comunismului ca obiect al istoriei este marcatä mai degraba desuperficialitate, parti pris, lipsd de preocupare pentru metodd $i chiar sau mai

6 Adrian Cioflanca, op. cit., p. 93: Romania has just lived a trauma, the communisttotalitarianism, and this is a chance for historians to assume a role of cultural therapy, teaching peopleto come to terms with the past". Intr-un registru discursiv diferit, sintagma istoricului roman isi are unpredecesor ilustru in istoricul taumaturg" al lui Henry Russo, op. cit., p. 121, care, in finalul unuistudiu critic asupra tentatiei istoricului de a-si parasi tumul de filde§ in favoarea tribunei publice, lapresiunile unei societati repliata tot mai mult asupra propriului trecut, conchide: Fara sa o stim,suntem cu totii «istorici publici»".

www.dacoromanica.ro


ales pentru critica surselor7. Nu pot sä nu inregistrez, nu doar cu un sentiment defrustrare profesionald, ci de-a dreptul cu uluire, date find träskurile dominante alesocietatii romanesti de azi, o intrebare ce a revenit ca un leitmotiv printreintrebarile ziaristilor bucuresteni, cu ocazia colocviului organizat la ArhiveleNationale, la inceputul lunii octombrie 2005: Cine mai este interesat astazi detrecutul comunist?!" $i nu cred Ca istoriografia comunismului românesc mai poaterämane multa vreme nici pe terenul discursului pozitivist, exclusiv narativ i doaraparent neangajat, dar nici pe terenul incert al impulsurilor mesianice sau justitiare,al refuzului autoreflectiei, al jocului de oglinzi tulburate produs de infinitele bãtäliiintre memoriile concurente ale istoriei recente.

Iesirea din labirint a istoriografiei comunismului romanesc si a profesiuniide istoric al comunismului nu se poate face deck ca urmare a unui consistentproces de autoreflectie si a unei solide fundamentari metodologice, a deschideriiistoriei ca disciplind care inevitabila abordare interdisciplinara ce caracterizeazdevolutia stiintelor sociale in plan international, a ruperii barierelor care izoleaza nudoar istoriografia romaneasca de discursul i metodele actuale ale istoriografieimondiale, dar chiar i pe istoricii romani unii de ceilalti.

AVATARURILE INVESTIGARII REGIMULUI COMUNIST

MIOARA ANTON

Observatiile mele pornesc dintr-o dubla ipostazd: prima aceea aredactorului obligat sa evalueze productiile destinate popularizkii istoriei, iar incea de-a doua din pozitia de secretar general de redactie Ja Studii i materiale deistorie contemporana", evaluand de aceasta data studii stiintifice. Dacd in primulcaz, politica redactiei era dictatä de criteriile de vandabilitate (cele mai bunesubiecte fiind cele axate pe problematica Miscdrii Legionare, a biografflor liderilorcomunisti, a spionajului si spionilor), in cel de-al doilea caz Studiile..." si-aupropus o misiune, pe care insa ma vad obligata, la patru ani de la aparitie, säconstat cd nu si-au indeplinit-o. Context in care se tidied un set de intrebki la carenu voi incerca sa raspund, deoarece consider ca acesta este chiar scopul dezbateriinoastre. Ce anume s-a realizat in domeniul istoriografiei comuniste, atat din punctde vedere cantitativ, dar mai ales calitativ, unde anume ne situdm din punctul devedere al abordarii teoretice si al evalukii critice, si mai ales ce este de facut pentru

7 Nu intamplator, credem noi, una dintre cele mai realiste si mai nuantate analize a istoriografieicomunismului românesc apartine unui sociolog, Mina Mungiu-Pippidi, Istoria recentei in Romeinia deazi: o analizá de risc, in Istoria recentá in Europa. Obiecte e studiu, surse, metode, Bucuresti, 2002,p. 278-293.

www.dacoromanica.ro


a depa§i anumite decalaje care se inregistreazd in raport cu productiile occidentalein domeniu.

Ap cum era firesc, mare parte a cercetärilor din ultimii zece ani au avut caobiect istoria regimului comunist, iar preocuparile s-au concentrat pe cloud directii:una axata pe investigarea arhivelor, iar cea de-a doua pe recuperarea orizontuluiteoretic. Dezbaterile §i analizele referitoare la natura regimului comunist dinRomania, dupd momentul 1989, sunt, in opinia mea, alterate din cel putin cloudconsiderente: accesul la sursele primare §i interpretarea acestora.

In primul caz, arhivele, teoretic deschise, situeazd Inca pe istoricul interesatintr-o zond a inaccesibilului. Realitate determinata de nedelimitarea clara a rolului§i rosturilor detinatorilor de arhive in raport cu cele ale cercetatorilor perioadei.Tensiunile dintre cele cloud categorii au ca prima consecinta restrictionareaaccesului la anumite categorii de documente i fonduri. Situatie care tidied celputin o intrebare: unde se oprqte misiunea arhivistului §i unde incepe cea aistoricului? Exista fall Indoiald o competitie intre cele cloud categorii profesionaleinrudite, competitie, insa, care, gre§it inteleasä, nu poate deck sa aduca deserviciiunei cercetari profesioniste. Dar trebuie sä o recunoqtem, notiunea deprofesionalism, mai ales in acest domeniu, tinde sa devind una tot mai mult lipsitäde acoperire. Pe de altä parte, deschiderea arhivelor, editarea unei cantitatiimpresionante de documente deschid noi perspective de evaluare §i interpretare afenomenului comunist §i nu ne referim numai la cazul romanesc. Cunoqtereadocumentelor presupune trecerea de la ipotezd la analiza §i reflectie, iar de aici lareevaluarea anumitor teze §i puncte de vedere ale istoriografiei anilor precedenti.Un acces corect §i egal la aceste surse ar duce, in opinia mea, la noi rezultate. Sevorbe§te, este adevarat, de transparenta §i de dialog, insa acestea rärnân numai lastadiul de intentie. Atata vreme cat accesul este unul preferential, doar pentru caanumite subiecte sunt la moda sau anumiti cercetatori sunt pe val, nu ne putema§tepta la rezultate multumitoare.

Fara sä negam sau sä limitam rolul unor cercetari profesioniste, istoriacomunismului românesc s-a transformat din perspectiva productiilor ultimilor aniintr-o goand dupd inedit §i exceptional. Caracteristici care lipsesc insä in totalitateregimului comunist din Romania. Falsificarea §i inventarea trecutului sunt probeleincontenstabile ale incercarii regimului comunist de a se legitima. In cei 45 de anide utopie comunistä partidul a revendicat constant o traditie §i a insistat asupraconstructiei identitare. Spatiul public a functionat dupd noi reguli, fi ind impuse noicoduri de conduita, norme sociale i profesionale. Prin falsificare, partidulcomunist si-a creat o identitate, distorsionand-o pe cea nationald. Printr-o istoriefalsificatd, regimul i-a cautat sursele de legitirnitate politica §i de integrare.Comunismul la putere a insemnat in primul rand monopolul i modelareadiscursului istoric.

www.dacoromanica.ro


Elita comunista autohtond a excelat intr-un singur domeniu: rapiditatea cucare si-a insusit si conservat valorile definitorii ale stalinismului. Cine urmärestedezbaterile de la nivelul Biroului Politic sau ale Secretariatului nu poate sa nuconstate saracia si nivelul scazut ale discutiilor, reduse in principal la gäsirea unorformule pentru implantarea valorilor staliniste. Dezbaterile teoretice au lipsit cudesavarsire din orizontul intelectual al elitei comuniste autohtone. Criteriile deselectie ale acesteia eliminau din start o astfel de perspectiva, iar documentelevremii sustin pe deplin o astfel de evaluare. Trebuie precizat de altfel cd, in primiiani ai guvernarii, elita comunistä a fost mai putin preocupata de legitimitatea sa,mult mai importanta find consolidarea institutiilor si eliminarea rivalilor politici.Esenta puterii se concentreaza intr-o singura sintagma, lupta de clasd, regimulimpus in Romania avand o functie mimetica.

Directiile de cercetare referitoare la regimul comunist din Romania sinatura sa s-au oprit indeosebi asupra dimensiunilor represive i distructive (spatiulconcentrationar, colectivizare, represiune etc.). Context in care predomind insdanalizele referitoare la factorul politic (lupta pentru putere, relatiile stabilite ininteriorul nomeclaturii, relatia cu Moscova), in timp ce cel social se situeazd intr-unplan secund. Se tidied cel putin cloud intrebari: supravietuirea regimului comunists-a datorat numai impunerii prin forta si teroare sau a fost i rezultatul unui consenssocial? A fost sistemul comunist unul fundamental slab i, dacã da, de ce asupravietuit pand in 1989?

Unul dintre efectele industrializarii a fost modificarea raportului dintrerural si urban, iar anumite categorii ale populatiei au avut sansa unei ascensiunisociale rapide si a unui mod de viata cu mult imbunatatit (este adevärat, raportat laspatiul limitat al apartamentului de bloc). Nostalgia pe care o intalnim astazi la oparte a populatiei, atunci era mai bine", Ii are orginea, in opinia mea, in acestconsens social. Imaginea pozitiva a lui Gheorghiu-Dej in raport cu cea a luiCeausescu, ambii la fel de blamabili, isi are de asemenea originea in pactul cusocietatea. Capitalul de imagine pe care il acumulase Ceausescu in momentul 1968s-a erodat treptat. Bundstärii din anii '60 (redusä in principal la imagineamagazinelor pline cu produse alimentare dintre cele mai variate) i s-a opus penuriadin anii '80. In constiinta publica perioada Gheorghiu-Dej, desi cu mult maiviolentä, este una a progresului. Dar in ultimul deceniu al regimului, ocultarea inpermanenta de catre partid a realitatilor sociale rationalizarea, lipsa produseloralimentare si instituirea cozii ca realitate cotidiand a dus la erodarea consensuluisocial. Criza regimurilor comuniste din Europa de Est este consecinta uneisuccesive eroziuni a legitimitatii si a increderii populatiei.

Decalajele istoriografiei romanesti in problemele cornunismului incomparatie cu productiile istoriografiei occidentale au la bald in principal carentede ordin metodologic. $i a aminti doar cloud dintre ele: abordarea strict pozitivista

predominanta factologicului in cea mai mare parte a productiilor recente in§i

www.dacoromanica.ro


dauna interpretarii, contextualizärii si evaludrii critice a istoriei regimuluicomunist. Recuperarea teoretica este mai mult deck necesard. Dna, la inceputulanilor '90, pentru cazul romanesc, dezbaterile referitoare la natura si esentaregimurilor totalitare pareau cd vor crea directii de cercetare si scoli, sfarsitul anilor'90 a inregistrat un regres cu atat mai gray cu cat se indeparteaza tot mai mult dataaparitiei unor lucrari care sä reziste prin valoarea lor probei timpului $i care safundameteze noi directii de cercetare. Lipse$te de asemenea istoriografiei actualeabordarea comparativa atat de necesard pentru investigarea unui fenomen care amarcat profund cursul secolului trecut. Punerea in discutie a anumitor momentecontroversate din istoria partidelor comuniste, pe fondul schimbärilor dictate deMoscova sau chiar de evolutia lor interna, a presupus regandirea istoriei partidului$i reevaluarea ideii de legitimitate (cazul romanesc de la mijlocul anului 1965, candse propune rescrierea istoriei partidului, pe fondul antisovietismului). Dacd in cazulromanesc aceasta a dus la o alunecare in sfera national-stalinismului, in cazurilepolonez, ungar, cehoslovac grila de evaluare a trecutului a fost diferitä si, inconsecinta, si evolutia diferità. Destalinizarea $i derusificarea au avut consecintediferite in spatiul cornunist.

Reactiile satelitilor fata de noul curs au pus in evidenta eseculstandardizarii sistemului stalinist, precum $i nevoia regimurilor comuniste de a selegitima. Incercarea de a sparge cadrele rigide ale sistemului stalinist a avut dreptscop crearea unui sistem comunist viabil, legitim $i popular, sau abandonareadefinitiva a proiectului comunist. Linia nationala devine una dintre principaleleamenitäri pentru unitatea sistemului. Dilema in care se afla conducerea de laKremlin la inceputul anilor '60 este de a gasi un echilibru intre coeziuneasistemului $i viabilitatea regimurilor. Coeziunea a fost insä rezultatul coercitiei, iarrevolta poloneza $i revolutia ungara sunt exemple relevante. Diversitatea spatiuluicomunist este o consecinta directä a incercdrilor conducerilor din statele satelite deali afirma propria lor identitate' in raport cu Uniunea Sovietica.

Sä fie toate acestea semnele unei crize a $colii romanesti, iar, daca da, caresunt caile pentru depasirea ei? Fara' indoiala cä o prima directie ar fi conexarea laistoriografia occidentald. In cea mai mare parte a monografiilor si culegerilor destudii consacrate fenomenului comunist din Europa Centrala $i de SudEst,capitolul consacrat comunismului romanesc este realizat de cercetatori sträini.Dezbaterile actuale pun in evidenta existenta a trei directii de cercetare: prima seconcentreazd in jurul Kominternului $i a dimensiunii internationale a ideiicomuniste; cea de-a doua asupra evolutiei diferitelor particle comuniste sidimensiunii nationale impregante aceleia$i idei comuniste; iar cea ,de-a treia o

I Viabilitatea regimurilor s-ar fi realizat prin indeplinirea a trei conditii: reforme economice,reforme institutionale si schimbarea relatiei cu Uniunea Sovieticd. Aceste trei conditii nu s-au intrunitniciodatä in tari1e comuniste. Trei au fost cazurile and intrunirea celor trei conditii pärea a se varealiza: Po Ionia in 1956, Cehoslovacia in 1968 si din nou Po Ionia in 1981.

www.dacoromanica.ro


reprezinta istoriografia tärilor comuniste, in primul rand a URSS i comunismuluisovietic. Prin urmare, avem in vedere trei dimensiuni diferite ale aceluiqifenomen, care prezinta multiple fatete. Pe de altd parte, istoriografia comunismuluieste in mare masura o istoriografie politica i o istorie a ideilor. lar pentru acestultim caz, lucrarile lui F. Furet *i Martin Malia sunt exemple relevante.

Izolarea este cu atat mai accentuatä cu cat centrele de cercetare din lard nulicunosc rezultatele, legaturile institutionale, care functionau foarte bine inainte de1989, find acum in totalitate intrerupte. Lucrari care se publica la Iai sau la Cluj,ori in alte centre din tara, sunt deloc sau doar partial cunoscute. Existä o solidaritatea breslei sau ea se situeaza tot in domeniul teoreticului? Se vorbea de imixtiuneastatului i de parghiile prin care acesta reute sã controleze productiileistoriografice. Dar, consider, trebuie sa vedem i cealalta fata a lucrurilor. Existä oanumitä disponibilitate a anumitor istorici de a se inregimenta i de a indeplinicomandamentele politice. Istoriografia comunismului este prin urmare una dintrevictimele economiei de piatä i ale tranzitiei. Calitatea i rezultatele depind decapacitatea istoricilor de a interpreta documentele de arhiva, de a oferi rdspunsurianalize, care sä depd§easca tentatia de a reduce istoria comunismului doar la faptesenzationale.

CONSIDERATII PRIVIND EVOLUTIA ISTORIOGRAFIEICONTEMPORANE DIN REPUBLICA MOLDOVA

LUDMILA ROTARI

Ultimii cincisprezece ani au fost pentru istoricii din Republica Moldovaperioada numeroaselor dezbateri care s-au materializat §i in victorii semnificativein ceea ce prive§te recuperarea istoriei nationale ce a fost deformata de regimulcomunist anterior, cand tiinta istorica a fost transformata intr-o umild servitoare apoliticului, intr-un instrument de indoctrinare a maselor, practicandu-se pe largdenaturarea, falsificarea §i ajustarea adevarului istoric. In continuare vom evocaunele realizari ale colii istoriografice de la Chisinau in domeniul istorieicontemporane precum i unele probleme cu care se confruntd.

Cercetatorii, profesorii de istorie, toti cei interesati in reabilitarearepunerea in drepturile sale a istoriei s-au implicat activ in aceasta munca Inca dinultimii ani ai restructurarii, in vederea elucidarii fenomenelor §i faptelor ce au fostdenaturate §i falsificate. Accesul la documentele de arhiva, la o serie de surse dindepozitele bibliotecilor aflate sub sigiliu a oferit un bogat material, ce a fostmaterializat intr-o serie de articole, studii, monografii, volume de documente.

8i

si

www.dacoromanica.ro


Trebuie sa amintim cateva dintre acele publicatii apdrute in anii '90, primelesuccese inregistrate de Koala istoriograficd de la Chiindu fard a mai serviintereselor conducerii de partid: volumul Voostonavlivaia pravdu istorii(Restabilirea adevdrului istoric), consacrat represiunilor din perioada interbelicädin stanga Nistrului, dar §i celor din randul conducerii de partid a R.S.S.Moldovene*ti; volumul de studii Indemn la ináltare in istorie, apdrut in anul 1990;antologia Basarabia.1940, alatuitd de L. Bulat; antologia Basarabiabasarabenii, alatuita., studii §i comentarii de Mihai Adauge *i Alexandru Furtund,apdrute in 1991 etc.

0 and realizare importantd a istoricilor a fost i editarea unor reviste despecialitate, menite sd prezinte in paginile lor studii §i documente inedite dinarhivele de la Chi§indu, Bucure§ti, Moscova, care evocau evolutia reald aevenimentelor. Printre aceste realizari trebuie sd mentiondm efortul de a editarevista Patrimoniu", care insd, a cunoscut o scurtd perioadd de existentd, revisteleCugetul", Revista de Istorie a Moldovei", Caiete istorice", Anale" aleinstitupilor de invdtdmant superior i ale muzeelor de istorie.

In acei ani eforturile istoricilor erau indreptate i spre repunerea in circuitul§tiintific a lucrdrilor semnate de istoricii neamului romanesc, care au fost eliminatedin biblioteci §i din bibliograffile din perioada comunistd. Istoricul AnatolPetrencu, in studiul introductiv la volumul lui Petre Cazacu, Moldova dintre Prut §iNistru, 1812-1918, mentiona: Regimul totalitar comunist reinstaurat in Moldovadintre Prut i Nistru in perioada postbelicd a interzis cercetarea §i tratarea obiectivda istoriei poporului ce locuiqte pe acest teritoriu, permitand doar o singurdinterpretare a istoriei, cele mai multe cazuri, anti§tiintificd, trunchiatd, tendentioasdce se impunea fdrd drept de replied, find convenabild autoriatilor de la Moscova *i.celor de la Chi§indu. In acela§i context au fost nimicite sau, in cel mai fericit caz,tdinuite in fondurile secrete ale bibliotecilor publice i ale arhivelor (atat in fostaR.S.S. Moldoveneascd, cat §i in fosta R.S. Romania) publicatiile §tiintifice sau depropagare a cuno§tintelor istorice referitoare la Basarabia, scrise §i editate de autoriromani sau strdini". Astfel, noile conditii au generat un avant al dorintei decunoa.5tere a acestei moteniri, care s-a materializat in reeditarea in anii '90 a maimultor volume semnate de Stefan Ciobanu, dintre care mentiondm pe cele intitulateBasarabia. Populatia, Istoria, Cultura §i Unirea Basarabiei. Studii i documentecu privire la mixarea nationalii din Basarabia in anii 1917-1918; Petre Cazacu,Moldova dintre Prut §1 Nistru, 1812-1918; Ion Nistor, Istoria Basarabiei; IonInculet, 0 revolutie &luta"; Pantelimon Halippa §i Anatol Moraru, Testament pentruurmag Onisifor Ghibu, Pe baricadele vigil In Basarabia revolutionará (19171918). Amintiri etc. Sunt doar cateva dintre numele ce au fost intentionat eliminateiar lucfarile lor interzise, araturi de cele ale lui Nicolae Iorga, Alexandru Boldur,L.T. Boga, D. Bogos, C. Stere, Leon Donici, reeditate la Chi§indu in anii '90.

www.dacoromanica.ro


In paralel, cercetätorii, profesorii de istorie, doctoranzii, studentii de laFacultatile de Istorie s-au implicat activ in cercetarea evenimentelor intensfalsificate si ajustate. Printre subiectele preferate de ei s-au inscris cele consacrateevenimentelor din vara anului 1940, cu toate fatetele lor, consecintelor instaurdriiregimului comunist in spatiul romanesc dintre Prut si Nistru in anii 1944-1947 si incontinuare, deportdrile, foametea, represiunile, anul 1918 in destinul romanilorbasarabeni, integrarea regiunii in componenta statului roman. Eforturile lor s-aumaterializat in articole, studii, monografii si volume de documente. Astfel, auapdrut diferite colectii tematice sub egida unor edituri care cuprind monografiileelaborate de cercetätorii din domeniul istoriei. Trebuie sd mentiondm in aceastdordine de idei colectia Pagini despre Basarabia a editurii Stiinta, Colectia istoricaa editurii Civitas, Colectia Clio a editurii Prut International, colectia Basarabica aediturii Cartdidact, colectia Cartier istoric a editurii Cartier.

Printre directiile principale ale cercetdrii stiintifice dupd 1991 se inscrieeditarea volumelor de documente. Printre primele volume de documente trebuiementionat cel elaborat de istoricii Ion Siscanu si Vita lie Vdratec, PactulRibbentrop-Molotov qi consecintele lui pentru Basarabia, publicat in 1991; altvolum consacrat anului 1940 este elaborat de Andrei Blanovschi, Diplomatiacotropitorilor. Repercusiunile ei asupra Basarabiei §'i Bucovinei de Nord. Culegerede documente; alte volume contin documente privind anii 1945-1950, precum celintitulat Golod v Moldove, 1946-1947. Sbornik dokumentov (Foamea in Moldova.1946-1947. Volum de documente), elaborat de Anatol faranu si alti colaboratori;un alt volum reprezentativ pentru perioada anilor 1940-1950 este cel alcdtuit deValeriu Pasat, Trudnie straniti istorii Moldavii, 1940-1950 (Pagini dificile dinistoria Moldovei 1940-1950) §i altele.

Istoricii nu s-au axat numai pe reeditarea lucrdrilor altor istorici sau peelaborarea volumelor de documente, ei s-au orientat si spre elaborarea unor lucrdride analizd a faptelor, evenimentelor. Printre subiectele predominante inpreocupdrile cercetãtorilor din domeniul istoriei, cronologic trebuie sd mentiondmevenimentele din anul 1918, activitatea Sfatului Tarii, Unirea Basarabiei cuRomania, integrarea Basarabiei in componenta statului roman. Vom releva doarcateva dintre lucrdrile apdrute la Chisindu care prezintd aspecte ale acestorevenimente, elaborate de pe pozitiile adevdrului istoric si prin respectarea metodeistiintifice de cercetare. Mentiondm in acest sens lucrarea semnatd de GheorgheCojocaru, Sfatul Teirii. Itinerar; cea semnatä de Anatol Moraru si Ion Negrei, Anul1918. Ora astralá a neamului romeinesc; Ion, Turcanu, Unirea Basarabiei cuRomeinia. Preludii, premise, realizeiri. 1918; volumul semnat de Mihai Adauge,Eugenia Danu si Valeriu Popovschi, MiKarea national:4 din Basarabia. Cronicaevenimentelor din anii 1917-1918. Problematica integrdrii provinciei in cadrulstatului national unitar roman si alte aspecte ale perioadei interbelice suntprezentate in volumele semnate de Ion Agrigoroaiei si Gheorghe Pa lade, Basarabiain cadrul Romithiei intregite. 1918-1940; Nicolae Enciu, Basarabia in anii 1918-1940. Evolutia demograficá # economicei §i alte studii si articole ce au fost

www.dacoromanica.ro


publicate in revistele de specialitate sau volume aparute la Chiinau sau inRomania.

0 alta tema abordata pe larg dupd 1991 a fost cea a evenimentelor din anul1940. Pe langa volumele de documente mentionate anterior, au fost elaboratemonografii, studii de istoricii perioadei contemporane, care si-au propus evocarealor de pe pozitiile adevarului istoric. In aceasta ordine de idei efortul cercetatorilors-a materializat intr-o serie de studii §i lucrari valoroase, dintre care rnentionam pecele semnate de Ion Si§canu, Raptul Basarabiei, 1940; Dinu Po§tarencu, 0 istoriea Basarabiei in date 0 documente 1812-1940; Anatol Petrencu, Basarabia in alDoi lea Rdzboi Mondial, 1940-1944 §i Romeinia §.i Basarabia in anii celui de-alDoi lea Reizboi Mondial etc.

0 serie de lucrari sunt consacrate analizei perioadei 1944-1950, o altapagind alba" din istoria nationald. Accesul la documentele de arhivd, posibilitateade a evoca aspecte considerate 'Ana nu demult tabu" au permis elaborarea unorstudii relevante, printre care mentionam pe cele semnate de Elena Postica,Rezistenta antisovieticá in Basarabia, 1944-1950; Elena $*anu, Regirnul totalitarbo4evic in RSS Moldoveneascii (1940-1952); Ion SiFanu, Destäreinirea bolxvicdin Basarabia; Ion Turcanu, Moldova antisovieticd. Aspecte din lupta basarabenilorimpotriva ocupatiei sovietice, 1944-1953; Gribincea Mihai, Basarabia in primiiani de ocupatie sovieticd, 1944-1950 etc.

De asemenea, trebuie sa mentionam printre preocuparile istoricilor de laChi§indu i problematica evenimentelor de dupa anul 1991, chiar daca acestesubiecte sunt de domeniul istoriei recente §i implied utilizarea tehnicilor i

metodelor specifice. In aceasta activitate dificila s-au implicat activ o serie deistorici, motivati pe de o parte de dorinta de a prezenta evolutia reald aevenimentelor, dar §i de a raspunde atacurilor venite din partea unor autoritendentioi care i-au propus denaturarea i falsificarea in continuare a adevaruluiistoric. In prima categorie de studii trebuie sa relevam pe cele semnate de VasileNedelciuc, Republica Moldova; Ion Turcanu, Basarabia din nou in fata optiuniiistoriei i Republica Moldova independentei, 1991-2001; Gheorghe Cojocaru,Mihai Gribincea, Politica rusei a bazelor militare: Moldova 0 Georgia; GheorgheCojocaru, 1989 la Est de Prut §i Politica externei a Republicii Moldova; MihailCernencu, R. Moldova Istorie politic?" 1989-2000. Documente 0 materiale i

altele. In cea de-a doua categorie se inscriu pseudo-studiile semnate de PetreMoldova (alias Vasile Stati), Moldovenii in istorie; Vasile Stati, Istoria Moldoveiin date i altele aparute indeosebi dupd 2001, and pe scena politica rolul de actorprincipal a fost ocupat de partidul comunist §i emulii sai fideli.

Istoriografia contemporana a fost completata §i cu volume semnate deautori straini, care au fost traduse i editate la Chi§indu dupd 1991. In primul randtrebuie sa mentionam volumul semnat de Michael Bruhis, Rusin, Románia 0Basarabia. 1812, 1918, 1924, 1940, un studiu valoros consacrat evenimenteloranilor mentionati, care au fost printre cele mai falsificate de catre istoriografia

www.dacoromanica.ro


sovietica comunistä. Un alt volum relevant este cel semnat de un istoric olandez,Wilhelmus van Meurs, C'hestiunea Basarabiei in istoriografia comunistà. Deasemenea, trebuie sa amintim volumele semnate de Klaus Heitman, Limb(' sipoliticii in Republica Moldova; Jean Nouzille, Moldova: istoria tragicd a uneiregiuni europene etc.

Cele mentionate denotä o activitate laborioasä a cercetatorilor dindomeniul istoriei, insa trebuie sa reliefam $i o serie de probleme $i greutati cu carese confruntä. In primul rand trebuie sa mentionam problemele generate deposibilitatea de documentare. Deschiderea arhivelor a permis elucidarea unorprobleme importante, dar sunt inca o serie de fonduri ce nu sunt valorificate dinmotive obiective $i subiective: lipsa fondurilor pentru cercetare, cercetarea lacomanda a unor subiecte, lipsa mijloacelor tehnice adecvate care sä permitä accesulla fondurile arhivelor si bibliotecilor prin consultarea fisierelor electronice,fotocopierea find de cele mai multe ori dificild si costisitoare pentru cercetätori.De cele mai multe ori lipsa resurselor financiare duce la abandonarea proiectelor decercetare, atat din partea cercetatorilor individuali, cat si a colectivelor de cercetare.Pe de alta parte, atunci and existd alte surse de finantare deck cele bugetare, suntfinantate proiecte care corespund cerintelor finantatorilor, deseori find ignorateaspecte ce ar putea deranja anumite cercuri politice.

Din motive financiare, tirajele cartilor editate sunt relativ reduse,distributia de carte fi ind lasata in grija autorului. Astfel, multe dintre aparitiileeditoriale devin raritati bibliografice, nu sunt puse in circuitul $tiintific, suntprezente numai in bibliografii, fard sa poata fi gasite $i in biblioteci. Lipsa uneibibliografli consacrate Basarabiei, de asemenea, genereazd o serie de probleme,deoarece cercetatorii din tard nu dispun de un instrument de lucru care ar facilitacunoasterea pe de o parte a productiei istoriografice, pe de alta parte ar familiarizape cei interesati de cercetarea aspectelor mai putin cunoscute din istoria teritoriuluiromanesc dintre Prut $i Nistru. Printre obstacole trebuie sa mention:dm $i carentelecomunicarii dintre mediile $tiintifice din Ora $i cele de la Chi$indu, alte centreuniversitare de la MO, Cahul.

Desi existä unele realizari, ele sunt putine pe fundalul celor cincisprezeceani care s-au scurs dupd 1990, and au fost posibile primele contacte oficiale dintreistoricii de pe ambele maluri ale Prutului. Astfel, cercetatorii, studentii sidoctoranzii din Republica Moldova au reusit sa patrunda in bibliotecile $i arhiveledin tard, sa studieze $i sa cerceteze istoria neamului romanesc dupd surse veridice,care prezentau evolutia reala a faptelor de pe pozitiile adevärului istoric. De un realfolos a fost $i multitudinea de studii consacrate Basarabiei semnate de autorii de laBucuresti, Ia$i, Cluj, din alte orase. Ele au servit de multe ori drept reper sau modelde cercetare pentru unele subiecte, preluate cu succes de istoricii de la Chisinan,fapt ce s-a reflectat in studiile lor. In aceasta directie colaborarea trebuiecontinuatd, deoarece in spatiul romanesc dintre Prut $i Nistru iard$i bantuie

www.dacoromanica.ro


amenintarea la adresa istoriei nationale, adevarate a neamului romanesc. In acestsens ar trebuie elaborata o strategie pentru perioada urmatoare, care sa urmäreascaeliminarea definitiva a acestor amenintdri i denaturari care se mai practica in unelemedii ap-zise §tiintifice.

MEDIEVISTICA ROMANEASCA DUPA 1990:CATEVA OPINII*

OVIDIU CRISTEA

Este foarte greu de schitat portretul" medievisticii romane.5ti la 15 anidupa prabu§irea unui regim i cu doi ani inainte de aderarea la Uniunea Europeana.Este greu de spus dacd acum, in 2005, suntem mai aproape de istoriografia epociiCeawscu sau de cea occidentald spre care tindem, macar la nivel declarativ.Personal cred cã absenta unui bilant facut in 1990 a cantarit greu in evolutiaulterioard a istoriografiei romaneti. Cu fiecare an care a trecut i ca urmare asupravietuirii unor dinozauri", a prins tot mai mult contur convingerea cd, dinmoment ce este democratie", totul este permis. A§a s-a facut cä In secolul al XX1-leamedievistica romaneasca a intrat cu un tratat de istorie in care texte apartinand luiSerban Papacostea, Francisc Pall, Mihail Berza (ca sa mentionez doar catevacazuri) apar sub alte semnaturi. Faptul, fara precedent, a incercat sä fie trecut cuvederea invocandu-se fie scuze trase de par (au fost omise ghilimelele"), fiesofisme (cum poate fi vorba de plagiat intr-o opera de o asemenea anvergura?"),fie, in sfarit, afirmatii categorice i grosolane apartinând unor persoane plasate inpozitii de autoritate (cine contesta valoarea tratatului este francamente cretin!").Lipsa de reactie a celor mai multi medievi$ti romani a putut crea diriguitorilormonumentalei" sinteze impresia ca a fost depa§ita criza ghilimelelor". Nimic maifals. Criza existä i chiar tratatul de istorie este mai degraba un efect, deck o cauza.Fara' a avea pretentia ca putem oferi un diagnostic complet asupra stärii actuale amedievisticii rornanqti, cred cä se cuvin cautate cauzele acestei crize. Exista foartemulte probleme i doar un efort colectiv i o dezbatere reald pot provoca oschimbare a starii actuale de lucru.

Am amintit mai sus lipsa unui bilant care sä fi fost facut in anii 1990-1991.Consecinta a fost cä perspectiva celor care au considerat istoria drept un instrumentideologic al PCR a primit un argument suplimentar. Lipsa de interes pentru adelimita lucrdrile valoroase de propaganda interesului de partid a dus rapid laconcluzia Ca istoria nu este o tiinta, ci doar un mijloc de parvenire. Irnpinsa la

0 varianta a acestui text a apdrut anterior pe site-ul www.medievistica.lx.ro

www.dacoromanica.ro


extrem, aceastd viziune a asimilat istoricul cu Ufl intelectual mdrunt (in cel maifericit caz) care adund de prin documente pline de colb fapte i povestiri care nuintereseazd pe prea multd lume. Istoriografia a ocupat in randul stiintelor umanestatutul de Cenusdreasd de care, in actuala stare de lucruri, se va desprinde foartegreu. Totodatd, lipsa unui bilant a facut ca un stil de lucru apartinand unei epociteoretic apuse sä supravietuiascd si chiar sd se consolideze. Reactiile fata deaparitia manualelor alternative" sunt concludente in acest sens; astfel s-a ajuns laparadoxul ca, de0 la nivelul declaratiilor politice, toatd lumea era §i este de acordcã ne indreptdm spre vest, la nivel istoriografic paradigma general acceptatd a fostcea a unei istoriografii patriotarde. Promotorii unei asemenea conceptii nu auinteles ca., in acest fel, istoriografia romaneascd va continua sä se auto-marginalizeze rdmanand la un nivel problematic si conceptual specific epocii*romantice (in cel mai bun caz).

Lipsa unui bilant a fost completatd de lipsa unei strategii. Ne§tiind unde seafld la nivel tiintific, forul diriguitor al cercetkii nu a pdrut sd fie interesat nicispre ce se indreaptd. Interesul pentru prornovarea unor directii de cercetare, pentrurevigorarea altora sau pentru formarea unor noi specialisti a fost minim. Lucrurileau fost ldsate la voia Intâmplarii, fiecare a cercetat ceea ce a dorit (ceea ce nu esteneapkat räu), dar atunci cand a fost vorba sd se inceapd un proiect de mareamploare (tratatul") nimeni nu prea a parut sd fie constient de problemele puse deun asemenea demers.

Absenta strategiei a fost agravata de lipsa de comunicare din interiorulbreslei. Intr-o epocd a exploziei comunicatiilor este foarte greu sã tii, dacd te aflila Bucuresti, ce lucreazd colegii de la Iai sau Cluj, ce carp sau publicatii au maiapdrut s.a.m.d. Mai mult deck kat, dacd seniorii" se cunosc macar unii cu altii,intre noile generatii contactele se stabilesc mult mai greu chiar si in situatia in careexistd subiecte de interes comun. Colocviile si simpozioanele par, la prima vedere,sa suplineascd aceastd deficientd, dar amploarea data acestor manifestdri deorganizatori faceca, in ultimd instantd, fiecare sä graviteze in jurul unor persoanedeja cunoscute. In plus, oricat ar pkea de paradoxal, aceste reuniuni stiintificereusesc foarte rar sä provoace dezbateri intre specialiti. Numdrul exagerat de marede comunicdri lasd prea putin timp discutiilor i, chiar si atunci cand acestea existd,constituie mai mult o dovadd de politete. Se adaugd chiar faptul cä aceste colocviisunt, in multe situatii, pur conjuncturale. Existd doi-trei cercefkori care lucreazd lao temd *i care organizeazd o manifestare stiintificd. Brusc apar peste noapte alti nspecialisti si exemplul anului Stefan cel Mare este cat se poate de ilustrativ. Lipsade comunicare este si mai acutd dacd ludm in considerare nu atat dialogul dintregeneratii, cat cel existent intre istorici de formatie diferitd. Un bun exempluconstituie istoria sociald. Existd, chiar din interiorul breslei, pdrerea potrivit cdreiaaceastd directie de cercetare este o modd" prin care sunt adaptate realitatilorromanesti" concepte si metode prea putin adecvate. Cei care rostesc astfel de

ii

www.dacoromanica.ro


sentinte au o imagine extrern de vagä asupra conceptelor i metodelor pe care leresping ab initio cu superioritate; cat despre felul in care trebuie investigaterealitätile romanesti", nu ne ramane deck sa aruncam o privire asupra tratatuluiacademic recent publicat pentru a redescoperi cu duiosie imaginea istoriografica aanilor '60 ai secolului trecut.

Lipsa de comunicare a mers mand in mand cu diminuarea pand aproape dedisparitie a dezbaterilor. Criticile formulate in recenzii (atunci and apar) suntconsiderate fie ca o dovadd de pretiozitate, fie ca un exemplu de rea-vointa. Pentrua nu risca sa superi pe cineva ori te abtii, ori faci cateva randuri de complezentä.Existä, in institutiile in care lucram, o perceptie cel putin ciudatä a roluluirecenziilor in viata stiintifica. Pe de o parte se afirma cä tinerii" trebuie sä facdrecenzii pentru a-si forma stilul" si se induce ideea cd este sub demnitatea unuimare senior" sa recenzeze o carte. Desigur, nu e deloc eau ca ucenicii" sãdeprinda spiritul critic, dar nu inteleg de ce acesta trebuie uitat de catre cercetätoriiconsacrati. Efectul pervers este cd atunci .cand junele x face o recenzie critica,reactia imediata este cine mai e i asta?", n-am auzit niciodata de el!", cecompetenta are sä judece o lucrare?" etc. Toatä aceasta atitudine este consacrata deforul tutelar Academia Romana care, in evaluarile anuale, acorda un punctajinfim recenziilor, considerate probabil un gen stiintific minor, un balast. Se uitaastfel cä lucrarea lui Gh. I. Bratianu, 0 enigma vi un miracol istoric, este in fapt orecenzie sau cä studiul lui Francisc Pall consacrat cruciadei tarzii este un raspuns lacartea lui Aziz S. Atiya.

Disparitia recenziilor veritabile a dus implicit la scaderea calitätii in multesituatii. S-a generalizat ideea cä merge oricum, cä orice ai scrie nu citeste nimeni sicd tot ce conteazd, la urma urmei, este sa-ti faci planul", sa ai o lista cat mai lungdde lucrdri. Este suficient sa parcurgi sumarele revistelor pentru a constatadisproportia ingrijoratoare intre studiile care propun ceva nou fie la niveluldocumentatiei, fie la nivelul interpretarii si cele care nu-si propun deck sa adaugeun titlu la multe altele existente. Potrivit unei opinii din afara breslei, am ajuns säscriem mai mult deck cercetam si aceasta pentru cd din nou existä o foartemare docilitate fatä de constrangerile sistemului. Potrivit grilei de evaluare pe caretrebuie sa o indeplinim, pentru a nu fi at* la buzunare, trebuie sa publicam patru-cinci studii pe an (numar variabil in functie de numar de pagini, loc de publicare,limba in care a fost publicat etc.) si sä mai elabordm i lucrarea de plan, pentru careni se aloca, in mod generos, ate un an si jumatate. Cred ea' orice comentariu estede prisos. Un an si jumatate este necesar doar ca sä parcurgi izvoarelebibliografia (in cazul in care nu e vorba de un subiect pretentios). Astfel se ajunge

iertata-mi fie vulgaritatea la un soi de Divizia I Barger" in care fiecare in partenu e preocupat de ceea ce publica si cum publica, ci de ate puncte face! Sä te maimiri atunci cä studii vechi de 13 ani sunt republicate Th.rã o virgula in plus? Sä temai enervezi cd mai stiu eu cine Ii da cu parerea despre un subiect care i se pare

§i

www.dacoromanica.ro


interesant", ignorand, din pricina goanei dupd puncte, surse i studii in legatura cutema respectiva?

ABANDONAREA UNUI PROIECT REUSIT:ISTORIA ECONOMICA

MARIA PAKUCS WILLCOCKS

Dintre multele subspecii ale tiintelor trecutului, istoria economicã se afläintr-o pozitie ingratd, fiind abordatd i disputata de i intre speciali§ti cu o formatieeconomicd i, respectiv, cei deprimi cu metodologia scrierii istoriei. Incercareaunui bilant in privinta rezultatelor i a perspectivelor istoriei economice inistoriografia din România facutä de un istoric este astfel din start inclinatä ateroadele pe care istoricii le-au produs in acest domeniu. Din capul locului voi anuntacd istoria economicd astazi abia dacd mai existä in cercetarea din mediileacademice neconectate la institute sau facultäti de economice. Istoria economicd aRomâniei modeme i contemporane este ins'a acum mai degraba in atentiacercetätorilor in detrimentul perioadelor mai vechi. In aceastä scurtä interventie,specializarea mea in istoria comertului din secolul al XVI-lea va privilegia in moddeosebit traditia istoriografica in acest domeniu.

Istoria comertului tdrilor române in evul mediu i in epoca moderndtimpurie a cunoscut epoca ei de glorie in anii '50 i '60 ai secolului trecut, inaceea§i vreme când istoria economicd era incd la mare modd i in istoriografiacapitalista". Radu Manolescu a produs monografia fundamentald asupra relatiilorde schimb ale Bra§ovului cu Tara Româneascd i cu Moldova, iar SamuelGoldenberg a scris numeroase studii despre comertul Transilvaniei i al Sibiului.Istoria comertului cu sare, a comertului cu vite, istoria relatiilor agrare .a.m.d. aufost subiecte predilecte pentru studiile publicate in revistele de specialitate inperioada aceasta. Dqi persistenta explicatillor monocauzale conferd cititorului deastazi un acut sentiment de monotonie, aceste studii au pus la lucru cuprofesionalism surse §i izvoare istorice variate: registre de vamd, registre devenituri §i cheltuieli ale vistieriei, izvoare diplomatice, relatäri ale cälätorilorstrdini. Ultima monografie dedicatd istoriei economice a României ii apartineechipei de istorici coordonate de $tefan Stefanescu §i a apdrut in 1992. Iar in ciudaatentiei de care aceastd disciplind s-a bucurat in sdnul cercetätorilor, in peisajulpublicistic academic din România nu a fost infiintatä o revistd de specialitate.

La fel ca §i in celelalte ramuri ale tiintelor istorice, decalajul dintreistoriografia romând i cea occidentald este greu de dep4it. Departe de mine

www.dacoromanica.ro


gandul de a pleda pentru o irnitare sterild a unor metode si concepte la moda, ci maidegraba a§ sublinia faptul cd istoria economica astazi este o specialitate suprä siinterdisciplinard. Ea nu mai trebuie inteleasa in sensul ei ingust de inventar alciclurilor economice, ratei dobanzilor sau al perioadelor de inflatie/deflatie.Relatiile de proprietate, psihologia actorilor economici sau factorii culturali depilda si-au facut loc in instrumentarul oricarui studiu de istorie economica. Mari leteme ale istoriei comertului medieval sunt astfel repuse in discutie iar si iar, intr-unefort de progres al cunoasterii si al intelegerii. Mai mult, in contextul politic actual,relatiile comerciale dintre Islam si Europa crestind au redevenit de interes: cea de-a38-a saptamand de studii a Institutului de Istorie Economia. F. Datini" din Prato,Italia, a fost construita tocmai in jurul acestui subiect.

Posibilele cai de relansare a studierii economiei in devenirea ei istorica s-arputea gäsi in deschiderea interesului studentilor si al cercetatorilor, in primul rand,catre potentialul interdisciplinar al istoriei economice si mai apoi ate puncte devedere largi, regionale si internationale, care pot plasa intelegerea anumitormecanisme si structuri in cheia potrivita.

Pe de alta parte, se aratä semne ale revirimentului si ale depasirii conuluide umbra in care a stat istoria economica mult timp. Pentru istoria comertuluitransilvan contributia cea mai recenta ii apartine lui Ferenc Pap, care a publicat in2000 o editie a registrelor vamale ale Clujului dintre anii 1597 si 1637, precedatade un amplu studiu introductiv si completata cu indici si glosare. Istoria medievalaa comertului intern si regional al tarilor romane si perspectivele macroeconomiceasupra acestuia 1-au preocupat si pe Bogdan Murgescu. Interesul pentru negustorica un grup social cu valori, practici si reprezentari distincte in tesatura societatiitraditionale este tot mai activ in publicatiile unor istorici tineri precum GheorgheLazar sau Laurentiu EU:Ivan. Rezultatele istoricilor din generatiile trecute sunt dusemai departe cu usurinta si cu inteligenta spre directii de cercetare proaspete.

SPATIUL ROMANESC INTERPRETAREA TELEOLOGICAA GEOGRAFIEI ISTORICE

MARIAN COMAN

Optiunea istoriografiei romane de a folosi mai degrabd sintagma de spatiurománesc decat pe cea de teritoriu romeinesc s-a transformat de mult timp intr-oobisnuintä, ale carei semnificatii sunt prea putin constientizate1. Scopul

i 0 simplä cautare in catalogul Bibliotecii Centrale Universitare demonstreazA preferintaistoricilor, si mai cu seamä a medievistilor, pentru aceasta sintagmA. Din cele doudzeci si trei de cartice cuprind in titlu spaliul romiinesc", optsprezece sunt carti de istorie, dintre care cincisprezece de

www.dacoromanica.ro


comunicdrii mele de astdzi este de a reliefa premisele implicite pe care aceastdoptiune le presupune i de a analiza felul in care istoria este distorsionatd prindecuparea ei potrivit cadrului geografic prestabilit al spatiului romeinesc. Am sd maopresc apoi asupra cazului pe care-1 cunosc mai bine, pentru a ardta cdteva posibiledirectii de investigare a teritorialitdtii medievale.

Se cuvine sa incep prin a diferentia semantic cele cloud concepte, spatiu i

teritoriu. Spatiul este preexistent in raport cu teritoriul, find inainte de toate ointindere asemanticd. Teritoriul, in schimb, este spatiul subordonat, luat instdpdnire, administrativ sau simbolic, §i organizat ca atare-. Diferenta semanticddintre cele cloud concepte implied nu doar o anterioritate a spatiului Ltd deteritoriu, ci i folosirea a cloud metodologii distincte pentru a le analiza.Identificarea structurilor spatiale presupune o investigatie geograficd, elaboratddintr-o perspectivd anistoricd, in vrerne ce reconstituirea teritoriilor implied,dimpotrivd, o contextualizare istoricd. Daed in primul caz este analizatd realitateageografica obiectiva.", in cel de-al doilea este reconstituitd geografia mentald3.

Motivul principal ce std la baza preferimei istoriografiei romdne pentrusintagma spatiu romeinesc este, Med doar i poate, iluzia obiectivitatii. Alegdnd sdvorbeascd despre spatiu §i nu despre teritoriu, istoricii presupun implicit existemaunei realitati geografice, §tiintifice, i prin urmare perene. Atunci insd cdnd adaugasubstantivului spatiu un adjectiv, fie cd este vorba de romdnesc, de carpato-danubian sau carpato-danubiano-pontic, sintagma rezultatd nu mai desemneazd orealitate geograficd, ci o reprezentare culturald. Spatiul carpato-danubiano-ponticnu este cdtui de putin un adevdr geografic, *tiintific, ci un construct culturalinarcat cu un puternic sens ideologic. Sintagma spatiu romeinesc, cu variantele ei,reprezintd un produs al mitologiei geografice nationale4, elaboratd in primajumdtate a secolului XX, cu preadere dupd 1918. Pentru a argumenta aceastd

istorie medievald. in acelasi catalog apare doar o singurd carte ce contine in titlu sintagma teritoriulromdnesc. Este o carte ce are ca subject tehnologia sticlei in Romania de azi.

In acest sens, articolele geografilor ieseni Octavian Groza si George Turcanasu, in 0. Groza(coord.), Teritorii, Bucuresti, 2003.

3 Un bun exemplu pentru cele cloud moduri diferite de a aborda geografia istoricd il reprezintacartea lui F. Braudel, Mediterana si lumea mediteraneana in epoca lui Filip al II-lea (Bucuresti,1985). In primul volum Braudel analizeazd spatiul, folosindu-se in primul rand de instrumentele unuigeograf, incercand sd gaseascA o serie de constrangeri geografice cvasipermanente. Intr-un capitol dincel de-al doilea volum (Spatiul, inamicul numdrul I) Braudel analizeazd teritoriile, spatiile luate instapanire, iar metoda pe care o foloseste este cea a istoricului. Cartografiind vitezele cu care circuldstirile cAtre Venetia in Mediterana secolului al XVI-lea, Braudel construieste imaginea unui teritoriu,a unui spatiu flexibil si distorsionat ce nu corespunde spatiului geografic real. Desi nu-si are locul aicio discutie asupra celor cloud metode de geografie istoricd, nu pot sd nu remarc cd cea de-a douaabordare mi se pare mult mai utild. In acest sens, si reticenta geografilor francezi fatd de primametodd folositd de Braudel, care pare a reduce stiinta geograficd la unicul rol de a gäsi legiledeterminismului geografic; 0 lecjie de istorie cu Fernand Braude!, Bucuresti, 2002, p. 176-177, 207-212.

4 Primul care foloseste in istoriografia romand sintagma mitologie geograficd nationald" esteLucian Boia, Istorie si mit in constiinta romdneascd, Bucuresti,1997, p. 148-149.

www.dacoromanica.ro


ipotezd este suficienta o incursiune succinta in literatura geografica romaneasca, acarei istorie, cu disputele, ezitarile i incongruentele ei, ramane inca a fi scrisa.

Aparent surprinzator, disputele tiintifice dintre geografii romani nu sepoarta in jurul unor teze, intrucat asupra va1iditãii lor toti par a fi cazut aprioric deacord, ci asupra argumentelor aduse pentru a le sustine. Explicatia este simpla.Tezele ce trebuie argumentate geografic nu sunt rezultatul unui demers tiintific, cial unuia ideologic, find impuse de mecanismul gandirii nationale5. Logicanationala impune o imagine relativ spatiul romanesc reprezinta o unitategeografica, bine delimitata de spatiile exterioare, compacta i, pe cat se poate,apropiata de perfectiune. Plecand de la aceasta imagine, geografii romaniconstruiesc, cateodata angajandu-se in dispute foarte aprinse, epfodajul *tiintificargumentativ care sa o sustina.

Interpretarea puternic ideologizata este cel mai bine demonstrata de modulin care geografii romani au construit imaginea frontierelor naturale. Astfel, cea maislabã frontiera geografica, cea de apus, care separd Romania de Ungaria, devine inproiectia nationald a geografiei cea mai puternice. Afirmatia categorica a luiConea Tisa este un hotar pus de Dumnezeu intre romani i unguri" esteargumentata cativa ani mai tarziu de geograful clujean Tiberiu Morariu7. Potrivitlui Morariu, lunca ml4tinoasa a Tisei e un hotar natural complex climatic,geologic i vegetal , ce desparte cloud unitati geografice distincte, atat din punct devedere al geografiei fizice cat i al vietii umanet. Spectaculoase transformari

5 Nu este vorba, evident, de un demers specific doar geografiei romine$ti. De$i exemplul celmai la indemAnd ar fi cel francez in acest sens, articolul lui Eugen Weber, L 'hexagone, in Les lieuxde mémoires, ed. Pierre Nora, vol. 1, Paris, 1997 , cred cd o scurtd comparatie cu cazul elvetian estemai elocvent.A. Spatiul romdnesc i cel elvetian reprezintd cloud modele geografice diametral opuse,ceea ce demonstreazd, odatd in plus, conditionarea ideologicd ce sta la baza argumentarii geografice aexistentei spatiilor nationale. Astfel, dacd geografii romdni dezvoltA argumentul unitAtii in diversitate,avand la bud armonia $i complementaritatea mai multor forme de relief, geografii elvetieni insistdasupra unitAtii datorate unei singure forme de relief, unitatea alpind. Situati in tabere opuse in privintaargumentelor $tiintifice, geografii romdni $i elvetieni impartd.$esc aceea$i atractie cdtre metaforacetatii, structura ambelor spatii nationale fiind frecvent comparata cu cea a unei fortdrete. Pentru tezaunitatii in diversitate a spatiului romanesc, conferinta lui G. VAlsan din 1919, Conviinta nafionala figeografie, in Opere alese, Bucure$ti, 1971. Pentru o analiza a geografiei nationale elvetiene, OliverZimmer, In Search of Natural Identity: Alpine Landscape and the Reconstruction of the Swiss Nation,in Comparative Studies in Society and History", 40, 1998, p. 637-665.

6 Prima disputa geografica asupra caracterului frontalier sau non-frontalier al Tisei dintreThomas Holdich i Radu Rosetti se bazeazd mai curdnd pe considerente strategice; A TransylvaniaBoundary for Rumania: Notes by Colonel R. Rosetti (Rumanian Army) and Colonel Sir ThomasHoldich, in Geographical Journal", 52, 1918, p. 299-303. Dacd in prima parte a perioadei interbelicegeografii romani par a impartd$i opinia lui Jacques Ancel potrivit careia Tisa e o frontierd politica $iistoricA, dar nu una geografica, la sfar$itul anilor '30 $i in anii '40 este elaboratd o argumentatiegeograficd a amplasdrii naturale" a frontierei apusene a Rominiei; J. Ancel, Frontierele romanegi.Geografie politicà, Ia$i, 1999, mai ales p. 55; V. Mihdilescu, Frontul Carpatic Apusean, inB.S.R.R.G.", 57, 1938.

7 Ion Conea, Carpatii: hotar natural?, in Geopolitica $i geoistoria", 2, 1942.Menu Morariu, Granita de Vest a Romaniei din punct de vedere fizic i biogeografic, in

Lucrdrile Institutului de Geografie al UniversitAtii din Cluj", 8, 1947; Locul Transilvaniei in cadrul

simplä:

-

-

www.dacoromanica.ro


cunoa§te i frontiera räsariteand care, sub impactul relatiilor din perioadainterbelica cu Rusia sovietica, este hiperbolizatd, Nistrul devenind, potrivit luiMehedinti, frontiera dintre plugari i nomazi, dintre progres i haos, dintre natiune

comunism"9. Cel care dezvoltä argumentatia geografica necesara sustineriiacestei idei este Laurian Some§an. Argumentele sale, orografice, geologice,biologice i etnice, se succed intr-o demonstratie ce se incheie infatiOnd pe celecloud maluri ale Nistrului cloud lumi radical diferite.

Delimitarea dards a spatiului romanesc de spatiile exterioare este dublata denecesitatea demonstrarii unitatii sale. Omogenizarea spatiului se face in primulrand prin anularea frontierelor interne i principala victima o reprezinta, fara

Carpatiil Daca Valsan, i apoi Morariu, aduc o serie de argumentegeografice pentru a demonstra caracterul non-frontalier al Carpati1or12, Mehedintise inver§uneaza impotriva uneia dintre cele mai raspandite metafore geograficeromane§ti: Carpatii coloana vertebrala a pamantului romanesc"13. Reliefulpamantului romanesc nu este precum scheletul unei reptile, impartitä in cloud,printr-o subtire coloand vertebrale, afirma Mehedinti, care intuiqte cä imagineaspatiului romanesc se construie§te mai degraba cu metafore decal cu argumente§tiintifice14. Ma opresc cu exemplele aici, sperand cã voi avea prilejul altädatä saanalizez detaliat argumentatia §tiintifica elaborata pentru a sustine fiecare tezd adiscursului national geografic15.

A§adar, sintagma spafiu romanesc nu reprezinta un adevar geograficimuabil, ci desemneaza o reprezentare teritoriald imaginata in prima jumatate asecolului XX. Prin urmare, orice utilizare a acestei sintagme pentru o perioadaanterioard celei in care a fost elaborata este anacronica. Problema nu este, evident,

unitar al teritoriului Romaniei, in Unitate si continuitate in istoria poporului roman, Bucuresti, 1968,p. 9-30.

9 S. Mehedinti, Fruntaria Romaniei spre Rásárit, in idem, Opere complete, vol I, Geographica,partea a II-a, Bucuresti, 1943, p. 268-290.

1° L. Somesan, Le Sol Roumain, Sibiu, 1944, p. 13.II Wand la 1918, Carpatii sunt perceputi ca o frontierd naturald, constituind principala piedicd in

calea unificarii nationale. Cel mai radical in acest sens este A.D. Xenopol, pentru care Carpatii suntun zid greu de strabatut"; A.D. Xenopol, Istoria romanilor din Dacia Traiand, vol. I, Iasi, 1888, p.19-20.

12 Articolul lui VAlsan, apdrut in 1924 in Convorbiri literare, a fost ulterior tradus in francezd,Les Carpathes dans la Roumanie actuelle, Bucarest, 1942; T. Morariu, Locul Transilvaniei in cadrulunitar al teritoriului Romaniei.

13 Autorul metaforei este, potrivit lui S. Mehedinti, geograful german Hugo Grothe, ea findpreluata ulterior de B. Delavrancea si G. VAlsan.

14 S. Mehedinti, Legaturile noastre cu Dundrea i Marea, in S. Mehedinti, Opere complete, vol.I, partea a II-a, p. 157.

15 Principalele teze ale mitologiei geografice nationale pot fi grupate in jurul a trei idei cheie: (1)spatiul romdnesc este delimitat de hotare naturale Tisa, Nistrul i Dundrea; (2) spatiul romAnesc eomogen i unitar Carpatii nu sunt o frontierd, Dobrogea e o fatadd naturald a spatiului romanesc,existenta unei unitati organice a spatiului românesc din punct de vedere geologic, orografic, climatic

hidrografic; (3) spatiul romdnesc are o serie de calitati care-1 individualizeazd amplasarea perfectdla jumdtatea distantei intre Ecuator si pol; asezarea sa, fie la marginea, fie in central Europei, marimeasa potrivita, nici prea mare, nici prea micA; armonia, proportionalitatea si simfonia formelor de relief.

§i

indoiala,

-

si

www.dacoromanica.ro


una terminologicd incetarea utilizkii acestei sintagme pentru realifati anterioaresecolului XX , ci una metodologied sa renuntdm la a mai geindi astfel istoria,decupand-o pentru a se potrivi unui cadru geografic prestabilit. Distorsiunea pecare aceastd metodd o implied devine evidentd atunci cand ea poate fi vizualizatd,asa cum este cazul Atlasului istoric coordonat de Stefan Pascul6. Fie cd este vorbade paleolitic, de epoca bronzului, de statul dac sau de formatiunile yoliticeromanesti medievale, cadrul geografic al tuturor hdrtilor este identic. Intreagaistorie este decupatd, si implicit interpretatd, in limitele aceluiasi spatiu, spagulromcinesc. Astfel, are loc un proces de nationalizare a geografiei istorice, prin careeste distrusd diversitatea structurilor teritoriale anterioare.

Deznationalizarea geografiei istorice presupune cloud etape distincte: (1)abandonarea comoditatii intelectuale ce face ca un proces istoric sd fie aprioricdecupat potrivit tiparului spatiului romanese si (2) analiza felului in care a fostconstruitd, in diferite perioade istorice, identitatea unui teritoriu. Nu am sd mdopresc in continuare deck asupra celei de-a doua etape, pentru cd, in opinia mea,medievistica romaneascd a parcurs-o in bund mdsurd pe prima".

0 istorie a teritorialitatii medievale presupune, in primul rand, un vastproces de reconstituire semantid8. Dacd cineva ar urmdri in principalele editii dedocumente o serie de cuvinte precum unumg, smIllitig, sennn, crpcum, ar observacd acesti termeni sunt tradusi, aproape aleatoriu, fie prin finut, fie prin margine,tarei, parte sau mo41e. Am sd ma opresc in continuare asupra unui singur exemplu:militia. Pentru a traduce acest substantiv slavistii au propus mai multe variante:parte' 9,

tar-20,a tinut21, laturd22. Reconstituirea campului semantic medieval alacestui termen nu a facut insd niciodatd obiectul unei investigatii istorice, desimedievistii s-au angajat in dispute aprinse asupra localizdrii TATApCKHM crpaNana(partilor tätdresti)23. 0 extindere a ariei de documente cercetate, care sd includd inprimul rand alte titulaturi slavone medievale, scoate la iveald cloud exemple defolosire a substantivului crpcum. Primul este de la sfarsitul secolului al XIV-lea, in

16 Atlas Istoric, coord. $t. Pascu, Bucuresti, 1971.17 Cea mai bunä dovadd in acest sens o reprezina reticenta celor mai importanti medievisti din

ultimele decenii de a decupa istoria medievald potrivit cadrului spatiului romfinesc" si specializarealor in istoria unor regiuni ale caror delimitari corespund mai degraba teritorialitatii medievale.

18 Asupra necesitatii recunoasterii opacitätii textelor medievale si reorganizarii medievisticii injurul unei semantici istorici, Alain Guerreau, Viitorul unui trecut incert, Chisinau, 2003, p. 268.

19 P.P. Panaitescu, Documentele Tarn Románeoi. I. Documente interne (1369-1490). Bucuresti,1938; Documenta Romaniae Historica. B. Tara Románeascd, vol. 1, Bucuresti, 1966.

20 Damian P. Bogdan, Diplomatica slavo-romciná, in Documente privind Istoria Romoiniei.Introducere, vol. 2, Bucuresti, 1956, p. 78.

21 M. Costächescu, Documente moldovenegi inainte de 5'1efan, vol. 2, doc. 176, Iasi, 1931.22 Acesta e cazul traducerilor documentelor lui Mircea din secolul al XVIII-lea (DRH, B, vol. 1,

nr. 12); N. lorga, Scrisori de boieri. Scrisori de domni, Bucuresti, 1999, p. 21.23 Recent V. Cioatan, Cdtre peirlile teit'areti" din titlul voievodal al lui Mircea cel Nitrcin, in

AIIAI, 24 (1987), p. 349-355; $t. Andreescu, Note despre cetatea Chilia, in Din istoria Mdrii Negre,Bucuresti, 2001, p. 49-58.

www.dacoromanica.ro


titulatura lui Tvrtko I Kotromani624 iar cel de-a doilea, apare doud secole maitarziu, in titulatura tarilor ru*i, incepfind cu Ivan al IV-1ea25. In ambele cazuri,adjectivele care determind substantivul cTparia sunt puncte cardinale, apusene intitlul lui Tvrtko i nordice in cel al tarilor ru§i. Compardnd cele trei cazuri,semnificatia termenului CTM1 din titulaturile slavone medievale devine mult maiclara. El nu desemneaza aadar un teritoriu ferm stdpanit, ci mai degraba ofrontierd deschisa, adjectivul care-1 insotqte avand sensul indicarii unei directiigeografice.

Reconstituirea câmpului semantic al cuvintelor legate de teritorialitate indocumentele medievale trebuie dublatd de o recitire a surselor din perspectivaidentificarii referintelor geografice. Am sa ma opresc, din nou, asupra unui singurexemplu: perceptia calatorilor straini din secolul al XVI-lea asupra intinderii TariiRomfinqti. Potrivit lui Bocignoli, Tara Romaneasca era lunga, de la V la E cale dedoudsprezece zile de mers, §i lata, de la S la N cale de trei zile i mai bine'. FrancoSivori, care cu siguranta cunotea mai bine Tara Romaneascd, da alte cifre:paisprezece zile de drum in lungime, iar in latime patru §i in unele locuri chiar asezile de drum27. La Alessandro Comuleo raportul dintre lungimea Tarii §i latimea eieste i mai disproportionat: lungd de 15 zile de drum ci larga acolo unde este maiingustà de cloud zile de drum28 . Maternatic insa, lungimea Tarii Romanqti estedoar de cloud ori mai mare deck latimea29, ceea ce inseamna ca Tara Romaneascaera consideratd in secolul al XVI-lea ca find mult mai turtita" deck este inrealitate, imagine ce va persista *i in secolul urmator'. Reprezentarea medievala ateritoriului Tarii Rornanqti este aadar substantial diferita de cea moderna31. Harta

24 Titlul lui Tvrtko I din 1377 este: Kralj Cp6a, BocHe, Homopja H 3BIIMHHX vrpana.23 Titlul lui Ivan al IV-lea din 1572 este: Bora Hauiero Bb TIZIOHLIbl cnaaxmaro MHJIOCTHO MbI,

rocy,aapb napb H Benaxiti KHSI3b I1BaHI, Bacanbeamb acea PyciH H camo,aepx:eus,aapb Kaaaticia, napb AcTopoxaticiA, rocy,aapb

FICKOBCKiri H ae.inixiK KHA3b CMOJIeHCKiri, TCPepCKirl, 10f0pCKill, BoRrapcxiii HHHbIX1, rocy,aapb H BeflHKi1 KEISI3b HOBBT0p0la HH3OBCKie 3eMJIH, LIepauroacxiii,

PocroscKiii, Apocflascicin, Benooaepcxiil, YjopcKii, 06.aopcidri, KOHAHHCKill a aces'Ca6apcKie 3eMJIH H Ceilepabisi CTIMIHM HOBellaTeJlb H rocyaapb 01,1HHHble aercia JIH[Inixtrrcitie HHHblX1,.

Ceiliitori striiini despre Teirile Romdne, vol. 1, ed. Maria Holban, Bucuresti, 1968, p. 175.Cdldtori streiini, vol. 3, p. 13.Ceildtori strdini, vol. 3, p. 367.

29 Acestea sunt distantele in linie dreaptd intre: Severin Brdila 420 km; Severin Floci 410km; Calafat BrAila 415 km; Calafat Floci 400 km; Calneni Turnu 205 kin; CaineniZimnicea 220km; Ruck Turnu 200km; Ruck Giurgiu 180 km.

Acelasi raport 11 dA Vasile Gagara (1637): Tara Munteneascd in curmezis !kind la TaraVolohei (Moldova) are o seiptdmdnei de mers, iar in lung trei seipteimdni; Gheorghe G. Bezviconi,Cdleitori ruV in Moldova V Muntenia, Bucuresti, 2003, p. 36. Ar fi interesant de urmArit cfind seschimbd aceastA proportie intre lungimea si lAtimea Tarii Romfinesti. De exemplu, la sfarsitulsecolului al XVIII-lea, Langeron dA un raport mai mic de 1/2: Valahia este de forma ovala ci lunge': deaproape 300 de versete pe 180 de versete G.G. Bezviconi, Cdldtori rusi, p. 142.

Cred CA sunt doi posibili factori ce stau la baza acestei perceptii deformate: (1) excludereazonei muntoase din teritoriul Tarii Românesti si (2) configuratia retelei de drumuri. Primul factor estesurprinzAtor dacd tinem cont cA majoritatea acestor calatori straini au intrat in Tara Româneascd prin

aeimidriMocimacxici, Hosropo,auxhi,

FlepMCKirt, BATL(Kiri,PeaaacKill,

39

latime;

Bnoansumeicia,

1100001(ifl,

-- - -

-

'

www.dacoromanica.ro


mentald a Tarii Romanesti asa cum era ea imaginatä de domnitori se apropie cusiguranta mult mai mult de reprezentarea calatorilor straini medievali decat de cea aistoricilor modemi. Asadar, pentru a intelege politica teritoriald a domniei,reprezentarea turtita", medievala, este mult mai utila deck cea obiectiva", moderna.

Am sa inchei prin a circumscrie subiectul despre care am vorbit tematiciigenerale sub care se desfasoard aceasta dezbatere organizatä de redactia Revisteiistorice", Perspective in istoriografie. Abandonand interpretarea istoriei prinprisma unui unic discurs geografic, cel national-modern, ni se deschide perspectivareconstituirii unei multitudini de reprezentari geografice medievale si a unei maibune intelegeri a istoriei medievale. In prima zi a dezbaterii s-a pus problemafelului in care tinerii istorici" îi pot defini propria identitate in istoriografie. Ca leade urmat nu este, cred eu, de a da noi raspunsuri la intrebarile deja puse, ci de agäsi un nou set de intrebari. Altfel, riscam sa ne certam precum geografiiinterbelici, in limitele inguste ale unui cadru prestabilit.

INTERVENTIE

SERBAN MARIN

Cu permisiunea Dvs., a puncta o altä problemä care se ridica in fatamedievisticii romanesti de astazi, anume ceea ce eu numesc parohializarea" ininteriorul spatiului romanesc" si aici imi cer scuze dlui Marian Coman pentruterminologie! Practic, asistam la trimiterea catre periferie a acelor studiipreocupari care nici macar tangential nu au vreo referire la evul mediu carpato-danubian". Personal, consider chestiunea ca un real pericol. Ne place sa vorbim deglobalizare in teorie, insä practic avem parca o dorinta devoratoare de a ne inchista,de a ne inchide in noi insine. Ne simtim parcd ultraprotejati printr-un cordonombilical de spatiul" nostru din nou scuze, dle Coman! iar ate o escapada inafara acestui spatiu" ne infricoseazd. Vin cu intrebarea: mai avem istoriemedievala universald sau ne-am inchis? Practic, medievistii romani e doar operceptie, dacd gresesc flagrant imi cer scuze! nu pot iesi din permiterul acestuispatiu romanesc". Cel mult, se ajunge la bilateralizare", asa se face cd InstitutulRoman de Culturd de la Venetia trebuie musai sa organizeze si sä dezbata pana la

trecatorile din Carpati, unii dintre ei observand chiar hotarul Tarii din munti (Bongars, Ceileitoristráini, vol. 3, p. 160). Cu toate acestea, toti calatorii straini ce descriu Tara Romaneasca se refera laea invariabil, ca la o regiune de campie: aceastei tare: e un .Fes necurmat (Bocignoli); Valahia e netedàtoatd (Munster); lard in cea mai mare parte este ceasã (Sivori); tam este in cea mai mare parteccimpie (Descrierea anonimã a Moldovei); aceastei tura este aproape toatà loc es (AlessandroComuleo). Acest element este insa secundar, principalul factor al perceptiei alungite a TariiRomanesti find configuratia retelei de drumuri, care facea ca un drum de-a lungul Tarii, de la est lavest, sa necesite mult mai multe ocoluri comparativ cu un drum de la nord la sud.

si

www.dacoromanica.ro


ultimele consecinte relatiile romano-italiene. Cel de la Istanbul bund dimineata,d-ra Rachieru! pe cele romano-otomane ... (nu am date asupra celui de laIstanbul, insa nu $tiu de unde imi yin anumite convingeri!) A$a se face cd istoriculroman urmeazd, in mare, cam aceea,i reteta: prezent la Venetia, trebuie neaparat sacaute in Arhivele de la Frani documente despre Wile romane; aflat, sã zicem, laParis, atunci procedeaza in acela$i stil la Bibliothèque Nationale $.a.m.d.Medievistul roman rämane astfel sclavul propriului sau spatiu" geografic...

Nu este nicidecum flatanta eticheta care ni se pune din afara, ma refer lacea de nationalism". Or, acest caracter nationalist al istoriografiei romane"provine cred eu tocmai din acea parohializare" de care vorbeam anterior. Dejanationalisrnul" istorjografiilor est-europene au devenit un leit-motiv pentruistoricii occidentali. Imi permit sa adaug ca parohializarea" de care vorbearn acontribuit $i contribuie in continuare din plin la intarirea acestei perceptii. Imiamintesc de o intamplare din vara anului trecut [2004]. Ma aflam la Istanbul, la oconferinta avand ca tema generala cruciada a patra. Catre final, in mijloculconcluziilor, s-a ridicat $i chestiunea mai consistentei implicari a istoricilor dinEuropa de est in asemenea dezbateri. La care propunere, Michel Balard a avut oreactie pe care a$ putea-o numi drept vehementa, amintind de comportamentulultranationalist" al unor istorici bulgari cu ocazia unui simpozion desfavrat laBerlin. Mai mult chiar, a subliniat cd primul pas in aceasta directie trebuie il facdistoricii din Räsarit care citez din memorie trebuie sa se dezbare de vecheamodalitate de abordare a istoriei, sa renunte la protocronisme $i la viziunea asupraistoriei strict din perspectivei patriei" lor. Personal, pot spune ca m-am bucuratcand, in timpul coffee break-ului, dl. Balard a tinut sa-mi precizeze, din curtoaziesau nu, Ca nu se referea la mine in momentul reactiei sale. Insä intregul episod m-afacut sa-mi amintesc din ce camp istoriografic provin.

De aceea, scuzati patetismul, dar imi permit trag un semnal de alarmd: Nepa$te globalizarea! Iar, mai devreme sau mai tarziu, acest fenomen se va rasfrange$i asupra modalitatii de abordare a medievisticii române$ti. Trebuie sä depa$imperimetrul in care ne-am inchis $i sa abordam $i alte teme, din afara atentie, dleComan! spatiului romanesc"!

www.dacoromanica.ro


STUDII ITALIENE TENDINTE ACTUALE

RALUCA TOMI

Ideea mea este cea a unei vitale nevoi de institutii in cultura romaneasca.Nu s-a scris deck partial istoria institutiilor noastre: ea este fail indoialdlabirintica, plind de hartoape si intoarceri la punctul de pornire. Stam, se stie, subsemnul blestemat al ludrii lucrurilor mereu de la inceput. Nu ignor, desigursentimentul igienic si intremator al palingenezei si al inlaturarii a ceea ce e vechi siinutil. Dar nepasarea cu care abandonam, intrerupte la jumkate, lucrdri incepute,incuria, lipsa de memorie, elanul cu care incepem azi o mie de lucruri siinconstienta infantila cu care le lasäm a doua zi sa mid in paragind si uitare, lipsade continuitate cu noi insine, apetitul pentru trancaneala, pentru mari planuri sortitesa nu fie niciodata duse la capat ma imbolnavesc de-a dreptul", spunea MarianPapahagi, enuntand numai ckeva dintre obstacolele intampinate de adevaratiiintemeietori". De numele sau se leaga reinvierea unei traditii de prestigiu aistoriografiei romane, reinfiintarea Sco lii Române din Roma, nobil lacas decercetare, de formare a spiritelor atrase de magica lumina mediteraneandAlexandru Marcu, Radu Vulpe, D.M. Pippidi, Mihail Berza, Horia Teodoru. Cele14 burse Vasile Parvan de la Roma si 6 burse Nicolae Iorga de la Institutul deCulturd si Cercetare Umanistica de la Venetia, reinaugurate in 1999, au reusit säcreeze tineri specialisti in domeniile ariei umaniste si artistice, ale caror rezultate s-auconcretizat in reaparitia prestigioasei publicatii Ephemeris Dacoromana" vol. XIin 2000 si XII in 2004 , axatä in special pe studii clasice, de arheologie, istoriarelatiilor confesionale dintre Sfantul Scaun si spatiul romanesc. In 1999, dininitiativa directorului de atunci al Institutului Roman de Cultura si CercetareUmanistä de la Venetia, Ion Bulei, alaturi de tinerii bursieri lorga, Serban Marin siRudolf Dinu, iesea Annuario", iar in 2001 Quaderni della Casa Romena". Din2004 de soarta revistelor de la Venetia se ocupa loan Aurel Pop, secondat deCristian Luca, Florina Ciure, Corina Gabriela Bade lita. In viziunea initiatorilor,publicatiile de la Venetia isi propuneau sa faca cunoscute contributiilecercetatorilor ce se ocupau de raporturile culturale, politice, diplomatice dintreOccident si Orient de-a lungul secolelor si sa promoveze studiile tinerilorcercetätori romani, italieni, europeni si nu numai. Sumarul revistelor s-a imbogatitde la an la an, rubricile reflectand deschiderea spre noi arii de cercetare: TraOriente ed Occidente, Romanita orientale, Venezia verso Oriente, Rapporti italo-romeni, Cultura tradizionale, Rassegna artistica, Romeni in Italia, Italiani inRomania, Legami letterari, Historia sanctorum, Religione e Seco lo, Documentiinediti etc. Centre de formare a tinerilor cercetatori, de promovare a culturiiromanesti, Accademia di Romania si Casa Romena au organizat o serie deconferinte, colocvii, prilej de manifestare a bursierilor, dar si de intalniri de inalta

www.dacoromanica.ro


tinutd tiintifica ale cercetatorilor romani i italieni, ce s-au concretizat prin aparitiaunor culegeri de studiil.

Contactele mediului universitar roman cu cel italian s-au intensificatdatorita semnarii Programului cultural romano-italian pentru anii 2002-2005. Pebaza acestuia centrele universitare din Iai, Craiova, Cluj-Napoca, Bucure§ti,Timi§oara, Constanta au beneficiat de facilitäti pentru stabilirea relatiilor cuUniversitatile din Bari, Padova, Perugia, Pisa, Roma, Napoli. Notabila esteconstituirea la Cluj-Napoca a Institutului Italo-Roman de Studii Istorice, pe bazaprotocolului semnat in decembrie 2002 intre Universitatea Babq-Bolyai(Facultatea de Istorie i Filosofie), Universitatea La Sapienza" din Roma, CentrulInteruniversitar de Studii pentru Europa Centro-Orientala, Universitatea liberãSan Pio V" Roma. In primul numar al publicatiei Institutului, cel din 2004, suntadunate comunicarile prezentate in cadrul colocviului romano-italian Statulbiserica in Europa, organizat la Cluj Napoca in 1-4 mai 2003, manifestare care amarcat i inaugurarea institutiei tiintifice. Aceasta beneficiazd de o bibliotecd, prindonatia generoasä a profesorului Antonello Biagini. Institutul din Cluj a initiat oserie de intalniri intre istoricii romani i italieni. De mentionat este cea din mai2004 de la Messina, cu tema Comunism, comunisme: modelul roman. Sub egida saau fost publicate culegeri de studii i lucrari dintre care amintim: Romania Italia

Europa, politica, economia e relazioni internazionali, Cosenza, 2003; GiuseppeMona, Viaggiando nelle terre romene, Viterbo, 2004. Tot in Cluj aparea in 1997primul numar al publicatiei Studi italo-romeni, revistä a Catedrei de limbi §iliteraturi romanice din cadrul Universitatii Babe§-Bolyai §i a Societatii DanteAlighieri" din orawl amintit.

Facultatea de Istorie a Universitatii Bucure*ti colaboreazd strans cuInstitutul Italian de Cultura. Din initiativa lui Ion Bulei §i a regretatului director al

I Spicuim cateva manifestari : la Venetia in martie 1995 colocviul organizat de Fundatia GiorgioCini, Universitatea Ca Foscari $i Institutul Roman de Culturd si Cercetare Umanisticd din Venetia(Casa Romena) cu tema Italia e Romania: Due popoli e due storie a confronto, studiile find publicatein 1998; colocviul inchinat intemeietorului Casei Romena, Nicolae Iorga noiembrie 2000 actepublicate in Quaderni", nr. 1; colocviul organizat de Consiglio Nazionale delle Ricerche,Universitatea Ca Foscari $i Casa Romena din Venetia, cu tema: Dall 'Adriatico al Mar Nero-Veneziani e Romeni, tracciati di storie comuni noiembriedecembrie 2001 acte publicate in 2003sub ingrijirea lui Grigore Arbore Popescu; aprilie 2003 Venezia e ii Levante; in decembrie 2003Accademia di Romania impreund cu Universitatea La Sapienza" din Roma $i CentrulInteruniversitar de Studii asupra Europei Centro-Orientale a organizat colocviul intitulat Romdnii siSfeintul Scaun din evul mediu pdnei in epoca contemporand, ale cdrui acte au fost publicate in 2004sub ingrijirea lui Ion Catja; intalniri si mese rotunde inchinate unor personalitäti din cultura romand:loan Petru Culianu, Mihai Eminescu. Anul aniversar $tefan cel Mare a fost marcat de numeroasemanifestAri: 28 septembrie 2004 masa rotunda la Roma organizatd de Institutul de Culturd $iCercetare Umanisticd din Venezia, Accademia di Romania $i Institutul Cultural Roman: Stefan celMare domn al Moldovei si Europa timpului sdu; la Roma a fost organizatd, in perioada 1-31octombrie 2004, sub egida Ministerului Culturii $i al Cultelor $i a Muzeului Vatican, colocviul siexpozitia Stefan cel Mare punte intre Orient si Occident. In 2005: Romania crocevia di culture,organizati la Udine de Ambasada Romaniei, Institutul din Venetia; in mai 2005, Dinamici sisociabilitate in lumea euro-mediteraneeand etc.

ci

-

www.dacoromanica.ro


Institutului Italian, Vito Grasso, a fost organizat un curs special de istoria Italiei,apreciat de studenti. Institutul Italian a fost gazda a numeroase intalniri dintreistoricii rornani si italieni2, lansari de carte3.

Colaborarea dintre Universitatile din Bari si Iai, initiata la inceputul anilor'90, a culminat in 2003 cu semnarea de catre cei doi rectori a unei conventiigenerale in care au fost cuprinse mai multe facultati. Contactele dintre specialistiide istorie veche, arheologie, limbi clasice s-au materializat in colocvii bilateraletinute din doi in doi ani, alternativ la IasiSuceava in 1996, Bari 1998, 2000 Iasisi Tulcea, 2002 Bari. Tematica intalnirilor s-a extins, ultima intitulandu-se Italiae Romania. Storia, cultura e civilta a confronto, permitand participareaspecialistilor si din alte domenii: ev mediu, epoca contemporana, filologie, folclor.Actele intalnirilor s-au concretizat prin aparitia unor culegeri de studii, dintre careamintim Romanita orientale e Italia meridionale dall'Antichita al Medioevo.Para lleli storici e culturali, Bari, 2000.

In 1997 aparea la Cluj un important instrument de lucru, Bibliograliaistoricei romeino-italiand, autoare Veronica Turcus. Conform acesteia, numärulscrierilor istorice romano-italiene aparute pana in 1996 este de 6695, semnate atatde romani cat si de italieni. Autoarea a stabilit Ca 60% din contributii sunt aleistoricilor romani. Analizand statistic studiile italo-romane, a concluzionat cä celemai multe sunt dedicate epocii moderne 2400. Urmau apoi cele consacrateperioadei contemporane 2000, medievale 600, antichitate 500. Problemeleabordate pana in 1996 au fost: istoria culturii 2300 de titluri, istorie politica1600, cele dedicate istoriei bisericii i socio-economice 350-450. Rasfoind paginilevolumului X al Bibliografiei istorice romeinegi (coord. Gh. Hristodol, Bucuresti,2005), ce cuprinde perioada 1999-2004, observam cä in ultimii cinci ani directiilede cercetare ale studiilor italiene s-au modificat ca pondere: pe primul loc suntstudiile dedicate perioadei medievale, apoi moderne i contemporane, lucrdrilebursierilor din Roma si Venetia contribuind substantial la noua configurare astudiilor italiene.

Farã a avea pretentia de a prezenta exhaustiv contributiile cercetatorilorromani preocupati de spatiu1 italic si de legaturile italo-romane, vom incerca säsubliniem noile tendinte grupate cronologic (istorie veche, arheologie; istoriemedievald, moderna 5i contemporana) i pe probleme (economie, aspecte sociale,politice, culturale). Arheologii, specialistii in istorie antica greco-romand si in

2 In aprilie 2005 a avut loc colocviul inchinat lui Giuseppe Mazzini organizat de StefanDelureanu, conducatorul grupului de Istorie a Risorgimento-ului de pe langa Institutul Italian, actiunecu o larga participare a speciali§tilor románi i italieni: Salvo Mastellone, Francisco Guida, LuigiLotti, $tefan Delureanu, Corina Popescu, Adrian Niculescu; in noiembrie 2005 colocviul Italia qiEuropa de sud-est, cu participarea lui Francesco Guida, Alberto Basciani, Emanuela Costantini,Corina Popescu, Octavia Nedelcu, Kopi Kycyku; acestora ii s-au adaugat conferinte pe diferite temeistorice: Alexandru Barnea, Tropaeum Traiani, Adamclisi Romdnia etc.

3 Dintre numeroasele lansari de carte amintim: Mihai Pe lin, Italieni vã ordon se, trecefi Prutul;Carmen Burcea, Ramiro Ortiz; George Ciordnescu, L'Europa unita dall'idea alla fondazione; vol. 5,2003 din Annuario" etc.

www.dacoromanica.ro


studii clasice si-au publicat rezultatele cercearilor in culegeri de studii, volumeomagiale in 1996 la Cluj-Napoca a apärut un volum omagial dedicat arheologuluiDinu Adame§teau, reputat specialist ce s-a format la Scoala Romând din Roma inperioada 1938-1942 i s-a specializat mai apoi in arheologia romand din Italiameridionald sau in paginile revistelor Ephemeris Dacoromana", Annuario"Quaderni", unde aldturi de numele lui Alexandru Barnea4 Ii intalnim pe RomeoCarjan, Adriana Panaite5, Costin Croitoru etc.

Pentru perioada medievald semnificative sunt studiile privitoare la politicaorientald a celor cloud Republici maritime italiene, Venetia §i Genova. Traditiastudiilor pontice initiata. de Gheorghe Brätianu a fost reluatä al inceputul anilor '90prin eforturile lui Serban Papacostea, care a initiat o directie de cercetare in cadrulInstitutului Nicolae lorga i a facut posibild aparitia unei publicatii prestigioase, IIMar Nero", cu patru numere /Dana in prezent. Contributiilor sale privind politicaeconomicd, strategicd a celor cloud cetäti in Marea Neagra de la sfaritul secoluluial XIII-lea 'And in secolul al XV-lea6, li se adauga cele ale lui 5tefan Andreescuconcretizate in cloud cdrti recente: Din istoria Márii Negre: genovezi, romcini citeitari (Bucuresti, 2001) §i lzvoare noi cu privire la istoria Márii Negre (Bucuresti,2005), unde pune in circulatie noi documente din arhivele genoveze. Acestora li seadauga numeroase articole privitoare la relatiile dintre Venetia i arile române intimpul rãzboiului din Candia §i la influenta genovezilor in spatiul pontic7. Influenta

4 Alexandru Barnea, Identités et histoire recente entre Bucarest et Rome, in Annuario", 2002,nr. 4, p. 234-242; idem, Dobrogea in epoca Dominatului, in Fafetele istoriei. Existenfe, identitafi,dinamici, Bucuresti, 2000, p. 279-292 etc.

5 Romeo Cdrjan, Adriana Panaite, Juridical Status of the Roman Cities and their Representationin the Late Roman Cartography ,in Quaderni della Casa Romena di Venezia" (in continuareQuaderni"), 2004, nr. 3, p. 21-30.

6 $erban Papacostea, Genes, Venise et la Mer Noire a la fin du XIII-eme siecle, in RevueRoumaine d'Histoire" (in continuare RRH"), t. 29, 1990, nr. 3-4, p. 211-236; idem, Une revolteantigenois en Mer Noire et la riposte de Genes (1433-1434), in Il Mar Nero", t. I, 1994, p. 279-290;idem, Genes, Venise et la croisade de Varna, in Balcanica Posnaniensa. Acta et Studia", t. VIII,1997, p. 27-37; idem, Un tournant de la politique genoise en Mer Noire au XIV siecles: I 'ouverturedes routes continentales en direction de 1 'Empire Orientale, in Occidente tra Medioevo ed EtaModerna. Studi in onore di Geo Pistarino,1997; idem, Genovezi la Caliacra: un document ignorat, inPontica", 1997, nr. 30, p. 277-283; idem, La penetration du commerce genois en Europe centrale:Mauroca.stro et la route moldave, in II Mar Nero", t. III, 1997/1998, p. 148-158 etc.

7 $tefan Andreescu, The relations Between Venice and the Roman Principalities During the Warof Candia, in L 'Italia e Romania, due popoli a confronto (X1VXVIII), Firenze, 1998, p. 159-169;idem, An episode of the Romanian-venetian relation by the middle of the 17th century, in Oriente eOccidente tra Medioevo ed Eta Moderna. Studi in onore di Geo Pistarino, 1997, p. 13-19; idem, Unact genovez din 1453 sau despre limitele nietodei cantitative, in Studii i materiale de istorie Medic"(in continuare SMIM"), t. 21, 2003, p. 139-149; idem, Genovezi pe drumul moldovenesc la mijloculsecolului al XV-lea, in Revista istoricd" (in continuare RI"), t. X, 1999, p. 99-108; idem, La legendedes Genois dans les pays roumaines, in Atti del congresso internazionale Dai feudi monferrini e dalPiemonte ai nuovi oltre gli Oceani" Alessandria 2-6 aprilie 1990, publicate in 1993, p. 393-402;idem, Giovanni Antonio Spinola et les sourvivances genoises en Crimee au XVI siecle, in Coloniserau Moyen Age, Paris, 1995, p. 386-394 etc.

si

www.dacoromanica.ro


venetiand asupra spatiului romdnese i relatiile Serenissimei cu domnitorii romaniau constituit subiectul contributiilor consistente ale lui Eugen Denize, autorul maimultor carti le Romeine §1 Venetia. Relatii politice 1441-1541. De la lancu deHunedoara la Petru Rarq. (Bucurqti, 1995); Romeinii intre Leu qi Semilunä:reizboaiele turco-venetiene si influenta lor asupra fárilor romeine (XVXVI)(Targovite, 2003) i a numeroase articole8. Andrei Pippidi s-a aplecat asupraunor aspecte mai putin cunoscute ale relatiilor romano-venetiene, find i autorulunui rafinat studiu inchinat Bisericii Grecilor din Venetia', iar Matei Cazacu aanalizat raporturile dintre Republica venetiand i Moldova la inceputul secolului alXIV-leal°. Noua generatie §colitd in bibliotecile §i arhivele venetiene scoate lalumind documente inedite, se indreaptd cu seriozitate i eruditie spre noi directii decercetare. Amintim numai cateva contributii: Ovidiu Cristea, care in 2004 a reu§itsa publice cloud luerdri bazate pe arhive venetiene inedite, Venetia §1 MareaNeagrei in secolele XII1-XIV. Contributii la studiul politicii orientale venetiene(Brdila) §i Acest domn de la miazeinoapte. Stefan cel Mare in documente ineditevenetiene (Bucurqti), acestora addugandu-li-se numeroase studii privitoare lapolitica pontica a orawlui din lagund". Marin $erban, pasionat de cronisticavenetiand, a surprins in contributiile sale substantiate raporturile dintre Venetia,Bizant, lumea balcanied, reliefand §i noi fatete ale cruciadei a IV-a12. Cristian Luca,

8 Eugen Denize, Venetia, rdrile Romeine $i ofensiva otomand dupci cciderea Constantinopolelui(1453-1479), in RI", t. V, 1994, nr. 11-12, p. 1157-1181; idem, Vlad repef, lupta antiotomand iVenetia. Cdteva consideratii, ibidem, t. VI, 1995, nr. 3-4, p. 371-387; idem, Relatide turco-venetienefi romdnii. De la Nicopole la cdderea salonicului (1396-1493), ibidem, t. XIII, 2002, nr. 3-4, p. 161-176; idem, .57efan cel Mare in I Diari lui Mario Sanudo, in SMIM", t. XXII, 2004, p. 27-40 etc.

9 Andrei Pippidi, Noi izvoare italiene despre Vlad repel ci $tefan cel Mare, in SMIM", t. XX,2002, p. 15-21; idem, La Chiesa dei Greci di Venezia, punto di riferimento per I rapporti tra veneziae i Paesi romeni, in Dall'Adriatico al Mar Nero: veneziani e romeni tracciai di storie comuni, Roma,2003, p. 96-109.

I" Matei Cazacu, I rapporti tra la Republica di Venezia e Moldova all'inizio del Quatrocento, inDall'Adriatico al mar Nero, p. 148-155.

11 Ovidiu Cristea, Venetia yi problema strdmtorilor, in SMIM", t. XVII, 1999, p. 93-110; idem,Venezia, la politica balcanica dell 'Ungheria e l'espansione degli ottomani in Europa alla fine delsecolo XIV, in Dall 'Adriatico al Mar Nero, p. 41-55; idem, La pace tesa: i rapporti veneto-ottomanidel 1484, in Annuario. Instituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica" (in continuareAnnuario"), t. 5, 2003, p. 277-287; idem, Consideration sur la participation venitienne a lacriossade de Nicopolis, in Quaderni", t. 2, 2003, p. 95-102; idem, Rivalitatea venetiano-genovezd inMarea Neagrd. Campaniile lui Giustiniano Giustiniani (1323,1328), in RI", t. XV, 2004, nr. 1-2, p.89-106 etc.

12 Marin $erban, Venice and translado imperii. The Relevance of the 1171 Event in the VenetianChronicles' Tradition, in Annuario", t. 3, 2001, p. 45-103; idem, 1maginea impdratului Manuel IC'omnen in cronistica venetiand, in RI", t. XI, 2000, nr. 1-2, p. 31-57; idem, Comunitatea venetiandintre civitas ci imperium. Un proiect de transfer al capitalei de la Venetia la C'onstantinopol inconformitate cu cronica lui Daniele Barbaro, in SMIM", t. XX, 2002, p. 139-159; idem, I valachinella cronistica veneziana tra realta e finzione in Dall'Adriatico al Mar Nero, p. 112-127; idem, TheFirst Venetian on the Patriarchal Throne of Constantinople. The Representation of TommasoMorosini in the Venetian Chronocles, in Quaderni", t. 2, 2003, p. 49-90; idem, A Humanist visionregarding the Fourth Cruissade and the State of the Assenides. The Chronicle of Paul Remusio, in

Tari

www.dacoromanica.ro


neobosit descoperitor al documentelor venetiene referitoare la spatiul romanesc dinsecolele XVI-XVII, semneazd studii numeroase ce acoperd o arie vastd de cercetare

de la rutele comerciale venetiene in Balcani §i comertul cu Moldova pand ladocumente inedite privind politica lui Joan Zapolya, Gabriel Beth len, prima etapd aRdzboiului de treizeci de ani i la relatiile domnitorilor romani cu Serenissima'3.Spatiului transilvdnean i relatiilor sale cu lumea italiand le sunt inchinate studiilelui loan Aurel Pop i Florina Ciure, cercetdri dedicate izvoarelor venetiene privinddisputa dintre Ferdinand de Habsburg §i Joan Zapolya i principelui GheorgheRakoczi 1'4. Relatiile politice dintre cele cloud republici maritime italiene cu TdrileRomane au fost analizate i de Vasile Märculetb. Noi interpreari ale unor izvoarevenetiene despre domnia lui Mihai Viteazul a adus Stefan Andreesce, iar NicolaeGhinea a dezvdluit noi mdrturii mantovane despre asasinarea voievodului roman".

Relatiilor culturale romano-italiene din epoca medievald le sunt dedicatelucrari de sintezd sau monografii scrise de George Lazdrescu, Eugen Denize,Gheorghe Macarie18. Un segment aparte 11 reprezintd relatiile adtorilor italieni

Annuario", t. 2, 2000, p. 51-120; idem, Venetian and non-venetian crussades in the FourthCruissade according to the Venetian Chronicles' tradition, ibidem, t. 4, 2002, p. 111-171 etc.

13 Cristian Luca, Rutele balcanice ale comertului Tarilor Romcine cu Venetia in secolul al XVII-lea, in SMIM", t. XIX, 2001, 227-233, idem, Alcuni documenti veneziani inediti riguardanti imercati cretesi, serve e la loro presenza in Moldavia fra Cinque e Seicento, in Quaderni", t. 3, 2004,p. 73-83; idem, Attivith mercantile e sistema ereditizia nell'area del Basso Danubio fino alla fine delCinquecento, in Annuario", t. 6/7, 2004/2005, p. 403-420; idem, Documente italiene inedite privindrelatiile politice ale lui loan Zapolya cu Ferdinand I de Habsburg, in Sargetia", t. XXVII, 1997-1998, nr. 1, p. 473-484; idem, Cdteva avvisi inedite relative la politica externd a principelui GabrielBethlen (1628-1629), in Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol", t. 36, 1999, p. 163-170;idem, Participarea Transilvaniei in Rdzboiul de treizeci de ani ci o scurtli insemnare venetiand maipufin cunoscutà din prima jumeitate a secolului al XVII-lea, in Studia Historica", t. 46, 2001, nr. 1-2,p. 23-31; idem, Appunti sui rapporti del sultano Jahja (1585-1648) con i Paesi Romeni e Venezia, inDall'Adriatico al Mar Nero, p. 71-80; idem, Influssi occidentali sull'attegiamento politico di alcuniprincipi dei Paesi Romeni nei secoli XVI e XVII, in Quaderni", t. 2, 2003, p. 103-119; idem, Datereferitoare la istoria romdnilor in surse venetiene inedite din veacurile XVI si XVII, in Honorem loanCapror, Iasi, 2002, p. 85-93 etc.

I Florina Ciure, Nuove fonti veneziane riguardanti la contesa per il trono dell 'Ungheria traFerdinando d 'Absburgo e Giovanni Zapolya (1526-1538), in Quaderni", t. 3, 2004, p. 51-72; eadem,11 Principato di Giorgio Rezkoczy I (1630-1648) alla luce di alcuni documenti veneziani inediti, inAnnuario", t. 6/7, 2004/2005, p. 205-237; eadem, 11 problema transilvano (1660-1699) nei dispaccidei rappresentanti dtplomatici e dei dragomani veneti presso la Porta, in L 'Italia e L 'Europa Centro-Orientale attraverso i secoli, Braila-Venetia, 2004, p. 183-229.

15 Vasile Marculet, Politica ponticei a Imperiului Bizantin V a republicilor maritime italiene!mind la miflocul secolului al XIII-lea, Sibiu, 2002; idem, Tarile Romdne, Genova si Venetia insecolele XIV-XV, Medias, 2004.

16 $tefan Andreescu, Mihai Viteazul ci restaurarea Imperiului Bizantin, meirturii aleambasadorilor venetieni la Constantinopol, in RI", t. XIII, 2002, nr. 3-4, p. 127-148.

17 Nicolae Ghinea, Una relazione mantovana sul'assasino del Principe Romeno Michele ilBravo, in RAH", t. XXXII, 1993, nr. 3-4, p. 269-281.

18 George Lazarescu, Italia cultura e civilth. Bucuresti, 2001; Eugen Denize, Italia si italienii incultura romcinei pdnd la inceputul secolului al XIX-lea, Bucuresti, 2002; Gheorghe Macarie,Interferente spirituale italo-romcine, Iasi, 2002.

-

www.dacoromanica.ro


prin spatiul romanesc in secolele XVIXVII, ilustrat de articolele semnate AndreiPippidi, Cristian Luca, Ovidiu Cristea, loan Aurel Pop19. Marturiile inedite despreromani in Italia si despre italieni in arhivele din Romania sunt subiectele articolelorsemnatecle Dragos Ungureanu, Stefan Damian, lacob Marza, lonel Candea20 .

In privinta literaturii italiene medievale si renascentiste raman de referintalucrarile semnate de Alexandru Balaci, Marian Papahagi, carora li se adaugasinteza literaturii italiene de la inceputuri pand in secolul al XIV-lea alcatuita deIleana Bunget si Rodica Locusteanu21. Gheorghe Lencan Stoica, Cristina Ion22 aureliefat noi fatete ale lui Niccolo Machiavelli; Stefan Damian a scris desprerezistenta poetilor din Renasterea italiana fata de Islam23, iar Monica Fekete cautanoi semnificatii in poezia lui Francesco Petrarca24.

Arta italiana, influentele acesteia asupra spatiului romanesc sunt prezentein contributiile lui Ovidiu Drimba, in numeroasele studii ale lui Grigore Arbore-Popescu despre colectiile de arta europeand din Romania si prezentele picturiivenetiene, in lucrarile Teresei Sinigalia inchinate interferentelor artistice romano-venetiene in secolul al XVII-1ea25. La randul sal, Stefan Andreescu face o eruditäcomparatie intre picturile din biserica de la Paträuti si cele ale lui Piero della

19 Andrei Pippidi, Giovanni Giuliani un domenicano italiano nella Moldavia del Seicento, inItalia e L 'Europa Centro-Orientale, Braila, 2004, P. 165-169; Cristian Luca, Note sull 'attivitamissionaria del dominicano Giovanni Giuliani da Lucca, in Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani,Braila, 2004, p. 685-692; Ovidiu Cristea, Un calator strain in Transilvania in secolul al XVII-lea:Giovanni Luigi Zani, in RI", t. XIV, 2003, nr. 5-6, p. 159-180; loan Aurel Pop, Antonio Possevinodespre romani, in Arta istorie, cultura, Cluj-Napoca, 2003, p. 165-167.

29 Dragos Ungureanu, Alcune notizie riguardanti i romeni in un libro poco noto del Seicentoitaliano, in L 'Italia e L'Europa Centro-Orientale, p. 309-319; $tefan Damian, Lettere italianenell'Archivio di Stato di Cluj, in Transilvanian Review", t. 10, 2001, nr. 4, p. 20-31; Jacob Marza,Un manoscritto sulla storia di Venezia, in Acta Musei Napocensis" (in continuare AMN"), t. 33,1996, nr. 2, p. 181-192; Ionel Candea, Libri ecclesiastici greci stampati a Venezia e gia appartenentialla Metropolia di Proilavia, in L'Italia e L'Europa Centro-Orientale, p. 363-382; Ionel Candea,Luca Cristian, Libri manoscritti e a stampa nei Paesi romeni del Cinquecento, in L 'Europa del libronell 'eta dell 'Umanesimo, Florenta, 2004, p. 169-182.

21 Alexandru Balaci, Dante. Monogralie, Bucuresti, 1995; Marian Papahagi, Un manoscrittocinquecentesco delle rime di Dante, in Studii italo-romeni", t. I, 1997, P. 125-149; Ileana Bunget,Rodica Locusteanu, Storia della letteratura italiana dale origini al Duecento, II Trecento, 11Quatrocento, vol. I-III, Bucuresti, 1999-2003.

22 Gheorghe Lencan Stoica, Machiavelli, jilosof al politicii, Bucuresti, 2000; Cristina Ion,Machiavelli 41 machiavelismul in cultura romand. Primele traduceri, in Studia politica", t. 1, 2001,p. 69-85.

23 Stefan Damian, I poeti e la resistenza contre l'Islam nel Rinascimento italiano, inTransilvanian Review", t. 13, 2004, nr. 1, P. 121-131.

24 Monica Fekete, Il locus amoenus in Petrarca ossia la metafora diuno spazio, in Annuario",t. 3, 2001, p. 335-352.

25 Ovidiu Drimba, Leonardo da Vinci, titan al Renagerii, Bucuresti, 2000; Grigore ArborePopescu, Le maggiori collezioni d'arte europea in Romania e la formazioni delle principali raccoltedi pittura veneziana, in Dall'Adriatico al Mar Nero, p. 219-229; Teresa Sinigalia, L 'ambienteartistico della Valacchia e i suoi rapporti con Venezia nel secolo XVII, ibidem, P. 191-201.

www.dacoromanica.ro


Francesca din biserica San Francesco din Arezzo-Toscana26, iar Daniel Barbu esteatras de influentele §colii veneto-cretane asupra artei romdne§ti.

Relatiile papalitatii cu romdnii in evul mediu au cunoscut in ultimaperioadd contributii numeroase. Strädaniile lui I.D. Snagov, ce publica in 1996 laBucuresti impresionasita Monumenta Romaniae Vaticana. Documente, manuscrise,hárti, sunt continuate de o serie de cercetätori: Serban Turcu§ se ocupd inmonograflile §i studiile sale de relatiile Sfantului Scaun cu romdnii in secolul alXIII-lea, de prezenta Ordinului dominican §i a cavalerilor ioaniti in Transilvania27,iar Veronica Turcu§ se ocupd de activitatea ordinului cistercian in Transilvania28.Descrierile misionarilor catolici inchinate spatiului romanesc sunt tratate deCristina Codarcea, Joan Aurel Pop etc. 29

Dan Berindei, Cornelia Bodea §i Stefan Delureanu §i-au continuat studiileprivitoare la relatiile romdno-italiene in perioada risorgimentald. Primul a scrisdespre ecourile mi§cdrilor revolutionare italiene din deceniile premergatoarerevolutiei de la 1848 in -raffle Române, C.A. Rosetti §i Risorgimento, ideea Romeila romdni in perioada secolul al XVII-lea ',and la 1848, tarile latine in politicaexternd a României dintre 1859 §i 1879; Cornelia Bodea despre relatiile dinperioada emigratiei post-revolutionare; Stefan Delureanu, neobosit reprezentant alstudiilor mazziniene, un pasionat al perioadei risorgimentale, §i-a continuatcercetdrile privind re1aiile revolutionarului genovez cu liderii europeni30. Relatiileeconomice ale statelor italiene cu tärile romane in perioada 1829-1856 au fost

26 tefan Andreescu, Pearduci e Arezzo: un paragone e la sue conseguenze, in Annuario", t.6/7, 2004/2005, p. 121-133.

27 $erban Turcus, Sfeintul Scaun ci romeinii in secolul al XIII-lea, Bucuresti, 2001; idern,L 'Ordine dominicano nelle terre romene nel Duecento, in Romania e Romania. Lingua e culturaromena di frante all 'Dacia, Udine, 2003, p. 219-240; idem, Alcune considerazioni sullapresenza "dei monaci cavaleri di San Giovanni nelle terre romene del Duecento in L 'Italia eL 'Europa Centro-Orientale attreaverso i secoli, p. 2-28.

Veronica Turcus, L 'abbazia cistericense transilvana di Cdrfa. Nuove proposte perI 'interpretazione dell 'origine architettonica del complesso: le mensale della sala capitolare, inL 'Italia e L 'Europa Centro-Orientale, p. 41-59.

29 Cristina Codarcea, Rome et Byzance dans les Pays Roumaines a travers les recit desmissionaires catholiques (1620-1660), in Italia e Romania: due popolie due storie a confronto, p.227-238; loan Aurel Pop, Mdrturii ale Sfeintului Scaun despre romdni in secolul XVI, in Societate cicivilizacie, Tdrgu Mures, 2002, p. 76-80; idem, II Cristianesimo presso i Romeni tra Occidente eOriente, in I Romeni e la Santa Sede, BucarestRoma, 2004, p. 13-18.

39 Dan Berindei, Echi dell 'Italia rivoluzionari nei Paesi rumeni prima de11848, in Sentieri dellaliberta e della fratellanza ai tempi di Silvio Pellico, Bastogi Foggia, 1994, p. 59-64; idem, L 'impactde Rome et du droit romain sur le processus de la Roumanie moderne, in Antichita e rivoluzioni daRoma a Costantinopoli a Mosca, Roma, 1998, p. 275-285; Cornelia Bodea, Interference revolucionareromeino-mazziniene dupei 1848, in RI", t. XV, 2004, nr. 1-2, p. 5-20; $tefan Delureanu, Mazzini e imazziniani romeni nella visuale dell 'avversario, in Il Risorgimento, democrazia, mezzogiornod 'Italia. Studi in onore di A. Scirocco, Milano, 2003, p. 270-285; idem, Risorgomento romeno eRisorgimento italiano, Napoli, 2005; idem, I democratici romeni e il Comitato Democratico Europeoin Mazzini e I scrittori politici europei (1837-1857), Florenta, 2005, p. 583-599.

26

-

-

www.dacoromanica.ro


prezentate de Constantin Ardelean31, iar Nicolae Ghinea a adus noi documenteprivitoare la sejurul lui Al.1. Cuza la Florenta32.

Studiile dedicate relatiilor rornano-italiene din perioada 1878-1914 aucunoscut un reviriment datorita activitatii lui Rudolf Dinu §i Ion Bulei, autorii uneiimportante culegeri de documente diplomatice culese din arhivele italiene33. RudolfDinu este autorul mai multor studii dedicate relatiilor diplomatice romano-italienedin perioada domniei lui Carol I. Acela§i tanar istoric este autorul unui documentatstudiu despre emigratia italiana in Romania la cumpana secolelor XIX-XX,contributie ce anunta o noud directie de cercetare34. Ion Bulei se distinge prinarticolele inchinate relatiilor dintre oamenii politici romani de la sfar§itul secoluluial XIX-lea cu spatiul italian, prin contributiile referitoare la raporturile dintremonarhia romana cea italiana3).

Relatiile romanilor cu Sfantul Scaun in epoca moderna sunt reprezentate destudiile lui Rafael Dorian Chelaru36, inchinate activitätii episcopilor Antonio diStefano §i Paolo Sardi in Moldova. In ceea ce privete relatiile papalitatii cuBiserica greco-catolica din Transilvania, de referinta raman studiile lui NicolaeBocsan, Ion Cfirja (initiatorul unui nou grup de istorie a Risorgimento-ului), aleAnei Victoria Sima, Ioanei Mihaela Burda37 etc. Dintre numeroasele contributii ale

31 Constantin Ardelean, Alcune notizie riguardanti la navigazione e ii commercio degli Statiitaliani preunitari alla foce del Danubio, 1829-1856, in L 'Italia e L 'Europa Centro-Orientale, p.393-404.

32 Nicolae Ghinea, ALL Cuza a Florence, in RRH", t. XXIX, 1990, nr. 3-4, p. 351-377.33 Ion Bulei, Rudolf Dinu, 35 anni di relazioni italo-romene 1879-1914. Documenli diplomatici

italiani, Bucuresti, 2001.34 Rudolf Dinu, Documents regarding the History of the Italian Legation in Bucharest 1879-

1914, in Annuario", t. 4, 2002, p. 356-387; idem, Giuseppe Tornielli Bnisati di Vergano. Notesregarding his Diplomatic Mission in Romania, ibidem, t. 5, 2003, p. 378-446; idem, Instante simecanisme de decizie in politica externa a Romciniei la finele secolului al XIX-lea: Cateva observaflipe marginea aliantei italo-romcine din 1888, in Studii i materiale de istorie modemA", t. XVII;2004, p. 139-168; idem, L 'alleanza ideale: appunti per la storia delle relazioni italo-romenenell'ambito della Triplice Alleanza (1883-1903), in Annuario", t. 6/7, 2004/2005, p. 429-448; idem,Appunti per una storia dell 'emigrazione italiana in Romania nel periodo 1878-1914: il Veneto come

principale serbatorio di piccole comunita in movimento, in Dall 'Adriatico al Mar Nero, p. 245-260.35 Ion Bulei, I romeni a Venezia. Un fatto di cronaca, in Annuario", t. 2, 2000, p. 225-236;

idem, Politici italiani e romeni in corrispondenza tra 1912-1913, ibidem, t. 4, 2002, p. 388-403;idem, I reali romeni in Italia, in Quaderni", t. 3, 2003, p. 221-228 etc.

36 Rafael Dorian Chelaru, Paolo Sardi and the conflict beetwen the Italian and the Hungarianmissionaries in Moldova, in Annuario", t. 6/7, 2004/2005, p. 428-448; idem, The Italian BishopAntonio de Stefano and the Emancipation of the catholic community from Moldavia (1849-1859), inQuaderni", t. 2, 2003, p. 143-162.

" Nicolae Bocsan, Ion Cada, Biserica Romeina Unita la Conciliul ecumenic Vatican I (1869-1870), Cluj-Napoca, 2001; idem, Il mitropolita Victor Mihályi de Apsa e i rapporti tra la ChiesaGreco-Cattolica Romena di transilvania e Autonomia cattolica" ungherese, in I Romeni e laSanta Sede, Bucuresti-Roma, 2004, p. 162-188; idem, La participazione del vescovato greco-cattolico romeno al Concilio Ecumenico Vaticano I (1869-1870), in L 'Italia e L 'Europa Centro-Orientale, p. 404-427; Ana Victoria Sima, L'interesse della Santa Sede per cattolici di rito orientaledell'Impero austriaco alla meta dell'Ottocento, in Quaderni", t. 3, 2004, p. 331-339; eadem,

si

www.dacoromanica.ro


istoricilor si italienistilor romdni privitoare la cultura, literatura italiand din secolulal XIX-lea si la interferentele culturale romdno-italiene din perioada amintitd seremarcd documentele inedite puse in circulatie de Alin Ciupald despre GiovenalleVegezzi Ruscala si despre relatiile lui C.A. Rosetti cu spatiul italic, ale lui LiviuBordas despre Dora d'Istria, ale lui Mircea Popa privind imaginea Italiei lacdldtorii romdni din Transilvania38. Giacomo Leopardi a fost subiectul uneisubstantiale monografli semnate de Alexandru Balaci si al unei culegeri de studiiingrijita. de Smaranda Bratu Elian39, iar legdturile lui Eminescu cu Italia au fostprezentate de Viorica Bälteane. Figura arhitectului Giulio Magni a fostreactualizatd de impresionantul studiu al Ilenei Zbdrnea41, iar personalitatilemuzicii italiene si interferentele muzicale romdno-italiene au fost evocate de DoruPopovici si Vasile Tomescu4`.

Epoca contemporand este probabil perioada cea mai slab reprezentatd inistoriografia studiilor italiene. Existd cdteva lucrdri de sintezd inchinate relatiilorpolitico-diplomatice semnate de Valeriu Florin Dobrinescu, Ion Pdtroiu siGheorghe Nicolescu, autorii unei istorii a relatiilor diplomatice romfino-italiene dinperioada 1914-1947, Anatol Petrencu, Mihai Pe lin43, insd singurul segment unde seremarcd un reviriment este cel al istoriei bisericesti, unde relatiile Vaticanului cuRomânia sunt analizate de loan Dumitiru Snagov, Vasile Cristian si OvidiuBozgan".

L 'istituzione del Capitolo nella Chiesa Romena Greco-Cattolica. Nel le discussioni del fori Pontificalie Imperiali, in Ephemeris Dacoromana", t. 11, 2000, p. 237-272; eadem, Vizitele nuntilor apostolicivienezi in Transilvania (1855-1868), vol. I-II, Cluj-Napoca, 2003; Ioana Mihaela Burda, Immaainedella Santa Sede nei periodici romeni della Transilvania (1871-1900), in Annuario", t.2004/2005, p. 461-469.

38 Alin Ciupala, Giovenalle Vegezzi Ruscalla between two Motherlands Italy and Romania,in Annuario", t. 5, 2003, p. 392-398; idem , L 'Italie et les italiens dans la correspondence de C.A.Rosetti, in Analele Universitatii Bucuresti", 46, 1997, p. 19-26; Liviu Bordas, Breve nota su Dorad'Istria e la Transilvania, in Annuario", t. 6/7, 2004/2005, p. 501-509; Mircea Popa, Italia vazuta decalátori romani din Transilvania, in Revista Bistritei", 15, 2001, p. 270-281.

39 Alexandru Balaci, Leopardi. Monografie, Bucuresti, 1998; Smaranda Bratu Elian (ed.),Giacomo Leopardi e la sua presenza nelle culture Est-Europene, Bucuresti, 2000.

Viorica Bälteanu, Eminescu ci spatiul cultural italic, Timisoara, 2002.41 Ileana Zba.rnea, Giulio Magni. 1 suoi progetti di architettura in Romania, in Annuario", t. 3,

2001, ;1162-202.4 Doru Popovici, Vis de iubire. Viata 0 opera lui Giacomo Puccini, Bucuresti, 1995; Vasile

Tomescu, Inteiferenze musicale romeno-italiane nei secoli XIX-XX, in Analele Dobrogei", t. 5,1999, nr. 1, p. 232-244.

43 Anatol Petrencu, Relafiile romano-italiene de la confruntare la colaborare (1945-1985),Chisinau, 1993; Mihai Pelin, Diplomatie de reaboi: Romania Italia (1939-1945), Bucuresti, 2005.

44 loan Durnitriu-Snagov, Romania in diplomatia Vaticanului (1939-1944), Bucuresti, 1999;Vasile Cristian, intre Vatican 0 Kremlin. Biserica greco-catolica in timpul regimului comunist,Bucuresti, 2003; idem, The Apostolic Nunciature in Romania at the Begining of the Comunist Regime1945-1950, in Annuario", t. 4, 2002, p. 255-261; idem, Vatican and the Roumanian Greek-Catholicsin the Light of some Documents of the Securitate 1965-1989, in Quaderni", t. 2, 2003, p. 319-328;Ovidiu Bozgan, L 'accord introuvable. Les rapports entre la Roumanie et le saint Siege au temps duregime Cectumcu, in I Romeni e la Santa Sede, Bucuresti-Roma, 2004, p. 245-261; idem, Nuntiatura

6/7,

4°

- -

www.dacoromanica.ro


in ceea ce privqte relatiile culturale din perioada contemporand remarcdmcontinuarea preocupdrilor in evocarea personalitdtilor tiintifice i artisticeromanqti influentate in destinul lor de spatiul italic Nicolae Iorga45, VasileParvan46, Alexandru Marcu47 sau de italieni ce au fost fascinati de cultura romand

Giandomenico Serra44, Ramiro Ortiz". Aldturi de nume consacrate aleitalienitilor Eleonora Cdrcdleanu, Helga Tepperberg, Corina Popescu5° se remarcdcontributiile noului val" reprezentat de bursierii ParvanIorga: Afrodita CarmenCionchin, Corina Gabriela Bädelitd, Maria Bulei, Catrinel Popa, Monica Joita,Roxana Utale etc.51 Un important domeniu, putin explorat, este cel al institutiilorde culturd i al asociatiilor italiene din Romania, ilustrat de articolele semnate deIon Bulei, George Lazdrescu52.

In concluzie, se poate vorbi de o renatere a studiilor italiene in Romania,ultimii cinci ani find o perioadd care reinnoadd legaura cu strdlucita traditieinterbelicd. Acest lucru a fost posibil datoritd reludrii burselor Vasile Parvan i

Nicolae Iorga i a neobositei activitäti a directorilor Accademiei di RomaniaMarian Papahagi, Dan Pineta i a celor de la Institutul Roman de la Venetia IonBulei, Ion Aurel Pop. Remarcdm un reviriment al studiilor medievistice, al celorreferitoare la istoria Bisericii catolice sau greco-catolice, al preocupdrilor tineriloritalieniti de a reliefa aspecte inedite ale literaturii italiene contemporane in

apostolicei din Romeinia in anii 1948-1950, in Biserica putere, societate, Bucuresti, 2001, p. 130-154.

45 In noiembrie 2000 la Casa Romena figura savantului a fost evocatA intr-un colocviu italo-roman, contributiile find publicate in Quaderni", 2001.

46 In Quaderni", t. 2, 2003, se reproduce textul conferintei lui Vasile Parvan, intitulatA Su Ileorigini della civilta romena, tinuta la Istituto Italiano per Europa Orientale in 22 februarie 1922.

47 Veronica Turcus, Alexandru Marcu (1894-1955). Vico si opera, Bucuresti, 2004; eadem,Contributii la istoria raporturilor culturale romdno-italiene in perioada interbelicd: AlexandruMarcu si 5'coala Rome:a din Roma, in Studia historica", t. 46, 2001, nr. 1-2, p. 177-195 etc.

48 Lascu Viorica, Giandomenico Serra (1855-1958), profesor la Universitatea din Cluj, inStudi italo-romeni", t. I, 1997, nr. 1.

49 Carmen Burcea, Ramiro Ortiz, Bucuresti, 2004.50 Eleonora CarcAleanu, Miscelanea Italica, Iasi, 2002; eadem, Eugenio Montale, o lecturd a

poeziei, Iasi, 2002; Helga Tepperbeg, 11 teatro di Paolo Giacometti in Romania, in Studi italo-romeni", t. I, 1997, nr. 1, p. 63-72; Corina Popescu, Verismul italian si literatura romdnd, Bucuresti,2000.

51 Afrodita Carmen Cionchin, La citta mitteleuropea. Timisoara e Trieste un possibileparagone, in Annuario", t. 5, 2003, p. 340-367; eadem, Letteratura triestina come letteratura dellacrisi d'identità, ibidem, t. 6/7, 2004/2005, p. 565-585; Corina Gabriela Bade lita, Mircea Eliade el'eterno ritorno ... a Venezia, ibidem, p. 509-525; Maria Bulei, Studi critici sulla narrativa romenadel Novecento apparsi in Italia, ibidem, t. 5, 2003, p. 529-541; eadem, Con Baricco e Cdrtdrescu allaricerca del libro, in Quaderni", t. 2, 2003, p. 329-337; Monica Joita, Venezia e il Levante. Riflessinella letteratura romena, in Annuario", t. 5, 2003, p. 523-529; Roxana Utale, Un drammaturgoveneto da rispolverare: Renato Mainardi, ibidem, t. 3, 2001, p. 385-401.

52 Ion Bulei, II Comitato delle Societa Dante Alighieri a Bucharest. Alcuni moment! della suastoria, in Annuario", t. 5, 2003, p. 447-454; Carmen Burcea, Ion Bulei, La cultura romena in Italiafra le due guerre. Le istituzioni, in Romania-Romania. Lingua e cultura romena fi fronte all'Occidente, Udine, 2003, p. 291-308; George LAzArescu, 5coala Romcind din Roma, Bucuresti, 2002.

-

-

www.dacoromanica.ro


comparatie cu cea romdrid. Sunt reprezentate mai putin perioadele modernd §icontemporana, lucru ce ar trebui sä preocupe pe cei care fac selectia viitorilorbursieri. Este beneficd reluarea burselor ParvanIorga, dar poate ar trebui o maimare grijd fatd de tinerii speciali§ti, care timp de doi ani s-au format in mediulacademic §i universitar italian, iar la intoarcerea in Ord i§i gdsesc cu greu locul ininstitutiile de cercetare §i invatamant superior.

Productia literaturii de specialitate din ultirnii cinci ani este insemnatddatorita publicatiilor din Italia, in special al celor din Venetia, care au incercat sasurprirldd preocupdrile speciali§tilor romani §i nu numai in cercetarea spatiuluiitalic. In conditiile in care accesul cercetdtorilor din tara la literatura de specialitatedin strdindtate este destul de restrans, este de dorit ca aceste publicatii sa aibe ocirculatie mai mare, sd se gaseascd in marile biblioteci din tard §i in institutele deprofil ale Academiei Romdne. Poate in viitor va fi posibild §i inflintarea uneipublicatii de profil in tard, care sd reinvie traditia Studiilor Italiene", prestigioasapublicatie a lui Alexandru Marcu.

Inceputul a fost facut, depinde de fiecare dintre cei care sunt implicati instudierea fascinantei istorii, culturi, civilizatii italiene, a raporturilor dintre aceasta§i spatiul romdnesc sa clddeascd cu pasiune, punand mai presus de orgolii §iefemera clipd a gloriei personale, tainica §i aleasa bucurie a lucrului bine facut, cete apropLe de divinitate.

Inchei amintind cuvintele lui Vasile Parvan, rostite in 1913, anul in careera ales membru al Academiei Romane: Stiinta pe care am cautat-o §i am iubit-ocu pasiune, mi-a dat o conceptie gravd, a§ putea spune chiar tragicd asupra vietii.M-am obi§nuit sa vad numai cloud lucruri rneritorii ale fortelor noastre §i aleafectiunii noastre: piosul cult al amintirii, transmisa noud prin ruine, §i cultulentuziast al geniului uman, continuu invins §i continuu invingator".

INTERVENTIE

SERBAN MARIN

Tin sd-i multumesc d-nei Tomi pentru aprecierile la adresa celor cloudpublicatii ale Istituto Romeno di Cultura din Venetia, dat find ca am fost implicatin publicarea unor numere din respectivele periodice. Farä falsd modestie, mamandresc cu faptul cd, alaturi de Accademia di Romania din Roma, institutul de laVenetia este singurul dintre institutele culturale române§ti din strainatate careprocedeaza la elaborarea de periodice. Cele cloud centre culturale de pe teritoriulitalian pot reprezenta astfel modele §i pentru celelalte centre culturale romdne§tidin strainatate, precum cele din Viena, Budapesta, Paris, New York, mai nouBerlin, Istanbul etc. Ele sunt exemple atat din punctul de vedere al edifarii de

www.dacoromanica.ro


reviste de specialitate, cat $i din cel al burselor de cercetare de care beneficiazdtinerii cercetätori romani din domeniile umaniste, inclusiv istorie. Inceputulacorddrii acestor burse, anume anul 1999, a coincis in mod nefericit cu incetareadin viatd a principalului lor initiator, regretatul profesor Marian Papahagi, care s-astins cu doar cateva zile inainte de sosirea bursierilor la Roma, respectiv Venetia.Initiativa insd a continuat $i in acest sens nu pot sd nu rernarc eforturile dluiprofesor Ion Bulei, directorul institutului de la Venetia in acea vreme.

Revenind la chestiunea celor cloud periodice ale institutului de la Venetia,nu ma pot abtine sa ating unele puncte nevralgice din interventia mea anterioard,din cursul dezbaterilor de dimineatd. Vorbeam atunci de termeni ca parohializare"$i bilateralizare"; acum insd, in contextul unei oarecari noi orientdri a noiiconduceri a Istituto Romeno, constat cd se poate adauga incd o componentd: cea deregionalizare", in sensul de transilvanizare". Sd-mi fie scuzatd aceastd inflatie de-izdri", insd tare mi-e teamd cd cele cloud periodice capdtd tot mai mult amprentanoului sponsor", anume Institutul Cultural Roman, care procedeazd strict lapromovarea culturii romane$ti peste hotare. Procedand insd in aceastd directie,desigur ldudabild pand la un punct, conduce, paradoxal, tocmai la efectul invers:reinchiderea in romanism". Md refer aici, pe de o parte, la materialele $i studiile,serios elaborate de altfel, referitoare la istoria Transilvaniei; iar pe de altd parte, lastrdmutarea" comemordrii lui Stefan cel Mare $i in paginile din ultimul numar dinAnnuario", cu o infuzie de un numar mult prea mare, zic eu! de articole peaceastd tema. In legasturd cu ce discutam $i in interventia anterioard, mi se pare cdrezultatul il reprezina o oarecare pierdere de credibilitate. In ce md prive$te, inperioada in care rn-am ocupat de ingrijirea celor doud periodice, am cdutat sdextind aria, sd dep4esc bilateralizarea" romano-italiand, apeland la istorici $ifilologi din lumea anglo-saxond $i nu numai, care au contribuit cred eu beneficla propagarea Annuario" $i Quaderni".

In prezent, cu voia dvs., imi permit sd fac putind reclamd mascatd unei noipublicatii, care urmeazd sd apard sub egida Institutului Italian de Cu hued dinBucure$ti. Personal, am propus numele de Dante" pentru acest periodic, insd nu s-aajuns Inca la o solutie definitivd. Initiativa nu este chiar ultrarecentd, insd s-auintampinat probleme, din cauza incetdrii din viatd a directorului Institutului italian,Vito Grasso, iar pand la numirea unui nou director mai avem de a$teptat, dat fiindcd mentalitatea italiand prezintd oarecum aceea$i caracteristicd de deldsare cu anoastrd. Avem insd speranta cd vom continua $i profit de ocazie pentru a faceputind propaganda $i sd vd invit sd contribuiti la acest periodic cu studii nu mdindoiesc! valoroase.

www.dacoromanica.ro


ISTORIA FEMEII, STUDIILE DE GEN SI PROVOCARILEISTORIOGRAFIEI ROMANESTI

ALIN CIUPALA

Istoriografia romaneasca a perioadei post comuniste s-a dezvoltat, chiardacd uneori haotic i rard precizarea unor prioritati, eliberata de presiunileideologice ale regimului politic de pana in 1990. Productia istoriografica s-adiversificat, au aparut foarte multe teme i subiecte de cercetare noi, intr-odisproportie evidenta fata de necesitatea revizitarii unor teme tratate pana lasaturatie, dar aproape exclusiv din perspectiva luptei de clasa. Fenomen de altfelfiresc, dacd tinem cont de faptul ca disparitia constrangerilor ideologice a permismanifestarea liberd a curiozitatii istoricilor, iar tinerii, formati doar in spiritulexigentelor §tiintifice i academice, au fost atrai de nou i au avut ambitia unorinceputuri, multe continuate i finalizate.

Una dintre directiile noi care se contureaza tot mai mult in ultima vremeeste §i cea legata de istoria femeii. Istoriografia americana i cea occidentala auimpus Inca din urma cu cloud decenii i jumatate acest domeniu in cadrul dezbateriiistoriografice iar la inceputul anilor '90 au fost publicate concomitent, fapt delocintamplator, in America i in Europa, cele cloud' solide sinteze, Istoria femeii inState le Unite ale Americii i Istoria femeii in Occident' . Stiinta istorica, alaturi dealte discipline umaniste, precum filosofia, sociologia sau antropologia, are un rolimportant in compunerea, pe cat posibil completa, a imaginii referitoare la locul §irolul femeii in societate. Mai mult cleat atat, cercetatorii, fie ei barbati sau femei,au meritul de a fi impus in domeniu o noud categorie istoriografica, aceea de gen.Genul este un element component al raporturilor sociale fondat pe diferenta dintresexe §i este un mijloc esential in semnificatia raporturilor de putere2. Folosit indiscursul academic pentru a desemna realitati in general exclusiv feminine, fard oevaluare i a celor masculine, genul a consacrat o arie de interes vasta, cunoscutasub numele generic studii de gen" (gender studies). Sub acest titlu generosintalnim analize realizate din perspectiva cercetarii literare, a antropologieifilosofiei, §tiintei politice §i comunicarii, sociologiei, teoriei feministe i, nu inultimul rand, amintim contributiile istoriografiei. Dincolo de exagerarile amendatein ultima vreme de specialiti, care au a§ezat studiul masculinitatii alaturi de acelaal feminitatii in cadrul studiilor de gen, trebuie sa recunoatern faptul cã un pasimportant a fost facut atunci cand s-a produs conceptualizarea femeii careprezentanta a unui grup socio-cultura13. In felul acesta, conceptul de gen a fost

I History of Women in the United States: Historical Articles on Women's Lives and Activities(ed. Nancy F. Cott), 20 vol., Munchen-London-New York-Paris, 1992-1994; Georges Duby,Michelle Perrot (ed.), Storia delle donne in Occidente, 5 vol., Milano, 1992-1994.

2 Joan W. Scott, Gender. A Usefirl Category of Historical Analysis, in Gender and History inWestern Europe (ed. Robert Schoemaker, Mary Vincent), London, 1998, p. 45.

3 Gisela Bock, Women' s History and Gender History. Aspects of an International Debate,ibidem, p. 28.

si

www.dacoromanica.ro


introdus drept categorie fundamentald a realitatii sociale, culturale i istorice.Istoria inglobeazd in egald mdsurd o experientd masculind i una feminind iar dacdastdzi aceastd afirmatie pare un truism, la sfaritul deceniului opt i inceputuldeceniului noud ale secolului trecut lucrurile nu stäteau deloc a§a, dimpotrivd.

Michelle Perrot a identificat factorii care au influentat aparitia istorieifemeii4 ca parte distinctd a cercetarii istoriografice §i a studiilor de gen, pe care i-agrupat in trei mari categorii. In primul rand considera factorii §tiintifici (crizamarilor paradigme, precum marxismul §i structuralismul, rolul innoitor al unorganditori, ca de exemplu Paul Ricoeur §i Michel Foucault, caracterulpluridisciplinar ce a reinnoit cercetarea istoricd datoritd Swill americane sau $coliiAnalelor), apoi pe cei sociali, reprezentati de prezenta femeilor in numdr tot maimare in universitati ca studente §i profesoare, §i in al treilea rand factorii politici,recunoscuti sub forma influentei mi§cdrii feministe internationale.

Dacd in ceea ce privqte conceptele ca atare, acela de gen in primul rand, §imetodologia folositd, in general aceea consacratd de istoria sociald, lucrurile suntmai mult sau mai putin clare, o atentie aparte se cuvine acordatd problemeisurselor. Femeile au fost excluse de jure 'And tarziu dupd cel de-al doilea rdzboimondial din sfera publica i de aceea urmele läsate de ele lipsesc aproape cudesdvar§ire din categoriile traditionale de izvoare ale istoricului, produse de barbaticare detin puterea i tiinta5, cum ar fi arhivele administrative, ale institutiilor,dezbateri parlamentare, presd cotidiand §i arhive diplomatice. Dovezile directelasate de femei, relativ putine §i care contrasteazd cu abundenta discursurilormasculine asupra femeii produse de legiuitori, moraliti, pedagogi, medici §ioameni politici, trebuie cautate in zone pand nu de mult mai putin folosite deistorici, cum ar fi de exemplu literatura, de la beletristice la jurnale intime7. Nutrebuie sa exagerdm, deoarece nici sursele oficiale nu sunt absolut facute, dacd negandim doar la arhivele judiciare sau la alte categorii de surse, precum folclorul,corespondenta sau relatarile aldtorilor strdini. In plus, o solutie pentru aflarea unorinformatii cat mai amdnuntite ar putea-o reprezenta cercetarea arhivelorprovinciale, care ar putea suplini lipsurile din arhivele centrale8 i oferi unelesurprize pldcute in acest sens.

Istoria femeii intretine cu trecutul un raport ambivalent9, unele lucrdrisustin ideea unui progres constant al femeii in timp, altele subliniazd permanentaunui statut defavorizat. Adevdrul, credem, trebuie cdutat undeva la mijloc, cu atatmai mult cu cat nu putem scdpa din vedere complementaritatea feminin-masculin.

4 Michelle Perrot, L'histoire saisie par le genre et la difference des sexes. ConferintA tinutA in 22aprilie 2000 la Conservatoire National des Arts et Métiers din Paris.

5 Francoise Thébaud, Ecrire l'histoire des femmes, Fontenay-Saint Cloud, 1998, p. 114-131.6 DouA lucrAri se impun cu prisosinta atentiei: loana Parvulescu, Alfabetul doamnelor, Bucuresti,

1999; eadem, In intimitatea secolului 19, Bucuresti, 2005.7 Philippe Lejeune, Le moi des demoiselles. Enquite sur le journal de jeune fille, Paris, 1993.8 De exemplu, la Arhivele Nationale Istorice Centrale Directia JudeteanA Arges se OA un

interesant fond Elena Perticari.9 Arlene Farge, Pratique et effets de l'histoire des femmes, in Une histoire des femmes est-elles

possibles? (ed. Michelle Perrot), Paris, 1984, p. 32.

www.dacoromanica.ro


Unii cercetätori se intreabd dacd nu cumva introducerea dimensiunii de gen instiintele umaniste reprezinta o rupturd epistemological°. Nu credern ca se poatevorbi de o ruptura, deoarece ar insemna sa acceptam cd, de exemplu, istoricii femeiau dreptate doar pentru cä sunt femei, si apoi sa nu uitam Ca istorici barbati,precum Georges Duby, Maurice Godelier, Alain Corbin sau Robert Schoemaker,au imbogatit bibliografia problemei cu lucrari de referinta. Aceasta nu inseamnd cänu trebuie sa recunoastem contributia esentiald a cercetatoarelor la innoireadisciplinelor umaniste, istoria find doar un exemplu. Pe de alta parte, este adevdratca istoricii au parut sä ignore multa vreme faptul ca societatile pe care le studiauerau divizate in sexe, dupd cum erau impartite in clase, grupuri, profesii, natiunietc. Asa cum considera si Jacques Revell individul social, chiar daca de multe oriera reprezentat la masculin, in general era neutru, fard o determinare sexuald.

lstoriografia de pand la 1990 abordeazd problema rolului femeii insocietatea romaneasca dintr-o perspectiva exclusiv cantitatival2, ce socotestefemeile importante prin numärul lor sau, dimpotriva, prin unicitatea manifestaxiifeminine intr-un domeniu sau altul, atunci and analiza nu suferd pur si simpluinfluenta pand la saturatie a ideologiei oficiale a regimului comunist13. Elementulprincipal 1-a constituit miscarea de femei" din Romania, ce se suprapune !Ana laidentificare cu miscarea socialista, insufletita de femeile de la orase si sate".Doamnele din burghezie si aristocratie sunt amintite, atunci and aceasta seintampla, in treacat i numai ca persoane, exemple particulare, si nu ca grup, asacum se face in cazul celorlalte. Avem si o cronologie a acestei miscari, care incepeevident cu revolutia de la 1848 si care continua cu principalele evenimente politicedin istoria romanilor: cele cloud uniri din 1859 si 1918, 1877 etc., vazute dreptprincipale jaloane ale unei evolutii care are, in realitate, prea putind legatura cusituatia femeii in societate. Exceptiile nu fac altceva deck sà confirme regula prinmodul in care sunt analizate. Ana lpatescu, Sofia Nadejde sau, de-a dreptulsurprinzator, Sarmiza Bilcescu, nu sunt cleat arhetipuri folosite intr-o unicademonstratie care cuprinde sub aceeasi ideologie deformatoare un fenomen inrealitate complex si nuantat. Revolutionara, luptatoarea socialista i burghezarebela sunt depersonalizate in cadrul discursului istoriografic si reduse la un simbolideologic de genul feminin. Poate cel mai spectaculos exemplu este cel al SarmiseiBilcescu Alimanisteanu. Despre familia Bilcescu, aflatä in relatii de stransaprietenie cu familia Bratianu, ne vorbeste Sabina Cantacuzinol4. De altfel, sora cea

10 Yvonne Knibiehler, Chronologie et histoire des femmes, ibidem, p. 56.Jacques Revel, Masculin/Feminin sur l'usage historiogrqfiques des roles sexuels, ibidem, p.

123.12 I.M. $tefan, Sub semnul Minervei, Bucuresti, 1975.13 latA doar cfiteva exemple dintr-o serie lungd: Paraschiva Cancea, Patriotism 0 idei progresiste

in opera Elenei Ghica (Dora d'Histria), in Revista de istorie", t. XXVIII, 1975, nr. 12, p. 1913-1926; Elisabeta Ioniä, Aportul femeilor la sprijinirea rdzboiului pentru cucerirea independenfei destat a Romciniei, in Revista de istorie", t. XXIX, 1976, nr. 4, p. 569-583; eadem, Cronologiaorganizate a femeilor din fora noastrd, in Anale de istorie", an XXI, 1975, nr. 4, p. 94-107; ElenaGeorgescu, Evolufia miccárii revolufionare ci democratice a femeilor din Romdnia, ibidem, p. 84-93.

4 Sabina Cantacuzino, Din viafa familiei I.C. Bratianu 1821-1891, Bucuresti, 1933, p. 140-142.

www.dacoromanica.ro


mai micd a Sabinei, Pia, se va cdsätori cu Ion Alimani*teanu. Sarmiza Bilcescu,poreclita Miza de copiii Brdtianu, a absolvit in 1888 Facultatea de Drept de laSorbona ca *en'. de promotie *i in 1890 *i-a sustinut doctoratul in drept la Paris cu otezd care trata despre conditia legald a mamei in dreptul roman *i francez15. Primitdin anul urmdtor in baroul de Ilfov cu toate onorurile de care pre,edintele acestuia,Take lonescu, dupd ce cunoscuse o efemerd glorie asiguratd de ziarele franceze'6,ea se va marita in 1897 cu inginerul Constantin Alimani*teanu, rard a profesaavocatura. Istoriografia din epoca regimului comunist a recuperat-o" pe SarmizaBilcescu din biografia careia nu a retinut deck momentul spectaculos aldoctoratului, important in sine lard doar *i poate, dar care era golit de reala sasemnificatie. Gestul tinerei era Vazut doar ca frondd deschisd fata de o societateburghezd anacronicd, tot parcursul sdu biografic ulterior fiind trecut sub tdcere. Seadauga *i dimensiunea nationalistd, foarte pregnantd, poate chiar preeminentd dacdtinem cont cd ea este prima femeie doctor in drept din Europa, fapt subliniat cuobstinatie. Astfel de recuperdri, masculine de asemenea, *i ne gandim in primulrand la exemplul lui C.A. Rosetti, sunt folosite nu de putine ori de istoriografiaperioadei amintite pentru a argumenta un discurs in care manipularea surselorurmare*te un obiectiv ideologic. Cazul Sofiei Nddejde, despre care vom mai vorbiin randurile de N.A., a fost atat de insidios construit incat a trecut prin filtrulschimbarii de paradigma istoriografica de dupd 1990 *i poate fi intalnit *i astazi,sub o forma' mai coloratd, dar cu acela*i continut.

Perioada post comunistd a adus in cadrul dezbaterii publice din Romaniastudiile de gen, sub forma diferitelor sale componente, datoria in primul randaparitiei mi*cdrii feministe *i a influentei acesteia. Astfel, filosofia, critica literard*i *tiintele politice au fost in prima linie a unei confruntari, uneori dure, de cele maimulte ori amicale *i academice, care urmdrea crearea de noi sensibilitati publicefat.d de femeie *i de problemele acesteia. Istoriografia poate fi regasitd in valul doial acestei dezbateri, nu atat datoritd lipsei interesului, cat mai degrabd exigentelorprofesiei: depistarea surselor, lucru nu tocmai u*or in conditiile concrete dinRomania, acumularea informatiei, trecerea acesteia prin filtrul judecatii istoriculuietc. In 1998 profesoara Mihaela Miroiu, una dintre principalele fondatoare la noiale mi*cdrii feministe, organiza prima grupd de studii de gen din mediul universitarromanesc", care s-a bucurat repede de notorietate in mediul academic.Concomitent apareau *i alte centre de acest fel, la Bucure*ti, Cluj *i Timi*oara,insufletite de personalitati astazi cunoscute, precum Mihaela Miroiu, Enik6Magyari Vincze, Li liana Popescu, Regina Dascd1 sau Laura Grunberg, pre*edintaSocietätii de studii feministe Ana", care editeazd revista Analize", cea mai bundpublicatie de acest profil de la noi. Nu ne propunem sa facem o lista a socieatilor,

15 Georges Bengesco, Bibliographie franco-rournaine du X1Xe siecle, Bruxelles, 1895, p. 190.16 Francois Doat, De Napoleon III a I 'affaire Dreyfuss 1851-1895, f. 1., 1988, p. 270.17 0in cadrul Swill Nationale de Studii Politice §i Administrative din Bucurgti, in timp ce primul

curs cu un continut istoric aparea la Facultatea de Istorie a UniversitAtii din Bucurqti in anuluniversitar 2001/2002 (Femeia intre spafiul public si spatiul privat in societatea romdneascrl asecolului al XIX-lea, sustinut de lector dr. Alin Ciupala).

www.dacoromanica.ro


organizatiilor i asociatiilor feministe, teoretic foarte numeroase, dar din care suntcu adevdrat active foarte putine. De altfel, Laura Griinberg sesiza pertinentprincipala problemd pe care aceste institutii nu au reu*it sä o rezolve Ina inprivinta activiatii lor, i anume depd*irea domeniului strict academic *i aldezbaterilor *fiintifice18, ceea ce limiteazd influenta sociald la un cerc restrans.Bogata literaturd de specialitate19, unele colectii care apar, precum cea coordonatdde Mihaela Miroiu la editura Polirom, revistele *i articolele de presa, cursurile,seminariile i conferintele contureazd un subiect al dezbaterii publice *i un *antierde cercetare° iar istoricii sunt chemati i ei spund cuvantul.

Prima lucrare de anvergurd care apdrea la noi din perspectiva istorieifemeii era, lucru imbucurdtor, un volum de documente21 ce acoperea secolul alXIX-lea pand la Marea Unire, reluat apoi intr-o forma concentratd *i sub un titlucare accentua dimensiunea feministd, perioada find l'argitd pand in 1929. Distinsaeditoare, cunoscutd *i apreciatd pentru contributiile sale la cercetarea confruntdrilorde idei din epoca modernd, deschidea in felul acesta un drum neparcurs inistoriografia noastrd i oferea celor interesati un folositor instrument de lucru,imediat consultat nu numai de istorici. Efortul *i cantitatea uria*A- de muncd depuseau fost sustinute doar de pasiunea cercetdtoarei pentru un subiect nou *i nu doarprin aceasta incitant. Orice referire la acest volum trebuie sä puncteze cu claritatede la bun inceput valoarea contributiei despre care vorbim iar gratitudinea noastrdse cuvine exprimatd. La o lecturd atentd insä, volumul tidied o anumitd problemdmetodologicd. Documentele cuprinse aici, in majoritatea lor articole publicate inziare i reviste sake *i editate in general de femei, periodice care au o duratdscurtd de viatd, atunci and nu sunt efemere de-a dreptul, au fost alese pentru aacredita ideea cd in epoca modernd a existat in Romania o mi*care feministd, adicäo mi*care care a militat pentru obtinerea de drepturi politice pentru femei. Accentulcade pe acest fenomen integrator, o mi*care care cuprinde personaliati, publicatii*i organizatii sau sociefati, toate unite de obiectivul politic amintit. Imaginea lupteipolitice, exprimatA explicit in titlul editiei a doua, devine in felul acesta prevalentd

dominantd. Sigur, au existat in epocd astfel de preocupdri, articole, idei in acestsens, mai cu seamd in preajma primului rdzboi mondial. Nu au existat, oricat le-amcduta, organizatii, societati sau asociatii politice in Vechiul Regat care sd militezepentru egalitatea politica dintre bdrbati i femei. Dacd inceram sä evaludm sursele

IS Laura Granberg, Putere peste noi" sau putere pentru noi", in Echilibru in politica",supliment al revistei 22", an XIII, nr. 182, 15 noiembrie 2005, p. 3.

i9 Dam doar cfiteva exemple recente: Laura Granberg, (R)Evolulii in sociologia feminista.Repere teoretice, contexte romanefti, Iasi, 2002; Lexicon feminist (ed. Otilia Dragomir, MihaelaMiroiu), Iasi, 2002; Li liana Popescu, Politica sexelor, Bucuresti, 2004; Mihaela Miroiu, Drumul &lireautonomie. Teorii politice feministe, Iasi, 2004; Mihaela Frunza, Ideologie $i feminism, Cluj-Napoca,2004; Mass media despre sexe (coord. Laura Granberg), Bucuresti, 2005.

20 Direcfii ci teme de cercetare in studiile de gen din Romania (coord. lonela Baluta, loanaCarstocea), Bucuresti, 2003.

21 Stefania Mihailescu, Emanciparea femeii romdne. Antologie de texte, vol. I, 1815-1918,Bucuresti, 2001; eadem, Din istoria feminismului romdnesc. Antologie de texte (1838-1929), Iasi,2002.

sb-si

si

www.dacoromanica.ro


in diversitatea lor, inclusiv publicatiile feminine, lucrurile se relativizeaza iar dupdparerea noastra putem vorbi de preocuparea pentru punerea in practica a uneiemancipari culturale si sociale, nu politice, pand la 1918. In felul acesta ajungem lachestiunea conceptului de feminism, asupra caruia pluteste Inca la noi o confuziedestul de puternica. Termenul ca atare a apärut in societatea americana dupdmijlocul secolului al XIX-1ea22 si a marcat o noud sensibilitate publica fata deegalitatea politica a sexelor. Feminismul a traversat Atlanticul si a poposit in MareaBritanie si in Tarile de Jos mai intai23, diluandu-se pand la disparitie pe parcursuldintre Europa vestica spre gurile Dunarii. Daca in America si in Europa occidentalacele cloud componente ale emanciparii feminine, cea politica sub formafeminismului si cea socio-culturala, au coexistat activ pana la primul razboimondial, in societatea romaneasca a epocii nu putem vorbi de o miscare politica.Pe de altä parte, este adevärat cd feminismul romanesc interbelic, de necontestat,isi are radacinile in actiunea feministä de dinaintea rdzboiului iar liderele miscariifeministe interbelice, Alexandrina Cantacuzino de pilda, si-au facut ucenicia intr-oepoca in care problema emanciparii se punea dintr-o perspectiva culturala sisociala.

Capcanele" sunt mai greu de evitat de cei din afara domeniuluiistoriografic si credem ca in ultima vreme se constata o oarecare incercare deinventare a unei genealogii politice miscarii feministe actuale prin gasirea unorradascini" adanc intinse pana in secolul al XIX-lea, incercare datoratä unor tineresi foarte tinere activiste de astazi, pline de bunavointa de altfel. Venite din altespatii ale stiintelor umaniste deck istoria, absolvente de Litere mai ales, acesteaacrediteaza ideea unei experience de luptd indepartate, folosind exemple totalneadecvate. Vrem sä fim bine intelesi. Nu consideram Ca istoricii detin unmonopol, de orice fel, si suntem categoric in favoarea unei abordaripluridisciplinare. Precizarile le credem insä necesare. Cel mai elocvent ni se pare afi cazul Sofiei Nädejde, nascuta Cocea. Aceasta a fost o simpatizanta a miscariisocialiste ce provenea din randul intelectualitatii iesene din a doua jumatate asecolului al XIX-lea. Casatoritä cu Ion Nädejde, unul din generosii" convinsi deIonel Bratianu sä treaca in Partidul National Liberal, ea va ramane fideld idealurilorde tinerete, pe care le va sluji in publicistica ei, nu foarte bogata, dar adunata involum si publicata in editii succesive in timpul regimului comunist. Notorietatea, inbuild masura exagerata, de care s-a bucurat in perioada de pana la 1990 sedatorea7a obiectivelor luptei de clasa, care impuneau regasirea femeilor alaturi debarbati pe aceleasi baricade. Folosirea post decembristã a figurii amintite tine denecunoasterea epocii si rnai ales de usurinta informärii, volumele Sofiei Nadejdefind oricui accesibile. In plus, se pierde din vedere o chestiune semnalata deSimone de Beauvoir24, si anume faptul ca reprezentantele miscarii socialiste

22 Christine Stansell, Féminisme et modernisme au debut du XXe siecle. Un point de vueaméricain, in L'histoire sans femmes est-elle possibles ? (ed. Anne Marie Sohn, FrancoiseThélamon), Paris, 1998, p. 219.

23 Karen Offen, European Feminisms 1700-1950. A political history, Standford, 2000.24 Simone de Beauvoir, Al doilea sex, vol. I, Bucuresti, 1998, p. 164.

www.dacoromanica.ro


militeazd pentru lichidarea exploatärii individului si nu atat pentru emancipareafeminina, care nu este un scop in sine. Cu alte cuvinte, si Sofia Nädejde nu faceexceptie, emanciparea feminind este direct legata de o emancipare generala a celorcare muncesc. Nu ni se vorbeste, de exemplu, de surorile Stratilescu, EleonoraTereza, participante i ele in prima tinerete la dezbaterile socialiste, dar care vordeveni dupd 1918 importante ganditoare ale miscarii feministe romanesti. SofiaNadejde nu este, asa cum ar putea sä pard, strabunica feminismului romanesc.

Contributiile istoriografice romanesti sunt tot mai consistente sidernonstreaza o acoperire din ce in ce mai bund a subiectelor legate de generoasaterna a istoriei femeii. In ultima vreme patru importante volume de studii publicatela Cluj, Bucuresti i lasi25 aratä configurarea unor centre de cercetare care au reusit

adune in jurul lor pe cei interesati i, ceea ce ni se pare demn de subliniat, sãofere posibilitatea discutiilor pe marginea unor proiecte aflate in stadii diferite deelaborare, proiecte la care colaboreazd i cercetätori din strainatate preocupati deproblematica romaneascd. In acest context putem aminti i contributiile unorcercetatori romani stabiliti in strainatate, precum Maria Bucur26 j Matei Cazacu-7,pentru a da doar cloud nume mai des intalnite. Studiile publicate in diverseperiodice de specialitate urrndresc atat activitatea unor societafi, organizafiiasociatii feminine28, cat si aspecte privitoare la educatia femeii, statutul juridic,relatiile masculinfeminin in mediul social urban etc. Intalnim Inca., din pacate,folosirea in necunostinta de callã a unor concepte29 si tentatia unei abordäritriumfaliste pe care o credeam caducd.

Totodatd, merita subliniate analizele dedicate femeilor romane dinTransilvania in perioada dualista39, dar si studiul, singular dupa stiinta noastra. in

25 Prezente feminine. Studii despre femei in Romania (ed. Ghizela Cosma, Enik6 MagyariVincze, Ovidiu Pecican), Cluj-Napoca, 2002; Conditia femeii in Romcinia secolului XX Studii de caz(coord. Ghizela Cosma, Virgiliu Tarau), Cluj-Napoca, 2002; Despre femei i istoria lor in Romcinia(ed. Alin Ciupala), Bucuresti, 2004; Conditia femeii in societatea modernd (ed. Catalin Turliuc, MariaNicoleta Turliuc), Iasi, 2004.

26 Maria Bucur, Intre mituri, icoane ci teiceri. Femeile romdne in primul rdzboi mondial, in Cinesuntem noi? Despre identitatea femeilor din Romcinia modernd (coord. Ma:Mina Nicolaescu), fl.,1996, ?. 40-50; eadem, Eugenie 0 modernizare in Romdnia interbelicd, Iasi, 2005.

2 Matei Cazacu, Des femmes sur les routes de l'Orient. Le voyage a Constantinople au XIXesiecle, Genève, 1999.

28 Cateva exemple: Teodora Dãnescu, Activitatea din Bucureoi a Societátii Surorilor Sociale, inCaietele Institutului Catolic", an II, 2001, nr. 1, p. 107-115; Dorina Tomescu, Chira Jura SocietateaClotilda mamal Averescu pentru ocrotirea tinerelor fete, in Acta Moldavie Meridionalis", XV-XX,1993-1998, p. 272-278; Mihai Alexandrescu, Privire asupra evolutiei filialei clujene a SocieteitiiOrtodoxe Nationale a Femeilor Romeine (1920-1948), in Conditia femeii, p. 68-78; MirelaChioveanu, Prezenta publicei feminind la cumpdna de veacuri: de la Asociatiile culturale laemanlJarea feministd, in Anuarul Institutului de istorie A.D. Xenopol", an XLI, 2004, p. 171-188.

2 Daniela Popescu, Miqcarea feministil in Romeinia la confluenta secolelor al XIX-lea 0 al XX-lea, in Omagiu istoricului loan Scurtu (coord. Horia Dumitrescu), Focsani, 2000, p. 100-110.

30 Eugenia Glodariu, Unele consideratii privind miKarea feministei din Transilvania (a douajumeitate a sec. XIX inceputul sec. XX), in Acta Musei Napocensis", 1983, p. 231-.240; Alin Pavel,Dan PAcurar, Aspecte ale activitätii Reuniunii Femeilor Romeine din Oradea reflectatd in ,,Tribuna",

si

st-i

si

www.dacoromanica.ro


Romania, despre femeile maghiare din aceastd provincie31. Chiar dacd actiuneafeminind romaneascd de aici a avut un caracter politic mai pronuntat cleat inVechiul Regat datoritd influentei Vienei i Budapestei, se poate vorbi in primulrand despre preocuparea vizand sprijinirea luptei nationale i in al doilea randdespre obtinerea unor drepturi specifice.

Sintezele aparute pand acum, una privitoare la femeile din Moldova,Transilvania i Tara Romaneascd in evul mediu32, cealaltd dedicatd femeii dinsocietatea romaneascd a secolului al XIX-lea din perspectiva raporturilor dintrespatiul public §i spatiul privat33, anuntd oare o istorie a femeii din Romania? Nuputem deck spera.

Nu in ultimul rand se cuvin mentionate incercarile rornanqti de a aduce unpunct de vedere dintr-o perspectivd istoricd asupra feminismului european, toateapartinand aceleiqi autoare. Chiar dacd accesul la sursele primare nu estedocumentat uneori, incercarea meritd retinutd, fie i numai pentru o imagine deansamblu asupra chestiunii in discutie.

lstoria femeii nu este epuizatd iar acribia i imaginatia, cele cloud calitatifundamentale ale unui istoric, au facut posibile deschiderea de noi perspective careau la bald, mai mult sau mai putin, o cercetare referitoare la rolul i locul femeii insocietate. Dacd, a§a cum ne märturisea Georges Duby, istoricii occidentali au ajunsla femeie studiind familia, in cazul romanesc lucrurile s-au petrecut, ne place sdcredem, invers. Studiile privitoare la jumdtatea feminind a societalii le-au inspiratpe cele despre sexualitate, cdsatorie i divort35, familie36 sau cele despre cuplu3 .

In concluzie, prioritdtile cercetdrilor indreptate in directia istoriei femeii,inteleasd ca domeniu autonom al istoriografiei i studiilor de gen in Romania,trebuie sa acopere urmdtoarele chestiuni: clarificarea conceptelor pentru a facilitacomunicarea i dialogul; publicarea surselor in editii critice; continuarea analizelorpunctuale §i a celor sintetice. Dacd in Occident apdrea Inca din 199838 o istorie aistoriografiei despre femei, noi suntem abia la inceput.

in Buletinul cercurilor stiintifice studentesti", 2002, nr. 8, P. 157-160; Simona Stiger, M4careafeminista romeineasai din Transilvania (1850-1914), in Prezente feminine, p. 237-266.

31 Minis Lönhart, Asociatiile femeilor maghiare din Transilvania in prima jumátate a sec. XX,in Conditia femeii, p. 63-80.

32 Sarolta Solcan, Femeile din Moldova, Transilvania 0 Tara Romcineascli in evul mediu,Bucuresti, 2005.

33 Alin Ciupalä, Femeia in societatea romeineascá a secolului al XIX-lea. intre public 0 privat,Bucuresti, 2003.

34 Simona Stiger, Migarea feministá pe plan universal la sfdr0tul sec. XIX 0 inceputul sec. XX,in Studia Universitatis Vasile Goldir, an IX, 1999, p. 76-85; eadem, Geneza feminismuluieuropean, ibidem, an XII, 20021p. 73-87; eadem, Pagini de feminism universal, Arad, 2002.

3 Constanta Ghitulescu, In plvari ci cu 4lic. Bisericá, sexualitate, cardlorie ci divorf in TaraRomeineascd a secolului al XVIII-lea, Bucuresti, 2004.

36 Violeta Barbu, De bono coniugali. 0 istorie a familiei din Tara Romeineascá in secolul alXVII-lea, Bucuresti, 2003.

" Lucian Nastasd, Pentru o istorie a cuplurilor in mediul intelectual romeinesc, in Prezenfefeminine, p. 167-233.

38 Francoise Thébaud, op. cit.

www.dacoromanica.ro


0 ISTORIE SOCIALA $1 CULTURALA:ISTORIA SPORTULUI

BOGDAN POPA

Transformarile §tiintei istorice din ultimele decenii sunt raspunsuri laprovocari generate de mutatiile pozitive si negative ale societatii. Afirmatia estevalabild mai ales pentru societatile occidentale. Deschiderea istoriei spre altediscipline stiintifice a permis punerea in practica cu mai multa foga' a unor idei nuintotdeauna noi. Fara a se parasi dogma suprematiei documentului", s-a ajuns lainstitutionalizarea treptata, prin catedre, publicatii speciale si asociatii profesionale,a unor subiecte i directii de cercetare considerate la periferia sau chiar in afaradomeniului traditional al istoriei politice. La aceasta situatie a contribuit decisivrediscutarea periodica, din punct de vedere teoretic i metodologic, a rezultatelorcercetArilor considerate ca find deja definitivate.

Istoria sociald s-a dezvoltat cu precadere in mediile de stanga in spatiulcultural anglo-saxon, punctul ei de pornire in climatul tensionat, dar reformator, alanilor '60 ai secolului al XX-lea find tocmai critica societatii industriale. Seopulistoriei sociale a fost practic sintetizat in cuvintele lui F.J. Turner: history from thebottom up (istoria vazutd de jos in sus"). Personajele principale au devenitoamenii simpli, vazuti prin prisma rutinei lor cotidiene iar explicatiileevenimentelor s-au bazat pe cercetarea structurilor, proceselor i transformarilorgrupurilor sociale. Acest mod de abordare a constituit in opinia unor cercetatoridiferenta specified fata de istoria ideilor sau a culturii. Aspectele culturale au fostinsa neglijate in dauna celor strict sociale, fapt in neconcordanta cu ideeafederalista" a istoriei, cu dezideratul de a identifica i explica mersul structurilor dedurata lunga ale comunitatilor umanei.

Aleganduli sferele istorice ale vietii" (historische Lebenswelten RudolfVierhaus) ca obiect de studiu §i, implicit, punand in discutie denumirea de istoriesociala, devenitd astfel restrictiva, istoria culturala pastreaza atat tendintafederalista" anuntata mai sus, cat i aerul unei istorii totale, prin inglobarea unoraspecte precum ritmul cotidian, experientele de viata, studiul mentalitatilor sau aunor sub-discipline ca micro-istoria sau antropologia istorica. Istoria culturaldaspira la scrierea unor biogratii colective concrete, la identificarea unor personajecolective reprezentative intr-un anumit timp si spatiu, ca de exemplu omulsecolului al XX-lea"2, care poate fi in acelasi timp incadrat in mai multe categoriisocio-profesionale. Identificarea unor tipuriideale in orice perioada istorica

I Pentru o introducere in teoria si evolutia istoriei sociale, Charles Tilly, Neuereangloamerikanische Sozialgeschichte, in Joachim Eibach, Gunther Lottes (coord.), Kompass derGeschichtswissenschaft: ein Handbuch, Göttingen, 2002, p. 38-52; Paul Nolte, HistorischeSozialwissenschaft, ibidem, p. 53-68; Arnold Sywottek, Freizeit und Freizeitgestaltung ein Problemder Gesellschaftsgeschichte, in Archiv fiir Sozialgeschichte", t. 33, 1993, p. 1-19.

2 Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt (coord.), Omul secolului Iasi, 2002.

www.dacoromanica.ro


deschide trecerea spre stabilirea i cercetarea modelului comportamental specific inimprejurari relativ limpezi ale acestor categorii transformate in personaje istorice.Sferele vietii" au fost intelese ca find determinate spatial si temporal, suFuseschimbafilor naturale, institutionale, sociale i culturale, intr-un cuvant, istorice .

Ma numar printre aceia care nu vad o dihotomie intre istoria sociald siistoria culturald. Consider fals conflictul dintre acestea. Existenta unei dezbateriasupra existentei sau inexistentei acestuia denotä deschiderea spre teorie aistoriografiei occidentale. Independent de nume, cele doua curente istoriograficereprezinta in fond fatete ale aceluiasi fenomen: redefinirea rolului jucat in viataculturald si sociala de istoric, chemat sa contribuie la gasirea unor explicatiiplauzibile ale unor fenomene maiore, precum succesele reale ale fascismului saucomunismului si esecurile sistemului democratic sau pur i simplu fapte cotidieneca munca, familia, divertismentul.

Se poate vorbi despre o istorie veche" si o istorie noua" a sportului. Abiaincepand din anii '70 ai secolului trecut, in contextul prezentei tot mai agresive incotidian si al exploziei cultului frumusetii propriului corp, istoricii profesionisti auinceput sa Ii indrepte atentia asupra fenomenului sportiv. Cel mai greu obstacolcare a trebuit deplsit a fost presupusa vulgaritate a sportului, respingerea cvasi-oficiald de catre intelectuali. Dar, pe de alta parte, cu cat prezenta sportului era maisuparatoare $i cu cat era mai evident cä nu era o modd trecatoare, cu atat mai muttse ridicau intrebäri la care istoricii erau chemati sa raspunda alaturi de sociologi siantropologi, primii interesati de intelegerea fenomenului4.

Istoria sportului se poate face ignorandu-se obsesia consemnarii scorurilorrecordurilor, a colationarii listelor de campioni sau a rememorarii momentelor

intrate in legenda. Printre structurile fenomenului sportiv contemporan se distingjocul, teoretizat de Johan Huizinga sau de antropologul Clifford Geertz5, procesulcivilizarii" analizat de Norbert Elias si de scoala sociologica creatä in jurul sau6,imperialismul cultural" studiat de Allen Guttmann7 i traditiile inventate" ale luiEric Hobsbawm8.

Istoria sportului este in primul rand istoria acceptarii sau respingerii sale decare o anumita societate sau de anumite categorii ale acesteia, intr-un anumit

3 Hartmut Lehmann (coord.), Wege zu einer neuen Kulturgeschichte, Göttingen, 1995.4 Christiane Eisenberg, Die Entdeckung des Sports durch die moderne Geschichtswissenschafi,

in Historical Social Research", t. 27, 2002, nr. 2-3, p. 4-21.5 Johan Huizinga, Homo Ludens. Incercare de determinare a elementului ludic al culturii,

Bucuresti, 2002; Clifford Geertz, Deep play: notes on the Balinese cockfight, in Daedalus", t. 134,2005, nr. 4, p. 56-86.

6 Norbert Elias, Procesul civilizárii. Cercetári sociogenetice ci psihogenetice, Iasi, 2002;Norbert Elias, Eric Dunning, Sport im ZivilisationsprozefiStudien zur Figurationssoziologie,Munster, 1985; Eric Dunning, Chris Rojek (coord.), Sport and Leisure in the Civilizing Process.Critique and Counter-Critique, Houndmills, Basigtoke, London, 1993.

7 Allen Guttmann, Games and Empires. Modern Sports and Cultural Imperialism, New York,1994.

8 Eric Hobsbawm, Mass-Producing Traditions: Europe 1870-1914, in Eric Hobsbawm, TerenceRanger (coord.), The Inventing of Tradition, Cambridge, 1997, p. 263-307.

si

www.dacoromanica.ro


moment. Redescoperite in secolul al XIX-lea, cultura fizica si mai apoi intrecerilesportive au fost contaminate de spiritul natiunii. Cornpetitia, recordul i statutulsocial al sportivului definesc sportul modern si Ii separa de cel antic.

Cazul romanesc nu a facut exceptie. Cercetarile asupra istoriei sportuluiinterbelic au aratat existenta unui veritabil fenomen social si cultural, al cdruistudiu dezvaluie aspecte interesante, uneori inedite, ale evolutiilor din respectivaperioada.

In ciuda bogatiei materialului documentar, daca ar fi sa inscriem istoriasportului facuta in Romania incepand din 1960 intr-un trend istoriografic, acesta arfi cu sigurantä istoria evenimentiala. Confundarea statisticilor, descrierilor sianecdotelor cu istoria impactului sportului in societate, altfel spus cu istoriaacceptarii sau respingerii de catre diverse grupuri sociale sau indivizi izolati, seexplica prin directiile trasate timid in perioada interbelica. Fenomen prea crud, preanou, sportul nu a intrat atunci in vederile istoricilor profesionisti ca subiect decercetare. Doar cativa entuziasti au incercat sa schiteze istoria inceputurilorsportului in spatiul romanesc, mai ales in Vechiul Regat.

Dar paradigma pe care s-a construit istoriografia romaneasca a sportului afost Palestrica lui Constantin Kiritescu9. Cartea insassi are o istorie aparte, caremerita o discutie distinctd. Scrisa. in 1943 si retiparitä in 1964, lucrarea, cereprezinta rodul cursului de istoria educatiei fizice tinut de autor la InstitutulNational de Educatie Fizicd, a fost redactata cu grijä la comandamentele politiceale ambelor epoci. In prima varianta, autorul pastra pozitia sa declarat retinutd fatäde sport, accentuand binefacerile educatiei fizice. Era o atitudine intalnita in multealte texte interbelice ale lui Kiritescu. La editia a doua, autorul isi nuanta antipatiapentru sport si introducea vaste capitole de comparatie cu alte tari comuniste.Exista, evident, si aspecte pozitive. Cel mai important este incercarea de a pune inordine o sumedenie de surse, extrem de diverse si Inca nu in intregime cercetate,prin editarea unei Enciclopedii a educatiei fizice sportului din Romanial°,aparutd in patru volume. Si aceasta a ramas tributara stilului evenimential, darmaterialul adunat deschide cai pentru intelegerea istoriei institutionale sau aevolutiei istorice a legislatiei in domeniu ce conduc spre abordari specificeactualelor directii istoriografice.

Atitudinea retinuta a lui Constantin Kiritescu la editia princeps era comundmultor intelectuali romani din perioada interbelica. Explozia fenomenului sportivin societatea romaneascd a generat un entuziasm deosebit in randul maselor si odezbatere intre intelectuali dusd cu argumente pro si contra dintre cele maisurprinzatoare. Totusi, dacd ar fi sa numesc principala eroare a istoricilor sportivi,aceasta ar fi premisa gresita dupd care sportul a fost unanim acceptat in societatea

9 Constantin Kiritescu, Palaestrica. Istoria educatiei fizice din toate timpurile ci la toatepopoarele. Origini, evolutie, conceptii, metode, probleme, impliniri, Bucuresti, 1943; idem,Palestrica. 0 istorie universalei a culturii fizice. Origini, evolutie, conceptii, metode, probleme,impliniri, Bucuresti, 1964.

1° Alexe Nicu (coord.), Enciclopedia educatiei fizice qi a sportului din Romcinia, vol. IIV,Bucuresti, 2002.

si

www.dacoromanica.ro


romaneascd. Din contra, argumentele negative produse de refuzul acceptariisportului ca spectacol, mod de viata si profesie, manifestate mai ales prin creareaunei antiteze cu educatia fizica. (administrata de stat prin intermediul scolilor,organizatiilor de tineret sau pusa de initiative particulare in serviciul acestuia) facca istoria sportului romanesc interbelic sä fie un domeniu ce poate fi inscrisscopurilor istoriei sociale si culturale.

Din punct de vedere al surselor, situatia este numai la prima vederecomplicata. Organizatiile sportive au läsat relativ putine materiale de arhiva.Coroborarea acestora cu informatiile desprinse din articolele publicate in presainterbelica (atat in publicatii de specialitate, dar mai cu searna in cele politice,culturale sau de tip magazin) si cu alte surse edite (cum ar fi almanahuri si anuaresportive, brosuri de propaganda si popularizare, jurnale, memorii, inclusiv earn cuamintiri si interviuri ale unor sportivi cunoscuti din perioada interbelica) ofera oimagine de ansamblu a sportului din Romania de dinainte de cel de-al doilea razboimondial, in cadrul careia pot fi studiate aspecte dintre cele mai diverse, confirmandipoteza potrivit careia sportul este o creatie sociala $i culturala ce oglindestesocietatea.

Am identificat, in cursul cercetarilor, mai multe punctele de interes pentruo istorie sociala si culturald a sportului din Romania, inainte si dupd 1918. Dintreacestea amintesc: caile de patrundere a sportului in societatea romaneasca inaintede prima conflagratie mondiala; dezbaterea asupra relatiei dintre sport si cultura, defapt recurenta discutie asupra suprematiei corpului asupra spiritului; geografiasportiva" a Romaniei interbelice, respectiv incercarea de a stabili influentaproceselor de modernizare, industrializare si urbanizare asupra vietii cotidiene;discutiile asupra reprezentarii internationale prin sport a Romaniei, care se inscriuin vasta si destul de putin cercetata problema a conflictului dintre ardeleni siregdteni si, de asemenea, a integrärii teritoriilor dobandite prin Unirea din 1918 instatul romanesc.

Posibilitatea de a studia aspecte precum cele enumerate mai sus poate ducela imbogatirea peisajului istoriografic romanesc, prin abordarea cu metode siviziuni noi a unor probleme ce pareau, la o privire superficiala, neinteresante.

www.dacoromanica.ro

ARMATA SI SERVICIILE SECRETERAZBOIUL DIN RASARIT

RAZBOIUL DIN RASARIT $1 PROPAGANDARADIOFONICA ROMANEASCA (1941-1944)

EUGEN DENIZE

Situatia politica' internationala foarte complicatä $i släbiciunile interne aleRomâniei, incapabild sa ducd pana la capät procesele de modernizare economicd,sociald $i politica' atat de necesare, au facut ca sistemul democratic, Inca fragil $iincomplet, sa se prdbuseascd, in februarie 1938, $i sa fie inlocuit cu un regim dedictaturd personald a regelui Carol al II-lea. Dacd democratia romdneascd nu aputut sa rezolve pe deplin problemele cu care se confrunta tara, in schimb,regimurile dictatoriale care au urmat, regal, militaro-legionar si militar antonescian,promitand rezolvarea lor totald si definitivd, nu au facut altceva cleat sd leaccentueze $i sa le complice. Pe plan intern, ele au inlocuit lupta electorald cuasasinatele $i executiile politice, iar pe plan extern nu au reusit sas asigureintegritatea teritoriald a tarii, pe care au aruncat-o, in schimb, aldturi de Germanialui Hitler, intr-un devastator rdzboi impotriva Uniunii Sovietice, incheiat cu undezastru aproape total.

Unul dintre principalele instrumente pentru mentinerea $i justificareapoliticii dusd de aceste regimuri, de altfel, foarte putin sau deloc populard, a fost,evident, propaganda. Propaganda scrisd, dar mai ales cea vorbitd, radiofonica, acdpätat o importanta esentiald in lupta pentru mentinerea la putere si pentrujustificarea optiunilor politice ale acestor regimuri, mai ales in conditiiledeclan$drii si desfasurdrii rdzboiului impotriva Uniunii Sovietice $i a aliatiloracesteia, Marea Britanie si State le Unite ale Americii.

Rebeliunea legionard din 21-23 ianuarie 1941 a dus la clarificarea situatieipolitice din tard, la incetarea existentei unei puteri bicefale, aceasta find preluatd,in intregime, de generalul Ion Antonescu. Evolutiile din plan politic s-au reflectatimediat si in plan propagandistic. Dupd 23 ianuarie 1941, propaganda de tiplegionar a fost complet eliminatd, propaganda antonesciand cunoscdnd o evolutiedeterminatd atdt de situatia internd, cat mai ales de cea internationald. Aceastdpropaganda consideram cd poate fi impartita in trei etape distincte si anurne: intre23 ianuarie si 22 iunie 1941, inainte de intrarea Romdniei in rdzboi, intre 22 iunie1941 $i 2 februarie 1943, faza ofensivd a rdzboiului, pdnd la dezastrul de laStalingrad, $i intre 2 februarie 1943 si 23 august 1944, faza defensivd a rdzboiului,intre Stalingrad $i lovitura de stat care 1-a rdsturnat pe Antonescu de la putere.

Revista istoricd", torn XVII, 2006, nr. 1 4, p. 87-108.

www.dacoromanica.ro

88 Eugen Denize ')

Evident, toate aceste etape au numeroase puncte comune, numeroase temepropagandistice care se repetd intr-o forma' sau alta, dar au i numeroase diferente,mai ales de ton i de intensitate, care fac deosebirea intre ele.

Dirijarea i controlul mijloacelor de influentare a opiniei publice auconstituit cea mai de seamd trdsäturd a propagandei oficiale in perioada dictaturiilui Antonescu. Continuand o tendintd apdrutd in anii anteriori i amplificatd notabilin precedenta dictaturd, dirijismul propagandei a fost dus in acest interval de timppând aproape de ultima extremitate. Astfel, la 1 mai 1941, Directia Genera ld aPresei i Propagandei a fost transformatd in minister, avându-1 ca titular pe MihaiAntonescu, viceprqedintele Consiliului de Minitri. Noul Minister al PropagandeiNationale avea in subordine opt directii, un serviciu de radioascultare §i controlanemijlocit Societatea Romând de Radiodifuziune §i agentia oficiald de presdRadorl.

Anterior adoptdrii acestei mdsuri, la 20 februarie 1941, Ion Antonescupersonal a dat un set de directive presei, Radiodifuziunii i agentiei telegraficeRador in al cdrui preambul se afirma: In statul autoritar al Romfiniei toatemijloacele de rispfindire a ideilor §i tirilor sunt controlate §i dirijate"2. Acesteatrebuiau sd se conformeze unor directive speciale, cum ar fi: Cddem cu Germaniasau invingem cu ea"; Fatd de Ungaria vom pdstra rezervd [...], vom restabili rece§i obiectiv afirmatifle false pe seama noastrd. Campaniile de presd pe aceastd temdsunt oprite, find socotite agitatii ddundtoare chiar dacd pornesc din sentimenteindreptatite"; Fata de Rusia Sovieticd aceea.5i atitudine: ne vom struni durerea";O criticd tiintifica a bazelor §ubrede pe care se wzase pacea de la 1918" etc.3Presei §i Radiodifuziunii, agentiei române de presd li se dddeau zilnic normativereferitoare la problemele interne §i externe, care trebuiau comentate sau relativ lacele a cdror abordare era strict interzisd. Incdlcarea lor aträgea dupd sine asprepedepse, care mergeau de la suspendarea ziarelor i pand la internarea in lagdr aziaritilor gasiti vinovati4. Odatd cu declan§area räzboiului din rdsarit, normativeleau fost axate, in politica internd, pe inchegarea unei unitäti morale, sociale i

economice a societatii românqti, iar in relatiile externe pe sublinierea cuentuziasm" a alinierii României langd puterile Axei"5. Normative le zilnice impusemijloacelor de propaganda oficiald erau redactate in functie de evolutia situatieiinterne i internationale i potrivit intereselor momentului sau de perspectivd aleregimului.

I Arhivele Nationale Istorice Centrale (in continuare ANIC), fond Ministerul PropagandeiNationale Presa Interna, dosar 385, f. 125.

2 Ibidem, dosar 541, f. 152.3 Ibidem, f. 152-155.4 Ibidem, dosar 508, f. 321.5 Ibidem, dosar 385, f. 75-76.

www.dacoromanica.ro

3 Rdzboiul din Rdsdrit si propaganda radiofonicd 89

Dupd 22 iunie 1941, principalele obiective ale propagandei oficialeantonesciene au fost ldmurirea telurilor rdzboiului, mentinerea i intdrirea increderiiin conducerea politicä i militard a Orli §i a aliatilor ei, desdvdrirea unitatiinationale [...] in toate domeniile de activitate româneascd", mentinerea spirituluirdzboiului, exaltarea sentimentului national patriotic, eroic i ost4esc, mentinereasentimentului de urd contra bolwvicilor, combaterea propagandei subversive ainamicului6.

Toate aceste obiective au fost transpuse in practicd prin intermediul preseiscrise, dar, mai ales, prin intermediul celei vorbite, al Societatii Române deRadiodifuziune. Societatea, care fusese complet subordonatd puterii de stat, nu aputut face altceva dee& sa accepte cu obedienta interdictiile i ordinele noiidictaturi, devenind principalul ei mijloc de propaganda.

Fiind contient cd rdzboiul impotriva Uniunii Sovietice nu putea intarziamultd vreme, Ion Antonescu a trecut la o rapidd pregdtire a societatii românqti invederea acestui eveniment, Societatea Romand de Radiodifuziune jucdnd un rol decea mai mare importanta in angrenajul propagandistic al regimului.

Propaganda realizatd prin intermediul microfonului Radiodifuziunii aurmarit mobilizarea energiilor materiale §i spirituale ale tarii in vederea rdzboiului,consolidarea sentimentelor patriotice i a sentimentelor de datorie fata de tard. Eanu putea indica insd viitorul inamic, deoarece relatiile germano-sovietice erau Incadestul de bune §i Uniunea Sovieticd nu trebuia sä aibd nici o banuiald in legaturd cuintentiile de viitor ale lui Hitler §i ale aliatilor säi. Astfel, propaganda radiofonicdromaneascd din aceastd perioadd a avut un caracter temperat, de consolidare avalorilor traditionale ale natiunii, dar §i de schitare a unor sperante in legaturd cuteritoriile romane§ti pierdute in vara anului 1940. Ea se adresa tineretului,

6 Ibidem, fond Ministerul Culturii Nationale, dosar 560/1941, f. 135 si 145. in ceea ce privesteemisiunile din strAindtate ale posturilor de radio aliate sau utilizate de emigratia romineascd din unelestate ale coalitiei antihitleriste, trebuie spus cA, Inca din mai 1941, functionau trei centre deradioascultare oficiale: douA ale Marelui Cartier General si unul al Ministerului PropagandeiNationale (ibidem, fond Ministerul Propagandei Nationale Presa InternA, dosar 574, f. 91). Acesteaaveau sarcina sA prezinte zilnic sefului statului rezumatele continutului emisiunilor din zivaprecedentA si ori de caw oti interveneau stiri calde". (N. Carandino, De la o zi la alta, f. a., p. 224-225). Aceste emisiuni erau transmise de pe teritoriul Uniunii Sovietice, al Marii Britanii, al StatelorUnite ale Americii si din Orinetul Apropiat, de Radio Moscova, B.B.C., Radio New York, Glasulconstiintei romfinesti, Radio RomAnia Libel* postul de eliberare Vlaicu etc. (Mihai E. lonescu,Puterea cuveintului. Propaganda miqairii de rezistentã din Romeinia (1940-1944), Bucuresti, 1984, p.174-183; Gheorghe Unc, Vladimir Zaharescu, Propaganda romdneascei din emigra(ie in timpul celuide-al doilea relzboi mondial, in Ana le de Istorie", 2, 1980, p. 109-112; Ion Popescu-Puturi,propaganda in anii celui de-al doilea rlizboi mondial metode, obiective, rezultate, ibidem, 1, 1980,p. 84-98; Elizabeth Barker, British Anti-Axis Propaganda to South-East in the Second World War,comunicare prezentata la Colocviul international de la Budapesta din noiembrie 1978; eadem, Britainand the propaganda of subversion, in La propagande pendant la deuxieme guerre mondialeMethodes, objets, resultats, vol. I, Bucarest, 1980, p. 253-279).

www.dacoromanica.ro

90 Eugen Denize 4

taranimii, muncitorimii, intelectualitätii, dar mai ales armatei i avea in centrul eipersonalitatea generalului Antonescu, considerat ca omul providential menit sasalveze Romania din fata primejdiilor care o amenintau. De asemenea, ea a avut i

o dimensiune externa, find deosebit de favorabild fata de puterile pactului tripartit,Germania, Italia i Japonia, precum i fata de alte tali cu o politica asemänatoare,precum Spania, Slovacia, Croatia i Finlanda. Fata de Ungaria i Uniunea Sovieticaatitudinea a fost sobra, de afirmare a drepturilor romanqti asupra teritoriilor pecare aceste tari le cotropiserd in vara lui 1940, dar fard a genera polemici i stari detensiune.

Declan§area razboiului impotriva Uniunii Sovietice in noaptea de 21 spre22 iunie 1941 a transformat Radiodifuziunea romand in principalul mijloc depropaganda al regimului de dictaturd antonesciana pentru sustinerea acestuia. inziva de 22 iunie 1941 a fost transmis mesajul lui Antonescu7, apoi inregistrareaclopotelor din catedrala de la Chiinau, din orã in ora se citeau texte infatiOnddrepturile noastre asupra Basarabiei i Bucovinei de Nord, suferintele romaniloraflati sub dominatia bol§evica, precum *i alte marturii ocazionale exprimandbucuria §i exaltarea ceasului istoric. A fost transmis manifestul guvernului diretard, citit de Mihai Antonescu, viceprqedintele Consiliului de Minitri, §i a vorbitprofesorul Stefan Ciobanu in numele basarabenilor8.

in aceste imprejurdri, misiunea propagandistica a Radiodifuziunii nu numaica nu a fost pusa la indoiald, dar a fost scoasa in evidenta cu multa putere in catevaarticole de presa. in acest sens, la 6 iulie 1941, Radio Romania" scria urmätoarele:Astfel, in timp de razboi mai mult deck in timp de pace Societatea de radio estemai mult deck o oarecare institutie in legaturd cu complicatul aparat de stat. Prinemisiunea ei, ea se integreaza vietii nationale, find, dupa imprejurdri, reflexulimediat al acestei vieti sau cauza generatoare de simtire i fapta [...]. Intr-un cuvant,nimic nu seamand mai mult cu razboiul natiunii deck razboiul undelor, iar nicaierinu e nevoie de mai multd inima i de mai multä vigilenta deck in informatie i inpropaganda, care oglindesc suflete*te faptele de arme ale soldatilor bravi i tacuti"9.Idei asemändtoare apar i in articolul Radio in slujba dezrobirii nationale, aparut inaceeai revista, la data de 24 august 1941. Aici se spunea ca: Posturile noastre deradio au rdspuns din prima clipa la chemarea actualitatii romanqti, iar de cloud lunide zile rolul de prim auxiliar al armatei le revine izvorand din porunca faptelor,comandat de necesitätile tacticei spirituale ofensive. intr-adevar, la microfon asunat pentru intaia oard trambita dezrobirilor romanqti [...]. lubirea de patrie estefirul de aur care strabate panza mereu reinceputa a sarcinii noastre zilnice. Aflati inslujba natiunii astazi in timp de razboi, suntem primii auxiliari ai armatei, gata sa

7 Gheorghe Buzatu, Mareplul Antonescu in fata istoriei, vol. I, Iqi, 1990, p. 229.8 Radio România", an I, nr. 28 din 29 iunie 1941, p. 7 .

Mzszunea radiofoniei romdneti, ibidem, an I, nr. 29 din 6 iulie 1941, p. 5.

t

9

www.dacoromanica.ro

5 Razboiul din Rasdrit si propaganda radiofonicd 91

ne manifestam la cea dintai nevoie, la cea dintai chemare. Pentru noi ca si pentruostasi, ideea apararii nationale este mai mult cleat un consemn. Este o daruire"10 .

Din aceste articole, la fel ca si din alte documente, cum ar fi Ddri le de seamdanuale ale Consiliului de administratie, rezulta foarte clar faptul ca SocietateaRomand de Radiodifuziune, find complet subordonata puterii antonesciene, nuputea face altceva deck sa se supund ordinelor si indicatiilor pe care aceasta i letrasa si, prin urmare, in cazul de fata, sa sprijine din toate puterile razboiulantisovietic.

Din punctul de vedere al propagandei romanesti, inclusiv al celeiradiofonice, razboiul din rdsarit a cunoscut, in opinia noastra, trei faze principale, sianume: prima aid, aceea a eliberarii Basarabiei si Bucovinei de Nord, candpropaganda a raspuns nevoilor sufletesti ale opiniei publice din Romania, a douafaza, aceea a continuarii ofensivei pe teritoriul sovietic, o ofensivd victorioasa dusain Ucraina, Crimeea, stepa calmuck pana la Stalingrad si in Caucaz, andpropaganda de razboi a fost acceptata numai de o parte a opiniei publice, atatdatorita pierderilor din ce in ce mai mari de pe front, cat si datorita intrarii inconflict cu Marea Britanie si State le Unite ale Americii, si a treia faza, aceea adefensivei, and propaganda a capatat accente de disperare in tentativa de amobiliza intreaga opinie publica romaneascd, dar a esuat lamentabil, deoareceaceasta dorea incetarea cat mai grabnica a razboiului si a tuturor consecintelornefaste pe care le avea pentru tard.

Propaganda radiofonica s-a situat in fruntea intregului aparatpropagandistic romanesc din aceasta perioadd si acest lucru ni se pare firesc,deoarece ea avea un impact mult mai important deck presa scrisa asupra opinieipublice interne si avea si un impact extern, Radiodifuziunea transmitand emisiuniin noua limbi straine, in germank italiank franceza, engleza, rusk ucraineankturca, greacd si sarba.

Principalele teme abordate de propaganda radiofonick in toate fazele ei, cuschimbari de accente si tonalitati, s-au mentinut constant pe intreaga durata arazboiului. 0 prima tema si, dupa opinia noastrk cea mai importanta a fost aceea aafirmarii drepturilor istorice si etnice romanesti asupra Basarabiei si a Bucovinei deNord. 0 a doua tema a fost aceea a Romaniei ca stat bastion la granitele civilizatieieuropene si crestine, insarcinata si cu misiunea de cruciada impotriva paganilor si abarbarilor" de la rasarit. A treia temk strans legata de precedenta, era aceea adistrugerii bolsevismului, acuzat de crime monstruoase si de intentia de a anihilacivilizatia europeana, temd insotita de puternice accente antisemite. A patra temasublinia importanta fratiei de arme" romano-germank considerata drept garantie avictoriei in razboi si, in sfarsit, a cincea tema era aceea a combaterii zvonurilor,

io -tnRadio slujba dezrobirii nationale, ibidem, an I, nr. 36 din 24 august 1941, p. 5.

www.dacoromanica.ro

92 Eugen Denize 6

informatiilor neconvenabile si a propagandei inamice, care putea avea efectenegative asupra moralului armatei, dar si asupra opiniei publice din interior.

Dupd euforia primelor zile de razboi, atunci când foarte putina lume se&idea la dezastrele si nenorocirile pe care le va aduce acesta pentru tara,propaganda radiofonica romaneasca s-a dezlantuit, abordand separat sau in acelasitimp temele pe care le-am amintit mai sus. Ea s-a desfasurat prin intermediul unorconferinte, dar mai ales in cadrul emisiunii Ora ostaplui, transmisä zilnic in primafazd a razboiului, iar ceva mai tarziu de trei ori pe saptarnana. Aceasta emisiunecuprindea, de regula, un Cuvant calre ostcqi, de cele mai multe ori anonim, daruneori avand mentionat i autorul, din echipa realizatoare facand parte, printre altii,Gheorghe Drägusanu, Mircea Stefanescu, D. Iov, Al. Demetrescu, Toader Geantä,I.U. Soricu, Ion Aurel Manolescu, Nicolae Moldoveanu, Tudor Soimaru i altii,Viri de pe front, prezentarea faptelor de bravura ale ostasilor români, uneori sigermani, muzicci militard cipopulara, teatru scurt radiofonic. La 2 august 1942, laRadio Bucuresti si Radio Romania s-a inaugurat Cronica ràzboiului, sustinuta deRomulus Seisanull, dupd ce, in prealabil, Radio Moldova introdusese in programulsau, de la 17 ianuarie 1942, emisiunea Cronica militard, sustinuta de locotenent-colonelul Alexandru Constantin Mihdescu'2. De asemenea, propaganda in favoarearazboiului s-a mai facut in cadrul Orei Germaniei §i Orei Italiei, in cadrul Oreiostax,sti romano-germane §i a Orei ost4eVi italo-romane, precum si in cadrulaltor emisiuni, razboiul oferind o tematica pe care toti realizatorii de emisiuni erauobligati sa o OA in vedere.

Chiar din primele zile ale razboiului, atunci cand se punea problemaeliberarii Basarabiei si a Bucovinei de Nord, una din temele predilecte alepropagandei radiofonice a regimului antonescian, care ne va retine atentia in moddeosebit in studiul de talk a constituit-o atacarea necrutätoare a bolsevismului si acomunismului rusesc, insotita si de puternice accente antisemite. Astfel, in Cuvcintcdtre basarabeni rostit la microfon de Alexe Simion, la data de 25 iunie 1941, aparputernice accente antibolsevice i antisemite cu referire la anul 1940, anul cedariiBasarabiei si a Bucovinei de Nord care Uniunea Sovietica: Acum un an, culacrimi in ochi, cu inima insangeratä cu obrajii rosii de rusine, eram nevoiti sãparasim locurile noastre scumpe, sa ne retragem, sa ne strangem sub scutul, subaripile scumpei i vitezei noastre mame. Acum un an, hidoasele hiene, jidovii, neradeau batjocoritor, ne blestemau, ne scuipau, aruncau cu murdarie in noi, inbisericile noastre si in statui, icoane sfinte ale neamului nostru. Liftele evreiestiprinseserd curaj find sustinute de demonul bolsevic, contra caruia am stat stavildmai bine de 20 de ani [...]. Raiul i umanitatea bolsevica! S-au vdzut. Profitand deslabiciunile si sovaielile oamenilor nostri politici din trecut, s-au repezit asupra

11 Arhivele Societatii Române de Radiodifuziune (in continuare ASRR), dosar 15/1942.12 Ibidem, dosar 26/1942.

si

www.dacoromanica.ro

7 Rdzboiul din Räsarit $i propaganda radiofonicd 93

noastrd cu o ferocitate barbard, ludndu-ne scumpa noastrd provincie Basarabia $inordul Bucovinei. Umanitatea bol$evicd a &Meat in picioare drepturile sfinte aleneamului nostru, a nesocotit puterea noastrd de popor cre$tin, a nesocotit trecutulnostru de vitejii, a nesocotit dreptul sAngelui"13. Era acuzat nu numai bol$evismulpentru tragedia Romdniei din vara anului 1940, dar $i evreii, provocdndu-se, astfel,un sentiment antisemit in teritoriile romdne$ti ce vor fi eliberate in curând,sentiment care se va transforma in politica de exterminare a acestei populatii pecare regimul de dictaturd al lui Antonescu o va practica cu precddere in Basarabia,in Bucovina de Nord $i in Transnistria, devenind pärta$, in acest fel, la holocaustuldeclan$at de Hitler.

Aceleasi accente antisemite apar si in Cuvántul ceitre basarabeni al luiAlexandru Boldur, rostit la microfon tot pe data de 25 iunie 1941. Dupd ce ii acuzape cotropitorii ru$i, spundnd ca.: Au venit ni$te ru$i din fundurile Velicorusieicare nu au nici o legaturd cu Basarabia $i care dupd haosul pe care 1-au creat acolo,au venit sa vä fericeascd cu luarea jurdmantului, cu colhozuri $i confiscareacerealelor, cu inchiderea bisericilor, cu persecutia $i urgisirea culturii romdne siliterei romdne, cu politia secretä a N.K.V.D.-ului care nu bate la u$a cetäteanuluideck in timpul noptii pentru ca sd-1 zdpdceascd, sd-1 terorizeze $i sd-1 chinuiasca."14,Boldur ii ataca $i pe evrei pentru faptul a s-au asociat la politica de cotropirebol$evicd: Tot ce este mai sfant in inima omului, tot, absolut tot, a fost batjocorit$i umilit. Au venit cu acesti ru$i si multi evrei. Pe Fang aceasta $i o parte din evreiilocalnici s-au a$ezat in posturile de comandd ale Basarabiei, pentru ca sd vddemonstreze incd o data, clar ca lumina zilei, a comunismul lui Karl Marx, luiLenin $i Stalin, este o conceptie iudaica, ndscut din spiritul rasei semite, din dorintaei arzdtoare de a deveni egald popoarelor printre care trdie$te $i pe care leexploateazd, pentru ca mai tdrziu sd capete o dominatie nelimitatd"15. Hand toateaceste afirmatii, Alexandru Boldur fie cd nu $tia, fie cd nu dorea sd. $tie faptul cddacal au fost destul de multi comuni$ti evrei, in schimb au fost foarte putini evreicomuni$ti, pentru simplul motiv cal morala lor religioasd, traditiile lor istorice,culturale, economice $i profesionale nu ii indemnau, sub nici o formd, sd adere la oideologie totalitard, a$a cum a fost cea comunistd.

Trebuie sd remarcdm, totusi, faptul cd latura antisemitd a propagandeiradiofonice de rdzboi romdne$ti a fost mult mai redusd ca importanta decdt ceaanticomunistd, antisovieticd, iar pe parcurs a fost abandonatd definitiv, in specialdupd infrangerea de la Stalingrad, in timp ce latura ei antibol$evicd s-a accentuat inpermanentd.

13 Alexe Simion, Cuvdnt cdtre basarabeni, difuzat la 25 iunie 1941, ibidem, dosar 8/1941, f. 1.14 Alexandru Boldur, Cuveint cdtre basarabeni, difuzat la 25 iunie 1941, ibidem, dosar 8/1941, f.

1-2.15 Ibidem, f. /.

www.dacoromanica.ro

94 Eugen Denize 8

Propaganda antisovieticã i antibol*evica s-a facut prin intermediulemisiunilor in limba rusa, adresate populatiei ruse, prin intermediul emisiuniloradresate armatei romane, dar care aveau impact asupra opiniei publice romane*ti ingeneral, *i prin intermediul unor conferinte care abordau pe larg anumite aspecteale vietii *i ale realitatii sovietice.

In ceea ce prive*te emisiunile in limba rusa, ele s-au difuzat pe parcursulintregului razboi, dar foarte putine s-au pästrat in Arhivele Societatii Romane deRadiodifuziune. Este vorba doar de un manifest adresat soldatilor sovietici imediatdupa declan*area razboiului, la o data greu de precizat, *i de cateva radiojurnaledifuzate in luna octombrie 1942.

In privinta manifestului adresat soldatilor sovietici, el se intitula Soldatsovietic §i a fost difuzat, a*a cum am aratat, imediat dupa declan*area razboiului, lao data greu de precizat. Data inscrisa pe documentul pastrat in arhiva, 2 iunie 1941,este categoric gre*ita, dar ne poate indica faptul ca Radiodifuziunea romana sepregatea din timp pentru declan*area razboiului din rasarit. Ideea centrald amanifestului este aceea cä soldatii sovietici trebuie sa se predea, deoarece armatelesovietice au fost zdrobite complet, tara este infranta, dar acest adevar le este ascunsde conducatorii lor, care incearca sa se salveze sacrificandu-i pe ei: «ConducatoriiInternationalei ro*ii ai raiului" bol*evic te mint *i azi, in ceasul al 12-lea, ceasulagoniei lor. Tu, soldat sovietic, care iti dai viata *i induri atata suferinta M.A. a *tipentru ce *i pentru cine, ai dreptul *i datoria sa cuno*ti adevarul intreg *i calea carese deschide inaintea ta. Adevarul este cd armata ro*ie se &este in plin dezastru, iarcomandantii armatelor sovietice *i-au pierdut capul cu desavar*ire. DrumurileMosovei, Petrogradului i Kievului sunt deschise armatelor germane, care intr-unmaret avant *i inflacarate de sfanta cauza pentru care luptd, inainteazd ca un uragancu neputinta de stävilit. Soldat sovietic, conducatorii i cãläii fah precum i efiiarmatei, cunosc prea bine cd totul este pierdut. Ei te lasd sa lupti si te jertfescpentru a ca*tiga timpul puna viata lor la adapost. Orice soldat sovietic mortsau rank este o jertfa inutilä. Trebuie sä intelegeti cd nu mai este nici o scapare.Rusia Sovietica s-a prabu*it. Viesparul moscovit ii traie*te ultimele clipe aleagoniei. Salveazd-te, pastreazd-ti viata, pentru familia ta, pentru viitorul liber alpopoarelor din Rusia, pentru Europa liberd i unitä pe calea progresului *i acivilizatiei. Aruncä arma i inceteazd lupta zadarnica.»16. Este probabil ca acestmanifest sã fi avut efect asupra soldatilor sovietici, deoarece totul parea pierdut,infrangerea era aproape sigura, iar multi dintre ei nu erau de acord cu regimulbol*evic. Astfel se pot explica, printre altele, capituldrile masive ale trupelorsovietice din primele luni de razboi. Cu trecerea timpului insä, atrocitatile comisede nazi*ti pe teritoriul sovietic vor anula complet efectul unor astfel de manifeste,soldatii ru*i luptand cu o incrancenare ie*ita din comun.

16 Soldat sovietic, manifest difuzat la sfarsitu1lunii iunie 1941, in ASRR, dosar 7/1941, 1 f.

sd-§i

www.dacoromanica.ro

9 Räzboiul din Rdsärit si propaganda radiofonicd 95

Jurnalele pentru strdindtate in limba rusk acelea care ni s-au pdstrat,difuzate in luna octombrie 1942, dovedesc o abilitate destul de scazutä pentrupropaganda din partea celor care le alcdtuiau. Astfel, in jurnalul difuzat la 15octombrie se vorbea despre hotdrarile adoptate in ultima sedintd a guvernuluiroman'', se ardta care au fost cauzele pentru care Romania a intrat in rdzboiimpotriva Uniunii Sovietice, ocuparea Basarabiei i a Bucovinei de Nord in varalui 1940, si era descrisd participarea armatelor romdne la luptele din rdsdrit, dinBasarabia, Bucovina, Transnistria, Crimeea, Stalingrad, Caucaz'8. Patin probabil cain imprejurdrile lunii octombrie a anului 1942 o astfel de propaganda sd akã efectpe teritoriul Uniunii Sovietice. Poate doar efecte contrarii scopurilor urmdrite.

A doua zi, la 16 octombrie, tema principald a jurnalului in limba rasã eraimplinirea unui an de la cucerirea Odesei de cdtre armatele romdne19. La 19octombrie se vorbea despre originea comund a romdnilor si a italienilor20, desprefelul in care se reflecta realitatea româneascd in presa italiand21, croatd22,finlandeze si bu1gard24, precum i despre vizita unor profesori din Transnistria laBucuresti25.

La 26 octombrie, jurnalul in limba rusä facea cunoscutd vizita uneidelegatii de ziariti romdni, condusd de Liviu Rebreanu, in Italia. Cu acest prilej,Rebreanu facuse urmdtoarea declaratie: Noi nu tim i nici nu am vrut sä facempropaganda pentru cauza romaneascd, atat de mutt am crezut si credem in dreptateaei, mai limpede ca lumina soarelui. Propaganda pentru cauza noastrd au inceput säne-o facd comunicatele de rdzboi, care mai bine de un an, aproape zilnic, au vestitlumii intregi faptele de arme ale soldatilor romdni. De altfel, si la rdzboi am pornitrail propaganda si Med tocmeald, cu o incredere nemärginitd numai in dreptateacauzei romanesti. Noi nu .tim sä luptdm simbolic i nici sà ne precupetimconcursul. Noi dam tot ce avem: sdnge i viaçä, trup i suflet, tot ce producepdmantul nostru §i munca noastrd. Noi mergem pdnd la capdt aldturi de voi, peviata §i pe moarte, acum i totdeauna"26. Referitor la propaganda, Liviu Rebreanuadopta postura naivului §i nu spunea adevdrul, fapt ce dovedea, intr-adevar, cãpropaganda romaneascd de rdzboi era deficitard. In cadrul aceluiasi jurnal se

12 Jurnalul pentru strainifitate in limba ruth, difuzat la 15 octombrie 1942, ibidem, dosar19/1942, f. 1-2.

18 lbidem, f. 2-5.19 Jurnalul pentru strdindtate in limba rush', difuzat la 16 octombrie 1942, ibidem, dosar

20/1942, f. 1-7.20 Jurnalul in limba rusa, difuzat la 19 octombrie 1942, ibidem, f. 1-3.21 Ibidem, 3 f.22 Ibidem, 1 f.23 Ibidem, 1 f.24 Ibidem, 1 f.25 Ibidem, 1 f.26 Jurnal in limba rusa, difuzat la 26 octombrie 1942, ibidem, f. 3-4.

www.dacoromanica.ro

96 Eugen Denize 10

vorbea despre felul in care Romania era prezentata in presa finlandezd27, germand28$i bulgard29, precum $i despre drepturile istorice ale Romaniei asupraTransnistriei30. Inforrnatii asernanatoare au fost prezentate in jurnalele din 27 $i 31octombrie3`.

Acest tip de propaganda adresat unei tari inamice, intr-o perioada de mariincle$tari militare, precum cele de la Stalingrad $i din Caucaz, credem ca nu a pututsa alba nici un fel de efecte, in afara celor contrarii scopurilor urmarite. Situatiaeste explicabild dacd avem in vedere faptul cd Radiodifuziunea romana nu eraaproape deloc pregatita pentru propaganda externa, mai ales pentru cea adresatäunor adversari.

Cu totul altfel s-a prezentat situatia in ceea ce prive$te propagandaantibol$evica, anticomunistä $i antisovietica adresatä opiniei publice din tard.Succesul ei era garantat de sentimentele antisovietice $i anticomuniste pe care lenutrea aceastä opinie publica. Uniunea Sovietica era privitä cu suspiciune inRomania din mai multe motive, toate avand profunde rädacini istorice. Ea ocupaseteritoriile romane$ti ale Basarabiei $i ale Bucovinei de Nord, nu mai inapoiasetezaurul tarii evacuat in Rusia in timpul primului razboi mondial, incercasepermanent sä creeze o stare de tensiune in Basarabia in intreaga perioaddinterbelica, era promotoarea unui sistem de valori, valorile cornuniste, total strainde aspiratiile $i de traditiile poporului roman, avea un trecut istoric, acela al Rusieitariste, presdrat cu numeroase invazii $i ocupatii ale pamantului romanesc. Dintoate aceste motive romanii se temeau de ru$i, de societatea pe care ace$tia opropuneau pentru intreaga planetä, de comunism si de nenorocirile pe care le-ar fiadus acesta. In asemenea conditii, propaganda antisovietica vehement:a care a fostdusa in anii razboiului a avut un ecou favorabil in randul opiniei publice din lard.

Evident, acest tip de propaganda a invadat aproape toate genurile deemisiuni difuzate de Radiodifuziunea romand, dar in rândurile urmastoare noi nevom opri atentia doar asupra emisiunii Ora ostaplui §i a catorva conferintesustinute de Alexandru Boldur $i George Strat. Ora ostaplui era adresatd, inprincipal, armatei, dar avea o puternica audienta $i in randul celorlalte categorii deascultatori. Materialele propagandistice difuzate in cadrul ei, pe langa caracterul lorantisovietic $i antibolsevic, aveau $i puternice accente antisemite, uitand ca: evreii,la fel ca toate celelalte popoare ale Uniunii Sovietice, platisera $i ei un greu tributde sange pentru transpunerea in viata a utopiei comuniste, uitând ca Stalin insu$iera un antisemit, care a exterminat un numar greu de precizat de evrei.

27 Ibidem, 2 f.28 Ibidem, 2 f.29 Ibidem, 2 f.30 lbidern, 4 f.31 Jurnale in limba nisei, difuzate la 27 5i 31 octombrie 1942, ibidem.

www.dacoromanica.ro

11 Razboiul din Rds'arit i propaganda radiofonica 97

Astfel, la 3 iulie 1941, materialul difuzat scotea in evidenta actiunile decruzime ale bol*evicilor in retragere asupra populatiei romane*ti din Basarabia:Din primele zile ale operatiunilor militare de-a lungul Prutului, autoritkilesovietice s-au aruncat cu deosebitä furie asupra populatiei romane*ti din Basarabia,in special de-a lungul frontierei *i, ca o turmd de turbki, au urmarit pe acei caredupd parerea lor, erau periculo*i. Sate *i oraw au fost evacuate, sute de oameniimpu*cati, gospodarii jefuite, copiii i femeile duse Dumnezeu *tie unde. Teroareasangeroasa a jidanilor din N.K.V.D. a inspaimantat populatia basarabeand i toticare au putut au fugit in paduri sau peste Prut, la fratii lor care veneau sa-ielibereze"32.

Tot despre cruzimea bol*evica era vorba *i in emisiunea Ora ostapiluidifuzata la 11 iulie 1941. Aici se spuneau urmätoarele: Cruzimea infiorkoare abol*evicilor dat arama pe fata, s-a arkat in toata goliciunea ei, acum, in razboi,

peste tot armatele biruitoare gasesc dovezi care incranceneazd sufletul omenesc.La Lemberg, de pildä, au ucis, inainte de a fugi, aproape trei mii de oameni, tineri*i batrani, barbati *i femei, iar cei care nu au murit de glont, au fost stran*i laolaltdintr-o cladire, careia pe urma i s-a dat foc. Isprava aceasta au facut-o mieii *i inalte locuri, pretutindeni unde, incoltiti ca tiara, n-au vrut sa plece inainte de a arataCa nu *tiu ce este nici omenia, nici f:rica de Dumnezeu"33.

La 11 noiembrie 1941 era definite bol*evismul *i pericolul pe care-1reprezenta pentru umanitate: Bol*evismul, fard Dumnezeu, fard familie, faraproprietate, frä judecata *i fait libertate, a insemnat *i mai inseamna Inca oamenintare pentru lini*tea i siguranta intregului pamant. Bol*evismul este annajidanilor, care vor sa ingenunche popoarele. Bolsevismul inseamnd blestemul luiDumnezeu i incercarea cea mai grea de a intoarce pe om de la calea dreaptä acredinter34.

Astfel de emisiuni, la fel ca i altele asemanatoare, aveau darul de ainspäimanta populatia, de a trezi sentimente de revoltd *i de a indaiji pe soldati inlupta lor. Amestecul dintre bol*evici i evrei, neadevarat i fortat, deoarece evreiiin*i*i au fost victimele bol*evismului *i au platit cu sange a*a-numita constructie acomunismului din Uniunea Sovietica, demonstra antisemitismul regimuluiAntonescu i avea darul de a justifica participarea acestuia la holocaust.

In ceea ce prive*te conferintele radiofonice ale lui Alexandru BoldurGeorge Strat, ele abordau fenomenul bol*evic dintr-o perspectivä mult mai larga *imai variata, constituind o forma de propaganda mai subtild *i mai eficienta, inunele privinte, deck propaganda destinatä armatei.

32 Ora ostaplui, difuzatá la 3 iulie 1941, ibidem, dosar 9/1941, f. 1.33 Ora ostaplui, difuzatA la 11 iulie 1941, ibidem, f. 1.

Cuvcint atre ostaA in cadrul Orei ostaplui, difuzatA la 11 noiembrie 1941, ibidem, dosar17/1941, f. 1-2.

si-a$i

www.dacoromanica.ro

98 Eugen Denize 12

In conferinta intitulata Comunismul rusesc ca religie, sustinutd la microfonde Alexandru Boldur la 2 iulie 1941, acesta era considerat ca [...] o religie nouksecularizatd si pamanteasck cu un caracter pronuntat iudaic [...]. Pentru comunisme foarte caracteristicd lipsa de umanitate. Adeptii lui nu stiu ce inseamnd dragosteasi ce este mila, omul in conceptia lor nu este o fiintd vie cu bucuriile si durerile ei,ci un simplu instrument pentru realizarea scopurilor comuniste. Cruzimea pe careau practicat-o comunistii rusi intr-un sir lung de ani, cat existd Uniunea Sovieticknu are margini"35. Pentru Boldur, comunismul rusesc [...] este o transpunere aacestei vechi credinte mesianice a poporului rus. Rusia tarista nu a putut realiza atreia Romd. $i in locul ei a venit sd se realizeze internationala a treia ainternationalismului iudaic"36. Din aceastd cauzd, statul sovietic nu era un statobisnuit, laic, ci religios si teocratic. El cerea de la cetateni absolut tot, intregulsuflet, si de aici deriva tragedia poporului rus. Regimul pe care-I pretindeacomunismul era potrivnic firii omului, deoarece el nega total spiritul omenesc sioprea orice posibilitate de initiativa individuald37. Concluzia acestei conferinte eraurmdtoarea: Pentru noi, crestinii, atitudinea fata de acest iudaism nou e clard.Teomahia, lupta impotriva lui Dumnezeu a dus-o si o duce comunismul sovieticrusesc, este o luptd a Satanei, a rdului, a fortelor oculte iudaice impotrivacrestinismului, impotriva religiei dragostei omenesti. Se impune o contraofensivdanticomunistd, o luptd pand la exterminarea rdului"38. Dupd cum se poate observa,Boldur atribuia comunismului sovietic o origine iudaick incadrându-se, astfel, inpropaganda antisemitd a regimului. Dar de fapt, lucrurile stäteau complet diferit,intre comunism si iudaism ducandu-se o luptd pe viata si pe moarte, la fel ca intrecomunism si celelalte religii, nu numai religia crestind. Boldur nu pomeneste nimicde ateismul sovietic, ateism care venea intr-o profunda contradictie cu orice fel dereligie, deci si cu iudaismul. El nu pomeneste nimic nici despre faptul cd toti evreiicare au devenit comunisti, la fel ca si in cazul altor popoare, si-au pardsit religiasau au fost renegati de aceasta. Dar, dacd lasdm la o parte acest amestec irationalintre comunism si iudaism, Boldur avea dreptate in privinta principalelor trdsdturiale comunismului rus, mai ales in privinta cruzimii si a lipsei sale totale de grijdfata de om.

Ace lasi Alexandru Boldur a mai vorbit la microfon despre principaliiconducdtori bolsevici, Lenin si Stalin39, despre particularitatea juridicd a Basarabiei

35 Alexandru Boldur, Comunismul rusesc ca religie, conferintA difuzatA la 2 iulie 1941, ibidem,dosar 9/1941, f. 1.

36 Ibidem, f. 4.37 Ibidem.38 Ibidem, f. 5.38 Idem, Lenin, conferinta difuzatd la 29 mai 1942, in ASRR, dosar 10/1942, 5 f.; idem,

Stalin,om politic, conferinta difuzatA la 8 septembrie 1941, ibidem, dosar 13/1941, 6 f.

www.dacoromanica.ro

13 11.Azboiu1 din Rdsdrit §i propaganda radiofonicd 99

sub dominatia ruseascd40, despre teroarea ro§ie41, despre religia cre§tind in UniuneaSovieticd42, despre situatia nationalitdtilor in Uniunea Sovieticd43 §i despre multealte aspecte ale vietii §i politicii sovietice, prezentate toate intr-o manierd criticdvehementd.

La fandul sdu, George Strat, vorbind despre bol§evism in general, ajungeala concluzia cä acesta a transformat Rusia intr-o imensd inchisoare, iar pe locuitoriiei in ni§te sclavi, in adevarati morti vii: Rusia a fost astfel transformatd debol§evici intr-o vastA pu§cdrie ce-si proiecteazd umbra sinistrd peste parnantul acloud continente. Intre zidurile pustii ale acestei case a mortilor, a mortilor intre ceivii, gem §i vorbesc de un sfert de veac 180 de milioane de fiinte omene§ti, din toateneamurile §i semintiile pdmAntului, o masd uria§d exploatata fard ru§ine §i faitcrutare de cea mai crudd §i mai cinicd minoritate ajunsd vreodatA la conducereaunui stat"44.

intr-o altd conferintal, intitulatd Bolsevismul: rezultatele sale in ordineaeconomicei si socialii i difuzatd la 8 august 1941, acela§i George Strat ardta cäexperienta comunismului rusesc nu este dezastruoasd numai in plan economic §isocial, dar §i in planul vietii individuale, unde e§ecul este cel mai dureros: Astfel,pretentiile renovatoare ale bol§evismului nu inseamnd in realitate cleat distrugereaomului §i a tuturor grupurilor din care el face parte de la na§tere 'And la moarte,familie, religie, profesiune, clasd, cetate, natiune, prin care individul se realizeazA,prin care el i§i impline§te destinul, prin care lumea modernd devine entitateconcretd, vie §i creatoare cu con§tiinta sa, cu aspiratiile sale, cu misterul §iidealurile sale"45.

0 problemd destul de delicatd pe care propaganda radiofonicd a trebuit sä orezolve a fost aceea a explicdrii trecerii Nistrului de care armatele române46. Dacdatacul impotriva Uniunii Sovietice, motivat de eliberarea Basarabiei §i Bucovineide Nord, a fost inteles §i aprobat de opinia publicd romAneascd, trecerea Nistruluireprezenta o altd problemd. In fata Romdniei se deschidea perspectiva unui rdzboiindelungat, desa§urat pe o suprafatd uria§d, pe o lätime care se intindea de laMarea Balticd pand la Marea Neagra §i pe o adâncime pe care nimeni nu o putea

4° Idem, Particularitatea juridia a Basarabiei sub dominatia ruseascti, conferintA difuzatA la 6septembrie 1941, ibidem, dosar 13/1941, 5 f.

Idem, Teroarea rosie, conferinta difuzatA la 20 septembrie 1941, ibidem, dosar 14/1941, 6 f.42 Idem, Religia crestind in Uniunea Sovieticei, conferinta difuzatA la 22 octombrie 1941,

ibidem, dosar 16/1941, 5 f.43 Idem, Problema nationalitátilor in Uniunea Sovieticd, conferintA difuzatA la 26 ianuarie 1942,

ibidem, dosar 2/1942, 5 f." George Strat, Bolsevismul, conferinta difuzatA la 9 iulie1941, ibidem, dosar 9/1941, f. 7.45 Idem, Bolsevismul: rezultatele sale in ordinea economicei i sociald, conferintA difuzatA la 8

august 1941, ibidem, dosar 11/1941, f. 9.46 Pentru aceastA problemd, Florin Constantiniu, Ilie Schipor, Trecerea Nistrului (1941). 0

decizie controversata, Bucuresti, 1995.

41

www.dacoromanica.ro

100 Eugen Denize 14

preciza. in aceastä situatie, opinia noastra publica a primit hotararea lui Antonescucu indoiald si chiar cu dezaprobare, considerand cd razboiul nu mai era alRomaniei, ci numai al Germaniei, ca pierderile pe care le va inregistra armata tariivor fi mari, iar problema Ardealului va trebui arnanatä pentru alte timpuri.

Explicatiile pe care propaganda antonesciand le-a dat pentru aceastähotarare erau, in esenta, urrnatoarele: razboiul, o data inceput, trebuia dus 'Dana lacapat, /Ana la distrugerea totala a inamicului, in cazul acesta al bolsevisrnului,teritoriile de peste Nistru erau si ele, in mare parte, romanesti, Romania trebuia sa-si indeplineasca misiunea de cruciadd impotriva acelora care amenintau civilizatiaeuropeana si crestinismul.

Astfel, la 21 iulie 1941, in cadrul Orei ostaplui, se anunta trecereaNistrului de catre armatele romane cu scopul de a apara Europa, civilizatia ei,crestinismul, si de a distruge bolsevismul: Noi, si impreund cu noi intreaganatiune româneasca. (evident ca nimeni nu intrebase intreaga natiune romaneasca.n.E.D.), suntem insufletiti de adancd recunostinta fata de marele Reich si genialulsau conducator Adolf Hitler, pentru cutremurätoarea hotarare de a infrunta cuarmele pe nelegiuitii dregatori ai criminalului Stalin, dusmanii omenirii, ucigasiidemnitatii omenesti, distrugatorii statelor si ai popoarelor, persecutorii credinteicrestine"47. La 26 iulie se &di:lea citire Comunicatului nr. 6 al Marelui CartierGeneral, care spunea urmätoarele: Lupta pentru dezrobirea brazdei romanesti dela Rasarit s-a terminat. Din Carpati si pand la Mare suntem din nou stäpani pehotarele strabune. Lupta pentru asigurarea dezvoltarii noastre, pentru salvareacredintei, pentru ordine si pentru civilizatie continua. Trupele germano-romane auinaintat adanc dincolo de Nistru"48. Prin urmare, lupta pentru nazuintele romanestise incheiase, dar ea trebuia sa continue pentru apararea civilizatiei, /Dana ladistrugerea totala a inamicului: [...] Fericiti cd stradaniile uriase de pana acum ne-au fost incununate cu deplind izbanda, continuarn, cu aceeasi indarjire lupta sipornim vajnic inainte, pana vom tdia toate capetele spurcatului balaur din rasdrit sivom linisti pentru totdeauna acest tulburat colt de lume. Inainte, ostasi ai neamului,ai credintei, ai ordinei si civilizatier49. La 2 august se sublinia caracterul romanescal Transnistriei, ceea ce se considera ca indreptateste trecerea Nistrului de carearmatele noastre: De cand s-a pomenit neam romanesc in Basarabia, Nistrul a fostapa romaneasca. Am fost stapani pe amandoud malurile sale. A batut aceeasi inimasi de o parte si de alta a raului (de fapt a fluviului n.E.D.). Straji moldovenestiiscodeau zarea si dincoace si dincolo de aceastä apa. Timp indelungat au avut

47 Cuviint cdtre osta#. Peste Nistru, in cadrul Orei ostaplui, difuzatA la 21 iulie 1941, ibidem,dosar 10/1941, f. 2.

48 Cuvdnt cdtre osta#. C'omunicatul nr. 6, in cadrul Orei ostaplui, difuzatA la 26 iulie 1941,ibidem, f. 1.

49 Ibidem, f. 2.

www.dacoromanica.ro

15 Rdzboiul din Rdsdrit i propaganda radiofonica. 101

moldovenii in puterea $i stapAnirea lor drumul ce strdbdtea intreaga tardtransnistreand. Cele mai de seamd orase, cele mai de seamd asezdri de sate au fostintemeiate de români. Ostasi, astazi ati rdzbdtut voi acolo departe, sd duceti acestorromAni suflet din sufletul neamului $i putere din viata romAnismului"50. La 6august, actiunea armatei romane dincolo de Nistru era prezentatd ca având dreptscop eliberarea popoarelor asuprite de bolsevici si era incadratd intr-un rdzboi carese purta nu intre doud sau mai multe popoare, ci intre cloud civilizatii, intre cloudlumi complet deosebite: Nistrul a fost doar un popas pe drumul lung al istoriei.Calcand pe urmele glorioase ale ostirilor moldovenesti de odinioard, trupelenoastre se adAncesc in Ucraina $i se indreapta spre Crimeea, pentru ca, impreund cumarii nostri aliati, sd eliberdm popoarele de urgia bol$evicd $i sa inläturdm pentrutotdeauna primejdioasa vecindtate a stdpAnirii comuniste. Rdzboiul acesta nu e unrdzboi de popoare, asemenea obipuitelor rdzboaie. E rdzboiul intre cloud lumi,intre cloud gandiri asupra felului de viatd, asupra rostului omului in lume, asupra luiDumnezeu [...]. Acest rdzboi nu poate fi sfarsit $i nu va fi sfarsit decat atunci cândcomunismul va fi distrus $i Europa va fi eliberatd de primejdia invaziei hoardelorlui Stalin"51. Evident cd ideea luptei de cruciadd pentru apararea civilizatiei cre$tinea Europei, care va aparea in repetate randuri in cadrul propagandei radiofonice, nuputea fl sustinutd cu adevdrat, deoarece Germania nazistd era la fel, dacd nu chiar $imai barbard deck Rusia bolsevicd, iar crestinismul nu juca nici un rol in cadrulideologiei sale. Intregul ei comportament de pAnd atunci $i pAnd la sfar$itulrdzboiului a demonstrat $i va demonstra acest lucru. Dar propaganda radiofonicd, lafel ca intreaga propaganda antonesciand, eludând acest adevdr, faptul cd ins4iRomAnia fusese victima politicii de dominatie a Germaniei, se adresa unui publicce nu era Inca foarte bine lamurit in legaturd cu aceastd problemd si, tocmai dinaceastA cauza, spera sd-lpoatd mobiliza pentru sustinerea rdzboiului din rdsdrit.

Aceastd propaganda a fost puternic sustinutd, cel putin pand la sfarsitulanului 1941, de marile victorii obtinute de armatele germane $i romAne, victorii cefaceau sä se creeze impresia cd rdzboiul se va termina curand prin zdrobirea totalda Uniunii Sovietice. Astfel, un comentariu difuzat in cadrul Orei Germaniei din 25iunie 1941 sustinea cd: Soarta dusmanilor nostri nu poate fi alta deck pieirea lor.Armata germand impreund cu ostirile aliate vor dovedi puterea lor formidabildzdrobind acest &man viclean, care pandea de mult sd loveascd Germania dinspate"52, iar la 1 octombrie un alt comentariu ardta cd rdzboiul este ca $i incheiat,armatele bolsevice find complet distruse: Mama luptd din Rasdrit, data findimportanta ei, ne preocupd indeosebi. Dupd marea victorie obtinutd recentimpotriva bolsevicilor se poate afirma cd pericolul row este pe terminate. Armatele

5° Cuvtint atre ostafi, ibidem, difuzatA la 2 august 1941, ibidem, dosar 11/1941, f. 1-2.51 Cuv Ont atre ostafi. Razboiul intre douá lurni, ibidem, difuzatA la 6 august 1941, ibidem, f. 1.52 Comentariu, in cadrul Orei Germaniei, difuzatA la 25 iunie 1941, ibidem, dosar 8/1941, f. 4.

www.dacoromanica.ro

102 Eugen Denize 16

rosii infrânte nu mai prezintd o amenintare milliard, iar incheierea campaniei vaaduce si..zdrobirea sovietelor"53.

Increderea in victoria finala era sustinuta de mersul propriu-zis aloperatiunilor militare de pe frontul de rasarit, de numeroasele victorii obtinute deannatele germane si romfine, anuntate cu regularitate cu numeroase detalii deposturile noastre de radio. Dar toate aceste victorii, la care armata romind a avut ocontributie deosebit de importanta pe flancul sudic, au costat mult singe i multevieti omenesti. Din aceasta cauzd, in lard a inceput sà circule o serie intreaga dezvonuri, alimentate si de propaganda radiofonicd a puterilor aliate, zvonuri careaveau o mare parte de adevdr. In aceastd situatie, una dintre temele predilecte alepropagandei radiofonice rominesti de razboi a devenit combaterea acestor zvonuri,atribuite in intregime dusmanilor tarii.

La 18 octombrie 1941, anuntandu-se cucerirea Odesei, se ardta ca: inpofida zvonurilor i clevetirilor, ati biruit. Impotriva semdnatorilor de zizanii si de

ati biruit. Impotriva tuturor acelor care trimbitau lumii cã Odesa nu vacddea niciodatd, voi ati biruit. Minciunile si soaptele din umbra, cu toata incercarealor de a invenina inima tarii, s-au spulberat in fata fortelor voastre vitejesti"54.Aceastd luare de atitudine impotriva zvonurilor si a minciunilor insemnarecunoasterea implicita a faptului cä ele existau, Ca erau destul de numeroase si cdnu erau doar simple zvonuri sau minciuni, asa cum le cataloga propaganda, cicontineau i o mare doza de adevar.

In acelasi sens, la 29 octombrie1941 se combdtea cu vehementa afirmatiacà armata romfind ar fi complet subordonata comandamentului german55, iar apoierau atacate i pozitiile celor care se opuseserd continudrii razboiului dincolo deNistru, acuzati de a fi dusmani ai tarii si semanatori de minciuni si zvonuri pentru adezarma sufleteste pe ostasi: [...] Dusmanii Neamului nu au priceput rostul lupteinoastre. Cu cit pasii nostri se afundau gloriosi spre inima Rusiei, cu atit soaptelelor criminale se inteteau spre a vd otravi sufletele, spre a va zdruncina increderea sispre a va macina hotarirea. Dar voi ati priceput mai bine ca oricine si tilculsoaptelor viclene i marele rost al luptei care va poarta pe drumuri atit deindepartate. Voi stiti cã pe cdile inghetate ale Siberiei, pe coclaurile salbatice aleRusiei, frati de ai vostri, dusi acolo de urgia bolsevicd, vä asteaptd cu nerabdarepentru a-i scapa din robie, din mizerie si de la moarte"56. Se poate observa ca, pelfingd combaterea zvonurilor, se acredita i ideea cã razboiul din rasarit, de dincolode Nistru, era un razboi de eliberare a rominilor deportati de Stalin in toata

53 Comentariu, ibidem, difuzatd la 1 octombrie 1941, ibidem, dosar 15/1941, f. 1.54 Cuvánt nitre ostaV, in cadrul Orei ostaplui, difuzatA la 18 octombrie 1941, ibidem, dosar

16/1941, f. 2.55 Cuvdnt cdtre ostaV, ibidem, difuzatA la 29 octombrie 1941, ibidem, f. 2.56 Cuveint cdtre ostaV, ibidem, difuzatd la 3 decembrie 1941, ibidem, dosar 19/1941, f. 1.

§i

wick

www.dacoromanica.ro

17 Räzboiul din Räsdrit §i propaganda radiofonica 103

Uniunea Sovieticd. Credem cã numai pomenirea numelui Siberiei provoca fiori degheata celor care ascultau emisiunea *i cä astfel de argumente nu puteau fi delocconvingdtoare. Ar fi insemnat cã armata romand pornise sä cucereascd sau, inlimbajul propagandistic, sa elibereze" intreaga Uniune Sovietica, pand la Pacific,ceea ce era o aberatie inspdimantatoare.

Dar euforia succeselor din primele luni de rdzboi a cunoscut o pauzäimportantd odatd cu venirea iernii ruse*ti, cu primele ingheturi *i caderea primelorzapezi. Ofensiva germand in directia Moscovei a fost opritd, contraofensivatrupelor sovietice obligandu-i pe germani sa se replieze in adancime in cursullunilor decembrie *i ianuarie. Dupd ce Radiodifuziunea anuntase numai succese aletrupelor germane, in decembrie 1941 ea a inceput sã anunte *i puternicecontraatacuri sovietice, iar la 18 decembrie a dat citire unui comunicat german,care spunea urmdtoarele: In timp ce se trece de la operatiunile ofensive la rdzboiulde pozitii pe timpul lunilor de iarnd, se procedeazd in diferitele sectoare alefrontului de rdsdrit, conform planului stabilit la corectdrile *i scurtarile de frontnecesare"57. Infrangerea din fata Moscovei, prima infrangere suferitd in rdzboi dearmatele terestre germane, s-a incercat a fi ascunsd cu multd grijd opiniei publicedin tard. In conferinta sustinutd la Radio Moldova de locotenent-colonelulMihdescu pe data de 14 februarie 1942 *i intitulatd, semnificativ, Defensivagermanei pe frontal de reisärit, se ardtau, pentru inceput, rezultatele ofensiveigermane care durase /Alfa' la mijlocul lunii noiembrie. Se ardta cä armatele de elitAsovietice fuseserd distruse, fuseserd capturati peste 4.200.000 de prizonieri, cuceritun teritoriu de 1,5 milioane de km2 *i potentialul de rdzboi sovietic redus cu 70%8.Cine asculta aceste afirmatii putea crede cä Uniunea Sovieticd era definitivzdrobitd, dar putea sa se intrebe, la fel de bine, de ce germanii fuseserd obligati sdtreacd in defensivd. Raspunsul lui Al.C. Mihdescu la aceastd intrebare era acela cädefensiva germand a fost impusd de iarnd *i cä urmdrea, ca principale obiective,crutarea efectivelor, scurtarea frontului, sldbirea la maximum a fortelor inamicepastrarea capacitatii combative a fortelor germane prin refacerea unitatilor59.Bol*evicii, se ardta, nu putuserd sà ocupe decat acele teritorii pe care germanii le-au cedat de bundvoie60. Cu toate aceste explicatii *i asigurdri, infrangereagermanilor in fata Moscovei era un fapt ce nu putea fi ascuns *i opinia publicd dinRomania avea cuno*tinta de el. Aceastd infrangere avea insd o semnificatiedeosebitd, deoarece ea demonstrase cä armatele Reich-ului nu sunt invincibile *i cá

87 Mersul operafiundor, ibidem, difuzata la 18 decembrie 1941, ibidem, dosar 20/1941, f. 2.58 Al.C. Mihdescu, Defensiva germand pe frontul de räscirit, conferinta difuzatA la Radio

Moldova la 14 februarie 1942, in ASRR, dosar 26/1942, f. 2.59 Ibidem.

Ibidem.

Al.C.

60

si

www.dacoromanica.ro

104 Eugen Denize 18

rdzboiul-fulger ewase. De acum inainte toatd lumea trebuia sa se a$tepte la unrdzboi de uzurd de lungd duratd, in care $ansele de victorie ale Germaniei erau multmai mici, iar situatia Romaniei se complica $i ea foarte mult. Declararea starii derdzboi intre Romania, pe de o parte, $i Marea Britanie $i Statele Unite ale Americii,pe de altd parte, constituia un element de ingrijorare pentru opinia publicd din taranoastrd, care nu intelegea sd sprijine lupta impotriva celor mai mari statedemocratice din lume. Rdzboiul incepea, incet, dar sigur, sd nu mai aibd nici un felde justificare.

Marea infrangere de la Stalingrad a fost prezentatd de propagandaradiofonicd a regimului antonescian, dacd nu chiar ca o mare victorie, in orice cazca o mare faptd de vitejie care va rdmane inscrisd in paginile istoriei. Iatd ce sespunea, in acest sens, in cadrul Orei ostaplui difuzatd la 6 februarie 1943:Luptele de la Stalingrad vor rdmane in istorie ca unele din cele mai marete clipeale vremurilor pe care le trdim. Pentru a tine in frau $ase arrnate sovietice $i aincurca planul strategic al du$manului, o armatd germand, cloud divizii romane$ti $iun regiment croat s-au sacrificat pe altarul patriei $i al biruintei aliatilor asuprabol$evismului. Rezistenta eroicd a uimit intreaga lume. Intr-un efort supraomenesc,nesfar$ite zile $i nopti de ger $i viscol, apdrandu-se in gropi de obuz $i printreruinele clddirilor, trdgand de dupd fiecare val de pamant, de dupd fiecare mormande moloz, aparandu-se cu sete $i curaj pand la cel din urmd cartu$, germanii,romanii $i croatii au zdrobit sute de tancuri du$mane [...]. La Stalingrad, Romania afost prezenta $i a intrat in istorie cu unii dintre cei mai buni fii ai sdi, cu cele maieroice dintre lupte. Luptele de la Stalingrad rdman un luminos $i maret exemplu aljertfei $i eroismului romanesc $i aliat. Generatii intregi vor invata din exempluleroilor de la Stalingrad cum trebuie iubitd tara $i cum se ddruie viata pentrudreptatea $i hotarele ei. Efortul $i eroismul luptätorilor de la Stalingrad este cea maistrdlucitd dovadd ed., $i noi $i aliatii no$tri, vrem sa ducem lupta pand la capdt, pandla victoria finald, ca sd scapdm lumea de marea primejdie bol$evicd"61. Puncte devedere asemandtoare intalnim $i in comentariile lui Romulus Sei$anu62 $i Al.C.Mihdescu63.

Propaganda nu putea insd ascunde realitatea de pe teren. Fortele Axeipierduserd initiativa strategicd pe frontul de rdsdrit $i suferiserd infrangeriimportante $i in Africa de Nord, de unde se vor retrage definitiv in mai 1943. Inaceste conditii $i tonul propagandei radiofonice devine defensiv. Dacd /And la

61 Cuwint ceitre ostaA in cadrul Orei ostaplui, difuzatä la 6 februarie 1943, ibidem, dosar2/1943, f. 1-2.

62 Romulus Seisanu, Cronica reizboiului, difuzatA la 7 februarie 1943, ibidem, 5 f.63 Al.C. MihAescu, Cronica rázboiului, difuzata, de Radio Moldova la 6 februarie 1943, ibidem,

dosar 24/1943, f. 2.

www.dacoromanica.ro

19 Räzboiul din Rdsdrit §i propaganda radiofonicd 105

Stalingrad cruciada antibol§evica" trebuia dusä in ofensiva, pe teritoriulinamicului, 'Ana la distrugerea totald a acestuia, acum ea trebuia sä aibd un caracterdefensiv, de aparare a Europei §i a civilizatiei cre§tine. La 19 martie, in cadrul Oreiosti4e,sti germano-romiine, se spuneau urmätoarele: Umar la umar, infrätiti deuraganul bataliilor glorioase, cu sufletele pline de calda credintä a misiunii lor,luptd azi in Rasarit ostaii romani, alaturi de incercatii lor camarazi germani. Luptacontinua indarjitä §i se va urma 'Ana la distrugerea du§manului de moarte:bol*evismul. Cu toate greutatile, cu toate sacrificiile Romania §i Germania luptapentru dreptatea istorica, pentru civilizatie, pentru pastrarea familiei, a credinteicre§tine, a traditiilor curate ale neamurilor noastre vechi. Germania §i Romanialupta pentru restabilirea drepturilor etnice, pentru libertate, flinta nationala, pentrua da generatiilor ce yin pacea creatoare §i bucuria de a trai"64. Astfel de comentariinu erau insa decat vorbe goale i tradau disperarea Germaniei §i a aliatilor ei, carevorbeau de victoria finald tocmai in momentul in care aceasta era mai indepärtataca oricand.

Un alt comentariu, difuzat la 29 mai 1943 in cadrul Orei ostaplui, tradaaceea§i disperare §i aceea§i neputinta: lubiti camarazi, de mii de ani stam de staidneclintita in aprige furtuni, aici, la portile Rasaritului! Nici un vant vrajma§ n-aizbutit in acest lung rastimp de vreme sa ingenunche drapelele, mereu victorioase,ale neamului nostru rornanesc. Crescuti, odata cu vremea, pe aceste minunatemeleaguri binecuvantate de Dumnezeu, noi am &Inuit de-a pururi aici, cu frunteain lumina' §i cu steagurile istoriei noastre inältate, mereu proaspete §i avantate catresenin. Tara a vitejiei *i a cantecului, tam noasträ a urcat mereu treptele de eternitateale istoriei, inaltandu-se spre slava biruintei, pe aripile legendarului eroismromanesc! Am trait §i trdim, dragi camarazi, pe picioarele noastre intotdeauna §inumai jertfa §i vitejia eroilor notri ne-au ingaduit mereu dreptul la viata. §i lalumina!"65 Se facea apel la istorie i la eroismul stramo§ilor pentru a se salva unprezent incarcat de greutati §i de pericole. Evident cd acest lucru nu era posibil §inu putea sa impiedice infrangerea care se profila tot mai clar. De altfel, toatäRomania, inclusiv Antonescu, era con§tienta de acest lucru §i tatondrile diplomaticein vederea ie§irii din razboi incepuserd deja.

Dupa marile infrangeri suferite de germani in vara lui 1943, mai ales inbatalia de la Kursk-Orel-Belgorod, ultima lor incercare de a relua initiativastrategica, propaganda oficiald a regimului antonescian a trebuit sä ofere opinieipublice ni§te explicatii cat de cat plauzibile. Astfel, la 5 noiembrie, Romulus

64 Comentariu, in cadrul Orei ostä,segi germano-románe, difuzatd la 19 martie 1943, in ASRR,dosar 4/1943, f. 1.

65 Comentariu, in cadrul Orei ostaplui, difuzatã la 29 mai 1943, ibidem, dosar 8/1943, f. 1.

www.dacoromanica.ro

106 Eugen Denize 20

Seisanu arata ca ofensivele sovietice din 1943, dupa dezastruoasele campanii din1941 §i 1942, se datorau mai multor factori, §i anume: capacitatii demografice,tehnice §i industriale a Uniunii Sovietice, ajutoarelor primite de la aliatiioccidentali, imensitatii teritoriului transformat intr-o uria§a ma§ina de razboi §ifaptului cã armatele sovietice erau obligate sa lupte numai pe un singur front66.

Propaganda radiofonica de razboi a continuat sa pastreze insa inpermanenta un ton optimist, care pared anunta o victorie iminenta a fortelor Axei.De§i materialele difuzate in cursul anului 1944 s-au pastrat intr-o proportie mica inarhivele scrise ale Societatii Rom One de Radiodifuziune, ele aratd foarte clar acestoptimism propagandistic. Astfel, ultimul material difuzat care s-a pastrat este uncomentariu facut in cadrul Orei Germaniei la data de 18 august 1944. Aici sespuneau urmatoarele: Pe masura ce razboiul se apropie de punctul sau culminant,adversarul i§i pune tot mai des intrebarea: oare ce rezerve mai poate aduce Reichulin lupta? In acest moment, pe care Germania il folose§te pentru o luptd potolita,spre a cfi§tiga timpul necesar punerii in aplicare a unor noi arme, adversarul sezbate cu incapaldnare sa-i paralizeze acele rezerve a caror capacitate ii este Incanecunoscuta §i care apar ca un factor problematic in calculele cartierelorgenerale"67.

Acesta era insa un optimism aparent, care ascundea in spatele sau oadevarata deruta a factorilor de conducere ai Societatii komOne de Radiodifuziune,la fel ca §i a factorilor de conducere ai statului. Situatia de pe front, la fel ca §isituatia interna, compliandu-se tot mai mult, Societatea nu mai §tia exact ce §icum sa transmita. Astfel, la 5 aprilie 1944, a doua zi dupa groazniculbombardament aerian american asupra Bucure§tiului, directorul tehnic al Societatii,inginerul Emil Petra§cu, a trimis o adresa. catre Mare le Stata Major, Sectia dePropaganda, in care spuneau urmatoarele: Avem onoarea a va ruga sa binevoiti adispune ca prin organele dumneavoastra sa ni se puna la dispozitie textele difuzatede posturile de radio inamice prin care se aduc injurii armatei noastre, pentru ca,ludnd cuno§tinta de aceste texte, sa putem la rAndul nostru alcatui raspunsurilecuvenite. S-au dat toate instructiunile Directiunei Radiojurnale pentru a colabora §ide aceasta data, ca §i in trecut, cu Mare le Stat Major la campania de spulberare aafirmatiilor defaimatoare la adresa armatei noastre"68. Din aceasta adresa putemintelege ca. Mare le Stat Major ori nu mai punea la dispozitia SocietAtii materialelede propaganda radiofonicä ale inamicului, ori le punea la dispozitie in masurafoarte mica, astfel incdt aceasta nu mai §tia cu exactitate ce anume trebuie sa

1-2.

66 Romulus Seisanu, Cronica rázboiului, difuzatA la 5 noiembrie 1943, ibidem, dosar 19/1943, f.

67 Comentariu, in cadrul Orei Germaniei, difuzata la 18 august 1944, ibidem, dosar 6/1944, f. 1.68 ASRR, dosar 12/1944, f. 43.

www.dacoromanica.ro

21 Razboiul din Rasdrit i propaganda radiofonicd 107

combatd pe unde. In orice caz, deruta puterii crea, in mod inevitabil, $i deruta incadrul Societkii Romane de Radiodifuziune, evacuarea $i dispersarea ei in zonaBrasov 7, Bod contribuind la cre$terea acesteia.

In concluzie, putem afirma cd propaganda radiofonicd romaneascd derdzboi indreptatd impotriva Uniunii Sovietice a fost deosebit de durd, necrutatoare,la fel cum a fost $i propaganda radiofonicd sovieticd de razboi indreptatd impotrivatdrii noastre69. Principala ei trdsäturd a fost aceea cd viza nu poporul rus inansamblul sdu, ci doar puterea bol$evicd, sistemul politic instaurat in Rusia dupdlovitura de stat din octombrie 1917, a cdrui principald $i cea mai importantdvictimd a fost tocmai poporul rus. De asemenea, ea a fost insotitd $i de puterniceaccente antisemite, mai ales 'Ana in 1943, cdutand sd culpabilizeze populatiaevreiascd pentru toate nenorocirile aduse de comunism $i incercand, pe aceastdcale, sd justifice holocaustul la care $i Romania condusd de Antonescu a luat parte.In acest sens, considerdm cd succesul propagandei radiofonice antonesciene a fostlimitat $i nu $i-a atins pe deplin obiectivele. In schimb, dacd pe teritoriul sovieticinfluenta acestei propagande a fost foarte redusd, pe teritoriul national ea a fostmult mai mare, a reu$it sd insufle populatiei sentimente de teamd fatd de sovietici,ceea ce explicd, intr-o anurnitd mdsurd, rezistenta opusd la sovietizarea $i

comunizarea Wilt, precum $i lupta armatd a grupelor de partizani din muntidesrapratd pand aproape de 1960. Este adevdrat cä acest succes s-a datorat $iaversiunii generale a opiniei publice romane$ti fata de sistemul bol$evic, aversiunede care nu vor ezita sas profite chiar comuni$tii romani dupd 1964.

THE EAST WAR AND THE ROMANIANBROADCASTING PROPAGANDA (1941-1944)

Abstract

Tackling the problem of the war broadcasting propaganda of Antonescu'sregime between 1941-1944, the author mainly insists on the subjects referring tothe struggle against the bolshevism and the Soviet threat, tightly connected to theantisemitism that had as objective the justification of the policy of extermination ofthe Jewish population. This propaganda had some main stages which were: thefight for the liberation of Bessarabia and Northern Bukovina, that had the supportof the Romanian public opinion, the crossing of the Dniester and the continuationof the war within the depth of the Soviet territory, which put Romania in conflictwith the great democracies of the world Great Britain an the United States of

69 Valter Roman, File din trecut, Bucurqti, 1971, p. 227-253.

www.dacoromanica.ro

108 Eugen Denize 22

America, and which did not enjoy the support of the public opinion any more, thecontinuation of the war after Stalingrad and Kursk, when it became obvious foreveryone that it was definitely lost. On the whole, it was a tough propaganda, butnot always very clear and quite in accordance with the real interests of theRomanian public opinion. The distinction between the propaganda speech and thereal facts got deeper and deeper throughout the war, mainly because of the militarydefeats, the propaganda regime coming more and more in conflict with the presentand future interests of the Romanian people and state.

www.dacoromanica.ro

MEMORIUL UNUI MINISTRU DEMISIONAR

CEZAR MATA

Lider al Romaniei intre 6 septembrie 1940 $i 23 august 1944, mareplulIon Antonescu este considerat de unii ca personalitatea cea mai elocventä aistoriei romane$ti a secolului al douazecilea". De la Räscoala din 1907 cand afost felicitat personal de printul mo$tenitor Ferdinand2 (viitorul rege care, la 30iulie 1919 in campania din Ungaria, la podul de pontoane de la Tiszabo, in vazulunor participanti de seamd ce asistau la trecerea trupelor romane spre Budapesta3,1-a decorat cu propriul Ordin Mihai Viteazul" rostind celebrele cuvinte:Antonescu, Regele, mai mult ca oricare altul in aceastä Tara $tie cat iti datoreazdRomania Mare. Meritai aceastä recunoa$tere publica. Am scapat insa ocaziile. Suntfericit cã a venit aceasta") i pana la 1 iunie 1946 cand a fost executat, activitateasa, mai mult deck remarcabila in multe dintre evenimentele istoriei romane$ticontemporane, este un subiect de neignorat, mai ales pentru istorici, dar $i pentrupolitic ieni.

Faptul cà a fost implicat $i a avut un rol major in aceste evenimente,etichetat negativ indeosebi pentru angajarea Romaniei alaturi de Germania nazistäin razboiul antisovietic ca i pentru comportamentul lui fata de evrei in perioada cata fost $eful statului, este considerat un subiect sensibil $i oarecum dificil.Importantä este obiectivitatea istoricilor in analiza faptelor potrivit contextuluitimpului lor $i nu mentinerea in cripta cu schelete ale istoriei'. Adica o cercetare$tiintifica serioasa, fard ura. $i partinire", care sä clarifice problemele legate deaceasta personalitate, fr'd interpretari motivate sau manipulate politic $i ideologic.

In perioada postbelica $i apoi in cea comunistä lui Antonescu i-a fostaplicat un tratament aproape demonic, iar dupd decembrie 1989 din considerentulcd a provocat" Holocaustul in Romania de$i, in bund masurd, Carol al II-leaimplementase pe timpul dictaturii sale legislatia antisemita este considerat opersonalitate interzisa prezentärii publice, valabila doar discutiilor in cercurile$tiintifice. In general, sensibilitatea la o astfel de tematica pentru cercetare estestimulata de un context politic extrem de delicat in care poate fi facutd. Se $tie CaHitler a dezlantuit un razboi ce a devenit prin dimensiunile sale global, insä i-aimprimat i un caracter rasial, in special antisemit. Or, actualmente $i la moda,precumpanitoare este atitudinea ca reabilitarea celor acuzati de crime $i atrocitatide razboi, asociati cu doctrinele rasiste $i exclusiviste ale nazi$tilor $i fasci$tilor ori

I Larry L. Watts, 0 Casandrd a Romdniei. Ion Antonescu si lupta pentru reformd. 1918-1941,Bucuresti, 1993, p. 11.

2 Gheorghe Buzatu, Maresa1u1Antonescu in fata istoriei, vol. I, Iasi, 1990, p. XVII.3 Constantin Kiritescu, Istoria rdzboiului pentru intregirea Romeiniei. 1916-1919, Bucuresti,

1989, p. 459.4 Larry L. Watts, op. cit., 11.

Revista istorica", torn XVII, 2006, nr. 1 4, p. 109-132.-

www.dacoromanica.ro

110 Cezar /VI* 2

alaurarea de Germania nazistd in timpul conflagratiei mondiale automat arconduce spre reabilitarea acestor doctrine5, la fel cum nu ar trebui pus semnulegalitatii intre reconsiderarea responsabilitaii §i negarea crimelor"6.

Evolutia personalitaii mare§alului Ion Antonescu !And la 6 septembrie1940 pare a fi, apeland la un limbaj des uzitat astdzi, e§ecul unei incercdri demodernizare civicd", in care scopul fundamental este edificarea unui statbinefacaor, cu respectul pentru lege §i crearea unei societai civile increzaoare insine"7. In perioada interbelicd, cu precadere in deceniul al patrulea al secoluluitrecut, cloud personalitäti au ascendentd i inraurire asupra societätii romane§ti: IonAntonescu i Carol al II-lea. Simbolic, acestea ar reprezenta principalele forteantagoniste" responsabile de drama pe care Romania a parcurs-o in acea perioaddAdicd lupta dintre reformd §i coruptie", dintre legalitate §i experienta politica aabsolutismului personal, dintre competentd i incompetentr8 in ultimd instantd.

Printre altele, aceastd orientare care reformd, legalitate i competentd seizbea de o imensd dificultate, concretizatd de inertia societätii romanqti carecontinua sd fie o societate de supu§i, iar nu de cetaeni, in care demagogia,extremismul i absolutismul i§i mai puteau exercita influentele distructive"9.Experienta cdpaatd ca ata§at militar la Paris, dar in mod special la Londra, unde aobservat §i studiat metodele ce le aplicau britanicii trupelor lor pentru a le mentineintr-o permanentd stare de combativitate, la care se adaugd corqtiinciozitate binedezvoltatd i simtul sau de justitiar considerat de multi supradimensionat, faceaudin Antonescu un inver*unat adversar fatd de risipa nejustificatd i de ineficientace domnea in armatd" §i in societatea romaneascd10 .

In virtutea acestor considerente, ca §i altele, intre 1926 §i septembrie 1940oficialitdtile britanice, cel putin Foreign Office-ul, 1-au considerat pe IonAntonescu cel mai capabil ofiter roman", ce se remara prin sinceritate, cu oevidentd orientare spre Vest". Pentru ilustrarea celor cateva consideratiiprezentate mai sus publicam in anexã un memoriu mai putin cunoscut pand la acestmoment, adresat, dupd cum s-ar deduce din continutul sdu, primului ministru sauministrului de Rdzboi. Identificat in Arhivele SRI-ului, fard a avea o adresd sau alteprecizari necesare unui astfel de document (data cand a fost emis sau inregistratetc.), memoriul a fost intocmit cu certitudine dupd demisia din rangul de ministrude Rdzboi in guvemele Goga i Miron Cristea (28 decembrie 1937 29 martie1938), cu certitudine inainte de septembrie 1940.

5 Ibidem, p. 17.6 Ibidem.7 Ibidem, p. 12.8 Ibidem,p. 13.9 lbidem.10 Ibidem, p. 66." Ibidem, p. 21.

www.dacoromanica.ro

Memoriul unui ministru demisionar 111

ANEXA

Multumesc pentru gestul de incredere cu care am fost onorat. Regret insdcd sunt nevoit sd perseverez in demisie.

0 fac fiindcd cauze serioase de ordin general, iar nu personal, rn-audeterminat sä iau aceastd dureroasd hotdrare.

Dureroasd fiindcd desfid cd cineva, din generatia mea, sd fi servit,patruzeci de ani si sd serveascd Inca, cu atata pasiune si cu atata dezinteres Tara siarmata.

Cat mine au putut servi desigur si altii. ii fericesc. Mai mult ca minenimeni, fiindcd nu se poate ca un om sd [se] pund in serviciul statului, in toateocaziile si mai ales in momentele lui tragice, and multi, foarte multi, il pdrdsesc,atata ravnd, atata constiintd si atata sfortare fizick sufleteascd si intelectuald cat ampus eu.

Cine mi-a recunoscut si nu-mi recunogte actiunea la care fac aluzie cat sirezultatele ei, o face numai din invidie, din rea credintd sau din neputinta de a seputea situa cu sufletul, cu mintea, cu constiinta si cu faptele sale pe un plansuperior.

Nu cu acestia voi sta de vorbd si nu pentru acestia scriu aceste randuri.Am lasat doudzeci de ani sas curgd toate clevetirile in contra mea si toate

laudele de sine ale altora. Am asistat impasibil la toate incercdrile, care totusi n-auavut nici un ecou in opinia publica, de a scrie istoria de acei cari nu au facut-o sialtfel de cum a fost in realitate.

Doream sd plec in mormant si sd iau cu mine nu numai toate amärdciunilecu care am fost rdspldtit si toatd ingratitudinea cu care am fost tratat, dar si secretulmultora din faptele mele care, desi au influentat drumul nostru istoric, nu sunttotusi cuprinse in documente.

Alesesem calea tdcerii numai pentru a nu injosi si mai mult o generatiecare s-a injosit in de ajuns cu propriile sale fapte.

Neprimindu-mi-se demisia sunt dator sd ies din aceasta pasivitate pentru adovedi cd nu interese meschine ma fac sa parasesc cariera pe care am servit-o cacel mai trudit dintre robi.

Mai intai tin sa se tie cä am ajuns la aceasta situatie §i am suferit fiindcdam fost, prin educatie si prin vointd, un modest. Dacd as fi strigat cu indrazneald sicu obrAznicie ca atatia altii, la toate rdspantiile, meritele mele m-as fi facut ridicoldesigur, dar gi fi obtinut mai mul deck meritam.

De aceastd modestie s-a abuzat prea mult.TAcerea, rAbdarea si indurarea mea au fost luate drept sldbiciune.Reamintesc a as fi putut iesi din rAzboi cu orice grad.Nu am facut-o din bund camaraderie si pentru un bun exemylu. Multi nu

cunosc nici astazi cd am oprit in calea lor in timpul rdzboiului, cloud Inalte Decretesemnate, care rn-ar fi dus de mult in capul ostirii. Caz unic de bun exemplu dupdmine, sau prostie dupd multi in istoria armatei noastre.

3

www.dacoromanica.ro

112 Cezar Map 4

Gestul nu a fost apreciat §i ce este mai trist, nici inteles.Din contra, de indatd ce steagul a fost infipt la Buda-Pesta §i epoca

rdspunderilor inchisd §i acea a profiturilor, a onorurilor §i a rdspratii deschisd, totiau inceput sa vadd cd am fost" brutal cu cei mai mari12, cd am tinut generalii lau§d"13, cd nu primeam sã stau de vorbd cu nimeni"I4 §i cd am ocupat cu un gradprea mic un post prea mare"15.

Dau in josul paginii confirmarea lor §i ma explic numai fiindcd toate acesteodioase clevetiri, au gäsit §i gasesc Inca* ecou, mai ales sus.

0 mai fac astazi, dupd 20 de ani, nu pentru a ma apara ci pentru a sublinia§i u§urinta cu care se ingdduie clevetirile §i mai ales incurajarea pe care a gäsit-o §io ga.se§te la noi actiunea ocultd de umbrire a calitätilor §i faptelor marl, cumeschindrii necontrolate §i necontrolabile.

Trist, dureros §i surprinzkor mai este §i faptul Ca acei cari ingdduie sa li se§opteascd §i cred, fard control, in ceea ce li se §opte§te, nu forteazd pe autorii lor saaibd curajul sa ma tragd, pe fatd, la rdspundere de tot ceea ce afirmd cd am fault,sau fac.

A§a ar fi corect. A§a o reclamd un elementar simt de ordine §i rdspundereintr-un stat, adevarat bine organizat.

Eu sunt gata sa rdspund oricand in fata oricui de oricare din actiunile melede azi §i de ieri.

Sa pofteascd to sä facd la fel §i in special sd pofteascd sal o facdmizerabilii care poartd din ureche in ureche, murdarele lor insinudri numai ca sàinldture de la conducere pe cei cari sunt convin§i cd nu se va putea indrepta statulpand ce nu se va trage la rdspundere (in primul rand) [pe] acei cari si-au bdtut jocde sufletul, de lini§tea, avutul §i de destinele lui.

Ii inteleg pe ace§tia §i Ii justific. I§i apart cu indarj ire §i cu cea mai ward§i mai puternicd arma., intriga §i calomnia, pielea bor.

12 Nota I. Antonescu (in continuare n.I.A.): Am facut-o in cateva cazuri pentru ca sd pun pecampul de luptd ordine intr-o dezordine cumplitA care se petrecea sub ochii impasibili ai celor care s-au plans dupd razboi. Fait aceastd atitudine, in special de pe bdtAlia de pe Neajlov, am suferit uncumplit dezastru.

13 Nu am tinut pe nici unul chemat. Si atunci ca $i astazi primesc cu o punctualitate matematicdpe acei care sunt chemati. Pentru acei cari veneau pentru interesele lor, de cele mai multe oriaranjeze, prin mine, situatii compromise, am avut i alte atitudini. Interesul general trebuie sd domine,mai ales in razboi, pe cel personal (n.I.A.).

14 Ceea ce este foarte adevdrat. Nu am fAcut-o insd din orgoliu. Dar ce om cu mintea intreaga $icunosator al raspunderii $i ocupatiilor de care este cuprins $eful operatiunilor intr-un M.C.G. poatepretinde acestuia sd deschidd portile tuturor solicitatorilor. Mentionez toate aceste reprowri pentru cd

Regele Ferdinand mi le-a fAcut rfizand. Rdspunsul meu a fost cel de mai sus. Revin pentru cd $iastazi, dupd 20 de ani mai aud Inca din lumea civild glasuri care repeta. acest ecou (n.I.A.).

15 Fapt de asemenea foarte adevdrat. Dar a cui este vina. Poate cineva dovedi cd am alergat dupdaceste posturi? Dar contra, pot dovedi a am cerut de trei ori sd flu lAsat a merge pe front $i am fostrefuzat (n.I.A.).

...

sa-ti

www.dacoromanica.ro

5 Memoriul unui ministru demisionar 113

Nu am inteles si nu-i inteleg insd pe acei care se preteazd.Am insistat atata asupra acestui capitol, fiindcd pe de o parte tineam sa ardt

si in scris, ceea ce gandesc si in aceastA privintd, iar pe de altd parte si pentru faptulcd intriga si calomnia au mers, in ceea ce ma priveste, mand in mand cu clevetirile.

Incurajate de nereactiunea mea au crescut, au continuat timp de doudzecide ani si au culminat cu infamiile pe care le voi infiera mai jos, odatd pentrutotdeauna.

Aceasta pentru generatiile viitoare sa vadd cum s-a purtat generatia, zisd,eroicd cu acela din exponentii ei care prin vrerea destinului, a luat o atat de mare sicapitald parte la conducerea rdzboiului, dupd ce in prima lui parte o altd conducereo dezonorase si o dusese pe marginea catastrofei.

Pentru ca sd scot mai bine in evidentd rdsplata pe care am cules-o, timp declouã decenii, rdsplata care a culminat cu determinarea demisiei mele, sd restabilescunele fapte.

Rearnintesc, in primul rand, cd la inceputul rdzboiului regele Ferdinand rn-adecorat Proprio Moto" si rn-a felicitat prin M.S. Regele de modul strdlucit cucare conduceam, desi eram numai Cdpitan'6, operatiunile Armatei de Nord" iar lasfarsitul rdzboiului la Tisa, in 1919, mi-a acordat tot Proprio Moto" MihaiViteazul, in fata primului Ministru, a Generalilor Marddrescu, Prezan si Mosoiu,insotind gestul cu urmdtoarele cuvinte:

Antonescu, Regele, mai mult ca oricare altul in aceastä tard stie cat itidatoreazd Romania Mare. Meritai mai mult /deck/ aceastd recunoastere publicd.Am scdpat insd ocaziile. Sunt fericit cd a venit aceasta".

Dupd care lonel Brätianu a spus D-lui Maresal Prezan in auzul Regelui:Domnule General te-ai supdrat pe mine cd nu 1-am luat, dupd cum mi-ai

cerut, la Conferinta Pdcii. latä de ce nu 1-am luat. Am stiut cd rdzboiul nostru nuera terminat si cd vei mai avea nevoie de el."

A fost desigur si o cunoastere a unei contributii la conducere si singuramea rdsplatd.

Dupd aceasta, considerand rolul meu terminat, am intrat, cu vointd, inumbra si am inceput sd incasez, pe tdcute, dar nu cu nesimtire, loviturd dupdloviturd.

in primul rand a fost inläturarea mea sistematicã de la orice solemnitate deaniversare sau sldvire a faptelor si timpurilor eroice.

Nu am fost chemat nici mdcar la inaugurarea Arcului de Triumf.Cu toate acestea acei care au uitat contributia mea la clddirea lui ar trebui

sd se ducd la Arhiva Istoricd. Ar vedea acolo, rard greutate, cd nu a existat, cat adurat rdzboiul, proiect de operatic si indicatie operativd care sd nu fie conceputd siscrisd de mana mea.

Totusi au fost unii, pe care-i tin cu profund dispret inaintea ochilor, cari auspus pand si subalternilor lor, cd nu eu ci francezi au condus operatiunile noastre.

16 La celelalte armate, care au mers, erau Colonei.

www.dacoromanica.ro

114 Cezar WO 6

Adevarul este cä singurul birou, in care nu au fost consilieri francezi pentrucd, cu toate presiunile fkute de generalul Berth lot pe langa. Rege §i GeneralulPrezan rn-am opus, a fost biroul operatiunilor din M.C.G [Mare le Cartier Generaln.C.M].

Invidia a ros insd la unii §i cel mai elementar simt de mandrie national&Ace§tia ar fi preferat ca meritul conducerii sd-1 aibd mai bine un strain

deck un tank comandant de a-1 lor §i un roman neao. Dacd a§i fi fost ndscut cu unsky" sau cu un ici" oarecare in sdnge *i in suflet, a fi avut numai calitdti.

Tristd mentalitate §i grozave perspective pentru o astfel de natiune.Nu am fost chernat la incoronare §i nici la numeroasele festiviati de la

Mded§e§ti.Cu toate acestea, indraznesc sa afirm, am jucat un rol preponderent §i intr-

un caz §i intr-altul.La infdptuirea incorondrii flindcd prin atitudinea mea, recunosc brutald, am

determinat la Iasi, in contra vointei guvernului §i intr-un moment de ezitare aComandamentului, actiunea de dezarmare i a bolpvicilor de la Socola §i aarmatelor ruse§ti din Moldova.

Fart* aceastd ddrzenie, recunoscutd ulterior §i de Regele Ferdinand, §i deDl. Marepl Prezan, ar fi prevalat, de frica crizei politice §i a consecintelor istorice,inactiunea preconizatd §i sustinutd de Take Ionescu.

Au trecut vremurile. In intunericul lor s-au uitat faptele. Istoricul de maineva recunoa§te insd, dupd cercetarea documentelor, cd dacd s-ar fi urmat cealaltdvointd, pornitd §i dintr-un alt imbold, Dinastia §i Cdpeteniile noastre ar fi fostmasacrate, Moldova ocupatd, bol§evizatai §i stapanita §i astazi de teroarea ro§ie.

Intr-o astfel de eventualitate Romania Mare ar fi rdmas un simplu visnerealizat fiindcd nu ar mai fi fost posibil sa ludm a 2-a oard armele §i mai ales sdducem actiunea din Transilvania §i din Ungaria, in 1919, findcd nu am fi mai avutnici rege, nici conducdtori §i nici armatd.

Cat prive§te Märdp§ti reamintesc de asemenea cd in momentele de ceamai dezesperanta §i acutd crizd top conducaorii de la Iasi au hotardt, sub presiuneaComandamentului rus, retragerea.

and mi s-a cerut sd traduc in ordin aceastd hotdrare am obiectat cubrutal itate17:

Dacd ne ridicdm de la Mardp§ti nu ne mai oprim nici la Nistru.La Mardp§ti trebuie sd invingd sau sa moard poporul roman. Altfel piere

in dezonoare. Eu nu redactez i nici nu contrasemnez ordinul de retragere."Trantind up. §i coborând la Hugues, am redactat, am semnat pe Generalul

Prezan §i am transmis, martorii find Condiescu §i Filimon, cunoscutul ordin derezistenta pe loc pand la moarte.

17 A fost una din marile brutalitati care mi s-au reprosat. Acei care au fAcut-o si o fac nu au tinutsi nici nu tin seama cu sau fdrã vointA, nici de circumstante, nici de rezultate (n.I.A.).

www.dacoromanica.ro

7 Memoriul unui ministru demisionar 1 15

Dacd am fi fost infranti, asi fi fost desigur, si pe bund dreptate, judecat,condamnat si pus la stdlp pentru rebeliune.

A urmat 6 August si dupd el, toate festivitdtile care au culminat cu ultimasfintire a prea modestului dar totusi atdt de grandiosului locas de la Mdräsesti.

Fiind nechemat am fost absent de la toate aceste manifestatii.Toti au uitat cd exist. Chiar si acela care nu ar trebui sd uite'8.Totusi, istoria, in ciuda tuturor, va recunoaste contributia mea la acest mare

act al neamului.0 va recunoaste mai ales cdnd se va constata cd toate ordinele de operatie,

absolut toate, date de Armate 1-a M. [Marilor n.C.M] sale U. (Unitäti n.C.M.]in subordine la Mardsesti, sunt absolut identice cu acelea date de M.C.G. Armatei1-a.

Diferd un singur lucru:Isaitura Generalului Prezan este inlocuitd cu aceea a generalului

Grigorescu si a Maiorului Antonescu cu aceea a Colonelului Samsonovici.Atdt deocamdata despre Märdsesti.Sä reamintesc ce s-a petrecut si la Märdsti.In ajunul acestei operatiuni, la a cdrei montare se lucrase cloud luni, repet in

ajunul ei, Generalul Antonescu a aruncat o bombd.A trimis un lung raport a cdrui parte finald o dau textual:Nu-mi iau rdspunderea reusitei actiunii care incepe maine deoarece nu am

nici trupe, nici munitiuni suficiente".Bomba a produs stupefactie si, dupd cum era si natural a intimidat.Regele a convocat imediat noaptea pe Generalii Berthlot, Tcerbatchef

si Prezan.In cursul discutiunilor Tcherbatchef a declarat cd la rusi, cdnd un

Comandant de Armatd aratd cd nu-si ia rdspunderea unei operatiuni,Comandamentul superior nu are altceva de facut, dupd lege, deck sa.-1 asculte sausd-i ia, pe rdspunderea sa, comanda.

Afirmarea a determinat ezitarea.Vazdnd cd timpul trece si cd ora cdnd trebuia sa inceapd sa vorbeascd tunul

se apropie am redactat, fard sa cer autorizare de la nimeni, urmdtorul ordin cdtreArmata a 2-a:

Executati operatiunea pe rdspunderea M.C.G." si 1-am supus spre semnaregeneralului Prezan.

IS Comparati cu ceea ce s-a petrecut in Frantz. Acolo nu au fost comemorate, nu au fostsolemnitate la care Foch sd apard fait Weigand. Pentru rdsplAtire dar si pentru exemplu Foch nu aconsimtit sd impartd, dupd rdzboi, singur cinstirea, care i se Ikea. La noi Maresalul Prezan a acceptatsi poate a preferat sd meargd singur. Cat a ducat rdzboiul, nu s-a despärtit insd nici o clipd de mine.Istoria va judeca mai ales and se va stabili cd Wiegand nu a fost pe langd Foch ceea ce am fost eu petang dinsul. A jucat si in aceastA atitudine intriga. Dureros pentru cine s-a pretat. Mi s-a spus ca. orecunoaste astdzi, dar, este tarziu, mult prea tarziu (n.I.A.).

www.dacoromanica.ro

116 Cezar Mata 8

Acesta cu curajul de care a dat dovadd in toate actiunile mari, inmomentele grele de atunci, 1-a semnat fard ezitare.

DI. Marepl trdiete. El poate sä confirme §i acest fapt.Se cunosc i rezultatele §i muzica care a fost facutd.Eroii au ie§it ca ciupercile. De episodul de mai sus s-a omis intotdeauna, de

atunci §i pand astazi, sd se pomeneasca i la solemnitati i, mai ales in faimoaseleNotite zilnice".

Doudzeci de ani am urmdrit aceastd tacticd, am facut i am surds.Actul original a dispdrut.Adevarul istoric stä insa totu§i inchis in arhiva statului. Nu poate sã dispard

§i nu poate sd fie denaturat.Nu este ru§ine sä imparti gloria cu altii. Nici nu se mai poate in

conditiunile actuale de rdzboi, sa o ai singur. Este insd o crimd sd nu o recunpti pea altora.

Ap face un adevarat glorios soldat.Pentru a completa filmul trebuie sa pomenesc i de operatiunile care au

culminat cu ocuparea Buda Pestei.Si aci s-a incercat, cu aceea§i lipsd de scrupul, sa se prezinte altfel adevarul

istoric i sa se excludd de la beneficiile morale, bun inteles, dacd nu adevaratiimeritupi dar cel putin coparta0i.

Precizez, pentru a restabili adevarul istoric i in aceastd privinta, cä toateactiunile care, cu zilnice, nesfar§ite §i teribile piedici puse de aliatii ne-au dusde pe faimoasa i uitata linie Diaz"19 intr-o prima etapd pe creasta muntilorApuseni, intr-o a doua pe Tissa §i intr-o ultima etapa la Buda Pesta, in primul randau fost facute in contra vointei Consiliului Suprem §i al Aliatilor (in specialItalienii §i Americanii) cu complicitatea i concursul Marqalului Franchetd'Esperay, cdruia-i aduc un profund omagiu de recunoOntd i care a fost i el tratatcu nerecunptinta §i in al doilea rand au fost dirijate, pas cu pas de M.C.G.

Cine vrea confirmare, o poate gdsi in arhive.Ilustrez insa afirmarea numai cu o precizare in privinta operatiunii initiale

principale.Cand, dupd o istoricd masa* in patru (Franchet d'Esperay, Berthelot, Prezan

cu mine) la Cape, Mareplul a lansat, ca rezultat al pledoariei noastre de a fildsati sA trecem Murewl, faimoasa frazd: allez-y" am fugit la M.G.C. i am cerutComandarnentului trupelor din Transilvania sä facd §i sa inainteze, imediat, spreaprobare, proiectul de operatic.

Trimitandu-1, a doua zi, eful de stat major, Generalul Panaitescu, rn-aintrebat la Hugues ce gandesc de el. Spunandu-i cd nu-1 impart4esc §i ardtandu-i

19 Linia Muresului mijlocie care era sortitA sA constituie frontiera definitivA intre noi si Unguriprin armistitiu de la Vila Giustti" incheiat peste capul nostru de Italieni (n.I.A.).

20 Pomenite si de Maresalul Prezan intr-una din scurtele sale indicatii asupra conduceriirazboiului (n.I.A.).

si

www.dacoromanica.ro


motivele mi-a cerut sd-i indic cum 1-asi face eu dacd asi fi in locul sdu. I-amrdspuns.

Banda existd in arhivd. Rdspunsul a fost tradus aidoma intr-un ordin deoperatie care s-a executat intocmai si care a dus trupele din Transilvania de la Estla West de Munti.

In toate aniversdrile, in toate scrierile care au urmat, cu prudentd, nu s-apomenit si nu se pomeneste de acest act.

Dacd operatiunea ar fi esuat desigur cd nu s-ar mai fl facut aceastdomisiune si nu s-ar mai fi pastrat aceastd prudentd.

Trec acum la operatiunile din ultima etapd.Reamintesc cd lupta de la Tissa a debutat cu un dezastru.Dacd generalul Prezan si cu mine nu am fi alergat cu disperare (intrand

odata chiar la Oroszhaza in mijlocul inamicului) de la un capat la altul alfrontului, dacd nu am fi intors in aceastd goand, trupe si Comandanti, din drumulretragerii, dacd nu am fi adunat si retrimis calm front cetele de fugari, dacd nu am filuat, pe loc, si mdsuri de ordine si operative, am fi inregistrat cea mai rusinoasddintre infrangeri.

Dupd aceea am mers la Sibiu unde era Comandamentul si ComandantulFrontului. Cine a participat la executia care a urmat nu a uitat, nu poate uitaadevdrul.

De acolo ne-am intors pe front, unde am continuat, de la fata locului, sdconducem operatiunile pand la Buda Pesta.

Generalul Mdrdardscu aflandu-se la Sibiu, cu intreg comandamentul saiu, inmomentele de mare crizd, ordinele erau trimise trupelor prin intermediul Sibiuluidesi ne gdseam in mijlocul lor. Aceasta atat pentru mentinerea intactd a unuiprestigiu cat si din delicatete.

Tot din acelasi spirit Generalul Prezan nu a vrut sd intre in Buda Pesta, desise gasea, la 3 august, la Monor (10-15 Km de oras).

Nu vreau sd umbresc nici gloria Coroanei nici sd iau din aureola luiMdrddrascu. Eu md duc, el rdmane".

Repeta el acelora din anturajul sdu care mirati nu gdseau explicatiagestului.

Ce unick ce nobild si ce pilduitoare atitudine, adaog eu, si cat de imediat i-a urmat ingrata rdsplatd.

0 fixez in scris, cu aceastd ocazie, pentru istoricul de maine, pentrubiciuirea acelora care o meritd.

Mai intai odatd intrat triumfal in Buda Pesta Generalul Mdrardscu a trimisGeneralului Prezan, ca rdspuns la feliciarile telegrafice ale acestuia, o telegramdcare incepe cu fraza:

Dumneavoastrd care ati asistat la operatiuni..."De atunci si pand astAzi nu a fost 4 August" lard ca sd nu se publice,

tendentios si cu litere mari, aceastd telegramd.

www.dacoromanica.ro

118 Cezar Mdtd 10

Aceasta desigur pentru ca nimeni sd nu scape nuanta $i pentru a se marcabine punctul cd Generalul Prezan $i cu mine am fost la Tissa numai spectatori.

Primim telegrama, Generalul Prezan s-a multumit sd mi-o intindd sub ochi$i sd-mi spund surAzAnd: Poftim".

Gestul $i cuvantul sunt suficiente. Ele $i calificau $i infierau.Si cele afirmate mai sus $i arhiva aratä cd asistenta a fost in realitate

medicald iar nu turisticd.Generalul Mardärdscu s-a grabit sa scoatd $i o carte cu documente $i

fotografii in care, bun inteles, nu se pomene$te nimic de actiunea altora.In schimb insd subt una din aceste fotografii, in care este prezentat cu

familia la fereastra, sau pe terasa Hotelului Ghelert din Buda Pesta, sta scris: Inlini$tea datorii indeplinite".

Era desigur ap, dar scot cd lini$tea" iti este mai mare cAnd recuno$tiost4e$te cd ti-ai facut datoria" ajutat $i de altii, de sus $i de jos.

Reintors la Bucure$ti, incdrcat de o noud glorie $i purtätor al unui steagcare nu cunoscuse, in tot trecutul nostru istoric, un mai mare triumf, alte surprize ilqteptau.

Pe personalul gdrii nimeni. Printre negustori $i hamali ne-am furi$at timizicare ie$ire.

Imi scapdra ochii de mdhnire $i strdng pumnii de revoltd.Ne-au costat luptele duse la Est $i la Nord de Tissa, 13.000 (treisprezece

mii) de morti $i ne-a fost ru$ine de victorie.Italieni au cd4tigat un Imperiu" cu 5000 morti $i de doi ani nimeni nu mai

rdsufld pe glob de bravura soldatului italian.Dupd intoarcere au urmat atacurile prin presd $i prin Parlament. Prin presd

Generalul Prezan era tratat cu cele mai odioase epitete $i stropit cu cel mai murdarnoroi de un condamnat, $i mai puternicul ca oricdnd, actualul Dn. Hefter.

Era cenzurd $i stare de asediu.In consecintd nu pot gre$i cdnd spun cd atacurile erau tolerate, incurajate $i

poate $i inspirate.Prin parlament de insu$i Ministrul de finante care-1 acuza cd a favorizat

contrabanda de coroane in Transilvania".Mai mult deck atacul a facut vdlvd scrisoarea pe care am trimes-o acelui

Domn care era el insu$i autorul unei mari contrabande de coroane.Amärdt $i sarbit, dupd cum eram cu totii, Generalul Prezan $i-a dat

demisia care i-a fost primitd cu iuteala cu care se prime$te aceea a unui rdu rdnda$.Si ca ru$inea sd fie cunoscutd 'And la fund sd povestesc $i ultimele clipe de

osta$ ale acestuia care purtase pe umerii lui atdta rdspundere $ili legase pentruvecie numele de-o ap mare infaptuire.

Ca o ultimd $i supremd recompensd ministrul de rdzboi i-a trimes, in ajunulplecdrii definitive, pe drumul de colnice ce duce la Vaslui" o minusculd $i faitvaloare statuetA in bronz.

www.dacoromanica.ro


Statueta era insotità de o scrisoare de recunNtinta scrisd de Ministrul derdzboi din partea Armatei.

Atat scrisoarea cat i pretiosul dar i-au fost aduse, pe intuneric, de unLocotenent sau un Capitan de Administratie.

Predand-o fostului generalisim", ofiterul s-a gdsit in drept sä ingaduie §ide la el cateva cuvinte.

Incarcat cu acest dar Generalul Prezan, ca i Cincinatus, a plecat la el inMoldova, condus la gard de cativa devotati.

Maurul" trebuia sa piece §i Inca pe up de din dos.Venise la putere rivalul sau de moarte Generalul Averescu §i Toti tremurau

de fried. Ministrul de rdzboi era Generalul Rd§canu i secretar general, GeneralulAmza.

0 scriu ca sd se §tie.Cititi, judecati i cutremurati-vd.Japonezii spun zilnic tineretului lor Ca Poporul care nu respectd,

adord uita rnortii §i eroii piere".Dacd generatiile noastre viitoare vor pacatui la fel, natia noastrd va cddea

sub profeticd loviturd.Acum cand am scos la iveald parte din ceea ce vroiam sä rdmand in taina

sufletului meu se poate explica, dacd nu md Ine1 i in aceastd ocazie, anumiteatitudini pe care le-am luat, dupd rdzboi, in contra unora din oamenii §i din faptelelor.

Nici indisciplina, nici orgoliul, nici temperamentul, nici lipsa de bundcrqtere, ci indignarea rn-au impins, de foarte multe ori, sä fiu cum am fost.

Situatiile preponderente pe care de foarte tandr le-am avut, datoritd desigur,intr-o largd masurd §i unei soarte binevoitoare, rn-au pus in rndsurd sa cunosc laCate injositoare i meschine fapte recurg, fwã ru*ine, unii oarneni ca sã urceodatá ajurwi cu catd indrdzneald i lipsd de obraz'i dau aere de moralizatori, deconducdtori §i chiar de eroi.

Si pentru cd am pomenit de situatiile mele preponderente, gasesc necesardo completare a tabloului facut mai sus fiindcd numai astfel se va putea pe de o panepune, actiunile mele, fata in Ltd, cu rdsplata care mi s-a rezervat §i trage, pe de altdparte, o concluzie, oricare ar fi ea.

In 1907, sigur cu 7 oameni, in contra a cateva mii de rdsculati, in lupta corpla corp, pe strazile Galatiului §i printre gloante, am salvat, peste un rnorman decadavre, i orapl §i prestigiul unei institutii gray compromisd cu o zi inainte, intr-oactiune similard, in Vla

Am fost pentru aceastd faptd felicitat, in fata intregii garnizoane, dePrincipe le Mo§tenitor trirnes imediat, in acest scop, de Regele Carol I, la Galati.

Am calcat in sange romanesc nevinovat, dar am cazut i gray bolnav.Imaginea celor cdzuti nu rn-a pardsit niciodatd. 0 am *i astazi vie in fata

ochilor mei.

§i

nu-sisi-si

www.dacoromanica.ro

120 Cezar Mata 12

In 1913, am fost printre cei sapte ofiteri de front decorati cu VirtuteaMilitark

In afard de Generalul M. Olteanu sunt singurul care am si Mihai Viteazul siVirtuteasMilitard.

In Octombrie 1918 am fost adus pe furis de la Chitcani21 si tinut ascuns laIasi, in preajma palatului ca sä fac proiectul de operatii care a fost trimis laSalonic2` si in baza caruia s-a executat a doua noastra mobilizare, patrunderea inTransilvania, gonirea nemtilor din Tara i restul.

Era Moldova plind de ofiteri Med ocupatii. Mare le Stat Major avea in cappe Generalul Cristescu. Imprejurul Tronului erau, numai ofiteri de elitä.

Inca din August multi fuseserd pui, pe sub 'nand, sa facd acest proiectfrindcd Marghiloman si cu Generalul Herjeu se opuneau sa fiu chemat.

Nici unul nu a fost gasit bun de francezi.Recurgand la un fals, Regele Ferdinand, rn-a adus la Iasi.Am facut Proiectul intr-o saptamand.El a fost aplicat i executat punct cu punct.Imediat dupa razboi a inceput insa prin birouri, pe la urechi, pe la

solemnitati si la inaintari manevra coatelor care ma dadeau la spate.Am fost trimes, in momente de mare criza, singur ca negociator23 (Aprilie

1917); Constantinopol (ianuarie 1919); Belgrad (Aprilie 1919), Congresul Suprem(Septembrie 1919); Warsovia (Aprilie 1920).

Arhiva va scoate intr-o zi la iveala, ce insarcinari delicate am avut in acesteocazii, cu ce mari personagii am tratat, ce am obtinut si cat am influentat infavoarea Romaniei solutionarea unor probleme de interes capital pentru noi.

Am lichidat, neajutat de nimeni, in 1923-1925 la Paris si Londra toatecontractele noastre oneroase, facute imediat dupd razboi si toate chestiunilefmanciare delicate ramase in litigiu de pe urma aprovizionarilor de razboi.

Cand multi din lard credeau cä ma plimb si petrec am dus o lupta din carestatul a castigat cateva sute de milioane.

Vintilã Brätianu singurul, cu cinstea civica care-1 caracteriza, a recunoscut-o intr-o sedinta publica a Parlamentului. In srarsit, tot in aceastd categorie deactiuni, o spun pentru prima oard, a fost si lupta pe care am dus-o la Comisia deReparatiuni" pentru a o face sa revie la deciziunea prin care ne condamnase sdaducem la foridul comun" al reparatiilor, suma de 30.000.000 (treizeci milioane)coroane aur care reprezenta evaluarea materialului, de toate categoriile, ridicate denoi din Ungaria.

21 ManAstire de la Nistru unde eram tinut pironit i supravegheat ca si astazi,la ChisinAu; atunciinsA de un Guvern protejat de Baioneta nemteascA (n.I.A.).

22 Pentru coordonarea actiunilor (n.I.A.).23 in afarA de Petrograd (n.I.A.).

www.dacoromanica.ro


Eu i nu acela care s-a laudat am ca§tigat acest proces. Martor este chiarDomnul Mare§al Prezan care gasindu-se la Paris, in acele momente, de grea lupta,a cunoscut §i urmarit pas cu pas actiunea aceasta.

Voi publica intr-o zi scrisorile prin care Domnii Avocat Rozental §iMinistrul Niculescu afirmä aceasta cat §i declaratiile facute, in plenul Comisiei dereparatii, de delegatul Frantei, relative la efectul produs de memoriul depus §isustinut de mine in aceasta privintä.

Sunt lucruri care nu se §tiu fiindcã eu am tacut §i altii au fost incantati cdtac.

Iatd, Domnule Ministru, reamintite in liniile lor mari, nurnai ceea ce nu se§tie din faptele mele.

Ro§esc cd azi, cand mi-a albit atata parul, sunt pus in situatia sä lereamintesc.

SA vedeti acum §i rasplata.Cum s-a terminat razboiul am fost aruncat de la o extremitate la alta a

TArii. De la Chitcani la Oradea.Bucure§tii erau pentru altii.In primele inaintari care au urmat am fost omis sub motiv cd in cavalerie

nu erau locuri.Sistemul distantarii", practicat de acei care se instaleald in anticamerele

Mini§trilor, i§i facea aparitia.Dacd nu intervenea Regele Ferdinand, sesizat find de demisia mea,

lovitura" reu§ea.Tot Regele Ferdinand a intervenit sä fiu ajutat a merge in strainatate sä ma

caut cand, dupd gravul accident de la Sibiu, eram amenintat sd rdman infirm.Din strainatate am fost rechemat ard nici-un avertisment pentru cd sa fac

kc unui aghiotant regal care venind la Londra §i vazand cat sunt de bine plätit i-asurds postul.

Intors in Tara am fost suspectat §i cercetat de Carlism" de Ministrul deInterne.

Tot pentru acela§i motiv Generalul Mircescu vroia sã ma trimita inBasarabia.

Prin luptA am reu§it sä iau comanda Reg. 9 Ro§iori24.Dupd 4 luni de comandA am fost dislocat de colonelul Draghici pentru cä

Dna. Draghici a pretins locul pentru sotul sAu.Ajuns ministrul generalul Cihoski rn-a times, din Secretar general, la

MO. A fost un act de razbunare. Meritatd, fiindcd-1 detestam §i i-o aratam ori deeke ori puteam.

24 Regimentul 9 Roiori avea rqedinta in Gamizoana Giurgiu.

www.dacoromanica.ro

122 Cezar Map 14

il detestam cum detest din principiu pe toti care, fiind prima generatie carevorbesc romane5te, au pretentia nu numai sa ne conducd, dar sd ne 5i invete, sdsimtim romane5te 5i cum sd ne facem datoria fatd de neam.

Pe ace5tia, am invdtat in casa pdrinteascd sd-i detest 5i mai mult cand sunt5i pro5ti 5i inculti 5i pretentio5i.

Generalul Cihoski era in fruntea listei acestora.Generalul Lupa5cu Stejar, un caracter de elitd, 1-a acuzat, inscris 5i public,

pentru un act incorect de Comandament comis la Märd5e5ti. Nu s-a apdrat fiindcdnu se putea apdra.

Faptul este adevdrat. A ajuns in schimb ministru. Si in aceastd calitate 5iinainte a lovit cu sete in acei care nu s-au pretat la comiterea falsului.

Pe unul 1-am reabilitat cand am fost ministru.Numai cu ocazia afacerii Skoda" au vazut si orbii pe ce cap fusese data

apdrarea natiunii 5i cine era in realitate ultima sperantd a Tronului 5i a Dinastiei".Numai o natie de tembeli poate sa tolereze ceea ce am tolerat noi 5i in

aceastd privintd.La restauratie canaliile s-au pus imediat pe lucru.Din Car list" subt regim, devenisem imediat antiCarlist" subt altul.Nu mai pomenesc aici de zvonul lansat pentru cd nu vreau sd fie urme

oficiale cd s-a putut crede cä un soldat poate fi capabil de astfel de odioase fapte incontra Regelui sdu.

Actualul Ministru al Palatului, care-mi era aghiotant, 5i fostul Mare 5a1, cucare eram la o serbare, cunosc cat de indrazneatd a fost mi5elia.

Gestul 5i-a ajuns insd scopul. A produs indoiald acolo unde poate eraincredere.

Am fost tinut unsprezece ani Colonel. Din cauza mea patru ani nu s-autinut examene. Mi-a mdrturisit-o un aghiotant regal care, intrebat find de mine, laLondra, de ce nu se mai tine examenul, mi-a rdspuns, cu inteligenta 5i indrdznealace-1 caracteriza, de ce sd reu5e5ti D-ta. 5i sd cddem noi."

Am vazut imediat unde este frana.Atunci ca 5i astazi juca actiunea ocultd, intotdeauna 5i peste tot nefastd a

unora cari dupd ce, printr-un mijloc sau altul, se instaleazd in anticamerelePalatului compromit, un simbol servind, incon5tient sau nu, interesele proprii sauale unei clici.

Pentru a evita aceste eventualitdti, in Anglia unii din membrii onorifici alCurtii sunt schimbati din 5ase in 5ase luni.

Din cauza netrecerii la timp a examenului 5i a lipsei totale de selectiunecare a urmat m-am facut General la 49 de ani.

Aceasta nu este nimic. Este chiar foarte normal. Dar revolfator este faptulcd acei care faceau, prin 5oapte, atmosferd cd suntem prea tineri se facuse Genera lide Brigadd la 41 de ani 5i de Divizie la 44-45 de ani.

www.dacoromanica.ro


Numele lor este in anuar. Sä se compare aportul lor la marele infaptuiri cuacela al meu i sä se judece.

Printre acei astfel inaintati se gäse*te i Generalul Schmitt.Pe and eu ma sträduiam la Armata de Nord, la Bucurqti, la Märd§qti, la

Igi §i la Tissa sä rdzbesc cu tunul pand la granitele Romaniei Mari, el trägea in ele§i Inca cum.

Venit proaspat i de-a gata este facut General la 42 de ani.Nimeni nu s-a speriat, nimeni nu a schitat un gest de mândrie, de rt4ine, de

grij a.De mine insä s-au impiedicat toti.Desigur cd nu DI. Schmitt este vinovat de ce s-a intdmplat. Nu am nimic cu

dansul. Din contra il consider ca pe un om foarte cum se cade, foarte priceput inanumiteyrobleme, i foarte onest.

Il stimez §i ii intind mana de la ostq la ostq.Constat insä cd conducerea statului este lard busollNumai in haos se poate produce astfel de gre§eli. Nu fatä de generalul

Antonescu ci fata de un principiu.Pentru acest principiu reamintesc §i subliniez faptul cd, nu pentru mine.0 fac fiindcä nu putin a contribuit, printre altele, §i procedeul acesta25 la

destramarea fibrelor sufletqti, totdeauna sensibile ale unui corp ofiteresc.Ace lora care, imediat dupd razboi §i de atunci 'Ana astäzi, au insinuat cd

sunt prea tândr ori de ate ori a fost vorba de inaintarea sau de numirea mea insituatii inalte, le-am raspuns cu o totald dezinteresare de grad i de situatii §i cuprofund dispret pentru ei.

M-a ingrijorat insd mentalitatea. Dacd ea va continua sä predomine i

actiunile generatiilor viitoare, atunci timpurile de dureroasd amintire a dominatiilorstrdine se vor intoarce.

De§i timp indelungat, in imprejurari i situatii care nu s-au uitat Inca, amfacut, in fata inamicului, dovada unei capacitati, tactici §i strategice, apreciata i

peste hotare ca exceptionald, am fost pus dupd ce a trecut marea probd, la cot cutoti acei care nu facuse astfel de dovezi sau fAcuse chiar dovezi contradictorii, §iexaminat dacd pot sau nu deveni general §i dacd pot sau nu comanda Divizie i

Corp de Armatd.Dintr-un spirit de disciplind am consimtit sä trec §i peste aceste furci.In nici o armatä din lume nu s-a mai dat un astfel de spectacol.Weigand §i Bodoglio au ajuns in tarile lor la locurile de frunte fait nici un

alt nou examen.Eu le-am trecut pe ale mele cu multi dintre aceia care au pierdut comanda.

Cu unii care au cazut prizonieri din primele zile ale luptei §i cu altii care auparticipat la razboi ca spectatori.

25 Cazul Schmitt neflind singurul (n.I.A.).

www.dacoromanica.ro

124 Cezar MAtà 16

$i Generalul Uica a fost chemat sa se pronunte dacd generalul Antonescuare sau nu capacitatea de a comanda o Divizie.

Se poate usor inchipui ce s-a petrecut in sufletul meu, and stand in fataunor astfel de Comisii, aveam inaintea ochilor mei, si imaginea cumplita araspunderilor si greutatilor razboiului i planurile pe care ne situase atunci aportulpe care 1-am adus fiecare la o atat de mare infaptuire.

Cosi va ii mondo"26.In 1933, am fost numit, rard sä cer i fard sa umblu, in postul de mare

raspundere din capul Statului Major.Mi-a fost dat sä sorb si Inca din plin si din otrava unei astfel de situatii. A

doua zi dupd ce am pornit la munca calvarul a inceput.Surazatoare, banda care pusese stapanire pe Ministerul de razboi a inceput

sa ma mineze, sa ma sacaie, sa ma exaspereze.Faimosul General Tatarescu a avut indrazneala sa-mi spuna in fata Sunteti

sacaiti ca sa vã exasperati si sa plecati singur".De la locul in care era Generalul Antonescu, vedea, simtea si stia totul. Era

deci periculos.Ne putand fi doborat prin nepriceperea, prin neactivitatea sau prin faptele

mele, s-a recurs la clasica i eterna miselie, s-a recurs la intriga si la calomnie.Nu o stiu de pe stradd.DI. Dinu Bratianu mi-a spus cand s-a dezbatut cazul" meu in Parlament Ca

Primul Ministru i-a afirmat ca nu a mai putut sd mA sustina i sa nu cedezeinjoctiunilor Generalului Angelescu fiindca s-a spus Regelui si Regele a crezut eacomplotam in contra 'sa cu Armata27.

Fratele Prirnului Ministru, Generalul Tatarescu mi-a numit ca autor alintrigii pe DI. Titeanu. Am in arhiva mea actul doveditor. Nu 1-am dat Inca la ivealaflit-idea nu vroiam sä provoc dezastru in familia a doi prieteni.

impreund cu altele va vedea insd intr-o zi lumina.Machiavelica formula s-a spus", faptul Ca DI. Bratianu mi-a cerut sa nu-1

descopar cat va sta" Partidul sdu la putere i sentirnentul profund ornenesc de a nudistruge linistea i casa unui prieten rn-au pus in neputinta de a trage imediat laraspundere pe cine trebuia nici sa pun revolverul in piept cui trebuia.

Totusi o voi face-o. Astept cu rabdare ca statul sa se normalizeze prininstaurarea unui regim intr-adevär purificat de pacatele trecutului si de autorii luiprincipali, ca sä cer o clarificare care nu se datoreazd Generalului Antonescu,fiindca eu nu pot fi de atins de astfel de infamii, ci Armatei si Tarii.

26 A§a merge lumea (ital.)27 Stie de aceasta D-nii. Titulescu i Stelian Popescu carora ca, tovar4i ai mei de complot", DI.

Bratianu le-a spus aceiai lucru. Odata cu ostracizarea mea a inceput §i a lor. Istoria impartiala vajudeca odata cuvenita asprime cat rau s-a facut Tarii §i cu aceasta intriga (n.I.A.).

I'

www.dacoromanica.ro


Fiindcd este o grozdvie ca un astfel de $ef de stat major sal comploteze" cuArmata in contra Regelui sdu si totusi sd continue a mai fi tinut in armatd i chiarnumit dupd aceea i sfetnic al Tronului i Comandant de Corp de Armatd.

Ce stat este acesta?Primul Ministru aude aceasta o repetd $i altii $i nu ia nici-o mdsurd? Std cu

mâinile incrucipte i tace?Aceastd atitudine 1-a situat dintr-odatd pe acelasi plan de infamie $i de

rdspundere cu acuzatul.Ce seriozitate poate sd inspire un stat in care se lasd fard anchetd imediatd

fArd sanctiuni extreme o astfel de odioasd crimd?Armatan, Tara $i strdindtatea au auzit $i au comentat faptul. Nimeni

desigur nu 1-a crezut, mai ales cä nu a urmat i sanctiunea.Iatd cum se distruge i autoritatea statului $i cum se incurajeazd nemernicii.Ceea ce rn-a durut mai mult si voi merge cu aceastd mdhnire pdnd in

mormant, a fost cd M.S. Regele a crezut.ChemAndu-md sd-mi comunice decretul de inlocuirea mea la Statul Major,

Generalul Anghelescu voind sà tragd, cu indrdzneala $i curajul, bine cunoscute, opolitd de acoperire mi-a spus, plimbdndu-se ca un nevropat: Dragul rneu?!... Stiice s-a intdmplat... Nu sunt eu de vind!!..."

In fata unei asemenea indraznete ipocrizii nu 1-am mai Idsat sd continue.Riposta mea a fost brutald.$i ceea ce i-am spus $i tonul in care i le-arn spus nu le va uita, sunt sigur,

niciodatd.Ponta de acoperire ii descoperise.Atdt deocamdatd, in legaturd cu faimosul complot".Cum insd se prevedea cä infamia nu va avea trdinicie nici cat un balon de

sdpun, s-a pus la cale alta.Trebuia cercetatd, scormonitA i terfelitd viata mea0 lund dupd instalarea mea in capul Marelui Stat Major, $efu1 Siguranlei

statului rn-a prevenit cd Inspectorul de politie ... X a primit ordin sä inceapdcaute sd constituie dosar".

Am crezut cd este o intriga, am surds si am continuat 1initit munca mea.Cdteva luni mai tdrziu dl. Popescu Necsesti care a deschis in Parlament

focul in cazul $efului de Stat Major" este chemat la telefon de Dl. Titeanu care-icomunicd textual:

Rdu faci cd iei apararea Generalului Antonescu, cdnd ii vei vedea DosarulIi vei musca

Ca din povesti. Auzi $i nu poti crede.Generalul Antonescu avea dosar; i Inca ce dosar, dacd trebuie sd-ti

frangi" i mâinile cdnd vii in contact cu el.

28 Informata de atati militari

intimd.

mainile".

si

si sO

(n LA.).

www.dacoromanica.ro

126 Cezar Map 18

Mai curios este insa faptul ca Dosarul" acesta odios se gasea in sertarulDlui. Titeanu, iar nu in acela al sefilor mei ierarhici.

Te crucesti, si nu te mai poti mira cä se intampld in Tara Romaneasca ceeace zilnic vezi si constati ca se intampla.

Ma credeam pur ca cristalul. Deodata insa, instantaneu si brutal, curatul sistimatul DI. Titeanu m-a adus la realitate.

D-sa ... D-sa era de alta pdrere.Tara, Armata si Justitia, pe care puteam sa o ocolesc, datorita prescriptiilor,

nu au luat insa in serios parerea Dlui. Titeanu.Poate Dl. Titeanu o va lua in serios pe a lor despre Domnia sa.Pentru ca sa precizez si mai ales ca sa nu se uite, sa reamintesc faptele.In Martie 1938 un cunoscut ma avertizeaza in scris cd, a fost adus cu banii

statului, de la Paris, fostul sot al nevestei mele pentru a-i deschide actiune debigamie cu scopul de a ma discredita in opinia publica si se pune capat cariereimele.

Nu rn-am intimidat si am asteptat.Urmarind pe individ am stabilit cu cine avea conciliabule, ce sume incasa

si de la cine. Toate le voi da intr-o zi la iveala.Fapt este ca, dupa diferite consultari, este sfatuit sa facd o reclamatie

Ministerului Apararii Nationale.Reclamatia a fost depusa in iunie 1934. In aceeasi zi, din simpla

infamplare, era convocat si Consiliul Superior.Generalul Anghelescu citind reclamatia a sugerat cu durere in suflet", bun

inteles, trimiterea mea in Consiliul de reforma.Eram Generalul Antonescu, cu un trecut de munca, de realizari si prestigiu

bine cunoscut si aici si peste granita, fusesem atasat pe ranga Regi si Sefi de State,fusesem Sef de Stat Major, memoriul meu nu marcheaza, intr-o lung si greacarierd, nici o pata si totusi la prima reclamatie a unui aventurier, a unui om venitde peste granita si deci total necunoscut ca, trecut si ca moralitate, GeneralulAntonescu, trebuia times fail sa fie macar intrebat sa-si spuna cuvantul, inainteaconsiliului de reforma si judecat cu usile inchise.

Regret cd nu s-a consumat si aceasta infamie. Si nu s-a consumat fiindcadupa sugestia unui General Inspector de Armata, care mi-a povestit scena deatunci, s-a hotardt sa se comunice petitionarului sa sesizeze justitia.

Asa am ajuns in fata procurorului dupa 35 de ani de cariera.Doi ani, cu o rabdare de martir, am urcat treptele justitiei de la prima !Ana

la ultima ei instantd. Procesul s-a terminat cu apoteoza carierei mele la Casatie.In loc sa ma acuze, procurorul a scos in relief si trecutul meu si miselia

altora.Biciul, desigur, nu a plesnit pe nemernic, caci dupd ce a introdus actiunea a

fugit peste granita, ci pe alti care erau, crezdndu-se bine carnuflati, in spatele lui.

www.dacoromanica.ro

19 Memoriul unui ministra demisionar 127

Sall care nu au avut curajul sa schiteze pe loc, cu indignare i cu dispretun gest ostasesc i camaraderesc, aruncand de la inceput la cosul de gunoi o astfelde murdarie, au primit si ei meritata lectie.

Asa dar, ceea ce nu au fost in stare sa-mi dea spontan camarazii maibatrani, mi-a dat-o justitia.

Ii aduc, cu aceasta ocazie, un profund i recunoscator omagiu, pentru curaj,pentru impartialitate i pentru grija pe care a avut-o de a nu lasa sa se taragänezeinfamia.

Curaj fiindca se stia de cine era montata infamia si cine erau instrumentelesi pentru promptitudine fiindca nu s-au supus injoctiunilor.

Ceea ce afirm o voi dovedi-o, and riscurile pentru acei cari, din indignaresi din omagiu pentru un trecut, au vroit sä ma serveasca, nu vor mai fi posibile, voida la iveald si in aceasta privintä, acte doveditoare.

Pot insä, de pe acum sa arat cd in timpul procesul Generalul Tätärescu aconvocat reporterii si printre altele, in treacat le-a spus: Ati auzit de porcariileGeneralului Antonescu? Ce ati zis de ele?" i lasand ca insinuarea sa-si facdefectul, dupd o lunga pauza Ii intreabas: De ce nu scrieti nimic de ele?"

Unul din reporterii cerandu-i sa le dea docurnente, Generalul Tätarescu i-araspuns: Vi le-am dat acum".

Pentru a incheia si acest capitol, comunic cä dosarul intregului proces estein curs de construire si-1 voi inainta in curand pentru ca sa. se &eased in Arhivastatului ca o vie si caracteristica ilustrare a epocii.

Se poate vedea din dosar Ca puteam sa evit procesul, ceea ce se imputasotiei mele era lovit de prescriptie i, ceea ce este caracteristic si edificator, chiaracei care au aruncat bomba au cerut de la prima sedintä aplicarea prescriptiei.

Dacd ma pretam s-ar fi putut spune ori and i ori de cine cã am scapat desanctiuni numai pe tangenta.

intelegand cursa am cerut sa ma judec si rn-am judecat.Dosarul mai aratä Ca adversarii au mers pand la Casatie, cd au recurs la

toate mie1iile ca sa taraganeasca procesul cat mai mult atat pentru a intretinedubiul in opinia publica si a armatei, cat i pentru a scuza neintrebuintarea sauascensiunea mea la posturi de raspundere.

Cu toate acestea procesul s-a terminat in doi ani, ceea ce este un record injustitia noastra in procesele penale.

in acelasi interval de timp record, reclamantul a fost, in urma actiuniideschisd de mine si dezbätuta pand la Casatie, condamnat definitiv la un an deinchisoare, ceea ce este minimum de pedeapsa prevazutd de lege in astfel de cazuri.

Iata istoria inedita a complotului" meu in contra Capului Statuluibigamia" sotiei mele.

Mi-am pus si-mi pun, de multe ori, capul intre maini si stand de vorbd cumine insumi ma intreb:

Cine este nebunul, eu sau altii?"

§i

www.dacoromanica.ro

128 Cezar Mata 20

Visez sau este realitate?"$i toatd dorinta de a md in$ela raspund nu sunt nici nebun $i nici nu visez;

este din nenorocire o realitate, o tristd $i dureroasd realitate".Hotdrarea justitiei $i ridicarea mea ulterioard la rangul de sfetnic al

Tronului sunt palmele pe care le-au primit rni$eii care de la posturile de conducerein care ajung treator incearcd, cu bani $i cu aparatul statului, sal se rnentind cuastfel de mijloace sd distrugd pe aceia care le stau in cale and deservesc intereselegenerale.

A fost lung expunerea. 0 regret. Totu$i ea nu este completd. Pentru adesdvar$i claritatea $i intelegerea filmului ar trebui sd mai ardt:

In primul rand, sfordria trasd cu atata lipsd de abilitate, care rn-a dus, intoamna trecutd, pe mine in capul unui Comandament Teritorial $i pe GeneralulPhleps, care a tras cu tunul in Romania Mare, care nu $tie nici astdzi romane$te $icare nu era nici propus de $eful responsabil, in cadrul Corpului Vandtorilor demunte.

Indfazneala a surprins $i mai ales a propus indignarea $i revolta tuturorcare simt $i cugetd in adevdrat romane$te.

Fard sd fi fdcut dovada diminudrii capaciatii mele, ci din contra facandcontinuu dovada contrarie, mdrturie este memoriul meu, am fost luat din primelelocuri de rdspundere, de incredere $i de cinste pe care le-am ocupat cu distinctiunein tirnpul $i dupd rdzboi, ori de ate ori a fost vorba de treabd serioask de pricepereadevdratd $i de riscuri, $i am fost trimis pe ultima bancd a galerii.

Cine a pierdut $i cine a trebuit sd ro$eascd?Eu in nici un caz.In al doilea rand cdlcarea flagrantd a art.7 din L.P.O. [Legea pentru

Organizarea Armatei n.C.M] care-mi dddea dreptul la comanda Corpului 2Armatd.

Ne dandu-mi-se aceastd comandd s-a facut Inca odata dovadd unei lipse deincredere datoritä tot intrigii $i intrigantilor.

In al treilea rand manevra $i aceea cunoscutd in toate amdnuntele, care aoprit alegerea mea la Acadernie.

Voi raporta M.S. Regelui cum $i cine a abuzat $i in aceastd privintd deinalta Sa autoritate.

In sfar$it ar trebui sd mai ardt pentru completarea filmului instructiuniledate la cenzurd in privinta persoanei mele $i cum, cine $i prin cine, casa mea,telefonul meu, pa$ii mei sunt de atatia ani supravegheati, sertarele mele cercetate,corespondenta mea deschisd $i in mare parte retinutd.

Mai lipse$te din metodele Cekdi una singurd. Inscenarea complotului. 0a$tept $i pe asta.

Aceasta este lapidar $i Med' patimd descrisd munca unui om $i rdsplata ei.Vd veti intreba desigur $i D-Voastrd $i altii, cum de nu mi-a skit Inca

creierul in tanddri $i cum de nu am pus $i mana pe armd.

www.dacoromanica.ro


Nu am facut-o flinda D-zeu rn-a dotat cu o rdbdare $i cu o putere dedorninare lard margini. M-a ajutat $i constitutia mea at si faptul a atunci and,tank fiind, mi-am facut culturd clasia, am invdtat si am retinut de la filozofii grecia in viatd invinge numai cine $tie sa rabde, sä sufere, si sd astepte".

Rabd, surar, astept $i am convingerea cd voi invinge.Voi invinge fiinda linia dreapta pe care am stat si voi sta, va trebui sd

invingd.Cu mine sau cu altul nu are importantd.Ea va invinge totusi Domnule Ministru.Sd o stie acesta toti.

*

$i pentru a toate se inldntuesc armonios in cadrul unei societati si a unuiorganism de stat, nu pot trata o chestiune de ordin personal fail a o incadra, cum se$i incadreazd intr-una de ordin general.

Numai asa problema este pusd pe un plan de ansamblu, singurul careintereseazd.

De aceea in cele ce urmeazd, voi ataca si problemele de ordin general cucare se inlantueste.

Intorcandu-se din Po Ionia, in toamna anului 1937, $i influentat find deaceea a vazut acolo, $i in privinta Armatei M.S. Regele a spus, chiar la granitd,Primului Ministru a ofiterul polonez are suflet, are tinutd, este instruit, De and alnostru nu are nici tinutd, nici suflet".

Iar la manevrele din toamna aceasta tot M.S. Regele a spus, in auzultuturor de aici si peste granitd, a Armata trece printr-o crizr.

Da, este foarte adevarat, cumplit de adevdrat a ofiterul nostru nu mai aresuflet $i a armata trece printr-o grea $i gravd crizd.

Cine nu vede adevdrul, nu vrea sd-1 vadd, nu are curajul sd-1 vadd, sau nueste in stare sd-1 vadd.

Cine-1 vede si tace, mai ales dacd este la loc de conducere, este coparta$, cuvointd, chiar and este nevinovat, si se inscrie, numai prin simpla lui facere, infruntea listei vinovatilor de catastrofa care ne pdndeste, care bate la u$d $i care vaveni sigur, daa o mdnd romdneascd, viguroasd, curatd si adevdrat priceputd nu vadepune cu brutalitate si cu un minut mai devreme, lucrurile pe fagasul lor sandtos.

M.S. Regele formuldnd, atdt de lapidar, atdt de drastic, atdt de categoric siatdt de just impresiile, a addugat uitandu-se in ochii Primului Ministru: Asa numai merge".

A fost insd pentru multi, dacd nu pentru toti, o legitimd surprizd cd PrimulMinistru nu a inteles ca trebuia sd tragd consecintele.

$i trebuia sä le tragd mai ales cd fusese patru ani neintrerupt favoarea decare rar s-a bucurat la noi un conduator, dictatorul inarmarii neamului $i s-a servit,in tot acest indelungat $i pretins timp, la apdrarea nationald, de cele mainepregdtite, mai rdu apreciate de Tara si de Armatd, elemente.

www.dacoromanica.ro

130 Cezar Map 22

Multumindu-se sd rdspundä la drastica apostroa a M. Sale da ga estemaiestate, Armata nu are suflet" a rdmas pe loc i nu a luat nici o mAsurd.

Totui o elementard datorie de con*tiintd civicd §i romaneascA ar fi trebuitsä-lpund serios §i pe ganduri i pe lucru.

In primul rand ar fi trebuit sa se intrebe: Dacd aceasta este situatia, caresunt cauzele §i [ce] este de facut?" Dupd aceastd logica §i elementard intrebare inamanunt i precis, *i dupd ce ar fi gdsit u*or, fiindcd le-am aratat eu in 1934, intestamentul meu militar, care era insotit de scrisoarea mea de demisie, trebuia sä sepund pe lucru fard tagada.

Nici un semn nu am avut §i nici o urmä nu a lasat o astfel de actiune.Armata ar fi tiut-o, ar fi simtit-o, dupd cum a *tiut-o i a simtit-o pe cea

regald.Pentru ca. D-sa nu a fAcut-o §i nu putea sä o lack pentru cd prin structura

lor, oamenii politici, vinovati de tot ce se petrece29, solutioneazã actiunile delicate,ocolindu-le cu prudentä i pentru cd eu nu am avut timp, dupd cum intentionam, säo fac and am fost ministru, o fac cu aceastä ocazie.

De aceea in cele ce urmeazd imi iau permisiunea §i curajul sd ardt, numaiin linii foarte mari din memorie de ce ofiterii nu au suflet" §i de ce Armata treceprin crizr.

0 fac, cu orice risc, fiindca sunt prin trecutul, prin faptele §i prin sufletulmeu unul din exponentii unei generatii, pentru cd am fost, ca profesor §i ca Directorsuccesiv al tuturor institutiilor noastre de culturd militarA. De la ScoalaPregatitoare, la Cursul de Comandament, mentor al unui foarte mare numär deofiteri tined §i batrani, pentru Ca' am fost §ef de stat major i sfetnic al Tronului i

mai presus de toate fiindca vreau sa se pastreze i sä mor pe granitele pentru care onatiune a patimit, s-a sacrificat i le-a dorit fierbinte doud mii de ani.

Ap este, ofiterii notri au pierdut din sufletul lor flacara care a facutodinioard principala lor calitate.

Trebuie insa sa se *tie cd aceastä stare reald de fapt nu se datore§te unorcauze atavice, nici unui proces de degenerare sau de decadentA a rasei i nici uneistari de nesimtire colectivä.

Doamne ferqte, nu.Cine afirmA astfel aduce o ofensä odioasd i gratuitA i poporului i fiilor

lui, totu§i Inca vrednici.Ea se datorqte numai unor lovituri groaznice de topor, date succesiv i

neintrerupt de la razboi §i pand astazi, unui suflet care altfel tratat, altfel indrumat,crescut intr-alt mediu i in altfel de exemple, ar putea urea i trona pe cele maiinalte trepte de tinuta, de abnegatie i de contiinta. Gre§elile comise, mediul i

exemplul, iatd cauzele.

29 Afirmare facutA in declaratii oficiale de conducAtorii actuali (n.I.A.).

www.dacoromanica.ro


Acesta este adevarul i imi fac o elementard datorie fata de toti, de sus *i dejos, a-1 spune, fiindca nu pot lam sa se arunce cu noroi in cine nu trebuie.

Procedand astfel in loc de a indrepta, am inrautäti o situatie.Sa punem deci degetul cu curaj pe adevarata rand, iar nu pe consecintele ei.La noi ca i pretutindeni, astazi ca i intotdeauna, vinovatii au fost

conducatorii.Faptele lor abuzive, nelegale, nepricepute, de multe ori necorecte i nurnai

ele au dat aceste roade.La precizez din fuga gandului, in ordinea lor cronologica, numai pe acelea

petrecute in mediul nostru militar.Pe cand Armata mergea din rqine in ru§ine, din dezastru in dezastru

Generalul Iliescu petrecea la Paris, inconjurat de o leahtä care-1 dezonora.La un cartier de Armatä se dansa i se facea politica.Era o sfidare.Pe cand alergarn sas nu fim prin§i i dezarmati, dupd lupta de la Bucure§ti,

in zdrente i flämanzi, umiliti §i batuti, pe drumuri desfundate, semanate decadavre parasite, de nadejdi pierdute §i de idealuri zdrobite, la M.C.G. la Buzau sepetrecea.

Se sarbatoreau aceia, foarte numen*, care simtind cd era pe lichidare, auobtinut, inainte de totala prabu§ire, noi grade.

Le meritau sau nu, faptul a produs consternare pe fond, mai ales cãbeneficiau de recompensa in foarte mare proportii numai acei din cartiere, adicaaceia socotiti, mai mult pe drept vinovati de ceea ce se intampla.

Era inca o sfidare aruncatä celor multi §i bravi din linia I-a, care aveautoate riscurile, indurau i toate lipsurile i care plateau cu onoarea, cu situatia §iviata lor niasurile necugetate luate sus.

Este cauza principald care a determinat in a doua parte a razboiului, luptadesperata a multora de a se awza la locurile din spate.

Acolo nu erau riscuri dar erau profituri.A fost §i cauza care rn-a determinat sa nu ma folosesc de inaintarea mea

proprio moto" pe 1 Octombrie 1916.Domnul Marepl Prezan o §tie.

(Arhiva S.R.I., fond D", dosar 8057, f. 59-91)

9

www.dacoromanica.ro

132 Cezar Mfita 94

THE MEMOIR OF A RESIGNING MINISTER

Abstract

The document in the appendage is a less known memoir of General IonAntonescu, probably written shortly after his resignation from the Miron CristeaGovernment (29 March 1938). It is unclear whether it was addressed to the King orto the Government. But it is quite certain that Antonescu wrote it for the posterity,with the purpose to justify his stands and activity during his military, political anddiplomatic career, especially in the third and fourth decades of the twentiethcentury.

The author criticizes the easily corruptible politicians and higher military,whose attitude is deemed highly detrimental to the training and endowment of theArmy, and to Romanian society as a whole. Antonescu highlights his merits andthe various services rendered at crucial times in the history of the country, andshows in which way he was rewarded.

The document, undoubtedly addressed to history and to the historians,brings into focus a number of events taking place behind the scenes and wieldingconsiderable influence on the historical developments of the time.

www.dacoromanica.ro

PUTERE SI DIPLOMATIE

BATAIA LA CAPUL SCARII":IMAGINEA PUBLICA A DOMNITORULUI JUDECATOR*

OANA RIZESCU

Nu putine sunt documentele emise de domnii Tarii Române$ti din secolulal XVII-Iea in care bätaia pare ruptd din rai, solutie universald pentru restabilireaordinii. Termenii folositi sunt chiar cel, concret, de bdtaie"I, sau cel mai generalde certare" care, rea" sau mare", este practic omniprezentd in porunciledomnqti2. Cel din urmä termen apare frecvent, sub forma' de amenintare, in clauzafinald din documentele de confirmare a unor bunuri obtinute prin proces, pentru apreintampina redeschiderea acestuia3. Un termen mai rar intalnit este cel descandal", folosit ca sinonim pentru expresiile punitive amintite mai sus4.

Din anumite documente reiese cà bataia in mild ar fi aplicatä uneori chiarde cdtre domn, ca atunci când se spune: i-am bdtut domnia mea foarte tare"5. Deexemplu, atunci and Neac§ul i fiii lui nu se recunosc rumâni ai mändstirii Sf.Troita, egumenul ii aduce in fata domnului i, vazind acesta [domnul] cd auumblat cu viclenie i imeldciune, insu§11-a beitut pe Neaqul cu 100 de toiege i 1-ascos din divan cu rea ru$ine"6. Implicarea domnitorului este indicatd explicit, dupd

Nota redactiei: studiul a fost predat redactiei in 2005.I Documenta Romaniae Historica (DRH), Seria B, Tara Romdneascd, vol. XXXI, 1646,

intocmit de Violeta Barbu, Cristina Ghitulescu, Andreea Iancu, Gh. Lazar, Oana Rizescu, Bucuresti,2003, nr. 176, 30 mai 1646: iar cine se va ispiti a sari preste ceastd carte a dornni<i>i mele, bine sAstie cd de mare prada va fi si bAtaie. Si de ant nimenilea oprealA sA nu aibA".

2 Institutii feudale din Tarile Romdne. Dictionar, coord. Ovid Sachelarie, Nicolae Stoicescu,Bucuresti, 1988, p. 39-40: bAtaie".

3 Catalogul documentelor Tarii Romeineoi din Arhivele Statului (Cat. doc.), vol. V (1640-1644),intocmit de Marcel Dumitru Chick Doina Duca-Tinculescu, Silvia VAtafu-GAitan, Bucuresti, 1985,nr. 116, 18 iun. 1640; 127, 27 iun. 1640; nr. 240, 3 dec. 1640; nr. 374, 2 mai 1641; nr. 393, 14 mai1641; vol. VI (1645-1649), intocmit de Marcel-Dumitru Chick Silvia Vdtafu-Gditan, Bucuresti, 1993,nr. 82, 31 mart. 1645; nr. 90, 9 apr. 1645; nr. 415, 18 mart. 1646; nr. 810, 22 apr. 1647; nr. 1237, 7sept. 1648;

4 DRH, vol. XXIV, nr. 333, 20 iul. 1634.5 Cat. doc., vol. III (1621-1632), intocmit de Doina Duca-Tinculescu, Marcel Dumitru Chick

Bucuresti, 1977, nr. 214, 12 febr. 1623.; vol. VII (1650-1653), intocmit de Marcel-Dumitru aucd,Silvia VAtafu-GAitan, Melentina Bazgan, Bucuresti, 1999, nr. 664, 28 apr. 1652: si 1-a batut domnul,in divan, ca pe un om rat', si 1-a scos cu mare rusine".

6 Cat. doc., vol. IV (1633-1639), intocmit de Marcel Dumitru Ciucd, Doina Duca-Tinculescu,Silvia Vdtafu Gaitan, Bucuresti, 1981, nr. 890, 5 dec. 1636; Tudor Voinea, Le contenu social de lajustice pénale en Valachie aux XIV-XVIlle siecles, in Revue Roumaine d'Histoire", t. IX, 1970, nr.


www.dacoromanica.ro

134 Oana Rizescu 2

cum este clar cd numdrul loviturilor si felul in care este executatd pedeapsa suntdecise tot de Cane donm. Iertarea rdmane tot la latitudinea sa. Astfel, atunci andsätenii din Cerndtesti pierd procesul cu mdnastirea Glavacioc si ar fi putut sd sufereo pedeapsd infamantd, care sä dea un exemplu pentru ceilalti ca ei ce i§i contestdstatutul in mod nejustificat, domnul ii iartd: deci au iesit rumanii cu rea scarbd, catam vrut domnia mea sd le raz barbele si sa-i dau pren targ"7.

Desi pare greu de crezut ca actiunea de pedepsire sa fi fost indeplinitd decdtre domn chiar si pentru pricinile mdrunte8, acest fapt nu este exclus. In once caz,el este confirmat pentru fapte grave, ca delapidarea sau crima de lezmajestate.Descriind divanul de judecatd al Moldovei, Dimitrie Cantemir mentioneaza cd,dacd impricinatul se face vinovat cd a luat banii tdrii" sau a uneltit cu primejdieasupra vietii domnului", atunci pedepsirea sa nu poate fi facutd decat de caredomn: Dacä i se cade osanda la moarte, nu poate sa-i dea altd pedeapsd decattdierea capului, iar dacd il pedepseste cu bdtaia, nu o poate implini nimeni altuldeck domnul cu maim lui, ori cu topuzul (buzdugan domnesc) care, ce e drept,loveste mai tare, dar nu vatarna onoarea , sau cu vergi sau bice, care este socotitdbdtaia cea mai de ocard"9. Caracteristic acestei pedepse cu topuzul este faptul cdera rezervata boierilor.

Putem culege multe exemple din documentele de secol XVII, o epocd incare tipurile de acte emise de cancelaria domneascd se diversificd. Astfel,voievodul Radul Mihnea amenintd pe oricare din boierii mari si mici ce ar incdlcaliberfatile acordate sloboziei de la Segarcea sa. nu aibd bantuiald", cdci vor dadomni<i>i mele 500 de galbeni si va avea certare cu 500 de toiage"1°.

In acelasi fel, Alexandru Ilia§ pedepseste cu bdtaia pe rumanii din Baltenice voiau sd scape de legdtura lui Mihai si solicitaserd lege peste lege cu 48 dejurdtori, invocand un viciu de procedurd. Dupd cum spune actul domnesc: acelobicei domnia mea n-am vrut sd-1 facem, pentru cd acea lege si acel obicei a fostalcat si pärdsit si a rdmas jos de multd vreme, Inca in zilele lui Mihnea voievod side atunci 'And acum acea lege n-a mai fost in tare I. Pierzand procesul, satenii din

6, care traduce acest pasaj: je les ai chassés de mon divan avec grande honte et je les ai fait rouer decoups devant moi, pour leurs mensonges", p. 960.

7 DRH, vol. XXXV, 1650, intocmit de Violeta Barbu, Cristina Ghitulescu, Andreea Iancu, Gh.Lazar, Oana Rizescu, Bucurqti, 2003, nr. 116, 20 apr. 1650.

8 Tudor Voinea prezinta 4i el mai multe cazuri de pedepsire cu bataia, farl InsA sA precizeze cineeste executantul: Les coups étaient administres couramment aux gens du peuple comme moyend'enquete et comme sanction. [...] Ce ne sont pas seulement les princes qui faisaient battre leshabitants; les monastères y étaient également autorisés"; Tudor Voinea, op. cit., p. 960. Vezi *i IonCeterchi (coord.), Istoria statului # dreptului romeinesc, Bucuresti, 1988, cap. XI, Infractiuni fipedepse. Procedura de judecatei penald, p. 450, BAtaia": Caracteristic acestei pedepse era cA puteafi aplicata numai oamenilor de rand: boierii §i clericii erau aparati de bAtaie".

9 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Chisinau, 1992, p. 105.i° Cat. doc., vol. III, nr. 189.II DRH, vol. XXII (1628-1629), intocmit de D. Mioc, Bucurqti, 1969; nr. 137, 5 aug. 1628.

www.dacoromanica.ro

3 Imaginea publicd a domnitorului judecdtor 135

BAlteni sunt scosi cu rea rusine din divan si batuti: am dat fiecdruia cate 100 detoiege in divan", pentru cd au umblat sa ridice alte obiceiuri"I2.

Intr-un alt caz, Chisar paharnic vine cu pâra a treia oard la divanul luiMatei Basarab, cad procedura de judecata Ii permite sA revind ori de cate ori poatepretinde cd probele aduse pot schimba o sentinta deja data. Pierzand insa si deaceastd data procesul, Matei Basarab Ii confisca. toate cartile in baza carora iiasupreste" pe satenii din Dobriceanii, pretinzAnd sunt rumani. Cum, la punereain aplicare a sentintei domnesti, Chisar sare" impotriva lui Dumitru aprod, domnul1-a bAtut foarte mult", cu 300 de toiege, i 1-a scos din divan cu rusine, oprindu-i sipentru gloabd i inchizandu-1 si in temnit6.13. Intr-un asemenea caz, gloaba"reaua rusine" au si o semnificatie concretd: amendarea cu 6 boi domnesti pentrufiecare jurdmânt strâmb14.

CA bAtaia este o practicd des folositd astfel de domn reiese si dincontaminarea cu acest limbaj a documentelor scrise de persoane private, unde sementioneazA bataia ca o clauzA de garantie contra celor ce ar indrazni sA incalceintelegerea stabilitd sau hotArdrea deja iar eine va scoate acele carti sau vascorni Ora, sa inchine, de gloat* ate 100 de ughi sd fie baut cu 300 detoiage"I5. Tot astfel, in actele de marturie, alAturi de blestem este scris si sd deagloaba 300 de toiege"I6. In acest ultim context, gloabd" inseamnd pedeapsdaflictivd si nu amenda, mutatia de sens find absolut explicabilA, cAci formulaconsacratA de domnie pentru dreptul de judecatA este a globi si a pedepsi", iar ceicare nu puteau plAti amenzile primeau pedepse corporal& I.

Cei scosi cu rea urgie si cu multd bAtaie"I8, cu mare rusine"I9scarbd"2° de la judecata sunt cel mai adesea tdrani, liberi sau rumâni, care aupurtat pard la mai multe divane2I. Astfel, a scos domnul pe Stroe cu rea rusine dindivan si i-a dat 200 de toiege" pentru cd umbld cu minciuni i inselAciune si afacut divanului de val"22. Intelegem ca, in aceste contexte, pedeapsa le este aplicata

12 Ibidem.13 Cat. doc., vol. IV, nr. 139, 26 iul. 163314 DRH, vol. XXIV (1633-1634), intocmit de D. Mioc, S. Caracs si C. Bdlan, Bucuresti, 1974,

nr. 336, 25 iul. 1634.15 Cat. doc., vol. VII, nr. 855, 11 ian. 1653.16 Ibidem, vol. III, nr. 801, 21 mai 1628.17 N. Grigoras, Principalele amenzi din Moldova in timpul orinduirii feudale (secolele al XV-lea

al XVIII-lea), in Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie A.D. Xenopol", t. VI, 1969, p. 160.18 Cat. doc., vol. III, nr. 494, 22 aug. 1625; vol. IV, nr. 451, 10 ian. 1635;19 lbidem, vol. III, nr. 800, 20 mai 1628; vol. IV, nr. 454, 12 ian. 1635;2° Ibidem, vol. V, nr. 68, 24 apr. 1640. Am tratat aceastã problemd in Un termen punitiv din

poruncile cj sentintele de judecatá domne0i: sceirba", in Revista istorica.", t. XIII, 2002, nr. 3-4, p.261-270.

21 A.D. Xenopol, Istoria romeinilor din Dacia traianei, vol. IV, Obiceiul pcimeintului. Procedura,editia a IV-a, Bucuresti, 1993, p. 108-128.

22 Cat. doc., vol. III, nr. 805, 28 mai 1628.

ca-i

§i

hula:§i

§i

www.dacoromanica.ro

136 Oana Rizescu 4

taranilor nu in urma pierderii unui proces, ci pentru reclamatiile succesive,dovedite mincinoase, deci pentru faptul de a fi abuzat de sistemul judiciar23. Inconflictul care opune satul Fle§tii mitropolitului tarii, tot pentru contestareastatutului de rumani de care sateni, aceea§i repetare a judecatii, dovedita de fiecaredata ca find provocata de marturii mincinoase, este cea care determind reactiadomnitorului Gheorghe Duca: $i bine am adevärat domnia mea cum sunt rumunisfintei mitropolii precum suntu verii lor §i rudeniile lor, §i umbland ei cu povqti §imarturii mencinoase ca sa scape de rumânie, pre pove§ti §i pre gura lor. $i Inca ambätutu domnia mea §i pre märturiile lor [martorii], §i pre ei cu toiage §i i-am scoscu rea ruine den divan. $i au ramas Dima §i fratii lor de judecate24.

Pentru acelea§i fapte incriminate, domnitorii ezita sa aplice un tratamentasemanator oamenilor cu un statut superior. E cazul lui Nenciul vornic, care seinfati§eazd la judecatä a treia oard, dovedindu-se in divan ca este om eau §i pard§":domnul hotardste cd acestuia doar dacd va mai scorni Ora §i va mai scoate zapise"ii va fi de pradd si de mare certare"25.

In ceea ce prive§te numärul de loviturim, 100 de toiege pentru rumânii cevor sa scape din rumanie cu inse1aciune27 e aproape o norma. 300 de toiege estedeja foarte mult"28, o asemenea pedeapsa fiind cel mai adesea prevazutd ca oclauza impotriva redeschiderii unui proces: punând legatura ca cel care va maiscorni pard sa inchine la domnie gloabd 100 de ughi *i sa primeasca 300 de toiege(vergi) in divan"29. Se pare deci ca gloaba de 100 de ughi" §i certarea cu 500 detoiege"3° sau 1 000 de toiege"31 sunt mentionate ca simple amenintari, fard a fifost puse in aplicare.

Intr-un document din 1650, pastrat in traducere, se spune cd locul unde sepetrece aceasta pedepsire cu bataia din mana domnului este la scard": §i i-amuscos domniia mea din divan cu mare ru§ine §i cu rea urgie i-am batut la scard ca penite oameni rdi i vicleni si impresuratori de mosiile oamenilor"32. Ne putem

23 Istoricii sistemului judiciar românesc insistA asupra faptului cA la vremea respectivA nu existaprincipiul autoritatii lucrului judecat. Pentru o prezentare generala a problemei, Ovid Sachelarie,Autoritatea hotdririlor judecdtoresti in vechiul drept romdnesc, in Studii si Materiale de IstorieMedie", t. VII, 1974, p. 243-249 si Institutii feudale din Tarile Romdne, loc. cit., p. 30, Autoritatealucruluijudecat.

24 Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale, fond Doc. Ist., CXL/120, 23 iun. 1677,transcriere la Institutul de Istorie N. lorga".

25 Cat. doc., vol. IV, nr. 549, 20 iul. 1635. Pentru aplicarea pedepselor in mod discretionar,Tudor Voinea, op. cit., p. 953-962.

26 In Institutii feudale din Tdrile Romdne, cea mai simplã bataie este cea cu 30 de toiege. Veziloc. cit., p. 39.

27 Cat. doc., vol. IV, nr. 328, 18 iun. 1634; nr. 890, 5 dec. 1636.28 lbidem, nr. 139.29 lbidem, vol. V, nr. 348, 10 apr. 1641.313Ibidem, vol. III, nr. 189.31 Ibidem, vol. IV, nr. 1585, 23 dec. 1639.32 DRH, vol. XXXV, 1650, nr. 233, 1 aug. 1650.

www.dacoromanica.ro

5 Imaginea publicd a dornnitorului judecdtor 137

intreba la ce anume loc face referire aceastä sintagmd: este scara" invocatä chiarin divan, in apropierea jiltului de judecatd, sau este plasata altundeva, in interiorulcurtii domne$ti? Sala divanului cuprinde o scard", pe care o mentioneaza calatoriistraini: ea urca de la nivelul podelei pand la jiltul domnesc, a carui pozitie inaltatdmarcheaza, o data in plus, superioritatea domnului in rol de judecator33. Este vorbaoare despre una $i aceea$i scara cu cea la capul" careia are loc bataia?

In orice caz, putem fi siguri ca este vorba despre un loc public, undepedeapsa i$i indepline$te rolul de exemplu, la fel ca in toate felurile de executii:A$adar, dupd faptele lor in judecata lui Dumnezeu cazfind, hotardre de istov lor caaceasta $i apofasis de Care toatä tara li s-au ales, $i pre Staico in Bucure$ti, la tirgulde afara, la zi de tirg, in mijlocul oborului 1-au spanzurat, unde nu putin narod era,pentru Ca acest fel de plata i sa cadea, a-$i lua ca un incepator $i cap rautatilor ceera. A$ijderea $i pe Preda Proroceanul, la Ru$ii de Vede in targu 1-au spanzurat"34.

De fapt, spatiul public este absolut necesar derularii oricaror activitati ce iiintereseaza in mod general pe toti locuitorii Orli. Instalarea domnului pe tron esteurmata de un moment de veselie populara: Dupd aceia in casele domne$ti, indivanul cel mare suindu-se, in scaunul domnesc au $azut $i cu tunurile (land, mareveselie in toata politiia s-au facut de domnie noao, care dupd pläcerea a toatäob$tea sa facuse"35. Alegerea lui Antim la pastoria mitropoliei Tarii Române$ti,potrivit testamentului fostului vladica Theodosie, este consacratä tot printr-un actderulat in spatiul public, unde ii sunt inmanate noului ierarh insemnele functiei:[...] la fevruarie 22, dupd ce mariia sa vodd de la liturghie au i$it, slujind liturghiiaparintele patriarhul Alexandrias, find dumineca cea dentai a postului [...] au trimismariia sa pa dumnealui Stefan Cantacuzino, marele postelnec, cu cardta ceafrumoasä domneasca $i cu alaiu, frumos, la sfanta mitropolie cid 1-au proscalisit sävie la curte; pa carele aducandu-1 pa scara cea mare, pen divan, s-au inpreunat cumariia so, voda, särutându-i mariia sa mâna $i facându-i frumoasä oratie dapastoriia ce i s-au dat, i proci"36.

Accesul la locul unde domnul i$i desfaward activitatea este descris decronicile Tarii Române$ti cu referire la diferitele ceremonii ce au loc la curte.Primirea oaspetilor se face dupa un ritual bine stabilit, in care pozitia fiecaruiparticipant este aleasä cu grija: [...] poruncind mariia sa vodd de s-au inpodobittoti, trimis-au pre ginerile marii sale, Radul beizade, feciorul lui Ilia$ voda, cu

33 Calätori streiini despre teirile romOne, vol. VI, ingrijit de Maria Holban, M.M. AlexandrescuDersca-Bulgaru si Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 1968.

Vezi o descriere a spatiului alternativ, privat, al curtii domnesti sustinuta de cronici si mArturiiale calatorilor strAini la Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului. Scene din viataprivatii, Iasi, 2003, mai ales cap. Locuinta locuire, p. 65-84.

34 Radu Grecianu vel logotAt, Viaka lui Constantin vocid Brcincoveanu, ed. Aurora Ilies,Bucuresti, 1970, p. 96.

35 Ibidem, p. 57.36 Ibidem, p. 168.

www.dacoromanica.ro

138 Oana Rizescu 6

cardta cea mai frumoasd inpreund cu alte trei cardte pentru boiarii lui sa. fie $i cumultime dã pedestrime la sol, de 1-au adus la curte, carele dupd ce au sosit lascard. lard' acolo era iard$i amândoi coconii marii sale de 1-au primit $i pand sus infui$or, aducdndu-1, pre scara cea mare. Acolo era $i mariia sa vodd cu a1i boiaridenpreund. Si a$a cu mare cinste priimindu-1, partea cea dreaptd, i-au dat. Intrânddeci in divan, era foarte in bund tocmeald oranduiti, toatd cdpitanimea, ceau$ii $istegarii slujitore$ti. Dupd aceia, mai inlduntru intrdnd in spdtdrie, era toatdboerimea tardi, pusd in ordnduiala lor."37 Cea mai importantd ceremonie estedesigur cea a inscdundrii: $i dupd ce au sosit la curte, intrdnd in divanul cel mare,unde era adunare dä toatd boirimea $i alt norod mult, se-au citit hati$erifulinpardtescu intru auzul tuturor. Dupd aceia inbrdand $i pa turcul ce venise cumaria sa cu cojoc dä samur, au $dzut in scaon $i atunci se-au slobozit 1 2 tunuri.Dupd aceia au inbrdcat $i pd boerii caimacami cu felegele cu pacele dã samur,sdrutand mana domnului toti, dupd obiceiu dä donmie noao, pa tiireu 1-au trimis lagazda cu alai, iar domnul pogorindu-se pa ceialaltd scará, au mersu la bisericd,unde era adunare cid toti arhiereii, egumenii, preoti $i tot clirosul bisericescu $i 1-aupriimit la ua bisericii, cu litanii, cu axion."38

Toate aceste descrieri relevd mai mult valoarea functionald, de pasaj $i decomunicare, a scarii", in spatiul curtii domne$ti. Curtea voievodald era amplasatdin imediata apropiere a pietelor $i a curtilor boiere$ti, o pozitie aleasd din ratiuni nudoar militare, ci $i de ordin politic $i economic'. Divanul de judecatd, amplasat inpalatul domnului $i nu intr-o altd clddire aparte, asociazd simbolic actul judecdtii deputerea politicä. Locul de judecatä nu este marcat de nici un interdict vizibil, nueste izolat $i se afld in continua comunicare cu spatiul exterior $i cu societatea pecare o ordoneazd.

Tot la nivel simbolic, putem distinge cloud feluri de spatii de judecatd: pede o parte, spatiul orizontal", al ob$tii, perpetuat in anchetele din teritoriu decisede cdtre domn, in care boierii jurdtori se plaseald in mijlocul" partilor in litigiu; pede altd parte, spatiul vertical", ierarhizat, al judecatii domne$ti, simbolizat deicoana plasatd deasupra ji1u1ui. In timpul proceselor, domnul continua sd se afleintr-o pozitie centrald, in mijlocul impricinatilor, avdnd in partea stangareclamantul $i in dreapta acuzatu140, insd el se gäse$te pe acela$i ax cu icoana lui

37 Ibidem, p. 138.38 Ibidem, p. 221.39 Pavel Chihaia, In legdtura' cu originea ci structura ora.yelor de rqedinfil din Tara

Romaneasca, in Din cerafile de scaun ale Tfirii Romane0i, Bucuresti, 1974, P. 377.40 Ocuparea pozitiei la stAnga sau la dreapta este consideratã de Dimitrie Cantemir ca f ind

influentata de obiceiul turcesc, unde partea stfingA este mai de cinste. In Occident amplasarea in spatiueste diferitk acuzatorul ocupAnd partea dreaptA i acuzatul pe cea sting; Robert Jacob, Images de lajustice. Essai sur l'iconographie judiciaire du Moyen Age a l'age classique, Paris, 1994, p. 130: Debonne heure, l'ordre symétrique de l'audience est done son canon dominant. Une regle s'imposealors, qui fait sentir jusqu'à nos jours ses effets: le demandeur ou l'accusateur occupe la droite du

si

si

www.dacoromanica.ro

7 1maginea publica a domnitorului judeator 139

lsus Hristos. Potrivit lui Dimitrie Cantemir, divanul se afld totdeauna in mijloculpalatului domnesc. Aici, la peretele din fund, este a§ezat scaunul domnului, avfindaninatä deasupra o icoand a lui Isus Hristos in fata judecdtii §i dinaintea ei ardenecontenit o lumanare"41. Pozitia domnului in raport cu icoana simbolizeaza. cãjudecata domneascd §i cea divind se gasesc in raport direct, de supunere §i dedelegare, §i acest fapt indica tot timpul, atat judeckorului, cat §i impricinatului,idealul divin de dreptate §i axa de simetrie in jurul cdreia se ordoneazd teatruljustitier. Fixarea scaunului de judecatd in aceastd pozitie reflectd un proces generalde ascensiune a puterii judecatore§ti a domnului, f-ard concurentd din partea altoractori sociali.

In cronici am putut gäsi un singur fragment ce redd o executie la scard",de felul celei pe care o mentioneaza documentul de cancelarie amintit mai sus. Eaeste indeplinita insd nu de domn, ci de banul Craiovei. Cronica lui Radu Popescune spune cum, in vremea lui Antonie vodd din Pope§ti, puterea Cantacuzinilorajunsese de nestdvilit, mernbrii acestei familii afi§and un comportament sfidatorfata de autoritatea domneascd. S-ar parea cã aceasta ii face sa. uzeze §i desimbolistica legata de bataia la capul scarir: in vreame ce s-au dus Mare§ banulla Craiova, nu s-au dus ca alti bani de mai naintea lui, smeriti, ci cu mare pompa s-au

cu slujitori multi den Bucure§ti, cu grapa (adecd steag bänesc: a§a sä zice,grapa), cu trambite, tobe, surle §i dupd dansul gloata, a cativa copii den casa cusulite; iar inainte cativa povodnici inpodobiti §i altele ca acestea. Care mergand laCraiova, la judecdtile lui, de era vreun boiar sau vreun fecior dä boiar §i vinovat, nule veghea voe nimic, ci jos la scara cu toiege Ii beitea §i aicea in Bucure§ti a§ijdereafacea."42

in cronicd este criticatd atitudinea banului Mare§ ca find arogana §iuzurpatoare. Credem cä episodul Mali la scard" este mentionat de cronicar tot cao exemplificare a comportamentului abuziv. Aplicand o asemenea pedeapsd unorboieri, banul nu tine seama de diferentele dintre ei §i oamenii de rand, recunoscuteca atare §i de codurile de lege'. Si este §tiut cã indeplinirea judecatilor dupd lege,cu respectarea cea mai strictd a rangurilor boiere§ti, a fost o cerinta constantd aboierilor Tdrii Romane§ti, satisfcutd prin hrisovul-a§ezdmant emis la 1631 deLeon Tom§a44. Repropl care strdbate din cronicd este acela cä impricinatilor de

juge, donc la gauche de l'image, et le défendeur ou le prévenu le côté oppose. La regle ne souffreguCre d'exception".

41 Dimitrie Cantemir, Descriera Moldovei, loc. cit., p. 103.42 Radu Popescu, Istoriile domnilor Tárii Romeinesti, ed. critica Const. Grecescu, Bucuresti,

1963, p. 141.Indreptarea legii, 1652, ed. critia coord. Andrei RAdulescu, Bucuresti, 1962, gl. 367, zac. 3,

gl. 252, zac. 17.44 Valentin Al. Georgescu, Hrisovul din 15 iulie 1631 al lui Leon vodd Tomsa in Tara

Romeineascd i problema ceirtilor de libertár, in Revista de istorie", t. 29, 1976, nr. 7, P. 1019-1020.

gatit,

4'

www.dacoromanica.ro

140 Oana Rizescu 8

rang boieresc nu le veghea voe nimic", tratându-i farA discriminare, la fel ca peoamenii din popor.

Cronica ne confirmA deci practica executiei la scard, insA nu aduceprecizari asupra locului exact unde se aflA aceasta si nici a implicarii directe ajudecatorului in executie. Cronicarii aveau de obicei o retinere in a-i nominaliza pefunctionarii insarcinati cu executia. Aprozii si armasii care asigurd buna derulare aprocesului si a executarii sentintelor nu au Inca o prea mare vizibilitate. Limbajul sisimbolismul pedepsei ataseazd persoanei domnului toate actiunile judiciarepremergAtoare, armasii sau aprozii aparând doar ca niste prelungiri ale vointei sale.$tim cd un intreg aparat, aflat in subordinea marelui armas, era insarcinat cu fazaultimä a judeckii domnesti. La nivel simbolic, acesta nu reuseste insä sä sesubstituie pedepsei aplicate direct de catre domn. Implicarea domnului in bdtaiade la capul seal-0 pune in evidenta o etapä in dezvoltarea statului românesc, anddimensiunea publicd a actiunilor domnului devine pregnantA, fard insd ca ea sa fietransferatà asupra unui corp de functionari.

THE BEATING ON THE LADDER":THE PUBLIC IMAGE OF THE PRINCE AS A JUDGE

Abstract

The article is concerned to identify the settings of the judicial procedureadministered by the prince in XVIIth century Wallachia and their symbolicalmeanings. The relevant documents are very scarce in informations related to thisissue, but one such indication features frequently: the prince administers corporalpunishments by himself, and this procedure takes place on the ladder". No furtherindication is provided about where exactly the ladder" is placed and which is theprecise meaning of this practice. As to the first question, two possible answers areexamined in turn: the object could be placed either near the throne, or in thesurroundings of the palace. Although no definite answer is possible, it can beestablished that the practice of the corporal punishment at the hands of the princewas connected with a certain stage in the evolution of the Wallachian state: theadministration of justice needs to enhance its public dimension, but it has not stillbeen put into the hands of a specialized body of public servants.

www.dacoromanica.ro

IN VISCERIBUS REGNI. CONSTRANGERI MILITAREIN TIMPUL RAZBOIULUI CEL LUNG"

OVIDIU CRISTEA

Soldatul sä nu se afle induntrul regatului (in visceribus regni)l . Cuprinsein detaliatul raport intocmit dupd expeditia intreprinsa. in Moldova, cuvintele luiJan Zamoyski par sa alba valoarea unei sentinte, a unei invätäturi" pe care unsfetnic era dator sä o dea regelui sau. Departe de a fi o dovada de simpla retorica,afirmatia marelui hatman al coroanei indica, printr-o formula sintetica, unul dintremotivele care provocasera interventia polond in Moldova. Ilie Corfus, editoruldocumentului, a considerat ca aceste cuvinte reflectä dorinta deplasarii confruntariicu tatarii in afara teritoriului regatului, lucru ce a scutit Polonia de daune"2. Dar,dacd acesta ar fi intelesul propozitiei citate, cancelarul nu ar fi omis sa aminteascãpagubele pe care oamenii hanului le provocasera regatului, argument frecventutilizat de poloni in epoca. Chiar in textul sus-amintit, se face, separat, o referireexplicita la aceasta problema. Daunele suferite au facut necesard confruntarea cuTätarul" pentru ca prin suprimarea incursiunilor sale, sa ni se poatä face pace"3.Prin urmare, recornandarea ca soldatul" sa nu ramand in visceribus regni pare sanu apartina aceleiqi sfere de preocupari cu necesitatea stavilirii incursiunilorsupu§ilor hanului. Aceasta din urma problernd constituia un pericol extern cetrebuia inlaturat §i care, in plus, ar fi sporit prestigiul Coroanei in ochiicre§tinatatii4. In schimb, expedierea trupelor in afara regatului pare sa corespundaunei alte necesitati; Jan Zamoyski preciza cd actiunea militard finalizata prinacordul de la Tutora a avut loc nu numai pentru ca aceastä parere a fost a tuturora,ci §i pentru cd ratiunea a indicat acest lucru". Era adevärat, completa marelehatman al Coroanei, ca la seim nu s-a hotarat ca soldatul sa mearga in Moldova,

I Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria Romeiniei culese din arhivele polone. Secolele alXV1-lea $i al XVII-lea, ed. Vasile Matei, Bucuresti, 2001 (in continuare Documente XVI-XVI1), doc.48, p. 106.

2 Vezi comentariile Acute in Ilie Corfus, Intervenfia polonti in Moldova $i consecintele eiasupra raizboiului lui Mihai Viteazul cu turcii, in Revista de istorie", 28, 1975, p. 530.

3 I. Corfus, Documente XVI-XVII, doc. 48, p. 106.4 impiedicarea pdtrunderii tatarilor in Transilvania si Ungaria ar fi fost in folosul Ligii Sfinte,

care s-ar fi trezit atacatA din spate. Este semnificativ a acest argument a fost folosit si de secretarulpolon Gembinski, trimis ca sol la papa in urma expedifiei din 1595; Jan Wladyslaw Wog, Istruzione alcardinale Enrico Caetani per la sua missione in Polonia negli anni 1596-1597, in Annali dellascuola normale superiore di Pisa", s. III, t. VI, 1976, 3, p. 938. Existau insA contemporani care erau deparere ca polonii facilitau trecerea tAtarilor prin teritoriile Coroanei spre Transilvania si Ungaria; V.scrisoarea lui Carlo Magno care Guido Avellana, secretarul ducelui de Mantova in Caltitori striiinidespre revile Románe, IV, ed. Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, PaulCemovodeanu, Bucuresti, 1972, p. 12; cf. Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului,Moldovei $i Tamil Romeinegi, V, Acte $i scrisori (1596-1599), Bucuresti, 1932, doc. 21, p. 39.


www.dacoromanica.ro

142 Ovidiu Cristea 2

totusi nimeni nu s-a opus la aceasta"5. Aparent ar fi vorba de necesitatea trecerii laun razboi ofensiv si de obtinerea avantajelor ce decurgeau dintr-o asemeneaactiune. Nu putini erau in epoca aceia care recomandau desfasurarea operatiunilormilitare nella propria cassa del nemico6 deoarece rdzboaiele purtate in teritoriuldusmanului si nodriscono da se stesse, massime ove si vede cosi sicura speranza disollevatione de popoli7 . Prin urmare, a patrunde in teritoriul inamic insemna sA itiintretii oastea pe cheltuiala adversarului, iar in cazul razboiului cu turcii miza eradubld deoarece se spera cd, in urma ofensivei, popoarele crestine din Balcani se vorrascula impotriva sultanului8. Aceastä strategie, formulatä de papa Clement al VIII-lea, relua in fapt un proiect al regelui Stefan Bathory, care considera cä prinatacarea Imperiului Otoman nelle proprie sue viscere se puteau sustine uriaselecheltuieli de razboi9.

5 I. Corfus, Documente XVI-XVII, doc. 48, p. 106; existA desigur in document $i alte motiveinvocate de Jan Zamoyski drept argument al expeditiei in Moldova. Greutate a avut ideea cA, in urrnaactiunii, s-a evitat transformarea tarii in provincie turceascA. Este interesant de urmarit evolutiaargumentelor cancelarului; un document din 18 septembrie 1595 insista pe pericolul vecindtAtiiregatului cu Imperiul otoman; v. Documente privitoare la istoria romemilor culese din arhive sibiblioteci polone, ed. loan Bogdan, I, supl. II (1510-1600), Bucure$ti, 1893, doc. CLXXVIII, p. 347-348 (mai departe Hurmuzaki-Bogdan, Documente).

6 Cuvintele apar in instructiunile date de papa cardinalului Enrico Caetani; Jan Wladyslaw Wog,Istruzione, p. 945.

7 Jan Wladyslaw Wog, Istruzione, p. 946; pasajul a fost semnalat i comentat in istoriografiaromitneascA de $tefan Andreescu, 0 reactualizare a tratatului de la Lublau in 1596, in AIIAX, 20,1983, p. 113.

8 Argumentele in favoarea acestei sperante erau, potrivit acelora$i instructiuni acordate luiEnrico Caetani (Jan Wladyslaw Wog, Istruzione, p. 946), forta adevaratei credinte i duritatearegimului otoman. Nu este locul sa discutarn aici validitatea unor asemenea opinii. Se poate observadoar cA ideea ridicarii popoarelor balcanice impotriva otomanilor avea, la sfar$itul secolului al XVI-lea, o lungA istorie. Intre numeroasele marturii din secolul al XV-lea pot fi amintite Jean Chartier,Chronique de Charles VII, roi de France, ed. Vallet de Virivile, III, p. 33-34; pentru epoca"RAzboiului cel lung" v. opinia lui Alessandro Comuleo, care scria 14 octombrie 1594 cA dacA inMoldova $i Tara Romaneasca ar intra o oaste cre$tinA aceste douA tari s-ar ridica la luptA impotrivaturcilor (Calton striiini, III, p. 369); cf. mArturia lui Carlo Magno din 1596 in Cãlätori str6ini, IV,Bucure$ti, 1972, p. 12. Existau insA i numero$i sceptici. Un exempla semnificativ 11 constituiemarturia bailului venetian Girolamo Capello, care amintea ura purtata de greci frincilor"; $tefanAndreescu, Michele il Bravo e l'idea di riedificazione dell'Impero bizantino: le testimonianze degliamba.sciatori veneziani a Constantinopoli, in Dall'Adriatico al Mar Nero: Veneziani e Romeni,tracciati di storie comuni, ed. Grigore Arbore Popescu, Roma, 2003, p. 56 i urm. Au existat, deasemenea, de-a lungul timpului $i adversari ai aliantei cu schismaticii"; de ex. marturia post factum alui Philippe de Mézieres, care in Epistre lamentable et consolatoire considera CA alianta cu popoareleortodoxe a fost cauza principalA a dezastrului de la Nicopol in 1396. Asupra acestui punct de vedere,Kyrill Petkov, The rotten apple and the good apple: Orthodox, Catholics and Turks in Philippe deMézieres crusading propaganda, in Journal of Medieval History", XXIII, 1997, 3, p. 255-270.

9 Jan Wladyslaw Wog, Istruzione, p. 945; textul sugereaza cA Papa insista asupra acestei ideipentru a inlAtura posibilitatea deturnarii fondurilor sau a cheltuirii fart folos a acestora prin adoptareaunei atitudini defensive.

si

www.dacoromanica.ro

Constrangeri militare in timpul Rdzboiului eel lung" 143

Ton*, foarte probabil Jan Zamoyski nu a avut in vedere acest aspectatunci and a subliniat necesitatea ca oastea sd nu rdmand in interiorul regatului. Sepoate pune intrebarea dacd acest imperativ a urmdrit intampinarea duFnanuluiintr-un spatiu neutru, fapt care ar fi impiedicat noi devastdri ale tinuturilorCoroanei de care tätari i care ar fi permis, in egald mdsurd, regruparea trupelorpolone in caz de e§ec. Din nou rdspunsul pare mai degrabd negativ deoarece JanZamoyski a tratat separat i aceastd chestiune. Potrivit cuvintelor cancelarului, ini-tiativa intrdrii in Moldova ar fi amortizat un eventual rezultat negativ cdci fereascdDumnezeu de o infrangere a (3tirii aproape de Camenita; ndvdlind du§manul inCamenita ar fi ajuns i la Liov, cdci cu greu s-ar fi putut strange atat de repedeoamenii. Stand insd mai departe, chiar dacd Walla ar fi fost pierdutd (...) oameniiar fi putut revind mai repede"1°.

Care ar putea fi atunci motivul necesitatii scoaterii trupelor in afararegatului? Explicatia pare sd stea in ceea ce istoricii occidentali au numit revolutiamilitard a secolului al XVI-lea". Paternitatea acestei formule a apartinut luiMichael Roberts, care considera cd in intervalul 1560-1660 s-au produs catevatransformari care au influentat in chip radical arta militard". Dintre acesteaistoricul britanic amintea o serie de mutatii in plan tactic12, adoptarea unui noustandard in antrenamentul §i disciplina soldatului, generalizarea folosirii armelor defoc13, declinul cavaleriei", utilizarea pe scard larga. cu cateva exceptii15 a

10 I. Corfus, Documente XVI-XVII, doc. 48, p. 106." Michael Roberts, The Military Revolution, 1560-1660, in idem, Essays in Swedish History,

London, 1967, p. 195-225.12 M. Roberts, Military Revolution, p. 196, amintea trecerea, in cazul infanteriei, de la

formatiunile in adancime la cele in linie i revalorificarea unitAtilor de cavalerie care inceteazd sä maifie forta de wc a unei armate.

M. Roberts, Military Revolution, p. 196-197; M. Roberts, Gustav Adolf and the Art of War, inidem, Essays in Swedish History, London, 1967, p. 57, considera ca momentul cresterii importanteiarmelor de foc s-a produs in jur de 1580"; cf. Frank Tallett, War and Society in Early ModernEurope 1495-1719, LondonNew York, 1992, p. 23-25.

4 Drept exceptie este amintit cazul polon; M. Roberts, Gustav Adolf and the Art of War, p. 58;v. insd observatiile lui Geoffrey Parker, The Military Revolution", 1560-1660 a Myth ?, inJournal of Modem History", 48, 1976, 2, p. 199, asupra cavaleriei usoare spaniole ale cdrei actiunierau extrem de eficiente. Potrivit aceluiasi autor, cavaleria spaniold, a cdrei tacticd i uniformä o copiape cea a otomanilor, was as feared and as formidable as the tercios". Tot pentru situatia cavaleriei,Simon Adams, Tactics or Politics? The Military Revolution" and the Habsburg Hegemony, 15251648, in The Military Revolution Debate. Readings on the Military Transformation of Early ModernEurope, ed. Clifford J. Rogers, BoulderSan FranciscoOxford, 1995, p. 259, care remarcd orevigorare a importantei acestei anne in timpul rdzboiului de 30 de ani"; cf. F. Tallett, War andSociety, p. 29-30.

15 Pentru Michael Roberts exceptiile au fost Suedia si, intr-o oarecare masura, Spania; M.Roberts, Military Revolution, p. 200. Armata spaniold a fost o armata de voluntari", in fapt ocategorie speciald de mercenari. Diferenta consta in faptul Ca, desi erau plãtiçi, erau legati de regeleSpaniei nu printr-un contract, ci prin jurAmantul de fidelitate; Luis A. Ribot Garcia, Les typesd'armees en Espagne au debut des temps modernes, in Guerre et concurrence entre les Etats

3

sa-si

-

-

www.dacoromanica.ro


trupelor de mercenari, cre§terea exponentiala a efectivelori6, caracterul cvasi-permanent al armatelor secolelor XVI-XV1I in opozitie cu cel sezonier al o§tilormedievale, sporirea continua a cheltuielilor de razboil7. Dezbaterea istoriograficaprovocata de studiile lui Michael Roberts a nuantat unele dintre observatiileacestuia, a rectificat altele18 i a adus in discutie noi aspecte ale problemei19. Dar,a§a cum observa Geoffrey Parker, temeliile tezei lui Michael Roberts ramanintacte: the scale of warfare in early modern Europe was revolutionized and thishad important and wide-ranging consequences"20 .

Ne putem intreba in ce masurd studiile consacrate Europei occidentale iigasesc corespondent in realitätile central-rasaritene ale epocii, cu atat mai mult cucat parcurgand marturiile italienilor participanti la campania din 1595, incheiatä cusuccesele taberei cre§tine de la Targovi§te §i Giurgiu, se creeaza impresia cdarmatele revolutiei militare" s-au gasit confruntate pe frontul din Ungaria sau dinTara Romaneasca cu o varianta arhaica de a purta razboiu121. Este adevarat ca.revolutia militard a secolului al XVI-lea" are inca foarte multe necunoscute pentruregiunile central-rdsdritene ale continentului. Cum §i cat de repede s-au adaptatmonarhiile din acest spatiu la transformarile militare ale epocii, care au fostproblemele aparute i in ce fel s-a cautat rezolvarea lor, iata doar cateva dintreintrebarile pe care ni le putem pune. De asemenea, pentru a vorbi de adoptarearevolutiei militare" nu este nevoie doar sa cautam formele" adica asemanarilecu situatia din Occident ci §i fondul", mai precis institutiile capabile särecruteze, sa intretind §i sa controleze o armata moderna. Jan Lindegren a insistatpe ideea cä revolutia militara" a presupus i o revolutie" a administratiei. In

europeens du XI Ve au XVIHe siecle, ed. Philippe Contamine, Paris, 1998. Trebuie adAugat la aceastalistA Imperiul otoman, pentru a cArui situatie v. Caroline Finkel, The Administration of Warfare: theOttoman Military Campaigns in Hungary: 1593-1606, Viena, 1988, passim. In privinta TariiRomAnesti, v. analiza fAcutA pentru epoca lui Mihai Viteazul de Nicolae Stoicescu, Oastea lui MihaiViteazul, in Mihai Viteazul. Culegere de studii, coord. Paul Cemovodeanu, Constantin Rezachevici,Bucuresti, 1975, p. 75-112.

16 Vezi insd observatiile fAcute asupra efectivelor armatelor din sec. XVI-XVII de SimonAdams, Tactics or Politics?, p. 255-258.

17 Michael Roberts, Military Revolution, p. 195-225.18 Geoffrey Parker, The Military Revolution", p. 197-198, considera ca fi x are a anului 1560

drept punct de pornire a revolutiei militare nu este justificatA deoarece multe dintre transformarilesemnalate de Michael Roberts apar in cazul statelor italiene Inca din secolul al XV-lea.

19 De ex. folosirea unui nou tip de fortificatie, trace italienne, a insemnat o modificarefundamentald a modului de desasurare a asediilor. Pentru trace italienne, Geoffrey Parker, The Armyof Flanders and the Spanish Road, 1567-1659. The Logistic of Spanish Victory and Defeat in the LowCountries' Wars, Cambridge, 1972, p. 7 si urm; idem, The Military Revolution", p. 203-205; cf.Frank Tallett, War and Society, p. 32-37; Mahinder S. Kingra, The Trace Italienne and the MilitaryRevolution during the Eighty Years' War, in Journal of Military History", 57, 1993, 3, p. 431-446, cuo criticã a punctelor de vedere exprimate de G. Parker.

20 G. Par.K The Military Revolution", p. 214.

21 V. raportul lui Filippo Pigafetta si a celor 100 de toscani" in allcitori stráini, III, p. 540-574,respectiv 575-600.

-

www.dacoromanica.ro

5 Constrangeri militare in timpul Razboiului cel lung" 145

opinia istoricului sus-amintit, a fost nevoie de o birocratie mai numeroasd §i maieficientd22 pentru cd rdzboiul presupune cheltuirea unor resurse, dar §i

redistribuirea acestora atat in interiorul unui regat, cat §i intre state.Trebuie observat totu§i Ca, de§i nu toate transformarile reperabile in Apus

au corespondent in rdsdritul Europei, anumite modificari sunt observabile §i pentruacest spatiu, cre§terea ponderii mercenarilor §i a cheltuielilor presupuse derecrutarea §i intretinerea trupelor find foarte u§or de remarcat. In fapt, tocmai laacest aspect credem cd se referea §i Jan Zamoyski atunci cand spunea cà seimul adecis ca soldatul sd nu rdmand in visceribus regni". Mare le hatman al Coroanei aavut in vedere ideea potrivit cdreia ii danaro non si getti senza profitto23, altfel spuscel care ridica o oaste trebuia sä incerce sa recupereze pe o cale sau alta cheltuiala.In plus, cuvintele cancelarului polon sugereazd, in acela§i timp, pericolul pe care ilputea constitui stationarea unei armate de mercenari in interiorul regatului24.Amenintarea era strans legatd de plata la timp a soldelor, orice intarziere putandpune sub semnul intrebdrii controlul asupra trupelor. Dar, a§a cum se va vedeadintr-o serie de texte contemporane, chiar §i in cazul in care banii ajungeau lavremea potrivitd, trupele de mercenari constituiau un pericol pentru teritoriul incare se aflau. Astfel, regele Sigismund al III-lea Wasa preciza, intr-o scrisoare incare solicita lui Ieremia Movild trecerea prin Moldova a mercenarilor ungurirecrutati Gaspar Horvath, cd acest gest de bundvointä fatd de Coroand se va facelard nici o despuiere a milostivirii tale"25. Este foarte probabil vorba de oasigurare a monarhului cd traversarea Moldovei nu ar fi fost insotitd de devastareatarii; in acela§i sens cred ca trebuie interpretatd §i insistenta cu care polonii au cerutPortii ca trupele hanului tätar, care se indreptau spre Transilvania §i Ungaria, sd nutraverseze teritoriile Coroanei. Chiar dacd acest obiectiv era folosit §i pentru asublinia in ochii cre§tinatatii" ata§amentul Republicii nobiliare fatd de LigaSfantd, cercurile conducdtoare ale Poloniei erau mai preocupate sä impiedicedistrugerile pe care o asemenea traversare le-ar fi presupus26.

22 Jan Lindegren, Les homes, l'argent, les moyens (Danemark, Finlande, Norvege, Suede XVIeXVIlle siecles), in Guerre et concurrence entre les Etats européens du XIVe au XVIlle siecle, ed.Philippe Contamine, Paris, 1998, p. 126.

23 Cuvintele sunt incluse in instructiunile pentru cardinalul Enrico Caetani, publicate de JanWladyslaw Wo§, Istruzione, p. 945.

24 0 comparatie cu situatia trupelor de mercenari folosite de statele italiene, la Maria NadiaCovini, Liens politiques et militaires dans le systeme des Etats italiens (XIlleXVIe siecle) in Guerreet concurrence entre les Etats européens du XIVe au XVIlle siecle, Paris, 1998, p. 9-42, mai ales p.22-27, consacrate companiilor de mercenari.

25 Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria Romeiniei culese din arhivele polone. Secolul alXVI-lea (]n continuare Documente XVI), Bucuresti, 1979, doc. 203, p. 392.

26 Ibidem, doc. 199, p. 384. Instructiunile date in 1597 solului polon la PoartA, Stanislaw Gulski,aminteau situatia din 1594 and tAtarii si-au gAsit drumul in Ungaria printr-un colt al tarii noastrene-au fAcut nouA si supusilor nostri daune (...). Aceasta nu este prietenie, sA-ti deschizi drum prin tamcuiva, ca i gospodarului lada sau cAmara lui".

si

www.dacoromanica.ro


Cat de impovaratoare putea fi prezenta unei o*tiri intr-un anumit teritoriutimp indelungat i cat de greu de controlat erau mercenarii care nu îi primeau platala timp reiese foarte limpede dintr-o serie de documente din timpul razboiului cellung. Rugam stAruitor ca milostivirea ta" scriau nobilii Podoliei lui JanZamoyski la 3 iulie 1600 sA binevoie*ti sA te grabqti cat mai repede, caci nu ni-inumai de aceastd primejdie care atarnA deasupra spatelor noastre [era vorba deMihai Viteazul], ci i de faptul cA vom suporta cu greu mai departe angaralele dinpartea soldatilor"(subl.O.C.)27 . Cu alte cuvinte, pentru expeditorii scrisorii, peFang amenintarea din afard exista §i o povard din interior care ca i in 1595 nuputea fi indepartata deck prin scoaterea trupelor in afara pamanturilor supuseCoroanei.

CA nu era vorba doar de un artificiu retoric, menit sA-1 determine pe marelehatman sA treacd mai repede la actiune, rezultd dintr-o serie de alte documente careconverg spre aceeai idee: problemele financiare puse de recrutarea §i de platatrupelor de mercenari. Intr-o scrisoare din 30 martie 1594 trimisä de Jan Zamoyskilui Cristofor Radziwill, voievodul de Vilna, cancelarul regatului preciza cd a cerutlui Aron, voievodul Moldovei, dea informatii precise asupra m*drilor tdtarilor§i a tintei spre care ace§tia se indreptau deoarece am adaugat cA imi pricinuie§tenecazuri spundndu-mi lucruri care nu sunt sigure caci pregatirile [militare] suntcostisitoare i anevoioase §i, in plus, md expun reprowrilor Republicii de a fi datalarma fard folos, ceea ce mi-ar atrage r4ne in loc de multumiri"28. Se poateobserva din nou acela.5i caracter pragmatic al recrutdrii unei armate. Dacd tiriIeprimite despre m*drile dtimanilor erau nesigure, exista riscul unor cheltuieliinutile care 1-ar fi expus pe marele hatman la atacuri din partea adversarilorpolitici29. In plus i acest aspect merita sd fie subliniat ridicarea unei oViri erao problemd de onoare. 0 sugereazd textul citat mai sus, dar i alte documentepolone contemporane; la 2 februarie 1594 nobilimea din Podolia, plangandu-se luiZamoyski de nAvAlirile continue §i stricaciunile mari din pricina deselor pustiiriarderi ale bunurilor noastre din aceastd tard", solicita permisiunea recrutdrii a 150

27 Ibidem, doc. 216, p. 407; cf. situatia mercenarilor poloni care fuseserd in slujba lui SimionMovild si care, trecuti in Moldova, starneau mare ingrijorare lui leremia Movild. Domnul Ii spunea luiMarcu Sobieski cd acestia sunt o mare povard pentru tam Moldovei si se teme ca tam sd nu se ridiceimpotriva lui din pricina angaralelor" (CdlOtori strdini, IV, p. 250).

28 Hurmuzaki-Bogdan, Documente, I, supl. II (1510-1600), Bucuresti, 1893, doc. CLXXII, p.

29 Pe de altd parte, Zamoyski era constient de riscurile pe care le implica lipsa de reactie.Cancelarul respingea, in acelasi document, ideea convocdrii unei diete care sd discute subiectuldeoarece dusmanul are obicei sA actioneze cu rapiditate i sã ndvaleascd asemenea unei furtuni". Prinurmare, raidul s-ar fi incheiat inainte chiar ca discutiile sã inceapd si, intr-o asemenea situatie, ar fifost o dezonoare pentru regatul Poloniei deoarece exista riscul sd fie tratat asemAndtor MoldoveiTarii Romanesti; Hurmuzaki-Bogdan, Documente, doc. cit., p. 338. Chestiunea contralovituriimilitare prin prisma problemei onoarei/dezonoarei meritd o tratare separatd. Pentru cazul spaniol, J.H.Eliott, A Question of Reputation? Spanish Foreign Policy in the Seventeenth Century, in Journal ofModem History", 55, 1983, 3, p. 475-483.

337.

si

si

ti

www.dacoromanica.ro

7 Constrangeri militare in timpul Razboiului cel lung" 147

de calareti mercenari care sä fie platiti din venitul targului, al padurilor $i din leafade la noi, din averile noastre, rail a atinge $i a supara pe cineva", astfel incat, pelângä necesitatea protectiei Podoliei, sa poata fi mentinutd podoaba Republicii $ipacii"30. Textul sugereaza cd solicitarea era provocata atat de o necesitate locala,cat $i de pastrarea onoarei" intregului regat. Cum insa ar fi fost vorba de o masurdexceptionala recrutarea unor mercenari pe timp de pace nobilii se angajau säplateascd roata" de calareti din veniturile regiunii pentru a nu starni nemultumirilealtora. $i mai limpede este un text din 18 septembrie 1595 prin care regeleSigismund al III-lea Wasa solicita cdpitanilor de districte sa ia masuri pentrustrangerea contributiilor financiare hotarate de dietä in scopul intretinerii trupelorastfel ca hatmanul sa nu fie nevoit sa se retraga cu ru$ine $i, Dumnezeu sa ne aibdin paza, cu pierdere pentru Republica."31. Toate aceste fragmente de text aduc inatentie problema prestigiului cu cateva diferente; in primul caz marele hatman $icancelar al Coronei subliniaza ca recrutarea inutild a unor o$teni 1-ar fi pututacoperi de rgine; in al doilea caz, in care este adusa in discutie podoabaRepublicii $i a pacii", putem vorbi de o idee frecvent reperabild in textele polonede la sfar$itul secolului al XVI-lea. Pacea $i siguranta teritoriilor Coroanei eraugrans legate de onoarea regelui $i a Republicii"; este suficient sa amintim formularecurenta a ludrii Moldovei sub scutul $i sub apararea regelui Poloniei32 sauticalo$ia" pierderii de care regat a Livoniei i Estoniei cucerite cu sange"33. Insfar$it, in a treia situatie, regele sublinia cä onoarea Coroanei ar fi fost afectata dacdnu ar fi fost stran$i banii necesari pentru plata trupelor votati de dicta.

Asupra acestui ultim aspect merita sa insistam pentru cd, in timpulrazboiului cel lung, plata la timp a soldelor a constituit un punct nevralgic pentrumulte armate. Un raport polon de la inceputul anului 1601 care regele Sigismundal III-lea, foarte probabil redactat de Jan Zamoyski34, scotea in evidenta greutatilecu privire la banii pentru plata o$tirii". Folosind ca argument intr-o discutie cu

Ilie Corfus, Documente XVI, doc. 198, P. 377.31 Hurmuzaki-Bogdan, Documente, I, supl. II, doc. CLXXVII, p. 347.32 De ex. Ilie Corfus, Mihai Viteazul ci polonii, doc. XXXVII, p. 257: deoarece [Moldova] este

luatA de catre m.s. regele i Coroana aceasta in ocrotire ci apeirare, iar integritatea ei priveste multdemnitatea m.s. regelui, slava $i siguranfa Coroanei" (subl.O.C.); cf. Ilie Corfus, Corespondenfeiineditá asupra relatiunilor intre Mihai Viteazul Polonia (Culeasei din arhivele din Varpvia),Cemduti, 1935, doc. XII, p. 49, scrisoare a regelui Sigismund al III-lea cdtre cazaci: Moldova sautam moldoveneascd se at% sub scutul apeirarea M.S. Regelui i cd a trimis armata sa in a eiapdrare. Orisice ati face impotriva ei, ati face impotriva chiar a M.S. Regelui si a Coroanei Poloniei".

" I. Corfus, Mihai Viteazul i polonii, doc. LVI, p. 278. Scrisoare a voievodului de Belz,Stanislaw Wlodek care Jan Zamoyski din 7 mai 1600.

34 Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria Romeiniei culese din arhivele polone. Secolul alXVII-lea (in continuare Documente XVII), Bucuresti, 1983, doc. 1, p. 2-4. Numele nu aparedar autorul poate fi ghicit dupd o serie de argumente folosite si mai ales dupd afirmatia cd leremiaMovild i-ar fi plAtit 15.000 de zloti rosii in contul cheltuielilor facute si cu primul i cu actualuldrum". D1 Cristian Antim Bobicescu mi-a atras atentia cd prin drum" trebuie intelese campaniileintreprinse de Zamoyski in folosul lui Ieremia Movild.

"

si

si

nicaieri,

www.dacoromanica.ro


Ieremia Movild ideea cd Republica n-are nici un folos din tara Moldovei"addugand Ca dietele provinciale au hotdrat ca sd nu se cheltuiascd degeaba pentruapdrarea acestei tdri"35, nobilul polon a incercat sà obtind de la leremia Vodd oparte din fondurile necesare expeditiei36. In final, raportul preciza cã domnulMoldovei s-a induplecat sà pldteascd o sumd care ar fi depdsit plata unui sfert dincheltuieli, ceea ce nu-i rdu, este intr-adevdr un ajutor (:..) Dar la oricat s-ar urcaaceastA sumd de la domnul voievod este de mare ajutor"3'.

Documentele luate in discutie par sd sugereze cà recrutarea unei ostiri sipurtarea rdzboiului constituiau o problemd extrem de complexd care reunea aspectepolitice, economice, sociale i, nu in ultimul rand, logistice. Nu era suficient sãobtii o victorie i prestigiu, trebuia sd fii si in mdsurd sd-i culegi roadele; nu eranecesar doar sã te informezi asupra intentiilor i miscdrilor dusmanului, trebuia sAflu capabil sä anticipezi sau cel putin sã reactionezi concomitent cu loviturileacestuia; in sfarsit nu era indeajuns doar sä plAtesti o oaste, trebuia sä fli in stare sdo i controlezi. Ordinea i disciplina erau, din punctul de vedere alcontemporanilor, cloud' argumente importante in vederea obtinerii succesuluimilitar. Autorul jurnalului expeditiei polone in Moldova (1595) nota cu admiratiein cazul otirii hanului: Disciplina i ordinea, fapt ce in mestesugul armelor esteun lucru de prim ordin, vdd ea la ei [tatari n.O.C.] le pdzesc cu strictete"38.

Aceastd problemd a controlului nu tinea numai de plata la timp a soldelor;inactivitatea unei ostiri si prestigiul unui general constituiau alti factori care puteauinfluenta disciplina trupelor. Jefuirea unui teritoriu constituia o practicd curentd petimp de rdzboi,care avea drept scop atat acumularea de provizii, cat si infometareaadversarului39. In epoca rdzboiului cel lung" acest obicei devenise se pare un scopin sine pentru osteni, indiferent de stindardul sub care luptau. Lipsiti de partea depradd pe care le-ar fi adus-o un raid, mercenarii dezertau adeseori in cdutarea unuistdpan mai razboinic. In 1598 Giovanni de Marini Polli amintea in raportul sducdtre impdratul Rudolf al II-lea cd, in vederea expeditiei ud-dundrene, MihaiViteazul a chemat la el pe cazacii din Transilvania, a trimis dupd altii la cneazulConstantin de Ostrog si a mai pus sd-i ademeneascd pe cazacii din garda luiIeremia Voievodul, care s-au i haxtuit in Moldova cu moldovenii si au trecut cuanasina prin Moldova cu toatd impotrivirea lui leremia Voievodul"40. Putemconchide cà speranta unei prazi bogate era mult mai atractivd deck o soldd fard

35 Este interesant cd, in interiorul regatului, Zamoyski folosea un alt argument.36 AceastA problemd a fost dezvoltatA pe larg de dl Cristian Antim Bobicescu intr-o lucrare de

plan consacratd modelului polon" in Moldova si Tara Romdneascd in vremea Movilestilor, rdmasii,din pAcate, ineditd. Autorul compara cazul Moldovei cu cel al altor teritorii supuse Coroanei folosindo bogata bibliografie, care mi-a fost inaccesibild din cauza barierei lingvistice.

37 Ilie Corfus, Documente XVII, doc. 1, P. 3.38 Ilie Corfus, Jurnalul erpeditiei polone in Moldova din 1595, in Revista arhivelor", XLVII,

1970, 2, p. 544.39 Frank Tallett, War and Society, p. 60.

Raport din 31 ianuarie, Ceilátori striiini, III, p. 266.40

si

8

www.dacoromanica.ro

9 Constrangeri militare in timpul Rdzboiului cel lung" 149

perspectiva unei infruntari. 0 confirmd situatia mercenarilor poloni aflati in soldalui Simion Movild, dupd ce acesta a obtinut tronul Tarii Romdne$ti. Potrivitinstructiunilor domnului cdtre solii trimi$i la regele Poloniei, mercenarii polonicondu$i de Tarnowski primiserd poruncd sd nu he'd nimic rard voia mea"; in ciudaacestui ordin $i a holardrii domnului de a le acorda peste solda hotardtd lor $ihrand degeaba", nobilul polon fdrd $tirea dumnealui hatmanului Coroanei $i fardvoia mea, neludnd in seamd primejdia, ce ar fi putut cddea asupra mea dupdplecarea sa, s-a dus cu oastea in tara Ardealului, neldsdndu-mi deck 300 de cdldreticazaci $i ace$tia ca vai de ei"41. Pentru Tarnowski $i oamenii sdi perspectiva uneilupte in Transilvania, araturi de oamenii lui Sigismund Báthory, parea mult maiatractivd deck rolul de garda de corp" pentru Simion Movild in Tara Romdneascd.

In sfar$it, la acela$i capitol al importantei jafului pentru trupele demercenari, pot fi incluse $i alte texte. Un fragment dintr-un raport mai sus citat allui Giovanni de Marini Polli reflectd temerea solului imperial a odatd porniaexpeditia lui Mihai Viteazul la sud de Dundre, sd nu fie läsat acest voievod lacheremul osta$ilor unguri, ca ei sd jefuiascd $i sa omoare, cum le este obiceiul, $iapoi sd se intoarcd ceea ce ar aduce iar sub jug pe acei bieti cre$tini care a$teaptdcu sete ajutorul dorit"42. In alte situatii jaful putea fi folosit ca mijloc de disuasiune;potrivit unui raport al solului polon Piaseczynski, Radu Serban i-ar fi scris luileremia Movild amenintandu-1 cd are la el oameni atdt de dornici de luptd, pe carenu-i poate opri multd vreme"43. In acest fel domnul Tarii Romane$ti incerca sa.-1determine pe omologul sdu din Moldova sa nu intreprinda nici o actiune ostild laadresa sa.

Prestigiul unui general a avut de asemenea o pondere insemnatd inmentinerea controlului asupra unei trupe. Aceasta calitate putea juca rolul unuimagnet care aträgea pe soldatii in autare de un angajament $i ii putea permite sdfwä fata unor situatii dificile in cazul lipsei fondurilor. Se cuvine amintit aici felulin care a procedat Mihai Viteazul inainte de cucerirea Transilvaniei. Potrivitmarturiei polcovnicului Walenty Walawski, in oastea noasträ a fost mare zarvddin pricind cd Mihai voievod nu avea bani cu ce sd ne prateascd". Raportul nu neoferd detalii asupra felului in care Mihai Viteazul a tinut situatia sub control°. Se

41 Ilie Corfus, Documente polone privitoare la domnia lui Simion Movild in Tara Romdneascd(in continuare Simion Moyne)), in Codrul Cosminului", X-XII, 1939, p. 161-216, doc. IX, p. 204.

42 Ccildtori strdini, III, p. 265.43 Raport adresat voievodului Volaniei, Alexandru Ostrogski, in I. Corfus, Documente XVII,

doc. 10, P. 22.44 Andrei Veress, Documente, doc. 232, p. 340, cu mici diferente fatA de versiunea din Mihai

Viteazul in constiinta europeand (in continuare MVCE), I, Documente externe, doc. 123, p. 331, pecare am citat-o. Episodul relatat de Walawsky poate fi comparat cu situatia descrisA de Erich Lassotain 1597; trimisul imperial nota di 18 steaguri dintre mercenarii domnului au pornit asupra palatuluidomnesc cerfinduli in termeni amenintatori solda; A. Veress, Documente, V, p. 79; cf. versiunearomaneascA in Cendtori stratini, IV, p. 62. Din pAcate Lassota nu ne oferA nici un fel de informatiidespre felul in care situatia a fost OnutA sub control.

www.dacoromanica.ro


pare cd, in acest caz, domnul Tani Romane*ti a dat vina pe Andrei Báthory, care arfi oprit fondurile trimise de imparat i de papa* pentru plata trupelor. Acestargument i, foarte probabil, promisiunea unei recompense bogate au facut posibildexpeditia incheiatd cu victoria de la $elimbdr, in urma careia cuceritorulTransilvaniei ne-a ddruit noud, polonilor §i ungurilor, leafa pe trei luni deodatdpentru munca *i vitejia noastrd i pe luna a patra ne-a plätit banii inainte i a facut olege inteleaptd pentru intretinerea noastrd (...) cand mergem la dansul ne prime*tepe noi, polcovnicii §i rotmi§trii, cu mare cinste; la masa. §edem cu el i nu neprivqte ca un donm, ci se poartd cu noi ca un tovar4 de luptd. Aproape nu trece ozi sd rtu ne dea noud caw ceva din al sdu, ca haine, bldnuri scumpe, cat §i galbenidin care are mereu la el buzunarele pline"45.

in contrast cu aceastd generozitate se situeala exemplul Movile§tilor,confruntati cu mari probleme atunci and au trebuit sd facd fatd singuri unor trupede mercenari. Dacd Ieremia Movild era etichetat de hatmanul de camp al Coroanei,Stanislaw Zolkiewski, drept un tdran zgarcit", om bun, dar neintelegdtor aljosniciei lucrurilor"46, fratele sdu Simion a avut de infruntat nu numai insulte dinpartea mercenarilor poloni pe care i-a ndimit, dar i o lipsd totald de subordonare,mergand de la refuzul de a lupta impotriva duFnani1or47, pand la jefuirea TdriiRomane§ti, a Moldovei i a mo*iei Movilqtilor de la Uscie. Nu este locul de ainsista asupra acestui episod care a generat o bogatd corespondentd extrem desugestivd in privinta raporturilor moldo-polone in vremea Movile§tilor. Amintescdoar cateva dintre consecintele prezentei acestor mercenari pe teritoriul TaniRomanqti §i Moldovei, a§a cum apar in scrisorile semnate de Movile§ti. Dqi soldaa fost platitd i li s-a dat §i hrand, tara Munteniei n-a fost crutatd de daunele facutede ei"48, iar in Moldova mi-ati prddat, mi-ati jefuit i mi-ati distrus toatd averea"49.Din cauza dezordinii *i neintelegerii", Simion Movild se plangea cd a fost dejaalungat de cloud ori ca un om azvarlit din casd"50. in sfarit, adduga Simionvoievod, nu numai cã nu s-a imbogdtit de pe urma aventurii in Tara Romaneascd,dar a pierdut i banii pe care ii avea §i abia a putut scdpa cu viald. 0 situatieasemandtoare constata Attilio Vimercati in timpul lui Radu 5erban. Intr-un raportdin 23 iulie 1604 cdpitanul cremonez preciza cd domnul nu se putea folosi desoldati caci unii nu vor sd asculte, iar altii care merg asupra dumanului, de cum ilvdd o nip la fugd". $i, pentru ali intdri spusele, Vimercati amintea cd PredaBuzescu abia scdpase cu viata dintr-o ciocnire cu tatarii in care osta§ii au fugit cu

45 Andrei Veress, Documente, V, doc. 232, P. 340; MVCE, I Documente externe, doc. 123, p.331.

46 I. Corfus, Maw! Viteazul qi polonii, doc. LXXVI, p. 302.47 Ilie Corfus, Simion Movild, doc. IX, p. 197-210.48 I. Corfus, Documente XVII, doc. 18, p. 35.49 I. Corfus, Documente XVII, doc. 19, p. 38; cf. doc. 15, p. 28-29, clerul si boierii Moldovei cer

regelui Poloniei sd aibd grijä ca un asemenea dezmat sd fie oprit si sd nu se mai facd asemeneaexcese acestei chinuite tan".

5° I. Corfus, Documente XVII, doc. 18, p. 35.

www.dacoromanica.ro

11 Constrdngeri militare in timpul Rdzboiului cel lung" 151

totii"51. Motive le acestui refuz de a lupta par sa fi fost provocate de intarzierile inplata soldelor. Ca §i fratii Movila, Radu Serban era pus in fata alternativei: fiepldtea, fie mercenarii jefiliau tara52. Jaful era aproape imposibil de evitat atuncicand trupele se aflau intr-un teritoriu considerat ostil. Aloisio Radibrat amintqte cäRadu Serban nu s-a putut impotrivi jefuirii satului Vulcan in preziva bdtdliei de laBrasov (17 iulie 1603) §i ca, dupd victoria impotriva lui Moise Székely, a trebuit säconvingd trupele sd renunte la jefuirea Bra§ovului fie cu vorbe bune, fie cuamenintari sau daruri de vqminte frumoase facute cdpitanilor de frunte"53.

Toate aceste exemple confirmd cuvintele marelui hatman al Coroanei, caresugerau cat de nociva putea fi prezenta unei trupe de mercenari in visceribus regni.Intr-o epocd marcatd de transformdri profunde in maniera purtdrii rdzboiului,capacitatea unui general se reflecta nu numai in felul in care 4i conducea oastea incazul unei bdtdlii in camp deschis sau in caz de asediu, dar §i de masura in care erain stare sd-§i tind oamenii sub control. Exemplele trecute in revistd par sä sugerezecd solutia ideald a fost ilustratd de imbinarea dintre plata la timp a soldelor §ipermanentizarea starii de razboi, fapt in masurd sä dea de lucru trupelor. Darprelungirea luptelor putea duce la cre§terea considerabild a costurilor militare §i lasecdtuirea resurselor de pe un teatru de operatii, fapt ce adduga o presiunesuplimentard pe umerii taberelor angajate in conflict. Pentru cazul rdzboiului cellung" rdmane sä ne intrebam in ce masurd aspectele logistice au modelat strategia§i in ce fel au rdspuns protagonitii la constrangerile militare ale epocii54.

Para la o adancire a acestui aspect, pare sd rdmand valabild explicatia unuicontemporan, marchizul de Aytona, care sustinea cã razboiul este ca§tigat de celcare strange mai multi bani55. Pentru rdzboiul cel lung" parerea ministrului spanioleste confirmatd de cardinalul Cinzio Aldobrandini care, in 1596, constata cä de§i iiTransilvano ha fatto imprese et ottenute vittorie quasi miracolose et conaccrescimento incredibile della sua fama, si e hora debilitato per le spese fatte etper l'occupatione della Moldavia's'. Altfel spus, nu victoriile pdreau sä deciddrdzboiul, ci banii.

51 C'álátori straini, IV, p. 330-331.52 v. si consideratille lui Alosio Radibrat in Cdtdtori strdini, IV, p. 272; cf. si raportul aceluiasi

cAtre Friedrich de Furstenberg, ibidem, p. 280.53 Cãleitori streiini, IV, p. 278.54 Simon Adams, Tactics or Politics?, p. 258; Frank Tallett, War and Society, p. 66-68,

considera, la rindul sdu, cd in epocd armatele s-au dovedit incapabile sä atingd obiectivele politice alesuveranilor lor; in practicA campaigns were planned and executed around the local availability ofsupplies, rather than as a part of an overall strategy designed to secure the state's war aims". Pentrusituatia Imperiului otoman, Caroline Finkel, The Administration of Warfare: the Ottoman MilitaryCampaigns in Hungary: 1593-1606, Viena, 1988. Pentru Tara Romdneascd, Nicolae Stoicescu,Oastea lui Mihai Viteazul, p. 75-112.

55 Citat de Geoffrey Parker, The Army of Flanders, p. 18.56 A. Veress, Documente, V, doc. 13, p. 26.

www.dacoromanica.ro

152 Ovidiu Cristea

IN VISCERIBUS REGNI. LOGISTICS AND STRATEGYDURING THE "LONG WAR" (1593-1606)

Abstract

The report made by the Polish chancellor Jan Zamoyski after theconclusion of his expedition in Moldavia (1595) listed the reasons of this action.Among them, the chancellor and the great hetman of the Crown expressed hisconcern about the presence of an important military force within the kingdom'sborders (in visceribus regni). Such situation, in Zamoyski's mind, should beavoided because of the financial burden required by a huge army and the insecurityengendered by the military forces. The only way to deal with this kind of troublewas to use the troops as quickly as possible against the enemies of the Polishkingdom, and Moldavia, in that very moment, was an obvious target.

The analysis of the document not only reveals the reasons of theMoldavian expedition but also points out some logistics constraints during the"Long War" (1593-1606). The aim of the present paper is to stress the impact oflogistics in the shaping of the strategy. From a 16th century perspective, success inwar was determined, in the first instance, neither by the number or the quality ofthe troops, nor by the leaders prowess, but by the amount of money gathered by thebelligerents. Moreover, any military expense must be counterbalanced bysubstantial gains (territory, booty), otherwise even a victory could be as expensiveas a defeat. For instance, one can remember the cardinal Cinzio Aldobrandini'ssaying about Sigismund Bathory, prince of Transylvania: "il Transilvano ha fattoimprese et ottenute vittorie quasi miracolose et con accrescimento incredibile dellasua fama, si e hora debilitato per le spese fatte et per l'occupatione dellaMoldavia".

12

www.dacoromanica.ro

DIPLOMATIA SECRETA A CASEI DE AUSTRIASI ACTIVITATEA LUI MIHAIL CERNOVIC", 1556-1563

ILEANA CAZAN

Mihail Cernoviè a fost unul dintre cei mai importanti agenti de spionaj aiHabsburgilor in capitala Imperiului otoman in perioada in care Ogier Ghiselin deBusbecq a negociat tratatul de pace dintre cele cloud imperii, din 1559-1562. Lui ise datoreazd chiar faptul cd prima versiune a tratatului de pace, cea din 1559, nu afost ratificata in forma redactatã de partea otomand i Habsburgii au fost Intiintatide schimbarile survenite in varianta turco-osmand fatd de cea

Ambasada trimisd in 1556 de Ferdinand de Austria avea ca misiune säcontinue negocierile de pace, deschise din 1553, in urma confruntdrilor militaresoldate cu ocuparea Transilvaniei de trupele generalului Castaldo i cu actiunea depedepsire din partea Inaltei Porti, ce a transformat Banatul in provincie otomand(1552)1. 0 prima rundd de tratative se incheiase cu un e§ec §i in iunie 1556Busbecq, impreund cu Francisc Thy i Antonio Verancsics, pornea din nou la drumspre Istanbul. De aceastd data Ferdinand le recomanda sa tind seama deinformatiile pe care avea sd le furnizeze agentul secret, raguzanul Mihail Cernovióde Macedonia"2. Acesta le dezväluia planurile lui Stileyman de a asedia Sighetul(aflat in acel moment in maim lui Ferdinand) §i despre pregatirile de räzboi facutede sangeakbegul din Bosnia.

Originea familiei lui Mihail Cernoviè nu este prea bine cunoscutd. Cel careface referiri mai ample este ambasadorul extraordinar al Habsburgilor la InaltaPoartd, din perioada 1564-1565, Jakob Betzek. Posibila inrudire a agentului secretcu dinastia domnitoare din Zeta, Crnojevi6, a fost respinsd de studii mai recente cafind insuficient fondatd3. Betzek sustine in raportul misiunii sale diplomatice cämama lui Cernovi6 fusese o grecoaicd, cdsdtoritd cu un cizmar nascut in Dalmatia

stabilit la Constantinopol4. In acest ora§ s-ar fi nascut i Mihail, care petrecutprimii ani din viald in capitala Imperiului otoman, unde a §i invatat foarte binelimba. Dacd acceptdm varianta povestitd de Betzek este mai uwr de inteles modulin care Cernoviè a ret.iit sa tind ascunsd misiunea sa secreta timp de peste 6 ani

I Ileana Cazan, Habsburgi ci otomani la linia Duneirii. Tratate negocieri de pace 1526-1576,Bucurqti, 2000, p. 202 i urm.

2 Preferam grafia modernd. Numele apare in documente in numeroase variante: Zarnovich,Zernovitz, Cernovicchio, Cernovich sau in grafie germana. Tschernovitz §i chiar Schwartz.

3 Michel Lesure, Michel Oernovie explorator secretus" a Constantinople (1556-1563), inTurcica", t. XV, 1983, p. 132.

Karl Nehring (ed.), Jakob von Betzek Gesandschaftreise nach Ungarn und die Tiirkei im1564/1565, in Veröffentlichungen des Finnisch-Ugrischen Seminars an der Universität Miinchen",1979, p. X.

Revista istoricd", tom XVII, 2006, nr. 1 4, p. 153-166.

ci

4 Jahre

latina.

si si-a

si

www.dacoromanica.ro

154 Ileana Man

bunavointa de care s-a bucurat din partea autoritatilor otomane in momentul in careactivitatea sa de spionaj, care lezase in primul rand interesele Venetiei, a fost datain vileag.

Activitatea lui Mihail Cernoviè avea sa fie de mare folos diplomatieihabsburgice, incepand cu anul 1556, cand acesta a acceptat sd devind agent secretal Casei de Austria chiar in capitala Imperiului otoman. Prime le contacte cuaustriecii le-a avut Cernoviè in anul 1556, and a sosit la Viena in suita episcopuluide Hvrar (Lesina in Dalmatia), Zaccaria Dolfino, viitor cardinal. Datorita relatiilorsale i a cunNtintelor exceptionale de limbi straline5, Cernoviè a fost contactat dearhiducele Maximilian, care 1-a convins sa devina agent secret al Habsburgilor.Conditia pusa de raguzan pentru a accepta propunerea a fost aceea de pastaanonimatul i a refuzat sa se intfilneasca personal cu vreun agent al Casei deAustria. A§a putea sa fie sigur cä nu ar trezi bänuielile ambasadorului francez, alebailului venetian sau ale celor patru viziri i astfel a slujit cu multä eficienta timpde mai multi ani interesele Habsburgilor. Comunicarea s-a facut prin scrisoricifrate, sub forma unei corespondente comerciale, adresate negustorului FrantzStaub, din Viena. Scrisorile aveau sa fie expediate pe calea cea mai sigura, prinVenetia, de unde urmau a fi reexpediate la Viena de fratele lui Zaccaria Dolfino,Luigi Dolfino6. Acest aranjament dezväluie, fait echivoc, complicitatea nuntiuluiapostolic, Zaccaria Dolfino, la constituirea unei retele de informatii secrete, initiatede Maximilian §i Cernovió. Ap au fost trimise, in aprilie 1556, primele informatiiprivind asediul cetatii Sighet i proiectata campanie din Bosnia. In cursul aceluigian Cernoviè se impunea la Constantinopol, nu numai prin situatia materialaprosperd de care se bucura in cadrul coloniei de negustori din Pera, ci i ca unapropiat al marelui vizir, Rustem-pap. Stabilea relatii prietenie cu tezaurarul luiRustem-pap, un eunuc originar din Neapole, pe care il c4tiga de partea luiFerdinand de Austria. Acesta avea acces liber nu numai la intalnirile politice alemarelui-vizir, dar §i in apartamentele sotiilor inaltului demnitar. Aici a putut aflacele mai interesante noutati, pe care se grabea, de fiecare data, sa le impart4eascalui Cernovi6. Acesta, in semn de pretuire din partea lui Ferdinand de Austria, i-adaruit un ceas extrem de scump, comandat de arhiduce special pentru aceastäocazie la Augsburg'.

5 Era o personalitate de exceptie: vorbea perfect turca, italiana si slavona (sArbo-croata), avea unfizic impresionant, inalt si cu o barbA foarte deasA. Se pricepea ca nimeni altul la comert si cei care ilcunosteau puteau sA II considere deopotrivA simpatic sau arogant, in functie de modul in care îi tratainterlocutorul; Eugenio Alberi, Le Relazioni degli Ambsciatori Veneti al Senato, vol. II, Venetia,1844, p. 51.

6 Josip Zontar, Obvseevalna slujba in diplomacija Austrijakih Habsburianov v boju proti v 16stoletju (Der Kundschafterdienst und die Diplomatie der Osterreichischen Habsburger in Kampfgegen die Thrken im 16. Jahrhundert), Ljubljana, 1973, p. 216.

7 Ibidem, p. 217.

2

a-5i

www.dacoromanica.ro

3 Mihail Cernovi6 155

Bun cunoscdtor al limbii turco-osmane, Cernovie" avea sa devind in scurttimp un personaj indispensabil pentru serviciile diplomatice de la Istanbul. Tot in1556, bailul venetian Antonio Erizzo 1-a solicitat sä preia functia de dragoman(talmaci) al ambasadei Venetiei la Malta Poartd. Acee* cerere o primea raguzanuli de la ambasadorul francez, Jean de la Vigne. De teama unor complicatii, ce ar fi

putut duce la deconspirarea sa ca agent secret al Habsburgilor, Cernovi6 atergiversat cat a putut rdspunsul, dar in cele din urmd, pentru a nu trezi noisuspiciuni, a cedat insistentelor lui Rustem-pa§a §i a acceptat functia de maredragoman al ambasadei venetiene. Astfel, putem considera ca. Cernoviè a devenitagent dublu, pentru cd bund parte din informatiile culese §i transmise din ambasadavenetiand aveau caracterul de informatii secrete.

Intre 1556 i 1558 informatiile transmise de Cernovi6 aveau sd fie exacte i

foarte importante. In septembrie 1556 el a anuntat la Viena cd sultanul dorea sddeclare rdzboi lui Ferdinand de Austria, dar s-a razgandit pentru cä nu a intelesm*area neprevdzutd a impdratului Carol Quintul, ce se intorsese in grabd inSpania. &Heyman se temuse cd acesta pldnuia o noud campanie in nordul Africii i

nu bdnuise nicidecum faptul cd impdratul venise in Spania ca sä renunte la viatapolitica' §i sa se retragd la mandstirea San-Jeronimo de Yuste8. Aceastd confuzie afost beneficd pentru Ferdinand, deoarece atacul pldnuit impotriva Ungariei a fostamanat, dar atmosfera din capitala Imperiului otoman rämânea ostild Habsburgilor.

In aceste conditii sosea la Istanbul Ogier Ghselin de Busbecq, in cea de-adoua sa misiune diplomaticd in slujba lui Ferdinand de Austria. Ajuns aici, acesta agdsit capitala Imperiului otoman in febra pregatirilor de rdzboi. Mare le vizirRustem-pa§a il intampina cu multd räceald, informandu-1 cd nici nu putea fi vorbade a fi primit in audientd la sultan cu mesajul cu care venea de la Viena, mesaj incare Ferdinand continua sd ceard insistent recunoWerea stdpanirii in Transilvaniai in care abundau insulte la adresa lui loan Sigismund §i a reginei Isabella, acuzati

de lipsd de buna-credinta §i chiar de fraudd in tentativa de a recupera Transilvania9.Asemenea injurii au fost considerate jigniri la adresa sultanului, care vedea infamilia apolya singura motenitoare legitima a principatului. De aceea membriiambasadei au fost inchii intr-un caravan-serai timp de 6 luni, perioadd in care nuau putut vorbi cu nimenim.

Abia la 13 august 1557 sultanul a inmanat ambasadei raspunsul oficial,care cuprindea o clauzd clard: atata timp cat cetatea Sighet rdmane a§a <adicd instdpanirea lui Ferdinand> este greu chiar imposibil sd se incheie un tratat"".

8 Peter Lahnstein, Auf den Spuren Karl V., München, 1993, p. 196 §i urm.9 Ogier Ghiselin de Busbecq, Omnia quae existant, trad. engleza Turkish Letters of Ogier

Ghiselin de Busbecq, imperial ambasador at Constantinople, Oxford, 1633 (facsimil, 1968), p. 79.1° Ibidern, p. 77-78.II Anton Schaedlinger, Die Schreiben Silleymans des Prdchtigen an Karl V., Ferdinand und

Maximilian II., Wien, 1983, doc. 21, p. 56.

www.dacoromanica.ro

156 Ileana Cazan 4

Busbecq, cu toate dificultatile intampinate, reu§ea sa incheie in ianuarie 1558 unnou armistitiu pe 7 luni, perioadd in care acesta avea sa ceard noi instructiuni laViena, mai ales cd din 1556 regina Isabella revenise in Transilvania §i trupeleimperiale se retraseserd, aa incdt unul dintre motivele de tensiune disparuse.

In toatd aceastd perioadd, 1556-1558, Mihail Cernovid a incercat sã ialegdtura cu membrii ambasadei Habsburgilor, rard insd a avea succes. In mai 1557a intervenit un eveniment care a pus in pericol chiar existenta misiunii diplomaticea Casei de Austria la Istanbul (stabilitä din 1547). Unul dintre tdlmacii otomani aiambasadei a intrat in conflict cu imamul moscheii Sfanta Sofia; acest conflict adegenerat in bdtaie, in urma careia imamul a murit. Tdlmaciul a cdutat protectiaintre zidurile ambasadei, care se bucura de statut de inviolabilitate. Cu toateacestea, in conditiile in care reprezentantii lui Ferdinand ar fi dat ajutor unui supusotoman impotriva autoritatilor legale, fapta lor ar fi insemnat o lipsd de respect laadresa sultanului. Aflati intr-o mare dilemd, ambasadorii lui Ferdinand 1-au predatpe vinovat, iar acesta, datoria graviatii faptei comise, a fost spanzurat; corpulneinsufletit a fost ciopârtit i ars, cenup fiind aruncatd in mare'. De§ireprezentantii Habsburgilor colaboraserd in cele din urind la pedepsirea unuivinovat, otomanii au folosit acest eveniment ca pe un nou pretext de a blocaplecarea ambasadorilor spre Viena, pand in luna august 1557.

Evident cd, intr-o atmosferd incarcatd de suspiciune, Mihail Cernovid nu arei*t contacteze pe emisarii lui Ferdinand. Cu toate acestea, el a gäsit mijloacede a transmite informatii pretioase. Astfel, raguzanul a anuntat atacarea pe mare aprovinciei italiene Apulia, atac dejucat tocmai pentru Ca populatia, prevenitd, areu§it sd se inarmeze la timp §i sd se apere.

Pe lângd informatii, Mihail Cernovid a cdutat, incepand din 1556, säperfecteze o aliantd milliard intre Persia i Imperiul german. Il incuraja la acestproiect situatia existentd in acel moment, cand §ahul Tahmasp denuntase tratatul depace abia incheiat, deoarece sultanul nu respectase clauzele economice, interziandliberul comert cu arme §i metale pretioase. Ambasadorii persani, prezenti laIstanbul la sfdritul anului 1556 pentm a aplana conflictul comercial, au fostdezamdgiti de atitudinea intransigentd a lui Siileyman *i 1-au contactat pe Cernovid,ce se grdbea sa Ii laude pe Habsburgi ca fiind cea mai mare putere milliard terestrda Europei13. Mai mult, abilul diplomat ii amagea pe persani cd Ferdinand deAustria ar fi hotardt sd nu incheie pace cu Imperiul otoman §i le promitea säinceapd negocieri pentru o eventuald aliantd milliard habsburgo-persand. De§i toateproiectele anterioare ale unor asemenea aliante quaserd, din cauza distantei imensece-i despartea pe cei doi parteneri, Cernovid nu s-a lasat descurajat. Astfel laIstanbul a fost läsat un agent secret persan, ce avea drept acoperire negotul de

12 J Zontar, op. cit., p. 218.13 Haus Hof und Staatsarchiv, fond Turcica, dos. 13/1, f. 116-117.

sd-i

www.dacoromanica.ro


covoare14. Prin acesta se pästra legatura si se transmiteau propunerile pentruviitoarea alianta, propuneri ce mentineau obligativitatea unui atac concomitent;dacd unul dintre parteneri ar fl inceput ostilitätile, celdlalt urma ca, imediat, sädeclanseze un atac general la granita opusä a Imperiului otoman'5. Ca lea detransmitere a corespondentei cu Persia era, pentru siguranta negocierilor, princoloniile portugheze, ceea ce a ingreunat mult schimbul de depese si 1-a obligat peFerdinand de Austria sä mentind tratativele de pace cu sultanul, pe care de altfelnici nu avusese de gand sä le opreascd.

in 1557 Habsburgii erau din nou intr-o situatie critica. Cernovi6 informa cdambasadorul Frantei, Jean de la Vigne, il asigura pe sultan cd Henric al II-lea aveasa atace Spania si il ruga, in numele regelui sau, sa inceapd o campanie inUngaria16. Otomanii nu se grabeau sa dea curs rugamintii lui de la Vigne, iarfrancezii incepeau tratative de pace cu Filip al II-lea, regele Spaniei. Acestetratative il infuriau atat de mult pe Rustem-pasa, care ii acuza pe francezi de lipsdde cuvant, incat ambasadorul francez a fost obligat sd plece urgent acasa. Nicicererile regelui Frantei de a primi doua milioane de ducati imprumut de la sultan,pentru a recupera Apulia ocupata de Habsburgi, nu au avut succes, mai ales adambasadorul Frantei a cerut sprijinul lui Mihail Cernovia' pentru a-i pleda cauza peFang Rustem-pasa, ceea ce a insemnat practic esecul garantat al demersului17.

Agentul secret al Habsburgilor a facut servicii la fel de mari Casei deAustria si in cursul anului 1558, informatiile sale ajutand acesteia sä contracarezeactiunile in forta ale otomanilor si, in felul acesta, sa fie facilitate tratativele depace. Mai mult, in aprilie 1558 raguzanul 1-a salvat pe Busbecq, a cdruicorespondenta cifrata fusese confiscata de Rustem-pasa. La interventia luiCernovi6 scrisorile au fost returnate fard a fi citite (erau oricum cifrate) si acestaavea sd vegheze ca pe viitor corespondenta diplomatica a Habsburgilor sä nu fieviolatd.

Agentul Casei de Austria a mai informat, in vara aceluiasi an, despreplanul comun de atac impotriva Apuliei al flotei franceze si al celei otomane.Prezenta la timp a amiralului Andrea Doria in fata orasului Neapole a impiedicatjonctiunea galerelor otomane si franceze. in fata acestui esec, turcii incercau sa-imobilizeze pe venetieni sa atace Rijeka (Fiume), Senj (Segna) si Bakar, posesiuniale Habsburgilor, de unde pradau mult temutii uskoci", atat pe otomani cat si pevenetieni. Cernoviè 1-a informat si de aceasta data pe Ferdinand de Austria, careafla tot pe aceasta cale si de campania impotriva Albei-Regale. Si aceasta actiune afost dejucata de un atac de noapte, ce a surprins trupele otomane si s-a soldat cu

14 Ibidem, dosar 13/2, f. 133-132; dosar 13/3, f. 36-38, 54-56.15 Barbara von Palombini, Biidniswerben Abendldndischer Mdachte um Persien, 1453-1600,

Wiesbaden,1968, p. 84-85.16 Ernest Chariere, Les negociations de la France dans le Levant, vol. II, p. 470 si urm.17 J. Zontar, op. cit., p. 222-223.

www.dacoromanica.ro

158 Ileana Cazan 6

moartea lui Ars lan-beg, beglerbegul de Pecs, i a altor trei cadii18. Toate acesteaaveau sd incline balanta in favoarea Habsburgilor in cadrul tratativelor de pace. Laacestea se adauga i clarificarea situatiei politice in Imperiul german19.

In acela*i an, 1558, in luna septembrie, murea Carol al V-lea, iar Ferdinanda fost recunoscut oficial de principii electori ca imparat. Pozitia sa in cadrultratativelor cu Saleyman s-a modificat i sultanul a acordat toatd atentia cuvenitdschimbarii de situatie politica din Imperiul german. Aceasta se intampla cu atat maimult cu cat, din 1557, asista mai degrabd neputincios la lupta pentrusuccesiunea la tron ce se ducea intre ultimii sdi fii in viatd, Selim i Baiazid,amandoi fiii Roxolanei. Evident, intriga facutd de Selim impotriva fratelui sauBaiazid 1-a facut pe acesta sa se apropie de ahul Tahmasp, iar conflictul dintrefrati nu 1-a läsat nepdsätor nici pe Busbecq, care, stabilit din nou la Constantinopoldin martie 1558 i bucurandu-se acum de tratamentul cuvenit unui ambasador, aautat sa sprijine in luptd pe fratele pe care-1 credea folositor cauzeiHabsburgilor20. Alegerea lui Busbecq s-a indreptat, in secret, spre Baiazid, dar cumin Imperiul otoman nu existau secrete, preferinta sa avea sa-i provoace mari temeriin 1561, and Selim i.euFa sdli asasineze fratele.

Pericolul ce plana asupra lui &Heyman chiar in sanul familiei sale 1-a facutconciliant fatd de Ferdinand. Busbecq a fost reprimit, cu toatd cinstea, caambasador permanent i i s-a permis chiar sa inchirieze o cask ceea ce 11 scapa desupravegherea permanent:A din caravan-serai21; despre casa cumparatd de primulambasador imperial, Giovanni Maria Malvezzi documentele nu mai pomenescnimic duyd arestarea acestuia in 1551, and credem cd imobilul a fost confiscat22.

In 1559 sosea un nou emisar al imparatului recent ales, Ferdinand deAustria, in persoana lui Albert de Wyss, care incerca sd-1 impresioneze pe sultan inprimul rand prin darurile scumpe aduse. Intre aceste daruri, atragea atentiaorologiul in formd de turn, urcat pe spatele unui elefant, lucrat din aur i incrustatcu pietre pretioase. Se risipeau, dupd obiceiul locului, sume insemnate pentrupaple. Aceastd revärsare de daruri a fost bine primitd de Stileyman, ce tinea caBusbecq sd prezinte darurile in tabara sa de la Amasia, pentru a ardta (:tiriipretuirea i respectul pe i-1 ardta imparatul regilor crqtini"23.

La 16 iunie ambasadorilor imperiali li s-a inmanat, la Istanbul, textularmistitiului, pe 8 ani, acceptat de sultan. Formula de adresare era protocolard:imparatul principilor crqtini, al ducilor i beylor, vestitul i binecunoscutul intre

18 lbidem, p. 218-219.19 Ileana CAzan, op. cit., p. 225.20 Ogier Ghiselin de Busbecq, op.cit., Epistola III, p. 162 si urm.; Epistola IV, p. 227.21 Ibidem, p. 88.22 Despre conditiile in care acest imobil fusese achizitionat, Ileana CAzan, op. cit., p. 185 si urm.23 Ogier Ghiselin de Busbecq, op.cit., p. 88; Haus Hof und Staatsarchiv, Fond Turcica, dosar

17/2, f. 171-178.

www.dacoromanica.ro


principii crestini, pe care 1-au ales mai marii credintei crestine"24. Formula aceastafigura in varianta otomand a tratatului, varianta latind pe care a citit-oreprezentantul Habsburgilor nu fAcea atAtea precizdri, care de fapt stirbesc chiarcontinutul titlului imperial. De asemenea, ca si in 1547, cuvantul uzual pentruotomani pad4ah este inlocuit cu un cuvânt latino-spaniol, imperador, prin carediplomatia otomand ocolea recunoasterea fatisd a titlului imperial. Schimbarea deatitudine fatd de Ferdinand apare si in formula finald, ce angaja, de data aceasta,juramAntul solemn al sultanului si care era o garantie sigurd a pacii: Pentruindeplinirea tratatului meu prea-marinimos jur din nou pe Allah, creatorul cerului sipamantului". In acelasi timp, jurdmântal angaja in respectarea clauzelor pdcii petoti inaltii demnitari din imperiu, ca si pe toti cei mici si mari din armata meaprea-victorioasd, ca si pe regele Transilvaniei, pe voievozii Tarii Romdne§ti siMoldover25.

In fapt, armistitiul din 1559 a fost un adevdrat tratat de pace, dacd ludm inseamd durata de opt ani pentru care era incheiat si detaliile stabilite, atat deminutios, in scris. De altfel, cea mai lungd perioadd pentru care sultanul acceptasepand la acea data un tratat fusese de 10 ani. Textul final al armistitiului nu i-a fostinsd prezentat ambasadorului Casei de Austria cu o traducere corespunzdtoare.Datoritd tratativelor indelungate si a punctelor numeroase aflate in litigiu, Busbecqa fost sceptic in privinta textului final si, in realitate, varianta otomand suferiseschimbdri referitoare tocmai la clauzele indelung negociate de el. La 15 august1559 Rustem-pasa i-a inmdnat plicul sigilat, ce urma a fi deschis doar de Ferdinandpentru ratificarea tratatului. Busbecq, neincrezdtor, a desfacut cusäturile plicului depanza in care se afla scrisoarea si 1-a rugat pe acelasi omniprezent Mihail Cernovi6sa ii traducd textul in italiand. adnuielile lui Busbecq s-au adeverit, textul otomanfiind foarte diferit de varianta latind. Cu toate acestea, ambasadorul a fost obligat sdpastreze tacerea, pentru cd marele-vizir s-a razgandit si a hotardt sa trimitA plicul lacurtea imperiald, printr-un curier. Busbecq a fost silit sa coasd din nou invelitoareade panzd si sa astepte noi ordine de la stdpdnul sdu, dar si de la marele-vizir, care,suspicios, il punea din nou sub observatie26.

DatoritA interventiei celor doi agenti in slujba lui Ferdinand, acesta nu aratificat deck varianta latind. Cum era de asteptat, spre disperarea ambasadoruluiimperial, sultanul a refuzat sa ratifice, la rfindul sdu, tratatul, care nu a intratniciodatd in vigoare. Busbecq era din nou supravegheat si se exercitau asupra luipresiunile cunoscute deja. La 24 septembrie 1559 i s-a inmdnat scrisoarea prin caresultanul refuza ratificarea tratatului datoritd nepotrivirilor din text. In conditii

24 A. Schaendlinger, op. cit., doc. 23, p. 62.25 Ibidem, p. 65.26 J. Zontar, op. cit., p. 219.

www.dacoromanica.ro

160 Ileana Cazan 8

destul de grele negocierile au fost reluate si aveau sd se incheie in cele din urmdprin tmtatul din 1562, ratificat de ambii parteneri.

Aceste tratative au fost din nou puse in cumpänd de evenimentele dinTransilvania si din Moldova. in primul rand este vorba despre venirea pe tron a luiDespot, care a promis cd impreund cu Melchior Balassa avea sä recupereze pentruHabsburgi Baia Mare si zona limitrofd. Busbecq a insistat insd ca aceste atacuri inTransilvania si in Ungaria de sud-est sd fie sistate pentru cd ar pune in pericolincheierea pdcii. La 2 septembrie se semnase tratatul de pace, dar partida pro-habsburgicd din Transilvania insista, degeaba de altfel, ca sd fie reluate ostilitatilecu loan Sigismund, care incdlca prevederile armistitiului incheiat la 27 mai 1562.

La randul sail, principele Transilvaniei denunta atacurile lui MelchiorBalassa, care controla la acea data comitatele Munkács si Huszt si ocupase cetatileSatu Mare, Ugocea, Berek si Szolnok27. intre cei care se aldturaserd cauzeiHabsburgilor fusese si nobilul ungur Georg Bebek, care tocmai de aceea fusesefdcut prizonier de turci. Stirile despre Bebek revin in luna octombrie 1562,interesul pentru soarta sa find dictat de ingrijorarea Habsburgilor ca otomanii arputea folosi prizonieratul nobilului maghiar pentru a-i confisca posesiunile.Raportul anonim trimis din Istanbul la 10 decembrie 1562, probabil de acelasiagent secret al Habsburgilor, Michael Cernovi6, informa cd in lunile iulieseptembrie Francisc Zdy si sopa lui Bebek facuserd nenumdrate demersuri pentrua-1 elibera. Situatia prizonierului era dificila, pentru cd sultanul cerea, drept pretpentru eliberarea acestuia, cetdtile din zona de granitd (in apropiere deSmederevo)28.

Interesante sunt de asemenea stirile din acelasi raport despre intrigile urzitela Poartd de neobositul loan Sigismund. Acesta cerea sultanului sd il alunge mairepede pe Despot din Moldova, inainte de a fi prea tarziu, pentru cd spuneaprincipele Transilvaniei detto Despota ha posto nelle fortezze Alemani etOngari et che di continuo manda li suoi huomeni alia Cesarea ill''''' et alli altriPrincipi d'Allemgna, et che tutti li banditi di Transilvania et di Polonia venio dalui." Interventia lui loan Sigismund se termina, conform raportului din 10octombrie 1562, cu rugdmintea ca sultanul sd-1 readucd in Moldova pe AlexandruLdpusneanu care este fidel sultanului". Emisarul principelului Transilvaniei laPoartd fusese Francisc Deak, care inmanase si tributul pe anul in curs. Cumsultanul nu aduse prea multd importantd plangerilor aduse, Deal( incercase sdcapteze bundvointa marelui vizir Ali-pasa. De data aceasta a fost pus in discutie

27 Haus Hof und Statsarchiv Wien, fond Ungarn, dosar 86 (oct. 1562), f. 15-17.28 Ibidem, f. 33-34.

www.dacoromanica.ro


insusi tratatul de pace din 1562, incheiat cu imparatul, care a fost facut spre mareapaguba a Transilvaniei, ramanand in mana Majestatii sale imperiale Satu Mare siBaia Mare <minele - li bagni in text>, care mine aduc cea mai mare parte aveniturilor Transilvaniei." Cum Ali-pasa nu se incumeta sa discute hotararilesultanului care incheiase pacea pentru cã asa dorise sa facd", emisarul lui loanSigismund a cautat sprijin la al doilea vizir. Acesta, in urma darurilor primite,devenise dispus sä asculte plangerile lui Deak, care il acuza pe Ferdinand deAustria cd a interceptat scrisorile trimise de sultan principelui Transilvaniei.

Aceastä informatie a avut cel mai mare ecou la curtea sultanului,declansand o ancheta de proportii. Din pasajele dedicate acestei anchete putemidentifica pe autorul anonim al raportului ca find Michael Cernovi6. Informatiilesunt urmatoarele: marele vizir a aflat ca scrisorile lui &Heyman au fost copiatechiar in cancelaria sultanului si predate unui agent secret al Casei de Austria. Celcare facuse aceste copii era secretarul cancelariei Latif prietenul meu de lacare am avut in ultimii doi ani copiile [tuturor] scrisorilor" scrie autorul anonimal raportului, care astfel este mai usor de identificat in persoana lui Cernovie". Cumsuspiciunile marelui vizir se indreptau chiar asupra acestui secretar, pe care 1-ar fiasteptat tortura si pedeapsa cu moartea, Cernovió se temea, pe buna dreptate, cd elinsusi ar fi putut fi deconspirat. Agentul Habsburgilor rasufla insä oarecum usuratcand afla ca. Latif, cu voia lui Dumnezeu, a fugit, dar acum este cautat cu cea maimare strasnicie".

Raportul se incheia cu ultimele stiri cu privire la situatia din familiasultanului Siileyman I. $i in aceste pasaje se gasesc noi informatii, ce-1desemneaza pe Cernovié ca autor al raportului. Cernovid era Inca din 1562

mare dragoman al balivului venetian si in aceastä calitate a fost trimis sa obtindbunavointa viitorului sultan, Selim. Textul raportului consemneazd: Domniivenetieni mi-au scris ca trebuie sa merg la sultanul Selim si la fiul sat cu darurideosebit de scumpe, trimise de ei [de venetieni] pentru nunta pe care a facut-o[Selim] celor trei flice ale sale in luna trecuta." In legaturd cu Selim se maiconsemna cã este un dusman periculos, dar pe moment inofensiv, pentru ca atattimp cat traieste Suleyman nu va mai pärasi Constantinopolul, de teama sä nupiarda favoarea sultanului, pentru care luptase din greu cu fratele salt Baiazid29.

Tot dintr-un raport anterior al lui Cernovió, Ferdinand de Austria afladespre soarta celui de al doilea fiu al Roxolanei, Baiazid. Cum s-a ardtat deja, inanii 1560-1561 Baiazid, infant de fratele sau Selim, era suspectat de o alianta cusahul Persiei. Intr-adevar, Baiazid se aflase la curtea lui Tahmasp, dar nu ca aliat, ci

29 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

162 Ileana Cazan 10

ca prizonier. In 1561, informatorul secret al lui Cernovi6, negustorul persan decovoare, a fost alungat din Istanbul, ca un act de ostilitate la adresa ahului, banuitde complot impreund cu Baiazid. De aceasta data, Tahmasp a cumpanit binesituatia politica a momentului, intre avantajele i dezavantajele unei aliante cuBaiazid c4tigand cele din urrna. De aceea, speriati, fiii lui Baiazid cautau cudisperare so1uii, incercand sa se refugieze in Spania sau in Imperiul german,tentativa de care afla marele vizir Ali-pap. Pentru a preintampina un razboi cuImperiul otoman, dar i pentru a distruge familia lui Siileyman, sahul Persiei ahotarat predarea lui Baiazid i a fillor sai sultanului, contra sumei de 600.000 descuzi. Aceasta fapta a parut o trädare nejustificata, atat in lumea crqtina, catprintre musulmani. Sahul Tahmasp avusese insa un mobil ascuns: cu o singuralovitura erau inläturati ase membrii ai familiei sultanului. Dad. Selim nu ar mai fiavut fli, iar mo§tenitorul sau, Murad, ar fi murit, Imperiul otoman ar fi putut intraintr-o crizã dinastica nimicitoare.

Intre timp, la Dundrea de Jos situatia politica rAmanea la fel de tensionatädatorita prezentei trupelor imperiale atat in posesiunile lui Bebek, cat i inMoldova. Ferdinand de Austria il insarcina pe fiul sau, arhiducele Carol, sa apereteritoriile ce apaiinusera lui Bebek3124 iar Franciscus Pestiensis cerea imparatuluica soldatii germani, trimisi lui Despot i care se aflau in cinci ora§e din Moldova,sa fie pldtiti i sa fie trimisi acolo unde erau utili". Stileyman I era ingrijorat deexistenta efectivelor Habsburgilor, atat in apropierea Belgradului, cat §i intrecatorile Carpatilor Räsariteni, de aceea revenea cu o scrisoare foarte categorica,prin care, la 8/17 decembrie 1562, ii aducea aminte imparatului de continutultratatului de pace. Tara Transilvaniei i celelalte tinuturi care se afla in sapanireanumitului rege [Ioan Sigismund] au fost cucerite i preluate de prea puternica meaarmata victorioasa i sunt tara mea §i posesiunea mea. $i locuitorii lor sunt, la felca locuitorii celorlalte Pi ale mele bine aparate, supu§ii mei §i platitorii mei detribut." Formula de adresare care Ferdinand, dqi protocolard, evita cu grijatermenul de imparat", sultanul folosind persoana a III-a singular, pentru a-simarca pozitia de superioritate. Celui plin de faima 'lute principi crqtini, alesulmai marilor nobililor lumii crqtine purtatorul mantiei i demnitatii Romei,detinatorul insemnelor de Majestate i de cinstire, regele Ferdinand, fie ca viata luisa se sfarwasca cu pace... Este necesar ca tu la primirea scrisorilor maretiei noastre,dacd vrei trainicia tratatului de armistitiu care existd intre noi, sa respecti in chipobedient, cu atentie §i degraba cele amintite."32 Avertizarea sultanului II punea in

" J. Zontar, op. cit., p. 226.31 A. Schaendlinger, op. cit., doc. 23, p. 62.32 Ibidem, doc. 27, p. 77.

si

www.dacoromanica.ro


gardd pe Ferdinand de Austria asupra pericolului care plana dacd sultanul arinterveni in disputa din Transilvania.

La 17 ianuarie 1563, scrisoarea trimisd arhiducelui Carol, insdrcinat cucomanda trupelor de pe Tisa, ardta cd impdratul era ingrijorat de forta combativä aefectivelor imperiale aflate in zond. Ca de obicei, solda nu fusese plätitd la timp $iexista pericolul revoltei mercenarilor sau cel al dispersdrii lor. Din Boemia si dinprovinciile anexate" de curand (comitatele de pe Tisa) nu primise nici un ajutormilitar, iar principii din Imperiu abia dacd trimiseserd 500 de adreti (cavalerieuward). Grija lui Ferdinand se indrepta si cdtre posesiunile lui Bebek, amenintatedirect de otomani33. Aceastd situatie dificild il facea pe imparat mai reticent laindemnurile de rdzboi, primite mai ales din partea lui Francisc Zdy. In plus, situatiadiplomaticd a Casei de Austria la Constantinopol era pusd in cumpänd dedeconspirarea, dupd aproape $apte ani de activitate, a atat de pretiosului agentsecret Michael Cernovid.

La 23 ianuarie 1563 bailul Domenico Barbarigo informa la Venetia despreactivitatea de spionaj a lui Cernoviè. Erau descoperite trei scrisori ale acestuiaadresate impdratului si, pornindu-se o anchetd, intreaga retea de spionaj a Casei deAustria a fost datA in vileag34. Episcopul de Hvar, Zaccaria Dolfino, a fost pedepsitcu ridicarea demnitAtii ecleziastice, intemnitarea $i confiscarea tuturor bunurilor.Fratele acestuia, Lodovico, ce intermediase schimbul corespondentei, a fost inchispentru 10 ani, iar pentru Michail Cernoviè se dorea o pedeapsd exemplard, deosebitde severd. Serenissima Republica" cerea sd se pdstreze secretul pand candCernovi6 ar fi fost arestat cu sprijinul autoritAtilor otomane $i transportat la Venetiain lanturi". Fiind vorba de un supus otoman, marele vizir trebuia informat pentrutra.darea scandaloasd a lui Cernovi6 $i sd i se ceard avizul pentru extrddareaacestuia. In eventualitatea cd otomanii refuzau extrAdarea, trebuiau luate mdsuriextreme: Cernovi6 sd fie otrAvit, Med' a se lasa urme, cdci aceasta ar fi dus la unconflict diplomatic, venetienii putand fi acuzati cd au omorat un supus alsultanului35.

Ancheta inceputd in octombrie 1562 cu privire la scurgerea de informatiide la cancelaria sultanului fusese pand la urmd cauza deconspirdrii lui Cernovi6.Secretarul Latif' (dupd numele folosit in raportul din 10 octombrie), fusese, incele din urmd, prins $i torturat, pentru a spune cui &Muse copiile scrisorilor. Intrecei amestecati in predarea informatiilor calm agentul secret al Habsburgilor fusese

33 Haus Hof und Statsarchiv Wien, fond Ungarn, dosar 86 (oct. 1562), f. 15-17.34 M. Lesure, op. cit., p. 147.33 J. Zontar, Michael Cernoviö Geheimagent Ferdinands I. und Maximilans II. und seine

Berichtersttatung , in Mitteilungen des Osterreichischen Staarsarchiv", t. 24, 1971, p. 220-222.

www.dacoromanica.ro

164 1leana Cazan 12

denuntat §i un nepot al marelui-vizir, de aceea nici nu era mirat de celedezväluite de venetieni i nici nu se grabea sä-1 pedepseascd pe Cernovid.36 Lareprowl bailului cä inalta Poartä lasä nepedepsit un spion, Ali-pasa replica: dacdmarele sultan i-ar pedepsi pe toti spionii din Imperiu, atunci bailul i intreaga natiovenetiana prezentä la Constantinopol ar trebui alungati pentru ca nu sunt altcevadecdt spioni. Cu toate acestea, sultanul nu se teme de toti ace§ti spioni pentru cànu-i pot face mai mult räu deck face o mused unui elefant"37.

De la secretarul personal al lui Cernovid a aflat ca venetienii vors5.-1 omoare §i s-a arabit sä pdrdseascd Imperiul otoman, nu inainte de a multumimarelui vizir §i tuturor paplelor, despartindu-se de inaltii demnitari otomani in celemai bune relatii. Este interesant de subliniat faptul cà autoritätile otomane, dat findmomentul de relativä acalmie in relatiile habsburgo-otomane, perfectate printratatul din 1562, preferau sd ia activitatea secretä a lui Cernovid ca pe un elementde ostilitate ce se referea strict la conflictul dintre venetieni §i imparat i sä nu iidea implicatiile unei trädari impotriva sultanului. Oricum, pentru Cernovid era clarcã activitatea sa de spion se incheiase. Se grabea de aceea sa plece spre Raguzapentru intalni sotia, Jovanka, i copiii. De teama amenintarilor venetienilorpleca insä §i de aici, spre Apulia §i Neapole; se stabilea, pentru putin timp, interitoriile spaniole, apoi s-a indreptat spre Roma §i Milano, de unde Busbecqducea la curtea imperiala. Acest periplu a durat 'And in 1565, când Cernovid arevenit la Constatinopol. De data aceasta era oficial angajat in slujba Casei deAustria, indeplinind functia de ambasador extraordinar in timpul negocierilor depace, de altfel ewate, i care au dus la declan§area ultimei campanii sultanale a lui&Heyman I, cea din 1565-1566.

36 J Zontar, op. cit., p. 227-228.37 M. Lesure, op. cit., p. 150.

Ali-pasa

a-si

Ali-pasa,

11

www.dacoromanica.ro


THE SECRET DIPLOMACY OF THE HOUSE OF AUSTRIAAND THE ACTIVITY OF MICHAEL CERNOVIe, 1556-1563

Abstract

Michael Cernovi6 was one of the most important secret agents of theHabsburgs in the capital of the Ottoman Empire during the negotiation by OgierGhiselin of Busbecq of the peace treaty between the two empires, in 1559-1562.Owing to him, the first version of the peace treaty of 1559 was not ratified suchas it had been drawn up by the Ottoman party, the Habsburgs being informed thatchanges had been operated in the Osman-Turkish version set against the Latinversion.

Cernovi6 began his extremely useful activity in the capital of the OttomanEmpire in the service of the House of Austria in 1556. His first contacts with theAustrians occurred in 1556, when he arrived in Vienna in the retinue of the Bishopof Hvrar (Lesina in Dalmatia), Zaccaria Dolfino, future cardinal. Owing to hisrelations and his exceptional knowledge of foreign languages, he was contacted byArchduke Maximilian, who eventually persuaded him into enrolling as a secretagent. The Ragusan insisted on being allowed to keep anonymity and never beingrequired to meet with any agent of the House of Austria, so as not to arouse thesuspicion of the French ambassador, of the Venetian bailo, or of the four vezirs,and serve the interests of the Habsburgs longer and more efficiently. It was decidedthat he would communicate through ciphered letters, under the form of somecommercial correspondence addressed to the merchant Frantz Staub in Vienna. Theletters were to be sent to Venice, and from there rerouted to Vienna by LuigiDolfino, Zaccaria Dolfino's brother.

In a very short time, owing to his excellent knowledge of Osman-Turkish,Cernovid became indispensable to the diplomatic services in Istanbul. In 1556again, the Venetian bailo Antonio Erizzo offered him the position of dragoman(interpreter) of bailo Marino Cavalli, Venice's envoy to the Sublime Porte. Thus,the Ragusan became a double agent, in the service of the House of Austria. Theinformation provided by him was of utmost importance. In 1556-1558, theOttoman plans to land in Italy were counteracted. Cernovid assisted quiteefficiently Ogier Ghiselin of Busbecq, Ferdinand I's ambassador, during the 2rounds of negotiations of 1556-1559 and 1559-1562. He pointed out to thechanges operated in the Osman version of the Austrian-Ottoman treaty of 1559,and provided valuable information for the perfection of the peace treaty of 1562.

www.dacoromanica.ro

166 Ileana Cazan 14

His activity as a double agent was brought to a stop by the inquiry on aleak of information from the chancellery of the Sultan, begun in October 1562.Under torture, "secretary" Latif admitted having secretly passed information on toCernoviè. Luckily, the implication of a grandson of the Grand Vezir alsotranspired. As a result, Ali-pasha hesitated in taking any punitive measures againstCernovie". When the bailo observed that the Sublime Porte was letting a spy gounpunished, Ali-pasha retorted that if the Sultan was to punish all the spies in theEmpire, then the bailo and the entire natio venetiana residing in Constantinoplewould have to be expelled.

Finding out from the personal secretary of Ali-pasha that the Venetianswere planning his assassination, Cernovi6 left the Ottoman Empire, not withoutthanking the Grand Vezir and parting with the higher Ottoman officials under thebest auspices. Quite interesting is that the Ottomans, with the treaty of 1562 havingrelatively eased the tension in their relations with the Habsburgs, were tempted tolink Cernovie"s secret activity to the conflict between the Emperor and theVenetians, rather than see it as an act of treason against the Sultan. However,Cernovi6 was fully aware that his activity as a spy had been brought to an end. As aresult, he left for Ragusa, to meet his wife Jovanka and the children; subsequently,still under threat by the Venetians, he traveled to Apulia and to Naples; he lived inthe Spanish territories for a short while; then headed for Rome and Milan, and fromthere he accompanied Busbecq to the Imperial Court. In 1565 he returned toConstantinople in the official position of extraordinary ambassador of the House ofAustria.

www.dacoromanica.ro

RAPORTURILE REGATULUI UNGARIEICU 'TARILE DE LA FRONTIERELE SALE SUD-ESTICE

IN PRIMELE DOUA DECENII ALE SECOLULUIAL XIV-LEA

VIOREL ACHIM

Stingerea dinastiei arpadiene odatd cu moartea regelui Andrei III, la 14ianuarie 1301, a deschis in Ungaria o epocd ce s-a caracterizat prin prdbusireaautoritdtii regale si existenta unor stapaniri teritoriale cvasiindependente. Timp dedoud decenii in tard au fost lupte interne continue'. Perioada 1301-1310 de lamoartea lui Andrei III si pand la incoronarea lui Carol Robert de Anjou cu coroanaSfantului Stefan, la Székesfehérvár, la 27 august 1310, act care a pus capdtrdzboiului civil este numitd de reguld epoca interregnului. Aceasta pentru cdatunci s-a facut tranzitia de la dinastia arpadiand la cea angevind. Termenulinterregn" nu este insd potrivit, pentru cd in acele vremuri tulburi Ungaria a avuttotusi, cel putin nominal, un rege, uneori chiar mai multi. Dacd tinem seamd decaracteristicile fundamentale ale vietii politice a tdrii, primele cloud decenii alesecolului al XIV-lea pot fi numite mai degrabd cum fac multi istorici epocaputerii stdpanilor teritoriali.

in ultimele decenii ale secolului al XIII-lea teritorii intinse au iesit de subcontrolul efectiv al puterii regale. in timpul lui Andrei III baronii si-au formatprovincii cvasiindependente, puterea centrald incetand practic sä existe Inca deatunci. Dupd moartea ultimului rege arpadian si in cursul luptelor pentru tronputerea baronilor a sporit si mai mult, iar stdpanirile lor au ajuns sd acopere cea maimare parte a tdrii. Para la inceputul deceniului al treilea al secolului al XIV-lea,oligarhii cum sunt numiti in istoriografie stdpanii acestor structuri teritoriale aufkut legea in Ungaria2. Ei si-au insusit prerogative regale importante, dar fard cavreunul dintre ei sA meargd atat de departe incat sd aspire la coroana regal& Ei audobandit cele mai importante dregatorii (palatin, ban al Slavoniei, Croatiei siDalmatiei, voievod al Transilvaniei etc.), dar nu s-au proclamat regi. Probabil cã s-arfi ajuns la acest lucru si la divizarea regatului in mai multe state dacd regele CarolRobert nu ar fi reusit sa se impund i sa lichideze puterea oligarhilor.

I Pentru situatia politica din regatul Ungariei in primele dota decenii ale secolului al XIV-lea,intre altele, Gyula Kristó, Die Arpaden-Dynastie. Die Geschichte Ungarns von 895 bis 1301,Budapest, 1993, P. 253-257; Pal Engel, The Realm of St Stephen: A History of Medieval Hungary,895-1526, London, New York, 2001, p. 124 si urm. Vezi si titlurile din notele 2 si 3.

2 Din literatura privitoare la oligarhi, intre altele, Gyula Kristó, Die Macht der Territorialherrenam Anfang des 14. Jahrhunderts, in Etudes historiques hongroises 1985 publiées a l'occasion duCongres International des Sciences Historiques,I, Budapest, 1985, p. 594-614.

Revista istorica", tom XVII, 2006, nr. 1 4, p. 167-180.

www.dacoromanica.ro

168 Viorel Achim 2

Primul deceniu al secolului al XIV-lea a fost dominat de luptele pentrutron. Daca croatii 1-au recunoscut pe Carol Robert ca rege inca de la sosirea lui inUngaria (august 1300) §i i-au lamas fideli tot timpul, nobilimea maghiard eradivizatd. Majoritatea 1-a sprijinit la inceput pe fiul regelui Wenceslas II al Cehiei(1283-1305), numit tot Wenceslas. Acesta era nepot de fiu al Kunigundei (fiica luiRostislav §i a Anei, nepoata regelui Bela IV), find deci inrudit cu familiaarpadiand. Wenceslas a fost incoronat ca rep al Ungariei in august 1301, laSzékesfehérvar, luand numele de Ladislau. Insa peste cativa ani, in 1304, lainterventia papei, el a parasit Ungaria. In anul urmator, dupa moartea tatalui sãu, vadeveni rege al Cehiei (Wenceslas III, 1305-1306). Opozitia ungara a refuzat insaacum sa-1 recunoasca pe Carol Robert. De aceasta data 1-a sprijinit pe Otto deBavaria. Otto era fiul Elisabetei, una dintre fiicele lui Bela IV, casatorita cu Henric,ducele Bavariei. In decembrie 1305, Otto a fost incoronat cu coroana SfantuluiStefan. El a fost parasit de suporterii sai unguri in 1308, dupa ce voievodulTransilvaniei, Ladislau Kan, I-a capturat §i 1-a intemnitat intr-una din cetatile sale§i, totodatä, i-a confiscat coroana. A fost pus in libertate dupa ce a renuntat la oricepretentii la tron. Incercarea din 1309, de a-1 aduce pe tron pe Vladislav, fiul luiStefan Dragutin §i al Catherinei (fiica lui Stefan V), a avut putini suporteri. Pand laurmä cei mai multi oligarhi si-au dat acordul pentru candidatul papal, Carol Robert,nu inainte insä de a pune anumite conditii papei Clement V. Interventia SfantuluiScaun, prin misiunea cardinalului Gentilis, a fost decisiva pentru asigurareasuccesului lui Carol Robert. La adunarea care a avut loc in noiembrie 1308 langaPesta, ierarhii i baronii tarii 1-au recunoscut pe Carol Robert ca rege ereditar alUngariei. El a fost incoronat mai intai la Buda, la 15 iunie 1309, iar apoi, cu sacracoroana.", la 27 august 1310, la Székesfehérvár.

In 1310 noul rege a inceput actiunea de lichidare a stapanirilor teritoriale3.in timpul luptelor pentru tron oligarhii practic ie§iserd de sub orice control dinpartea puterii ,scentrale. Luptele cu oligarhii au durat multi ani. Ele s-au incheiatabia in 1323. In acest interval au existat numeroase räscoale din partea oligarhilor,expeditii regale, lupte etc. Printr-o politica abild §i consecventä, in cursul careia afacut uneori concesii adversarilor pentru a-i c4tiga de partea sa, Carol Robert areuit sa lichideze rand pe rand toate centrele de rezistenta §i sa se impuna casuveran.

Victoria obtinuta de Carol Robert impotriva rivalilor sai la tronimpotriva oligarhilor a asigurat regatului Ungariei stabilitatea politica necesara uneidezvoltari normale. Sub noua dinastie de origine franceza societatea ungara s-atransformat rapid, in sensul crearii unor structuri i mecanisme feudale depline.Progresele in directia monarhiei de sari au asigurat coeziunea clasei politice.Dinastia angevind a fost un factor de occidentalizare a tärii. Ungaria a inregistratprogrese sub toate aspectele.

3 Pentru aceasta, indeosebi Pal Engel, Az orszag lifraegysitése. I. Kiraly király kuzdelmei azoligarchák ellen (1310-1323), in Századok", 122, 1988, p. 89-146.

i

si

www.dacoromanica.ro

3 Regatul Ungariei i pile de la frontierele sud-estice 169

In domeniul politicii externe, indatd dupd preluarea efectivd aguverndmântului, regele Carol Robert a initiat o politicã de recuperare a teritoriilorcare se aflaserd cândva sub stdpdnire sau hegemonie ungard. Intdrirea regatului afacut posibild organizarea unor actiuni externe menite sa asigure prestigiul dinastiei§i al tarii. Carol Robert a reluat de fapt programul de cuceriri in directia sud-esticdpromovat de regii arpadieni. De la sfdr§itul deceniului al doilea al secolului al XIV-lea se poate vorbi din nou de o politicd sud-esticd a regatului Ungariei.

Intre timp, regiunea carpato-balcanicd a cunoscut insd modificdri de ordinpolitic §i teritorial. In perioada cuprinsd intre momentul 1291, cdnd mongolii s-auinstdpkit asupra intregului segment al Dundrii de Jos, §i cca 1320, cdnd ungurii i§ifac simtita din nou prezenta aici, in spatiul carpato-balcanic s-au produs insemnatemutatii politico-terioriale.

Harta politica a regiunii s-a precizat pornind, desigur, de la elementelemai vechi in primele decenii ale secolului al XIV-lea, in conditiile in care asupratarilor de la Dundrea de Jos se exercita hegemonia Hoardei de Aur. Regimuldominatiei mongole in regiune o problernd neglijatd mult timp de istorici sautratatd interesat 11 cunoa§tem in datele lui esentiale datoritd cercetdrilor lui VirgilCiociltan4. In acest context, toate tarile de aici au trecut prin prefaceri politiceimportante.

Taratul de Tdrnovo §i principatul de Vidin s-au consolidat cu sprijinulmongolilor5. Cum aratd intreaga istorie a raporturilor bulgaro-tdtare, Bulgaria aindeplinit o functie speciald pentru Hoarda de Aur. Prin pozitia sa geografica,aceastd tard asigura accesul spre Bizant §i spre Ungaria. In anul 1323 cele cloudstate bulgare s-au unit sub sceptrul principelui de Vidin ales tar de Tdrnovo, Mihail$i§man (1323-1333). Acest act politic s-a infaptuit, desigur, cu acordulmongolilor6. Pentru mongoli, unificarea celor clouã state bulgare a fost o modalitateeficientd de a-§i asigura hotarele de la extremitatea vesticd a ariei lor de hegemoniein fata regatului ungar, care incepuse din nou sa-§i afirme interesul pentru spatiulbalcano-carpatic. Sursele de epocd oferd date despre raporturile strdnse care auexistat intre Bulgaria §i Hoarda de Aur in primele decenii ale secolului al XIV-lea,despre implicarea mongold in problemele Bulgariei §i in politica acesteia fata deBizant, Ungaria §i Serbia'.

In partea de nord-vest a Peninsului Balcanice, tinutul Ma6vei, pe care in1284 regele Ungariei, Ladislau IV, 1-a concedat cu titlu de ducat curnnatului sduStefan Dragutin fostul rege al Serbiei (in realitate, Ra§lca.) intre 1272-1282 a

4 Virgil Ciociltan, Hegemonia Hoardei de Aur la Duneirea de Jos (1301-1341), in Revistaistoricr, V, 1994, nr. 11-12, p. 1099-1118; idem, Mongolii qi Marea Neagret in secolele XIIIXIV.Contribulia Cinghizhanizilor la transformarea bazinului pontic in placd turnantet a comerfuluieuroasiatic, Bucurqti, 1998, p. 240-259.

5 Pentru Bulgaria in primele douä decenii ale secolului al XIV-lea, Istorija na Balgarija, III,Vtora Bálgarska deiriava, coord. Dimitar Kosev, Sofia, 1982, p. 299-308.

6 V. Ciociltan, Hegemonia, p. 1109; idem, Mongolii, p. 251-252.7 Idem, Hegemonia, p. 1108-1109.

-

www.dacoromanica.ro

170 Viorel Achim 4

rdmas multd vreme, formal, un teritoriu ungar. in conditiile politice tulburi care auexistat in Ungaria la cumpana secolelor al XIII-lea si al XIV-lea si ale incapacitatiiputerii centrale de a asigura controlul si protectia tinturilor de la frontiere,formatiunea lui Dragutin a evoluat spre desprinderea totald de regatul Ungariei siintegrarea in regatul sarb condus de regele Stefan Uros II Milutin. La capdtulindelungatelor luptele pentru succesiunea la tronul Rakdi intre Milutin si Dragutin,tinutul Maya a fost incorporat in statul sarb. Acest lucru s-a intamplat indatd dupdmoartea lui Dragutin, in anul 13168.

Un alt proces politic important petrecut in regiune a fost intemeierea TariiRomânesti. Tara Româneascd apare in izvoarele istorice la inceputul deceniului altreilea al secolului al XIV-lea, atunci când regele Carol Robert incearcd sdrecupereze pozitiile pe care le detinuserd la sud de Carpati regii arpadieni. Ceadintdi atestare a Tarii Romfinesti, cu numele Transalpina, se afld intr-un documentunguresc din 26 iulie 1324, in care regele Carol Robert vorbeste de soliileindeplinite de un om al sal la Basarab, voievodul nostru al Tarii Romfinesti" (adBazarabam woyuodam nostrum Transalpinum)9. Din alte surse unguresti stim cdvoievodul Basarab stäpânea la Portile de Fier deja in 1320-1321'°, ceea ceinseamnd cd 1320 este terminus ante quem al aparitiei noului stat pe harta politica aregiunii.

Problemei intemeierii Tarii Românesti i s-a consacrat de-a lungul timpuluiun mare numär de studii". In istoriografia romând, chiar dacd s-a admis tutelamongold asupra spatiului dintre Carpatii Meridionali i Dundre, intemeierea TariiRomânesti a fost in general vazutd ca rezultat al unui efort militar al românilor deeliberare de sub mongoli'2. Este evident cd primul stat romanesc a fost creatpornind de la formatiunile teritoriale mai vechi din dreapta si din stanga Oltului.Crearea unei formatiuni românesti la ansamblul teritoriului cuprins intre Carpatii

8 sintezd a evenimentelor politice din spatiu sfirbesc la inceputul secolului al XIV-Iea, inIstorija srpskog naroda, I, Od najstarijih vremena do Marieke bitke (1371), coord. Sima tirkovid,Beograd, 1981, p. 449-461.

9 Documenta Romaniae Historica, D, Re latii intre tdrile romcine, I (in continuare DRH, D, I),Bucuresti, 1977, p. 36-37.

1° Sergiu Iosipescu, Románii din Carpatii Meridionali la Dundrea de Jos de la invazia mongold(1241-1243) pdnei la consolidarea domniei a toatd Tara Romdneascei Reizboiul victorios purtat la1330 impotriva cotropirii ungare, in Constituirea statelor feudale romdnegi, Bucuresti, 1980, p. 66-67.

I Amintim, dintre titlurile mai noi, S. Iosipescu, op. cit., p. 41-95, unde in note este datd ceamai mare parte a bibliografiei problemei. LucrArile cele mai importante pentru intelegerea procesuluide creare a TArii Romanqti sunt Gheorghe I. BrAtianu, Traditia istoricd despre intemeierea statelorromdnegi, Bucurqti, 1945; $erban Papacostea, Romcinii In secolul al XIII-lea. Intre CruciatdImperiul mongol, Bucurqti, 1993, indeosebi p. 167-173; idem, Intemeiere $i descdlecat in traditiaistoricd a constituirii Tdrii Romdnevi, in Studii §i materiale de istorie medie", XIX, 2001, p. 61-66.

12 Vezi in acest sens P.P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii romeinevi, Bucurqti, 1969,p. 306-307 §.a.

0

pt

www.dacoromanica.ro

5 Regatul Ungariei si Wile de la frontierele sud-estice 171

Meridionali, Olt, Dundre §i Portile de Fier in conditiile exercitdrii aici a stdpaniriimongole s-a produs, desigur, cu permisiunea mongolilor'3.

in prima parte a secolului al XIV-lea Bulgaria *i Tara Romdneascd seprezintA ca state create sau re-create in spatiul de hegemonie mongold §i cucontributia de necontestat a mongolilor, intr-o vreme in care ace§tia erau mareputere la Dundrea de Jos. Procesul de organizare statald s-a incadrat in politicaHoardei fatd de aceastd regiune. Mongolii au fost interesati in existenta unorstructuri politice autohtone capabile sä faca. politica Hoardei i sd apere frontierelede apus ale spatiului de hegemonie mongold impotriva tendintelor expansionisteale Ungariei. and, la sfar§itul deceniului al doilea i inceputul deceniului al treileaale secolului al XIV-lea, dupd incheierea crizei interne, Ungaria a reluat ofensiva indirectia sud-estick ea a intdlnit aici rezistenta nu a mongolilor, ci a unor statecre§tine, care s-au dovedit capabile sd o infrunte. Bulgaria, Tara Romdneascd §iSerbia au fost aparAtori ai hotarelor de la extremitatea apuseand a ariei dehegemonie mongold impotriva regatului Ungariei'4. Pand care mijlocul secoluluiHoarda de Aur controleazd sud-estul Europei indeosebi prin intermediul acestorsateliti.

in conflictele interne care au avut loc in regatul Ungariei in primele clouddecenii ale secolului al XIV-lea au fost antrenate §i tarile vecine. Stefan Dragutin,ducele Madvei, a fost chiar unul dintre protagonitii scenei politice ungare. incalitatea sa de magnat ungar, el a participat la lupta pentru putere. in cadrulcomplicatelor evolutii politice §i militare din acei ani, optiunea lui Dragutin s-amodificat in mai multe rdnduri. La inceput, el s-a numdrat printre partizanii luiCarol Robert. Dragutin se afla in relatii strdnse cu Carol II de Anjou, regeleNeapolelui §i tatAl lui Carol Robert, Inca din vremea regelui Andrei III, cdnd auizbucnit luptele pentru tronul Ungariei15. in anii luptelor pentru tron intre CarolRobert i Wenceslas (Ladislau), Dragutin s-a situat de partea celui dintAi. La fel, incadrul conflictului dintre Carol Robert i Otto de Bavaria. in acei ani provinciilesudice ale regatului Ungariei au fost teatrul unor evenimente militare. Dragutin aintrat in conflict cu nobilii din familia croatd 'Subié, care controlau un ir de tinuturisituate la frontierele de miazdzi ale regatului, apoi cu marii magnati din vecindtateaMadvei.

Se pare cd a existat insd cel putin un episod in care Dragutin s-a aflat inopozitie cu Carol Robert. Ma ne explicdm de ce diploma emisd de Carol Robert la13 octombrie 1307, vorbind de faptele de vitejie ale lui Matei, Paul i Mihail, fiiilui Urbanus fapte de vitejie despre care §tim cã s-au petrecut cu ocazia atacului

13 Contributia mongola este surprinsA in Viorel Achim, The Banate of Severin and the RomanianPolitical Formations South of the Carpathians, in Transylvanian Review", V, 1996, nr. 2, p. 61-63;V. Ciociltan, Mongolii, p. 252, 254-255.

14 V. Ciociltan, Mongolii, p. 252.Is Léonidas Mavromatis, La fondation de l'Empire serbe. Le kralj Milutin, Thessaloniki, 1978,

p. 18 cu n. 19.

www.dacoromanica.ro

172 Viorel Achim 6

tdtar in Maya din anul 1291 , spune cä Stefan [Dragutin], resele Serbiei", aintrat cu oastea sa in Sirmiu, unde a pustiit i a luat Actiunea luiDragutin nu a avut loc in 1291, and el a fost o victimd a taarilor §i and unguriiau intervenit in sprijinul sat'''. In documentul din 1307 avem de-a face, in modevident, cu o suprapunere a unor planuri cronologice diferite. Confuzia este insä odovadd Ca intr-un moment apropiat de cel al emiterii diplomei Dragutin, intr-adevdr, a intreprins o expeditie in partea de sud a Ungariei. Nu se spune and s-auintdmplat aceste lucruri, dar credem cd 1307 este anul cel mai probabil'8.

Situatia s-a schimbat insä in anul 1309, cand flub lui Dragutin, Vladislav,si-a inaintat candidatura la tronul Ungariei. Vladislav avea acel* grad de rudeniecu dinastia stinsd ca i Carol Robert. De asemenea, el era asdtorit cu o membrd afamiliei Morosini, familie din care facuse parte regele Andrei III. Insd candidaturalui Vladislav a fost sprijinitd de un numar restrdns de nobili, astfel Inc& s-arenuntat repede la aceastd tentativd. Odatd cu incoronarea lui Carol Robert, laBuda, la 15 iunie 1309, problema dinastia a inceput sd se clarifice, noul regecdpatand tot mai mult sprijinul factorilor politici ungari. In aceste imprejurdri,Dragutin a intreprins actiuni militare in teritoriile ungare invecinate '9. Cum spuneepiscopul Ladislau al Sirmiului intr-o scrisoare din iulie 1309, Stefan [Dragutin],rex Servie, a pustiit intregul Sirmiu, jefuind sate i incendiind biserici20. Dragutin s-abucurat de sprijinul unor magnati unguri, care s-au refugiat la sud de Sava21.Candidatura lui Vladislav i actiunile lui Dragutin din acest timp au atras, in modfiresc, ostilitatea noului rege, ceea ce a facut ca pozitia lui Dragutin sä fie tot maidificild22.

16 Anjou-kori okleveltar. Documenta res Hungaricas tempore regnum Andegavensiumillustrantia, II, ed. Gyula Krist6, BudapestSzeged, 1992, nr. 247, p. 112.

17 Un document din 1298 mentioneazA faptele de vitejie ale celor trei frati cu ocazia ataculuitatar din 1291, and unul dintre ei, Matei, a fost ranit mortal; Codex diplomaticus regni Croatiae,Dalmatiae et Slavoniae (in continuare Smidiklas), VII, ed. Tade SmiUdas, Zagrabiae, 1909, P. 309-3 10.

18 Ugrin din neamul Csák, cel care a intervenit la rege in favoarea slujbasilor sai Matei, Paul siMihail, fiii lui Urbanus, a fost comite de Bács, Szeram, Valk() i Pozsega in anii 1301-1311 (PalEngel, Magyarország világi archontológiaja 1301-1457, I, Budapest, 1996, p. 100, 164, 199), iarintre 1307 si 1309 a detinut si dregatoria de mare vistier (ibidem, p. 36). Cei trei frati proveneau dinaceasta regiune.

19 Emerich Szentpétery, Das Banat von Machow (Macso), in Ungarische Rundschau fiirhistorische und soziale Wissenschatften", IV, 1915, p. 877. Pentru acest episod, vezi i Mihailo Dinid,Odnos izmedu kralja Milutina i Dragutina, in Zbornik radova SAN", XLIV, 1955, p. 64-64 cu n. 53.

20 propter desolationem et spolia villarum suarum [= ale episcopului, adia sate din cuprinsulepiscopiei] et confractiones sive incendia ecclesiarum, que fecit Stephanus rex Servie in totaprovincia Sirmiensi". Monumenta Vaticana historiam regni Hungariae illustrantia, I/1, Budapest,1885, p. 313.

21 Un document dat de regele Carol Robert, la 20 martie 1310, II aminteste pe loan fiul luiEnardus care, situat de partea lui Stefan, regi Servie, a pustiit comitatele Szerem si Valid); Smidiklas,VIII, p. 259-261.

22 Sima tirkovid, La Serbie au Moyen Age, Paris, 1992, P. 113-114.

prizonieri'6.

www.dacoromanica.ro

7 Regatul Ungariei i prile de la frontierele sud-estice 173

In luptele interne din Ungaria au fost implicati si bulgarii i tatarii. In anul1304 bulgarii si paganii" sunt mentionati in oastea lui Carol Robert, care s-a luptatcu cehii pretendentului Wenceslas23. Carol Robert a fost sprijinit atunci, deasernenea, de austrieci si de germani. Bulgarii despre care se vorbeste aici trebuiesa fi provenit din principatul de Vidin, unde stapanea Sisman24. Paganii amintitialaturi de bulgari vor fi fost fie cumani din Ungaria, fie, cel mai probabil, tätari.inseamnd cd in acel moment tatarii i arile care ascultau de ei erau de partea luiCarol Robert.

$i conducatorii romani din tinuturile de la sud de Carpati au fost de parteacandidatului angevin la tronul Ungariei. Episodul luarii in captivitate de voievodulTransilvaniei, Ladislau Kan, a ducelui Otto de Bavaria, pretendent la tronulUngariei, este ilustrativ in acest sens. Cronica rimatä a lui Ottokar de Stiriarelateaza cä voievodul Ladislau 1-a trimis pe Otto dincolo de padure / in puterearomanilor" (hin iiber walt 1 den Walachen in ir gewalt), de unde a fost eliberat doarla interventia regilor Serbiei i Bulgariei25. intamplarea s-a produs in anul 1308.Exista o discutie bogatä pe tema localizärii romanilor care apar in aceastä cronicasi a conducatorului lor cum apare in text, romanul care in toate chestiunile erastapan deasupra celorlalti" (dem Walachen, / der an alien sachen / herr ob denandern was)26. Credem cä sunt convingatoare argumentele aduse in sprijinulsituarii lor la sud de Carpati; conducatorul respectiv trebuie sa fi fost voievodulTarii Romanese. Oficiile de intermediari ale regilor Serbiei si Bulgariei sunt siele un indiciu pentru situarea acestui conducator roman in viitoarea TaraRomaneascd, dar si pentru statutul politic pe care acesta 11 avea in acel moment,apropiat de al celor doi suverani balcanici.

intamplarea cu Otto de Bavaria scoate in evidenta faptul ca voievodulTransilvaniei, Ladislau Kan unul dintre oligarhi, stdpanul de necontestat alprovinciei intracarpatice s-a aflat in raporturi bune cu voievodul roman de la sudde Carpati, ca i pozitia relativ puternica a acestuia din urma. In conditiile tulburiexistente in acea epoca in Ungaria, care i-au permis lui Ladislau Kan sa-si dezvolteo putere cvasfidendependenta, voievodul transilvanean a putut sã exercite o

23 Una din aceste mentiuni: [A. 1304.] Eodem anno Albertus de Austria, rex Romanorum,Egram, Misram, Vngariam, Cracouiam et totam Polonie regnum sibi peciit resignari. Albertuscongregato valido exercitu Boemiam intravit et circa Budweis tentoria sua collocavit, prestolans ibifilii sui, ducis Austrie, adventum, qui in brevi cum Vngaris, Bulgaris et paganis Cumanis] perMorauiam transiens circa quatuor milia hominum ferro et igne interemit..." (Gombos, I, p. 399.)

24 Cf. Hristo Dimitrov, Beilgaro-ungarski otnoknija prez srednovekovieto, Sofia, 1998, p. 204.25 G. Popa-Lisseanu, Romdnii in poezia medievalei, Iasi, 1934 (extras din "Cercethri istorice",

X), p. 18-21.26 Adolf Armbruster, Romoinii in cronica lui Ottokar de Stiria: o noud interpretare, in Revista

de istorie", XXV, 1972, nr. 3, p. 463-483, indeosebi p. 464-468.27 Mai nou, $. Papacostea, Románii, p. 169-170; Antal Lukács, Tara Feigeiraplui in Evul Mediu

(secolele XIIIXVI), Bucuresti, 1999, p. 171. A. Armbruster 1-a localizat pe voievodul roman in TaraFagarasului (A. Armbruster, op. cit., p. 475-476,482).

[=

--

1

www.dacoromanica.ro

174 Viorel Achim 8

anumita influentä la sud de munti, un spatiu controlat politic de mongoli, dar undeformatiunile romanesti evoluau spre injghebarea unui stat. Credem Ca prezentaunui comite la Campulung (Laurentius comes de Longocampo) in anul 130028 seexplica nu numai printr-o actiune de colonizare saseascd in nord-vestul Munteniei,ci si prin anumite raporturi care existau intre cei doi voievozi, de la nord si de lasud de Carpati. In acel moment Ladislau Kan era un factor important in luptapentru tron. Puterea si prestigiul pe care le avea ii deschideau perspectiva de aajunge rege al Ungariei. Confiscarea coroanei si luarea in captivitate a lui Otto deBavaria au fost apogeul puterii lui Ladislau Kan. Proiectul, despre care se vorbea in130929, al casatoriei intre fiica lui Ladislau Kan si tall lui Stefan [Dragutin], rexServie, indica puterea pe care o avea voievodul transilvanean si influenta sa intarile din jur.

Nu credem a episodul transalpin al lui Otto de Bavaria a avut de-a face cubulgarii30. Nu este insa exclus ca principele Vidinului, Mihail Simian, sa se fi aflatatunci sksel in raporturi bune cu Carol Robert.

In cel de-al doilea deceniu al secolului al XIV-lea relatiile intre regeleincoronat al Ungariei si tarile balcanice si extracarpatice s-au deteriorat.Informatiile documentare sunt putine. Ele vorbesc insa de tensiunile existente inregiune si chiar de conflictele militare survenite atunci. Evenimentul cel maiimportant a fost indelungatul razboi intre Dragutin, stdpanitorul Mabei, si fratelesau Milutin, regele Rag Ical, a carui mild a fost succesiunea la tronul sarb31.Conflictul intre cei doi, izbucnit in 1301, a fost punctat de mai multe armistitii si s-aincheiat abia in 1312, prin victoria lui Milutin, ,scare a beneficiat de sprijin dinpartea mercenarilor care au intrat in serviciul sat. In afara faptului cd 1-a consolidatpe Milutin pe tronul Nemanizilor, pacea a insemnat aducerea lui Dragutin la odubla dependentä: fata de Milutin si fata de regele Ungariei32. La moartea luiDragutin (in martie 1316), Milutin 1-a inlaturat pe urmasul Vladislav si a alipittinuturile mostenite de acesta la regatul sarb. Fiecare din cele doud tabere s-abucurat de sprijinul unor tari vecine. Milutin 1-a avut ca aliat pe principeleVidinului, Mihail Sisman. Decisiv a fost insd sprijinul pe care i 1-au dat lui Milutinbizantinii.

Relatiile intre Dragutin si Carol Robert s-au normalizat abia in 1314. in1315 regele Ungariei se va afla in raporturi bune si cu Dragutin si cu Milutin.

28 in legaturA cu acest cornite de la sud de Carpati, Emil LAzArescu, Despre piatra de mormdnt acomitelui Laurentiu fi cdteva probleme arheologice si istorice in legaturd cu ea, in Studii si cercetAride istoria artei", 4, 1957, nr. 1-2, p. 109-127.

29 Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria romlinilor (in continuareHurmuzaki), Ill, Bucuresti, 1887, p. 568-571.

30 Curn sustine Hr. Dimitrov, op. cit., p. 204-205.31 Despre razboiul dintre Dragutin si Milutin, Mihailo Dinié, Odnos izmedu kralja Milutina i

Dragutina, in Zbornik radova SAN", XLIV, 1955, p. 64 si urm.; Istorija srpskog naroda, I, p. 459-460.

32 Cf. L. Mavromatis, op. cit., p. 66.

www.dacoromanica.ro

9 Regatul Ungariei si prile de la frontierele sud-estice 175

Vrând sä scoatd in evidentd relatiile bune care existau intre Milutin §i Dragutin,Danilo II spune in cronica sa card sá precizeze insd anul, dar e vorba de 1315 cäregina Simonida a facut o vizitd cumnatului sau la Belgrad, unde a avut parte de oprimire somptuoasa. Cu acea ocazie au sosit la Belgrad trimiii regelui Ungariei,Carol Robert, incarcati cu daruri pretioase pentru Simonida i sotul ei. Simonidale-a ddruit catedralei din Belgrad, s-a rugat la mormântul soacrei sale la Gradac §i,dup. ce a stat la Belgrad cdteva saptamâni, s-a inapoiat la Skopje impreund cu suitasa"

in acei ani tinuturile de la frontierele sudice §i sud-estice ale regatuluiUngariei au suferit devastari din partea schismaticilor, a tatarilor, a paganilor i aaltor neamuri amestecate de necredincio0" cum se spune intr-o circulard a papeiJoan XXII din 1314 cdtre credincio0 bisericii catolice din Ungaria §i din partileinvecinate34. Aceea§i informatie legata de incursiunile schismaticilor i paganilor inregatul ungar este prezentd in corespondenta papei i in 1319, ca §i mai tarziu35.

Ocuparea de ate Milutin a tinuturilor care fuseserd stApdnite anterior deDragutin a fost de naturd sã provoace reactia ungurilor. In 1319 Carol Robert aintreprins o campanie impotriva lui Milutin, la capdtul cdreia Mae'va §i Belgradulau fost incorporate din nou la regatul ungar36. Pentru multe decenii de acum inainteUngaria va stdpani aceste tinuturi de la sud de Dundre i Sava.

A doua parte a deceniului al doilea a cunoscut i un conflict ungaro-bulgar.Acesta a avut loc in contextul masurilor regale vizdnd lichidarea puterii oligarhuluilocal, loan, flul banului Teodor de Voiteg (Veyteh), rasculat impotriva regelui, §irecuperarea pe aceastd cale a coltului sud-estic al Banatului actual, care inainte de1291 apartinuse banatului unguresc de Severin. Evenimentele petrecute aici lasfarOtul deceniului al doilea i inceputul deceniului al treilea, cronologia lor, auconstituit subiectul unor analize detaliate37. Ultima fazd a actiunii recuperatoareangevine de-a lungul culoarului Timi§Cerna a fost ocuparea cetätii Mehadia

33 tvoti kraljeva i arhiepiskopa srpskih, Zagreb, 1866, p. 95-99; vezi L. Mavromatis, op. cit., p.66 cu n. 189.

34 ... a Schismaticis, Tartaris, paganis allisque permixtis infidelium nationibus"; Hurmuzaki,I/1, p. 574-575.

35 $tefan Pascu, Contribufluni documentare la istoria romanilor in sec. XIII 0 'UV, Sibiu, 1944(extras din Anuarul Institutului de Istorie Nationala Cluj-Sibiu", X, 1944), p. 18, 20, cu n. 58.

36 Expeditia ungara din 1319, Constantin Jireek, Geschichte der Serben, I, Gotha, 1911, p. 351-352; E. Szentpétery, op. cit., p. 877-878; Istonja srpskog naroda, I, p. 474-475; Gyula Krist6, AzAnjou-kor habonii, Budapest, 1988, p. 53-56.

37 Lichidarea stapinirii lui loan, fiul lui Teodor de Voiteg, in Gy6rgy Györffy, Adatok aromanok XIII. szazadi tdrtenetehez és a roman allam kezdeteihez (II), in Történelmi Szemle", 7,1964, nr. 3-4, p. 537 i urm.; Maria Holban, Contacts balkaniques et realites roumaines aux confinsdanubiens du royaume de Hongrie. A propos de la publication de nouvelles sources concernantsBasarab, in Revue des etudes sud-est européenes", 3, 1965, nr. 3-4, p. 389-417; eadem, Despreraporturile lui Basarab cu Ungaria angevinci fi despre reflectarea campaniei din 1330 in diplomeleregale 0 in e(Cronica Pictatã, In eadem, Din cronica relatiilor romano-ungare in secolele XIIIXIV,Bucumti, 1981, p. 90-97; S. losipescu, op. cit., p. 63-72; Gy. Krist6, Az Anjou-kor habond, p. 79-82.

-

-

si

www.dacoromanica.ro

176 Viorel Achim 10

instalarea aici a garnizoanei regale in frunte cu magistrul Dionisie Szécsi. Faptul s-apetrecut in intervalul post decembrie 1320 (and Dionisie Szécsi este atestat dreptcastelan de Jdioara) ante martie 1323 (and personajul indeplineste si functia decastelan de Mehadia)38. Ostilitdtile in regiune incepuserd in 1316.

Unul dintre documentele privitoare la evenimentele petrecute in regiune injurul anului 1320, anume o diploma regald din 1329 in favoarea amintituluiDionisie, vorbeste despre bulgarii despotului" din TArnovo, care prin expeditiilelor de pradd produceau mari pagube locuitorilor din zonele de frontierd aleregatului ungar59. Aici avem de-a face cu o inexactitate, in sensul cd in momentulla care se referd documentul atacatorul era nu tarul din Tarnovo, ci despotul sauprincipele Vidinului, Mihail Sisman. In 1323 el va urca pe tronul de la Tarnovo, deaici confuzia. Inainte de acest eveniment, Mihail Sisman a acordat sprijin lui Joan,full lui Teodor de Voiteg, in timpul conflictului acestuia cu regele Carol Robert'.S-a atirmat chiar cd Sisman stdpdnea teritorii la nord de Dundre41, ceea ce trebuieinsd exclus.

Actiunile ungare in Ma'ava (1319) si in sud-estul Banatului actual (13161322) au dus la reinstaurarea puterii regale in cloud tinuturi de la frontierele sud-estice ale regatului. Momentul cca 1320 a insemnat reintrarea Ungariei pe scenapoliticii sud-est europene. Aceasta a marcat refacerea echilibrului de putere inregiunea carpato-balcanica. Evolutiile precipitate din spatiul mongol au facut insd nunumai ca echilibrul sd devind tot mai precar chiar dacd pentru Inca aproximativcloud decenii tarile de aici au ramas in orbita mongold , ci si ca protagonistii istorieisud-est europene sa se schimbe: Hoarda de Aur este substituitä de Bulgaria, Serbia siTara Romdneascd. Conflictul ungaro-mongol a devenit un conflict ungaro-bulgar,ungaro-sarb si ungaro-muntean. Mongolii actionau de la distantd, din Bugeacul pecare il vor pasta pentru Inca mai bine de o jumdtate de secol.

Politica de recuperare in tinuturile transdanubiene si transalpine declansatdde regele Carol Robert la sfarsitul deceniului al doilea al secolului al XIV-lea aurmat cele cloud vechi directii de actiune ale Arpadienilor inspre sud-estul Europei.Privind aceastd politica' din perspectiva duratei lungi" a istoriei, putem afirma cãde fapt Carol Robert a redeschis dosarele Maèva si Severin. Actiunea sa a vizat, inprimul caz, recuperarea tinutului din nordul Serbiei de azi, unde fusese provinciaungard Ma6va, pe care regele Ladislau IV o cedase in 1284 cumnatului sau, fostulrege sdrb Stefan Dragutin. Carol Robert a intervenit la sudul Dundrii in 1318-1319,purtand rdzboi pe un front larg, de la Dundre si pfina. in Albania. In urma expeditiei

38 S. Iosipescu, op. cit., p. 66-67.39 ... quoddam castrum Guren vocatum in Bulgaria habitum, ex quo per gentem despoti sive

ducis de Torno nostri regnicole ibi in confinio constituti diris vastibus et invasionibus hostilibus achominum utriusque sexus captivitatibus frequentius vexabantur..."; Gy. Györffy, op. cit. (II), p. 551-552.

40 Hr. Dimitrov, op. cit., p. 209-210, 212.41 Iv. A. Boiilov, Zur Geschichte des Fiirstentums Vidin, in Byzantinobulgarica", 4, 1973, p.

118.

www.dacoromanica.ro

11 Regatul Ungariei si tarile de la frontierele sud-estice 177

din toamna anului 1319 Macva a fost recuperatd si ungurii au organizat aici banatulde Macva.

Actiunea angevind in culoarul TimisCerna a fost cvasisimultand cu ceadin Maêva. Deocamdatd, regatul ungar s-a oprit la Dundre si Cerna. Centrul puteriiungare in aceasta regiune era cetatea Mehadia cetate de granita (in confinioexistente), conform diplomei sus-amintite din 1329 , iar rostul garnizoanei de aiciera unul defensiv, chiar dacd au existat i momente mai deosebite, cum a fostocuparea pentru scurt timp a cetätii Guren42 din Bulgaria (tindnd de principatul deVidin). Puterea regald ungard s-a reinstaurat astfel in regiunea Portilor de Fier, pemalul nordic al fluviului. Dar in aceastd etapd nu a putut fi vorba de recuperareacetatii Severinului §i a tinutului inconjurdtor, care inainte de 1291 apartinusebanatului arpadian. In ce priveste Vidinul, de dincolo de Dundre, acesta va deveniun obiectiv concret al politicii ungare ceva mai tdrziu.

Portile de Fier si-au recdpdtat, astfel, in jurul anului 1320, importanta pecare o avuseserd altddatd pentru politica Ungariei. Mai mult decdt asigurareacontrolului asupra Vidinului care a rdmas totusi o preocupare pentru unguri si seva manifesta cu putere peste o jumatate de secol, in anii 1365-1369 , Portile deFier au acum si o functie legata de proiectul sud-estic maximal al Angevinilor depe tronul Ungariei: instaurarea controlului asupra Gurilor Dundrii si asupra mareluicomert continental care trecea pe aici. In epoca lui Ludovic I (1342-1382) aceastdpreocupare este evidentd. Intreaga politicd a Ungariei in spatiul extracarpatic, pdndin 1382, poate fi inteleasd prin prisma acestui interes special legat de controlulGurilor Dundrii si al marelui comert de tranzit. Pentru Angevini, Portile de Fiersunt orientate nu atfit spre Bulgaria ci, prioritar, spre Gurile Dundrii.

Drumul care pornea din ampia Pannonicd si trecea prin Timisoara,culoarul TimisCerna, Orsova i Severin (deci la Portile de Fier) devine in secolulal XIV-lea o importana arterd de comunicatie a Ungariei cu sud-estul Europei.Vechiul drum strategic BelgradNi§Constantinopol a rdmas in continuareimportant pentru comunicatia Europei Centrale cu Constantinopolul, dar pentruUngaria nu a mai avut valoarea de altddatd. Schimbarile politico-teritorialepetrecute in vestul Peninsulei Balcanice au facut ca pe acest traseu sd se interpundSerbia. Abia odatd cu expansiunea otomand spre Ungaria si Europa Centrald mareaarterd balcanicd redevine ceea ce a fost timp de secole, punand in umbra drumulcare trecea prin Banat si Portile de Fier.

Porti le de Fier au dobdndit pentru cdteva decenii o importanta cu totulspeciald pentru Ungaria i pentru raportul de forte in aceastd parte a continentului.

42 Cetatea Guren de care se vorbeste in documentul din anul 1329 (mai sus nota 39) trebuielocalizata pe teritoriul Bulgariei medievale. Maria Holban crede ca e vorba de cetatea care apartinusemai demult boierilor bulgari Darman si Kudelin, situata pe raul Mlava, la Gorniacka-Klisura, azi inSerbia (Maria Holban, Despre raporturile lui Basarab, p. 98-100). Nu credem ca ea poate fiidentificata cu cetatea Görény din secolul al XIV-lea, localizata la Grade; (Schitul Topolnitei), intreTurnu Severin i Orsova; cf. Pal Engel, Magyarország világi archontológijaja, I, p. 320.

www.dacoromanica.ro

178 Viorel Achim 12

Toate marile expeditii ungare si occidentale spre Dundrea de Jos au trecut pe laPortile de Fier; campania lui Carol Robert in Tara Romdneascd din anul 1330 saucampania principilor crestini impotriva turcilor din anul 1396, incheiatd cuinfrdngerea de la Nicopole, sunt cloud exemple. Fortificatiile ungare de pe liniaDundrii, construite cele mai multe in timpul regelui Ludovic 1 si transformate subSigismund de Luxemburg intr-un sistem defensiv bine inchegat43, sunt o dovadd afunctiei strategice a regiunii.

In jurul anului 1320 situatia politica' la Portile de Fier era complicatd. Aicierau implicate nu numai raffle ale cdror hotare se intdlneau pe linia Dundrii adicdregatul Ungariei, principatul de Vidin i nou apdruta Tara Romdneascd ciSerbia, precum i tätarii Hoardei de Aur. Rosturile cetatii Mehadia dupdrecuperarea ei de cdtre regele Carol Robert si misiunea castelanului Dionisie Szécsise aratd a fi straja la hotar impotriva bulgarilor, a lui Basarab, voievodultransalpin, a regelui schismatic al Serbiei i chiar a fdtarilor, care ndvdlesc neincetatcu dusmanie..."44. Controlul defileului Dundrii sau al unor portiuni ale acestuia apreocupat toate statele din regiune.

Tutela mongold asupra Bulgariei i Tarii Romdnesti, ca i asupra Serbiei,este evident& In spatele actiunilor majore de politica externd ale acestor tari s-aaflat Hoarda de Aur. Aceste tali au actionat la Portile de Fier in directia blocariitendintelor expansioniste ale Ungariei nu numai in interes propriu, ci si in interesulHoardei. Conflictul ungaro-bulgar, ungaro-sdrb i ungaro-muntean din anii '20 si'30 ai secolului al XIV-lea a fost, indirect, si un conflict ungaro-mongol. 0 dovadda tutelei mongole este implicarea militard a fdtarilor in conflictele balcanice dinaceastd epocd. Unele dintre cele mai vechi stiri despre Tara Romdneascd vorbescde participarea romdnilor, aldturi de tätari, la campaniile tarului Mihail $isman. In1323, Mihail Sisman, stringdndu-si oaste proprie si primind intr-ajutor nu putinde la ungro-vlahi romdnii din Tara Romdneascd] si Inca si de la sciti tätarir,a atacat Bizantu14). lar conform unei insemndri autobiografice a tarului sdrb $tefanDusan din prefata Zakonik-ului sdu, in bdtdlia de la Ve1bu2d (azi Kjustendil, investul Bulgariei), din iulie 1330, dintre sdrbi si bulgari, din oastea lui Mihail

isman au facut parte, aldturi de bulgari si bizantini, i Ivanko Basaraba, socrultarului Alexandru [= loan Alexandru, viitorul tar al Bulgariei, 1331-1371], tkarinegri, care trdiau in vecindtate, domnia iailor i alti stdpdnitori cu ei"46. E vorba,desigur, de coalitia patronatd de tätari si care a actionat in spatiul carpato-balcanicnu numai in interesul dinastilor locali, ci si in cel al Hoardei de Aur.

43 Pentru importanta frontierei sud-estice a Ungariei in aceasta perioada §i cetatile de aici, ErikRigedi, Castle and Society in Medieval Hungary 1000-1437, Budapest, 1986, P. 132 urm.

44 contra Bulgaros, Bazarab, woyuodam Transalpinum, regem Rascie scismaticum, ymo etTartaros [...] continue hostiliter invadentes"; Gy. Gyorffy, op. cit. (II), p. 551-552; DRH, D, I, p. 41(fragm.).

45 Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Scriptores byzantini saec. XIXIV, ed. Alexandra ElianNicolae-Serban Tanawca, Bucure§ti, 1975, p. 483-484 (loan Cantacuzino).

46 Zakonik Stefana Dulana cara srpskov. 1349 i 1354, ed. St. Novakovió, Beograd, 1898, p. 3.

.1=

4i

si

si

www.dacoromanica.ro

13 Regatul Ungariei i prile de la frontierele sud-estice 179

De altfel, este de neconceput pentru momentul cca 1320-1330 o situatie deindependentä a Tarii Romaneti, a celor cloud state bulgare i a Serbiei in raport cuImperiul mongol. Aceste tari erau factori politici autonomi, aveau,so libertate demiFare tot mai mare, dar erau incadrate sistemului politic mongol. In perioada deinceput a actiunii sud-estice a Angevinilor, ele au rezistat §i si-au prezervatexistenta cu ajutorul tatarilor.

In urmatoarele aproximativ trei decenii creterea puterii Ungarieiimplicarea ei tot mai activä in sud-estul continentului, pe de o parte, släbireaHoardei, retragerea sa progresivä din afacerile spatiului carpato-balcanic i recululsau teritorial, pe de alta parte, au facut ca echilibrul relativ de forte din deceniul1320-1330 sa fie bulversat, iar statele de aici sa alunece, treptat, de la hegemoniamongola la hegemonia ungard. De la mijlocul deceniului al §aptelea i pana lamoartea sa (in 1382) regele ungar Ludovic I a controlat toate tarile din fostul spatiude hegemonie a mongolilor instalati la Gurile Dunarii47. Formal, Ungaria a obtinutpozitia detinuta anterior de Hoarda. Entitatile politice de aici nu au fost desfiintate,ci integrate in archiregnum-ul Ungariei. Formula suzeranitatii nu a functionat insamultä vreme, cu toate presiunile de natura politica i confesionald exercitate deregele angevin. In mod cert, traditia politica a acestor state, cu componentamongold amintita mai sus, a avut partea de contributie la respingerea dominatieiungare.

THE RELATIONS OF THE HUNGARIAN KINGDOMWITH THE COUNTRIES ON THE SOUTH-EAST BORDERS

IN THE FIRST TWO DECADESOF THE FOURTEENTH CENTURY

Abstract

The history of the Hungarian Kingdom in the first two decades of thefourteenth century bore the imprint of the disputes over the throne, brought to anend only in 1310, when Charles Robert of Anjou became the undisputed king ofthe country; and further on, between 1310 and 1323, of the efforts put in by thenew king in order to liquidate oligarchy.

On the external level, after having effectively taken over the power, KingCharles Robert embarked upon a policy to recuperate territories which at a certaintime had been under Hungarian rule or hegemony. Charles Robert was actuallyresuming the south-east conquest program promoted by the Arpadian kings.

47 Pentru maxima expansiune ungara in secolul al XIV-lea, mai ales Alfons Huber, Ludwig I.von Ungarn und die ungarischen Vasallenldnder, in Archiv fiir österreichische Geschichte", LXVI,1884, p. 1-44; Gy. Krist6, Az Anjou-kor hdborid, p. 161-177.

i

www.dacoromanica.ro

180 Viorel Achim 14

Starting with the last years of the second decade of the fourteenth century, one mayspeak of a revived south-east policy of the Hungarian Kingdom.

The present paper addresses the relations of the Hungarian Kingdom, in thefirst two decades of the fourteenth century, with the south-east bordering states: thePrincipality of Vidin, the Tsarate of Tärnovo, the Principality of Maya, theKigdom of Serbia, as well as the space lying between the Southern Carpathians andthe Danube, where Wallachia was created at the time.

Some of these neighboring countries found themselves involved in theinternal conflicts taking place in the Hungarian Kingdom. Stephan Dragutin, Dukeof Mae'va, was even one of the protagonists of the Hungarian political scene. Hetook part in the struggle for power, and his son Vladislav, for a short while, in1309, was a candidate to the Hungarian throne. The Bulgarian states, Serbia andWallachia were also involved in the internal struggles taking place in Hungary.

The Tartar dimension of the south-east policy of Hungary is alsoaddressed, as the countries lying in the region of the Lower Danube weregravitating at that time to the political orbit of the Golden Horde.

www.dacoromanica.ro

IZVOARE

UN CALATOR ANONIM IN MOLDOVA (1805)

MARIAN STROIA

Asa cum, in chip pertinent, sublinia cu aproape un sfert de veac in urmd PaulCernovodeanu, mArturiile adtorilor strdini alcdtuite intr-o viziune ireversibil subiectivdsi fragmentard, dar beneficiind de spontaneitatea contactului direct si-a detaskii, atuncicand n-au fost alterate printr-un caracter de circumstanta sau prin conventionalismul unorprelucrdri tardive constituie surse pretioase de informare; ele intregesc, prin specificuldatelor procurate, aspectele atdt de variate prezentate de cadrul in care a evoluat societateamedievald romdneascd, mai greu sau incomplet surprinse de documentatia obisnuitd aepocii" .

Acest citat mi-a revenit in minte in toamna anului 1999, cand, intr-una din putinelezile rdmase pentru studiu in bibliotecile din Moscova, am cerut spre consultare colectia peanul 1806 a periodicului Vestnik Evropi". Asa cum am avut ocazia sa ark si cu alteprilejuri, Curierul Europei" era un periodic moscovit, cu aparitie lunard, redactat deiluministul Mihail Kacenovski, si care, in esentd, avea un profil editorial destul dediversificat: in principal literaturd, arte si filozofie, precum si numeroase rubrici de cronica.politica. Nu mica mi-a fost asadar surpriza cdnd, consultdnd, asa cum ardtam, aparitiile peanul 1806 (urmArind sd depistez relatarea evenimentelor legate de rdzboiul ruso-turc, caretocmai demara), am descoperit la rubrica Politica pe parcursul a trei numere consecutive(ianuarie, februarie si respectiv martie 1806) o pitoreascd si putin cunoscutd relatie deadtorie la inceput de veac, intitulatd in chip semnificativ Scrisoare din Moldova.

In chip firesc, prima problemd pe care am avut-o in vedere a fost incercarea de a-1identifica pe interesantul adtor ce a traversat, la inceputul secolului al XIX-lea, principatulromdnesc dintre Nistru si Carpati. Investigatiile noastre ne-au ardtat cal, intr-adevar, in anul1805 principatele romdnesti (cu deosebire Moldova, care ne intereseazA cel mai mult incazul de fatd) au facut obiectul peregrindrilor a destui adtori, de etnii diferite, mai ales inintervalul de sase ani premergator izbucnirii rdzboiului ruso-turc ce s-a incheiat, dupd cumse stie, in 1812.

Din acest punct de vedere, incertitudinea noastrd era mai ales legatA deeventualitatea unei identitdti a acestui text cu cloud din relatiile unor adtorii care sedesfasuraserd in aceeasi arie geografica si in aproximativ acelasi spatiu temporal. In esentAera vorba de naratiunilesde voiaj ale contelui maghiar Vincze Batthyany si ale peregrinuluigerman Joseph Rohrer. Intre timp, cele doud surse amintite au vazut lumina tiparului in vol.I al seriei noi a colectiei ailátori straini despre Virile Romeine2, iar confruntarea textului

1 Paul Cernovodeanu, Imaginea Prilor Rormine la calátorii straini din secolele X1V-XVIII, inRevista de istorie", t. 32, 1979, nr. 12, p. 2354.

2 Calatori sträini despre Tarile Románe, serie nouA, vol. I (1801-1821), ed. Georgeta Filitti,Beatrice Marinescu, Serban RAdulescu-Zoner, Marian Stroia (secretar de volum), redactor responsabil

Revista istoricA", tom XVII, 2006, nr. 1 4, p. 181-190.

www.dacoromanica.ro

182 Marian Stroia 2

depistat de noi cu izvoarele narative ale celor doi calatori amintiti mai sus a evidentiat lipsaoricarei asernanari stilistice, informationale sau de alta natura.

In acelasi timp, dat find faptul cä precizarea finala a editorului indica faptul casursa a fost preluata din limba germand, spulberarea oricarei confuzii a fost facilitata si deasertiunea logica zicem noi potrivit cdreia redactia moscovita nu putea prelua, in 1806,un text care avea sa circule in forma sa editoriala abia in 1809 (si ulterior intr-o forma maidezvoltata abia in 1811), respectiv cel al lui Vincze Batthyany.

Cu precizarile de mai sus, menite sa inlature orice dubiu privind autorul sicontinutul acestui izvor, vom prezenta in continuare cateva succinte comentarii personaleasupra calatorului strain mentionat si a relatarii sale.

Relatia de caldtorie Serisoare din Moldova (din care vom reda cateva din cele maisemnificative episoade in Anexa) se deruleaza, cronologic vorbind, pe parcursul a mai binede cloud saptamani sub forma a sase epistole (din 2, 3, 7, 10, 16 si respectiv 20 ianuarie1805), inserate, cu unele intermitente, in cuprinsul celor trei numere amintite dinVestitorul Europei". Nu cunoastem, din pacate, identitatea autorului, iar redactia insasi, incazul in care o cunostea, a preferat sa o treaca sub tacere. Cel mai probabil german deorigine, provenit dintr-unul din numeroasele ducate si principate care constituiau Germaniainceputului de secol XIX, apartinand cultului protestant, Anonimul se releva ca un finobservator i atent analist al realitatilor din Moldova in perioada mentionata.

Descrierea fizico-geografica a teritoriului principatului este destul de plastica, desiunele dintre datele demografice sau topografice nu corespund realitatii, asa cum lecunoastem noi astazi. Remarcabild in schimb este radiografia necrutatoare a peisajuluisocial, a moravurilor si a nivelului de trai ale unei populatii supusä coruptului sispoliatorului regim fanariot. Critica acestui sistem, ca si a metodelor brutale, abuzive siinumane prin care acesta ii tine sub ascultare supusii, sunt, din acest punct de vedere,comparabile cu cele mai bune pagini ale cronicarilor autohtoni (Naum Ramniceanu3,Dionisie Eclesiarhul4, Zilot Romanu15) sau ale observatorilor straini (generalul Langeron6spre

In opinia calatorului anonim depistat de noi, sistemul fanariot de guvernare,instaurat de turci pentru tinerea sub control cat mai strans, indata cu inceputul secolului alXVIII-lea, a celor doud principate romanesti, reprezinta una dintre cauzele fundamentalecare contribuie, in chip esential, la starea de mind i degradare generalizata a tarii.

Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 2004; textul lui V. Batthyani p. 88-118, iar cel al lui Joseph Rohrerp. 153-166.

3 Naum Rdmniceanu, in Cronicari greci care au scris despre romeini in epoca fanariotá, textulgrecesc i trad. romdneascd Constantin Erbiceanu, Bucuresti, 1888, P. 112-168.

Dionisie Eclesiarhul, Hronograf 1764-1815, transcriere dupd original Dumitru Ba.la.5a i N.Stoicescu, Bucumti, 1987.

5 Zilot Românul, Ultima cronica romeind din epoca fanariotilor, Bucuresti, 1884; versiunea mairecent:* ed. Marcel-Dumitru Ciuca, Bucumti, 1997, p. 118-139.

6 Generalul Langeron, Relateiri privind rcizboiul ruso-turc din 1806-1812 si realitafi romeinestidin aceiasi epocei, in Ceilcitori streiini despre Tarile Romeine in sec. al serie noud, I, ed. cit.,p. 311-360; G. Penelea, Tárile romcine in timpul reizboiului din 1806-1812 veizute de ofiteri superiorirusi. A. de Langeron si P.V.Ciceagov, in Revista de istorie", t. 41, 1988, nr. 7, p. 673-681.

4

A7X-lea,

pada).

-

www.dacoromanica.ro

3 Un calkor anonim in Moldova (1805) 183

Un asemenea tip de sistem, bazat pe venalitatea aparatului de stat, pe o coruptiegeneralizata la toate nivelurile societkii, pe servilism, ipocrizie si obedienta, nu poateconduce in chip firesc nici la progresul si, cu atat mai putin, la prosperitatea principatului sia locuitorilor sai. Cel care patroneaza sistemul este insusi seful suprem al statului,domnitorul numit de Poarta (in acel moment Alexandru Moruzi), care imparte toateprincipalele dregatorii oamenilor care ii sunt apropiati, functiile care sunt cele maiimportante din administratia civila se acorda aceluia dintre ei care pläteste mai mutt"(p.138).

In acest mod, ne informeaza izvorul citat, la capatul unui singur an de domniehospodarul poate strange intre 500 si 600 de mii de taleri, surna care ii poate asigura un traiimbelsugat in urmkorii trei sau patru ani. Dar sistemul cuprinde de fapt intregul angrenajadministrativ al tarii, caci dregatorii amintiti vand apoi pe bani functiile mai marunte caredepind de ei: un asemenea loc costa, in functie de pozitia sa de la 2000 la 3000 de piastri"(p.139).

Drept urmare, sistemul descris mai sus nu poate avea aka' consecintas decksaracirea tarii si degradarea moravurilor", iar calatorul german compkimeste sincerpopulatia de rand, ai cdrei membri nu vor deveni, in asemenea conditii, prea curandfericiti".

Fascinant prin plasticitatea descrierii vicleniei, versatilismului si spirituluicameleonic care guverneaza conduita principilor proveniti din Fanarul Constantinopolelui,este si pasajul din relatare care descrie situatia si comportamentul acestora odatä intorsi pemalurile Bosforului, insa oricare domn reintors in <Capita la>, oricke bogatii ar avea,trebuie sa dea impresia cä este deosebit de sarac, caci altfel lacomii ministri turci 11 jefuiescneintarziat. Intr-o asemenea situatie, in mod obisnuit <ei> se straduiesc sa ascunda baniiadunati; sub un nume strain ii depun la biserici i manastiri, de la care primesc aproape 8procente (dobandä), Ii incredinteaza unor bancheri siguri si de incredere; in mod premeditatii asumã datoriile rat' platnicilor; isi atribuie chiar jalbe adresate stapanirii; acoperddespagubirile pentru plati incomplete si <allele> de acest fel".

Tab lout, atat de intunecat, al realitatilor din Moldova inceputului de veac XIX nuputea fi complet daca ar fi lipsit din el modul de exercitare al asistentei medicale. Dar si aiciimaginea parca este proiectata printr-o stramba. Alaturi de cativa medici competenti

buni profesionisti saldsluiesc aici hoarde intregi de impostori, care isi bazeaza activitateape incompetenta i defaimarea confratilor. Consiliile medicate de la capataiul pacientuluiamintesc de aceea de scene din comediile bufe ale evului mediu, caci grosolanii impostoriin asemenea situatii de regula palavragesc in limba latina, fac neincetat referiri la practicamedicaid invatate de pe rost i striga cu atata nerusinare incat medicul cu experienta,chemat pentru a-ti spune parerea, este adesea nevoit sa renunte la metodele sale si aprobairationalitkile propuse de colegii sai" (p.142). De altfel nici nu e de mirare o asemeneaatitudine a Esculapilor locali, caci calificarea lor este cel mai adesea cumparata cu bani:autorul ne informeaza si nu avem motive sä nu-1 credem ca" in Moldova <mai rar>, darin special si la Constantinopol doctorul prezinta o diploma cumparata sau obtinuta <prinrugaminti> de la vreun prieten, in Germania sau in Italia si nu-i ramane altceva deck Alitreaca pe la numele ski" (p.151). Daca adaugam la aceasta faptul cd in Iasi nu sunt deckdoua (?) farmacii si cateva in tot restul tarii, mai e oare de mirare cd sanatatea locuitorilor

lentildsi

www.dacoromanica.ro

184 Marian Stroia 4

este intr-o stare deplorabile si cd speranta de viata, cu un termen modern, a acestor oamenidepAseste rareori cincizeci de ani?

Intr-o asemenea ambianta sociald, politica si morald, in principiu nu te poti asteptasa apard perspectiva unei schimbari radicale sau macar a unei ameliordri a stArii existente.Cu toate acestea, anumite pasaje din Scrisoare lasd sä se intrevadd pe alocuri si uneleperspective mai incurajatoare. Dacd ceva se miscd aici, si calatorul este obiectiv inconsemnärile sale, acela este comertul, care oferd premisele unui oarecare progreseconomic. Plata ieflind a mainii de lucru, vecinatatea Marii Negre si legaturile strânse cuorasele poloneze sau cele din Bucovina austriacd sunt tot atatia factori favorizanti. Dacacifrele Anonimului sunt apropiate de realitate, peste granitele principatului se exporta, infiecare an, vreo 100 de mii de tauri, pand la 10 mii de cai si numerosi porci, care aducMoldovei venituri fmmoase. Se mai adauga la aceasta un interes nedisimulat pentruinfiintarea de manufacturi; insusi cumnatul domnitorului8, bogatul proprietar SandulacheSturdza, a fondat o asemenea fabricutA de postav pe una dintre numeroasele sale mosii (celmai probabil la Ruginoasa), fapt mai putin cunoscut /Ana azi. Ca aceasta sd infloreasca iitrebuie, insä, un climat mai modern, un regim in care libera initiativa sä se poatA manifestadin plin, ceea ce nu era cazul la 1805.

Relatarea Anonimului mai aduce totodatd la cunostinta noastrA un episod pe cat depitoresc, pe atat de inedit pentru un alt segment al vietii sociale, cel artistic si, mai concret,pentru inceputurile vietii teatrale in tara noastrd. Avand in vedere precizarile calatorului incauza, el trebuie sä se fi produs, cel mai probabil, in toamna anului precedent, asadar inoctombrie noiembrie 1804.

La initiativa, probabil, a domnitorului, unul dintre dascalii de limba latind ai Curtiidomnesti incearca (si chiar reuseste) sä injghebe o reprezentatie la curte cu o piesd-balet alui Moliere, C'dsátoria silitd. Evenimentul-premierd in istoria teatrului moldav a avut si el,evident, parti insolite, caci actorii improvizati recrutati din personalul palatului nu aveaudec.& vagi notiuni de actorie si o totald necunoastere a limbii franceze (limbd in care 'Ana laurmä s-a si jucat piesa). Ei sunt pusi, sub amenintare, sA invete pe dinafarA textul simiscarile scenice; dupd circa doud luni de stradanii dificile are loc si reprezentatia oficialA,care, dupd informatia calátorului, s-a bucurat de succes. Intervine aici, in egala mAsurd, prinacest episod si o anume corectare a imaginilor noastre stereotipe despre nivelul vietiiculturale in perioada fanariotA, care ne poate oferi, asemeni cazului mai sus citat, o imaginecu totul diferita de ceea ce stiam pand in prezent9.

In concluzie, Scrisoare din Moldova se constituie, in opinia noastra, intr-undocument extrem de sugestiv despre starea unei societati, atat de contradictorie in datelesale si aflatA, in chip incontestabil, la inceputul unui drum destul de indelungat spremodernitate si progres social. In acelasi timp, inserarea sa (in opinia noastrA nu in chip

7 in acest sens, N. Iorga, Medici i medicine: in trecutul romdnesc, Bucuresti, 1919, p. 38-39.8 Sdndulache (Alexandra) Sturdza ocupa aceastA pozitie familiald urmare a cdsAtoriei sale (din

1773), la Bucuresti, cu sora domnitorului, Ecaterina Moruzi; Mihail Dimitrie Sturdza, Grandesfamilies de Grece,d'Albanie et de Constantinople. Dictionnaire historique et genealogique, Paris,1983, p. 357); date suplimentare, Gh. Platon, ALF. Platon, Boierimea din Moldova in secolul al XIX-lea. Context european, evolutie sociald #politicii, Bucuresti, 1995, p. 94, n. 13.

9 In acest sens, Lia Brad Chisacof, Teatrul lui Rhigas Fereas, in Buletinul SocietAtii Romfinede Studii Neoelene", 2000, p. 79-96.

www.dacoromanica.ro

5 Un cdldtor anonim in Moldova (1805) 185

intdmpldtor) intr-un periodic rus de relativ largA circulatie reflectd, intr-un context istoricatat de complex ca cel din perioada amintitA, interesul cercurilor conduckoare aleImperiului tarist spre o zond a sud-estului european aflatd in prim-planul ambitiilor lorexpansioniste: cele cloud principate romdnesti de la Dunare.

ANEXA 1°

Iasi, 10 ianuarie 1805

142/ Caracterul locuitorilor Moldovei este acela care se intdlneste intotdeauna intArile guvernate despotic. Primejdia pe care intr-un asemenea sistem o reprezintdimprejurarea cd fArd cea mai mica vind iti poti pierde numele, cinstea, proprietatea i viata,in mod necesar determind mintea cetAteanului sä caute mijloacele care pot prevenievenimente de asemenea tip. Cdci prin mintea sa, prin bogatia si puterea sa nu poate obtinerespect de la ceilalti; i atunci foloasele pe care la noi un bun cetatean le obtine prinprevederile legii lui nu-i rAmdne sd le aibd deck prin arbitrariu, viclenie si mitä. E de la sineinteles cä intr-o asemenea situatie, nici 1111 poate fi vorba de sentimentul propriei demnitatisi nici de puritatea moravurilor. Fdrd a se mai uita la lege, care existd doar in forma', fiecaremembru al societatii, care a atins o treaptd de consideratie si care e demn de respect, estenevoit ca, pentru siguranta sa personald, sä actioneze cu viclenie in chip siret si perfid. Eleste nevoit sa priveascA de jur imprejur, analizdnd toate eventualitdtile, sa se incline in fatacelor puternici dacd se afld in primejdie, sA alcdtuiascd planuri realiste pentru distrugereaunor adversari periculosi, intr-un cuvânt trebuie, asemeni statelor mari, sA convoacecabinetul de rninistri la cel mai mic eveniment.

143/ In aceastä tard situatia descrisd mai sus isi are cauzele sale. Despotismul careacolo, din cauza schimbdrii perrnanente a domnitorilor a devenit ceva obisnuit, a dtkpopulatia pind la o deplina decAdere a moravurilor; aceasta se poate observa in mod specialin conduita celor de sus. Este foarte veridia o zicalA moldoveneascd: cuvantul boieresc esteminciund i doar tu tii cat respect eu zicalele. Cel mai rdspdndit e faptul cä aici in nici unfel nu te poti baza pe promisiunile facute intr-o anumitd imprejurare, cdnd ele folosesc celuicare le utilizeazd. Aici nu constituie nimic de rusine dacd nu-ti respecti obligatiile;dimpotriva se bucurd de cinste acela care e capabil sd evite pedepsele. Cinstea care dupdcanoanele noastre este cea mai bund insusire, mai ales la functionari este consideratd aici cao consecintA a prostiei. Aici nici mdcar nu trebuie sd pari om cinstit, temdndu-se ca sã nudai motiv sã creadd despre tine cd esti un prost, incapabil de manevre abile. Nefericitamanierd de guvernare a tarii nu numai cd-i face pe oamenii de rand sa devind insensibili lanedreptati, dar mai mult insufld in ei si nepdsarea fatA de pedepsele corporale. Nevoia Iidetermind pe ei sd.

144/ se supund injustitiei, minciunilor si bacsisurilor; in acest mod ei ii potproteja avutul. Insd, din nefericire se intimpla adesea ca nici bacsisurile sä nu-i ajute i ca

m In Anexa de fata am inclus, selectiv, din textul relatArilor din 10, 16 si 20 ianuarie 1805.Textul integral al izvorului mentionat poate fi gasit, sub comentariul nostru, in Studii i materiale deistorie modernd", t. XV, 2000-2001, p. 115-132.

www.dacoromanica.ro

186 Marian Stroia 6

acesti sarmani oameni sd fie nevoiti sa-si deprinda pielea cu o rabdare barbateascd.Proprietarii acestia fara inima, in oricare provincie a Turciei smulg de la tarani banii printearna. S-ar putea sa-ti amintesti relatarile lui Kott si ale altor calatori; ei povestesc ca,trecând prin tinuturile din nordul Turciei, banii de impozite nu se pot obtine in nici un altmod si ca pentru a-i procura perceptorii nu pot recurge la altceva deck sa-i bata pe tarani.Am citit si eu aceste povestiri ale nedreptatilor; insa locuitorii de aici ma incredinteaza cdbiciul ramane Inca cel mai bun mijloc de a obtine ieftin tot ceea ce ai nevoie, si ca pretextpentru un pret ieflin. Tot ei imi spun ca acest mijloc de inavutire il folosesc negustorii turcicare colindä Moldova si Tara Romaneasca. Un grec, care a slujit la mine cu un an inainteacalatoriei mele aici, mi-a relatat ca si el insusi a procedat in acelasi mod; ca aceasta se poateface, netemandu-te de nimic, iar taranii nu indraznesc sa se apere. Daca poporul a pierdut,pand la un asemenea nivel, sentimentul propriei demnitati, atunci nu poti sa-1 umilesti maimult de ark.

145/ Boierilor de aici le place sä fie ospitalieri. Ei il primesc cu respect pe unvizitator strain, care poate locui in casa so, unde il ospetesc, mai mult de o lund si el nutrebuie sa se teama cã vizita sa va fi impovaratoare, si trebuie de asemenea sa-i disparasentimentul impolitetei. Cunosc straini care, fait a avea vreo treaba anume, au petrecutaproape un an intreg in diferite case si care neavând nici experienta nici disponibilitati indomeniul relatiflor cu oamenii, se bucura de respect. Aceasta, de la sine inteles, cu conditiaca strdinii sä nu se atinga de avutul si de familia sa.

In ceea ce priveste sistemul de instruire publica, invatamânt, religia si stiintele, laacest capitol moldovenii stau pe treapta cea mai de jos. Nici n-ar putea fi altfel intrucat aicipreotimea se afla intr-o mizerie extrema. Dupa insäsi starea acestei paturi ii poti judeca sipe ceilalti; iar nivelul de instructie popular al locuitorilor Moldovei este foarte scazut. Nucred ca intr-o vreo altd tard a Europei sa existe atat de putind preocupare pentru stiinte.

II (Incheiere)16 ianuarie 1805

225/ Din exemplele amintite de mine in precedentele scrisori ai vazut, desigur, caaceasta tall este dominata de un puternic curent de superstitie si ignorantä. Insa toateacestea privesc mai ales pe locuitorii autohtoni, si mai putin pe greci. Desi si acestia traiescla limita ignorantei, printre ei exista si persoane care au cunostinte foarte judicioase desprereligie si politica si se perfectioneaza in studierea limbilor. Dar asemenea oameni suntdestul de putini. Conjunctura de acolo nu ii favorizeaza; drept urmare nu ar fi drept sa leceri ca ei sa se ridice deschis pentru adevar si libertate. Atata vreme cat nu se schimbamodul de conducere, nu te poti astepta ca binefacatoarele focare ale iluminismului sästraluceasca peste aceste sarmane pamanturi. Grecii bogati si influenti din Constantinopolau luat deprinderea de a-si insusi cunostinte

226/ de limbi straine si in acest scop platesc foarte scump profesori europeni, incea mai mare parte francezi si italieni, si cateodata si polonezi si nemti. Un grec bine educatvorbeste, in afara limbii sale mateme, turca, persana, araba, franceza, italiana si uneorigermana. Relatiile strânse cu turcii precum si legaturile comerciale cu negustorii straini inchip necesar le impun acestora cunoasterea de limbi sträine. Un om instruit, familiarizat inacest fel cu literatura natiunilor europene luminate, acumuleaza multe idei si descoperd, pe

www.dacoromanica.ro

7 Un calator anonirn in Moldova (1805) 187

Fang marea diferenta intre francezi *i nefrancezi, dar *i intre europeni *i locuitorii Turciei..Aici inalta instruire universitard nu pdtrunde. Matematica, *tiintele fizice i cuno*tintele dechimie sunt aici foarte putin cunoscute; doar doctorii, care au facut studii in Italia *iGermania, au despre aceste *tiinte cunostinte generale. Unii dintre ei sunt destul de bunipracticanti ai medicinii; altii dintre ei, care alcatuiesc aici o neobi*nuita majoritate, suntdoar simpli *arlatani. Poti sa ma crezi Ca emigranti impertinenti i indrazneti, neavand nicicuno*tinte teoretice, i nici practice, ca*tigd aici multi bani. Nu-i mai putin adevárat cã astase intampla *i la noi; *i la noi vreun vraci iscusit, care in situatiile critice nu *tie säfoloseascA deck

227/ procedeele *arlataniei, adesea beneficiazA de oarecari foloase *i faima; insd lanoi de reguld asemenea *arlatani sunt pedepsiti foarte aspru. In Moldova mai rar, dar inspecial la Constantinopol, doctorul prezintä o diploma, cumparatA sau obtinuta prinrugaminti de la vreun prieten in Germania sau in Italia *i nu-i ramane altceva deck sd-*itreacd pe ea numele sau. Ace*tia practicd un soi de clevetiri neru*inate fatA de doctoriidestoinici, cu care se intampla sa se intalneascd uneori, descriind insuccese in practicaacestora din urmd, atentfind la cinstea *i instruirea lor. Publicul mintit astfel nu poatedeosebi competenta adevaratA de cea mincinoasä; ii incredinteazd ingrijirea sanatatii sale*arlatanului *i-1 imbogate*te pe acesta; de*i un om cu cuno*tinte generale normale *i-arpierde repede rabdarea. Aici, in Moldova *i in general in intreaga Turcie practica medicaidreprezintA una din cele mai profitabile ocupatii. Cunosc doctori, care incaseazd pe an pandla 3.000 de cervoneti; pentru asta trebuie insa sA se lupte neincetat cu clevetirile *i cuperfidia. Mentalitatea acestui gen se deosebe*te radical de cea a grecilor de aici. Nu poti sä-ti imaginezi la date viclenii recurg ei in situatii asernanatoare. De aceea nici nu te sfAtuiescsä cauti aici sändtatea prin medicii straini

228/ neobipuit de *mecheri. Pentru a obtine un rezultat bun, neapdrat trebuie savorbe*ti in patru, iar in cel mai eau caz in trei limbi straine.

Cel mai amuzant e sä vezi un conciliu alcauit din cativa *arlatani i unul saucativa doctori adevarati. 0 asemenea comicd reuniune aici se poate vedea destul de des;caci in casele mai importante in cazul in care apare vreo boald periculoasa, se cheamdpentru o consultatie tagma medicaid. Grosolanii impostori in asemenea situatii de regulapAlavrAgesc in limba latinã, neincetat fac referiri la practica medicaid invätate pe de rost, *istriga cu atata neru*inare incat medicul cu experienta, chemat pentru a-ti spune parerea, esteadesea nevoit sa renunte la metodele sale *i aproba irationalitatile propuse de colegii sdi.Omul cinstit, fait a-si mai face sperante, renunta bucuros la viitoarele bogatii, doar pentru anu mai fi chinuit cu asemenea situatii. Din cauza aceasta medicii sträini, care mai au minte

inima, parasesc curand aceste tari, unde n-au obtinut nici un fel de avantaje.Poti sd judeci *i singur din cele de mai sus, cum trebuie sä fie pe aici pregatirea

medicamentelor *i politia sanitard. Aici in la*i functioneaza cloud farmacii de marimemijlocie; in celelalte ora*e ale Moldovei nu sunt aproape deloc sau acolo unde existA suntconduse de oameni neinstruiti, care nu au nici o pregatire.

Ia*i, 20 ianuarie, 1805

229/ Pe cat de bogata este Moldova in materii prime de toate soiurile, pe atat degreu este inchipuie-ti sa obtind foloasele de care beneficiazd regiunile vecine din

tii sd

si

www.dacoromanica.ro

188 Marian Stroia 8

Imperiul Austriei. In ceea ce priveste industria nici nu se poate pretinde ceva, deoareceprosperitatea sa std in pdmântul, care este atat de greu de exploatat. Toate incercdrile de acrea aici fabrici si manufacturi au ramas zadarnice, de§i conditiile in acest scop erau, dupdcum s-a vazut, foarte favorabile. Cea mai mare parte a materiilor neprelucrate aici sunt dedoud, uneori de trei ori mai ieftine decAt in multe tdri ale Europei. Plata muncitorilor costade asemenea incomparabil mai putin fata de alte multe tdri. Aici nu se poate vorbi de unprejudiciu sau vreo concurenta fabricantilor locali; intrucdt cei strdini, neobtinand nici unfel de avantaje (profituri), nu pot fi primejdio§i. Mai trebuie de asemenea observat cdapropierea Mdrii Negre favorizeazd foarte mult tranzitul comercial dinspre Levant sidesfacerea produselor fabricate. Putem spune cd fabricantii, pentru intretinerea familiilorkr precum pentru cea a

230/ muncilor de productie, cheltuiesc aproape la jumdtate, comparativ cu altezone ale Europei. Uneori chiar domnitorii in§i§i incurajeazd industria §i initierea de noimanufacturi; dar fabricantii strdini trebuie sa se teamd in fiecare zi ca nu cumva, in cazulvreunui rdzboi, sa piardd toate bunurile kr dobandite aici. Nu de mult, un boier bogat, penume Sandulache Studza, cumnat al actualului domnitor Alexandru Moruzi, a avut curajulde a infiinta o manufacturd de postav; insd din prudentd a construit-o in

231/ satul sdu §i nu in acelasi ora§. Numai timpul o sd ne arate dacd si altii i§i vorputea construi fabrica lor sub domnia altor hospodari, mai putin luminati si binevoitori.

Nici comertul nu se gase§te intr-o situatie mai bund. Moldova exporta peste granitacirca 100.000 tauri, pand la 10.000 cai si o multime de porci; trebuie insa remarcat cdponderea principald apartine acestor trei sorturi. De la alte produse (ceard, miere, sare, land,piei si alte sortimente) Moldova nu obtine ni§te venituri mari. Fiecare statisticd enumerdtotusi o cantitate destul de putin insemnatA de produse, având in vedere pdmântul fertil sirodnic de care dispune Moldova. Importul de produse din afard este destul de mare, dacdtinem seama de numdrul populatiei acestei tail. Balanta comerciald a Moldovei estefavorabild; cdci aceastd tard trimite anual la Constantinopol produse de 200.000 cervoneti.Este evident cd fard acest comert avantajos ea s-ar epuiza foarte repede. Dimpotrivd se parechiar cd de cdtdva vreme, veniturile statului au crescut in chip neobisnuit.

*

S-ar putea sa gase§ti contradictii in spusele mele, legat de faptul cd acest comert deaici se gase§te intr-o situatie proastd; insd in acelasi timp imi voi justifica afirmatiile,ardtand in ce chip jalnic produce el.

De cel cu vite se ocupd in chip obisnuit negustorii nemti, polonezi sau armenilocalnici §i asta in functie de banii disponibili. Grecii §i locuitorii autohtoni foarte rar seindeletnicesc cu acest comert, pentru cd de la o vreme el a devenit mai putin rentabil. Celmult de pe urma lui poti avea un cd§tig de doudzeci de procente si din cauza asta, dupdpdrerea acestor oameni, nu meria efortul depus.

Ei sunt mult mai amatori sal se ocupe cu aducerea mdrfurilor foarte cdutate, de peurma cdrora obtin importante cd§tiguri, cumpdrandu-le cel mai adesea de la Leipzig, Vienasi Brodach. Insd cum se intampla cel mai ades, ei abuzeazd in modul cel mai neru§inat debuna credintd a negustorilor strdini; de aceea aproape nimeni nu e dispus sd le incredintezecustodia acestor marfi, stiind cat de greu isi achitd datoriile, chiar cu cele mai serioasepresiuni. Sunt nevoit sa-ti amintesc aici cd ti-am relatat in precedenta scrisoare referitor la

www.dacoromanica.ro

9 Un adtor anonim in Moldova (1805) 189

dezbaterile judecdtorqti. S-a ajuns pdna acolo incdt nici nu au cunostinte despre polite saucambii; nu mai este nevoie sa spun cd aceastd situatie este de natura sd distruga bunacredinta intre negustori i sa indbu§e comertul. in asemenea conditii nu ai sd te mai miricand am sd-ti spun cd aici legile permit

233/ sä se ia dobandä pana la doudsprezece procente. Se mai intdmpld, ca bogatiiproprietari agrari, care dau imprumuturi cu camdtd, sd pretindd de la treizeci la patruzeci deprocente, care deja se retin din sumd. in chip asemändtor bancherii nu se ru4ineazä sã ia dela zece la doudzeci de procente pentru un singur transfer bAnesc in Germania sau in Franta.Negustorii care sd practice comertul en-gros, nu sunt aici; motivul rezultã clar din celespuse mai sus.

Evreii, care aici sunt destul de multi se disting in comert i conduc, ca i inPo Ionia, mici firme de facturd burgheld. Ei beneficiazd de o neobi§nuitd libertate, dupd cumtot lor li se intdmpld sd fie sumi la o neobisnuita persecutie. Aici se vor vorbqte cdchipurile evreii chinuiesc pand la moarte pe copii cre§tinilor bdtdnd cuie in ei §i le beausdngele, pentru a scdpa de pedeapsa vqnicd in cazul in care Cristos, in ciuda necredinteilor, este adevdratul Mesia. Pentru a dovedi justetea acestor invinuiri, se fac referiri laanumite evenimente, in cursul cdrora s-ar fi gasit, in case evreiqti, copiii unor crqtinichinuiti cu ace. Dar toate aceste imprejurdri 11 determind mai curdnd pe un observatorimpartial sa se gdndeascd la faptul cd acqti copii ar fi putut fi indemnati care casele

234/ evreilor de functionari corupti §i necinstiti, interesati sd atdte clerul i

populatia impotriva acestui neam nefericit. intr-o asemenea situatie evreii 4i asigurd(cumpArd) sprijinul autoritatilor i dupd aceea rdspldtesc pe protectorii lor. Pot sã citez cazulunui om deosebit de inzestrat, evreu de origine, pe care 1-am aflat nu demult. El s-a straduitsd joace, in germana actuald (care este o limba foarte grea), roluri de june-prim i e demn deapreciere intruck s-a straduit sd joace §i in limbi strAine, pe care nu le cuno§tea aproape deloc. Nu demult, pentru distractia familiei printului, el i alti actori, care nu pricep o boabdfrantuzqte, au reprezentat comedia lui Moliere, Ceisätoria siliteil I. Singurul dascd1 de aicide limba latind, polonez de neam, i-a asumat sarcina de a scrie pentru fiecare actor rolul culitere germane, adaugand peste tot indrumdri pentru mi*carea scenicd. El s-a strAduit sä leexplice i sensul cuvintelor, insd aceasta nu a putut-o obtine intr-un timp scurt *i abia dupdo lund intreagA a reu§it sa incheie pregatirile pentru reprezentatie. Cu toate acestea, comedias-a jucat §i tindnd cont de nivelul de educatie esteticd al publicului de aici s-a bucurat de ceamai cdlduroasd primire din partea spectatorilor educati.

Din tot ce am spus despre Moldova, rezultd cd aceastd tard binecuvantatd deDumnezeu, din pdcate mai are mult

235/ de stat in rdndul tarilor rdmase in urmd in toate privintele. insd de aceasta nudomnii sunt vinovati. intre ei sunt §i unii care au pe de-a-ntregul dreptul la apreciere(pretuire). ika este, de pilda, actualul domn'2, caracterizat prin cunotinte largi §i inimd

II Este vorba de cunoscuta comedie-balet a lui J.B. Poquelin (Moliere), Le Mariage forcé, jucatdpentru prima data la Paris la 29 ianuarie 1664. Pand la gasirea si a altor dovezi circumstantiale,episodul de mai sus (destul de credibil in opinia noastrd) ramane prima marturie despre oreprezentatie teatrald in Moldova la inceputul secolului al XIX-lea, chiar in conditiile specialedescrise mai sus.

12 E vorba de Alexandru Moruzi, care a domnit din 1802 pdra in august 1806.

www.dacoromanica.ro

190 Marian Stroia 10

bund. in scurtul rägaz al guverndrii sale el a reu*it sä infaptuiascd cdteva transformärifolositoare. Din pacate insd acest destoinic principe poate fi foarte curdnd rdsturnat de laputere gratie actiunilor partidei adverse §i succesorul sail, in mod foarte verosimil, se vabizui pe un sistem intru-totul diferit. In plus acesta il va putea invinui pentru faptul cdasemeni celorlalti domni ai Munteniei §i ai Moldovei s-a gandit mai mult la acumularea detezaure i la bundstarea familiei sale deat la prosperitatea tdrii, care i-a fost incredintata peun timp nedeterminat. Cred insd cd dimpotriva, spre deosebire de oricare din predecesoriisdi, el a facut destule sacrificii dezinteresate. Moldova rdrridne sdli doreasca permanentpentru sine asemenea cdrmuitori, insd numai in actualele conditii favorabile.

(Din limba germand)

www.dacoromanica.ro

UN MOLDOVEAN SI RELATIILERUSO-OTOMANO-CRIMEENE iN ANUL 1712

ADRIAN TERTECEL

Folosind prilejul oferit de indelungatul rdzboi dintre Imperiul otoman $i LigaScantd (Imperiul habsburgic, Polonia, Venetia $i Sf. Scaun) din anii 1683-1699, care amarcat intrarea Portii in declin ireversibil, Rusia s-a aldturat coalitiei cre$tine in 16861.Astfel a inceput rdzboiul ruso-otoman din 1686-17002. Rusia ii continua expansiunea spreMarea Neagra, tarile romdne $i Strdmtori inceputd in 16542.

Trupele tarului reformator Petru cel Mare (1689-1725), organizate dupd modeloccidental, au ocupat in 1696 cetatea-port otomand Azov (Azak) i au construit in anii1696-1699 cetatea-port Taganrog (Taygan), inflintand o flotd militard rusd in Marea deAzov $i producdnd astfel o prima i durabild bre$d in sistemul stdpdnirii otomane asuprabazinului Märii Negre4. In urma pdcii de la Karlowitz (1699), sldbitd de infrdngerile suferitein fata Imperiului habsburgic, Poloniei *i Venetiei, Poarta le-a cedat acestora intinseteritorii5. De asemenea, prin pacea ruso-otomand de la Istanbul (1700), Poarta a trebuit sãaccepte, pentru moment, stdpinirea rusd asupra cetätilor-porturi Azov *i Taganrog, precum$i asupra unei portiuni de teritoriu dintre Bugul inferior, Pragurile Niprului $i coltul nord-estic al Mdrii de Azov. Flota militard rusd Ii mentinea prezenta in aceastd mare. StrategicaStrdmtoare Kerci rdmdnea insd sub stdpanirea otomanilor. Rusia obtinea astfel acces doar laMarea de Azov (nu $i la Marea Neagra)6. Taml Ii amdna indeplinirea planurilor pontice,intrand (in alianta cu Polonia, Saxonia $i Danemarca) in rdzboiul nordic" contra Suediei(1700-1721) pentru a asigura Rusiei ie*irea la Marea Balticd. Pe tot parcursul acestuia,

Polnoe sobranie zakonov Rossiiskoi imperii, H, St. Petersburg, 1830, p. 770-786; N. Ustrialov,Istoriia tarstvovaniia Petra Velikogo, I, St. Petersburg, 1858, p. 152-153; Ocerki istorii SSSR. Periodfeodalizma. XVII v. (1618-1689), Moskva, 1955, p. 535-536; Lindsey Hughes, Tarevna Sofia, St.Petersburg, 2001, p. 244-245.

2 M.M. Bogoslovskii, Piotr I. Materiali dlia biografii, I-V, MoskvaLeningrad, 1940-1948;N.N. Molceanov, Diplomatiia Petra Velikogo, Moskva, 1990, p. 24-162.

3 N.A. Smirnov, Rossiia i Turtiia v XVI-XVII vv., H, Moskva, 1946, p. 105-173; Igor Andreev,Aleksei Mihailovici, Moskva, 2003, p. 254-576.

4 A.N. Kurat, Prut Seferi ye &trip, I, Ankara, 1951, p. 38-48; S.F. Oreskova, Russko-turetkieotnoqeniia v naceale XVIII v., Moskva, 1971, p. 26-33.

5 J. Hammer, Histoire de l'Empire Ottoman, XII, Paris, 1838, p. 470-471; I.H. Uzunçar*ili,Osmanli Tarihi, III/1, ed. IV, Ankara, 1988, p. 591-592; History of Poland, ed. Stefan Kieniewicz,Warszawa, 1979, p. 222; M.A. Mehmet, Istoria turcilor, Bucuresti, 1976, p. 242-245.

6 Pisma i bumaghi imperatora Petra Velikogo, I, St. Petersburg, 1887, p. 368-378; A.N. Kurat,op. cit., I, p. 46-48; S.F. Oreskova, op. cit., p. 32-33; M.A. Mehmet, op. cit., p. 249-250; PaulCernovodeanu, In voiltoarea primejdiilor. Politica externd qi diplomatia promovate de ConstantinBrdncoveanu (1688-1714), Bucuresti, 1997, p. 23-24; Adrian Tertecel, Un pas important ininaintarea Rusiei spre Marea Neagrei qi Tarile Romdne. Tratatul de pace ruso-otoman din 1700, inDestin romanesc", IX, 2002, 1, p. 16-30.

Revista istoricr, torn XVII, 2006, nr. 1 4, p. 191-200.

www.dacoromanica.ro

192 Adrian Tertecel 2

Petni cel Mare s-a strAduit din fasputeri sa evite declansarea unui nou razboi ruso-otoman.El dorea un astfel de razboi doar dupd incheierea rdzboiului nordic"2.

La randul lor, cel putin in anii 1700-1714, Imperiul habsburgic, Po Ionia si Venetianu puteau incepe un nou razboi antiotoman. Imperiul habsburgic (in aliantA cu Anglia siOlanda) lupta impotriva Frantei i Spaniei in cadrul rdzboiului pentru mostenirea spaniold"(1701-1714)8. Dupd cum am ardtat, Po Ionia era implicata in rdzboiul nordic". Deasemenea, ea se afla in declin atat pe plan intern, cat si pe plan internationa19. in ceea cepriveste Venetia, aceasta era slAbitä i izolatd. Conducatorii sai incercau cu disperare sdmentind pacea cu Poartaw.

In primele cloud decenii ale secolului al XVHI-lea Iranul a pdstrat o atitudinepasnicd fata de Imperiul otoman". Astfel, in intervalul 1700-1714 Poarta nu a fost inpericol de a fl atacafa de nici unul dintre vecinii

In pofida situatiei internationale anterior amintite, Imperiul otoman s-a aflat inrelatii de pace cu toti vecinii sai doar in anii 1700-171012. La sfarsitul acestui interval,refacuta partial pe plan militar si economic dupd indelungatul i dezastruosul razboiimpotriva Ligii Sfmte si ingrijoratd de marea victorie rusd antisuedezA de la Poltava (1709)si de consecintele acesteia, Poarta a declansat razboiul ruso-otoman din 1710-171113.Profitand de prelungirea razboiului nordic", otomanii au invins Rusia si au recuperatteritoriile nord-pontice anexate de aceasta prin tratatul de pace ruso-otoman de la Istanbul(1700). Astfel, Poarta elimina prezenta rusd (terestrA si navald) din Marea de Azov siredevenea singurul stdpan al bazinului Mdrii Negre. Aplicarea in practicA a tuturorprevederilor pacii ruso-otomane de la Vadul Husilor (1711) a durat panA in 171414.

Mentiondm ca in 1711 (respectiv in 1716) in Moldova si Tara Romaneascd au fostinstaurate domniile fanariote (care au durat pand in 1821). Astfel, Poarta si-a intaritsuzeranitatea efectiva si restrictiva asupra acestora. Otomanii nu mai aveau incredere in

7 A.N. Kurat, op. cit., I, p. 54-62; S.F. Oreskova, op. cit., p. 33-34; E.V. Tar le, Severnaia voina,Moskva, 1958, passim; Istoriia Severnoivoini 1700-1 721 gg., Moskva, 1987, passim.

8 M.A. Mehmet, op. cit., p. 247-248; N. Ciachir, Gh. Bercan, Diplomatia europeancl in epocamoderncl, Bucuresti, 1984, p. 142-150.

9 History of Poland, p. 234-242.I.H. Uzuncarsili, op. cit., IV/2, p. 169-170; A. N. Kurat, Isvec Kirali XII. Karl' in Tiirkiye'de

Kalip ye Bu Siralarda Osmanli hnparatorlugu, Istanbul, 1943, p. 54-55." 1.H. Uzuncarsill, op. cit., IV/2, p. 131.12 S.F. Oreskova, op. cit., p. 33-92; M.A. Mehmet, op. cit., p. 249-251.13 Pisma i bumaghi, X, p. 769; N.N. Molceanov, op. cit., p. 277-282; A.N. Kurat, The

Despatches of Sir Robert Sutton, Ambassador in Constantinople (1710-1 714), London, 1953, p. 28-32; idem, Prut Seferi ve &Inv, I, p. 165-172; A. Tertecel, Izbucnirea rclzboiului ruso-otoman din1 710-1711 pentru stclpdnirea bazinului Mãrii Negre (un izvor narativ otoman), in Revista istoricA",V, 1994, nr. 11-12, p. 1197-1209.

14 I.H. Uzuncarsih, op. cit.,IVI1, p. 76-95; A.N. Kurat, Prut Seferi ye Brim% I-II, p. 173-705;S.F. Oreskova, op. cit., p. 93-187; M.A. Mehmet, op. cit., p. 251-255; Paul Cernovodeanu, Anglo-Dutch Mediation in the Russo-Turkish Peace Treaty of the Prut (1712-1 713), in SoutheasternEurope", 5, 1978, nr. 1, p. 88-101.

sai.

10

www.dacoromanica.ro

3 Un moldovean $i relatiile ruso-otomano-crimeene 193

domnii români dupd ce, in timpul rdzboiului din 1710-1711, acestia din urmd ajutaserd(deschis sau in secret) Rusia15.

Astfel, s-a ajuns la o pace ruso-otomand relativ indelungatd (1714-1735)16.In acest articol ne vom opri la confruntdrile politico-diplomatice ruso-otomane din

anii 1711-1714, insistând asupra evenimentelor din primele luni ale anului 1712 si asuprarolului jucat de un moldovean in cadrul acestora.

Pentru punerea in practicd a tuturor prevederilor pacii de la Vadul Hu$ilor au fostnecesari trei ani de eforturi politico-diplomatice otomane (1711-1714), punctate cu cloud'declaratii de rdzboi adresate de Poartd Rusiei (9/20 decembrie 1711 $i 31 octombrie/11noiembrie 1712)17. Nedorind un rdzboi pe cloud fronturi, tanil a fost nevoit, in cele dinurma, sà aplice toate prevederile pacii. Tergiversdrile rusesti au fost invinse de tenacitatea $iamenintdrile otomane, precum $i de evolutia contextului international (prelungireardzboiului nordic"). Dupd tratatul de pace ruso-otoman de la Istanbul (5/16 aprilie 1712)18a urmat tratatul de pace ruso-otoman de la Edirne (13/24 iunie 1713)19, 'care dddeasatisfactie deplind Portii. In vara anului 1714 s-a trasat pe teren noua frontierd dintre Rusia

Imperiul otoman. Traseul sdu a fost descris amdnuntit in conventia de frontierd ruso-otomand din 14/25 iulie 1714. Fostul teritoriu rusesc dintre Bugul inferior $i PragurileNiprului devenea stat cdzkesc autonom (vasal Portii). Intre Nipru si Don otomanii cgtigauteren fatd de situatia anterioard rdzboiului ruso-otoman din 1686-1700, granita findstabilitA intre rfiurile Samara si Orel (afluenti pe stânga ai Niprului). Pe Donul inferiorgranita ruso-otomand trecea printre orgul otoman Azov $i orgul rus Cerkassk. La est deDonul inferior frontiera dintre cele cloud imperii pasta traseul anterior anului 168629. Inseptembrie 1714 ostaticii rusi P.P. Safirov i M.B. Seremetev primeau aprobarea sultanuluipentru a se intoarce in Rusia. Pierzand orice sperantA in privinta declansdrii unui nou rdzboiruso-otoman (ce ar fi avantajat Suedia, silind Rusia sä lupte pe cloud fronturi), in octombrie1714 regele suedez Carol al XII-lea pdrasea teritoriul otoman (unde se refugiase in 1709,dupd bdtdlia de la Poltava) $i se indrepta spre posesiunile sale trecdnd prin Tara

15 Veniamin Ciobanu, Les Pays Roumains au seuil du 18-e siecle (Charles XII et les Roumains),Bucarest, 1984, p. 87-154; Bogdan Murgescu, Istorie romeineascd istorie universald (600-1800),Bucuresti, 1994, P. 125-131.

115 I.H. Uzuncarsth, op. cit., IV/1, p. 101-250; Rossiia i Cernonlorskie prolivi (XVIII-XXstoletiia), Moskva, 1999, p. 44-45; G.A. Nekrasov, Rol Rossii v evropeiskoi mejdunarodnoi politike(1725-1739), Moskva, 1976, p. 5-243.

17 Vezi nota 14.18 Pisma i bumaghi, XIV!, p. 202-207; S.F. Oreskova, op. cit., p. 160-162.19 Ibidem, XIII/1, p. 180-186; Noradounghian, Recueil d'actes internationaux de l'Empire

Ottoman, I, ParisLeipzigNeuchâtel, 1897, p. 203-207; Ahmed Refik (Altmay), Baltaci MehmedPap ve Bilyiik Petro (1711-1911), Istanbul, 1909 (1327H.), p. 98-106; A.N. Kurat, Isveg Kira& p.659-662; S.F. Oreskova, op. cit., p. 184-187.

20 A.N. Kurat, IV-XVIII. Yazyzllarda Karadeniz Kuzeyindeki Turk Kavimleri ve Devletleri,Ankara, 1912, p. 414-428; Polnoe sobranie zakonov Rossiiskoi imperii, V, p. 119-121; Pisma ibumaghi, XIII /2, p. 556-558.

si

-

www.dacoromanica.ro


Romaneascd i Transilvania. Aplicarea in practicd a prevederilor pkii de la Vadul Hu$ilorse incheiase21.

Declaratia de rdzboi adresatd de Poartd Rusiei la 9/20 decembrie 1711 1-aingrijorat profund pe tar. El nu dorea sd fie din nou obligat sä poarte un rdzboi pe doudfronturi. La srarsitul lunii ianuarie 1712 Rusia a retrocedat Portii cetatea Azov. Deasemenea, a demolat $i a abandonat cetatea Taganrog. Totusi, restabilirea pãcii ruso-otomane era nesigura.22.

In aceste conditii, tarul a ordonat diplomatiei ruse sA continue tratativele de paceruso-otomane de la Istanbul (cu mediere anglo-olandezA)23. In acelqi timp, pentrueventualitatea quarii acestor tratative i a unei noi campanii militare otomane impotrivaRusiei, Petru cel Mare a pregdtit un plan de rdzboi antiotoman defensiv (cel mai potrivit inconditiile prelungirii rdzboiului nordic")24. Pentru ca acest rdzboi defensiv antiotoman sdaibd cat mai mari $anse de succes, tarul a incercat sd atragd Hanatul Crimeei subsuzeranitatea Rusiei, folosindu-1 ca aliat contra Portii. Astfel de tentative mai facuserdconduckorii nisi in 1675, 1689 si 1711, dar toate quaserd25.

in legaturd cu aceastA noud tentativa rusd la adresa Hanatului Crimeei, in februarie1712 a intrat in scend un moldovean aflat atunci pe teritoriul Rusiei. Numele sdu (in formarusificatd) era Aleksandr Davadenko. In realitate, el se numea Alexandru Davidel. Fuseserotmistru (comandant de companie) in armata polonezd. Apoi, el slujise in Crimeea intimpul celei de-a treia domnii a hanului Selim Giray I (1692-1699). Prin intermediulacestuia incercase in 1696-1697 sd obtind de la Poartã tronul Moldovei, dar quase26.

Alexandru Davidel era o veche cunostintA a inaltilor demnitari rusi. in decembrie1702 el s-a prezentat in fata hatmanului Mazepa $i a cerut sä fie primit in slujba Rusiei. Adeclarat cd, in timp ce se afla in Crimeea, auzise cd noul han Devlet Giray II (1699-1702;1708-1713) si unii marzaci erau gata sä se supund tarului i sd lupte impreund cu ruiiimpotriva otomanilor27. Aproape ca o conflrmare partialä a acestor afirmatii, Devlet GirayII nu s-a supus poruncii sultanale de mazilire din 15/26 decembrie 1702. El i-a rdsculat petdtarii nogai impotriva Portii si, apoi, in 1703, a fugit in regiunea Kabarda din Caucazul deNord. Pe tronul Hanatului Crimeei a urcat, pentru a patra $i ultima oara, Selim Giray I

21 A.N. Kurat, Isvec Kira It, p. 666-680; S.F. Oreskova, op. cit., p. 187-192; Remus Ilie, Drumulregelui Carol al XII-lea prin Tara Romdneascei ci Ardeal in anul 1714, in Revista istoricir, t. 20,1934, nr. 1-3, p. 23-26; M.A. Mehmet, op. cit., p. 254-255; Paul Cernovodeanu, Anglo-DutchMediation, p. 100-101.

22 Pisma i bumaghi, XI/2, p. 309-310, 327; I.H. Uzuncarsili, op. cit., IV/1, p. 90-91; S.F.Oreskova, op. cit., p. 151-152.

23 S.F. Oreskova, op. cit., p. 152-153.24 Ibidem.25 I. Andreev, op. cit., p. 576; L. Hughes, op. cit., p. 270-271; Ocerki istorii SSSR, p. 540-541;

N.N. Molceanov, op. cit., p. 34-35; N. Ustrialov, op. cit., I, p. 376; Pisma i bumaghi, XI/1, passim.26 Constantin Turcu, Sun noi despre pretendentul Alerandru Davide!, Iasi, 1948, p. 1-15;

Nicolae Iorga, Istoria romlinilor, VI, reed., Bucuresti, 2000, p. 286, 380.27 RGADA (Rossiiskii gosudarstvennii arhiv drevnih aktov), Moscova, fond 123, opis 3, 1703,

dosar 13132, f. 1.

www.dacoromanica.ro

5 Un moldovean $i relatiile ruso-otomano-crimeene 195

(1702-1704). Mai tarziu, Devlet Giray II s-a supus sultanului Ahmed III (1703-1730) $i atrait cdtiva ani in exil in insula Rodos28.

A. Davidel afirma cd eliberarea Moldovei i Tdrii Române$ti de sub suzeranitateaPortii poate fi realizatd folosind tendintele separatiste antiotomane ale conduatorilorHanatului Crimeei. La 12/23 ianuarie 1703 el ii scria lui Petru cel Mare: Eu am fost inHanatul Crimeei $i I-am indemnat $i pe han sd se despartA de turci $i, laolaltd, TaraRomdneascd, Moldova $i Crimeea sd se supund luminatului i sldvitului vostru imperiu $i sdlupte impreund cu acesta (impotriva Portii)"29. La 30 iulie/10 august 1703 A. Davidel i-apredat hatmanului Mazepa proiectul sdu pentru organizarea unui front comun romano-crimeeano-ucrainean contra otomanilor: De mai multe od moldovenii i muntenii auadresat petitii mdriei sale tarului, monarhul rdsdritean, precum $i hatmanului, cerand ajutorcre$tin $i uprarea suferintelor lor. In acest sens, i acum Ii adreseazd petitie hatmanuluipentru ca el sa. $tie cd, luandu-I pe Dumnezeu in ajutor, ei impreund cu domnul TariiRomanesti 1 cu hanul Crimeei, la toamnd, vor pleca la rdzboi (impotriva sultanului). Siroaga el (Davidel) ca hatmanul sd le permita sd ia cu ei 10.000 de cazaci de la Seci(Pragurile Niprului), pe banii lor (ai organizatorilor), precum $i pe moldovenii care se afldlangd hatman. Si, dacd va da Dumnezeu, se vor elibera de sub puterea $i asuprirea stApanirii(pagdne) blestemate"".

AutoritAtile centrale de la Moscova s-au interesat de aceste proiecte $i, incepanddin ianuarie 1704, timp de un an $i trei luni, A. Davidel s-a aflat la Moscova. 0 vreme, el afost aici in slujba ambasadorului Danemarcei. De A. Davidel s-au ocupat nu doarMalorosiiskii prikaz i Posolskii prikaz, ci i cancelarul F.A. Golovin $i chiar insu$i tarul.A$a reiese din caietul de insemndri al lui Petru cel Mare din anul 1704: Despre Davidel,omul aflat la ambasadorul danez, sd fie oare Idsat sd piece? Despre moldoveanul pe care 1-aadus ambasadorul danez ce vorbe$te despre el solul muntean?"3'

In conditiile Rdzboiului nordic" $i ale normalizArii relatiilor otomano-crimeenedupd incidentele din 1702-1703, era riscantd o incordare a relatiilor Rusiei cu Poarta dincauza Hanatului Crimeei. De aceea, guvernul rus s-a ferit sd stabileascd legaturi stranse cusupu$ii crimeeni ai sultanului. La 29 septembrie/10 octombrie 1706 ambasadorul rus laIstanbul, P.A. Tolstoi, a primit ordin sA-i dea asigurdri sultanului Ahmed III cd tarul nu va

28 Mehmed R4id, Tarih, II, Istanbul, 1282 H. (1865-1866), P. 565-576; Public Record Office,Londra, State Papers, Turkey, dosar 97/21, f. 96-124; A.N. Kurat, Prut Seferi ye Bang I, p. 80-81.

29 RGADA, fond 123, op. 3, 1703, dosar 1313, f. 3-4.343 Ibidem, fond 124, op. 1, 1703, no. 5.31 Pisma i bumaghi, III, p. 315. Despre prezenta in Rusia, in secolul al XVII-lea i la inceputul

secolului al XVIII-lea, in interes personal sau in misiuni oficiale (secrete sau deschise), a numero§iromani din Moldova si Tara Romaneasca (dar §i din Transilvania), Silviu Dragomir, Contributii la

bisericii romdnesti cu Rusia in veacul XVII, reed., Bucure§ti, 2003, passim; Istoriceskiesviazi narodov SSSR i Rumdnii v XV-naceale XVIII v. Dokumenti i materiali v trioh tomah, I-III,Moskva, 1965-1970, passim.

relagile

si

www.dacoromanica.ro


primi ca supus al Rusiei nici un popor din Imperiul otoman. Petru cel Mare a$tepta aceeqipromisiune din partea Portii in privinta popoarelor musulmane din Rusia32.

In primavara anului 1705 A. Davidel a fost trimis de la Moscova la Kiev. inseptembrie 1706 el a fost expediat de la Kiev in Moldova. Din partea cancelarului F.A.Golovin, moldoveanul A. Davidel a primit o caracterizare negativa33.

La 9/20 noiembrie 1710 Poarta a declarat rdzboi Rusiei. Astfel a inceput amintitulrdzboi ruso-otoman din 1710-1711. Dupd incheierea tratatului de pace mso-otoman de laVadul Hu$ilor, armata rusd s-a retras din Moldova. Atunci, A. Davidel a incercat sd seadreseze cu aceeqi propunere comandamentului rus prin intermediul locotenent-colonelului de gardd V.V. Dolgorukii. Documente amdnuntite privind aceastd problemd nus-au gäsitdeocamdatd, insd este foarte probabil cd A. Davidel nu a primit rdspuns pozitiv34.

In februarie 1712, in toiul amintitei noi incorddri a relatiilor ruso-otomane, A.Davidel se afla in Ucraina ruseascd, la Priluki (sud-est de Kiev). Atunci, prin intermediulfeldmareplului B.P. $eremetev, el a anuntat din nou cã hanul Devlet Giray II $i apropiatiiacestuia au cerut de la feldmare$al $i de la tar o instiintare secretà dacd vorprimeascd de partea mdriei sale tarului sau nu" $i, de asemenea, punctele pe baza cdrora sddevind supus al tarului". A. Davidel a fost interogat de autoritatile ruse in februarie 1712 laPriluki $i la 20/31 martie 1712 la St. Petersburg35.

In afard de un pa$aport semnat de hanul Devlet Giray II, A. Davidel nu aveaasupra sa documente doveditoare. Conform afirmatiilor sale, motivul adresdrii cdtre tar afost explicat de han prin supdrarea provocatd de abuzurile comise de otomani. Estenemultumit pentru faptul cã sultanul ii schimbd des (pe hani) din functie i ei trebuie sd-$iplece mereu capetele in fata turcilor. De aceea, $i el (hanul) se teme. Deja el insu$i a fostmazilit de trei ori $i, in prezent, este acuzat de trädare. $i a fost tinut mazilit 15 zile doarpentru cd a indraznit sa se opund turcilor in favoarea hanatului sau". Pozitia fermd a hanuluicontra Rusiei era, chipurile, doar de fatadd, pentru a obtine bundvointa otomanilor. Iar fatdde regeleSuediei se aratd ca un binefacdtor mai ales pentru a obtine bani"36.

In consecintd, A. Davidel a propus ca, folosind ajutorul hanului, sd fie prin$i, inMoldova, regele suedez Carol XII i cazacii lui Mazepa. and hanul va accepta ferm sd sesupund mdriei sale tarului, atunci, fard intarziere, trebuie semnat un tratat cu hanul. $i,pentru aceasta, el, rotmistrul, trebuie sd fie trimis la han. Iar semnarea tratatului se cuvine afi grabita pentru a nu-i da timp regelui Suediei sã plece de la Bender. Deoarece, prinintermediul hanului, el (regele) $i cazacii trdddtori pot fi prin$i i predati in mfiinile mdrieisale tarului"37.

32 RGADA, fond 123, op. 1, 1706, dosar 2, f. 1-2.33 Pisma i bumaghi, VI, p. 913.34 A.Z. Maslaevskii, Voina s Turtieiu 1711 goda, St. Petersburg, 1898, p. 171.35 B.P. $eremetev, Feldmarsal graf B.P. ,Feremetev. Voenno-pohodniii junta! 1711 i 1712

godov, St. Petersburg, 1898, p. 152-153; RGADA, fond 123, op. 1, 1712, dosar 1, f. 1-2.36 RGADA, fond 123, op. 1, 1712, dosar 1, f. 2-3.37 Ibidem, f. 4-7.

... aft 0

www.dacoromanica.ro

7 Un moldovean i relatiile ruso-otomano-crimeene 197

Tentatia de a-1 prinde pe regele Suediei, care de trei ori scdpase de rusi la limitd(lAngd Poltava, lângd Perevolocina i langd Oceakov), a facut ca guvernul rus, inclusivtarul, sd inchidd ochii fatd de actiunile dugndrioase (fap de Rusia) ale hanului la Istanbul i

in Ucraina i sd accepte indoielnicul plan al lui A. Davidel, find de acord sa inceapdtratative secrete cu hanul Devlet Giray II.

PrecizAm cd neintelegeri intre conducdtorii crimeeni §i conducdtorii otomaniexistau intr-adevdr. Ele nu erau insd atat de mari precum pretindea A. Davidel. De altfel,Devlet Giray II a fost toatd viata un aprig du§man al Rusiei38.

La 22 martie/2 aprilie 1712, cancelarul G.I. Golovkin i-a scris feldmareplului B.P.Seremetev cd tarul i-a acordat o audienta lui A. Davidel i ... a acceptat propunerea sa *i i-a dat rdspuns oral i 1-a trimis inapoi acolo de unde venise (in Crimeea), iar ca dovadd cd afost aici, la curtea mdriei sale tarului, i s-a dat un pgaport cu sigiliul monarhic"39.

In gait de acest pgaport, singurul document inmfinat de tar lui A. Davidelcontinea instructiunile secrete (in 5 puncte) pe baza cdrora rotmistrul moldovean urma sdnegocieze, in numele suveranului rus, cu hanul Devlet Giray II. Din motive de prudentd,acest document nu a fost nici datat, nici semnat i nu poartd nici un sigiliu. El a fostpublicat recent, in anul 2003, in vol. XIII/2 al colectiei rusqti de documente Pisma ibumaghi imperatora Petra Velikogo40. Editorii rgi propun datarea in intervalul 13/24martie 23martie/3 aprilie 1712. Consideram cã aceastd datare este corectd. Justificarea saeste urrndtoarea. In 1714 nu mai exista starea de rdzboi intre Rusia i Poartd (mentionata detar in acest document). De asemenea, Devlet Giray II nu mai era han al Crimeei.Documentul nu poate fi datat nici in perioada noiembrie 1712 iunie 1713, când a avut loca treia stare de razboi intre Rusia i PoartA (dupd cele din noiembrie 1710 iulie 1711 §idecembrie 1711 aprilie 1712), deoarece din iulie 1712 pAnd la 14/25 martie 1713 tarul s-aaflat in afara Rusiei. La 3/14 aprilie 1713 hanul Devlet Giray II a fost mazilit de sultan.Tinand seama cd procesul-verbal privind interogatoriul la care a fost supus A. Davidel la St.Petersburg este datat 20/31 martie 1712, cd la 22 martie/2 aprilie 1712 G.I. Golovkin iiscria lui B.P. Seremetev a audienta lui A. Davidel la tar avusese deja loc, precum §i cdforma in ciornd a pgaportului pentru A. Davidel a fost scrisd la 13/24 martie 1712, iarforma finald a acestuia, purtând sigiliul monarhic, este datatd 23 martie/3 aprilie 1712,rezultd cd documentul continând instructiunile secrete adresate de tar lui A. Davidel secuvine a fi datat in intervalul 13/24 martie 23 martie/3 aprilie 17124'.

Din acest document afldm ca taru1 accepta vechea propunere a lui A. Davidelprivind posibilitatea atragerii hanului Devlet Giray II (vasal al Portii) pentru a deveni vasalal Rusiei. El motiva intarzierea acceptarii respectivei propuneri prin aceea cd nu dorise sdpericliteze pacea ruso-otomand din perioada 1700-1710.

38 Mehmed Rasid, op. cit., III, p. 338-341; A.N. Kurat, Prut Seferi ye Bartp, II, p. 711-715;idem, The Despatches, p. 28-32; Pisma i bumaghi, X, p. 769.

39 RGADA, fond 123, op. 1, 1712, dosar 1, f. 14-15.4° Pisma i bumaghi, XIII/2, p. 246-247.41 S.F. Oreskova, op. cit., p. 138-187; Pisma i bumaghi, XIII/2, p. 580 (notA a editorilor

volumului).

www.dacoromanica.ro


Petru cel Mare, prin solia secretA a lui A. Davidel, propunea hanului sd devindvasal al Rusiei, lAsandu-1 sd stabileascd conditiile pentru aceasta vasalitate (care implicaiesirea de sub suzeranitatea Portii si sprijinirea pe deplin a politicii externe rusesti).Negocierile ruso-crimeene urmau sd inceapd urgent, in Ucraina ruseascd, prin trimitereaunui negociator tdtar la feldmaresalul B.P. $eremetev (comandantul trupelor din Ucraina).Feldmaresalul urma sa negocieze rapid, MI% a coresponda cu tarul (pentru a nu pierdetimpul).

Pe langd ajutorul militar rus contra Portii, tarul promitea hanului Crimeei suma deun milion de taleri leonini (echivalentul a cloud mii de pungi cu bani otomane). El solicitainsistent ca Devlet Giray II sa il prindd si sd il predea rusilor pe regele suedez Carol XII(aflat ca refugiat pe teritoriul otoman, la Varnita, rang Tighina). Astfel tarul spera sdincheie rapid si victorios rdzboiul nordic" si sd obtind o pace avantajoasti cu Poarta. Incazul neprinderii regelui suedez, tarul solicita hanului sd distruga prin incendiere magaziileotomane de cereale din Bugeac si din nordul Dobrogei, pentru a ingreuna astfel o eventualdofensivd a trupelor Portii contra Rusiei.

Aceastd tentativd disperatd si nerealistd a tarului se inscrie intr-un indelungat efortrusesc de scoatere a Hanatului Crimeei de sub suzeranitatea Portii si de trecere a acestuiasub suzeranitatea Rusiei (ca prima etapd pe drumul anexdrii sale la imperial tarilor). Insdacest proiect putea fi infdptuit doar in cazul unei superioriati militare ruse zdrobitoare fatade blocul otomano-crimeean. Aceastd superioritate avea sd fie obtinutd doar dupd mai binede o jumatate de veac42. De aceea, pe termen scurt, proiectul avea sd esueze lamentabil.

La 4/15 aprilie 1712, rotmistrul A. Davidel a fost expediat de la St. Petersburg spreCrimeea. Dar de abia ajunsese la Kiev, cand s-a primit acolo stirea despre incheierea pAciiruso-otomane de la Istanbul (5/16 aprilie 1712) pe termen de 25 de ani. GuvernatorulKievului, D.M. Golitan, 1-a retinut acolo pe A. Davidel si a scris, la 25 aprilie/6 mai 1712,la St. Petersburg (cancelarului G.I. Golovkin) cd in cazul in care hanul il va preda perotmistrul moldovean otomanilor, atunci va incepe un nou rdzboi ruso-otoman, atAt denedorit in Rusia. In locul lui A. Davidel, la hanul Devlet Giray II a fost trimis locotenent-colonelul Fiodor Klimontovici Cihaciov, cu scopul oficial al asigurdrii efectudriischimbului de prizonieri si cu scopul secret de a afla intentiile adevArate ale hanului43.

In ziva de 23 august/3 septembrie 1712 Cihaciov a fost primit in audientd de han.Acesta din urmd a evitat sd discute despre schimbarea suzeranului Hanatului Crimeei. Unuldintre demnitarii tätari prezenti la aceastd audientd a reprosat Rusiei cd in anii 1711-1712 aignorat conducerea Hanatului Crimeei si a incheiat tratate doar cu otomanii. Relatiileulterioare ruso-crimeene s-au limitat la disputele privind problemele de frontiere. Tratatul

42 I.H. Uzuncarsi11, op. cit., IV/1, p. 364-427; E.I. Drujinina, Kiuciuk Kainardjiiskii mir 1774 g.Ego podgotovka i zakliucenie, Moskva, 1955, passim.

43 RGADA, fond 89, op. 1, 1712, dosar 20, f. 3; Pisma i bumaghi, X1I/1, p. 187, 472-473." V.A. Artamonov, Rossiia i Reci Pospolitaia posle Poltavskoi pobedi (1709-1714), Moskva,

1990, p. 134.

www.dacoromanica.ro

9 Un moldovean si relatiile ruso-otomano-crimeene 199

de pace ruso-otoman de la Edirne (13/24 iunie 1713) si conventia de frontierd din 14/25iulie 1714 au restabilit pacea ruso-otomani pand in 1735.

Despre locul (sau locurile) in care s-a aflat A. Davidel in perioada aprilie 1712ianuarie 1714 nu stim, deocarndatd, nimic. insd stim cd, la 26 ianuarie/6 februarie 1714, A.Davidel a fost arestat la Moscova, la Posolskii prikaz. Apoi, pentru doi ani, a fost trimis instare de arest la o mdndstire (Prilu(kii monastcir) de lAngd orasul Vologda (la jumdtateadrumului dintre Moscova si Arhanghelsk)45. La 8/19 decembrie 1715 cancelarul G.I.Golovkin i-a scris guvernatorului Kievului, D.M. Go litAn, despre expulzarea lui A. Davideldin Rusia, dandu-i-se la plecare suma de 50 de ruble. Guvernatorului i se cereauurmAtoarele: SA nu ascultati minciunile lui (Davidel) si, mai tarziu, dacd se va intoarce laKiev, sd-1 expulzati imediat din Rusia, cad inaltimea voastrd stie bine cã el este un omvagabond de joasd spetd"44.

Astfel s-au incheiat relatiile moldoveanului A. Davidel cu Rusia si incerarile salede a obtine avantaje personale folosind si incurajAnd planurile rusesti pentru atragereaHanatului Crimeei (atunci vasal Portii) sub suzeranitatea tarului. In februarie aprilie 1712,in cadrul situatiei internationale dificile in care se aflase Rusia, aventurierul moldovean A.Davidel jucase totusi un rol destul de important in relatiile statului rus cu Imperiul otomansi Hanatul Crimeei.

Intrarea tAtarilor din Hanatul Crimeei sub suzeranitatea Rusiei avea sd se producdabia in 1770-1771, in conditiile victoriilor zdrobitoare obtinute de armata rusd asupratrupelor otomano-tAtare si a ocupdrii de cAtre aceasta a tuturor teritoriilor statului crimeean(Bugeac, Yedisan, Kuban, regiunea Nipru-Don si Peninsula Crimeea). TransformareaHanatului Crimeei intr-un stat independent (dar, de fapt, vasal Rusiei) a fost consfintita peplan juridic prin tratatul ruso-crimeean din 1/12 noiembrie 1772 si prin tratatul de paceruso-otoman de la Kiieiik Kaynarca (10/21 iulie 1774). Pasul urmdtor anexarea HanatuluiCrimeei de cAtre Rusia a fost inflptuit in 178347.

in incheiere, publicdm, in traducere, documentul rusesc continAnd instructiunilesecrete adresate de Petru cel Mare rotmistrului moldovean Alexandru Davidel in martie171248.

45 RGADA, fond 160, op. 1, 1714, dosar 1, f. 17.46 RGADA, fond 160, op. 1, 1715, dosar 11, f. 30.47 Alan Fisher, The Russian Annexation of the Crimea (1772-1783), Cambridge, 1970, passim;

E.I. Drujinina, op. cit., p. 146-360; I.H. Uzunearsilt, op. cit., IV/1, p. 413-471.48 Pentru textul original al acestui document vezi nota 40. Traducerea a fost efectuatA de catre

noi (A.T.). Parantezele din textul traducerii ne apartin. In interiorul acestora am asezat citevacompletAri si scurte explicatii strict necesare pentru corecta Intelegere a continutului documentului.

www.dacoromanica.ro


ANEXA

1. (Se acceptd) ceea ce el (Davidel) propusese in privinta hanului Crimeei, daratunci nu s-a acceptat pentru cd era pace 5i nu s-a dorit sd se dea pricind pentru rdzboi.

2. Insd acum, turcii nu mai vor sd se satire cu nimic, ci, in grabd, doar din rdutate,au declarat rdzboi. Noi, bazati pe dreptatea noastrA, ne punem nAdejdea in ajutorul luiDumnezeu in acest razboi. Si de aceea, (am hofdrAt) sa il primim pe han (ca vasal) 5i sdindeplinim toate dorintele sale. Din aceste motive, (dorim) ca el (hanul), fard intdrziere, sAtrimitd un om al sdu cu imputernicire (pentru negocieri) la feldmareplul Seremetev.Acestuia din urmd, de asemenea, i se va trimite imputernicire pentru negocieri din parteamariei sale tarului. El ($eremetev) nu trebuie sa trimitd rapoarte scrise mdriei sale tarului,pentru cA astfel ar pierde timpul.

3. Lui (Davidel) nu i s-a dat o scrisoare (cdtre han), de teamd ca aceasta sd nu curdcumva in mdinile du5manilor. lar pentru ca hanul sd creadd cd. el (Davidel) vine din parteamdriei sale tarului, i s-a dat acestuia un pa5aport cu sigiliul monarhic (rusesc).

4. Prin nimic mai mult nu poate hanul sdli dovedeascd credinta 5i prietenia fata demaria sa tarul deck prin capturarea 5i predarea care acesta a regelui Suediei. Acest fapt iiva fi folositor 5i lui insu5i. Deoarece, atunci cand regele va fl in mainile noastre, noi vom ftliberi dinspre Suedia 5i il vom ajuta pe han (contra Portii) cu toate fortele noastre. In plus,ca rasplatd pentru aceastd treabd, promitem hanului cloud mii de pungi (adicã un milion detaleri leonini).

5. Dacd nu il poate captura 5i preda pe rege, cel putin sa incendieze magaziile(otomane) care se afld intre Dundre 5i Bender, precum 5i in alte locuri.

www.dacoromanica.ro

IDEOLOGIE

SOCIALISTII ROMANI SI PRIMUL RAZBOI MONDIAL:PERSPECTIVE IDEOLOGICE

ALEXANDRU MAMINA

Pentru partidele socialiste europene, izbucnirea primului rdzboi mondial areprezentat un moment de crizd, un impas ideologic si politic, ele trebuind sdaleagd intre sentimentul national si internationalismul proletar, intre dorinta de a-siservi tam si principiile luptei de clasd. Dacd acum social-democratia a renuntat lalupta de clasd si revolutia sociald, iar ideea cd proletarul nu are tard a cdzut indesuetudine, respectiva alegere poate pdrea artificiald si nerelevantd, dar in 1914 eaimplica o problemd de identitate politica. Dacd socialistii faceau tabula rasa toateludrile lor de pozitie anterioare, in care condamnaserd räzboiul imperialist, nu semai deosebeau prin nimic de radicalii burghezi, care agitaserd intotdeauna cauzapatriotismului. Dacd insd rdmaneau fermi pe pozitiile internationalismului de claskriscau sd se autoinsele, sd pretindd cd ii lasd indiferenti soarta tarii cdreia iiapartineau si cdreia i se adresau, autoexcluzandu-se intr-un fel din propriasocietate. Atka vrerne cat premisa ideologicd era marxismul, alegerea aparea ca ochestiune de consecventd teoreticã si practicd. Din aceastd dilernd au rezultatfalimentul Internationalei a II-a, precum si procesul de clarificare doctrinardincheiat la nivel international in 1951, la Congresul de la Frankfurt am Main, inurma cdruia social-democratia a renuntat la marxism.

Problema optiunii intre national si social s-a pus si pentru Partidul Social-Democrat din Romania, ezitdrile acestuia reflectand dezorientarea intreguluisocialism european. In cazul social-democratilor romani criza de identitate era cuatat mai acutd, cu cat data dinaintea anului 1914. Pe planul politicii interne,radicalismul stangii era tot mai concurat dinspre centru, de cdtre partidele liberal siconservator-democrat, care revendicau exproprierea unei pdrti a marii proprietdti,reducerea numdrului colegiilor electorale, asigurdri de boald si somaj pentrumuncitori, limitand astfel audienta socialistilor in randul proletariatului si alcategoriilor mijlocii. Reafirmarea radicalismului burghez, preocupat de problemelesociale, facea dificild elaborarea unui program socialist original si credibil, mai alesin problema agrard. Pe planul politicii externe, condamnarea rdzboiului si interesulpredominant pentru problemele de clasd riscau sd atragd asupra socialistiloroprobriul opiniei publice, ata.atd idealului national al unirii cu romanii aflati substdpanire strdind. Pacifismul putea sd apard, asadar, ca o atitudine indiferentd sau

Revista istoricd", torn XVII, 2006, nr. 1 4, p. 201-206.

www.dacoromanica.ro

202 Alexandru Mamina 2

chiar ostild fatd de interesele §i aspiratiile majoritatii socieatii romanqtil.In aceste circumstante, Partidul Social-Democrat din Romania s-a situat pe

o pozitie mai degrabd echivocA din punct de vedere ideologic, incercand o sintezdsui generis intre imperativele sociale i cele nationale. Congresul extraordinarconvocat la 10 august 1914, in respectul rezolutiilor anterioare ale Internationalei aII-a, a condamnat rdzboiul imperialist, a reafirmat convingerea cd numai societateasocialistd putea feri omenirea de asemenea catastrofe §i s-a pronuntat pentruneutralitate. In egald mdsurd, insd, a sustinut crearea unei Aliante Balcaniceintemeiatd pe echitate §i respectarea principiului nationaliatilor, ca o conditieimperioasd pentru a rezista unei eventuale invazii ruse sau austro-ungare. Totodatd,Congresul a precizat cd muncitorimea romand se va lupta chiar cu pretul sangeluisdu, aparand integritatea teritoriald a tdrii impotriva oricArei incercdri de violare"(punctul 5 al rezolutiei adoptate)2.

Aceegi incercare de imbinare a intereselor sociale i nationale a avut locin cadrul Congresului al IV-lea al Partidului Social-Democrat, dintre 25-27octombrie 1915, cand, in raportul prezentat de dr. Cd lin Ottoi, se afirmau caracterulimperialist al rdzboiului mondial i faptul cd unitatea nationald se putea realiza in i

prin socialism, dar se recuno§tea datoria muncitorului de ali apara patria §idrepturile obtinute in cadrul ei3. Pentru Partidul Social-Democrat, revendicareaneutralitdtii apdrea drept solutia cea mai convenabild, care il ferea de abjurdrileideologice ale social4ti1or francezi i germani, spre exemplu, mentinandu-1 inacelgi timp intr-un anume orizont al onorabilitatii patriotice. Preocuparea asidudde a demonstra compatibilitatea teoreticd a socialismului cu patriotismul indica,prin chiar aceastd asiduitate, tocmai dificultatile conceptuale i logice ale unui ataredemers.

In partid s-au precizat trei orientdri privind relatia dintre imperativelerevolutiei proletare §i cele ale unitAtii nationale. Prima dintre ele, apropiatd stangiizimmerwaldiene, reprezentatd cel mai bine de Cristian Rakovski, contestarelevanta unirii dintre state §i provincii istorice, pe care o considera o formadisimulatd a expansionismului imperialist. Nimeni mai mult deck socialistiiscria Cristian Racovski nu se ridicd impotriva asupririi, sub orice forma, deci i

sub forma de jug strain. Tot ga recunogtern cd unirea tuturor oamenilor caregrdiesc aceegi limbd este un drept §i o necesitate istoricd. Dar «Unirea nationald»este pentru burghezie numai un prilej ca sd facd razboi pentru cuceriri teritoriale.[...] Unitatea nationald pe care o urmdrim noi, socialistii, se deosebqte de ceaurmdritd de dire burghezie aril prin forma ei, cat *i prin mijloacele de realizare.

I Vladimir Krasnosselski, Stdnga in Romeinia, 1832-1948, tentativd de sinucidere sauasasinat?, [Arhus], 1991, p. 58-59, 61.

2 Constantin-Titel Petrescu, Socialismul in Romdnia, 1835 6 septembrie 1940, BibliotecaSocialistA, p. 278-279.

3 Vladimir Krasnosselski, op. cit., p. 67.

www.dacoromanica.ro

3 Socialistii români si primul rdzboi mondial 203

Scopul nostru este sd eliberdm persoanele, iar nu sd ne anexdm teritoriul lor.Aceastd eliberare nu se va putea face decat in ziva cand oamenii vor putea aveadeplind posesiune a drepturilor lor politice, ca i deplind proprietate a muncii lorea nu se va face dee& sub regimul socialist. Astdzi, atat sub jugul strain cat i subjugul national, clasa muncitoare este clasd exploatatd §i asupritd. Noi ne deosebimde burghezi i prin mijloacele noastre de luptd. Eliberarea popoarelor nu poate sdfie deck opera lor insui (sic), iar nu a claselor stdpanitoare. Razboiul este mijloculla care recurg acestea din urmd. Mijlocul la care recurg clasele asuprite este luptaorganizatd a Partidului social-democrat, lupta care recurge la intruniri, la alegeriparlamentare, la greve i and imprejurdrile o impun la revolufie violentci pentruinfaptuirea telului ei."4

Cu alte cuvinte, emanciparea nationald nu constituia un fenomen istorico-politic cu o identitate proprie, ci numai un rezultat implicit (secundar) alemancipArii sociale singura relevantd cu adevdrat. Nationalismul burghezascundea exploatarea de clasd, adicd rdul poporului. Adevdratul patriotism erapromovarea socialismului, care, emancipand poporul (identificat aici cuproletariatul), asigura binele acestuia. Natiunea, ca entitate globald, nu aveaconsistenta ontologicd §i etica, ea nereprezentand decat un sistem particular derelatii de exploatare. Clasa muncitoare era singurul criteriu de judecatd, inclusivpentru patriotism.

intre socialitii care reprezentau aceastd orientare §i national-liberali, depildd, intervenea o incompatibilitate fundamentald, deoarece operau cu categoriidiferite. Diferentele nu erau formale, ci de continut. Chiar §i atunci candintrebuintau acee4i termeni natiune, patriotism, emancipare nationald, acqtia leconfereau semnificatii diferite. Intre ei nu putea exista comunicare autenticd, i cuatfit mai putin o colaborare .

A doua orientare ii reunea pe sociali§tii care impart4eau acela.5i sistem dereprezentdri cu patriotii burghezi, care recunoteau relevanta istorico-politicd arevendicdrilor nationale, dar care intelegeau emanciparea nationald nu ca un scopin sine, ci ca o componentd a emancipdrii sociale. Dacd social4tii din primaorientare introduceau o deosebire calitativd intre afirmarea nationald a§a cum ogandeau reprezentantii burgheziei i cea sociald, de tipul deosebirii dintreaparentd i esenta, cei din a doua orientare introduceau una de grad, de tipul celeidintre etapele unei evolutii. Din aceastd perspectivd, Ecaterina Arbore scria inLupta Zilnicd": Din parte-mi personal, ind deosebesc de pArerea tovard§uluiRacovski cum cd, constituirea unui stat independent, autonom, al Poloniei, §i chiaral Ucrainei ar fi o UTOPIE. Ca socialistd, din ace1a5i punct de vedere care se afld

4 Cristian Racovski, Razboaiele cauze consecinfe sfarsit, in Istoria Partidului ComunistRoman sinteza, documentar, capitolul I, p. 384-386.

La un alt nivel, acelasi gen de incompatibilitate ideologia s-a manifestat dua al doilea rdzboimondial, and sovieticii si anglo-americanii au invocat democratia in acceptiuni total diferite.

www.dacoromanica.ro


in declaratia fractiunii parlamentare a partidului s.d. muncitoresc din Bulgaria,recunosc dreptul la autonomie §i la autoguvernare a tuturor popoarelor i iauapararea drepturilor popoarelor subjugate. Dar eu cred cä aceastd autonomie §ieliberare completd nu se poate infdptui cleat prin prabu§irea completa a tarismului§i printr-o federatie REPUBLICANA a popoarelor autonome. Aceasta nu este oconceptie mai utopicd deck aceea a unei republici federative balcanice. Aceastainsd nu se poate implini DECAT PRINTR-0 REVOLUTIE A MASELORPOPULARE DIN TOATE NATIUNILE CARI COMPUN RUSIA ACTUALAaceastd miFare revolutionard, care este in mers, noi sociali§tii romdni, trebuie s-oajutdm cu toate fortele noastre pentru binele proletariatului roman"5.

Acqti socialiti, dei condamnau razboiul imperialist *i erau adeptiiinternationalismului proletar i ai revolutiei sociale, nu respingeau integral viziuneaburgheziei asupra cdilor de emancipare a natiunilor (dreptul la autodeterminare,federalismul national) i tindeau sa considere asuprirea nationald cel putin la fel derelevantd pentru proletariat ca i cea sociald. In viziunea lor, in anumite situatiirevolutiile sociale i miFärile nationale puteau sa se intrepatrundd (ca in cazulRusiei tariste). In aceste conditii, intre acqti social4ti i reprezentantii burghezieinu putea exista o colaborare autentica, dar puteau interveni conjuncturalcompliciati sau tolerdri tacite.

A treia orientare o alcdtuiau socialitii pentru care patriotismul nu era nicio mistificare ideologicd, nici un imperativ conjunctural, ci o valoare in sine, uncriteriu moral la fel de important ca emanciparea sociald. In acest sens, inCalendarul Muncii din 1916", Mihail Gh. Bujor afirma cä intre socialismpatrie, intre interesele proletariatului i ale poporului nu este, nu poate sd fieantagonism. [...] Socialismul nu este i nu a fost niciodatd pentru desfiintareapatriilor. El nu a fost detractorul lor. Patriile sunt cadre naturale §i istorice dedezvoltare a popoarelor. In aceste cadre s-a intemeiat pentru fiecare natiune oexistenta proprie, cu traditiile ei, cu viata ei sufleteascd, cu idealurile ei, cucivilizatia ei, elementul pretios §i indispensabil in concertul civilizatiei generale. Inacest inteles patriile sunt necesare, cdci in regimul actual, numai inlduntrul acestorcadre popoarele putea dezvolta in voie i pe deplin toatd originalitatea §i toatdputerea lor de creatiune. Acesta e unul evident, nu singurul dintre motivele pentrucare social-democratia se tidied impotriva ciuntirii tarilor constituite, impotrivafrdngerii popoarelor in bucati, impotriva suprimarii vietii nationale a popoarelor.Ea a proclamat intotdeauna dreptul imprescriptibil i inviolabil al tuturor natiunilorla viata liberd §i integrald. [...] Cdnd se tidied', cu vehementa. §i ardoarea sacunoscutd, impotriva planurilor cuceritoare ale Statelor mari, impotrivacolonialismului i imperialismului tarilor capitaliste, el (socialismul n.A.M) nu se

5 Ecaterina Arbore, Socialism patriotic 0 socialism internationalist, in Istoria PartiduluiComunist Roman, p. 387.

si

ii

ai-ar

www.dacoromanica.ro

5 Sociali§tii romani i primul razboi mondial 205

pune numai din punct de vedere strict de clasa al proletariatului, apard si principiulmare de libertate a tuturor natiunilor ce alcatuiesc omenirea"6.

Din acest punct de vedere, emanciparea nationald nu mai era tratatä doar caun produs sau ca o componenta a emancipärii sociale, ci ca un fenomen cu oconsistenta istorica proprie, egal ca insemnatate cu aceasta din urma. Eliberareanationald putea fi chiar o conditie a realizarii socialismului, dupd cum pärea sä odovedeasca situatia coloniilor. Socialistii care gandeau astfel impartaseau practicaceleasi idei si valori ca reprezentantii burgheziei in problema nationala, ceea cedeschidea calea colaborarii politice cu acestia. Colaborarea era chiar legitimaatunci and era vorba de o burghezie nationala neimperialistd, care lupta pentruinlaturarea stapanirii straine sau pentru unificarea statala actiuni in sensuldevenirii omenirii intru libertate, nationala si sociald in egala masura. Pe aceastäcale, de la afirmarea necesitätii emanciparii nationale pand la sustinerea deschisä aburgheziei in razboiul de eliberare nu mai era deck un pas, motiv pentru careMihail Gh. Bujor si-a si atras criticile Ecaterinei Arbore7.

Oarecum in aceiasi termeni intelegea lucrurile si Constantin Dobrogeanu-Gherea, care punea datoria fata de patrie mai presus de consecventa ideologica: Invreme normald de pace, el (socialistul n.A.M.) predica infrätirea popoarelor,lucreaza si luptä pentru desfiintarea abominatiunii razboaielor. Dar dacd razboiul,cu toatä lupta lui, impotriva vointei lui, s-a dezlantuit, atunci el, in aceste conditiinoi atk de fundamentale si catastrofal deosebite, isi face datoria in conformitate cuaceste noi conditii triste si amare: el merge, lupta si moare pentru independenta,integritatea si existenta tarii sale"8 . In acelasi spirit al impunerii fortei realitätii, inReizboi sau neutralitate, Constantin Dobrogeanu-Gherea se pronunta pentruramânerea României in neutralitate nu cu argumente ideologice, ci pragmatice, deordin militar, economic si de politica internationala, alimentate de rusofobia safunciard9. Ca o ironie a istoriei, social-democratul Constantin Dobrogeanu-Ghereaa ajuns sa se situeze in acest fel pe exact aceeasi pozitie ca si conservatorul siantisocialistul Petre P. Carp. Optiunile sale politice erau socialiste, dar codul saucultural nu diferea in mod esential de cel al unui burghez. Constantin Dobrogeanu-Gherea promova socialismul cu mijloacele liberalismului: libertatea, egalitateapolitica si votul universal, apropiindu-se asadar de liberalii radicali. Discursul sau

6 Mihail Gh. Bujor, Faliment,in Istoria Partidului Comunist Roman, p. 388.7 Ibidem, p. 387.8 Constantin Dobrogeanu-Gherea, Socialismul V reaboiul, in Opere complete, vol. V, Bucuresti,

1978, p. 234-235.Pe lingA precizarea unei pozitii de principiu, argumentatia lui Constantin Dobrogeanu-Gherea

mai avea, credem, si un scop nemkturisit: sA justifice trddarea" social-democratiei germane, din carefacuse intotdeauna un model de urmat. Din aceastA cauza, el omitea sä aminteascA faptul CA rAzboiulmondial nu izbucnise impotriva vointei" social-democratilor germani, ci cu largul lor concursparlamentar.

9 lbidem, p. 242, 244-246, 258-259.

www.dacoromanica.ro


traducea, de fapt, atitudinea reformistd i legalista proprie social-democratieigermane, care predispunea inclusiv la o colaborare cu partidele burgheze, inchestiunile de interes comun sau general.

Primul räzboi mondial a pus deci in evidentd, la nivelul socialismuluiromanesc, trei tipuri de culturd politica, trei moduri de a intelege realizareasocialismului i politica in general. In primul caz, a fost vorba de revolutionarismulproletar absolut, care aneantiza practic nationalul in beneficiul socialului,considerand interesele i lupta de clasd a proletariatului singurele realitdti, criterii i

prioritAti. In consecintd, erau promovate internationalismul proletar i revolutiasociald, cu respectarea intocmai a ortodoxiei ideologice, fie cd aceasta erareprezentata de Jules Guesde, fie de Vladimir Ilici Lenin. In al doilea caz, a fostvorba de un revolutionarism circumstantiat oarecum, in care nationalul nu erasuspendat, ci subordonat socialului, in functie de contextul istoric. Lupta de clasd i

revolutia sociald ramâneau referentialii principali, dar rigoarea ideologicd i

exclusivismul revolutionar erau sldbite, internationalismul proletar pur lasand locunor idei i actiuni care priveau intreaga natiune la un moment dat. In al treilea caz,a fost vorba de un revolutionarism aparent, in care prioritatea, recunoscutd sau nu,a nationalului in raport cu socialul implica o renuntare, in fapt, la lupta de clask infavoarea colabordrii de clasd intre socialiti i partidele burgheze, nu numai ininteresul proletariatului, ci i al intregii natiuni. De aici importanta scazutd areperelor ideologice i tendinta cdtre reformismul gradual i care legalism cateren comun de manifestare a unor orientari politice concurente, dar nu neaparatexcluzandu-se reciproc. Initiatorii principali ai acestei directii politice au fost inplan teoretic Eduard Bernstein §i in plan practic Alexandre Millerand,revizionitii" ortodoxiei marxiste.

Aceste trei viziuni s-au exprimat §i mai clar dupd 1918, and, subpresiunea cererilor Internationalei a III-a, problema alegerii intre social i nationals-a pus in mod aproape ultimativ pentru social4tii romani. Ele au corespuns, ingeneral, celor trei orientari precizate in 1921: comunistd, centristd §i social-democratd.

Acel* proces de delimitare ideologico-politicd s-a produs §i in restulEuropei, incheindu-se abia dupd al doilea rdzboi mondial, odatd cu renuntareaprogramatica a partidelor social-democrate la marxism, in opozitie cu partidelecomuniste.

www.dacoromanica.ro

VIATA STIINTIFICA

SESIUNEA ANUALA DE COMUNICARI STIINTIFICEA INSTITUTULUI DE ISTORIE NICOLAE IORGA", 5-6 iunie 2006

in zilele de 5 §i 6 iunie 2006 s-a derulat traditionala sesiune anuald de comunicariprezentate de membrii Institutului de Istorie Nicolae lorga". Lucrarile, deschise in plen dedomnul director Eugen Denize, s-au desfaprat pe module diferite. In prima zi, la sectiuneaStudii medievale romanqtr, moderata de $tefan Andreescu au prezentat comunicari ViorelAchim, Au existat voievozi in Tara Fagarasului?, i $tefan Andreescu, Ovidiu Cristea, DumitruNAstase, Imaginea lui Mihai Viteazul la Sucevita?. Dupd-amiazd, in Fdinta moderata de OvidiuCristea, au conferentiat Oana Rizescu, Cartea de oprealei" implicarea domniei in protejareapatrimoniul familial, si George Lazar, Boieri munteni si preocupcirile kr comerciale (secoleleXVII-XVIII). Studii de caz.

in sectiunea Societate, economie, culturd in secolul al XIX-lea", moderata de DanielaBuVi s-au prezentat comunicarile: Venera Achim, Sedentarizarea fierarilor in satele TariiRomeinesti intre 1840-1850; Raluca Tomi, Din istoria Casei comerciale Pedemonte & Fii:;Marian Stroia, 11 Februarie si 10 Mai 1866, repere ale instaureirii monarhiei in Romdnia. InFdinta moderatA de Alexandru Mamina au comunicat: Daniela Busk Intre model european sinecesitate national& finantarea coillor si mijloacelor de comunicare in Europa de sud-est(1870-1914); Lucia Tea, Imaginea principelului Carol de Hohenzollern in timpul reizboiului deindependentd, oglindita in presa francezei; Adrian-Silvan Ionescu, Un fotograf uitat: ,5tefanCapsa.

A doua zi, in sectiunea Istoria Imperiului otoman §i a Mdrii Negre", moderata deIleana Cazan, au prezentat comunicari: Virgil Ciociltan, Contributia Ohara la reizboiulBosforului" (1351-1355); Anca Popescu, Simbioza economia otomano-genovezei: capitulatillesec. XIVXVI. In Fdinta de dupa-amiaza, moderata de Virgil Ciociltan, au sustinut comunicari:Ileana Cazan, Mihail Cernoviö diplomat si agent dublu, in slujba Casei de Austria; NagyPienaru, Kapukehaya (reprezentanta) Torii Romeinesti la Istanbul (secolul XVI); AdrianTertecel, Campaniile militare ruse antiotomane din 1695-1696.

In sectiunea inceputul regimului totalitar", moderata de Eugen Denize, au prezentatcomunicari: Alexandru Mamina, Un concept bivalent: dictatura proletariatului"; Cezar Matd,Actiuni informative pe Frontul de Vest ale subcentrului nr. 1 (10 decembrie 1944 10 mai1945); Cristian Vasile, Cinematografia romeineascei si tranzitia de la epoca veche" la perioadarealismului socialist (1945-1949).

in ultima sectiune Minoritari i majoritari in Europa de sud-est in perioada interbelicai in primii ani de regim totalitar", moderata de loan Chiper, au conferentiat: Radu Tudorancea,

Chestiunea minoriteitilor in ansamblul relatiilor romeino-elene in perioada interbelica; MarcelVarga, Statutul minoritOtilor etnice din Romeinia in perioada regimului autoritar al regeluiCarol al II-lea (1938-1940); Mioara Anton, Minoritari si majoritari, PMR si problemanational&

Nagy Pienaru


www.dacoromanica.ro

208 Viata stiintifica 2

DEZBATEREA: PERSPECTIVE IN ISTORIOGRAFIE",INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA",

7-8 decembrie 2005

In zilele de 7 si 8 decembrie 2005, in sala de studiu a bibliotecii institutului, a avut loco consfAtuire cu tema Perspective in istoriografie".

Dezbaterea, organizata de redactia Revistei istorice", a reunit istorici din generatiatanärd, cercetdtori, profesori, arhivisti, documentaristi etc. din centrele de cercetare, deinvatamant si de documentare din Bucuresti.

In prezenta unui auditoriu cunoscdtor, in prima zi, moderatd de Mioara Anton siCosmin Popa, s-au prezentat urmatoarele comunicari: Simion CO ltia, Ce nu s-a intamplat inistoriografia romeind; Alina Pavelescu, Politicä, memorie, istorie: istoriografia comunismuluiromanesc dupe"' 1989; Simona Cor lan, Directia " istoriografiei postcomuniste intre temetradifionale ci moderne"; Dan Catanus, Consideratii asupra istoriografiei din perspectivavolumului X al Tratatului de istorie a románilor (1948-1989); Cosmin Popa, ,5'coli inistoriografia contemporand?; Laurentiu Vlad, Scoala Alexandru Dutu; Bogdan Murgescu,Institufii si cariere la inceputul secolului JOCI; Roxana Cheschebec, Controverse privinddefinirea si utilizarea termenului de miscare feminister in studierea activitatilor, ideologiilorsi aspirafillor organizatiilor de femei; Alin Ciupala, lstoria femeii, studiile de gen si provocarileistoriografiei romeinesti; Bogdan Popa, 0 istorie sociala si cultural& istoria sportului.

A doua zi, moderata de Raluca Tomi si Ovidiu Cristea, comunicarile au fost sustinutede: Ovidiu Cristea, Probleme in medievistica romaneasca; Maria Pakucs Willcocks,Abandonarea unui proiect reusit: istorie economic* Florentina Nitu, Prefurile in istoriografie;Oana Rizescu, Continuitate si discontinuitate in studiile de istorie socio-juridica romeineasca;Marian Coman, Spafiul romanesc interpretarea teleologica a geografiei istorice; AdrianaGheorghe, Impactul teoriilor modernizarii in literatura istorica romcineascez; Raluca Tomi,Studiile italiene tendinfe actuale; Silvana Rachieru, A la turca" sau a la franga"? Opiniidespre modernizarea Imperiului otoman; Silviu Moldovan, Istoriografia contemporana subimpactul noilor surse primare; Victor Rizescu, Posteritatea culturii critice": intrematerialismul istoric si teoria sistemului mondial; Mioara Anton, Avatarurile investigariiregimului totalitar; Ludmila Rotari, Moldova in istoriografia contemporand.

Comuniarile, grupate pe teme conexe, prin continutul lor si prin iscusintamoderatorilor au nascut discutii si interventii complementare, prelungite amical si in pauzele dereconfortare. Comunicarile, in forma prezentatd de autori, sunt tipdrite in acest numar alRevistei istorice".

Redactia multumeste tuturor participantilor la aceasta intrunire din prima decadd alunii decembrie. Totodatä, apreciem bunavointa manifestd a bibliotecarelor institutului si in modparticular contributia domnului Cezar MAIO' la sponsorizarea manifestdrii.

www.dacoromanica.ro


A 25-A CONFERINTA ANUALA A ASOCIATIEI DE STUDIIA SECOLULUI AL NOUASPREZECELEA

St. Louis, Missouri, 11-13 martie 2004

Asociatia de Studii a Secolului al Nouasprezecelea (The Nineteenth Century StudiesAssociation) si-a ales drept loc de desfa§urare a celei de-a 25-a conferinte anuale ora§ul St.Louis, metropola cu semnificatii deosebite in istoria §i cultura americana. 0 fericitä coincidentafacea ca, in acelasi timp, in ora§ sa fie celebrate mai multe evenimente: bicentenarul alipirii salela State le Unite, in urma cumpararii Louisianei (Louisiana Purchase) din 1803 si incepereaexplorarii transcontinentale a capitanilor Lewis si Clark, precum §i centenarul ExpozitieiUniversale. Toate aceste momente de importanta locala §i nationala §i-au gasit reflectarea incomunicarile conferintei, a§ezata sub genericul Imperialism cultural ci competitie: ceildtorii,teirguri internationale $i imagini national-coloniale (Cultural Imperialism and Competition:Travel, World's Fairs and National/Colonial Image).

Dintre cei 136 participanti doar §ase proveneau din Europa, restul fiind americani.Comunicarile au fost repartizate, in functie de subiecte, in 32 de sectiuni: New Ideas of Spaceand Place; The Paris Universal Exhibition of 1900: a Celebration of the Past; Developments inAmerican Art; Imagined Communities' on Display; Transformations in American Imagery;Documentation and Delight: Nineteenth-Century Panoramas; The Roving Pen; Depictions ofRace; A Potpouri of Writers and Texts; Gender and the Arts; Travel Writing at Home andAbroad; Innovation and Imagery in Exhibition Architecture; Symbolism and Sensibility;Exhibitions as Instrument of Imperialism and Propaganda; Repression and Reality inNineteenth-Century Periodicals; Mental and Physical Phenomena in the Nineteenth-Century;Hail Britannia!; Displaying Difference; Studies of Imperialism; Reflections on Race andReligion; Politics in French World's Fairs; Notes for National and Individual Expression;Challenges to Cultural Imperialism; Film and Photography at or about the Fair; Travel, Timeand Tourism; Beyond Entertainment: Economics at the Exhibition; Victorian Purism:Reflections of the Crystal Palace; Observing the Other; 'Household' and Other Words on theGreat Exhibition; Masks and Messages; Cross-cultural Exchanges and Dialogues; Culture andChaos at the Louisiana Purchase Exposition.

Toate sferele culturii si civilizatiei americane §i europene au fost atinse in comunicarileprezentate, ce au fost, totu§i, centrate pe ideea expozitiilor universale §i a formelor deimpresionare a publicului vizitator cu realizarile de ultima ora ale creativitatii nationale:arhitectura, tehnica, arte plastice, muzica, literatura, publicistica §i propaganda, demografie,rasism, relatii interumane etc. Fiind vorba de o reuniune §tiintifica de asemenea proportii, eraimposibil sä asi§ti la toate comunicarile; chiar §i cele selectate din program ca fiind de interespentru sfera personala de preocupari erau greu de urmarit din cauza programarii unora dintre elela aceleasi ore §i in spatii departate unele de altele, de§i in interiorul aceluia§i elegant WestinHotel, insä la etaje diferite. Ne-au atras atentia cateva comunicari care tratau probleme locale:Buffalo Bill's Wild West: The Portrayal of Imperialistic Conquest de Robin A. Hanson de la St.Louis University, care a tratat modul in care celebrul cerceta§ William Frederick Cody, cunoscutsub porecla de Buffalo Bill, §i-a ghidat programul publicitar bazat pe afi§e uria§e (billboards),fluturasi, fotografii §i bropri; From Boot Hill to Fair Mount. The Transformation of theCemetery in the Rocky Mountain West, de Annette Stott de la University of Denver, Colorado,care a urmarit evolutia monumentelor funerare §i a inscriptiilor dedicative din locurile de

www.dacoromanica.ro


vesnicd odihnd ale Vestului american; The Triumph of American Workmanship: Art Pottery atthe Louisiana Purchase Exhibition de Michael Duffy de la East Carolina University, care s-aocupat de ceramica de lux produsd de manufacturile americane pentru Expozitia Universald dela St. Louis din 1904; Baird Jarman de la Carleton College, in comunicarea Feudalism and theWhite City: Tyrannical Aesthetics at the 1893 Chicago World's Fair, a expus programul esteticneoclasic, oarecum vetust pentru acel moment, impus de Daniel Burnham, arhitectul sef alExpozitiei Columbiene, pentru toate constructiile Orasului Alb, fapt ce 1-a facut pe arhitectulLouis Henry Sullivan, pionier al edificiilor din beton armat, dezvoltate pe inaltime, sd afirme caacea decizie a dat arhitectura cu cincizeci de ani inapoi"; Envisioning the Early AmericanWorld's Fairs: Photography and Film, de Astrid Boeger de la Universitatea din Düsseldorf,Germania, s-a ocupat de folosirea fotografiei si filmului ca important material documentarprivind aceste manifestdri internationale. 0 sectiune fusese rezervatd expozitiilor universaleeuropene, unde am fost interesat de comunicdrile sustinute de Jean-Francois Thibault de laGeorge Washington University, The Paris Universal Exhibition of 1900: a Celebration of thePast; Amadou Kone de la Georgetown University, The Universal Exposition of Paris (1900)and the Image of African Colonies; Gregory R. Zieren de la Austin Peay State University,Texas, The Forgotten Germanic World's Fair: Vienna, 1873; Robert Grant de la University ofKent din Canterbury, Marea Britanie, Competing Visions in Nineteenth-Century British ColonialPromotion: Metropolis and Colony, Civilised and Savage, Angol-Saxon and Indigene; MichaelProkopow de la Ryerson University din Canada, The Duties of Empire: The Canadian Exhibit atthe Crystal Palace Exhibition and the Material Representations of Britain's Imperial Economy;James Buzard de la Massachusetts Institute of Technology, Imperial Blueprints: GlobalCapitalism, British Nationalism, and the Crystal Palace Floor Plan; Maria P. Gindhart de laGeorgia State University, The Spectacle of Prehistory at the 1889 Universal Exhibition in Paris;Bonnie Effros de la State University of New York din Binghamton, Looking Back at theExpositions universelles: The Place of Archaeological Artifacts in Official Visions of France'sFuture. Problemele expozitiilor de pe pdmântul Lumii Noi s-au gdsit in alte cdteva sectiuni undeam fost interesati de urmatoarele comunicdri: Lucia Santa Ana Lozada de la UniversitateaNationald Autonomd din Mexic, Cultural Imperialism in Nineteenth-Century Mexico; MichaelM. Chemers de la Carnagie Mellon University, Freak Hegemony: Normalizing 'ManifestDestiny' in the 1876 Philadelphia World's Fair; Cher Krause Knight de la Emerson College,Culture and Ballyhoo: The Legacy of Chicago's World Columbian Exposition.

In cadrul sectiunii The Roving Pen, semnatarul acestor rdnduri a prezentat comunicareaThe Romanian Countryside in 19th Century English-Speaking Travellers' Memoirs, ce s-abucurat de interesul asistentei, care a pus diverse intrebdri si a fdcut comentarii pe bazamaterialului.

Pe langd comunicdrile din sectiuni au fost programate si trei conferinte in plen ale unorpersonalitdti stiintifice locale. Subiectele alese au dezbdtut probleme de filosofie (David Pfeifer,The Cambridge Metaphysical Club and the St. Louis Hegelians: East meets West How theEast was Won), de religie (Melanie Fathman, William Greenleaf Eliot and his Flock) i dearhitecturd St. Louis find unul dintre primele orase moderne ale Statelor Unite, unde au fostedificate primele clädiri foarte inalte si s-a experimentat betonul armat (Esley Hamilton,Architecture in the Age of Henry Shaw).

ParticipanOlor la conferintd le-a fost oferit un concert de orga, cu acelasi repertoriu siinterpretat la acelasi instrument ca in 1905, cdnd a fost inauguratd orga din First Church ofChrist Scientist. 0 altd surpriza a fost un tur de oras, cu ghidaj profesionist, pe strdzileparticulare" mici cartiere rezidentiale inaccesibile, in mijlocul unor parcuri, inconjurate cu

www.dacoromanica.ro

5 Viata $flintifica 211

garduri $i inchise cu porti de fier forjat $i la monumentele de arhitectura, in specialimpozantele buildings cu 9-10 etaje, pe care arhitectul Louis Henry Sullivan le-a proiectat $iconstruit pentru prima data aici, inainte de a le implanta in Chicago, creand un stil $i deschizandepoca edificiilor dezvoltate pe vertical, ce a dus mai tarziu la impundtorii zgarie-nori din toatemerropolele americane.

Am avut prilejul sa vizitez $i ampla expozitie organizata la Missouri History Museumdin Forest Park, spatiu de agrement amenajat in 1904 pentru Expozitia Universala, care a fostamplasata chiar in acel loc. Intitulatã Lewis $i Clark: Expozitia Nationale: a Bicentenarului,pentru aceastA manifestare au fost reunite toate obiectele care s-au pästrat din acel timp, adunatede la institutii muzeale, biblioteci $i arhive ori din colectii particulare de pe intreg teritoriul tarii.Puteau fi astfel vazute jurnalele celor doi exploratori, obiecte personale ($ortul de mason al luiLewis, chid fusese primit in lojA, in 1797), portretele celor doi comandanti, uniformereconstituite $i piese originale din ele, haine din piele $i mocasini (care, oricat de trainici ar fifost, nu rezistau mai mult de cloud zile la traseul accidentat), arme folosite pe parcursulexpeditiei, hartile desenate de Clark, busole, ocheane $i instrumente de astronomie, bucdtarie orimedicinA (inclusiv pompe Guillaume pentru clistir sau seringi uretrale primitive pentru injectiicontra bolilor venerice contractate de soldati de la prea ospitalierele sotii ale b4tina$ilor), pieseetnografice pe care le colectionaserd din comunitatile indiene cu care intraserd in contact,ierbarul lui Lewis, piei de animale $i mostre de minerale trimise in dar pre$edintelui Jefferson,care avea preocupdri de savant renascentist. Cu acest prilej au fost editate sau reeditate multelucrari $tiintifice sau de vulgarizare, albume $i reviste ce aveau ca subiect bicentenarulexpeditiei. National Geographic Society a realizat un superb film documentar, Lewis & Clark:The Great Journey West, regizat de Bruce Neibauer $i comentat de celebrul actor Jeff Bridges.Acesta putea fi vizionat pe ecranele panoramice enorme aflate in cateva muzee sau se gasea spreachizitionare pe caseta ori DVD.

In 1904, la aniversarea centenarului, au fost organizate la St. Louis, locul din care apomit $i unde s-a intors expeditia, Jocurile Olimpice $i Expozitia Universalä ce s-au bucurat demare succes $i au atras un numeros public. Poarta spre Vest", marele arc din otel cea maiinalta constructie din S.U.A., 192,15 m ridicat in anii '60 ai secolului XX pe malurile fluviuluiMississippi este tot un simbol al acestei cuceriri a zonelor apusene ale continentului. La baza luiGateway Arch se aflã un muzeu a carui expozitie de bazA este intitulatA Expansiunea spre Vest.Tot acolo, cu ocazia bicentenarului, a fost deschisa expozitia documentarA Lewis si Clark:imagindnd expeditia din St. Louis, dedicatA perioadei de cinci luni petrecutd de exploratori inacest ora$ inaintea inceperii marii aventuri, timp in care au fAcut pregAtirile necesare.

Anul 1804 a fost foarte important pentru istoria Vestului american $i, de fapt, pentruintreaga istorie a S.U.A.: atunci a inceput prima explorare $tiintifica a teritoriilor de la vest deMississippi, ce a marcat, practic, declan$area expansiunii spre tinuturile apusene, spre coastaOceanului Pacific. In 1803 fusese perfectata cumpärarea marelui teritoriu al Louisianei intretinerele State Unite $i Imperiul francez, ce avea atata nevoie de bani pentru continuareaazboaiele europene. Mai tarziu, aflat prizonier in Insula Sf. Elena, Napoleon I avea sa regreteaceastä vanzare, ce i-ar fi putut oferi, dupA cele o sutd de zile i infrangerea de la Waterloo, unloc de refugiu $i de continuare a marilor sale planuri imperiale in Lumea Noud.

Nerdbator sA afle ce a cumparat" $i curios ca un copil in fata cadourilor de Craciun,bine ambalate, preFdintele Thomas Jefferson invatat de facturA enciclopedicA, personalitatemit de intelectual ce a ocupat vreodatä scaunul de la Casa Alba a initiat o expeditie care safurnizeze informatii cat mai amanuntite despre noul $i vastul teritoriu ce aproape dubladimensiunea de atunci a Statelor Unite ale Americii. A ales drept conducAtor al ei pe secretarul

www.dacoromanica.ro

212 Viata $tiintificd 6

sau, capitanul Meriwether Lewis, militar pasionat de $tiintele naturale $i priceput vanAtor. Bunorganizator, Lewis s-a ocupat personal de dotarea expeditiei $i de selectarea oamenilor, totimilitari, ce constituiau grupul de explorare, pompos initulat Corpul de Voluntari ai ArmateiStatelor Unite pentru Descoperirea Nord-Vesticd, ulterior abreviat la Corpul Descoperirilor.Stimindu-1 pe fostul salt comandant, William Clark, Lewis 1-a invitat sA ia parte la expeditie $i,pentru a nu exista vreo diferenta intre ei, a insistat ca $i acesta sa primeasca gradul de cApitande$i, in realitate, avea doar rangul de locotenent. Sub comanda lor se aflau 51 de oameni dincare 23 soldati, 3 sergenti, 2 cerceta$i $i interpreti civili $i York, sclavul negru al lui Clark.Expeditia a parasit orawl St. Louis pe data de 14 mai 1804. Oamenii au traversat fluviulMississippi la bordul unei ambarcatiuni cu fundul plat (keelboat) si a cloud pirogi, una alba $ialta rosie, cu care au patruns pe Missouri, urcand impotriva curentului.

De$i abia implinise 30 de ani, Lewis avea deja parul carunt i II purta prins in coadA laspate, dupd moda prerevolutionara, cu toate cit aceasta fusese interzisa in armata americana, casemn al ruperii de traditiile aristocratice britanice. Camaradul salt, mai varstnic cu 4 ani, era maimodern in aspectul exterior, adoptând favoritii de un ro$u aprins, ap cum ii era $i parul. Cei doise completau de minune: cartograf priceput, Clark trasa hartile zonelor strAbAtute, fAceaobservatii astronomice $i meteorologice pe care le consemna in jumal, in vreme ce Lewisculegea plante, mostre de roci $i piese etnografice de la indienii pe care-i intAlneau in cale i cucare incercau sa stabileasca relatii amicale oferindu-le daruri de tot felul panglici colorate,margele, oglinjoare, cutite, dar, mai ales, in semn de pretuire $i de pecetluire a unei paci trainice,capeteniile primeau medalii de argint care pe avers aveau efigia prqedintelui Jefferson iar perevers douA maini, una indiana $i alta americana (specificate de o bratara $i de o man$eta deuniformd militarA), ce se strangeau prietene$te sub un tomahawk $i o pipA incrucipte. Asemeneamedalii ale pacii au fost 1:Castrate ani indelungati in triburile $i in familiile celor care le primiserkfind Inca arborate, la ceremonii, pe la finele secolului al XIX-lea $i inceputul urmatorului.

Jurnalul calatoriei era completat de amAndoi, Lewis avea mai mult talent literar si scriacu plAcere, cu multe descrieri $i risipd de adjective, in vreme ce Clark era mai concis $i, fi inddotat pentru plastica, facea schitele plantelor, pAsarilor, pe$tilor sau formelor de habitat sicuriozitatilor etnografice pe care le observa. Jurnalele lor au fost pregatite pentru editare imediatdupa terminarea explorarii de Lewis. Aveau sd cunoascA multe editii, una ingrijitA in 1953 demarele istoric al Vestului american, Bernard de Votto.

Calatoria s-a facut pe apd $i pe uscat, calare ori pe jos. Lewis obipuia sa mearga peuscat, de-a lungul cursului de apa pe care pluteau ambarcatiunile comandate de Clark. Adeseaacestea erau trase la edec iar cAnd apa era prea putin adAncA erau transportate pe umeri, pe uscat.GreutAtile au fost enorme, dar oamenii au rezistat la toate incercArile. In timpul expeditiei nu afost pierdut decdt un singur om, sergentul Charles Floyd, mort probabil de apendicita. Dar s-a $iinmultit cu un membru, cdci pe drum Sacagawea, o tanard indianca din tribul Shoshone, sotiaunuia dintre interpreti, Toussaint Charbonneau, a dat na$tere unui flu, botezat Jean Baptiste, darporeclit Pompey, pe care Clark 1-a indragit 5i, ulterior, 1-a adoptat $i s-a ocupat de educatia sa.Mai mult: unui copil din tribul Sioux, Lewis i-a acordat cetatenia americana, acesta find primulamerindian care a beneficiat de aceasta cinste (clack evident, a realizat importanta ei, mai tarziu,la maturitate).

Intalnirea dintre exploratorii albi $i locuitorii preeriilor nordice a fost un evenimentepocal pentru cei din urmA. Peste aproape 30 de ani, pictorul George Catlin pionier al arteidocumentariste $i al etnografiei ce strAbatuse acelea$i locuri in 1832 a fost intrebat de unuldintre modelele sale, venerabilul indian Black Moccasin, ce mai faceau Red Hair 5i Long Knife,pe care-i intAlnise in tinerete. Cu aceste nume ii botezasera indienii pe cei doi exploratori, pe

www.dacoromanica.ro

7 Viata stiintificd 213

Clark pentru parul ski rosu iar pe Lewis pentru sabia de care nu se despartea niciodatA, cainsemn al rangului ski militar. Mare senzatie facuse si York, primul negru ajuns in acele tinuturisi a cdrui culoare Ii intrigase pe bAstinasi; in consecintd, and mai prindeau curaj in prezenta sa,

atingeau si-i frecau pielea spre a se dumiri dacd nu e cumva vopsit.Aventurile au fost nenumArate, peisajele intalnite spectaculoase si unice, bucuria

atingerii tArmului oceanului debordantd. Au iernat in 1804 cu indienii la Fort Mandan, undechiar ei au construit locuintele si palisada de busteni, iar in 1805 la Fort Clatsop, pe coasta devest. Cand a fost nevoie au cioplit monoxile si au creat toate mijlocele necesare supravietuiriiatunci cand uneltele aduse cu ei nu fAceau fata cerintelor de pe teren. Drumul inapoi spre lumeacivilizati a durat mai putin pentru cd le era deja cunoscut. Pe 23 septembrie 1806 au revenit laSt. Louis dupd ce parcursese o distantd de aproximativ 12.900 km.

Dupd cat se pare, expeditia a avut si o misiune secretd de spionare a puterii i vigilenteispaniolilor care stdpaneau cealaltd jumdtate de continent. Exploratorii depdsiserd cu multgranitele Louisianei atunci and se aventuraserd peste Muntii Stancosi, in California, spre tarmuloceanului, in teritoriu strAin, ce apartinea coroanei iberice. Printre istoricii americani sevehiculeazA astAzi ideea cd Jefferson intentiona, prin inalcarea granitelor de cAtre Lewis siClark, sd suscite un casus beli intre tam sa si indepArtata Spanie, spre a adauga si acea zond laposesiunile americane (fapt ce se va concretiza mai tarziu, in 1847).

Cea de-a 25-a Conferintd Anuald a Asociatiei de Studii a Secolului al NouAsprezeceleaa prilejuit participantilor un fructuos schimb de idei i cunoasterea unor locuri invAluite de auraepocii eroice a pionieratului american.

Adrian-Silvan lonescu

CONFERINTA: DE CE S-A PRABUSIT COMUNISMULROMANESC. 0 PERSPECTIVA COMPARATIVA"

Institutul Cultural Roman, 8 iunie 2005

In cadrul seriei de conferinte a Institutului Cultural Roman din anul 2005, VladimirTismaneanu a sustinut in data de 8 iunie comunicarea intitulatd De ce s-a pridbu§lt comunismulromeinesc. 0 perspectiva comparativii, manifestare moderatd de Nicolae Manolescu si MirceaMihdies.

Vladimir TismAneanu a rezumat in aceastA conferintd idei dezvoltate in ultimul sAuvolum, intitulat Stalinism pentru eternitate. 0 istorie politica' a comunismului romeinesc, lansatcu cateva zile inainte, la 4 iunie, in cadrul Targului international de carte Bucuresti. Profesorulde Stiinte Politice de la University of Maryland a identificat o multitudine de cauze ale prdbusiriiregimului comunist, de naturd politicA, sociologicd, economicd, culturald i morald. InsdVladimir TismAneanu a evidentiat disfunctionalitatea eticd a intregului sistem politic totalitar,care s-ar putea constitui intr-o cauza majora a cAderii comunismului. Pornind de la remarcileprofunde ale lui Aleksander Wat, conferentiarul a identificat si una dintre problemele centraleale comunismului: tentativa de a distruge sufletul omului. Poate si din acest motiv cei care seintreabd cu usurintd cui ii mai path azi de comunism, dand dovadd de ignorantd, ar trebui sdmediteze. In plus, in opinia politologului romano-american, atata timp cat Vladimir Putin,presedintele Federatiei Ruse, se raporteazd nostalgic la trecutul totalitar, comunismul ar trebui sdintereseze pe multi, iar memoria acelor ani ar trebui conservatd. De altfel, conferinta s-a i dorito pledoarie pentru istorie i memorie.

ii

www.dacoromanica.ro


In final, Vladimir TismAneanu a oferit o explicatie privitoare la titlul sumbru al cartiisale (Stalinism pentru eternitate) si a evocat investigatiile sale in legdturd cu soarta arhivelor CCal PCR. In contextul in care manifestarea a reunit nu numai reputati oameni de culturd, scriitori,ziaristi, studenti, ci si doi fosti guvernanti, domnii Radu Vasile si Valeriu Stoica, la discutiile ceau urmat s-a ridicat si problema rdspunderii acestor ministri pentru pdstrarea unui cadrulegislativ aberant privitor la arhive. Ar fi fost de ajuns ca guvernul pe care 1-au reprezentat säpropund modificarea cdtorva acte normative. Nicolae Manolescu, care a avut si rolul unui ludicdiscussant, remarcase ironic, Inca din deschiderea reuniunii, si obtuzitatea unor conducAtoripostdecembristi ai arhivelor, care au intdrziat cercetarile privind trecutul comunist. Dinrdspunsul dat de conferentiar a rezultat faptul cd arhivele au rdmas secrete printr-o deciziepolitica, iar apoi, printr-o lege absurdd, s-a prevazut cd cercetdtorii nu pot studia documente alePCR emise cu mai putin de 30 de ani in urmd (azi, teoretic, sunt accesibile doar materiale dedinainte de 1975; s-a copiat, chipurile, un model occidental de clasificare a documentelor,ignordndu-se faptul cd in Europa de Vest avem de-a face dupd 1945 cu democratii liberale, careau de apdrat interese legitime de siguranta nationald, spre deosebire de statele totalitare din Estulcontinentului). Vladimir Tismdneanu a depldns mentinerea Arhivelor Nationale in structuraMinisterului de Interne, precum si supravietuirea unui act normativ care restrictioneazd severaccesul la documentele istorice si a amintit cd, recent, atunci cand l-a intdlnit pe presedinteleRomaniei, Traian Bdsescu, la Washington, 1-a intrebat ce va face noua putere in chestiuneaarhivelor.

Conferentiarul a admis cd era/este legitimd speranta pusd intr-o mai mare transparentAfata de societatea civild a guvernelor de centru dreapta, dar a tinut sd aminteascd reticentaguverndrii dintre 1996-2000 fatA de ideea sa de infiintare a unui Centru de studiere acomunismului. Cdnd a formulat aceastd propunere, in 1997, considera cd Institutul Nationalpentru Studiul Totalitarismului, creat in 1993, avea un obiectiv prea vag si vast in acelasi timp,acela de a se ocupa de intregul fenomen totalitar. Timpul a dovedit CA munca de cercetare aacestui institut a tratat fenomenul totalitar intr-un mod prea putin concret si insuficient decomparativ in raport cu alte experiente comuniste din Europa de Est si Centrald a sustinut infinal Vladimir Tismdneanu.

Cristian Vasile

CONFERINTELE: GRUPUL DE LA PALTINIS:0 SITUARE iN EPOCA"

25 august 2005

Joi 25 august 2005, in sala Liviu Rebreanu a Teatrului National I.L. Caragiale" dinBucuresti, s-a desfasurat o noua reuniune organizatA de revista Cuvântul", care i-a avut cainvitati pe profesorii Mircea Martin (Facultatea de Litere din Bucuresti) si Sorin Antohi(Universitatea Central Europeand, Budapesta). Tema conferintelor din luna august a fost Grupulde la Peiltinis: o situare in epoca.

Profesorul Mircea Martin a sustinut prima conferintd, intitulatd ail-1i le fondatoare,aluzie la Jurnalul de la Paltinis (1983) si la Epistolar (1987), cloud' lucrdri care, in opinia sa,ignorau cu o nonsalantd programatA contextul social-politic al deceniului noud. Continutul lorvddeste o reducere la minimum a autocenzurii, intr-o epoca in care aceastA practicd era curentd.Insd Mircea Martin a insistat mai mult asupra demontdrii acuzatiilor formulate de Gabriel

www.dacoromanica.ro

9 Viata $tiintificd 215

Liiceanu in cuprinsul celor doud carti, acuzatii nediferentiate, care vizau critica literard a anilor1980 (In loc sd recunoascd faptul a aceasta criticd literard a recuperat filosofia lui ConstantinNoica, Gabriel Liiceanu calcd in contradictii cu o inconstienta de artist" si da dovadd de lacunede informatie"). Mircea Martin a apreciat cd Gabriel Liiceanu opereaza cu generalizdri abuzive$i cd uneori negarea criticii literare se face cu o patind oarbd. In plus, atat la Gabriel Liiceanu,cat $i la Constantin Noica se observd absenta analizei silogistice. Conferentiarul a sugerat capublicarea celor doud volume, precum $i virulenta tonului fac parte dintr-o strategie de afirrnare:in fapt, cei doi cdrturari de la Paltini$ (maestru si discipol) nu concurau cu alti filosofi, ci cu elitacriticii literare, iar in cadrul acestei competitii miza era cucerirea scenei literare romanesti, careasigura vizibilitatea maxima in spatiul cultural autohton. Pe de altd parte, in Jurnalul de laPoiltinis se simte o vitalitate care este absentd in alte scrieri filosofice: aceasta vitalitate literar-artisticd ii face atat pe Liiceanu, cat $i pe Andrei Plesu, in moduri inconfundabil diferite, sa fieni5te ganditori atractivi $i chiar accesibili, in ciuda unor teme adeseori dificile si a elitismului lorfunciar (s;,C.V.)".

In comunicarea so, intitulatd Grupul" de la Piiltinis: o propunere analiticei, SorinAntohi s-a concentrat asupra cadrului de emergenta si a modalitatii de elaborare a unei biografiicolective" a Grupului". Sorin Antohi considerd ca situarea in epocd a Grupului" de la Pdltini$trebuie sd tina seama de cloud exigente metodologice: empatia hermeneuticd $i adecvareaintelectului la lucruri. Adicd, mai pe scurt, este nevoie de o privire istoristd care sdreconstruiasca in amdnunt contextul istoric specific pentru a judeca trecutul in termenii sdiproprii, evitand anacronismele. In plus, mai este necesard reconstituirea analitica a cadruluidiscursiv care domina Romania deceniului noud. Doar in acest fel sunt create conditiile deposibilitate ale Grupului" $i se poate stabili ce (si cum) se putea gandi in anii '80 ai secoluluiXX. La fel ca $i M. Martin, Sorin Antohi a trecut Jurnalul de la Pedtinis i Epistolarul incategoria surselor esentiale, dar a mai propus ca izvor important $i bibliografia utilizatd demembrii Grupului", pentru a vedea ce era in mintea lor atunci". In incheiere, conferentiarul apropus cloud modele pentru scrierea biografiei colective a Grupului", inspirate din lucid:rilePosthistoire. 1st die Geschichte zu Ende?, semnatd de Lutz Niethammer, $i The Reckless Mind.Intellectuals in Politics, apartinand lui Mark Lilla.

Conferintele au fost urmate de discutii aprinse, redate doar partial de revistaCuvantul" in numdrul din septembrie 2005 (nici textul conferintelor nu a fost reprodusintegral). Ca martor privilegiat al acestor conferinte, imi permit sä remarc ca subtitlul ales deredactia publicatiei sus amintite pentru a ilustra dezbaterile (Marginalii la Conferinta. 0 disputercordiald) nu redd in integralitate nici atmosfera in care s-au purtat discutiile, nici succesiuneaexacta a vorbitorilor $i a discursurilor (o relatare mai vie, dar usor malitioasa, vezi la FlorinaPirjol, Stupoarea" lui Noica, dupez inteilnirea cu Simion si Manolescu, in Observator cultural",nr. 27, 1-7 septembrie 2005, p. 5. In plus, audienta a fost mai numeroasd cleat sugereazd FlorinaPirjol). Discutiile au fost dominate de interventia initiala a lui Andrei Plesu care, pe un tonridicat $i pdtima$, a remarcat ironic polemizand cu Mircea Martin cd este o magariefilosoficA sa mai vorbe$ti dupd cele ce s-au spus". Sunt distribuit intr-un rol pe care mi-Iimpune contextul a continuat Plew. Noi [membrii Grupului de la Paltinis] trebuie sdmarturisim $i sa ne al:dram, ca si cum am facut o dracie, o nefdcutd! Acest rol md plictise$te, ca$i tipul de dezbatere. Astfel lucrurile cad in deriziune. Suntem cativa care am trait acolo, laPdltini$, o experienta de viata. Cand ai o intalnire decisivd, fie cd e vorba de o carte, de o femeiesau de un maestru, e foarte greu s-o comunici altora". Or, multe din afirmatiile lui GabrielLiiceanu, incriminate de M. Martin, trebuie citite ca find rezultatul efectului halucinatoriu pecare 11 are o mare intalnire, o intalnire decisivd care iti schimbd viata". In continuare, Andrei

www.dacoromanica.ro


Plesu si-a explicat optiunea pentru textele lui Constantin Noica, pe care le-a apreciat ca fiindpeste nivelul «Eugen Simion» si peste nivelul «Nicolae Manolescu»". Rectorul ColegiuluiNoua Europa nu a ascuns perplexitatea lui Noica dupa intalnirile cu Eugen Simion si NicolaeManolescu. Dupd intalnirea cu primul critic literar, Noica i-a marturisit, palid, de intentia luiEugen Simion, proaspat beneficiar al unei burse la Paris, de a lucra in capitala Frantei la unproiect, o monografie dedicata lui ... Marin Preda, ceea ce echivala cu o lipsa flagranta deinstinct cultural. Noica ar fi fost suparat si pe Nicolae Manolescu: era mirat de planulcronicarului de la Romania literara" de a scrie o monografie consacrata lui Titu Maiorescuignorand sursele de inspiratie ale celui din urma. Andrei Plesu sustine cd afirmarea lui Noica pescena literara trebuie inteleasa in conditiile in care scena filosofiei era monopolizata denechemati, filosofi" precum Boboc si Cazan.

Referindu-se la presupusa acuzatie de elitism, Andrei Plesu a declarat rdspicat: Dincand in cand apare un cuvant infamant: elitist. Se vorbeste despre elitismul nostru, al grupului dela Paltinis. Elitismul a devenit un fel de porcarie, cum erau pe vremuri termenii burghez,burghezo-mosieresc; acum se spune elitismul funciar sau alte chestii de-astea". Apoi, scuzandu-se pentrufuror-ul de care s-a lasat cuprins si, dupa clarificarea adusa de Mircea Martin, care asustinut cã nu a dat o conotatie peiorativa sintagmei de elitism funciar, Andrei Plesu a renuntatla tonul polemic, admitand ca stilul aplicat, critic al lui Mircea Martin anunta o optica beneficade aplecare asupra subiectului numit Grupul de la Paltinis, in raspar cu abordarile din presa,inclinate spre bascalie. Totusi, Andrei Plesu a tinut sa precizeze ca dihotomia dintre literaturd sifilosofie este marginald in Jurnalul de la Paltinis si ca G. Liiceanu si Noica nu au construit ostrategie de promovare, ci au publicat doar o carte (care a putut aparea datorita lui Ion Ianosi).Andrei Cornea a incercat la randul sal sa lamureasca rdclacinile disputei dintre filosofie siliteraturd si a lansat o intrebare, care a ramas fait raspuns: de ce a permis, totusi, cenzuraaparitia Jurnalului.

In incheiere, Sorin Antohi a scos in evidenta o anumita ambiguitate a lui Noica, careeste de regasit si in dualismul generatiei interbelice, care a oscilat intre autohtonism simodernism. Sorin Antohi a mai dezvoltat si o observatie, facuta initial de Sorin Vieru, privinddelimitarea recenta a lui Gabriel Liiceanu de fenomenul Paltinis, care s-a vadit o data cuafirmatia aparent socanta, cum a Noica ne pregatise pentru un meci care nu era al nostru".

Cristian Vasile

CONFERINTA: PROFESIUNEA MEA, ISTORIA"Institutul Roman de Istorie Recenta, 24 noiembrie 2005

Joi 24 noiembrie 2005, in cadrul seriei de conferinte organizate de Institutul Roman deIstorie Recenta (IRIR), profesorul Dinu C. Giurescu a sustinut comunicarea intitulataProfesiunea mea, Istoria. Ce este istoria? Cum trebuie sa reconstituim trecutul? Cum scriemistoria? Care este viitorul profesiunii de istoric? au fost doar cateva dintre intrebarile la careacad. Dinu C. Giurescu a incercat sa raspunda in fata unei audiente formata in majoritate dinstudenti, cu precadere de la Stiinte Politice. Dinu C. Giurescu a inceput prin a evoca momentuladolescentei, perioada marilor decizii privind camera: dacd la 15 ani voia sa devina medic, pesteun an se va decide pentru istorie. Insa pdrintele sdu, profesorul Constantin C. Giurescu, 1-aprevenit Ca' profesia aceasta ti-o alegi pe viata". Pe urmele tatalui sau, Dinu C. Giurescu credeca meseria de istoric nu poate fi echivalatä cu 0 slujba oarecare, precum cea a unui functionar

www.dacoromanica.ro

11 Viata $tiintifica 217

rutinier. Este ceva mai mult decal atat: noutatile din domeniul sail, inovatiile teoretice etc. ilsilesc pe istoric sd fie la curent si sa nu intre intr-o rutina pernicioasa. Tocmai din acest motiveste absolutd nevoie de vocatie pentru o astfel de profesie. Cei tineri pot invata de la varstniciidin breasld, pe care Dinu C. Giurescu i-a numit artileria grea" a istoriografiei romane.

De altfel, conferentiarul a sustinut ca a$a-zisul conflict intre generatii, de care sevorbeste in publicistica romaneasca, nu exista. Este un fals conflict; insd este adevarat ca inistoriografia si in cultura romand exista conflicte de aka. natura. Sloganul luptei de clasa, careconducea si la epurari in anii '50 ai secolului trecut in randurile oamenilor de culturd, s-ametamorfozat in perioada postdecembrista intr-un discurs ceva mai subtil care denunta prezentadinozaurilor" in mediul intelectual. Prof Dinu C. Giurescu, care abia demisionase dupd intensepresiuni de la conducerea Muzeului Taranului Roman, a deplans retorica din spatiul public, cepretinde inläturarea asa-zisilor dinozauri". A facut-o insa senin si ludic, nu in spirit vindicativ:dacd ma gandesc bine, dinozaurii au fost animale pa$nice, care se hraneau cu iarbr.

Cum se scrie istoria astazi? Exista o moda raspandita a eseurilor pe care profesorul dela Facultatea de Istorie din Bucuresti nu o incurajeaza. Dinu C. Giurescu si-a manifestatreticenta $i fata de unele subiecte abordate, in mod privilegiat, in istoriografia romana: cultulpersonalitatii lui Ceausescu, Revolutia din 1989 etc. Adresandu-se mai ales tinerilor, profGiurescu a subliniat ca. Istoria trebuie scrisa cu o anumita seninatate, cu incercarea de a suprimasau diminua emotiile si resentimentele, dar si cu claritate $i concizie. La sectiunea dedicataintrebarilor si discutiilor, conferentiarul a insistat cd trebuie sa se renunte si la o serie de cliseecare s-au impus in istoriografie inainte si dupd 1989, inclusiv la formule precum suntem romanisi crestini de 2000 de ani" etc. Desi Dinu C. Giurescu combatuse ideea existentei unui conflictintre generatii in istoriografie, in finalul dezbaterii de la IRIR aceasta sustinere a fost pusa indiscutie de interventia taioasa a tanarului Nicolae Videnie, cercetator in cadrul Institutului care agazduit conferinta.

Oarecum precipitat si usor incoerent, Nicolae Videnie a evocat o sedinta de referate siexamene doctorale desfasurata in decembrie 2003 la Facultatea de Istorie, unde prof Dinu C.Giurescu i-ar fi dojenit pe tinerii istorici pentru ca le este frica sa scrie istoria comunismului. N.Videnie a sugerat ca profesorul ar fi avut o atitudine contradictorie, caci in paralel a refuzat sa-1sustina intr-o disputa de principiu cu doamna Camelia Moraru in privinta deschiderii arhivelorcomunismului si a accesului egal la documentele emanate de la Sectiile CC al PCR.Conferentiarul a negat ferm faptul ca i-ar fi incriminat pe tineri pentru lipsa de curaj, adaugandca arhivistii au regulile lor, care trebuie respectate. Arhivele Nationale trebuie mai intai saprelucreze fondurile, trebuie timp etc. In al doilea rand, mai este $i orgoliul arhivistilor: esti pe omind de aur, cum sunt ei, iar tu, ca arhivist, esti tentat sa utilizezi cel dintai documentele pe carele-ai prelucrat. In incheiere, prof Giurescu I-a indemnat pe cercetator sa nu se refugieze inresentiment si frustrare si sa exploreze fondurile arhivistice care sunt deocamdatd accesibile.Interpelarea tanarului Nicolae Videnie a parut ($i pana la un punct a si fost) ineleganta, dar uneleprobleme ridicate, legate de accesul preferential la documente, sunt cat se poate de reale.

Cristian Vasile

www.dacoromanica.ro

218 Viata stiintifi cd 12

CONSFATUIREA INTERNATIONALA: DESTINUL DINASTIILOR"Tilburg, 2-5 martie 2006

Forumul European al Muzeelor (European Museum Forum) a organizat la Tilburg, inintervalul 2-5 martie 2006, un workshop in vederea elabordrii unui proiect de expozitieitinerantd, cu titlul provizoriu Destinul Dinastiilor (Dynasties' Destiny) titlu imprumutat siacestei intruniri. La consfatuire au fost invitati 17 muzeografi si cercetatori din Croatia, Cipru,Republica Cehd, Danemarca, Estonia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Monaco, Norvegia,Romania, Slovenia, Suedia si Ungaria, la care se addugau 20 de specialisti olandezi. Foarteciudat ni s-a pdrut cd dintre invitati lipseau reprezentantii unor tdri cu lung traditie monarhicdprecum Franta, Germania, Spania, Austria si Federatia Rusk care, sigur, ar fi avut ceva de spus.

Primirea oaspetilor s-a facut, in seara de 2 martie, la Palatul Primdriei din Tilburg iarsalutul din partea oficialitatilor locale a fost rostit de Hugo Backx, inspectorul pentru culturd almunicipalitatii. Apoi, presedintele Forumului European al Muzeelor, Wim van der Weiden, arostit o alocutiune in care a explicat finalitatea acestei intalniri si si-a exprimat speranta cdparticipantii isi vor aduce aportul nemijlocit la schitarea cadrului si a mijloacelor de organizare aexpozitiei propuse.

A doua zi lucrdrile s-au tinut la Universitatea din Tilburg si au inceput in fortd. insedinta plenard, directorul proiectului expozitiei, Frans Ellenbroek care este si director laNatuurmuseum Brabant din Tilburg , a facut o succintä prezentare a proiectului si a explicat cese asteaptd de la fiecare participant. Dupà aceea, Johanna Kievit, manager al acestui workshop, aprezentat programul, metodologia si impdrtirea pe grupe a participantilor. Au urmat treiconferinte sustinute de Arie de Ruijter, profesor la Universitatea din Tilburg, care a vorbitdespre Carol Quintul, monarh intr-o Europa unificatii; Leif Pare li, conservator la NorskFolkemuseum din Oslo, a vorbit despre Monarhiile moderne intr-o lume modernä, iarChristopher Gidlow, muzeograf la Tumul Londrei, a vorbit despre Interpretarea vie inexpozitiile regale, explicand importanta si atractivitatea pentru public a unei prezentdri acute demuzeografi costumati ca in epoca de glorie a resedintelor coroanei britanice devenite azi muzee(Hampton Court, Kew Court, Whitehall si, evident, Turnul Londrei, unde activeazdconferentiarul). AceastA expunere, insotitd si de proiectii, a fost deosebit de interesantd si a oferitinformatii despre o noud forma de abordare a unui program expozitional. Incd din 1992muzeografli britanici au recurs la aceastd metodd de a face istoria mai accesibild publicului largsi neinstruit, care &este in vizitarea unui muzeu un adevdrat spectacol. In Anglia suntpracticate cloud feluri de asemenea interpretdri vii": fie ghizi costumati care conduc vizitatorii sifac turul obisnuit al muzeului and explicatiile cuvenite, fie, in anumite puncte de maximdimportantd ale castelului, aparitia unui personaj cunoscut din trecutul Angliei, care spune catevacuvinte intrate in istorie si in constiinta generald (Henric II, Edward I, Henric VIII, Elisabeta I).Aceasta nu este doar o piesa. ce se repetd la un anumit interval orar, ci un program interactiv:vizitatorii intreabA, interpretii raspund evident nu-i intreabd pe regii si reginele ce apar in salatronului ori in alte locuri, aci acestia rostesc, de obicei, un discurs cunoscut, apoi se retrag, cuma:retie. Este interesant de precizat cd, spre a pdstra in totalitate adevdrul istoric care fAcea caunii dintre suverani sA nu vorbeascd engleza, pe care nu o cunosteau, interpretii moderni Isirostesc alocutiunile in franceza medievald iar altcineva face traducerea pentru vizitatori. S-aconstatat cd prezentarile la persoana intai sunt mai atractive pentru public cleat ghidul imbrAcatin haine de epocA. Costumele sunt reconstituite cu cea mai mare acuratetd, dupd o migAloasd

www.dacoromanica.ro

13 Viata $tiintiflcd 219

documentatie. Ce-i drept si pretul unui asemenea costum este foarte ridicat, ajungand la o mediede 3700 euro. La fel de costisitori sunt pentru muzeu $i cei care le imbracd oameni specializati,cu studii universitare $i nu simpli reenactors, cu profesii diferite de aceea de istoric orimuzeograf: ei primesc un cuantum de 240 euro pe zi. A fost astfel creat un corp de profesionisticare, in sezonul estival, se mutd de la un muzeu la altul pentru a-i da viatd si a atrage vizitarea.

Comentariile, intrebdrile $i discutiile s-au tinut imediat dupd aceste prezentdri in plen.Au fost apoi formate patru grupe de lucru, fiecare cu altd tematia1. Rolul dinastiilor in prezentul si viitorul Europei oglindit in vechile lor functiuni;2. Relatia dragosteurd dintre stdpani $i sup*, inclusiv relatia dintre dinastii si religie;3. Regalitatea ca promotoare a artelor i tiintelor, inclusiv arhitectura, decoratia

resedintelor regale $i pompa ceremoniilor incorondrii (bijuteriile coroanei, tinute de gald);4. Stilul de viatd $i moda familiilor regale $i influenta lor in imbrdamintea, mobilierul

$i comportamentul supusilor.Semnatarul acestor rânduri a participat la lucrdrile ultimei grupe, al carei moderator a

fost votat, in unanimitate, Adrian Strickland, ambasadorul Maltei in Olanda, un pasionatheraldist. Au fost alese urmAtoarele jaloane, ce puteau constitui tot atAtea teme pentru proiectataexpozitie:

A. Influenta curtii domnitoare asupra ceremoniilor: baluri, incorondri, sdrbdtori(religioase, civile $i militare), nunti, botezuri, funeralii, nume ajunse la modd (Richard, Edward,Victoria, Carol, Elisabeta, Beatrix), educatia copiilor, aniversdri, comemordri, suveniruri regale(cesti, farfurii cu efigiile familiei domnitoare), arbori genealogici;

B. Modd: moda feminind, uniforme civile $i militare, eticheta la curte, decoratii,ierarhie sociald, bijuterii, stilul coafurii $i al bdrbii, membrii familiei domnitoare in costumepopulare (costum scotian in Anglia, costum tardnesc in Romania), fumat, croitorii de lux aicaselor regale contemporane.

In cadrul acestei sectiuni ne-am adus un esential aport, propunând cAteva dintreimportantele traiecte de urmdrit in cadrul evolutiei modei generale $i locale ce au emanat de lacasele domnitore (portul popular in vestimentatia de curte $i de serate a doamnelor romance,ierarhizarea data de uniforma militard sau de anumite elemente ale imbrdcamintii civile, croitoriicaselor regale care lansau mode pentru intregul continent, precum Worth, nume de suverani saude printi mostenitori date copiilor din toate pdturile sociale, modelul podoabei capilarefavoritii lui Franz Joseph, ai lui Wilhelm I $i ai tarului Alexandru II, imperiala i mustatile luiNapoleon III imitate de supu$ii lor $i de ceilalti conducdtori ai tarilor europene aflate in sfera deinfluenta a acestor puternice imperii).

Dupd discutii destul de aprinse ce au durat circa trei ore, grupele au fost adunate dinnou in sedintd plenard, unde pre$edintii alesi ai fiecareia au prezentat concluziile la care au ajunsmembrii acestora. Astfel s-a incheiat prima zi a consfatuirii.

In cea de-a doua zi participantii au fost dusi la Natuurmuseum Brabant pentrucontinuarea lucrdrilor $i s-a luat hot:Ai-Area ca, pe bazd de afinitdti tematice, grupele sa secontopeascd doud ate cloud' i sd continue dezbaterile. Astfel, prima grupd s-a unit cu cea de-apatra $i a doua cu a treia. La grupa unde ne-am aflat noi 1 cu 4 au fost stabilite urmatoarelerepere:

A. De la autocratie la democratic: regalitatea, o mare familie (datoritd inrudirilor princdsAtorii); monarhia constitutionald din secolul al XIX-lea pand astAzi;

B. Mit si realitate despre monarhi: aurul inseparabil asociat regalitatii (coroane $isceptre de aur, tacâmuri de aur etc.), dreptul divin, sangele albastru, queens & jeans, bade $icaricaturi;

www.dacoromanica.ro


C. Stil de viata (acest subcapitol a fost asimilat integral din lucrarile zilei precedente).Discutiile au fost limitate la doua ore, dua care a urmat o noua sedinta plenara,

prezidata de Wim van der Weiden si de Frans Ellenbroek, in care au fost prezentate rapoartelecelor doua grupe de lucru si s-au tras concluziile. Am fost informati atunci a pentru organizareaexpozitiei a fost alocata importanta suma de 3 milioane euro iar termenul de realizare ar trebuisa fie anul 2008.

Grupe le au fost unanim de acord a o asemenea expozitie itineranta nu poate beneficiadecal de copii la care, fiecare tara unde poposeste, sa adauge piese originale si sa completezetematica prin materiale de importanta locala. Se propune o prezentare multimedia cu text debaza in englea si traduceri in limba fiecarei tari. Prima grupa, din care am facut noi parte, apropus o expozitie modulara compusd din mari cuburi in care sä fie montate mici diorame orimonitoare pe care sa fie difuzate filme documentare ce pot fi privite prin deschideri in forma degaura de cheie pentru ca publicul sa aiba impresia ca surprinde, PAra a fi observat, viata intima,fateta necunoscuta, a existentei regalitatii. Acest peep-show area foarte atractiv, dar oarecumincomod de transportat de la un beneficiar la altul, pe distante marl. Propunerea celeilalte grupe,expusa de Christopher Gidlow, prevedea folosirea de personaje costumate care a facaintroducerea la o expozitie pe panouri, usor transportabild si modificabila de la o destinatie laalta, in functie de caracteristicile zonale si de felul de percepere a regalitatii: era prevazut, maiintai, un cortegiu regal cu toata stralucirea sa aulica in urma caruia venea bufonul ce, scotând oonomatopee cat se poate de organicd (Frump, ridica o cortina in spatele areia putea fi vazutafata necunoscuta a regalitatii (cearta, violenta, infidelitate, rapacitatecupiditate, boala,suspiciune, insingurare, instrainare de supusi etc.). Vorbitorul a atras, de asemenea, atentiaasupra necesitatii de a fi invitate a ia parte la organizare si celelalte mari tari europene ce nu-sitrimiseserd reprezentantii de aceasta data, pentru a altfel exista riscul ca expozitia sa reflectenumai situatia monarhiilor periferice, atipice.

Ambele grupe au sustinut importanta producerii unui bogat material publicitar si desuveniruri (cesti si farfurii cu efigii regale, vechi si noi, replici miniaturale ale insemnelor deinvestitura, fotograffi si albume cu ceremoniile incoronarii diversilor suverani etc.).

Consfatuirea Destinul dinastiilor, departe de a fi o rigida intrunire academia bazata pereferate si discutii pe marginea acestora, a reunit specialisti europeni din diverse domenii alemuzeografiei, artei si istoriei si, supuandu-i la ceea ce se numeste astazi un brainstroming bineintretinut, a avut drept rezultat o schita destul de inchegata a unei expozitii itinerante de largarespiratie si de mare anvergura, ce-si propune sa abordeze din noi unghiuri o institutie ce, piala mijlocul secolului XX, era ina tabu pentru unele tari.


PROGRAMULSURSE, INSTRUMENTE DE LUCRU, ISTORIE SOCIALA"

incepand cu anul 2006, Programul I si-a schimbat titlul, in concordanta cu profilulunora dintre proiectele propuse de membrii programului si aprobate in Consiliul stiintific alInstitutului. Prin adaugarea domeniului de cercetare istorie sociala", se recunoaste de faptinsematatea preocuparilor majoritatii membrilor programului in aceasta directie, activitate decercetare concretizata in studii si arti aparute in ultimii 8 ani, dar si parcursuri formative de tip

www.dacoromanica.ro

15 Viata $tiintifica 221

doctoral, efectuate de membrii programului in cadrul $colii doctorale francofone Ecole doctoralerégionale pour Europe Centrale en Science Sociales. In chip firesc, familiaritatea cu editareadocumentelor medievale (colectia nationala Documenta Ronianiae Historica, Diplomatariulsecuiesc, registrele comerciale sase$ti din Arhivele orgului Sibiu) a creat conditii propicedezvoltArii unei directii de interpretare a materialului documentar inedit, profund ataptai deistoria sociald, de metodele i instrumentele de cercetare ale Sec) lii de la Anna les. Printre temeleabordate de membrii programului se numard istoria institutiilor dreptului, istoria sociald afamiliei, istoria sociald a tiganilor, geneza $i istoria burgheziei etc.

Pe parcursul acestui an, reuniunile lunare ale Programului I au acordat prioritate, datfind numarul lor relativ mare, lucrarilor de plan, incheiate la sfar$itul anului 2005 sau de-alungul anului 2006, precum $i organizArii interne $i definirii unei strategii de cercetare pe termenmediu $i lung. Astfel, $edintele din februarie aprilie au fost dedicate discutArii urmatoarelorvolume: Documenta Romaniae Historica, seria B, vol. XXXIII, 1648, intocmit de GheorgheLazar, Constanta Ghitulescu $i Andreea Iancu; Documenta Romaniae Historica, seria B, vol.XXXVI, 1651, intocmit de Oana Rizescu $i Marcel-Dumitru Chick Documenta RomaniaeHistorica, seria B, vol. XXXVII, 1652, intocmit de Violeta Barbu, Constantin Man $i FlorinaManuela Constantin. De asemenea, in aceea5i perioada a fost dezbatutd lucrarea de istoriesociald a Oanei Rizescu, Deschiderea sociald a dreptului in secolul al XVII-lea. Un volumcolectiv, reunind studii de istorie sociald a familiei din Tara Romaneasca. (secolele XVII-XIX) afost pregdtit pentru tipar $i discutat in $edinta din luna septembrie. Titlul volumului este De lacomunitate la societate, iar autorii sunt Violeta Barbu (coordonator), Florina ManuelaConstantin, Constanta Ghitulescu, Andreea Iancu, Gheorghe LazAr $i Angela Jianu (Marea

In luna mai, Violeta Barbu a sustinut comunicarea Romônii ci Reforma la 1534, pebaza unor izvoare putin sau deloc cunoscute in istoriografia româneascd. Gheorghe Lazar aprezentat in luna iunie o expunere cu titlul Comportamente ci atitudini religioase la negustoriidin Tara Romdneascd (secolele XVII-XVIII), iar in luna noiembrie Florina Manuela Constantinva sustine comunicarea Solidarittiti de familie si robii ligani din Tara Romiineasa in secolul alXVII-lea.

Tot in cadrul reuniunilor lunare ale Programului I am incercat sA definim liniile uneistrategii de cercetare pe termen mediu $i lung, care sd corespundä dorintei de afirmare amembrilor programului in contextul domeniului istoriei sociale a Vechiului Regim si al editdriiizvoarelor, in plan regional $i european. Au fost analizate deopotrivO perspectivele uneicolaborari institutionale pentru completarea $i editarea volumelor corespunzatoare judeteloristorice Romanati $i Muscel din corpusul de Inscriptii Medievale ale Romemiei, pe baza arhiveirealizate de cercetatorul Constantin BIlan $i aflatA in custodia colectivului programului. Tot incadrul unei reflectii comune a intalnirilor lunare, au fost evaluate cele cloud proiecteinternationale la care colaboreazA membrii Programului I: unul in cooperare cu Institutul deStudii Balcanice de la Sofia, Echanges, mentalites et transition dans les Balkans aux XVIexvzir siecle, 5i altul cu CNRS Paris, având titlul Continuite et échange en Empire ottomane etregions frontalières: normes religieuses et pratiques économiques.

Violeta Barbu

Britanie).

www.dacoromanica.ro

222 Viata stiintificd 16

PROGRAMUL EUROPA CENTRALA, TARILE ROMANE $1 SPATIULPONTIC". LISTA COMUNICARILOR DIN OCTOMBRIE 2005 MAI 2006

I. Luni, 17 octombrie 2005: Serban Papacostea, Genovezi yi riverani in Marea Neagrei(sec. VIV-XV); cazul Sinope.

II. Miercuri, 16 noiembrie 2005: 1. Bogdan Murgescu, Rolul Tani lor Romeine inaprovizionarea cu cereale a Istanbulului (sec. XVI-XVIII); 2. $tefan Andreescu, Comerful laDuncirea de Jos la slar4.itul secolului al XVI-lea: noi observalii.

III. Luni, 28 noiembrie 2005: 1. Stefan S. Gorovei, Principatul de Theodoro (Mangup)qi Moldova lui Stefan cel Mare; 2. $tefan S. Gorovei, Vestigii arheologice din Crimeea i de laCetatea imagini recente.

IV. Luni, 12 decembrie 2005: 1. Ovidiu Cristea, Captivitatea lui Otto de Bavaria.Cciteva preciziiri; 2. Adrian Tertecel, Un moldovean $i relcuiile ruso-otomano-crimeene in anul1712.

V. Miercuri, 18 ianuarie 2006: Serban Papacostea, Ungaria ci Marea Neagra insecolul al XIII-lea.

VI. Vineri, 10 februarie 2006: Matei Cazacu, Avatarurile unei legende medievale:Barbdalbastr6.

VII. Luni, 20 martie 2006: Viorel Achim, Un document unguresc din 1400 cu privirela Tara Romeineascd; 2. Sergiu losipescu, Marea Neagrci in secolul al XVII-lea 5.i al XVIII-lea:meirturii franceze yi olandeze.

VIII. Luni, 17 aprilie 2006: Nagy Pienaru, Politica ponticä a lui Sahruh (1409-1447);2. Ovidiu Cristea, In visceribus regni. Constreingeri militare in timpul Reaboiului cel lung".

Luni, 22 mai 2006: Virgil Ciociltan, Bazele otomano-genoveze din 1352.

Stefan Andreescu

PROGRAMUL ROMANIA $1 EUROPA IN SECOLUL AL XIX-LEA$1 LA 1NCEPUTUL SECOLULU1 AL XX-LEA"

Proiectele incluse in program analizeazd locul si rolul Romaniei in politica, diplomatia,economia puterilor europene, interesele acestora in zond si impactul asupra destinului Romfinieisi al celorlalte tari ale ariei, modul in care implicarea puterilor in rezolvarea problemelorromanesti si zonale a influentat dezvoltarea economicA si afirmarea in relatiile internationale. Deasemenea, sunt cercetate comparativ diferitele curente de idei ale timpului ca si modernizareasocietatii romdnesti, cu implicaiile i particularitAtile ei, cu ariile de manifestare, obiectiveleurmdrile ei, cu evidentierea raportului dintre modernitate si traditie. Pe baza studieriidocumentelor de arhivd, coroborate cu alte categorii de surse romdnesti si strdine, a literaturii despecialitate, cercetarile inscrise yin sd imbogdteasca si sa diversifice informatia, sa clarificeunele probleme, momente, aspecte din istoria RomAniei si Europei secolului al XIX-lea siinceputul de secol XX. TotodatA ele constituie o racordare la preocupdrile si directiileistoriografiei contemporane de peste hotare.

In anul 2005 cercetätorii programului au publicat Ceileitori strexini despre farile romeinein secolul al XIX-lea, serie noud, vol. II (1822-1830), Editura Academiei Romdne, Bucuresti,

Albei:

IX. alianei

si

www.dacoromanica.ro

17 Viata tiinificã 223

2005, 618 p., i 42 de studii in prestigioase reviste de specialitate. De asemenea, sunt coautori lavolumul Societatea romaneasca intre modern $i exotic veizutei de calatorii straini la inceputulsecolului al XIX-lea, Editura Oscar Print, 2005, 374 p.

In cursul aceluia§i an membrii programului au efectut cloud deplasari peste hotare invederea documentdrii, au sustinut 43 de comunicari la reuniuni tiintifice interneinternationale, alte numeroase comunicari in cadrul programului i a manifestdrilor organizate ininstitut: Daniela BuO, Ceremonialul primirii oficiale la curtea domnilor romani la inceputulsecolului al XIX-lea; eadem, Consecventei $i concesii in politica comercialei a Romaniei(sjar$itul secolului al X1X-lea inceputul secolului XX); Paul Cernovodeanu, Rapoarteconsulare $i diplomatice engleze privind Principatele duneirene (1800-1814); idem, Diplomatispioni: lumea cosmopolitei a dragomanilor greco-levantini de la Constantinopol; Angela Cohn,Conservatorismul rus in secolul al X1X-lea; eadem, Istoriografia rusa in perioada recentd;Adriana Gheorghe, Modernizarea societatii romanevi in secolul al XIX-lea in istoriografiaromcinesca actuald; eadem, Biserica $i inviitamantul in Principate in viziunea calatorilor strainiin perioada regulamentara; Adrian-Silvan lonescu, Portretivi straini in tarile romane in prima

jumatate a secolului al XIX-lea; idem, Coduri de pozitionare a modelelor in fotografia secoluluiXIX; Alexandru Mamina, Paradigme revolutionare in secolul al NX-lea (tipuri europenemanifestdri romdnestz); idem, Tactica revolutionard: de la revolutia armata la protestul social;idem, Prejudecati ideologice in interpretarea revolutiilor; idem, Populismul $i anarhismul rusin secolul al XIX-lea; idem, Monarhii europene la 1900: presiuni sociale ci gestiunea politica;idem, Revolutia anarhistd: modelul occidental $i modelul oriental; idem, Omagierea papei loanPaul al II-lea $i fundamentalismul laic; Constantin Rezachevici, Imperiul rus $i actiunilenationale ale romeinilor qi polonezilor in deceniile patru ci cinci ale secolului al XIX-Iea;Marian Stroia, Aspecte ale culturii romiinevi in prima jumdtate a secolului al XIX-lea inviziunea calatorilor streiini: mi$carea teatralei (1822-1848); idem, Rusia $i abdicarea lui ALLCuza (11 februarie 1866). Puncte de vedere; Raluca Tomi, Caleitori strdini despreRegulamentele organice; eadem, Mdrturii inedite din razboiul Crimeii. Corespondenta luiDimitrie Kretulescu cu Ion Ghica $i Iancu Beildceanu; eadem, Originile culturale aleRisorgimento-ului: despre lideri.

Daniela Buser'

FIFTH INTERNATIONAL CONGRESS ON ROMANIAN STUDIESConstanta, Romania, June 25-28, 2007

The Society for Romanian Studies invites your participation in the Fifth InternationalCongress on Romanian Studies, to be held in June 25-28, 2007, in Constanta, hosted by OvidiusUniversity and the Society for Romanian Studies. As with the previous such meetings in Paris,

Cluj, and Suceava, there will be no official theme or emphasis for the Congress. Themeeting is designed to be a general congress on Romanian studies at which the best and mostinteresting of current studies, topics, and concerns dealing with Romanian culture andcivilization will be presented.

Interested scholars are hereby invited to submit proposals (along with a fifty wordabstract) for papers and panels for consideration by the Program Committee. Proposals forpotential roundtable discussions are also welcomed. Papers will be strictly limited to 20 minutes.Since it will be assumed that conference participants have a basic familiarity with Romanian

§i

$i

lari,

www.dacoromanica.ro

224 Viata §tiintifica 18

culture and civilization, most panels will not have formal discussants in order to allow forgreater discussion among attendees.

In addition, we would like to encourage the submission of proposals for panels orroundtables on the following themes: the Eliade centenary (2007); history and pedagogy aboutthe Holocaust; gender studies and gender politics in Romania; Romanian mass media in the ageof the Internet; publishing on the Internet; communism and memory; consumerism and postcommunism; human rights and human trafficking; the rural and the global; religiosity aftercommunism; Romania in the European/EU future; corruption, transparency, and 21m CenturyRomania; and literature and politics. Other themes are welcomed.

The official languages of the Fifth International Congress will be English, French,German, and Romanian. Topics will include anything having to do with the scholarly study ofRomanian culture and civilization, such as history, political science, language and literature,folklore, the arts, region, and such like. It must be strictly emphasized that will not be possiblefor papers to be given in absentia. For further details, visit the SRS website atwww.huntington.edu/srs/srs_conferences.htm.

Proposals for papers, panels, and roundtables (as well as other inquiries) should be sent(preferably by eMail) to: Dr. Paul E. Michelson

Department of History, Huntington UniversityHuntington IN 46750 USAeMail: [email protected]

www.dacoromanica.ro

NOTE 51 RECENZII

... Cartea Mernoriei: Catalog al victirnelor totalitarismului comunist, vol. I-IV, Edit. Stiinta,Chisinau, 1999-2005, 466+464+424+440 p.

Cartea Mernoriei se prezinta ca o lucrare de pionierat in istoriografia Republicii Moldova,nominalizfind victimele totalitarismului comunist. Aceasta incercare de eternizare a memorieivictimelor supuse represiunilor comuniste apartine Muzeului National de Istorie a Moldovei, care alansat ideea elaborarii ei Inca din 1991.

Abia in 1999 apare primul volum, continand numele si datele biografice a circa 20.000 depersoane supuse represiunilor din 4 municipii (Chisinau, Balti, Bender si Tiraspol) si 10 raioane(Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Camenca, Cantemir, Cainari, Calk*, Causeni, Cimislia).

Volumul II, aparut in 2001, continua catalogul victimelor comunismului, cuprinzand, deasemenea, datele altor 20.000 de persoane, din 11 foste raioane ale Republicii Moldova (Criuleni,Donduseni, Drochia, Dubasari, Edinet, Falesti, Floresti, Ilodeni, Grigoriopol, Hancesti, laloveni).

Volumul III, aparut in 2003, cuprinde si el numele a peste 20.000 de victime din alte 10foste raioane ale Republicii Moldova (Leova, Nisporeni, Ocnita, Orhei, Rabnita, Rascani, Rezina,Sangerei, Slobozia, Soroca).

Volumul IV al Cdrtii memoriei incheie catalogul victimelor totalitarismului comunist,nominalizand, ca si celelalte volume, peste 20.000 de persoane supuse represiunilor din 9 raioane aleRepublicii Moldova (Straseni, Soldanesti, $tefan-Voda, Taraclia, Telenesti, Ungheni, Vulcanesti,Comrat si Circlar-lunga, ultimele dota facand parte in prezent din UTA Gaduzia).

Volumul mai include si urmatoarele anexe: 1. Completari la listele victimelor represiunilorcomuniste incluse in vol. 1-3; 2. Slujitori ai cultelor supusi represiunilor comuniste; 3. Tabloucuprinzand persoanele din municipiul Chisinau, care au fost arestate si deportate de autoritatilesovietice in timpul ocupatiei Basarabiei.

Toate volumele au fost elaborate in cadrul Muzeului National de Istorie a Moldovei, pebaza materialelor informative si iconografice inedite extrase din arhive, de Elena Postica, VeraSt Avila, Maria Praporscic si Vera Belous. La etapa de documentare au mai colaborat: Ala Robu,Leonid Ivachin, Daniel Bogdea, Ana Gritca, Ludmila Pasicovschi, Irina Rajov.

Lucrarea deschide un drum nou in cercetarea trecutului nu foarte indepartat al romanilorbasarabeni.

Svetlana Ciociltan

CORNELIA BODEA, Raja secretd a miyatrii pa,yoptiste romeine. Unitatea nationald, Edit.Academiei Romane Edit. Nestor, Bucuresti, 2004, XXXIX+537 p.+il.

Multi istorici si-au facut un crez din publicarea de documente. Acad. Cornelia Bodea e unuldintre ei. Cautate neobosit, selectate, adnotate si apoi randuite dupa o savanta si uneori apodicticanoir* materialele trecute prin mana Corneliei Bodea au ajuns colectii inconturnabile in cercetarea,mai ales, a veacului al XIX-lea romanesc. Cel mai prestigios exemplu il constituie, fa.ra indoialk 1848la romcini (IH, 1982, 1998).

Dar el nu reprezinta ultimul cuvant al editoarei in privinta abordarii fenomenului deregenerare nationala ce caracterizeaza societatea noastra in acel rastimp. 0 dovedeste volumul de fata.Cu o concizie remarcabila si o economie de comentarii rar intalnita, epoca 1829-1858 este dezvaluitacititorului altfel cleat in lucrarea traditionald a lui LC. Filitti, Domniile romeine sub RegulamentulOrganic (Bucuresti, 1915), in sintezele lui A.D. Xenopol si Nicolae Iorga ori in Istoria romdnilor


-

www.dacoromanica.ro

226 Note i recenzii 2

(vol. VII, torn I, Bucure5ti, 2003). Piesele in sine sunt partial cunoscute din chiar volurnul anterior aleditoarei, din colectia Hurmuzaki, presa vretnii 5.a. Noutdti se relevi a fi mai cu seaml cele dincolectia P.P. Panaitescu, acurn in posesia Corneliei Bodea. Dar ordinea lor le conferd o functieIndrumAtoare, de initiere ce nu poate fi dec.& salutatd cu recuno5tintd. De la Manua lul de patriotizm algrecului Nicolae Scufos, care laudd la 1829 sirntirea patrioticeascA" a viitorului domn regulamentarMihail Sturdza 5i Cuvdnt la sfinfirea steagurilor Tarii romdnegi, scris de bra5oveanu1 Radu Tempeala 1834, mai ales intru lauda domnitorului Alexandru Ghica, chernat stt agoniseasca binele cel deob5te", pand la literatura panegiricd consacratd lui Ion Cdmpineanu in foile Romanul", TrompetaCarpatilor", Buciumul" ori Aurora romând" din Pesta, au fost alese cu minutie de bijutier aceledocumente care, completand fondul deja publicat in volumul 1848 la romdni, dau expresivitate inplus epocii regulamentare. Defileazd a5a nume mari ale epocii, Ion Cdmpineanu, Eliade RAdulescu,Nicolae Balcescu, Grigore Cantacuzino, Dirnitrie Bolintineanu, lancu Vdcarescu, GrigoreAlexandrescu, Cesar Bo iliac. Sunt capete exaltate", oameni pu5i pe faptd 5i de aceea apar sustinuti,laudati, criticati, ironizati, calomniati. Accentul cade pe actiunile tainice, de seed", la care contribuie5i straini ca francezii Colson, Vaillant 5i Tavernier sau englezul Colquhoun.

Personajele centrale ale acestei antologii timan Ion Campineanu 5i Eliade RAdulescu. Celdin* prin incercarea disperatd de a schimba starea de lucruri din Tam Romaneascd impusA de ru5i,dar 5i prin transformarea lui in subiect de pamflet, apoi, dupd moarte, in erou neinteles decontemporani, de5i cum scria C.A. Rosetti incuibase in inima lui credinta unei natiuni".

Eliade, acest copil teribil al istoriei noastre moderne, intruchipare a binelui 5i rAului, a virtutii5i a slAbiciunii dupd credinta lui Dim. Bolintineanu , care declara nedumeritor: Urdsc tirania, darmi-e fried de anarhie", prefer:and sd se oplowasca langd vodA Ghica, i-a incurcat peste masurd pesemenii sdi incit lui lancu Vdcarescu i s-a pdrut Eliade. Intemeiazd cu Cdmpineanu Filarmonica §itot el se desprinde din ea 5i creeazd societatea rnasonied Regenerafiunea. Nelini5tit, plin de sine,inchipuit, yr:and sd fie original, unic cu orice pret, Eliade i5i transferd frustrdrile in Echilibru intreantiteze (1859), dar mai ales in pamfletul Podul Mogopaii pcind in Tigánia Vlddichii (1839), unde iidesfiinteazd pe Ion Campineanu 5i Gr. Alexandrescu.

Mai palid, de o stAngacie supardtoare ce ne aminte5te de spusele lui I. Massoff cd in vreme cein Occident incepuse exegeza lui Shakespeare, la noi se juca Cinel, Cinel, apare Dim. Bolintineanu,care, in umbra lui Eliade, vesteje5te 5i el faptele lui Campineanu in romanul cu titlu impiedicatDoritori nebuni.

Dar alegerea editoarei e bine venitd, cdci din paginile lui Dem (nume sub care se vard pe sinein roman) se desprinde o frescd uimitoare a societatii bucure5tene: tirade politico-sentimentale (un sotate consoartd: Ascultd, Dulino, Tudor a pierit dar alti Tudori au sd se ridice spre mantuirea tdrii"),consideratii imposibile (in societatea femeilor inima se delicateazA"), dar mai ales se tidied vAluldespre practicile masonice observate la Bucure5ti.

In scenariul cArtii apar 5i cativa raisoneuri transilvdneni: G. Barit, T. Cipariu, I. Maiorescu. Eiconstatd a la Bucure5ti, ora.5 rara reguld zidit", lumea are o slAbiciune: sd fie in treabi limbaromaneascA cu toti pretentio5ii" 5i aceasta pentru ed are doar spoiturd din afard" 5i e inclinatA sprelucruri ware". TatAl logicianului de mai tarziu ii scrie circumspect redactorului GazeteiTransilvaniei": MA', fere5te-te de Eliade!"

In acest va1m5.5ag de satird otravitd, prozd peltica. 5i observatie rece, i5i fac loc acele Noteshistoriques sur les Principautés a Ahmed Effendi (1851), excurs plin de sobrietate asupra celorintamplate dupd 1827 5i datorat lui Ion Ghica. La fel, rapoartele consulului austriac Timoni,corespondenta cu Czartoryski, observatiile lui Colson, Vaillant, constatdrile diplomatilor Huber,Roussin etc.

Genurile diferite abordate de cei antologati 5i inteligenta retinerii textelor lor fac din acestvolum o fresca pasionantd a Tarii Romdne5ti la rnijlocul secolului al XIX-lea. $i nu e vorba de 0

-

- -

-

www.dacoromanica.ro


simpld parcurgere pasivd: felul cum e asamblat totul cucerqte, indeamnd la reflectie; amestec depatriotism ardent, xenofobie clamatA in public, dispozitie atat de schimbkoare fatd de prieteni,oportunism, ingerinta diplomatilor strAini, vorbd multA fArd urmAri practice se constituie intr-unadevdrat portret colectiv al romanului. $i cei care azi se mai privesc in oglindd pot regasi trdsAturi aleantecesorilor din acele vremuri.

Trebuie sd rim recunoscAtori Corneliei Bodea pentru volumul ddruit. Pe specialiti Ii scute§tesd caute i sd identifice texte tot mai anevoie de aflat. Pe consumatorii de istorie ii atrage incunoWerea unei lumi apuse, dar ale carei reverberatii se simt §i azi din plin. in fine, suntem convin0cd unii din cei care mai au documente din epocA (despre Gr. Cantacuzino, jurnalul Irinei Campineanu,corespondentd feluritA) vor intelege cd valorificarea lor inseamnd IncA o piatrd la temelia edificiuluiistoriografic national.

La doi ani de la aparitia acestei Fele secrete, textul bucluca§ al Voiajului ca de altfel i cel atatde sobru al Notelor lui Ion Ghica starnesc noi discutii. In 1985, dup. ce pand atunci fusese atribuit luilancu Vdcdrescu, pamfletului i-a fost stabilitd paternitatea in persoana lui Eliade RAdulescu. Prof.Mircea Anghelescu in articolul Heliade inedit. Scriitorul de teatru (Luceararul", nr. 46 din 16 nov.1985) limpezqte in acest sens lucrurile. La fel, prof. Paul Cornea in volumul Teatru romdnesc ineditdin sec. al XIX-lea. Documente literare, Bucurqti, 1986. Cartea fusese predata editurii Minervaanterior aparitiei articolului de mai sus, ga incat prof. Paul Cornea 4i dezvoltd argumentarea flcandabstractie de descoperirea antecesorului §i se mArgine§te la un post scriptum explicativ despreintfirzierea volumului sdu. Cum Cornelia Bodea i-a ignorat demersul de identificare, acesta ocenzureazd, poate cam drastic dupd gustul nostru, la doi ani de la aparitia Fetei secrete, intr-oscrisoare deschisd gAzduitA de Romania literard" din 11 august 2006. Malitios, ori gandind cd acad.Cornelia Bodea e cunoscutd §i pentru decriptarea a puzderie de documente, domnia sa trimite lavolumul mai sus pomenit, dar pe care il intituleazd Documente ci manuscrise literare, vol. V, 1986.Dupd propria marturisire, ocupat fiind cu teoria hermeneuticii in filosofia culturii, i-au trebuit doi anisA afle de cartea Corneliei Bodea. Noud, celor cativa cercetAtori care osardim la istoria secolului alXIX-lea, emuli ai editoarei, ne-au trebuit cateva sdpfamani sd deslu§im aceastd trimitere capcand. Deunde se vede CA cercetdrile in domeniul istoriei i cel al istoriei literare, mai ales cand se interfereazd,pot perturba armonia intre slujitorii lui Clio §i cei ai Thaliei (de astA data critica literard, in lipsa uneimuze proprii, trebuie sA i se supund celei a teatrului).

Georgeta Filitti

$TEFAN DELUREANU, Risorgimento italiano e Risorgimento romeno, La Cita del Sole, Napoli,2005, 193 p.

Pasionat cercetator al epocii risorgimentale, din pAcate apreciat mai mult in cercurileitaliene decat de cele ale speciali§tilor din tart $tefan Delureanu reunqte in lucrarea editatd la Napolimai multe studii apdrute in reviste de prestigiu Rassegna Storica del Risorgimento", PensieroMazziniano" sau comunicAri tinute in cadrul congreselor de istorie a Risorgimento-ului, unde a fostde mai multe ori reprezentantul Romaniei.

Capitolul intitulat Risorgimento-ul ci unitatea Italiei in perceptia opiniei publice romdne(Risorgimento e unità d 'Italia nella percepzione dell'opinia romena) este o sintezA a relatiilorromano-italiene in perioada 1822-1871. Comparatia boierimii liberale moldovene cu liderii micAriicarbonare din peninsula, prezenta primilor bursieri romani la Pisa, cAlkoriile lui Dinicu Golescu §iNicolae Sutu in spatiul italic, relatiile revolutionarilor romani cu cercurile mazziniene in perioada

--

www.dacoromanica.ro


exilului revolutionar, paralelismul procesului de constituire a statului roman §i a celui italian iatAnumai cateva probleme atinse de autor in paginile consacrate primului capitol (p. 1-39).

0 interesantd incursiune in literatura romand cultA i populara din secolul al XIX-leareprezintä un posibil rdspuns la intrebarea: care a fost influenta spiritualitAtii italiene in formarea eliteipolitice i culturale de la nordul Dundrii? Al Aturi de Gheorghe Asachi, Ion Heliade RddulescupersonalitAti recunoscute pentru afinitAtile cu limba, literatura i arta italianA autorul Ii mentioneazape Costache Negri, Vasile Alecsandri, care au redat in sensibile versuri sau nuvele frumusetea clasicaa Italiei §i a locuitorilor ei, pe Nicolae BAlcescu, C.A. Rosetti, Cezar Bo Iliac, ce s-au inspirat inscrierile lor politice din operele ganditorilor italieni, pe George Cretianu, Constantin Aricescu,Bogdan Petriceicu Hasdeu, care au inchinat poezii emotionante lui Giuseppe Garibaldi. OriginalA esteincercarea de a percepe cum a fost receptatd lupta pentru libertate §i unitate a italienilor de romaniisimpli, prin prezentarea unor fragmente din poeziile populare (p. 61-80). De subliniat cA majoritateaautorilor anonimi sunt din Banat, Maramure§, Transilvania, regiuni din care Austria recrutatsoldatii pentru campaniile antiitaliene din 1859 §i 1866.

Presa din Principate, publicatiile in limba romand aparute in afara granitelor au consacratspatii ample evenimentelor ce au culminat cu proclamarea Regatului Italiei in 1861. Stefan Delureanureconstituie cu minutie imaginea Risorgimento-ului in presa romand in cel de-al treilea capitol allucearii sale (p. 81-113). Analiza incepe cu publicatiile aparute in 1829 Albina RomaneascA"Curierul Romanesc" , se oprqte apoi asupra Gazetei de Transilvania", asupra presei revolutionaredin Tara Romaneascd din vara anului 1848, prezinta influentele mazziniene prezente in presa exiluluirevolutionar, ecoul luptelor politice din Italia in cunoscuta publicatie a lui C.A. Rosetti, Romanul",in Nationalul" lui Vasile Boerescu, in Steaua Dundrii" de la 1ai etc. Se remarcA abundenta tiriIordin lumea italiand, preocuparea liderilor romani fatA de evolutia unui stat care incet, dar sigur Iiregasea granitele fire§ti i capitala Roma.

Influenta lui Giuseppe Mazzini asupra spatiului roman constituie subiectul unui alt capitol(p. 115-151). Gratie preocuparilor indelungate ale autorului (in 1978 incheia cu succes un doctorat cutema Mazzini ci Romcinia), a cercetarilor sale recente din arhivele italiene, Stefan Delureanu aduce noiargumente in favoarea tezei sale conform careia ideile mazziniene au fost cunoscute de liderii romaniinainte de exilul revolutionar din 1848-1857. Se evoca in acest sens afinitatea oamenilor de culturAromani cu scrierile lui Claude Henri Saint Simon, Pierre Leroux, Félicité Lamennais opere ce auinfluentat la randul lor gandirea mazziniand activitatea viitorilor revolutionari in cadrul AsociafieiStudenfilor Romeini de la Paris, ceea ce le-a permis nu numai contactul cu Jules Michelet, Alphonsede Lamartine, dar i lectura articolelor semnate de genovez apArute in Revue républicaine", Revueindépendente". Alte cAi de patrundere a gandirii mazziniene in spatiul romanesc au fost cercuriledemocrate ale emigratiei poloneze se mentioneaza societatea secretA a lui Adolf David , emigrantiipolitici italieni refugiati in porturile dundrene Galati, Braila.

Planurile garibaldiene, de actiune in spatiul centro-oriental, balcanic, cu referire specialdasupra Principatelor, sunt redate pe baza corespondentei conducAtorului italian aflatA in arhiveleitaliene. Este un capitol extrem de util pentru intelegerea contextului european in care s-au destI§uratevenimente cunoscute ale domniei lui Alexandru loan Cuza (transportul armelor care Serbia,expeditia lui Milkowski, intrevederile dintre domnitor §i reprezentantii emigratiei maghiare). Putem*considera Ca acest capitol intrege§te epopeea relatiilor italo-romane creionata de Alexandru Marcu inlucrarea deja clasicd Conspiratori ui conspirafii in epoca renaverii politice a Rornániei (1848-1878).

Documentatia inedita, stilul elegant, pasiunea nealterata de trecerea timpului fata depersonalitatea lui Giuseppe Mazzini §i de problematica Risorgimento-ului sunt motive intemeiatepentru lectura caqii semnate de Stefan Delureanu.

Raluca Tomi

si-a

$1

m

www.dacoromanica.ro


ALAN GALLOP, Buffalo Bill's British Wild West, Sutton Publishing, Gloucestershire, 2001, 275p.+il.

La bogata bibliografie suscitata de personalitatea invaluita in aura de legencla a lui WilliamFrederick Cody, cunoscut sub porecla de Buffalo Bill, s-a mai adaugat un titlu, acela datoratjurnalistului britanic Alan Gallop. El se ocupa exclusiv de turneele marelui cercetas si showman inRegatul Unit al Marii Britanii din intervalul 1887-1904.

Pentru cd subiectul este axat pe activitatea de scena a lui Buffalo Bill, autorul si-a structuratcartea ca pe o lucrare drarnatica si, de aceea, capitolele le-a intitulat acte", iar subcapitolele scene".6 cinci acte" el deruleaza, cu multa vivacitate si umor, evolutia scenica, dar si cotidiana apersonajului. La fel ca in romanele de aventuri din veacul al XIX-lea, in care Buffalo Bill era erouprincipal, continutul actelor" este sintetizat, Inca de la inceput, in cateva fraze bine alese, in care afost urmarit spiritul limbii epocii si dorinta de a produce senzatie, spre a-1 atrage pe cititor. Deasemenea, fiecare act" se deschide cu un motto furnizat de cfite o poezie despre Cody, fie serioasä,fie ironica, publicata in presa timpului.

in primul act este prezentata, succint, biografia lui William F. Cody, inceputurile sale caangajat al postei calare (Pony Express) unde inscrie si o memorabila performanta parcurgand 385 demile in 21 de ore si 30 de minute , apoi inrolarea in armata (sub influenta alcoolului) in ultimul an sijumatate al Razboiului Civil. De armata a fost legat intreaga viata, chiar daca militaria nu i-a pläcut inmod special in ipostaza de simplu soldat si nici nu s-a remarcat in vreun fel pe front. Totusi, la scurttimp dui:A incheierea ostilitatilor si contractarea unei casätorii cam in graba, se angajeaza cercetaspentru trupele americane din Vest, aflate in constant conflict cu indienii. Cu acest prilej facecunostinta si este apreciat de cei mai importanti generali, cu care va ramane in relatii de prietenie de-alungul intregii sale existence aventuroase.

Porecla de Buffalo Bill si-o primeste atunci cand, prin contractul cu o companie de caleferata pentru care trebuia sa procure came proaspata, vaneaza 69 de bizoni in decurs de o zi. Ulterior,bravul cercetas si vanator va regreta uciderea nemasurata a bizonilor la care contribuise si el si vadeveni un adevarat ecologist, posedand o impozanta cireada pe care o salvase de la o iminentadisparitie. Dar, In tinerete, nu se &idea la asa ceva si avea sa devina unul dintre preferatiicompanioni de vanatoare ai diversilor sportsmen europeni, dornici de aventuri in prerii, printre ei siun membru al familiei imperiale ruse, marele duce Alexei. Aceste elegante campanii cinegetice, peFang relatiile ce i le creau in cadrul inaltei societati a timpului, ii ofereau si un insemnat beneficiumaterial (spre a nu mai vorbi de voiosia anturajului caci, pentru fiecare animal doborat, erau destupatemulte sticle de sampanie).

Un autor de romane de aventuri, Edward Zane Carroll Judson, care semna sub pseudonimulNed Buntline, cla la iveala un serial de succes, Buffalo Bill, the King of the Border Men (Buffalo Bill,regele oamenilor de la frontiera), in paginile lui New York Weekly". Aceasta a adus lansare numeluilui Cody pe Coasta de Est a Americii. Romanul a fost dramatizat si se juca cu sali pline in New York.lar prezenta, din cand in and, in loja a eroului titular aducea ovatii si aplauze in plus. Aceasta ildetermina pe Buntline sa compuna o piesä special pentru Cody, in care cercetasul sa joace in toataregula. Chiar daca piesa intitulata The Scouts of the Prairie (Cercetasii preriei) era slat:IA si joculnoului actor cam stangaci, ea a atras un public entuziast si a reprezentat un succes de casa. Codycapata experienta de scena si incepe sa-i placa activitatea in teatru. De aceea, in 1882, cand, pentru ada mai mult fast Zilei Nationale, pe 4 iulie organizeaza pentru concetatenii din orasul North Platte,Nebraska, prima evocare a istoriei Vestului Sälbatic, el era deja acomodat cu aparitiile in public si cuspectatorii. Acolo a avut loc debutul unui spectacol ce avea sa faca epoca, atat pe pamant americancat si in Europa, In urmatorii 30 de ani.

-

-

-

www.dacoromanica.ro

230 Note §i recenzii 6

Primul turneu britanic a avut loc in 1887, anul jubileului reginei Victoria. Locul ales laLondra pentru ridicarea marelui cort ce urma sa primeasca publicul precum i cel in care trebuiauinstalate corturile actorilor, grajdurile i echipamentul a fost ales !dna spatioasa sala de la EarlsCourt, in West Brompton, unde era organizata i o expozitie americana de produse i realizari tehnice

artistice de peste ocean. Dar, fara atractiile oferite de Cody si coloratul sAu grup de cowboy siindieni, expozitia nu ar fi suscitat prea mare interes. n momentul sosirii in Anglia, Cody era asociatde catva timp cu un admirabil manager, Nate Salsbury, el insusi om de teatru (actor de drama, decomedie i vodevil, cantaret i dansator), care insa renuntase la propria cariera pentru a se dedicaorganizarii companiei, pregatirii repertoriului i stabilirii traseului de urmat. Un alt personaj importantera maiorul John M. Burke, priceput agent de presA i responsabil cu reIaiile cu publicul, care dadeainterviuri i trimitea notite informative periodicelor dornice de noutati i senzatie. Acesti doi stalpi aicompaniei nu-Ivor parasi pe Buffalo Bill cleat odata cu moartea.

Traversarea oceanului s-a facut cu oarecare dificultati pentru indieni, carora le era frica deApa cea Mare", iar rAul de mare le-a accentuat aceasta teatna. Pentru a ridica moralul grupului, NateSalsbury dadea zilnic mici spectacole de divertisment pe punte. Pentru aceasta indienii 1-au indrAgit,1-au facut sef onorific i i-au dat numele de Micul Om Mare".

Primirea fAcuta de englezi a fost extrem de calduroasa i entuziasta. Ziarele se luau laintrecere in a oferi noutati despre noii veniti i despre spectacolul ce urma sa fie vizionat. Companiaera foarte temeinic organizata, beneficia de grupuri sanitare, de o perfectA salubritate a locuintelor,avea tot timpul doi medici la dispozitie i propriul sheriff care asigura paza i ordinea interioara.Oamenii Vestului reprezentau o mare curiozitate pentru londonezi, care voiau, cu un ceas maidevreme deal altii, sA-i vada pe indieni sau pe cowboy. Indienilor le displaces, insa, sit fie priviti. inschimb erau dornici sa vada metropola i minunile ei, iar Cody nu a ezitat sa-i scoata in oras,duel la Westminster Abbey si la Turnul Londrei, la o slujbA religioasA si la Teatrul Lyceum, undejuca prietenul sat', marele tragedian Henry Irving. De asemenea, Cody a fost asaltat de invitatii laceai, pranz sau dineu in mediile cele mai selecte ale societatii britanice, printre care Lordul Primar sauOscar Wilde. La un club exclusivist 1-a cunoscut pe Printul de Wales, cu care va deveni, in scurt timp,foarte intim. Fostul prim ministru William Gladstone si-a exprimat dorinta de a vizita locatiacompaniei Buffalo Bill cu o saptamana inaintea deschiderii sezonului i, pentru aceasta mare cinste,Cody a organizat o repetitie generala, cu costume, care 1-a incântat pe marele om de stat. Lui Cody ise face onoarea de a fi invitat la Parlament. Acesta era doar inceputul unui enorm succes in capitalabritanicA.

Printul de Wales a fost o altd personalitate de_prim rang a regatului care si-a exprimatdorinta de a-i fi prezentat, in avanpremierd, spectacolul. In dupa-amiaza de joi 5 mai 1887 printulmo§tenitor impreund cu sotia i trei dintre fiicele lor, alte rude §i apropiati ai tronului au savuratreprezentatia §i s-au arAtat foarte entuziasmati de toate numerele. Viitorul rege Edward VII a stat, maitot timpul, in picioare aplaudand i incurajAnd prin strigAte pe actori. Dupd aceea oaspetii regali auvizitat campamentul i s-au intretinut cu starurile. Amator de bAuturi §i tigari fine la fel ca §i Cody,rotofeiul print §i-a tratat gazda cu trabuce scumpe, atunci and s-au retras in cortul sat'. Apoi, laplecare, intalnindu-1 pe Red Shirt, respectata capetenie indiana, printul i-a daruit intregul continut altabacherei sale, fapt ce 1-a facut foarte popular intre membrii companiei.

Spectacolul inaugural a avut loc luni 9 mai, intr-o zi insorita i cal& Publicul a fost externde numeros, in pofida pretului ridicat al biletelor la aceasta prima reprezentatie (o guinee). Mai inglurna, mai in serios, un periodic preciza ca erau prezenti toti cei care erau cineva i o multime denimeni". Pentru prima data, Lumea Veche lua contact cu o delicatesa americana, caci printre randurise plimbau vanzatori de floricele de porumb puse in cornete de hartie. Fanfara de cowboy a datsemnalul inceperii si arena s-a umplut de calareti, albi i rosii, in costume specifice. Cu glasul sat' destentor, prezentatorul Frank Richmond a anuntat Doamnelor i domnilor, Buffalo Bill si Nate

sa-i

$i

www.dacoromanica.ro


Salsbury, cu onoare, va prezintd Reprezentatia Nationald Americana, prima si singura, autenticA sidemnd de incredere, unia i originald... Vestul Salbatic!" Numerele se succedau cu rapiditate,decorul se schimba intr-o clipd. De la aprigii angajati ai postei cAlare, ce dAdeau ocol arenei in goandnebund, se trecea la lungul convoi de care ale emigrantilor ce era atacat de indieni dar salvat deinterventia lui Buffalo Bill; urma apoi un moment de relaxare oferit de cei salvati care interpretau,aldri, un dans tardnesc. Alte numere de dexteritate le oferea Annie Oakley, care tragea la Una cu oprecizie uluitoare. Apoi, Buck Taylor, frumosul cowboy ce impresionase doamnele londoneze prinstatura sa gigantia, isi demonstra abilitatea in prinderea si doborarea unui vitel. Ataculviata intr-un sat indian, vanatoarea de bizoni i atacul indienilor asupra unei colibe de la frontierdintregeau programul ce se incheia cu parada intregii trupe, in aplauzele i uralele asistentei.

Vestea despre atractivitatea programului s-a rdspandit ca fulgerul. Aflând de la fiul eidespre aceasta, regina Victoria a voit sä vadd si ea marea noutate si a solicitat o scurti reprezentatieprivatA pentru dupd-amiaza de 11 mai. Aceasta a pus mari probleme lui Salsbury, care a trebuit sArevadd i sa scurteze repertoriul cu cel putin o jumAtate de ord. Dar, dupd primele numere si maiales dupd ce micul cowboy Bennie Irving de doar 5 ani, unuia dintre interpreti, i-a trimis bezeleregina a fost captivatd si a cerut sA-i fie prezentat intregul program, fapt ce a necesitat alte modifiaride ultim moment. Dupd aceea s-a intretinut cu Salsbury si Cody si a cerut sA-i fie prezentati cativadintre actori. In jurnalul sAu, suverana nota cu satisfactie despre cele ce vazuse, atat de ciudate si denoi pentru ea. Drept recompensa, peste ateva zile, i-a trimis prezentatorului Frank Richmond bustulei cioplit in marmurd. Nu peste mult, cu cloud zile inaintea celebrdrii jubileului regal, Buffalo Bill esterugat sA dea o nourt reprezentatie pentru capetele incoronate ce aveau sA fie prezente la ceremonie.Regina nu mai participd la spectacol, dar printul de Wales se afla in fruntea oaspetilor. Si, la dorintasa, se urea in diligentA, impreund cu alti regi i printi, iar Cody ia fraiele si conduce vehiculul cu ovitezA ametitoare in jurul arenei. Cand aldtorii cu sange albastru coborau, cam nesiguri pe picioarelelor, din diligentd Buffalo Bill va glumi cu mostenitorul tronului spunand, ca la jocul de arti: Amtinut in mind patru regi, dar patru regi si Printul de Wales fac o chintd regald, ceea ce nimeni nu a maiavut vreodatd!" Iar printul a els cu poftd de aceste vorbe pline de sinceritate i, a doua zi, i-a trimis luiCody un ac de cravatd cu blazonul princiar, unde cele trei pene erau montate in diamante.

La ceremonia jubiliard, pe 21 iunie, compania a beneficiat de invitatii i locuri foarte bunein tribuna rezervatA personalitAtilor; indieni si cowboy au fost dusi la acel loc in trdsuri aurite, de lacurte. Astfel, oaspetilor de peste ocean li se ardta o deosebitd consideratie. Ca sA se revanseze pentruaceastd onoare, Cody organizeazd un dineu de mare anvergurd (de fapt un mic dejun prelungit part laora spectacolului de dupd masa) pe 4 lulie, ziva nationald a tdrii sale, la care invitA pe toti americaniirezidenti in Londra si multe oficialitati i membri ai elitei locale. Anuntase cA va fi servitd o masApreparatd dupd retete indiene i, pentru a face o glurnA pe care toti aveau sA o aprecieze ulterior,ascunsese taamurile pand in momentul and toti se asezaserd la masA i credeau cA vor trebui sAmanance cu infirm, dupd obiceiul indian. Meniul, desi aparent destul de simplu, a fost abundentsuculent: coaste de vita, fripturd de vita si de miel, limbA, tocand de pui, suncA, somon, salatA dehomari, porumb, cartofi, mamaligutd, plAcintd cu mere sau cu nucA de cocos, floricele i alune.Fanfara cowboy-lor a cantat melodii la modd iar indienii s-au prins intr-un dans traditional.

Dar au fost i momente de tensiune i durere: in timpul unei reprezentatii, Buck Taylor,poreclit regele cowboy-lor", ii frânge piciorul, fapt ce necesitd o spitalizare indelungatA urmatA de ogrea convalescentA i sechele, aci va schiopAta tot restul vietii si se va retrage din lumeaspectacolului. Un alt cowboy, mexicanul Antonio Esquivel, ii pierde un ochi si are obrazul ars de oimpuscAturd de la micA distanta cu gloante oarbe. Par se reface destul de repede dupd operatiedupd o sAptarnand, apare din nou in manej, chiar dacd bandajat.

diligentei,

flut

0

si,

www.dacoromanica.ro


Cody a avut probleme cu un proprietar de circ care nu numai cd ii imita, la scard redusd,repertoriul, dar ii folosea §i numele pentru a atrage publicul. Cody nu se temea de imitatori, dar voiasa dea o lectie celor ce ar fi putut proceda la fel, a§a cal-a actionat in judecata §i, evident, a cfi§tigat.

La Londra au fost date 300 de spectacole §i, dupd 31 octombrie, compania incepe turneulprin tag': urmdtoarele marl ora§e vizitate au fost Birmingham §i Manchester. Dar, in acea primametropold industriald sunt confruntati cu o concurenta pe care nu o luaserd in calcul: fotbalul, pe caremuncitorii locali il indrdgeau atat de mult incat sacrificau orice. In consecintä, spectatorii au fostputini §i incasarile modeste. La Manchester a fost ceva mai bine, au beneficiat de o mare said cuincalzire centrald, care a fost folosita atat pentru reprezentatii cat §i pentru instalarea taberei de corturia interpretilor. Pentru cd primirea fusese entuziasta, Salsbury hotard§te sa amplifice programul §iadaugd o scend cu lupta de la Little Big Horn dintre trupele generalului George Armstrong Custer §iindienii Sioux, care i-au maceldrit pe albi in acea confruntare ce avusese loc pe 25 iunie 1876. Lascurt interval dupd acel tragic eveniment, Cody, ce era angajat cerceta§ pentru armata, are ocazia sd sedistinga intr-o lupta corp la corp cu Yellow Hand, o cdpetenie a indienilor Cheyenne, ce-1 provocasespre a cruta vietile oarnenilor lor. Bill iese invingator §i, procedand la fel ca adversarul, ii smulgesmocul de par din cre§tet pe care, ridicandu-1 deasupra capului, strigd victorios Primul scalp pentruCuster!". In spectacol a fost inserat §i acest episod in care protagonistul declama, teatral,memorabilele cuvinte.

Cody era francmason iar, intr-o ceremonie la care asistd §i printul de Wales in calitatea sade mare maestru al Angliei, acesta li oferd oaspetelui american un ceas de aur, ca de la frate la frate.

Ora§ul Salford, in care trupa popose§te scurt timp, il onoreazd pe patron conferind numelelui unor strazi §i piete care Inca §i azi le pastreaza: Cody Court, Buffalo Court.

Dupa atatea succese §i onoruri, la inceputul lunii mai 1888 compania lui Buffalo Bill ialungul drum peste ocean, inapoi spre casd. Traversarea a fost mai lini§titd dee& cea dintai, de§inelipsita de peripetii §i pentru Cody de o mare tristete, caci sprintenul §i agerul sari cal, Old Charley,ce atinsese varsta de 20 de ani, moare in timpul croazierei, in urma unei raceli.

Urmatorul turneu european incepe in 1890, cand este vizitat Parisul in timpul ExpozitieiUniversale, apoi Barcelona unde au incasari foarte proaste din cauza audientei firave provocata de oepidemie de gripd , Italia (Roma, Bologna, Milano, Florenta, Torino, Verona), Austria (Innsbruck,Viena) §i Germania (Munchen, Berlin, Dresda, Leipzig, Magdeburg, Hanovra, Brunswick, Hamburg,Bremen, Düsseldorf, Köln, Coblenz, Frankfurt am Mein, Stuttgart). In octombrie 1890 sezonul esteincheiat iar pentru animale §i oameni este ales un loc de iernat in apropiere de Strassbourg, in vremece patronul se intoarce in America. Tocmai in acea toamnd tarzie, agitatia care pusese stapanire peindienii Sioux din rezervatia Standing Rock in urma mi§carii mesianice a Dansului Staflilordegenereaza in conflict §i varsare de sange. Cody este chemat urgent pe teren, in calitatea sa de vestitcerceta§ §i cunoscator al indienilor. Dar oficialitatile locale nu-i doresc colaborarea §i pun la cale unchef ofiteresc pentru a-i intarzia sosirea la destinatie. In acest timp politia indiand intervine pentruarestarea lui Sitting Bull veche cuno§tinta a lui Cody §i participant la unul dintre turneele americanedin 1885 §i, in incdierarea iscata, marea cdpetenie este impu§cata. Ca lul de circ pe care-1 primisecadou de la Buffalo Bill, auzind impu§cdturile §i crezandu-se in arena, s-a ridicat pe picioarele dinspate §i a inceput sd danseze, ca in timpul spectacolelor, speriindu-i de moarte pe superstitio§iipoliti§ti, care au interpretat acest fapt ca pe o reintrupare a capeteniei ucise. Dacd lui Cody i-ar fi fostIdsat liber accesul in rezervatie deznodamantul acestui conflict ar fi fost, cu certitudine, altul iarSitting Bull poate nu ar fi murit atunci.

Pentru urmdtorul sezon european, lui Cody ii sunt incredintati 86 de indieni, dintre care 23participasera activ la evenimentele din decembrie 1890 §i fuseserd incarcerati, iar trimiterea lor pesteocean reprezenta un fel de pedeapsd, dar §1 o forma de a-i tine departe de restul grupului, Inca

. 1.

www.dacoromanica.ro

9 Note *i recenzii 233

necontaminat de frenezia Dansului Stafiilor. Doi dintre ei erau chiar marii preoti ai noului cult, ShortBull *i Kicking Bear.

Prime le etape ale turneului se desfaward pe continent, in Germania, Belgia i Olanda,pentru ca abia in iunie sA ajungd din nou in Anglia. Etapele sunt diferite de cele din 1887: Leeds,Liverpool, Sheffield, Nottingham, Birmingham, Cardiff, Bristol, Brighton, Portsmouth *i Glasgow.Sunt date spectacole de caritate, pentru copii i pentru veteranii Sarjei de la Balaclava, din RdzboiulCrimeii.

Abia in 1892 ajung din nou la Londra. La atractivele numere de echitatie sunt adaugaticalareti din alte colturi ale lumii, precum cazaci din Rusia *i gauchos din pampasul argentinian.Compania este invitatA sd dea o reprezentatie in parcul Castelului Windsor, pentru regina Victoria,familia *i oaspetii ei. Nate Salsbury este chemat langd suverand, dea explicatii. Cum unul dintrespectatori, printul de Battenberg, era neincrezdtor in autenticitatea cazacilor *i a pus o intrebare ingermand, crezdnd cd nu va fi inteles cleat de rudele sale din casa de Saxa-Coburg, Salsbury, care erapoliglot, da rdspunsul imediat in acea limbd, surprinzand regala asistentd. El *i Cody sunt apoi invitatila un pranz intim unde li se fac cadouri princiare.

Unul dintre indienii trupei, Lone Wolf, contractA pneumonie *i moare pe pdmant britanic,find inmormantat cu mare ceremonie, in sunet de tamtam, in cimitirul londonez Brompton. CodyplAtise o sumd importantd, 23E, pentru acel loc i ridicase o cruce de piatrd care, in mijloc, aveacioplit, intr-un medalion, un lup singuratic drept semn al numelui defunctului. Tot acolo, in aceea*igroat* a fost inhumatA, dupd cdteva luni, o fetitd indiand, White Star, in etate de un an *i opt luni,accidentad prin cdderea din leagdnul prins la *aua mamei sale in timpul spectacolului. Pentruinainte de moarte, Lone Wolf ii exprimase speranta cã va fi dus candva sa se odihneascd in dragilesale prerii, aldturi de strdmo*i, dorinta i-a fost indeplinia dupd 107 ani, in 1999, dupd ce ni*te rudei-au descoperit locul de veci *i au facut lungile demersuri pentru deshumare i transportare in S.U.A.

Un nou turneu britanic numit i turneul de adio" pentru cd Buffalo Bill hotardse sdpAraseascd lumea spectacolului are loc in intervalul decembrie 1902 octombrie 1903. Intre timpsurveniserd anumite schimbari in structura companiei: din considerente financiare, Cody se asociasecu James Bailey, proprietarul unui circ de renume mondial, care contribuie cu fonduri substantialepune la dispozitie mijloacele de transport (trei garnituri de tren); Nate Salsbury, bolnav de stomac(cancer sau ulcer), se retrage de la conducere *i, nu dupd mult timp, moare, iar locul de director descend *i manager este luat de Johnnie Baker, un fel de fiu adoptiv al lui Cody *i unul dintre star-uri, ceatragea aplauzele trAgand la tintd dintr-o pozitie cu capul in jos; la spectacol sunt addugate noi numereinspirate de ultimele evenimente precum Walla de la San Juan Hill, din timpul rdzboiului hispano-american din 1898, unde se distinsese colonelul Theodore Roosevelt, pre*edintele din acel moment alStatelor Unite , dar *i atractii de circ, impuse de noul co-proprietar. Pe afi*e se fdcea reclarnApentru cartea The Last of the Great Scouts, scrisd de sora lui Bill, Helen Cody Wetmore, *i ilustratd deFrederic Remington, unul dintre faimo*ii pictori de compozitii cu subiecte din Vest. Si de data aceastafamilia regald asistA la o reprezentatie: pe tron se afla acum Edward VII, vechiul prieten al lui Codydin timpul primului turneu, iar revederea este plind de aldurd.

In acest tumeu sunt vizitate din nou orgele Manchester *i Liverpool, dar ajung *i in altetinuturi pe care nu le strabdtuserd inainte precurn Devon, Dorset, Hampshire, Surrey, Kent,Bedfordshire, Norfolk, Suffolk, Cambridge, Northamptonshire, Lincolnshire *i Yorkshire. Fuseserddate 333 de reprezentatii i strabAtusera 2881 mile. Dar, de*i 11 anuntaserd drept turneul de adio, anul1904 a adus din nou compania lui Buffalo Bill pe pdmant britanic, pe care il va parcurge de la sud lanord, pdnd in Scotia, la Glasgow *i Edinburgh. Prezenta trupei lui Buffalo Bill avea rezultate beneficepentru comertul local, cdci negustorii &eau vdnzari record atunci cand se dAdeau spectacole inlocalitatea bor. De asemenea, mijloacele de locomotie in comun aveau de cd*tigat de pe urma

sd-i

cA,

si

si

www.dacoromanica.ro

234 Note si recenzii 10

publicului ce se deplasa la locul reprezentatiei stabilit, de cele mai multe ori, la periferie ori in afaraorasului.

Tot in acest ultim an pe pArnant englez, Compania Britanicd Bioscop face mai multe filmescurte cu principalele numere ale reprezentatiei pe care Cody, and le vede, la Manchester, se declardtotal multumit de rezultat considerd la fel de reusit ca i spectacolul in sine, mai ales pentru ceicare nu fuseserd prezenti pe bAncile din jurul arenei.

Chiar dacd va continua turneul in Europa si in anii 1905-1906 in cel din urmA anajungand par& in Banat, Transilvania si Bucovina , compania nu va mai reveni in Anglia.

Pentru redactarea lucrarii, Alan Gallop a consultat un material vast, edit si inedit, in specialpresa vremii, dar i biografiile ori autobiografiile lui Cody sau scrierile memorialistice ale regineiVictoria sau ale lui Salsbury, unele aflate in arhive publice ori private. Din pdcate, autorul gazetarde profesie nu considerd necesar sd ii ingreuneze lucrarea cu un aparat critic, ce s-ar fi doveditabsolut util dupd parerea noastrd. Astfel, cercetAtorul interesat de acest subiect i dornic sd verificeanumite afirmatii ori citate este frustrat de lipsa surselor primare de documentare pe care nu poatedeck sd le intuiascA din context. Nu este data nici mdcar o bibliografie finald, fie ea cat de selectivd.Totusi, la sfarsitul volumului, Gallop dd o lista de lucrari ca sugestii de lecturi suplimentare, pe care lecomenteazd ca pe un simplu studiu istoriografic. Absenta aparatului critic ar fi singura scAdere aaqui. In rest, este scrisd fluent, cu vervA, bogata in informatii i foarte bine ilustratd, atat cu imaginialb-negru cat si color. De altfel, este evidentA grija pentru calitatea graficd a cArtii, prin paginarea cuspatii generoase de odihnA a ochiului, prin frontispiciile fiecArui capitol si prin vinietele fiecAruiparagraf, toate preluate din afisele ori ilustratiile din periodicele vremii.

Existenta acestei lucrari, Buffalo Bill's British Wild West, ne cla speranta ca nu peste multtimp va aparea si in literatura noastrd istoricd un volum dedicat turneului din 1906 al trupei luiWilliam F. Cody in spatiul romanesc transalpin.


Mcolae lorga Universitatea din Cluj. Coresponden0 (1919-1940), editie ingrijitd de PETRETURLEA i STEL1AN MANDRUT, studiu introductiv STELIAN MANDRUT, FundatiaNationald pentru Stiintd si Ara, Bucuresti, 2005,390 p.

Telefonul si, acum, e-mailul au omorat epistolografia. intr-o tart in care scrisorile vechi searuncd, dupd ce atfitea accidente, in framantatul secol care s-a incheiat ieri, au risipit sau distrus acestgen de documente, orice culegere de corespondenta are o valoare deosebitd. Cu atat mai mult andcuprinde material pentru istoria istoriografiei, care, la noi, s-a dezvoltat greu, fart sd se elibereze niciastAzi de limite i conventii. in cazul lui N. Iorga, biografia si opera sa pot fi cunoscute amAnuntitrevelator prin cercetarea enormei rnosteniri de scrisori primite, din care cea mai mare parte depozitatela Academie, sau a celor trimise (acestea fiind adunate cu sarguintd de Ecaterina Vaum, in cele treivolume apdrute la Editura Minerva, la care s-a addugat IncA unul, tot acolo, pentru corespondenta defamilie).

La baza cArtii pe care ne-o oferd azi Petre Turlea si Stelian Mandrut std un studiu al celuidintai, publicat in 1988 in Acta Musei Napocensis", in legAturd cu implicarea lui lorga in infiintareaUniversitAtii romanesti de la Cluj. imprejurdrile din 1919 in care a luat nastere Universitatea DacieiSuperioare se regAsesc aici, cu trepidanta agitatie din jurul catedrelor noi i cu privire la candidaturiagreate sau nu. Dar patronajul lui lorga, solicitat de unii, suportat de altii cu o crescfindd nerdbdare,s-a prelungit si in cei doudzeci de ani urmAtori, asa cd acest dute-vino de informatii, recomanddri,asigurdri de devotament, declaratii de recunostintd sau, pur i simplu, rapoarte de activitate nu s-aoprit deck in 1940. in fond, asistAm la functionarea unei retele de relatii, avand in centru autoritatea

ci

5i-1

-

5i

www.dacoromanica.ro


paternalista si dominatoare a lui N. lorga. Clujul politic e prezent numai tangential, majoritateamesajelor se referil la mediul universitar si la organizarea cercetarii.

Lui Iorga i s-a propus, la inceput, catedra de istorie universala a noii universitati, pe caren-ar fi putut-o accepta, naveta find chiar in zilele noastre extrem de incomoda, asa ca acest post a fostocupat de loan Ursu. Propunerea initiala s-a transformat in invitatia de a preda un semestru pe an saumacar de a tine niste conferinte. Retinut la Bucuresti de un noian de obligatii, in primul rand de ordinpolitic, lorga detinand in 1919-1920 presedintia Adunarii Deputatilor, invitatul a tot amanat vizita laCluj pand cand a venit sa asiste la inaugurare, ca insotitor al regelui Ferdinand. N-a participat nici lalucrarile Comisiei Universitare pentru judecarea candidatilor la catedre, pentru motivul (aratat deeditori p. 32, n. 3) ca selectia era influentata de raportul de forte local.

Cu toate acestea, el a intervenit in favoarea unor fosti elevi de-ai Ai, obtinand pentru V.Bogrea catedra de filologie clasica (pe care Parvan ar fi hdrazit-o mai degrabd lui D.M. Teodorescu),pentru Al. Lapedatu pe aceea de istorie nationald, pentru N. Banescu pe aceea de bizantinologie sipentru G. Oprescu pe aceea de limba si literatura franceza. Toti patru, de altfel, au ilustratinvatamantul romanesc, find totodata repere de rectitudine morald. Moartea lui Bogrea, resimtita deIorga ca o foarte dureroasa pierdere personala, avand in vedere prietenia care-1 lega de tanarul invatat,a fost pesemne un eveniment care a traumatizat Universitatea clujeana (in 1926), iar scrisorile de la el,intunecate de un presentiment funebru, dezvaluie intr-adevar o calitate umana din cele mai inalte.Lapedatu este mai preocupat de cursus honorum, se zbate sd capete pozitia de expert in delegatiaRomaniei la Conferinta Pacii, iar in 1932 vrea sa fie decorat cu ordinul Ferdinand. E adevarat ca aveatot dreptul O. pretinda aceasta rasplata pentru devotamentul destoinic cu care a slujit cauza tarii innegocierile de la Versailles (de ce nu s-ar publica acum, traduse din limba franceza, referatele lui dinacele mad caiete albe care desigur se pdstreazi in arhiva MAE?). Alte scrisori ale lui Lapedatu serefera la infiintarea Institutului de Istorie Nationald, a carui conducere a impartit-o cu Lupas, dar carese datoreaza initiativei sale si sprijinului din partea lui N. lorga. Re !aline cu Banescu datau din 1905,fuseseri vremelnic alterate de adeziunea bizantinologului la politica liberald, dar reluate la intrarea inAcademie, cand fostul elev a fost intampinat de dascalul salt, iar Banescu, ca succesor la conducereaRevistei istorice" si a institutelor de studii sud-est europene si bizantine, va rosti in 1944 cuvantareasolemna care 1-a consfintit pe lorga martir al libertatii popoarelor". La randul sau, Oprescu, dupa cepurtase alaturi de Iorga razboiul cu Tzigara-Samurcas, a ramas pond la sfarsitul vietii credinciosamintirii celui care-i deschisese drumul.

Dintre atatea figuri de profesori de la Cluj, sunt de retinut Gh. Bogdan-Duicd, ruda si,macar din cand in cand, prieten, sacaitorul Ghibu, ducandu-si timp de doudzeci de ani lupta cuVaticanul pentru proprietatile ardelene ale Statusului romano-catolic, filosoful" Marin Stefanescu,bombastic si lingusitor, Silviu Dragomir, colaborator harnic la revistele lui lorga, si matematicianulPetre Sergescu, care i-a fost si el de o desavarsita fidelitate.

Generatia urmatoare e reprezentata de Constantin Marinescu, G.G. Mateescu si ValeriuBologa. in timp ce Mateescu, gratie sustinerii lui lorga, a fost urmasul lui Pfirvan la catedra si ladirectia Scolii din Roma (pant{ la moartea sa timpurie, in 1929), Bologa, nepot al Puscarestilor, si-acreat legaturi cu lorga de la inceputul carierei sale, tinand cu regularitate conferinte la Valenii deMunte. Adoptat de Iorga din vremea studiilor sale la Paris si Barcelona, C. Marinescu este prezent involum cu scrisori din anii 1921-1940. Instalarea sa la Universitatea clujeana, avandu-1 contracandidatpe C. Diculescu, i s-a datorat de asemenea lui Iorga, care-i recompensa astfel activitatea depusd laorganizarea Congresului de bizantinologie din 1924. Totusi, corespondenta implied si unele ciocniridintre cei doi (episodul corecturilor, divergenta cu privire la intemeierea mitropoliilor romanesti),care, ca si iritarea pe care reclamatiile unor studenti i-o produceau lui lorga, scot in evidentatemperamentul autoritar al acestuia si conceptia lui de viata de o puritana austeritate. Aceste incidenteerau de mult uitate and, refugiat in Franta, ca ultim director al Scolii de la Fontenay, Marinescu a

www.dacoromanica.ro


comemorat (in 1965?) la Europa Liberd" pe predecesorul sdu. La p.110, n. 4, la bibliografia luiMarinescu este de addugat La politique orientale d'Alfonse V d'Aragon, roi de Naples (1416-1458),cartea pierdutd, din cauza razboiului civil din Spania, i recuperatd partial, in spalturi, find publicatApostum la Barcelona, abia in 1994. Marinescu a facut scoald la Cluj i, la recomandarea sa, Fr. Pall siA. Decei au fost primiti de N. Iorga la Fontenay-aux-Roses, cu aceeasi bundvointA de care s-aubucurat sasii Folberth i Göllner.

Protectia lui Iorga nu era intotdeauna de ajuns pentru a obtine o catedra. Un referat al luiSextil Puscariu a impiedicat in 1934 avansarea lui Claudiu Isopescu de la conferentiar la profesortitular. In spetA, filologul clujean avea dreptate, dar putem bAnui cd era la mijloc i dorinta de a-1contraria pe lorga, pe care Isopescu 11 adula cu asiduitate, pe cand Puscariu, altAdatd prietenadmirator, se despartise de el, distanta dintre ei manifestandu-se si pe plan politic.

Un caz special este acela al lui Roska Marton. Am avut ocazia, de curand, de a semnalainterventia lui N. lorga in favoarea arheologului maghiar, pe care 1-a scdpat de inchisoare, dar amplasat gresit episodul in epoca dictaturii regale. In realitate, el a avut loc in 1936: condamnat la treiluni pentru agitatie contra sigurantei Statului", Roska a fost gratiat de Carol dupd trei sAptdmani.Ceea ce insd aflu doar acum este cd toti profesorii romani ai Facultatii de Litere din Cluj s-au coalizatcontra lui, la instigarea lui C. Daicoviciu, cu rezultatul di el a fost exclus din invatdmant.

Asadar, Petre Turlea i Stelian Mandrut au adus o contributie de care vor profita analizamiscdrii istorice din Romania interbelicd i chiar, mai larg, istoria invatdmantului. Observatiile careurmeaza nu scad valoarea acestui volum, care, in general, a fost corect i minutios adnotat. Mai mult,editorii au curajul sA practice un tip de eruditie care nu mai e frecvent, iar numdrul celor care respectAacest exercitiu de rabdare scade rapid. Ca expresie a unei stime colegiale, meritA notate aici anumiterectificAri, justificate tocmai prin criteriile de metodA adoptate in operatia de editare.

in primul rand, sunt greseli de lecturd, de obicei la numele proprii strAine. Astfel: Bigorne"este Bayonne (p. 66), Castellrois" probabil Castelorizo (p. 73), Corta" cu sigurantd Conta, Vasile,filosoful (p. 95). La p. 106, trei luni" si la p. 109 ani": aceastä neconcordantA poate fi in original saudin neglijenta copistului. Béaucont" (p. 120) este desigur de Beaucourt, autor care a cules documentedespre Carol VII al Frantei, dupd cum Nolbac" (p. 128) este Pierre de Nolhac, conservatorulmuzeului de la Versailles, cunoscut pentru studii despre umanistii italieni ai Renasterii i desprecurtea Bourbonilor din secolul al XVIII-1ea. La p. 145, nu poate fi cuvantul inexistent solitudinar", civaletudinar, bolndvicios. Hrisanis" (p. 233) a aparut in loc de Hristaris, medic eterist, Banton" (p.332) este Edward Barton, primul ambasador al Angliei la Poartd, pe istoricul armean Frederic Macler(p. 336) 11 recunoastem sub numele de Macher".

Apoi, la note: Le Corbeau" (p. 8) era un pseudonim pentru un publicist evreu care semna siRadu Baltag"; pentru invitarea la Bucuresti a bizantinologului maghiar Czebe (p. 130-132) ar fi fostde mentionat raspunsul trimis de N. lorga lui N. Banescu, in vol. I din editia Vaum a Corespondenfei,p. 8; editorii de la Paris H. Champion (p. 54, n. 10) si J. Gamber (p. 54, n. 10 si p. 199, n. 1) nu senumeau Henri" si Jean", ci Honoré si Jules, al doilea find de altfel roman de origine, din Banat. Lap. 56, n. 1, nu poate fi vorba de manuscrisul tezei lui N. Iorga la Hautes Etudes, ci chiar despreoriginalul testamentului lui Philippe de Mézières, pe care istoricul roman 1-a editat in Bulletin del'Institut pour l'étude de l'Europe sud-orientale", 1921, p. 119-140. 0 confuzie asemdratoare la p.370, n. 2: la 31 martie 1940, invitatia la care face aluzie C. Marinescu nu era pentru cursurile de la

ci ca sd tind o comunicare la Institutul de Istorie Universald. Intentia nemArturisitA a lui N.lorga cand a adus o serie de conferentiari la Institut era de a-1 alege dintre ei pe cel mai potrivitsuccesor al sdu la conducerea casei din Soseaua Jianu, pozitie la care ar fi putut aspira Nistor,Banescu, BrAtianu i chiar Panaitescu. Pentru acelasi istoric francez, Charles de La Roncière, sunt treinote cu aproximativ acelasi continut: p. 54, n. 12, p. 159, n. 4, si p. 200, n. 9. in srarsit, la p. 170, incalitate de concurent la o catedrA la Cluj apare Marin Dumitrescu", pentru care nota propune 0

VAleni,

Ii

www.dacoromanica.ro


identificare improbabild. Fara indoiald, BAnescu 11 avea in vedere pe fostul elev al lui Tocilescu,Marin Dimitrescu, autor al unei teze la Paris despre Edward al II-lea al Angliei, apoi profesor laCraiova.

Proportiile neobisnuite ale acestei recenzii au nevoie de o indreptAtire: ea este cd asemenealucrari sunt Inca rare si cd, dacd se iveste ocazia de a intregi comentariul unor documente interesante,insdilarea de informatii suplimentare reprezintd, mai convingdtor decat laudele conventionale,chezdsia increderii in noul instrument de lucru.

Andrei Pippidi

MICHAEL MANN, Fascists, Cambridge University Press, Cambridge, 2004, X+429 p.

Licentiat in istorie si doctor in sociologie, ambele diplome obtinute la prestigioasa OxfordUniversity, Michael Mann este unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai sociologiei istoricecomparate din spatiul academic anglofon. In prezent profesor la departamentul de sociologie alUniversitatii din California, Los Angeles (UCLA), Michael Mann este cunoscut mai ales datoritAcelor cloud volume ale sale despre sursele puterii sociale, publicate in 1986 si 1993 la CambridgeUniversity Press. Preocupat sd isi extincld analiza si asupra secolului XX, Mann s-a confruntat cuproblema analizei fascismului si a consecintelor sale. Cartea de fatd este rezultatul acestei preocupdri.

Michael Mann isi incepe lucrarea afirmand cd doreste sd analizeze fascismul luandu-i pefascisti in serios" (taking fascists seriously). Mann plaseazd la baza demersului sdu o serie de intrebdricare nu sunt neaparat noi, dar care prezintd o neindoielnicd importantd: cine erau fascistii, de undeveneau, care erau motivatiile lor si cum au ajuns la putere. Pentru Mann, fascismul nu reprezina opurd ciuddtenie sau ceva ce apartine doar interesului strict istoric. Fascismul este väzut ca o parteesentiald, chiar dacd nedoritd, a modernitdtii. Dand credit unor figuri proeminente in istoriografiafascismului, ca George L. Mosse sau Zeev Sternhell, Michael Mann reafirmd cd fascismul nu trebuietratat superficial, ca produsul incoerent al unor minti bolnave, ci trebuie privit si analizat ca un corpdoctrinar ca oricare altul, care poate f inteles si explicat mai bine dacd este radiografiat din interiorspre exterior.

In fapt, aceasta este si miza metodologied cea mai importantd a artii lui Mann, faptul cdpreia si extinde acest tip de analizd a fascismului, plasand-o in contextul mai larg, comparativ, alstiintelor sociale si al sociologiei istorice. In ceea ce priveste miza teoretick Michael Mann identifiedcloud variante interpretative in abordarea fascismului: cea idealistd, care pune accent pe analizadoctrinei fascismului, si cea materialistd, care se concentreazd preponderent pe studierea bazei socialea fascismului, precum si pe relatiile acestuia cu sistemul capitalist. Mann considerd dezbaterile dintreaceste doud curente ca find putin productive, o consecintd directd find si faptul cd nu existd o teoriegeneral acceptabild in ceea ce priveste fascismul. Intentia declarativd a lui Mann este de a alcdtui oastfel de teorie prin extragerea a ceea ce este valoros din cele cloud: tendinte mai sus mentionate i prinaddugarea a ceea ce ele tind sd neglijeze.

Lucrarea lui Michael Mann debuteazd cu un capitol care propune o sociologie a miscarilorfasciste, capitol ce contine si definitia, argumentatd pe larg, pe care Mann o dd fascismului, si de carene vom ocupa mai jos. In urmdtoarele capitole ale cartii, vddind o asumatd inclinatie empiricd,Michael Mann analizeazd in detaliu ascensiunea autoritarismului si a fascismului in perioadainterbelicd si stdruie asupra celor mai relevante studii de caz: fascismul italian, nazismul german,fascismul din Austria, precum si familiile autoritare" din Ungaria, Romania si Spania. Capitolul finalcontine concluziile autorului, prezentate ambitios sub forma unei explicatii generale a fascismului.Vom insista asupra portiunii in care Mann isi expune si argumenteazd definitia data fascismului,pentru ca apoi sa stdruim asupra capitolului care trateazd autoritarismul interbelic romanesc.

www.dacoromanica.ro

23 8 Note §i recenzii 14

Michael Mann porneste in definirea fascismului de la cele patru..surse ale puterii socialeidentificate de el: factorul politic, cel ideologic, cel economic si cel militar. In opinia lui Mann, crizacombinatd a celor patru factori, intalnitd in perioada interbelicA, hraneste aparitia fascismului, carepropune propriile solutii la aceste crize. Dupd o poate prea sumard critica a principalelor teorii asuprafascismului expuse de autori ca Ernst Nolte, Stanley Payne, Juan Linz, Roger Eatwell sau RogerGriffin, Mann propune propria definitie, pe care o doreste a avea o utilitate euristicA in contextinterbelic european. Astfel, fascismul reprezintd urmarirea unui etatism-national, transcendent sipurificator, prin intermediul paramilitarismului. Mann explicd cele cinci componente ale definitieisale, amintind de varianta organicd si exclusivistA a nationalismului fascist, ce nu admitea diversitateaetnicd, precum si de adoratia fascistd pentru un stat puternic, autoritar si corporatist. Elementultranscendent, ce presupunea depAsirea conflictelor sociale, de clasd, si continea proiectul desolutionare a crizelor epocii prin modelarea unui om nou", e considerat ca find cel mai puternicelement ideologic. Componenta purificatoare" a fascismului face trimitere la tendinta de a-itransforma pe oponenti in inamici si de a purcede la purificare etnicd sau chiar pe criterii politice. infine, paramilitarismul este vAzut ca un element distinct si foarte important, mai ales datoritAstructurdrii sale violente si de jos in sus". Mann contureazd si rezonanta fascismului, ardtand cd aafectat in primul rand centrul, sudul si estul Europei si si-a gasit adeptii preponderent in randultineretului din sistemul universitar si militar.

Privitd critic, definitia supld pe care Mann o cid fascismului este utild pentru analizaspectrului ideologic interbelic, mai ales pentru a realiza o diferentiere mai clard intre miscdrilefasciste si cele autoritare de dreapta. Se cuvine remarcat si faptul cd, sub forrne variabile, definitii alefascismului care includ si elementele amintite de Mann sunt deja prezente in literatura de specialitate(Stanley Payne).

Mann admite cd in analiza studiilor de caz face o cercetare secundard bazatd pe cercetArileprimare acute de alti autori, cdrora, de altfel, le este recunoscAtor. in acest sens, capitolul romfinescnu face exceptie, el fiind construit pe baza lucrdrilor mai multor autori care au scris despre fascismulsi antisemitismul din Romania, cum ar fi Armin Heinen, Francisco Veiga, Bela Vago, Eugen Weber,Radu loanid sau Carol lancu (al cdrui nume este ortografiat in repetate randuri \lanciu," atat in corpullucrarii, cat si la bibliografie). Contactul la mana a doua" cu obiectul de studiu explicd probabil siprezenta unor greseli (factuale si nu numai) in capitolul romanesc, greseli ce trAdeazd o anumitd lipsdde familiarizare cu istoria Romaniei interbelice. Dincolo de toate acestea, Michael Mann reuseste sdpund o serie de probleme interesante pornind de la analiza cazului romanesc, reprezentat de MiscareaLegionard. Astfel, Mann remarcd foarte bine cd, desi avea ludri de pozitie extremiste si foloseasvastica, miscarea lui A.C. Cuza (LANC) rdmane traditionalistd, in timp ce pentru Corneliu Codreanunevoia de actiune, chiar violentd, pentru rasturnarea intregului sistem politic duce la fondareaLegiunii Arhanghelului Mihail, ce va evolua spre fascism. Aplicand definitia sa, Mann identificdnationalismul legionar ca find organic si purificator, dar remarcd si antisemitismul virulent care ilinsoteste, acordandu-i o atentie speciald. Transcenderea conflictelor sociale prin promisiunea fduririiunui om nou" este si ea prezentd. Paramilitarismul legionar este vAzut ca distinct in raport cu altecazuri, deoarece mult timp nu a generat o violenta. organizatd semnificativd, cu exceptia actelorindividuale. De asemenea, Mann incearcA sd identifice etatismul" legionar, sau conceptia despre stat,dar nu reuseste sA producA suficiente argumente convingatoare pentru a formula o concluzie fartechivoc in aceastd privintd. Mann numeste si trei trasAturi originale ale fascismului romanesc, sianume: politica extern& pacifistd, aspectul religios, antimaterialist, precum si nationalismul proletar,prin care adversarii sunt identificati ca exploatatori, aflati sub influentd evreiascd.

In ultima parte a capitolului, Mann incearcd o schitA a bazei sociale si electorale afascismului romanesc. Aminteste de prezenta masivd a tinerilor, de incadrarea femeilor in cetatui",de numdrul mare al preotilor si avocatilor. De o atentie speciald are parte tandra generatie de

www.dacoromanica.ro


intelectuali, din randul cAreia sunt prezentati Mircea Eliade si Emil Cioran. De asemenea, pomind dela datele oferite de istoricul german Armin Heinen, Mann incearcd sd explice comportamentulelectoratului fatA de Miscarea Legionard. Mann concluzionea74, dar aceastd concluzie ar trebuiurmatA de studii mai temeinice care sA o intdreascd sau sd o infirme, cA Legiunea cdstigd acolo undese and in confruntare o largA populatie romdneascd si cloud comunitAti urbane, inamice", de altA etnie(evrei si germani sau maghiari).

Cartea lui Michael Mann este o lecturd necesard pentru orice istoric interesat de problemafascismului interbelic. Ea este o contributie importantd la literatura deja abundentd dedicatafenomenului fascist, propune o abordare teoreticd i empiricd eficientd si care, privitd critic, poateajuta analiza acestui fenomen pe viitor.

Valentin Seindulescu

SALVO MASTELLONE, Mazzini scrittore politico in inglese. Democracy in Europe (1840-1855),Leo S. Olschki, Firenze, 2004,320 p.

Profesor la Universitatea din Florenta, Salvo Mastellone dedicat cea mai mare parte dinprodigiosul sAu travaliu stiintific gAndirii politice mazzinienel, find deja un clasic" al acestuidomeniu alAturi de Franco della Peruta, Giuseppe Galasso, Emilia Morelli etc.

Ultimele preocupAri ale cercetAtorului italian sunt dedicate activitAtii lui Giuseppe Mazziniin Anglia in perioada pre si postrevolutionard, 1840-1855, timp de mari confruntdri ideologice petema democraliei europene. in lucrarea de fad se prezintA o altd fateta a genovezului, cea a unuigAnditor politic ce-si delimiteazd programul de regenerare nationald in cadrul disputelor lansate inpresa britanicA The Northern Star", The People's Journal", The Democratic Review", The RedRepublican", The English Republic".

Primele trei capitole refac atmosfera intelectuald londonezd in preajma sosirii lui Mazzini inAnglia (1837). Erau comentate in cercurile democratice engleze scrieri ale liderilor miscarii chartiste

William Lovett si Robert Owen , a doua parte a lucrdrii lui Alexis de Tocqueville tradusA inenglezA Democratia in America, opiniile exprimate de John Stuart Mill in Edinburgh Review"despre acelasi subiect. in acest context aparea in 1839 in Tait's Edinburgh Magazine" articolulsemnat de Mazzini intitulat On Democracy. Conform conceptiei sale, democratia era proiectatd inviitor ca o finalitate eticA. Putea fi indeplinia printr-o .insurectie populard i o revolutieconstitutionala, find posibild numai prin educarea poporului. In acei ani liderul italian fondeazd laLondra Uniunea Muncitorilor Italieni, iar din 1842 deschide cursurile unei scoli elementare gratuitepentru italienii aflati in capitala regatului britanic. Cu anul 1844 Giuseppe Mazzini devine cunoscutcercurilor politice engleze datoritd afacerii scrisorilor deschise" se pare cd la sugestia Austriei,ministerul de interne englez a permis deschiderea corespondentei emigrantului italian, fapt ce acoincis cu tragicul sfarsit al expeditiei fratilor Bandiera si era invitat de George Julian Harney,redactorul revistei Northern Star", sd-si expund ideile privitoare la viitorul peninsulei italiene in

' Salvo Mastellone, Mazzini e la Giovine Italia"(1831-1834), vol. I-II, Pisa, 1960; idem,Giuseppe Mazzini Pensieri sulla Democrazia in Europa, Feltrinelli, Milano, 1997; idem, Lademocrazia etica di Mazzini (1837-1847), Roma, 2000. in aprilie 2005, cu ocazia simpozionuluidedicat bicentenarului nasterii lui Mazzini organizat de Institutul italian de culturd din Bucuresti,profesorul Mastellone si-a sintetizat preocuparile in comunicarea Mazzini un scriitor politiceuropean, publicata in 22", an XIII, nr. 175, din 29 martie 2005.

si-a

.

www.dacoromanica.ro


paginile acestei public*. Mazzini scria astfel in 1845 Italy, Austria and Pope, unde relua ideea uneirevolutii politice, nationale de tip constitutional.

Anii 1846-1847 se caracterizeaza prin aparitia unor documente programatice, constituireaunor organizatii revolutionare, ce anuntau noi viziuni asupra conceptelor de revolutie §i democratie.in capitolele VII si VIII ale lucrarii este prezentat programul aripii radicale a miscarii nationalepoloneze, sintetizat in Manifestul de la Cracovia, sunt redate incercarile comunistilor germani infrunte cu Karl Schapper, Heinrich Bauer, Joseph Moll de a constitui la Londra Bund der Gerechten(Liga celor Drepti) in 1840 si Liga comunistã in 1847, activitatea lui Karl Marx si Friedrich Engels incadrul Association Démocratique de la Bruxelles si eforturile acestora de a strange legaturile cuFraternal Democrats din Londra, asociatia republicanilor englezi. in anii 1845-1846 au fost puse indiscutie in interiorul emigratiei politice din Londra trei proiecte revolutionare formulate in numeledemocratiei: cel italian, sintetizat de Mazzini, cel polonez revolutie nationala si sociala pentru odemocratie antinobiliara , cel german revolutia bazata pe lupta de clasa, democratie proletaraantiburgheza (p. 117).

Esenta lucrarii o reprezinta cap. IX, Gcinduri despre democratic. in Europa. Acesta este defapt titlul (Thoughts upon Democracy in Europe) sub care apar in perioada august 1846 iunie 1847opt articole ale liderului italian in noua publicatie democrata The People's Journal". Conceptiamazziniana despre democratie, despre disensiunile teoretice chartisti, liberali, comunisti , desprepunctele slabe ale fourieristilor, saint-simonistilor, despre nationalitate si cosmopolitism suntdezbatute pe larg de Salvo Mastellone. Noutatea adusa de lucrare consta in analiza articolelororiginale aparute in publicatia amintita, nu cele traduse in editia italiana a operei mazziniene, si maiales in ecoul si influenta acestor meditatii in dezbaterea europeana asupra democratiei.

Aparut in februarie 1848 la Londra in limba germand, Manifestul Partidului ComunistGerman va fi tradus partial in engleza (primele doud parti) si va fi publicat in revista The RedRepublican" in 1850. Mastellone opineaza ca Marx cunostea articolele lui Mazzini despre democratie

capitolul al XII-lea este dedicat legaturilor dintre Marx, miscarea democratA si organizatiacomunistilor germani din Londra , iar o parte din afirmatiile sale din Manifest sunt posibileraspunsuri date la scrierile mazziniene. Pentru a fi mai elocvent, autorul publica in paralel asertiunilelui Mazzini si cele ale lui Marx (p. 246-248). Pentru a demonstra impactul personalitatii lideruluiitalian asupra opiniei publice din Marea Britanie se prezinta ecoul activitatii sale in cadrul Republiciiromane din 1849 in presa engleza (cap. XVI).

Influenta emigrantului italian asupra lui John Stuart Mill se analizeazA comparativconceptia mazziniana asupra democratiei si cea expusa de teoreticianul englez in lucrarea Principlesof Political Economy §i Thomas Carlyle constituie tema capitolelor XIII si XIV din lucrare. Ambiiscriitori britanici, prieteni apropiati ai lui Mazzini, II admirau activitatea, chiar daca nu impartiseauconceptiile acestuia, ii elogiau limpezimea rationamentelor, constanta convingerilor si mai alesnobletea caracterului.

Experienta revolutiei de la 1848-1849 1-a determinat pe Mazzini sa-si redefineascaconceptele. Viitoarea revolutie nu va fi numai nationala, va trebui sa-si asume si rezolvareaproblemelor sociale. Noua sa viziune va fi expusa in articolul To the Italiens apanit in 1851 in TheEnglish Republic", o publicatie al carei redactor, W.J. Linton era un simpatizant al lui Mazzini.Proiecta chiar constituirea unui partid republican englez pe bazele ideilor mazziniene. in disputa cuadeptii revolutiei sociale bazata pe lupta de clasa, liderul italian si-a prezentat programul intr-undiscurs tinut in 11 februarie 1852 in fata membrilor Prietenii Italiei", in care afirma: Nu suntemateisti... Acestia sunt slabi, lipsiti de speranta, sceptici. Noi suntem plini de incredere, de energie... Nusuntem anarhisti, distrugatori ai autoritatii... Credem in autoritate, insa ne intrebam, unde este ea?...Nu suntem comunisti, ostili proprietatii... Nu vrem sa inlocuim, ci sa imbunatatim..."(p. 280).

www.dacoromanica.ro


Ultimele capitole sunt dedicate activitatii lui Mazzini dupa esecul miscarii milaneze dinfebruarie 1853 si incercarilor sale de a convinge opinia publica europeana de nedreptatea RazboiuluiCrimeii si de organizarea unui razboi al popoarelor".

Lucrarea lui Salvo Mastellone deschide o noua perspectiva studiilor mazziniene.Cunoscutul lider italian, perceput in primul rind ca un revolutionar convins, vesnica eminentacenusie" a miscarilor conspirative europene, este si un teoretician ce se impune prin logicaargumentatiei, pasiunea si fidelitatea convingerilor sale. A influentat prin cuvintele si faptele saledezbaterea politica in jurul conceptului de democratic, fiind un scriitor si ganditor politic european.

Raluca Tomi

MARIN RADU MOCANU. Avram Bunaciu, Edit. Fundatiei Culturale Libra, Bucuresti, 2006,296 p.

La Muzeul Literaturii Române s-a lansat o carte cu documente provenind dintr-o arhivapersonala (Avram Bunaciu) care, coroborate cu alte surse (din Arhivele Nationale), completeaza inmulte privinte inforrnatia cercetatorilor, dar mai ales a publicului, referitoare la evenimente crucialepetrecute in anii 1940-1944, cum ar fi abdicarea silitã a regelui Carol al II-lea, anii razboiului,chestiunea evreilor români, profilul unor oameni politici precum Ion Antonescu, Mihai Antonescu, lacare se adauga portrete creionate de Avram Bunaciu, cu uncle date inedite, despre Ana Pauker,Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceausescu.

De la inceput trebuie sa atragem atentia ca autorul cartii, Marin Radu Mocanu, nucreioneaza o monografie despre Avram Bunaciu, cum ar reiesi din titlul cartii, ci prezinta documenteprovenind din arhiva familiei Bunaciu, o prima selectie, urmand a mai fi publicate si altele, care aducin prim plan date si fapte continute in interogatoriile luate lui Ion si Mihai Antonescu in aprilie 1946,dar si alte documente ale perioadei postbelice, ca de exemplu cele emanate de Marea AdunareNational/1 in primii ani ai comunismului din Romania, unele redactate chiar de juristul AvramBunaciu. in acest sens, vom lasa documentele sa glasuiasca, avand si unele usoare interventiilamuritoare ale autorului cartii, utile pentru intelegerea perioadei respective, evidentiind meritulincontestabil al editurii Libra de a se angaja in publicarea unor astfel de carti, care, asa cum sublinia siacademicianul Florin Constantiniu, pune la indernina cercetatorilor si a marelui public sursedocumentare de mare interes pentru cunoasterea trecutului apropiat al Romanier.

Primul document, mai putin cunoscut, cu care incepem prezentarea, este un memoriuintocmit in august 1945 de acuzatorul public, juristul Alexandru Bohatel, procuror la Tribunalul Cluj,privind reinstaurarea instantelor romane in Ardealul de Nord, care contine date si fapte, unele Incaputin cunoscute, privitoare la rezistenta unor conducatori ai Uniunii Populare Maghiare de a sedezvalui ororile ocupatiei horthiste, de a fi diminuate, ca de exemplu numarul victimelor de la Ip siTraznea (de la circa 250 de persoane la numai 20), vina evidenta a unor conducatori horthisti, care, iniunie 1945, se mai plimbau liberi pe strazile Clujului, Oradei si Tirgu Muresului" (p. 139).

In interogatoriul luat lui Mihai Antonescu, in afara problematicii guvernului din care faceaparte si a colaborkii cu Maresalul Ion Antonescu in elaborarea politicii in domeniile economieinationale si a relatiilor romino-germane (1940-1944), gasim elemente de mare interes privitoare lachestiunea evreilor", legaturile cu reprezentantii Comunitatii Evreiesti din Romania privindsolutionarea unor probleme umanitare, precum si incercarea continua de a pondera cercurile germanein privinta prigonirii evreilor romani pamanteni (p. 175-189).

Partea cea mai insemnata a cartii, cu unele informatii inedite, este aceea alocatdinterogatoriului luat Maresalului Ion Antonescu (p. 230-280), pentru di se refera la momente crucialeprecum abdicarea siliti a Regelui Carol al II-lea si conditiile cerute acestuia, politica de front si

www.dacoromanica.ro


relatiile cu Hitler, evenimentele preliminare inAptuirii actului de la 23 august 1944. Coroborate cucele continute in lucrarea istoricului Marcel Chick Procesul Marefalului Antonescu documente,publicatd cu cativa ani in urmd, ne ajutA in mod substantial la descifrarea i intelegerea semnificatieisi mai ales a consecintelor pentru Romania.

Marin Radu Mocanu are si consideratii proprii, continute in cateva capitole, cum ar fiRezistenta prin autoritate profesionald sauRe&boiul $i consecintele lui interne, intregitoare pentruintelesul documentelor din carte.

Chiar dacd n-au o pondere insemnatd si nici valoare documentard, semnaldm si catevaportrete creionate de Avram Bunaciu despre Ana Pauker (inteligentA, voluntard, sigurd pe sine, ochifrumosi, vioi... rezervatA, pared un semnal de alarmA o trezea, o chema la realitate realitatea asprddin vremea aceea si din aceea pe care o trdise in vijelioasa ei tinerete", p. 123). Nicolae Ceausescu n-ar fi meritat sA fie mentionat dacd nu se ridica sau dacA n-ar fi fost sAltat pAnd in varful piramidei,dupd moartea lui Gheorghiu-Dej, in martie 1955... Poate nici chiar cultul personalitAtii lui Stalin n-afost atat de supArAtor" (p. 124).

Cartea in intregul ei se lectureazA cu interes, dezvAluind cititorului evenimente Inca putincunoscute sau interpretate corect conform principiului sine ira et studio, ce trebuie sd stea la bazaoricarei cercetari, mai ales in domeniul ocrotit de zeita Clio.

Asa cum s-a promis, asteptAm cu interes aparitia urmatoarelor volume, contand pe vastaexperientA si competentd ale autorului si editurii in valorificarea unor documente de certA valoare incunoasterea istoriei contemporane a Rominiei si relatiilor ei cu Europa.

Gelcu Maksutovici

PAVEL MORARU, Bucovina sub regimul Antonescu (1941-1944), vol. I, Administratie. Economie.Societate, Edit. Prut International, Chisindu, 2004,288 p.

Lucrarea tandrului istoric basarabean vine sA umple un gol in istoriografia romineasca,abordAnd sistematic aspectele multiple ale organizdrii Bucovinei in intervalul 1941-1944.

in partea introductivd sunt prezentate si analizate critic contributiile istoriografiilor romAnd,rusd si ucraineand, care fac referire, mai mult sau mai putin, la problema cercetatd. 0 asiduAdocumentare in diverse arhive din Romania, Republica Moldova si Ucraina confer/1 lucrArii un bogatsi solid fundament stiintific.

Monografia este compusA din cloud mari capitole, fiecare cu subcapitolele sale.Primul capitol, intitulat Reinstaurarea administragei romdnelti in nordul Bucovinei.

Guverniimintul provinciei Bucovina, trateazd preliminariile eliberdrii teritoriilor ocupate, reactiaopiniei publice din tad' si de peste hotare fata de dezrobirea romanilor, reinstalarea autoritAtilorromanesti, problemele administratiei Bucovinei si reorganizarea teritorial-administrativA,reintoarcerea refugiatilor; tot aici autorul abordeazA problema sigurantei si a ordinii publice,restabilirea unei legislatii romanesti, masurile de primA urgentd luate de oficialitAtile romanesti sievolutia demograficA a populatiei din Bucovina.

Pavel Moraru analizeazd situatia etnicA a Bucovinei: este prezentatA mai intai populatiaromaneascd (bucovinenii i refugiatii ardeleni) iar apoi minoritAtile nationale (ucrainenii, evreii,hutanii, polonezi, germanii si ungurii), fiecare cu atitudinea fata de reinstalarea administratieiromanesti. Nu sunt omise nici aspecte legate de relatiile interetnice si de aspiratiile diferite aleminoritAtilor etnice.

Capitolul al doilea este consacrat evolutiei economice i sociale a Bucovinei si cuprindeprobleme variate: reorganizarea vietii economice, romanizarea proprietAtilor, colonizarea teritoriului

situatia principalelor sectoare (agriculturd, comert, industrie si mestesuguri). Capitolul estesi

-

-

www.dacoromanica.ro

19 Note 5i recenzii 243

completat cu legislatia economick instruirea specialistilor, aprovizionarea cu mdrfuri, refacerea cAilorde comunicatii si transport, reorganizarea sistemului fiscal-bancar i asistenta sociald.

In incheiere este subliniatd insemndtatea decretului-lege Pentru organizarea Basarabiei siBucovinei din 3 septembrie 1941. Prin acest act cele doud provincii, Basarabia si Bucovina, audevenit persoane juridice, cu administratie proprie. Acest fapt a condus, potrivit autorului, ladezvoltarea tuturor domeniilor vietii, obtinandu-se rezultate foarte bune, ceea ce s-a fAcut in perioadastudiatd a depdsit cu mult rezultatele obtinute pe parcursul intregii perioade interbelice".

Lucrarea lui Pavel Moraru are bogate note de subsol, o anexd care cuprinde decretul-legedin 3 septembrie 1941 si cate un sumar in limbile rusd i englezd.

Nu gresim dacA afirmArn cd monografia Bucovinei sub regimul Antonescu este un model deurmat in cercetarea stiintificd in domeniul istoriei, deoarece imbind fericit materialul documentarinedit din diverse arhive cu analiza obiectivd.

Alexandru Ciociltan

GERNOT NUSSBACHER, Caietele Corona. Contribugi la istoria Bra,covului. Caietul I, Edit.Aldus, Brasov, 2002,52 p.

Gemot Nussbacher ii propune sd aducd la cunostinta publicului interesat aspecte din istoriaorasului Brasov. Studiile din prezenta lucrare sunt rodul muncii de cercetare de peste patru deceniiintreprinse de autor.

Un prim studiu vizeazd istoria teritoriului judetului Brasov intre anii 1201-1300. AutorularatA cdror unitAti teritorial-administrative apartineau in secolele XIII-XVI partile componente aleactualului judet Brasov si apoi prezintd istoria TAM Barsei in secolul XIII.

Istoria Brasovului 'And la mijlocul secolului al XVI-lea formeazd obiectul de cercetare alcelui de-al doilea studiu. Sunt trecute in revistd situarea geograficd a orasului, suburbiile, privilegiilecomerciale, componenta districtului Tarii Barsei, posesiunile dobandite, breslele, fortificatiile, rolulpolitic, cultural si economic in raport cu tarile romane, conducerea orasului, stratificarea socialdcvartalele".

Un al treilea studiu este consacrat cetatii Brasovia de pe Tampa. Descrierea cetatii,mentiunile documentare, toponimia, cercetdrile arheologice (incepute in 1912) si vechimeafortificatiei sunt elementele care compun studiul.

Momente brasovene" este titlul articolului care trateazd foarte detaliat turnurile, portile sibastioanele Brasovului medieval.

Ultimul studiu contine cronologia orasului de la poalele Tampei intre 1235-1600.Lucrarea se incheie cu date despre autor i publicatiile sale.

Alexandru Ciociltan

N.I. PAVLENKO, Piotr //, Molodaia Gvardiia, Moskva, 2006,282 p.

Pe intreg parcursul secolului al XVIII-lea nu a existat o perioadd mai dificild in istoriaRusiei cleat cea in care a domnit tarul Petru al II-lea (1727-1730). PrecizAm cd acesta a fost nepotulde fiu al tarului reformator Petru cel Mare (1689-1725) si urmasul la ton al tarinei Ecaterina I (17251727). Dupd 1839 nu a mai fost publicatd nici o monografie dedicatd vietii i domniei tarului Petru alII-lea. Din aceste motive (precum si din cauza impletirii strânse a istoriei Rusiei cu istoria a

si

www.dacoromanica.ro


numeroase state si popoare, inclusiv cu cea a romanilor), recent apdruta monografie a istoricului rusN.I. Pavlenko consacratd acestui subiect se cuvine a fi cititd cu multd atentie.

Lucrare are urmkoarea structurd. Dupd o Prefalei (p. 7-9) scrisit de autor, unneazA capitolulI, intitulat Peirintele wuratic al impetratului (p. 10-26). Titlul capitolului al II-lea este Un copil dijicil(p. 27-44). Capitolul al III-lea se intituleath "Testamentul" qi urmeirile sale. Men.fikov la putere (p.45-62). Preibu,sirea lui Menyikov este titlul capitolului al IV-lea (p. 63-79). Unneazd capitolul al V-leaintitulat Incoronarea (p. 80-94). Capitolul al VI-lea poartA titlul Anturajul feminin al impáratului:meitu.ya, sora qi bunica (p. 95-112). Un vdndtor pe tron este titlul capitolului al VII-lea (p. 113-130).Urmeazd capitolul al VIII-lea, intitulat Cea de-a doua asatorie care nu a avut Mc (p. 131-148).Capitolul al IX-lea (ultimul al acestei lucrAri) se intituleazd Rusia in timpul lui Petru al II-lea (p. 149-164).

Notele de subsol (p. 165-169), Tabelul cronologic (p. 170), Anarele documentare (p. 171-280) si Sumarul (p. 281) intregesc, in mod binevenit, aceastA lucrare.

Nascut in 1715, viitorul tar Petru al II-lea a rdmas orfan de ambii parinti la varsta de trei ani.Urcarea sa pe tronul Rusiei a avut loc la 7/18 mai 1727, dupd ce, in ziva precedentd, decedase tarinaEcaterina I (sotia si urmasa la tron a lui Petru cel Mare). Moartea Ecaterinei I declansase o crizAdinasticd. Singura posibilitate de a salva dinastia Romanov si de a asigura continuarea reformelorincepute de Petru cel Mare a fost instalarea in fruntea Rusiei a tanilui-copil Petru al II-lea.

Din cauza varstei sale fragede si a faptului cd era orfan, pe parcursul domniei (doi ani si optlurii) Petru al II-lea a fost tutelat mai intai de familia nobiliard Mensikov (ptind in septembrie 1727),iar apoi de familia nobiliard Dolgorukii (pand in ianuarie 1730). Familia Dolgorukii a avut o influent&nefasta asupra tarului. Ea 1-a determinat pe Pdru al II-lea sd pardseasca definitiv capitala St.Petersburg (simbol al eforturilor de occidentalizare a Rusiei) si sd se stabileascd, in februarie 1728, laMoscova (simbol al Rusiei medievale bizantino-mongole). Tarul era adesea dus la vanAtoare inimprejurimile Moscovei. Astfel, el era impiedicat sA-si continue studiile si sit participe la conducereatreburilor statului.

Avand in vedere faptul cd in Rusia de atunci deciziile importante nu puteau fi puse inaplicare fArd emiterea unor decrete (ukaz) semnate de tar, este usor de inteles cat de dificil le-a fostunor inalti demnitari intelepti (de exemplu, G.I. Golovkin si A.I. Ostermann) sft rezolve problemelecurente ale tarii si sd continue reformele incepute de Petru cel Mare. in pofida scAderii productieiindustriale (manufacturiere) si a slAbirii annatei si flotei militare ruse, reformele au fost continuate(chiar dacA intr-un ritm foarte lent). in anii 1727-1730 Rusia nu a purtat nici un razboi. insft a fostmentinutd alianta ruso-austriacA (incheiatA in 1726), a continuat imbundtAtirea relatiilor ruso-suedeze,au fost restabilite (1728) relatiile diplomatice ruso-engleze (intrerupte in 1719) si au fost definitivateplanurile pentru incheierea unei aliante ruso-austro-iraniene antiotomane.

In ansamblu, in anii 1727-1730, cu mari eforturi din partea unor inalti demnitari formati dePetru cel Mare, regresul Rusiei a fost evitat. Tara a trecut cu bine peste cea mai dificili perioadd aistoriei sale din intreg secolul al XVIII-Iea. Moartea subita a tarului Petru al II-lea (18/29 ianuarie1730) a avut efecte benefice pentru Rusia. Pe tron a urcat tarina Ana Ivanovna (1730-1740). Ajutatdde trei inalti demnitari de origine germand (dintre care doi fuseserd formati de Petru cel Mare),aceasta tarind (nepoatd de frate a tarului reformator) avea sd consolideze rapid Rusia, atat pe planintern, cat §it pe plan international.

in mod indiscutabil, aceastA lucrare are numeroase merite. Este o monografie ampla siunitard care prezintA, coerent si convingator, atat viata sus-amintitului tar, cat si evolutia Rusiei peplan intern si international in acea vreme. Lucrarea este foarte bine documentatd, autorul dovedind omare putere de sintezd si aducand numeroase noutAti. Expunerea este limpede si cursivd. Concluziilesunt dare si, in majoritate, pertinente.

www.dacoromanica.ro


0 lucrare atat de complexA si de dificill are, in mod inevitabil, si unele lipsuri. Astfel, s-apus accentul pe prezentarea vietii impAratului in anii de domnie (1727-1730). in schimb, nu s-ainsistat suficient asupra evolutiei interne si internationale a Rusiei in acea perioada. De asemenea,lucrArile stiintifice turcesti si izvoarele istorice otomane nu au fost deloc folosite.

Valoarea lucrarii istoricului rus N.I. Pavlenko nu este insA afectatA de cele cAteva lipsuri susmentionate. Lucrarea este foarte importantA si utilA pentru toti istoricii care studiazA istoria Rusiei si astatelor europene vecine cu aceasta (inclusiv a tarilor romane) in secolul al XVIII-lea, dar si insecolele urmAtoare.

Adrian Tertecel

JEFFRY D. WERT, Custer. The Controversial Life of George Armstrong Custer, Simon & Schuster,New York, 1996,462 p.+il.

Putine figuri istorice s-au bucurat de mai mult interes din partea cercetAtorilor,romancierilor, artistilor plastici si regizorilor de film cleat generalul George Armstrong Custer, eroual Rizboiului Civil, veteran al campaniilor cu indienii si martir al lor. Autorul recentei monografiiafirmA in prefatA cA, in afara lui Abraham Lincoln, doar Custer a beneficiat de o bibliografie atát demare in istoriografia americanA. Recunoaste cA este greu sA se mai ocupe de personalitatea sacomplexa, controversatA si enigmaticA dupA ce s-a scris atAta, dar isi prezintA lucrarea ca singura dinultimii treizeci de ani care se ocupA de intreaga viatA a celebrului militar si nu doar de perioadaRAzboiului Civil sau de cea a Marilor Razboaie Indiene, asa cum au facut altii in mentionatul interval.El insusi expert in conflictul fratricid din 1861-1865, Jeffry D. Wert semnatar al unor monografiidedicate unor ilustri comandanti sudisti (Mosby's Rangers: General James Longstreet: TheConfederacy's Most Controversial Soldier) sau unor campanii de anvergurA (From Winchester toCedar Creek: The Shenandoah Campaign of 1864) dA o amploare mai mare inceputurilor cariereimilitare a lui Custer si strAlucitelor sale victorii, care i-au adus gloria si celebritatea, cleat perioadeipetrecute in prerii. DupA un foarte amAnuntit studiu genealogic al familiei Custer ce-si avearAdAcinile in Germania autorul se ocupA, pe larg, de anii petrecuti de tanarul vlAstar la AcademiaMilitarA de la West Point, unde nu s-a remarcat deck prin sotiile pe care le fAcea si care ii atraseserAsimpatia colegilor, dar si calificative foarte proaste la purtare, care, de mai multe ori I-au adus lalimita exmatriculArii. Avea prieteni mai mult printre elevii proveniti din Sud, desi el era originar dinOhio. La izbucnirea ostilitAtilor, multi dintre colegii sudisti s-au retras de la scoalA chiar inainte deabsolvire astfel cA, dintre cei admisi initial, terminA doar 34, Custer find ultimul pe listA, fapt ce-IfAcea sA glumeascA: Doar treizeci si patru au absolvit si dintre acestia, treizeci si trei au absolvitinaintea mea". Trimis direct pe front, sublocotenentul Custer raporteazA comandantului Regimentului2 Cavalerie aflat inaintea primei lupte de la Bull Run. La doar patru zile de la absolvire tanArulprimeste botezul focului. Este remarcat si ajunge in statul major al generalului Phil Kearny, dar nuactiveazA decAt un scurt interval in acest post pentru cA un ordin stipula ca ofiterii din ArmataRegulatA sA nu serveascA sub ordinele ofiterilor din Armata de Voluntari. Cu o constitutie de fier, desiaparent fray si de inaltime medie, Custer putea petrece zile intregi in sa, Mt sA doarmA sau sAmAnance, furand cAteva minute de somn in momentul adApArii cailor; nu fuma, nu bea alcool, nufolosea injuriile obisnuite in armatA. Avea o singura slAbiciune: jocul de carp, dar si acesta practicatcu oarecare ponderatie, mai ales dupA ce s-a insurat.

in experienta sa de stat-majorist a fost inclusA si o actiune de pionierat a razboiului modern:observarea pozitiilor dusmane dintr-un balon captiv realizat de Thaddeus S.C. Lowe, care inventaseun generator portativ de hidrogen.

www.dacoromanica.ro


Sentimental si generos, clind intre prizonierii confederati descopera un fost coleg de laAcademia Militara, John Gimlet Lea, care era si ranit, cere permisiunea sit ramfina la capataiul sau,ogoindu-i durerea i depanfind amintiri; la despanire i-a oferit o pereche de ciorapi si niste bani, iarsudistul i-a scris un bilet de recomandare cave camarazii sii, in caz ca si el ar cadea prizonier lasudisti. Alta data, un strii-stranepot al lui George Washington, locotenentul James B. Washington,adjutant al generalului confederat Joseph Johnston, capturat in timp ce ducea o depesa comandantuluisau, se fotografiaza impreuna. cu fostul sau coleg Custer, care nu uita sa-i dea bani inainte de a lualungul drum al prizonieratului.

Custer este selectat in statul major al generalului George B. McClellan, ilustru militar,comandant al Armatei de pe Potomac, pentru care tanarul ofiter avea o stima deosebita, mergfind pinala adulatie.

In 1862, aflat in permisie in orasul Monroe, Michigan, pentru a serba Ziva Recunostintei,Custer o cunoaste pe Elizabeth Bacon, fiica judecatorului Daniel S. Bacon, o importanta personalitatelocala. Tinerii se indragostesc unul de altul, dar tatal viza o partida mult mai straluciti pentru fiica sadecat unirea cu un capitan de cavalerie (intre timp fusese avansat). Dar, dupa lupta de la BrandyStation, din 9 iunie 1863, in care Custer captureaza un steag si este citat pe ordin de zi pentru bravura,la scurt interval (29 iunie) este brevetat general de brigada in Annata de Voluntari. Aceastaneasteptata,...dar meritata avansare inmoaie inima judectitorului Bacon, care accepta sa-i dea mânafiicei sale. In legatura cu inaintarea tfinkului ofiter, autorul face un lung comentariu in privintauniformei in care acesta apare imbracat chiar a doua zi, fapt ce derma di el se astepta sa primeascanoul grad de mai mult timp. Era o tinuta foarte personala, total neregulamentara, compusa dintr-unspencer de catifea neagra cu trese de fir la mansete, impletite in ghirlanda (dupa modelul frantuzescadoptat de trupele confederate), pantaloni cu dublu lampas de fir, un guler albastru de marina, la alecarui colturi Ii cususe steaua de general, o esarfl de matase stacojie la gfit i o palarie moale de fetru,cu boruri marl, cu o stea de argint in fata, de sub care i se rispfindeau pe umeri buclele parului saublond-cinepiu. Un camarad ii ironiza spunfind ca arata ca un calaret de circ care a innebunit", darvestimentatia aceasta a contribuit la crearea unei aure de intangibilitate i ubicuitate in timpul luptelor

cand el se afla mereu in centrul inclestarii si al unui spirit de corp, cAci toti membrii Brigraii deMichigan, al carei comandant era, au adoptat esarfa stacojie, purtand-o ca pe un insemn distinctiv demare mandrie nu numai in timpul razboiului ci i mult dupa aceea. Desi cel mai tinar general dinarmata americana avea doar 23 de ani , el s-a impus imediat prin actiuni rapide si decisive decavalerie, prin aria de caracter, rezistenta i curajul pe care il demonstra in cele mai dificileOamenii sai idolatrizau, se simteau in siguranta cu el si stiau ca ii duce la victorie.

Desi in mod frecvent purta plete, autorul pune acest fapt pe socoteala unui jurimAnt pe careCuster il fkuse de a nu se tunde pfina ce trupele federale nu vor cuceri Richmondul, capitalaConfederatiei Sudiste, si el nu va intra in oras victorios.

Jeffry D. Wert abordeaza si aspecte intime ale vietii personajului sau: relatiileextraconjugale cu bucatareasa negresa Eliza Brown sau, mai drziu, cu tinara indianca CheyenneMe-o-tzi, fiica unei capetenii ucisa in Washita in 1868; cea din urma a dat nastere unui copil cu parblond, dar acesta este argumentul de maxima greutate al autorului pentru a infirma infidelitateageneralului care, in urma unei boli venerice (gonoree), ramasese steril. Fata de alti autori, care seplasau pe pozitia de detractori ai lui Custer, Wert il apari in toate privintele, evidentiindu-i calitatiledesfiintand saderile ofi lipsurile i greselile, cu asertiuni bine documentate.

Constant in atentia presei, Custer era adesea insotit in canipanii de cfite un reporter de ziarsau artist special al revistei Harper's Weekly, precum celebrul Alfred Waud, ce-i fIcea portretul oriII includea in mijlocul compoziliei pe care o trimitea la redactie. Domic sa ii creeze legenda Inca dinviata, pasionat de teatru i asimilfind ceva din jocul artistilor in propria viata, Custer stia sa iiregizeze aparitiile si sa dea spectaculozitate actiunilor sale. La sarja de la Brandy Station impotriva

situ*.II

si

- -

-

-

www.dacoromanica.ro


cavaleriei confederate a pus fanfara regimentard sa ante Yankee Doodle i a condus personal, catotdeauna, atacul, urmat de statul major, gomist i stegar. Aceasta va ramane ordinea de atac a luiCuster de atunci inainte. In lupta de la Travilian Station din iunie 1864 una dintre puPnele pierdutede Custer cand stegarul este ucis, generalul rupe drapelul de pe hampa si si-1 prinde pe umeri, ca opelerina, expunandu-se astfel focului dusman tot un gest teatral cu mare efect asupra soldatilorIn acea inclestare ii sunt capturate carutele cu provizii i bagaje, intre care se aflau efectele personaleale generalului i scrisorile sotiei sale care, ulterior, aveau sa fie publicate intr-un ziar sudist, sprehazul cititorilor. Nu peste mult timp, in lupta de la Tom's Brook, din octombrie acelasi an, este randullui Custer sA puna maim pe carele &mane, unde regaseste fotografia sotiei sale, pierdutd anterior,ca o revansa pentru cele intamplate atunci, se plimba prin tabara imbracat in uniforma capturata ageneralului sudist Rosser, fost coleg de Academie, cu care se salutase, plin de curtoazie cavalereascd,de pe un deal vecin, inaintea inceperii ostilitatilor.

Ridicarea sa la gradul de general maior i mutarea la comanda unei divizii au nemultumitcorpul ofiteresc i soldatii Brigazii de Michigan, care au trimis un protest la Washington. Ca semn depretuire, Custer este trimis in capitala spre a prezenta ministrului de razboi steagurile capturate inlupta. Spre satisfactia locuitorilor, tandrul general parcurge Pennsylvania Avenue intr-un omnibus peale cArui ferestre scosese steagurile pentru a fi vazute de toti si salutate cu urale. Sofia sa se bucura deaceeasi stimA ca si el: dupa semnarea actului de capitulare de generalul sudist Robert E. Lee laAppomatox, generalul Phil Sheridan, superiorul lui Custer, cumpard masa cu valoare istoria la carese incheiase pacea i i-o oferd doamnei Libbie Custer.

Dupa incheierea razboiului, generalul este trimis in Texas, la comanda unor trupenedisciplinate carora trebuie sa le impund ordinele, de multe ori, cu forta. Odatd cu trecerea armateipc picior de pace, efectivele se reduc simtitor si Custer pierde inaltele sale grade detinute cu brevet inArmata de Voluntari, acum desfi intatd, intorandu-se la cel de capitan in Armata Regulatd. Aceastabrusa schimbare de statut II nemultumeste si intentioneazd sa ii ofere serviciile guvernului mexican,pentru un post de comandd in armata acelei tdri. Dar ministerul de razboi ii refuza cererea, acordandu-i insA rangul de locotenent colonel al proaspat infiintatului Regiment 7 Cavalerie, cu care va fistationat in Vest din vara lui 1866. Urmatorii 10 ani din viata sa vor fi legati de aceastd unitate, alcArei comandant efectiv va fi, coloneii Andrew Smith si, ulterior, Samuel Sturgia find mai multonorifici i arar aflandu-se in fruntea sa.

Din acest moment incepe si partea controversata a carierei i existentei lui Custer. El,militarul corect, disciplinarul necrutator care pedepsea frA mila dezertorii si iaii, ajunge sa fiejudecat de curtea martiald pentru pdrasirea Para ordin a unitatii pentru a se intalni cu sotia so, aflata laFort Riley; procesul se soldeaza cu o suspendare de un an din functie. Dar inceperea unei campanii deiarnA contra indienilor Cheyenne ii scurteaza pedeapsa cu cloud luni i, la interventia generaluluiSheridan care il aprecia foarte mult si se baza pe calitatile sale , Custer este repus in drepturi si-siconduce regimentul in atacul asupra unui sat pasnic amplasat pe malul raului Washita. In zorii uneigeneroase zile de noiembrie 1868 Custer da semnalul sarjei punand fanfara sa cante o melodieirlandezA, Garry Owen", devenita imnul regimentar; dar sunetele se frang din cauza frigului careinghetate instrumentele. Locuitorii sunt masacrati i urmeaza parerile impartite ale opiniei publiceasupra actiunii, daca era sau nu necesard. Custer apare ca un invingator si se impune ca un iscusitluptator contra indienilor. La aceasta se adauga si reputatia sa de mare vanator, descriindu-siexperienta cinegetia i militara in mai multe articole publicate de revista Galaxy" si apoi adunate involumul My Life on the Plains. Cand, in 1872, marele duce Alexei al Rusiei vine sa vaneze bizoni inAmerica, acela care ii organizeaza sejurul este Custer, care il i insoteste,.impreund cu celebrulcereetas si actor Buffalo Bill, aranjand i un spectacol folcloric dat de indieni. In 1873 si 1874 Custerinsoteste echipe de geologi in Yellowstone si Black Hills pentru prospecPuni. Vestea descopeririiaurului ii atrage pe mineri, dar ii nemultumeste pe indieni, care se rascoald. In campania inceputa in

sai.

www.dacoromanica.ro


primavara lui 1876 Custer comanda coloana din Dakota de Nord. Gasind un sat indian, a caruimarime nu o cunoa.5te, il ataca fara o cercetare prealabila. Acolo, in valea raului Little Big Horn, indupa-amiaza de duminica 25 iunie 1876, Custer si 260 dintre soldatii Regimentului 7 au trecut inetemitate, in cea mai misterioasa batalie a tuturor timpurilor, fara a exista un supravietuitor care sapoata da detalii asupra cauzei infrangerii.

Bata lia de la Little Big Horn find indeobste cunoscuta daca putem spune asa datoritaimensului numar de articole, studii si carti publicate de-a lungul timpului, autorul nu insista prea multasupra ei. Dimpotriva, el incheie cam abrupt cartea dupa acest eveniment, flat a mai comentaurmarile acestuia pentru relatiile indiano-americane. Povestea vietii lui George Armstrong Custer setermina acolo si alte comentarii nu-si mai aveau locul. In mod succint, Jeffry D. Wert relateaza despremutarea, peste un an, in 1877, a ramasitelor pamantesti ale lui Custer sau ceea ce se presupunea a fiacestea (caci o masuratoare frenologica nu s-a fAcut iar la inhumarea cadavrelor, doua zile dupa lupta,identificarile nu s-au efectuat foarte riguros din cauza avansatului grad de descompunere al acestora sia grabei de a parasi locul fatidic) in cimitirul Academiei Militare de la West Point, locul pe careacesta se pare ca 1-a iubit cel mai mult, desi nu fusese un cadet silitor. Scotia sa, Libbie Custer, i-asupravietuit 57 de ani, Para a se recasatori si pastrandu-i o pioasa memorie prin conferintele si cartilescrise despre el si viata de cazarma dusa impreund (Boots and Saddles. Tenting on the Plains §iFollowing the Guidon). Ea a murit in 1933, in varsta de aproape 91 de ani, ducand cu sine amintireaunui erou si, poate, multe secrete ale vietii si actiunilor inexplicabile ale acestuia.

Bazandu-se pe o ampla bibliografie, edita i inedita, pe materiale de arhiva si informatiipersonale, culese de la diverse surse, pe corespondenta si jurnale intime, Jeffry D. Wert ofera oimagine obiectiva si completa asupra lui George Armstrong Custer, poreclit the boy general", celmai impetuos si mai curajos ofiter de cavalerie din armata americana, figura legendara si emblematicaa Razboiului Civil si a cuceririi Vestului.


www.dacoromanica.ro

IM MEMORIAM

t CONSTANTIN SERBAN(1921-2006)

La 10 iulie 2006 s-a stins din viatd istoricul Constantin Serban, reputatreprezentant al istoriografiei romanesti. S-a nascut la 9 ianuarie 1921 in Bucuresti. Aici aurmat cursurile scolii primare, ale gimnaziului si ale liceului Gheorghe Sincai", iar intre1940-1942 cursurile Sco lii de ofiteri de geniu, obtinand la 10 mai 1942 gradul desublocotenent. Va activa ca ofiter la Regimentul de pontonieri Braila, la Centrul deInstrucOe de Geniu din Ramnicu Valcea, la Batalionul 4 Pionieri de Munte, garnizoanaRddauti, ca apoi, in 1943 sd plece pe front in zona Cuban. Cunoaste suferintele rdzboiului,fiind prezent atat pe frontul de Est, cat si pe cel de Vest, in Transilvania. Dupd ce indecembrie 1944 este transferat la garnizoana Tg. Cdrbunesti (Gorj), va fi deblocat in august1946, cu gradul de cdpitan in rezervd.

In 1945 Constantin Serban devine student la Facultatea de Litere si Filosofie,Sectia Istorie, avand ca profesori pe Gh. I. Brdtianu, C.C. Giurescu, Ion Huditd, VictorPapacostea. In 1947 isi prezintA lucrarea de licenta cu tema Grigore al IV-lea Ghica, intdiuldomn pdmcintean in Tara Romdneascà de dupe:7 Epoca Fanariotd, obtinand calificativulcum laudae. In acelasi an a absolvit si 5coala Superioard de Arhivisticd, iar in 1948Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu", insusindu-si astfel serioase cunostintede paleografie latind, greacd, slavond, chirilicd, turco-osmand si francezd.

Profesor secundar (1948-1959), asistent la Facultatea de Istorie a UniversitatiiBucuresti (1949-1951), devine din 1951 cercetAtor la Institutul de Istorie N. Iorga". In1965 este doctor in istorie, tema aleasd fiind Meoqugurile in Tara Romdneascti in secolulXVIII, lucrare elaboratA sub indrumarea profesorului Vasile Maciu.

Constantin Serban a fost membru al Socieatii de Stiinte Istorice din Romania (din1949), al unor societAti stiintifice din strdindtate, precum: Centrul de Studii Istorice dinNarni, Italia (1970), al Centrului de Studii Napoleoniene, al Societätii Internationale deFilosofie Medievald, al Societdtii Jean Bodin" de Institutii Medievale din Bruxelles. Aabsolvit cursurile de medievisticd generald la Universitatea din Poitiers si pe cele de istorieuniversald de la Universitatea din Caen (1970). A fost o permanentd prezentA la importantemanifestdri stiintifice din tard si strdindtate: Franta, Germania, Italia, la cel de-al III-leacentenar al asediului Vienei (1983), la bicentenarul Revolutiei Franceze (Paris, 1989), laCongresul International al Universitdtilor (Madrid, 1992).

Dupd pensionare (1988), Constantin Serban a predat, o vreme, cursul de istoriemedie universald la Facultatea de Litere si Stiinte, sectia de Istorie-Geografie, si a fostredactor adjunct al revistei de istorie Codrul Cosminului" serie noud.

Bibliografia sa cuprinde peste 500 de lucrdri (studii, articole, sinteze, monografii),toate constituindu-se in importante contributii la istoria mestesugurilor, a manufacturilor, aoraselor, a comertului, a culturii, la istoria relatiilor internationale in perioada de trecerespre epoca modernd. Dar s-a aplecat cu pasiune si asupra unor teme de istoriecontemporand sau a unor discipline auxiliare, precum demografia. Un merit deosebit 1-aavut in intocmirea si publicarea in paginile revistei Studii si articole de istorie" abibliografiilor si studiilor destinate profesorilor din invdtAmantul preuniversitar.

Revista istoricA", torn XVII, 2006, nr. I 4, p. 249-250.

www.dacoromanica.ro

250 In memoriam 2

In anii 1962 §i 1964 a colaborat la tratatul de Istoria Romciniei, vol. II 0 III, la acestadin urmA redactand capitolele privitoare la rne§tquguri, manufacturi, industrie extractivd,targuri i ora§e, populatia din Tara Romaneascd §i Moldova in perioada de trecere de lafeudalism la capitalism. Noul tratat de Istoria romcinilor editat de Academia Romand 1-a avutprintre autori. A colaborat la vol. V. 0 epocd de innoiri in spirit european (1601-1711/1716),semnand, in colaborare, capitolul Populafie qi economie in Tara Romeineascd li Moldova.Vol. VI, Romdnii intre Europa clasicd §.i Europa Luminilor (1711-1821), il are autor laHabitat. Mod de trai, la capitolele privind industria extractivd, mWe0igurile §i manufacturile,fiscalitatea, comertul i circulatia monetard. La capitolul IV, Instil:411k Teirilor Romdne, iiapartin articolele despre institutiile urbane, despre sat 0 institutiile sdte0i.

Dintre monografiile publicate se remarcd: Constantin Brcincoveanu (1969),Meqtqugurile Tarii Romcinevi $i Moldovei in evul mediu (in colaborare, 1969), Rdscoalade la 1784 din Transilvania de sub conducerea lui Horia, Cloxa $i Criyan (in colaborare,1974), Vasile Lupu domn al Moldovei, 1634-1653 (1991).

A colaborat la: Bibliografia istoricd a Romciniei, sec. XIX, torn I (1969), vol. III,torn V (1974), Istoria oraplui Bucurevi, vol. I (1965), Turckenkriegen in historischenForschungen (Wien, 1983).

Studiile §i articolele publicate de Constantin Serban au fost editate atat in tad, inprestigioase reviste de specialitate (cum este cazul Revistei de Istorie", Revista istoricA",Revista Arhivelor"), cat §i in strdindtate (Studia balcanica", Sofia).

La prestigioasa sa bibliografie (publicatd, de altfel, intr-un Omagiu la 75 de ani,semnat de Mihai Iacobescu, in 1996) dorim sd addugdm alte cateva titluri: Revolufia din 1821condusci de Tudor Vladimirescu reflectata in istoriografia europeand din secolul XX (1996),Divertismente cultural-artistice orágnevi in Bucovina sub stdpdnirea austriacei in secolul alXIX-lea (1997), Bdtdlia de la Codrul Cosminului (1497) in istoriografia austriacd (1998),Breslele din Moldova 0 raporturile lor cu puterea centrald in evul mediu (1998), $tiri privindistoria romcinilor fi istoria universald intr-o cronicd sileziand din secolul al XVI-lea (1999),$tiri despre Bucovina in opera istoricd a lui Gabriel Honore Riquetti conte de Mirabeau(2001), Un manuscris inedit cuprinzeind o descriere amplei a oraqului Pitesti din 1860 (2001),Ecoul european al morfii lui Mihai Viteazul (2002), 0 carte rard despre Tudor Vladimiresculi revolufia din 1821 (2002), Valoarea istoricd a amintirilor unor combatanfi romdni inReizboiul de independenrd al Romdniei din 1877-1878 (2002), Cdteva documente inediteprivind spitalul 4'i prima farmacie din Cdmpulung Muscel (2003), Cine a fost Tihomir, tatdllui Basarab I, zis Intemeietorul (2003), Aprecieri internationale privind participarea armateiromiine la Relzboiul de independenfei din 1877-1878 (2004).

Pasionat de munca sa, Constantin $erban a publicat pand in ultima clipd. Dintreultirnele sale articole sernnalam: Date noi privind activitatea teatrului din PiteVi dinstagiunea anului 1853, in Argesis Studii i comunicdri. Seria istorie", XIV, 2005, p.517-519; Tarile Romcine intre secolul al XVI-lea i inceputul secolului al XIX-lea: mediilede spiritualitate, in Nafiunea romcind. Idealuri # realitlifii istorice. Acad. Cornelia Bodeala 90 de ani, Bucurqti, 2006, p. 205-213; Contractele vasalice incheiate de $tefan celMare, Domnul Moldovei, cu unii monarhi europeni din vremea sa, in In honorem Gabriel.Ftrempel la 80 de ani, Satu-Mare, 2006, p. 715-722.

Omul §i istoricul Constantin Serban nu mai este. Ramfine insd ceea ce a lasat inistoriografia romaneascd.

Dumnezeu sd-1 odihneascd!

Mariana Mihdilescu

www.dacoromanica.ro

Tiparul executat la S.C. LUMINA TIPO s.r.Lstr. Luigi Galvani nr. 20 bis, sect. 2, Bucuresti

tel./fax 211.32.60; tel. 212.29.27E-mail: [email protected]

www.huninatipo.corn

www.dacoromanica.ro

REVI STA I STORICA publicd in prima parte studii, note §i comunicdrioriginale, de nivel §tiintific superior, in domeniul istoriei vechi, medii, moderne §icontemporane a României §i universale. In partea a doua a revistei, de informare§tiintificd, sumarul este completat cu rubricile: Surse inedite, Probleme aleistoriografiei contemporane, Opinii, Viata §tiintificd, Recenzii, Note, Buletinbibliografic, Revista revistelor, in care se publicd materiale privitoare lamanifestäri §tiintifice din Ord §i sträindtate §i sunt prezentate cele mai recentelucrdri §i reviste de specialitate apärute in tard §i peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sunt rugati sa trimitä studiile, notele §i comunicdrile, precum §imaterialele ce se incadreazd in celelalte rubrici, culese pe computer in programulWORD for WINDOWS sau intr-unul compatibil. Note le din text vor finumerotate in continuare. Textul imprimat va fi insotit de discheta aferentä.Ilustratiile vor fi plasate la sfar§itul textului. Rezumatele vor fi traduse in limbi decirculatie internationala. Responsabilitatea pentru continutul materialelor revinein exclusivitate autorilor. Corespondenta privind manuscrisele §i schimbul depublicatii se va trimite pe adresa redactiei, B-dul Aviatorilor nr. 1, Sector 1,011851 - Bucure§ti, tel. 212.88.90.

www.dacoromanica.ro

ISSN: 1018 - 0443

-:.

www.dacoromanica.ro