ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

REVISTISTORICA

fondator N. lorga

Serie nomi.., 3,1992

11 12

noiembrie decembrie

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

. .

e

.iti°":6

4.0

'7013.10tool,r.

AIN

tlriJilii111710

i',/,,

-. 4 , i i' k I

V

14,j 0 ....,r s

'....r.

,,..S\1 AA .... "I. I .:....OVii.5 ,

eZ .7::

,

43277"'

-44.11",0

NUMMORPRI

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA HOMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

ERBAN PAPACOSTEA (redactor v1), PAUL CERNOVODEANU,VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANT INIU, EU GENDENIZE, GEORGETA PENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU,APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL TARANU.

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble.In tar5 abonamentelc se primcsc la oficille postale si difuzorii depresil din Intreprinderi i institutii. Prelul unui abonarnent este de600 lei pentru persoane fizice si 1200 lei pentru persoane juridice.Gititorii din strilinAtate se pot abona adresIndu-se la ORION SRL,Splaiul Independentel 220 A, Bucuresti, 6, P.O. Box 74-19Bucuresti, Tx 11939CBTxR, Fax (400) 424169.

REDACTIA:

ION STANCIU (redactor sef adjunct)

NAGY PIENARU

VENERA ACHIM

Manuscrisele, ciri1e l revistele pentru schimb precum sl mice cores-pondentA se vor trimite pc adresa redactiei revisteiREVISTA ISTORICA".

Adresa RedactieiB-dul Aviatorilor nr. 1

71247 Bucurestl, tel. 850.72.41.

www.dacoromanica.ro

I

i TOM III, NR. 11-121 NoiembrieDecembrie, 1992

EVISi AICA

SERIE NOLJA

SUMAR

ISTORIA ROUANIEIMETODA i In 011

PAUL CERNOVODEANU, Importanta corpusului de caliitori strãini pentru istoriatdrilor romilne in prima jumiltate a secolului al X1X-lea 1091

VIRGIL CIOCILTAN, Componenta romaneascil a taratului As5nestilor in oglindaizvoarelor orientale 1107

PUTERE, SOCIETATE, INDIVID

GRIGORE CI IIRITA, Arma La, detronarea lui Cuza Vodil si Carol de IIohenzollern (II) . 1123VIOLETA BARBU, Ceea ce Dumnczeu a unit omul %5 nu desparta". Stadia asupra

divortului In Tara Romaneascd in perioada 1780-1850 1143MIRELA-LUMINITA MURGESCU, Libertate de opinie i presiunc social5 in Tara

RomAneascil in 1838 1157LIMA LIVADA-CADESCHL Asistenta socialá in Principate (secolul XVIII ince-

putul secolului XIX). Intre religios si laic 1173

OAMENI REPREZENTATIVI TN ISTORIA ROMANILOR

CONSTANTIN REZACIIEVICI, P. P. Panaitescu o opera de renume, o viaã putincunoscutil 1183

APOSTOL STAN, Mihail Kogiilniceanu : ideologic si pragmatism in activitatea poli-ticã

MEMORIL CORESPONDENTA, INSEMNARI

VALERIU STAN, lin raport consular belgian din 1866 despre caracterul i moravu-rile rornanilor 1199

OPINII

Testamentul istoricului Comentarii la DAVID PRODAN, Transilvania si iar Tran-silvania.Considerafii isiorice, Edit. Enciclopedica, Bucuresti, 1992 (Louis Roman ) . 1203

Revista torn III, nr. 11-12, p. 1087-1252, 1992

1195

. . . . . . . .

islorieri",

www.dacoromanica.ro

1088

VIATA *TIINTIFICA

Al XII-Ica Simpozion national de istorie si retrologie agrara din Romania (C. Moca.nu) ;Prezenta istoricilor militari romani la cel de-al XVII-lea Congres International deStiinte Istorice (Mircea Dogaru ) ; Stagiu de documentare in Ungaria (ViorelAchim) ; Stagiu de documentare In Polonia (Apostol Stan ) ; Oaspeti de pestehotare In Institutul de Istorie Nicolae lorga" in anul 1992 (Eugen Denize); Cuprivire la articolul Participarea populafiei evreiesti la viola economicei a Rornanieipind la eel de-al doilea rdzboi mondial, de Constantin Botoran (Dr. A. Rosen). 1209

RECENZ II

* * * La guerre el la montagne dans Phistoire des Rournains, Edit. Militaires, Bucarest,1991, 320 p. (Aurel David) 1221

* * Moldvai csdngd-magyar okmdnytdr, 1467 1706 (Culegere de documente privitoarela ceangaii din Moldova, 1467-1706), Szerkesztette, a bevezel6 tanulmányt és ajegyzcteket frta Benda Kalman, 2 vol., MagyarságkutatO Intézet, Budapest,1989, 849 p. + 12 pl. (Viorel Achim ) 1223

BELA BORSI-KALMAN, Hungarian Exiles and the Romanian National Movement1849 1867, Columbia University Press, 1991, XVI ± 334 p. (Sever MirceaCatalan ) 1225

CAROLINE FINKEL, The administration of warfare : the Ottoman military campaigns inHungary : 1593-1606, Verband der Wissenschaftlichen Gesellschaften Osterreichs,Wien, 1988, XI + 362 p. + 16 tabele anexd (Roxana Ilie ) 1229

ADRIAN-SILVAN IONESCU, Arta i document. Arta documentaristd in Romania seco-lului al XIX-lea, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1990, 320 p. il. (Paul Cernovo-deanu) 1230

ION STANCH], Aliafi fdrii alianfei. Romania 4 S.U.A., 1914 1920, Edit. Albatros,Bucuresti, 1992, 237 p. (Florin Constantiniu) 1232

NOTE

CHRISTOPHE CHARLE, Naissance des intellectuels" 1880 1900, Les Editions deMinuit, Paris, 1990, 272 p. (Mihai Sarin Radulescu) ; NICOLAE DASCALU,Relafii romano-polone in perioada interbelica (1919 1939), Edit. AcademieiRomane, Bucuresti, 1991, 229 p. (Tatiana Dufu) ; GHEORGHI T. GHEOR-GHIEV, Edin ot pifirva di,,iziia (Un om din divizia I), Voenno Izdatelstvo, Sofia,1992, 312 p. (Adrian Tertecel) ; NICOLAE ISAR, Istoria moderna a romanilor.Imaginea societafii romeineti in Franfa (1774 1848 ), Tipoarafia UniversitatiiBucuresti, Bucuresti, 1992, 192 p. (Mirela-Luminifa Murgescu); MAURICELEVY-LEBOYER, FRAN cols BOURGUIGNON, L'Iconomie froncaise auXIX-eme siecle. Analyse macro-économique, Economica, Paris, 1985, 362 p. (IrinaGavrild) ; BORIVOJE MARINKOVIC, Bibliografija o ncwm &rill-é/cam glam-parstvd, itamparifata i Icnigata XV, XVI i XVII stoleéa (Bibliografia tipo-grafilor, tipografiilor i cartilor noastre chirilice din secolele XV, XVI si XVII),Cetinje, 1991, 307 p. (Violeta Barbu) ; NICOLAS DE NICOLAY, Dans l'Empirede Soliman le Magnifigue, Présenté et annoté. par Maric-Christine Gomez-Gerandet Stéphane Yérasimos, Presses du CNRS, 1989, 310 p. (Nagy Pienaru) JUANUSLAR PIETRI, La revolucian francesa y la independencia de Venezuela, Caracas,1989, 120 p. (Eugcn Denize) JUKKA TARKKA, lVeder Stalin, noch Hitler,Otava-Verlag, IIelsinki, 1991, 112 p. (Florin Constantiniu) . . . . 1235

BULETIN BIBLIOGRAFIC 1245

NEM OLOG

1. Eric D. Tappe (1910-1992) (Paul Cernovodeanu ) 1251

e

. ..... , . . . . . . . . . ..... . .*

. ......... . . . . . .

. . . . . . . .

+

www.dacoromanica.ro

EVISTAISTORICA

NOUVELLE SERIE

TOME 1lle Nos 11-12

Novembre Décembre 1992

SOMMAIRE

IIISTOIRE DE LA ROL MANIESOURCES ET METHODES

PAUL CERNOVODEANU, L'importance du corpus dr. textes provenant des voyageursétrangers pour l'histoire des Pays Roumains dans la premiere moitie du XIX°siècle 1091

VIRGIL CIOCILTAN, La composante roumaine dans l'Etat des Assanides selon lessources orientales 1107

POUVOIR, SOCIETE, INDIVIDUALITE

GRIGORE CHIRITA, L'armee, le renversement du prince Cuza et Charles de Hohen-zollern (II) 1123

VIOLETA DARBU, Ce que Dieu a uni, l'homme ne doit point le separer". Etude sur ledivorce en Valachic dans la periode 1780-1830 1143

MIRELA-LUMINITA MURGESCU, Liberte d'opinion ct pression sociale en \ alachieen 1838. 1157

LIGIA LIVADA-CADESCHI, L'assistance sociale dans les Principautes (XVIIle siecledebut du XIXe) entre religieux et laique 1173

HOMMES REPRESENTATIFS DANS L'HISTOIRE DES ROUMAINS

CONSTANTIN REZACHEVICI, P. P. Panaitescu une ceuvre celebre, une vie moinsconnue

APOSTOL STAN, Mihail Kogillniceanu : ideologic et pragmatisme dans l'activité poli-tique

MEMOIRES, CORRESPONDANCE, NOTES

1183

1195

VALERIU STAN, Un rapport consulaire beige de 1806 concernant le caractere et lesmtmurs des Roumains 1199

OPINIONS

Le testament de l'historien Commentaires sur le lisre de DAVID PRODAN, Transit-vania si iar Transiloania. Considerafii istorice (La Transylvanie et la Transy Ivanieencore. Considerations historiques), Edit. Encielopedicii, Bucure'Ai, 1992 ( LouisRoman )

Revista is tor iCA"i torn III, nr. 11 12, p. 1087 1232, 1992

1203

,

........ ...... . . . . ....... . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........ .. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . ............ . . . . . .

www.dacoromanica.ro

1000

LA VIE SCIENTIFIQUE

Le XII° Symposium national d' histoire et de retrologie agraire de Roumanie (C. Mocanu ) ;Les historiens militaires roumains au XVII° Congres International des SciencesHistoriques (Mircea Dogaru ) ; Voyage d'Ctudes en Hongrie (Viorel Achim ) ;Voyage d'dtudes en Pologne (Apostol Stan) ; Visitcurs Ctrangers a l'Institutd'Histoire Nicolae lorga" en 1992 (Eugen Denize) ; Au sujet de Particle Parti-ciparea populajiei evreiesti la viaja economicd a Romdniei pind la cel de-al doileardzboi mondial (La presence juhe dans la vie economique de la Roumanie avant lascconde guerre mondiale) de Constantin Botoran (Dr. A. Ros n)

COMPTES RENDUS

1209

* * La guerre el la montagne dans l'histoire des Roumains, Edit. Militaires, Bucarest,1991, 320 p. (Aurel David ) 1221

* * * Moldvai csango-magyar okmdnytdr, 1467 1706 (Recueil de documents concernantles Hongrois de Moldavie, 1467-1706), Szerkesztette, a bevezetd tanulmányt esa jegyzeteket irta Benda Kálnutn, 2 vol., MagyarsahkutatO Intezet, Budapest,1989, 849 R. + 12 pl. (Viorel Achim ) 1223

BELA BORSI-KALMAN, Hungarian Exiles and the Romanian National Movement1849 1867, Columbia University Press, 1991, XVI + 334 p. (Sever MirceaCatalan ) 1225

CAROLINE FINKEL, The administration of warfare : the Ottoman military campaignsin Hungary : 1593 1606, Verband der Wissenschaftlichen Gesellschaften Oster-reichs, Wien, 1988, XI + 362 p. 16 tableaux annexes (Roxana Die ) . . . . 1 229

ADRIAN-SILVAN IONESCU, Arid $i document. Arta documentaristd in Romdnia seco-lului al XIX-lea (Art et document. L'art des documents en Roumanie au XIX° 1230siecle), Edit. Meridi ane, 13ucuresti, 1990, 320 p. + ill. (Paul Cernovodeanu ) . .

10N STANC1U, Aliaji feird alianfa. Romania i S.U.A., 1911 1920 (Allies sans alliance.La Roumanic et les Etats-Unis, 1914-1920), Edit. Albatros, Bucuresti, 1992,237 p. (Florin Constantiniu) 1232

NOTES

CHRISTOPHE CHARLE, Naissancc des intellectuels" 1880 1900, Les Editions deMinuit, Paris, 1990, 272 p. (Mihai Sorin Rddulescu ) ; NICOLAE DASCALU, Relafiiromano-polone in perioada interbelied (1919 1939), (Relations roumano-polo-naises pendant Pentre-deux-guerres, 1919-1939), Edit. Academie! Romãne,Bucuresti, 1991, 229 p. (Tatiana Dufu ) ; GHEORGHI T. GHEORGHIEV,Edin ot pdrva diviziia (Un homme de la premiere division), Voenno Izdatelstvo,Sofia, 1992, 312 p. (Adrian Tertecel ) ; NICOLAE ISAR, Istoria modernd a romd-nilor. Imaginea societdjii romdnesti fn Franfa (1774 1848) ; (L'histoire modernedes Roumains. L'image de la societe roumaine en France, 1774-1848), TipografiaUniversitiltii Bucuresti, Bucuresti, 1992, 192 p. (Mirela-Luminija Murgescu) ;MAURICE LEVY-LEBOYER, FRANcOIS BOURGUIGNON, L' economicfrangaise au XIX* siecle. Analyse macro-economigue, Economica, Paris, 1985, 362p. (Irina Gavrild) ; BORIVOJE MARINKOVIC, Bibliografija o nasem Ziriliekomglamparstvd, glamparijata i knigata XII, XVI i XVII stoleea (La bibliographicdes typographes, typographies et livres slavons aux XVe, XVI° et XVII.° siecles),Cetinje, 1991, 307 p. (Violeta Barbu) ; NICOLAS DE NICOLAY, Dans l'Empirede Soliman le Magnifique, Presenté et annote par Marie-Christine Gomez-Gerandet Stéphane Yerasimos, Presses du CNRS, 1989, 310 p. (Nagy Picnaru ) ; JUANU SLAR PIETR I, La revoluciOn francesa g la independencia de Venezuela, Caracas,1989, 120 p. (Eugen Denize ) ; JUKKA TARKKA, lVeder Stalin, noch Hitler,Otava-Verlag, Helsinki, 1991, 112 p. (Florin Constantiniu ) 1235

BULLETIN B1BLIOGRAPHIQUE 1245

NECROLOGUE

f Eric D. Tappe (1910-1992) (Paul Cernovodeanu ) 1251

. ..... . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . ..... . . . . .

+

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANIEIMETODA SI IZVOR

IMPORTANTA CORPUSULUI DE CALATORI STRAINIPENTRU ISTORIA TARILOR ROMANE IN PRIMA

JUMATATE A SECOLULUI AL XIX-LEA

PAUL CERNOVODEANU

In anul 1968 a aparut cel dintii volum al seriei Cldtori straini despre*Re romdne, eonceput i realizatit in Institutul de istorie NicolaeIorga" 1, ca un vast corpus de izvoare narative externe al evului mediuromanesc.

Aa dupa, cum arata in inspiratul situ. Cuvint inainte, inaugurindcolectia, regretatul profesor Mihai Berza, sub auspiciile caruia au inceput,dup5, 1954, lucrarile pregatitoare de depistare, selectare, traducere 0 ad-notare a textelor, relatiile lasate de strainii care au trecut in cursul vre-murilor prin %rile noastre i pe care-i numim in mod obipuit calatori,de0 conditia lor i interesele care-i aduc pe la noi sint foarte variate, cu-prind o mare bogatie de tiri privitoare la feluritele aspecte ale existenteide altadatii, a poporului roman. Ele se opreso adesea asupra bogatiilortarii i felului in care sint puse in valoare, asupra infatkarii orawlorpopulatiei, asupra modului de viata al diferitelor clase sociale i relatiiordintre ele, asupra organizarii de stat i ob1igaii1or impuse de ImperiulOtoman, asupra fenomenelor de culturit §i de arta" 2.

De0 imbolduri de a realiza un corpus al calatorilor straini sau eelputin de a incuraja editarea textelor lor se intilnesc in istoriografia rornanaInca din veacul trecut la Nicolae Balcescu (Magazin istoric pentru Dacia"),Alexandru Papiu-Ilarian (Tesauru de monumente istorice pentru Romdni),Timotei Cipariu (Archivu pentru filologie i istorie"), Theodor Codrescu(Uricariul") sau Bogdan Petriceicu HaOeu (Archiva istoricit a Roma-

I La elaborarea Intregii serii rnedievale a lucrat un colectiv alcAtuit, la lnceput din regre-tata Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu Dersca-Bulgaru si regretatul Ion Totoiu, cdroraIi s7a adilugat pe parcurs si subsemnatul i, sporadic, Marina Vlasiu. Si-au adus de asemeneaaportul cuvenit la solicitare regretalii profesori Aurel Decei, Vasile Mihordea, apoi Octa-vian Iliescu, Lajos Demény, Mustafa Ali Mchmed, Nicolae Stoicescu, Olga Cicanci, RaduConstantinescu si Adolf Armbruster. Pentru uncle traduceri s-a apelat la Eugenia Chisca' Tistu,S. Muratcea, Theodor IIolban, Mibai Caratasu, Lidia Lowendal-Papae si regretatul armenologHagop Djololian Siruni. Regretatii profesori Petre P. Panaitescu i Traian Ionescu-Niscov anefectuat verificAri pe original ale unor versiuni ronnAnesti iar profesorul Valentin Al. Georgescusi dr. Serban Papacostea au contribuit cu pretioase observatii la iinbun5tatirea lucriirii. In fazaeditoriahl, Intro 1968-1986, au lucrat nuinai Maria Holban (ca redactor responsabil), M. M.Alexandrescu Dersca-Bulgaru i subsemnatul.

2 M. Berza, Cuvint inainte la Cd16tori siràini despre fàrile rorndne, vol. I, Bucuresti,1968, p. VI.

Revista istoriL", tom III, nr. 11-12, p. 1091-1105, 1992

si

www.dacoromanica.ro

1092 Paul Cernovodeanu 2

niei") 3, totusi munca sistematica in acest domeniu a initiat-o NicolaeIorga, adevarat deschizaor de drumuri ca in atitea alte domenii 4. Dacastudiul de larga respiratie Cideitori, ambasadori fi nzisionari in gtrile noastre

asupra tarilor noastre (extras din Buletinul Societatii Regale de Geo-grafie", 1898) constituie prima culegere mai substantiala a unor asemeneaizvoare narative, in schimb bogata si alit de utila Istoria rom ánilor prineincitori, scoasil in doua editii din care ultima in 4 volume aparuta libBucuresti in 1928-1929, a reprezentat cea mai completa lucrare reunindmarturiile clatorilor din veacul XIV si pina la sf lisitul secolului trecut dinmtreaga noastra istoriografie 6, pina la aparitia seriei amintite sub auspi-ciile Institutului de istorie, care poartil numele fondatorului sail. Esteinteresant de amintit c idei precursoare in alcatuirea colectiei care astazine sta la dispozitie doar pentru evul mediu romanesc, cu incepere de la1330 si pina la instituirea regimului fanariot 6, se intilnesc Inca din 1924la apreciatul istoric Victor Papacostea. El releva, astfel, subliniind tot-odata importanta relatarilor de calatorie pentru istoria nationala, ca indecursul vremurilor din cele mai vechi timpuri ale intocmirilor noastiepolitice i pina astazi, multi straini, apartinind mai tuturor popoareloreuropene, an venit in contact cu noi i ne-au cunoscut, fie prin vreo ocu-patio legata de pamintul Principatelor, fie prin vreo simplà calatorie.Acesti straini, calatori cu treburi negustoresti ori cu misiuni diplomaticesi-au descris observatiile pe care le-au facut cu ocazia calatoriei lor. Po-vestile acestea sint foarte interesante, fireste intii prin informatia istorica

adesea mai valabila decit a izvoarelor istorice directe dar nu sint

3 Ibidem.4 Initiativa lui N. Iorga a lost sprijinitii i prin aparitia lui Alexandru Sadi

Ionescu, care a redactat Bibliografia cdldlorilor strdini In finuturile romdnesti (Bucuresti, 1916),din nefericire nelerminata i oprita la anul 1650 si Alexandru SteMnescu-Galati, ce a incercat,Ia rmclul sSu, sa intoemeascil o bibliografie sumaril a calatorilor straini Mire secolul al XIII-lea

anul 1860 in volumul Contribuguni bibliogralice pentru cunoasterea evolupei viegi poporuluiromdn, tiparit in douil pArti (Cernauti, 1923 ; Bucuresti, 1939), care nu se ridica, insil, la nivelullucrarii lui Sadi lonescu.

5 Lucrarca a fost reeditatil in 1981 in editura Eminescu din Bucuresti, sub ingrijirea luiAdrian Anghelescu, intr-un singur volum compact de 701 pagini (cu uncle prescurtari), studiuintroductiv i succinte note. DupA cum remarca, pc bund dreptate, editorul, Istoria romdnilorprin eültitori poarta, fireste, amprenta timpului in care a fost scrisA, nefiind scutitS, pe alocuri,de anumite inexactitati sau lacune. Asa, bunaoara, N. Iorga tsi delimitcaza... clintru Inceputcimpul de investigatie, referindu-se cu precAdere la relatarile privind Tara Romilneascii i Mol-don a. Luarea in considerare de catre autor si a relatarilor referitoare 1a Transilvania, devenitilin toatii aceastA perioada un Mcar al luptelor politice i religioase, dar si al revoltelor maselorasuprite In scopul afirmarii drepturilor i identitAtii lor nationale ar fi intregit, desigur, tabloul

asa Inca foarte dinamic, viu i, nu o data, dramatic, asupra istoriei tarilor române tabloupc care 11 reconstituic autorul in paginile acestei pasionante lucrAri consacratA cAlatorilor strAinice ne-au vizitat in eacuri de mari incercAri, hotaritoare pentru insAi existenta, dAinuirea, coe-ziunea i destinul poporului nostril" (editia citatA, P. 9). Vezi i prezentarea acestei editii Inarticolul meu Le témoignage des voyages in Revue romnaine", XXXVI (1982), nr. 10, p. '81 82.

PinA in prezent au fost tiparite in Editura siiintificA iar din 1976 in Editura stiintificaencielopedica urmaloarele volume : I (1331-1550), XLIX + 587 p. (Bucuresti, 1968) ; II

(1551-1583), XXXVIII + 688 P. (1970) ; III (1583-1596), XXIX + 767 P. (1971) ; IV (15961622), XXX + 634 P. (1972) ; V (1623-1659), XXIX + 701 P. (1973); VI (1653-1664, Cala-tori orien tali), VIII + 821 P. (1976); VII (1638-1688), 621 p. (1980); VIII (1685-1718),690 p. (1983). Volumul I a apArut sub ingrijirea Mariei Ibolban, iar cal de al VI-lea sub acecaa lui Aurel Decei, a Mariei Matilda Alexandrescu Dersca-Bulgaru si a lui Mustafa Ali Mehthed ;restul volumelor au fost editate de M. Holban, M. M. Alexandrescu Dersca-Bulgaru i subsern-natul.

lucràrilor

51

ti

ssi

www.dacoromanica.ro

3 Corpusul de c515tori strAini 1093

mai putin insemnate prin latura lor critica Thiele din aceste lucrari auvaloare literal* iar capitalul lor de observatii si impresii are o mare

valoare obiectiva, de vreme ce provine de la oameni nelocalnici, deci pre-dispusi a remarca mai repede specificul vietii si tinuturilor noastre. Mastind lucrurile e regretabil cá kind asteizi nu s-a ridicat nici o iniliativei invederea traducerii tuturor acestor càlátorii intr-o coleclie ordonatei cronologic"(subl. ns.) ; si printr-o concluzie amara, Victor Papacostea isi expri-ma indoiala in 1924 di in conditiile vietii de azi ne putem si mai putinastepta la acest lucru" 7.

Totusi prin munca staruitoare i competenta a colectivului de spe-cialist inmanunchiat la Institutul de istorie Nicolae Iorga" in frunte curegretata medievista, Maria Holban, s-a ajuns la concretizarea indemnuri-lor -vizionare ale lui Victor Papacostea cel putin intr-o anumita masura.In cadnil operatiior preliminare s-a pornit astfel la o definitie mai adec-vat5, a termenului de dilator" 8 si s-a pornit la explorarea sistematica abibliotecilor i arhivelor din -cara, iar in milsura posibilului si a celor depeste hotare, de unde s-au obtinut microfilme, pentru depistarea i inclu-derea unui numar cit mai mare de relatari in corpusul proiectat, cuprin-zind textele §i bio-bibliografiile a zeci si zeci de peregTini ce s-au succedatpe la noi de-a lungul a cinci veacuri pina la 1800 9. Publicarea colectieice a inspirat din 1975 si pe colegii din Bulgaria la alcatuirea uneia similarepentru tara lor 10 s-a dovedit utila si a inregistrat ecouri pozitive atitin istoriografia romana cit si in cea straina ; ar mai fi fost necesar insa unefort de vointa din partea factorilor de decizie spre a se tipari i ultimeledoua volume (IX si X) dedicate perioadei fanariote pina la 180011 si carepredate Editurii stiintifice enciclopedice Web de la inceputul anului1986, Ii mai asteapta cu resemnare rindul In portofoliul Editurii

7 V. Papacostea, Scrierile edleitorilor strdini despre noi ....In ,,Adev5rul literar si artis-tic", V (1924), nr. 192, P. 7.

8 Redactorul responsabil al volumelor tiptirite, Maria Holban, a definit astfel termenulde c515tor" : Cit priveste notiunea de cilia-tor, ea se largeste pentru a cuprinde pc tori ceice au stat citva timp sau au trecut cu vreun prilej oarecare prin tarile romane si au lilsat omárturie despre cele vSzute acolo" (Introducerea generald la Cdldlori straini..., 1, P. XIII).

9 Vezi introducerile la fiecare volum din cele opt apanite pind in prezent redactateIn majoritatea cazurilor de Maria Holban.

" Colectia intitulata Up:au nwnenuctt ca Earocanume (C5latori straini In Balcani)s fost initial:a in 1975 de Institutul de balcanistic5 al Academiei de stiinte din R. P. Bulgaria,tratind insã cal5torii pe nationalitni si nu cronologic. Textele de calátorie, traduse i adnotatein limba bulgara, sint precedate de scurte bibliografii iar unele insolite si de hAfti, cuprinzinditinerariile urmate de peregrinii respectivi. CAlatorii francezi (vol. 1, sec. XV XVIII, Sofia,1975, 534 p. ; vol. 4, sec. XIX, partea I 1801-1840, Sofia, 1981, 578 p.) au fost editati deregretata cereetilloare Bistra Cvetkova, iar cei armeni (vol. 5, sec. XVII XIX, Sofia, 1984,246 p.) de orientalistul Agop Onik Ormandjian ; volumele cuprinzind textele calatorilor englezi

germani nu mi-au fost accesibile. Vezi uncle consideratii pe marginea importantei m5rturiilorcalStorilor strAini pentru trecutul Peninsulei Balcanice si cu bibliografia aferentà in studiul menImage de l'autre" : realités balkaniques et roumaines a tracers les recits de voyageurs arcngersIn Revue des Etudes sud-est européennes", XVIII (1980), nr. 4, p. 584-590.

11. Volumul IX, tratind perioada 1716-1774, cuprinde relatarile a 53 de c5ldtori (1308p. dactilografiate) iar eel de al X-lea, intervalul 1775-1800, cu textele a 78 de cAliitori (2015p. dactilografiate). Pe baza marturiilor depistate din secolul XIV pinä la 1800 am alcaluitlucraren mea de sinteza intitulata Socielatea feudald romdneased vdzuld de ceddlori strdini (seco-lele XVXVIII), Bucuresti, 1973, 273 P.

...si

sistiintifice.

zi

-F IL

www.dacoromanica.ro

1094 Paul Cernovodeanu 4

Acesta a fost, pe scurt, istoricul colectiei Cálálori siriini despretdrile romdne, seria medievala, a carei lirnitiL finala a fost fixata conven-tional, din exigente editoriale, la anul 1800.

Desigur, primul an al secolului al XIX-lea nu are o semnificatiedeosebita, deoarece nu reprezinta nici sfirsitul evului mediu si nici ince-putul epocii moderne. Ba dimpotriva, aceasta, data divide, in mod arbi-trar, perioada fanariota in dou5, pa*, fiind liisat de o parte sfirsitul acestuiregim, care a mai durat Inca, 21 de ani. Se resimtea, oricum, nevoia.cle a,suplini aceasta, lacuna a colectiei arnintite si de aici ideea primordiala anecesitatii continuarii ei. intr-adevar secolul al XIX-lea, de redesteptarenationala a poporului roman, de afirmare i realizare intr-o prima etapa

a idealului de unificare statala, de obtinere a independent ei i de pasirea tarii noastre pe calea modernizarii si de integrare in sinul comunitatiieuropene 12, este eit se poate de interesant de cercetat sub toate aspectelepe care le ofera izvoarele vremii, acum mult mai cuprinzatoare si maidiversificate si in rindul carora marturiile calatorilor strand Ii pastreaza

in cea mai larga masura valoarea intacta de surse relevante. Ima-ginea celuilalt" este perceputa cu suficient interes, o mai deplina intele-gere si mai multa fidelitate de peregrinii de peste hotare, martori ai misca-rilor revolutionare de la 1821 si 1848, ai perioadei de plamildire a con-stiintei nationale si de nastere a opiniei publice, de faurire a institutiiorsi de vaste transformari initiate pe plan economic si social, care au premersfaurirea statului national modern la 1859. Calitatea si mai ales numarulcalatorilor epocii moderne difera, in general, de cele ale peregrinilor ce austrabiltut teritoriul nostru in perioada feudala, cInd au dominat clerieiimisionari, curtenii aristocrati, uneori cu rosturi diploniatice, carturarii,militarii, negustorii sau meseriasii artizani, perindindu-se mai mult intrecere prin 4rile romane si din rindurile carora prea putini s-au stabiitpentru perioade de timp mai indelungate in tarile romane spre a le ilustracu mai multa pregnanta realitatile 13. in secolul al XIX-lea, in special dina treia decada a sa, nationalitatea si provenienta sociala a calatorilor sintfoarte diferite, indeletnicirile profesionale, gradul lor de cultura, de instruire,posibilitatile de percepere mai obiectiva a realitatilor sint evident amelio-rate, interesul pentru ceea ce reprezinta poporul nostru in acest colt alEuropei eficient sporit. i toate acestea in contextul critic al problemeiorientale", ce cunoaste o certa agravare in aceasta perioada, odata cudecaderea tot mai accentuata a Imperiului otoman pe plan politic, socio-economic si militar, a amploarei ce ia lupta de eliberare nationala a popoare-lor din Balcani si de ascutire a contradictiilor i rivalitatilor dintre marileputeri ale vremii : Franta, Marea Britanie, Austria si Rusia, interesatefie in mentinerea integritatii sau dimpotriva in lichidareamostenirii omu-lui bolnav" al Europei 14.

12 Vezi in special pertinentele consideratii ale lui Nicolae Bocsan, Opfiuni sociale si demo-cralice in pi ocesul conslituirii solidarildfii nafionole moderne 1821 1848, In vol. Nafiunea ronthnd.Genezd Af irmare Orizonl conlemporan (sub coordonarea prof. -tefan tefilnescu), Bucure4i,1981, p. 338-377.

13 Amilnunte asupra acestor aspecte in studiul rneu Imaginea fdrilor romdne la cäldloriislrdini din seeolele XIV XVIII, in Revista de istorie", 32 (1979), nr. 12, p. 2353-2365.

Vezi cadrul general al problemei la Klaus-lletlev Grothusen, Die Orienlalische Frogeal s Problem der europdischen Geschichle, in Sudosteuropa-Mitteilungen". Vierteljahresschriftder Südosteuropa Gesellschaft, München, 18 (1978), nr. 4, p. 3-14.

.

www.dacoromanica.ro

5 Corpusul de calatori straini 1095

Pentru abordarea unui corpus al calatorilor straini in tarile românein veacul trecut, astitzi sintem in posesia unui excelent instrument delucru i anume a tomului I intitulat Cadrul general. _Tara i locuitorii(Bucure.5ti, 1972), alcatuit de apreciata cercetatoare Cornelia Bodea incadrul monurnentalei opere Bibliografia istoricei a Romilniei. Secolul XIX,initiata, de regretatii,academicieni Andrei Otetea, Gheorghe Zane .5i Con-stantin C. Giurescu. In partea a IV-a a amintitului tom, Descrieri de cella-torii se intilnese rubricile Eucreiri generale despre dildtori din secolul XIX(p.. 59-61, nr. 793-836) i apoi Calettori streiini n Romania (in ordineaalfabetidt a cala'torilor) divizati pe perioade cronologice tematice (1800-1820, 1821, 1822-1847, 1848-1849, 1849-1859, 1859-1866, 1866-1876, 1877-1878, 1878-1900) (p. 70-110, nr. 1066-1966), in sfir§it,calatorii pe Dunare (cronologic) (p. 110-111, nr. 1967-1985) i uniiautori de ghiduri i itinerarii (Referimle generale, p. 112, nr. 1986-1998) ;completari se pot gasi *i in partea a V-a a luerarii, denumita .Descrierigenerale i geografice, cupriuzind descrierile geografice ale tarilor romaneimpartite din nou cronologic (1800-1821, 1822-1848, 1848-1859,1859-1878, 1879-1900) (p. 116-123, nr. 2052-2206), studiile geogra-fice generale divizate dupa, aceleai criterii (p. 123-127, nr. 2207-2274)apoi pe provincii : Tara Romaneasca, (§i Oltenia) Dobrogea, Moldova,Bucovina, Transilvania, Banatul i la sfir§it Dunarea i Carpatii (p. 128-143, nr. 2275-2602 bis). Inforrnatii sporadice se mai pot depista §i Incelelalte parti ale tomului (VI. Istorie provincialei i localá i VII. Geografieistoricei. Cartografie), oferind astfel o baza cit mai larg a. de informare15.

In afara depistarilor de ordin bibliografic 16, editorii noii serii a colec-tiei s-au aplecat i asupra textelor de calatorie din secolul al XIX-lea

15 Aceasta bibliografie, oricit de terneinic lucrata i tinzind sprc exhaustiv, Isi arc si ealacunele inerente pe care editorii seriei noi a colectiei Cdlatori straini despre Jàrile zomdne aucautat sa le suplineasca prin propriile lor cercetari in arhive hiblioteci si aduccrea ei la zi,incluzind aparitiile dupg 1972. Astfel, printre calatori ec nu figureaza in bibliografia alcatuitade Cornelia Bodea dar inserati in colectie amintim pe lordul William Cavendish Bentinck(1801), colonelul Charles Holloway (1802), nurnismatul Louis Allier de Ilauteroche (1803), ofite-rii francezi, colonelul Guilleminot (1807) si Francois Daniel Thomassin (1814), economistulIstvan Széchenyi (1821), reverendul Benjamin Barker (1834), diplornatul Nikolai KarloviciGiers (1841), polcovnicul Ivan Nicolaevici Botianov (1846) precum relatarile inedite decalatorie ale lui Stanislas Bellanger (1846) cf. Trevor J. Hope, The Journey of an EnglishAristocrat through the Balkans in 1801: ....Col. Lord William Bentinck, M.P. in .,Revue desetudes sud-est européennes", XII (1974), nr. 4, P. 561-576 ; idem, British Army Officers inthe Danubian Lands, 1799- 1802, in Revue des etudes roumaines", Paris, XV (1975), p. 97-112 ; Andrei Pippidi, Encore un voyageur franfais dans les pays roumains..., in Revue rou-maine d'histoire", XXVI (1987), nr. 1-2, p. 109-123 ; N. Isar, Les principautes roumainesau debut du XIX° siecle dans les recits des officiers frangais... in Analele Universitatii Bucu-resti" Seria Istorie, XXX (1981), p. 79-84 ; S'zéchenyi Istvdn Naploi (Jurnalul lui I.S.) (ed.Gyula Viszeta), vol. II, Budapest, 1926, p. 262-285 ; Eric D. Tappe, A Bible Society Agentin the Rumanian Principalities, in The Slavonic & East European Review", XVII (1964),no. 99, p. 388-402, Rumania and the Bible Society until the Crimean War, in ibidem, XLVI(1968), no. 106, p. 91-104 si Rumania and the Bible Society, 1853- 1920, in ibidem, LI (1973),no. 123, p. 276-291 ; Charles and Barbara Jelavich, The education of a Russian statesman.The 'Memoirs of Nicholas_Karlovich Giers, Berkeley & Los Angeles, 1962, IX + 241 p. ; PaulCernovodeanu, Un exposé sur les Principautis Danubiennes par le colonel russe Ivan Botianoven 1846 in Revue roumaine d'histoire" XXXII (1993) (sub tipar); Georges Cioranesco, Lamission de Stanislas Bellanger dans l'Empire Ottoman, Thessaloniki, 1981, 295 p.

16 De un real folos s-au aratat a fi si bibliografille specializate datorate lui GeorgesBengesco, Bigiographie franco-roumaine depuis le commencement du XIX° siecle jusgu'd nosjours (ed. a II-a, Paris, 1907), Alexandre Rally et Getta Helene Rally, Bibliographie franco-

§.a., si

el

www.dacoromanica.ro

1096 Paul Cernovodeanu 6

propriu zise semnalate sau traduse partial in unele lucrilri de specialitate.Astfel exceptind pretioasele referinte generale (intinite in special in volu-mele III i IV ale clasicei lucrilri a lui N. Iorga, Istoria romeinilor primcaleitori, editia a H-a, Bucure§ti, 1929) 17 au fost depistate metodic stu-diile sau monografiile inchinate c6lAtorilor strAini pe nationalitAti : MarcuBeza, care s-a devotat cAlätorilor englezi 18 ca kd Constantin I. Karadja 19,preocupat de asemeni, ca §i Nestor Urechea 28 si de cei germani 21 i scan-dinavi 22, Paul Desfeuilles §i Jacques Lassaigne ce au consacrat o culegere

francezi 23, de care s-au mai interesat Theodor Holban 24, Ioa nC. BAcilil 25 i George Oprescu 26 apoi Gheorghe Bezviconi de cei ru§i 27,

roumaine, (Paris, 1930) sau Octav Paduraru, Contributions a Phistoire des relations culturellesentre les pays de langue allemande et la Roumanie, I-bre partie (Bucuresti, 1944) si Anglo-Rou-manian and Roumanian-English Bibliography (Bucuresti, 1946).

17 In vol. III (cap. IV. Rdzboiul ruso-turc din 1806-12 in descrierea cAlAtorilor strAini ;V. CAlAtori de la rApirea Basarabiei pind la Eteria (1812-1821); VI. CAlAtori strAini in ajunuldomnilor pAminteni ; VII. CAlAtori dupA 1821 ; VIII. CSlStori francezi din epoca Regulamentu-lui Organic ; IX. CAlAtori francezi din epoca rAzboiului Crimeii, p. 51-352) iar in vol. IV (cap.I. CAlAtori artisti francezi in tarile noastre ; II. CAlAtori italieni, germani, elvetieni i englezi inladle noastre ; III. CAlAtori In epoca de criticA. p, 3-166).

18 Cdleitori englezi despre romdni, In RomAnul", Arad, I (1911), nr. 147 (7/20 iulie),p. 6 ; nr. 150 (10/23 iulie), p. 5 ; nr. 158 (18/ 31 iulie), p. 6-7 ; nr. 163 (23 iulie/5 august), p. 5 ;nr. 165 (25 iulie/7 august), p. 6 ; nr. 168 (28 iulie/10 august), p. 6 ; nr. 169 (29 iulie/11 august),p. 6 ; nr. 196 (25 august/7 septembrie), p. 78 ; nr. 201 (3/16 septembrie), p. 5 ; nr. 215 (13/26septembrie), p. 10-11 ; nr. 232 (22 octombrie/4 noiembrie), p. 6-7 ; II (1912), nr. 25 (25ianuarie/7 februarie), p. 1-2 ; idem, Papers on the Rumanian people and literature, London,1920, p. 60-79.

Ctiledoria lui Adam Neale (1805) in Spicuitor in ogor vecin", 11(1920), p. 133-135 ;0 ceiledorie pe apele romdne si prin Basarabia (in 1835), in Buletinul SocietAtii regale geograficeromdne", XLI (1922)/p. 1-8 (despre C. B. Elliott); Vizila unor prinfi persani la Bucurestiin anul 1836, in Revista istoricA", XVII (1931), nr. 1-3, p. 15-80 (insotiti de publicistulJames Bailie Fraser); Incei o ceileitorie pe Dunäre, in Bul. Soc. reg. geogr. XLII(1923), p. 7-14 (Laurence Oliphant, 1852); 0 ceildtorie geologied in Ardecd la 1862, in Cultu-ra", I (1924), p. 365-369 (despre D. T. Ansted).

a° Doi ceildtori germani in Tara Romdneascei in PreocupAri literare", III (1929), nr. 20-21, p. 16-19 (despre F. S. Chrismar si E. A. Quitzmann); Cededoria caretasului german DSbelin fdrile ronulne in 1830, in PreocupAri literare", III (1928), nr. 4, p. 10-11 ; nr. 5, p. 11 -13 ; nr. 6, p. 20-21 ; nr. 7, p. 10-11 ; Doi cededori straini in Tara Romeineascei, in Propileeliterare", II (1927), nr. 16, p. 13-14 (despre A. J. Krickel).

21 Un Saxon despre mizeria mofilor pe la inceputul veacului (recut, in Revista istoricA"XXI (1935), nr. 1-3, p. 64-66 (despre W. G. Becker); Les aguarelles grecgues du chevalier'de Henikstein in Le Messager d'Athènes", 1933, nr. 3407, p. 1 ; Craiova si Muntenia in 1835dupil ziarul de drum al contelui Moltke, In Arhivele Olteniei", VIII (1929), nr. 45-46, p. 528530 ; Un neamf despre fara noastrii in anul 1858, in Analele Dobrogei", VII (1926), p. 82-86(despre W. Hamm).

22 0 calfd de croitor prin fara noastrei in 1817, In Revista istorica", XIV (1928), nr. 7-9,p. 357-360 (despre J. F. J. Borsum); Despre biserica luteranci din Bucuresti ; in ibidem, IX(1923), nr. 1-3, p. 121-123 (despre B3rggren); Un diplomat danez la curtea lui Grigore GhicaVoclei (1824), in ibidem, XIV (1928), nr. 7-9, p. 361-364 (despre Clausewitz); Pdrerileunui suedez despre fara noastrd, pe la inceputul secolului al XIX-lea, in ibidem, VI (1920), nr.1-2, p. 49-52 (despre J. Hedenborg).

23 Les Francais et la Roumanie, Bucarest, 1937, 362 p. 1 h.24 Ceiliitori streiini despre oralul Bucuresti, in Indreptarea", XIX (1936) nr. 79, p.

1-6.25 Pictori francezi prin barn noastrei 1828-1856, Sibiu, 1923, 40 p.26 Teirile romeine vcizute de artisti francezi (sec. XVIII si XIX ) Bucuresti, 1926, 77 p.

27 Ceiliitori rusi din Moldova si Muntenia, Bucuresti, 1947, p. 157-437 (pentru secolulal XIX-lea).

rom.",

cliltorilor

+

+

+ 11.

www.dacoromanica.ro

7 Corpusul de caliltori straini 1097

R. V. Bossy de finlandezi 23, Manfred Eggermann de elvetieni 29, Al. Dern.Marcu de italieni 3°, I. Corfus de poloni 31, Gyorgy Kristóf de maghiari 32si in sfirsit H. Dj. Siruni de cei armeni 33. Culegeri miscelanee in perioadainterbelica s-au datorat lui Scarlat Callimaki si S. Cristian 34, Al. Bu-suioceanu 35, Corneliu Rudescu 38 si Constantin Turcu 37 dupa cel de aldoilearazboimondial, in strainatate, si-au mai indreptat atentia asupra cala-torilor francezi Germaine Lebel 38, iar asupra celor englezi Eric D. Tappe 39.In tara noastra, in ultimii ani, ca model monumentala opera alui N. Iorga, scriitorul Constantin Cioroiu a alcatuit culegerea ternaticaCeilittori la Pontul Euxin (Bucuresti, 1984), dedicind o mare parte a cartiisale peregrinilor din secolul al XIX-lea 4°, iar inspirindu-se din colectia

28 Mdrturii finlandeze despre Romania, Bucuresti, 1937, 160 p.29 Die Schweizer Kolonien in Rumanien, Bukarest, 1931, 214 p. pl." Romdnii privifi din Italia in sec. al XIX-lea, In Studii italicne", (1922), nr. 3,

p. 1-4 ; Un alt abate italian la noi in lead : Domenico lanelli si relafiunea sa din 1841, inAnalele Dobrogei", IV (1923), p. 157-176 ; Edoardo Scarfoglio la Bucuresti (1890), In Stu-dii italiene", VII (1940), p. 193-195.

Aspecte din Iasi si din Bucurcsti in limpul ocupafici ruscsti din 1853-54. Fragmentedintr-un jurnal polonez, In Omagiu lui loan Lupas..., Bucuresti, 1943, p. 170-177.

32 Duncintilli irók - Erdelyben, Adalek az Erdelyismeret törtinelehez (Scriitori maghiaridin Panonia in Transilvania. Contribulti la istoria cunoasterii Transilvanici), G3 dr, 1935, 25 p.

Schrittsteller diesseits vom Kanigspass in Siebcnbargen, (Kolozsvar), 1942, 253 p.33 Armenii in Romania, Bucuresti, 1940, 48 p. si Armenii in viafa economicd a fdrilor

romdne, Bucuresti, 1944, 93 p. + 16 pl.34 Ceildtori si scriitori streiini despre evreii din principatele romdnesti, Iasi, 1935, V +

138 p.36 Cdldlori i scriitori streiini despre fdrile romdne, in Inchinare lui Nicolae

Cluj, 1931, p. 84-92.36 Experfi strdini despre noi la epoci diferite, in Revista Fundatiile Regale", IV (1937),

nr. .5, p. 360-370.. 37 Cali:don strdini prin judeful Neamf, in Anuarul Scolii Normale din Piatra Neamt",

1919-1939, p. 103-112.39 La France el les principautes danubiennes (du XlVe siecle a (a chute de Napoleon

I-er), Paris, 1955, p. 273-302.39 Some new English travellers in the Rumanian Principalities, in Revue des etudes rou-

maines", Paris, V- VI, 1960, p. 247-256 ; Sir David Wilkie's Portrait of Sotiri, PrincipalAlbanian to the British Consulate at Bucharest, in Revue roumaine de l'histoire de l'art", 7(1970) Serie Beau-Arts, p. 115-117 ; English speaking travellers by boat on Me lower Danube,In Bulletin de l'Association internationale d'etudes de sud-est curopéennes", IX (1971), nr.1-2, p. 34-40, The Skene family in South Eastern Europe, in Revue des etudes sud-est euro-péennes", X (1972), nr. 3, p. 581-584 ; E. E. and J. A. Crowe and Rumanian Union : someunpublished letters of 1857, In The Slavonic & East European Review", XLI (1962), no. 96,p. 135-144 ; Rumania after the Union as seen by two English journaliste, In ibiclem, XXXIX(1960), no. 92, p. 198-216 ; E. C. Grenville Murray and Rumania, In Revue de Litteraturecomparbe", 1965, p. 439-448 ; General Gordon in Rumania, in The Slavonic & East Euro-pean Review", XXXV (1957), no. 85, p. 566-573.

40 In al saw Cuvint inainte autorul marturisea ca cei ce au trecut prin acest tinut

1098 Paul Cernovodeanu 8

Mori strdini despre ldrile rometne44, seria veche, publicista SimonaVarzaru a fgcut o incercare nereusita de a edita o antologie selectivgPrin ldrile romdne. Cdldtori strdini din secolul al XIX-lea (Bucuresti,1984) 42 Tot asa cercetgtorul Dan Amedeu Lazgrescu a dorit s abordeze,in mod ambitios, chiar Istoria Romdniei prin edleitori, din care au aparutping acum doug volume (Bucuresti, 1985 si 1986), ultimul dedicat in ex-clusivitate inceputului secolului al XIX-lea, ping la 1821 43. Diverseleaspecte ale societatii romgnesti din prima jurnätate a secolului al XIX-leanu pot fi reconstituite numai prin fragmentele cele mai semnificative ex-trase din monografiile de largg respiratie ca acelea datorate unor Wilkin-son, Becordon, Iakovenko, Laurencon, Iluch, Demidov, Colson, Bellan-ger, Vaillant, Koch sau Neigebaur, dar si din amalgamul relatarilor de maimica importanl i intindere cu caracter caleidoscopic i mozaical,din jurnale, note fugare de drum sau insemngri rnemorialistice ce aka-tuiese grosul märturiilor. Din punet de vedere al nationalitatii, calatoriisecolului al XIX-lea sint extrem de diferiti ; ei apartin in numar foarteridicat, In primul rind, marilor puteri europene, cifra francezilor, englezi-lor, germanilor, austriecilor i rusilor fiind deosebit de ridicatg. Totodataconstatgm insa, i nu putini peregrini apartinind tgrilor vecine (Po-Ionia, Ungaria si Serbia) ca i Greciei ii Italiei (ca expresie geografica),Elvetiei, Finlandei sau Peninsulei Scandinave. Mai mic este numgrul Cala-torilor iberici si al celor exotici (de pildg printii persani Riza Culi Mirza,Negief Cull Mirza i Timur Mirza la 1836) 44 iar in premierg intilnimprimii peregrini din Statele Unite ale Americii popositi pe meleagurile

41 Proliferarea unor asemenea materiale se datoreaza nefericitei intreruperi a publicariicolectiei In 1983, dind nastere la tot felul de initiative venite de aiurea, aspirind nu totdcaunacu temei sa suplineasca sau chiar sa duca mai departe vechea colectie, fart ca editorul sadispuna de pregatirea filologica i competenta istorica indispensabile ducerii la bun sfirsit aunei astfel de ternerale intreprinderi.

42 In chip prezumtios editoarea afirma ca lucrarea ci s-a nascut din dorinta de a schitao imagine a Romaniei in secolul al XIX lea, cu alte instrumente decit cele ale istoricului (prezen-tare si interpretare de date, evenimente, personalittit i), adica prin intermediul unor pagini extrasedin jurnalele de cillatorie, notele de drum, corespondenta, amintirile unor calatori straini care autrecut prin tara noastra. Din marturiile celor aproape cinzeci ( ! 1) de autori pe care i-am consultat, oferimacum cititorilor doar o schitil din vastul tablou alcatuit din peisaje, portrete si naratiuni literaresau din studii istorice, politice, economice, sociologice, etnografice, artistice, literare ale Românieidin veacul trecut" (p. 5). Asupra carentelor suparatoare ale acestei pseudo-antologii, vezi recen-zia mca publicata in Revista de istorie", 38 (1985), nr.9, p. 906-910, cu toate observatiile,indreptarile i completarile necesare.

43 Autorul s-a straduit mai ales in volumul al II-lea ce intereseaza intervalul cronologicluat in discutie ca, Mind apel la cele mai caracteristice rnarturii sa ilustreze modul in carestrainii au fost in masura sa perceapa realitatile atit de complexe i contradictorii prezentate desocietatea romaneasca intr-o perioada de intense framintari i transformari pe plan socio-economicsi politic, corespunzatoare trecerii de la formele cele mai desuete ale feudalismului" spre uncapitalism incipient, cf. recenzia mea publicata in Revista de istorie", 41 (1988), nr. 2, p.243-247. Dan A. Lazarescu a inserat in volumul amintit printre altele fragmente rele-vante din textele a patru calatori englezi (Thomas Thornton, William Wilkinson, Adam Nealesi William Mc Michael), doi francezi (maiorul Demian si Marcel de Serres) i un italian (FeliceCaronni).

44 James Bailie Fraser, Narative of the Residence of the Persian Princes in London in1835 and 1836, vol. II, London, 1842.

si

www.dacoromanica.ro

9 Corpusul de eglAtori straini 1099

noastre, in persoana medicului Valentine Mott i a lui Vincent Nolte la1840 §i 1841 45.

Varietatea originii sociale O. a profesiilor calatorilor veacului trecuteste mare ; multi apartin inca aristocratiei (in special diplomatii 46, mii-tarii 47 cu grade superioare sau unii turi§ti" sau globe-trotters" deocazie 48), dar majoritatea sint recrutati din burghezia devenita atotpu-ternica in Occident, in secolul ascensiunii capitalismului i a rinduielilorliberal-democrate. Astfel din aceasta din urma categorie se recruteazadin punct de vedere profesional medici geologi §i naturali§ti 5°, cadredidactice, publici§ti, literati i ziari§ti 51, ofiteri de cariera 52, art4ti plas-tici muzicieni 54. Se mai intilnesc Inca preoti i misionari apartinindatit cultului ortodox 55 Cit i confesiunilor catolice 56 §i mai ales protes-tante i foarte putini meseria§i cu tiinta de carte care sa fi lasat mar-

45 V. Mott, Travels in Europe and the East, New York, 1812 ; The Memoirs of VincentNolte, New York, 1854 ; N. Iorga, Inca un cdldlor la noi in Revista istorica", XXVIII (1942)nr. 1-12, p. 20-21 ; P. Cernovodeanu si I. Stanciu, Imaginea Lumii Noi in fdrilc romdne siprimele lor rebajii cu Statele Unite ale America pind in 1859, Bucuresti, 1977, p. 112.

" Ca, de pildá, Don Ignacio del Corral y Aguirre (1801), contele Charles Frederic Rein-hard (1806), baronul Ludwig von Stilrmer (1816), contele Alexandre Jean de Ribeaupierre(1827), C. 0. L. von Arnim (1839) s.a.

47 Dintre care mentionam pe colonelul lord William Cavendish Bentinck (1801), generalulconte de Rochechouart (1806), generalul conte Andrault de Langeron (1806-12), generalulconte Mihail I. Kutuzov (1810-11), cdpitanul (viitorul maresal) Helmuth von Moltke (1835),maresalul Auguste Marmont, duce de Raguza (1837) etc.

45 Categoric foarte numeroasá din care spicuim pe contele Vincze Batthyány (1801),contele de Moriolles (1809), contele Auguste Messence de Lagarde (1812-13), Sir Robert KerPorter (1820), vicontele Marie Louis de Marcellus (1820), baronul d'Haussez (1831), baronulKarl Th. von Halburg-Broich (1836), printul Heinrich von Pakler-Muskau (1837), printul Henride Bourbon, conte de Chambord (1839), pretendent la tronul Frantei, lady Frances Ann Vane,marchiza de Londonderry (1841), vicontele Al. de Vallon (1843), Gabrielle de Courtiras, contesaDash (1845) sau baroana Aloyse de Karlowitz (1846).

45 Ne márginim a mentiona pe : Adam Neale (1805), Joseph von Dorner (1839),Valentine Mott (1841), Ernst A. Quitzmann (1847), etc.

5° Din rindul carora amintim pe Edw. Dan. Clarke (1801), W. G. Becker (1805-6), FeliceCaronni (1809), Sonnini de Manoncour (1810-11), F. S. Beudant (1818), Lill von Lillienbach(1834), D. Lowi sau Lowir (1834), A. Rochel (1835), J. J. Huot (1837-38), Gustav Schaller(1838) s.a.

51 Din nou profesiuni foarte des intilnite inglobind pe Fr. Recordon (1815), Will. McMichael (1818), F. S. Chrismar (1833), Saint Marc Girardin (1836), James B. Fraser (1836),Stanislas Bellanger (1836 si 1846), Al. Royer (1837), Raoul Perrin (1839), J. B. Morot (183940), Hans Andersen (1841), Fr. Grillparzer (1843), Karl Koch (1843), J. A. Vaillant (1844),Adolphe Joanne (1846), Porfirie Uspenski (1846), Xavier Hommaire de Hell (1846), Hyp.Desprez (1848), J. H. Ubicini (1848), John Paget (1848-49), etc.

52 Printre care spicuim pe chirurgul militar Will. Wittman (1802), capitanii Aubert (1807),John Mc Donald Kinneir (1813), Bacheville (1817), J. E. Alexander (1826), Ch. Colville Frank-land (1827), Rosenstrom, Alexandr Mihailovici Danilevski i Fredryk Nyberg -(1828-1829),J. Sabatier si A. Desaint (1848) s.a.

53 Cei mai cunoscuti fiind Louis Dupré (1819), Auguste D. Raffet (1837), Michel Bouquet0840) si Ch. Doussault (1843).

54 Cel mai celebru fiind, fárã indoia15, Franz Liszt (1846).65 Cum au fost, de pildá, protoiereul Matia Nenadovit (1807) sau calugarul Partenie

(1846)." Dintre care mentionam pe abatele Domenico Zanelli (1841), preotul A. Wasniewski

(1846), priorul Sombreuil (1847) sau monseniorul Joseph Mislin (1848)." In totalitate englezi sau scotieni 1 anume reverendul Rich. Walsh (1824), rev. Natha-

niel Burton (1837), clergimenii misionari Andrew Bonnar si Robert Mc Cheyne (1839), rev.George Fisk (1842).

4°,

53,

67

www.dacoromanica.ro

1100 Paul Cernovodeanu 10

turii guise asupra periplului lor (o calfd de croitor, un croitor i un cam-tas) 58.

Mijloacele de calatorie au fost si ele diferite ; cel mai adesea erauurmate caile terestre, in lipsa drumului de fier", raspindit in vestulcentrul Europei din al patrulea deceniu al secolului trecut, folosindu-secu precadere caruta de posta" sau postalionul 6°, iar pentru peregriniimai institriti trasuri sau calesti inchiriate sau personale ; dupit 1834 s-afolosit din ce in ce mai malt Dundrea, odatit cu infiintarea companieivaselor cu aburi 60 .

Ruta de calittorie cea mai obisnuitit care strabiltea, de pildit Tran-silvania si Tara Romaneasca, in drum spre Istanbul, trecea prin oraseleClujAlba Iulia Sibiu de uncle se diviza In douil artere spre a ajungela Bucuresti : una traversa Carpatii prin treeatoarea Turnu Rosu (unclese afla instalata la granita carantina autoritatilor austriece9, coborindu-sespre capitalit prin Rimnicu Vilcea Pitesti, iar cealalta prin Brasovtrecatoarea RucarCiineniCimpulungTirgoviste sau pe valea Pralio-vei prin Ploieti, ambele trasee trecind prin Bucuresti. Daca drumetiiveneau dinspre Banat, atunci urmau itinerarul Timisoara Lugoj Hu-nedoara Alba Iulia Sibiu si de acolo drumul obisnuit care capitalaTarii Românesti sau coborau de la Timisoara spre Cerneti la Dunare iarapoi prin CraiovaSlatinaPitesti spre Bucuresti. Din capitalit se indrep-tau de obicei spre Dunare fie la Giurgiu, fie la Calarasi, pe wade traversaufluviul spre a ajunge respectiv la Rusciuk ori Silistra in Bulgaria iar deacolo luau drumul Istanbulului.

Peregrinii ce strAbdteau Moldova coborind spre Mama Neagrit utili-zau axul CernautiSiretSuceava (prin Bucovina ocupata de austrieci)

Galati, urmind apoi calea Dunarii pina la varsare ; cindealatoreau spre Tara Romaneascit ei foloseau ruta IasiRomanBacauAdjud Focsani iar spre Transilvania treceau Carpatii prin pasurile Oituzsi BIrgu, respectiv spre Tirgu Secuiesc, Brasov sau Bistrita ; careRusia foloseau calea Ungheni localitate aflata In Basara-bia anexata Imperiului vecin in 1812.

58 Anume J. F. Borsum (1817), Ernst Dobel (1831) si P. D. Holthaus (1829, 1840, 1843).58 In prima juniAtatc a secolului trecut a lost initiatA o adevAratA literaturd a strainilor

Inchinatil mijloacelor de transport din principate din rindul careia cea mai reprezentativA lucrarea rAinas faimoasa Le (! ) Keroutza. Voyage en Moldo-Valachie a lui Stanislas Bellanger (Paris,2 vol., 1846). In istoriografia romfinii modernA se evidentiazA In acest domeniu meritoriile contri-butii ale lui Nestor Urechia Carafe postei (Cum cdldtoreau strdmosii nostri), Bucuresti, 1907,99 p. ; Drumurile noastre, Bucuresti, 1911, 145 p. i Drumul Brasovului, Bucuresti, 1913, 310p. iar In ultimele decenii an apArut Al. Cebuc, Din istoria transportului de cdldtori fn Bucu-resti, Bucnresti, 1962, 211 p. si Al. Cebuc C. Mocanu, Dirt istoria transporturilor decdldlori in Romania, Bucuresli, 1967, 231 p. il. (in special, p. 45-85).

60 In accastA privintA cAlAtorii englezi au detinut prioritatea, folosind cel mai intenscalea DunArii dupA Infiintarea navigatiei cu aburi ; din rindurile bor amintim pe Michael Quin(1835), Edmund Spencer (1836), Julie Pardoe (1837), Adolphus Slade (1830), W. T. Cuming(1840), lord Charles William Stewart Vane si sotia sa lady Frances Ann Vane, marchizA de Lon-donderry (1840-41), Richard Snow (1842), John Palgrave Simpson (1847), Edmund Spencer(1850) si J. H. Skene (1850-1851). Pentru cursele de vapoare cu aburi in epocil vezi si Al. Cebuc,C. Mocanu, op. cit., p. 179-186.

Vezi pentru unii cSlátori ce au trccut pc la carantina din Turnu Rosu la Baron GustavBedeus, Trecdtoarea de la Turnu Rosu, Bucuresti, 1910, 24 p. i C. I. Karadja, Ceua despreTarim( Rosu, In Arhivele Olteniei", III (1924), p. 97-110.

si

+ IL+ II.

+

www.dacoromanica.ro

11 Corpusul de c5lAtori strAini 1101

Calatorii ce foloseau calea Duna'rii, imbarcindu-se pe vasele cu aburifie la Viena, fie la Pesta, Mceau o transbordare la Portile de Fier, apoi pela CernetiCalafatCorabia urmau cursul fluviului pina la Giurgiu (deaici spre Bucuresti), ori i§i continuau drumul pina la Galati (pentru Mol-dova) sau petreceau prin Delta (prin bratul Sulina) catre Odesa sau Is-tanbul. Datorita acapararii Gurilor Dunarii de catre Rusia tarista printratatul de la Adrianopol (1829), pina in perioada razboiului Crimeii s-auinregistrat greutati de navigatie in zona Deltei, incit dupa 1838 au aparut,in Anglia, Franta si Austria, primele proiecte de realizare a unui canalnavigabil de-a lungul Dobrogei intre Cernavoda sau ItasovaConstanta,-spre a scurta astfel ruta intre Viena si Istanbul si a oboli regiunea nevral-gicb,' a Deltei 62 j in acest sens calatorii straini ai deceniilor patru i cinciau fost antrenati in scrierile lor intr-o adevarata dezbatere polemica injurul acestui proiect 63, abandonat dupl. 1854 si neprinzind viata decitin zilele noastre.

In sfirsit, daca doreau s drumeteasth' prin Dobrogea spre Istanbul,calatorii din Tara Riomâneasca traversau Dunarea pe la Hirsova sauCernavoda iar cei din Moldova pe la. Isaccea ori Tulcea si de acolo prinBabadagConstantaMangalia se indreptau spre Varna in Bulgaria,iar din aceasta din urm5, localitate, fie pe mare, fie pe usca:t, ajungeau incapitala Imperiului otoman. Aceleasi rute erau valabile si pentru drumetiice se intorceau din Turcia §i luau calea Europei centrale spre Viena orise indreptau care Rusia.

Abundenta relatarior de calatorie si a marturiilor privind 'tarilreromane in prima jumatate a secolului al XIX-lea epoc5, de destramaiea vechiului regim §i a formarii relatiilor capitaliste in tarile romane, ilustrateprin sfirsitul regimului fanariot, domniile pamintene si perioada regula-rnentara in principatele dunarene §i de inasprire a politicii autoritarehabsburgice in Transilvania, mai ales in timpul guvernarii lui Metternich,este consecinta, asa cum am mai aratat, i activarii pe plan international aproblemei orientale" si a intensificarii luptei de eliberare nationala siemancipare sociall a popoarelor din Balcani.

De atentia cuvenita s-au bucurat in fata calatorilor evenimentelemajore ale epocii : revolutiile din 1821 si 1848. Iakovenko, Wyburn. Lau-rençon si Pertusier au fost martorii celei dintii si au incercat s reliefezeindividualitatea actiunii initiat5, de romanii lui Tudor Vladimirescu fatrtde ridicarea Eteriei grecesti sub Alexandru Ipsilanti 64 Revolutia din1848 a fost, in schimb, atent analizata' de Blaze de Bury, Hyppolyte Des-prez, capitanii Jean Desaint si André Sabatier, Jean Henri Ubbicini sauJohn Paget relevind idealul de libertate §i unitate intilnit in cele trei

82 Vezi discutia in studiul meu Romdnii si primete proiecte de construire a conalului Du-ntire Marea Neagrd (1838 1856 ), in Revista de istorie", 29 (1976), nr. 2, P. 189-209 siStela Máries, Unveroffentlichte Dokurnente in Deutschen Archiven ilber das Projekt des DonauSchwarzen Meers Kanalbaus (1855 1856 ) in Revue roumaine d'histoire", XXVI (1987),nr. 3, p. 229-243.

63 Printre sustinátorii canalului apar Saint Marc Girardin (1836), A. Griesebach (1839),Felix Colson (1839), E. Zacharid (1838), Hans Andersen (1841), K. Koch (1843), A. dc Valon(1843) si E. Spencer (1850), iar intre adversarii sAi se numArá H. von Moltke (1835), Karl vonVincke Olbendorf (1837) si A. Slade (1838).

64 Bela-Wile lor pot fi comparate i cu rapoartele diplomatice ale vremii reunite in volumulRevolujia din 1821 condusd de Tudor Vladimirescu. Documente externe, Bucuresti, 1980, 496 p. +

www.dacoromanica.ro

1102 Paul Cernm ocleann 12

provincii romamesti i dorinta lor de descritusare de sub dominatia celortrei imperil autocrate : otoman, tarist i habsburgic 65.

In masura in care, odata cu slabirea dominatiei otomane, s-a con-solidat pozitia trizilor romame pe plan economic si politic si s-au Vargalegaturile cu restul Europei, a crescut i interesul strainilor pentru aceas-ta regiune a sud-estului continentului, dind noi dimensiuni problemeiorientale" i deschizind perspective nebanuite pentru comertul mondial.

In majoritatea cazurilor marturiile strainior prezinta o suficientadoza de obiectivitate si pot fi adoptate ca izvoare de epoca ; chiar i cri-tica ce se face stdrilor negative intilnite in Virile române trebuie relevatain corpus si nu escamotata. In acest sens sint Inca valabile i foarte actualeconsiderentele lui Victor Papacostea facute in 1924 : Cum am mai spus,pe toti acesti calatori i-a izbit, intr-o masura mai mica, on mai mare, ceeace este particular vietii românesti i imprejurarior istorice in care ei aucunoscut-o ; cele bune ea si cele rele Iata de ce, mai ales prin laturalor eritica, aceste povestiri trebuie s stea la indemina tuturor tinere-tului in special , a carui educatie trebuie indreptata catre o mai sincera

deplina cunoastere a fiintei noastre etnice i istorice. Prea multa vremeam fost victimele unei dureroase mistificatii privind viata poporuhii nos-tru prin viziunea carului cu boi ireprosabili a lin Grigorescu, sauprin aceeaaproape mitologica a cosinzenelor lui Cosbuc. In dosul acestui decor deteatru feeric, s-a urzit i pregatit o jumatate de secol, ruina i deeeptia"de mai tirziu. E timpul i pentru noi ii incheia consideratiile autorul

s, dam o educatie mai realistd seutimentelor nationale i intr-o insem-nata parte, povestirile entice ale strainilor no vor folosi. Doar prin Orient,prin fundul Asiei mid si al Armeniei se mai vad i azi oamenicare, atinsi de anumite boale, urite i nedemne prin provenienta lor, Iiascund plagile in cirpe si nu le marturisesc medicilor ani de zie, dintr-unbizar sentiment de demnitate i pudoare" 66.

Tot atit de adevarat este ea marturiile calatorilor trebuiesc folositecu toata raspunderea cuvenita. In cazul cind constatarile entice ale pere-grinilor nu sint obiective, ci deformeaza, realitatea, trebuie facuta criticaizvorului pentru explicarea atitudinii autorilor respectivi i indreptareaaprecierilor eronate ; tot asa si in cazul laudelor nemeritate pentru anu-mite stari de lucruri defectuoase sau a apologiei gratuite facute unor domni-tori sau guvernanti politici. Datorita pozitiei sociale, a intereselor diferite,a profesiei si mai ales a mediului de viata, i cultura din care proveneau,acesti calatori, recrutati din mijlocul unor categorii atit de variate, anproiectat in mod constient sau nu o lumina proprie asupra realita-tilor pe care le descriau. Uneori concepute in mod grabit, cu informatiidisparate, notate in graba condeiului, continind impresii superficiale si desuprafata sau locuri comune, descrierile de caldtorie datorate mai alesunor observatori atenti i perspicace tind, pe masura timpului, sa seamplifice, imbratisind cit mai multe domenii de activitate, sa' includa

elemente statistice i s treaca, mai ales in epoca regulamentara, laample analize ale starii de spirit ale opiniei publice, la situatia socio-eco-

Pentru Incadrarea acestor mArturii In contextul evenimentelor a se folosi pretioasaan tologie a Corneliei Bodea, 1848 la rorndni. 0 istorie in date si márluiii, Bucuresti, 1982,partea I §i II, 1276 p.

66 V Papacostea, Scrierile cilä1ori1or strdini despre noi, p. 7.

si

si

www.dacoromanica.ro

13 Corpusul de cillAtori str5ini 1103

nomica si politica a principatelor. Wilkinson, Bois le Comte, Colson,Huch, Saint Marc Girardin, Thouvenel, Vaillant, Billecocq sau Neige-baur nu se mai limiteaza la evidentierea originii i trecutului istoric alpoporului nostru, ci axeaza istoria tàrior române pe realitatea faptelorprecizia amhnuntelor la nivelul puterii lor de intelegere bazindu-sepe datele demografice si analiza structurilor sociale, examinind evolutia

gradul de dezvoltare ale invatamintului, tiinei, culturii i artelor,inregistrind infaptuirilepe plan edilitar i urbanistic in opera de moderni-zare a oraselor de pe teritoriul carpato-danubiano-pontic.

Simpli turisti ea Döbel, Holthaus, Elliot, Grillparzer, Halburg-Broicb,Quin, Piickler-Muskau, Andersen, de Valon, baroana de Carlowitz, con-tesa Dash, contele de Chambord, marchiza de Londonderry s.a. ne redau,in aceeasi epoch', impresii literare i anecdotice care îi gäsesc locul cuvenitin cunoasterea moravurilor si a vietii noastre sociale din trecut.

Ofiterii armatelor straine ce au strabatut rile romhne sau au can-tonat in decursul numeroaselor campanii pe teritoriul principatelor, infrunte eu Bentinck, Langeron, Kutuzov, Ciceagov, Mc Kinneir, Nyberg,Ramsay, Mihailovski-Danilevski, Liprandi, Batianov etc. ne-au lasat larindul lor, insemnhri pretioase cu caracter documentar, descrieri de fort-ficatii militare i ridicari de planuri i relevee ale unor asezhri inthrite depe linia Dunarii ca si a oraselor Bucuresti i Iasi, de care merita sh se tina,'seama.

Transilvania i Banatul au fost strabhtute de Clarke, Caronni, Mar-tini, Walsh, Ackner, Krickel, Burton, Elsver, Dorner, D'Haussez, Gerando,Kohl, Klein, TJhl, Rey, Paget si atitia altii care nutrind sau nu simpatiefata de populatia româneasca majoritara din provinciile intracarpaticen-au tagaduit viata ei plina de privatiuni i frustrare resimtith pe planpolitic si socio-economic.

In sfirsit, tot din prima jumatate a secolului al XIX-lea dateazao mai completa reprezentare iconografica a peisajului românesc, Muriade mina unor artisti strhini, autori ai minunatelor gravuri i acuarele incare au redat monumente, scene pitoresti i diferite tipuri sociale, pre-valind cel al thranilor. Schitele, desenele i gravurile unui de Beam, Bara-bas,Raffet, Bouquet, Doussault sau Lancelot reinvie o epoch, iar comple-tate prin textul care le insoteste, ilustreaza o societate, oglindesc in modfidel imaginea trecutului.

Asada; prin pana diferitilor chlatori se poate reconstitui istoria-prior române in veacul trecut, abordata din cele mai variate puncte do .vedere: istoric i arheologic, social i etnic, cu contrastele izbitoare dintreclase, cu activitatea vie a comertului, cu aparitia primelor intreprinderimanufacturiere, cu prefacerile de pe plan edilitar i urbanistic, in sfirsitcu moravurile i viata spirituala a epocii. Totodata ochiul format al citi-toralui avizat va trebui s discearna in euprinsul textelor unor relathride caTatorie in afara contributiei originale a autorilor si a imaginilor inre-gistrate pe viu" i eventualele imprumuturi, citeodata preluate necriticsi Met indicarea sursei din operele unor predecesori. Din acest punct devedere scrierile mai vechi ale lui Carra, Sestini, Sulzer, Raicevich sau mainoi ale lui Wilkinson, Colson sau Vail ant au fost copios consultate",in prima jumatate a secolului al XIX-lea i chiar mai tirziu i uneorifidel" reproduse, fara prea multe scrupule. Apartine, insa, spiritului cri.--2 C. 3693

gi

si

www.dacoromanica.ro

1104 Paul Cernovodeanu 14

tic al editorilor s depisteze asemenea aluviuni" i s5, le semnaleze caatare.

in final, interesul pentru publicare, in traduceri comentate, a texte-lor calatorilor strlini din prima jumUate a secolului al XTX-lea intr-unnou corpus sint incredintat c5; apare, pentru toti iubitorii trecutuluinostru, ca hind de netagaduit. Totul este ca s poat fi invinse cu bineinerentele dificultati ale unei asemenea intreprinderi de proportii 67 §i sa'se reuseasca in continuarea stradaniilor depuse de inaintasi spre a sereconstitui prin intermediul acestui gen de izvoare narative externeatit de caracteristice imaginea -prior române in epoca premergatoarefauririi statului national iraitar modern.

L'IMPORTANCE DU CORPUS DE TEXTES PROVENANTDES VOYAGEURS ETR ANGERS POUR L'HISTOIRE DES PAYS

ROUMAINS DANS LA PREMIERE MOITIE DU XIxe SIECLE

Résumé

On connait l'importance du corpus Relations des voyageurs &rangersconcernant les pays roumains pour le Moyen-Age et les résultats bénéfi-ques obtenus dans l'étude de l'histoire des pays roumains selon cette cate-gorie de sources. Voila l'une des raisons pour lesquelles on a propose lacontinuation du travail a la collection pour la premiere moitie du XIXesiècle en deux tomes consistants : 1801-1821. et 1822-1850. L'imagede l'autre" est percue avec assez d'intérêt, ii y a une comprehensionplus complete et plus de fidélité dans les relations des voyageurs &ran-gers, témoins des mouvements révolutionnaires de 1821 et 1848, de laperiode de formation de la conscience nationale et de la naissance del'opinion publique, de la creation des institutions et des vastes transfor-mations initiées au niveau Cconomique et social qui ont precede la forma-tion de l'Etat national moderne en 1859.

La qualité et surtout le nombre des voyageurs a l'epoque modernedifferent en general de la qualité et du nombre de ceux qui ont traversenotre territoire a l'époque féodale ; au XIX° biècle, notamment pendantsa troisième &eel:rale, la nationalite et la provenance sociale des voya-geurs sont tres differentes ; leurs professions, instruction, possibilité deperception objective des réalités sont évidemment améliorées ; Pinter&pour ce quo représente notre peuple dans cette region d'Europe a visible-ment aagmenté dans le contexte de l'aggravation de la question orien-tale".

Pentru acest corpus cAlátorii de limbA francezA au fost tradusi de Georgeta Penelca-Filitti si Beatrice Marinescu, cei de limbA englezA de subsemnatul si Beatrice Marinescu, cei delimbA germanA de Serban Riidulescu Zoner i in sfirsit cei de limbA rusA de Marian Stroia. Pen-tru textele in alte limbi s-a Mut apel la diferiti specialisti (L. Demény, t. Andreescu v.a.) cumultumirile de rigoare.

www.dacoromanica.ro

15 Corpusul de efilatori strfiini 1105.

On passe en revue les categories de voyageurs qui se sont succédessur le territoire roumain entre 1801 et 1850, leur origine ethnique et lestatut social tres different, leur degre d'instruction et leur competenceintelectuelle, les moyens de communication et de transport utilises.

Dans la plupart des cas les témoignages des etrangers sont suffisam-ment objectifs et peuvent etre adopt& comme sources d'époque. Ils relé-vent les etats de choses négatifs existants dans les pays roumains concer-nant leur regime politique et social. Tout cela contribue a la realisationd'une image nuancée, mais dans les grandes lignes assez exacte, des réa-lites de la societé rournaine dans la premiere moitié du xixe siècle.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

COMPONENTA ROMANEASCA. A TARATULUI ASANESTILORIN OGLINDA IZVOARELOR ORIENTALE

VIRGIL CIOCILTAN

in ciuda impresionantei stkuinte cu care specialistii taratului Asa-nestilor adun i interpreteaza de multe decenii informatii referitoare laoriginea si la structura etnica in evolutie a acestui stat chestiuni la felde controversate astazi ca i odinioara 1 impunkorul dosar al martu-riilor i pledoariilor este departe de a fi complet, prezentind din acestpullet de vedere o curioasa particularitate : pe cit de atent au fost culese,rinduite, cercetate pe toate fetele, talmacite i, din pacate, prea ades ras-talmacite stirile de provenienta bizantin i apuseana, pe atit de vitregau fost tratate datele complementare furnizate de sursele raskitene, mon-gole i mameluce in speta.

Omiterea totala a acestui grup de izvoare din discutie constituienurnitord comun al covirsitoarei majoritki a lucrgrilor care au abordatproblerna participarii românilor la crearea si la dezvoltarea celui de-aldoilea tarat. Dintre putinele dovezi orientale care au spart acest zid altacerii i au participat la disputa, uncle au patruns atit de vatamat filo-logic in circuitul istoriografic, Melt au adus mai multg negura decitAcest fapt a subrezit drastic increderea in rarele marturii scapate demaltrat are si a determinat in conseciuta discriminarea la care au fostsupuse : cazate de regula in subsoluri, mai mult din scrupul bibliograficdecit din nevoie de argumentare propriu-zisa, depoziVile mongolilor i alemamelucilor figureaza in procesul Asanestilor ca note razlete, accidentale,a caror valoare probatorie poate fi neglijata Para paguba.

Aceasta stare de lucruri a fost agravata tocmai de utilizarea ocazio-nala, izolata. a unuia sau altuia dintre izvoarele orientale, de unde impre-sia i suspicianea ! c informatia transmisa are un caracter aleatoriu.Mind singulara, s-a aflat, fireste, sub incidenta principiului testis unus,testis nullus. Or, punind cap la cap sursele mongole i mameluce care pri-vesc statul intemeiat de Asanesti se constata ca, desi provin din zonegeografice si din medii culturale diferite, ele Ii sprijin i Ii intkesc reci-proc dovezile. Aceste concordante nu consolideaza numai veracitatea fie-carui izvor in parte si a ansamblului lor, ci permit reconstituirea unei vi-ziuni unice, comung mongolilor i mamelucior, in care s-a oglinditdesigur schematic, dar cit se poate de limpede taratul din sudul Duna-rii.

1 Vezi studiul, pe eft de informat, pe allt de patrunziltor, al lui N. $. Tana§oca, 0 pi Olandcontroversatd de istorie balcanied : participarea romdnilor la restaurarea faratului bulgur, Invol. Rdscoala i statul Ascinegilor. Culegere de studii, coordonator E. Stánescu, Bucure.5ti,1989, p. 153-181.

,,Revista istoricá", tom III, nr. 11-12, p. 1107-1122, 1992

,1

www.dacoromanica.ro

1108 Virgil Ciocl I tan 2

Acuratetea imaginii rezultate din coroborarea acestor izvoare nueste singura calitate care recomanda reconsiderarea lor. Cele doua insusiricare confera credibilitate maxima unei surse autentice, anume cunoasteredirecta i atitudine nepartinitoare, nu le lipsese niei ele.

Contactele nemijloeite intre mongoli i locuitorii taratului au fostinaugurate de raidul devastator intreprins pe teritoriul aeestui stat deprintul genghizhanid Qadan in 1242 2 Hegemonia mongola, instaurataprobabil Inca in aeest an 3, a imbraeat treptat forme tot mai strinse 0 maiapasatoare, paralel cu cre;terea vertiginoasa, a puterii lui Nohai, emiral

apoi, in ultimii ani ai secolului XIII, halm' tatar de la Dunarea deJos 4. Aceasta situatie a oferit, evident, rnongolilor nenumarate prilejuride a se familiariza prin experienta proprie cu realitatile din spatiul car-pato-baleanic.

Cereurile oficiale din indepartatul Egipt si din Siria au dispus larindul lor de posibilitati excelente de cunoastere a mentionatei regiunigeografice. Robi originari din stepele nord-pontice 0 din zonele limitrofegurilor Dunarii, mamelueii au intretinut din doua considerente relatiipermanente eu tinuturile lor de bastina intrate in componenta Hoardeide Aur. Mereu rarita de nesfirsitele infruntari militare eu mongolii dinIran, incepute in 1260, oastea mameluca i, impreuna cu ea, insasi exis-tenta sultanatului egiptean, au depins vital de importul de sclavi din Kip-ceak 5. Theurajati .0, in parte, subventionati de sultan, negustorii musul-mani din Orientul Apropiat au cuprins in aria lor de activitate obisnuita

Wmul nord-pontic 8 Ajunsi acasa, ei livrau, pe linga marfuri, i unarticol extrem de solicitat de functionarii administratiei centrale : dari deseama despre locurile vizitate. Aviditatea cu care erau eulese aceste stiri

grija eu care erau consemnate in cronicile oficiale an fost dictate denatura raporturilor politice ale mamelucilor en tatarii Hoardei de Aur.Alianta incheiata in 1261-1262 intre sultanul din Cairo 0 hanul din Saraiimpotriva inamicului comun, ilhamil mongol din Iran, a devenit din capullocului o lime directoare a politicii externe mameluce 7. Dupa cum rezultadin consecventa schimburilor de solii, ea si-a mentinut vigoarea si in seco-lul XIV, timp in care curtea sultanala s-a straduit continuu sa se tinala curent cu evenimentele petrecute in teritoriile controlate, direct sailindirect, de aliatii ei tatari. Ambasadorii care au vizitat ulusul Djuci aucompletat en mult profesionalism datele retinute din alta perspectiva denegustorii particulari 8.

2 Vezi A. Decei, Invazia kitarilor din 1241142 fn finuturile noastre dupd Djami' ot-tevarikltn lui Fitzl 011aiz Rasid od-Din, in vol. Relafii romdno-orientale, BucurWi, 1978, p. 195-206.

3 Prima Wre despre supunerea Bulgariei, furnizath de misionarul franciscan Guillaumede Rubruc, dateaza abia din 1255 (Sinica franciscana, vol. I, Itinera et relationes fratrum mino--rum saeculi XIII et XIV, ed. A. van den Wyngaert, Quaracchi, 1929, p. 330).

4 Vezi P. Nikov, Tatarobdlgarskiotnaeniya prez srednite vekove s ogled faruvaneto nain Godi§nik na Sofijskija Universitet, 1storikofilologi6eski Fakultet", XV XVI (1919-1920),Sofia, 1921, p. 1-52 ; N. I. Veselovski, Han iz temnikov Zolotoj Ordy. Nogaj i ego vremja, St.Petersburg, 1922.

6 G. Pachymeres, Relations historiques, t. I, p. 236-238.6 S. Y. Labib, .Handelsgeschichte Aegyptens im Spatinittelalter, in Vierteljahrschrift für

Sozia) und Wirtschaftsgeschichte", 1965, p. 73, 209.7 Vezi monografia lui S. Zakirov, Diplomatie'eskie ofno§enija Zolotoj Ordy s Egiptom-

(XIII XIV vv.), Moscova, 1966.8 Ibidem.

si,

Smileta,

p

si

www.dacoromanica.ro

Taraiul Asanestilor 1109

Semnificativ pentru eficienta serviciului de informatii mameluceste, intre allele, cazul Nohai, a carui puternica personalitate a fost repe-rata Inca din stadiu larvar. Cu mult inainte de a face dovada marilorsale calitati de om politic si de a fi principalul factor de decizie in hoarda,sultanul din Cairo s-a grabit capteze bunavointa : el trimitea Inca din1270 daruri scumpe emirului de la Dunare, anticipind astfel stralucita sac.ariera 9. Pe masura ce puterea acestei capetenii mongole a sporit, s-aintensificat si atentia cu care i-au fost urmarite in Egipt faptele si, apoi,sfirsitul. Desfasurarile militare §i politice, petrecute la sfirsitul secoluluiXIII si inceputul celui urmator in bazinul Dunarii inferioare si in statulAsanestilor, Ii datoreaza reflectarea circumstantiata in analele mameluceacestui interes.

In ceea ce priveste obiectivitatea surselor orientale a doua con-ditie majora care confera calitate unei informatii ele se afla intr-osituatie teoretic privilegiata fav6 de o parte dintre celelalte izvoare referi-toare la taratul Asanestior. Dupa cum se stie, corespondenta papei Ino-centiu III cu tarul Ionita Asan si cronicile bizantine sint apreciate deunii istorici ca tendentioase, intrucit ele reflecta atitudini ale unor centrede putere angajate adinc in chestiunile taratuluim. Sursele orientale nupot fi Mnuite ca au deformat faptele dintr-un asemenea considerent :nici mongolii, nici mamelucii n-au avut motive ideologice, respectiv poli-tice, s infati§eze taratul Asanestilor in alt mod decit 1-au cunoscut ei inrealitatea sa nemijlocita.

Dirza polemica, nu totdeauna tiintificl, dezvoltata in jurul formei§i intelesului numelor sub care au fost cunoscuti romanii medievali in Bizant,vlahoi, in Occident, blaci i in lumea rusa, volohi, obliga la citeva lamuririreferitoare la versiunile orientale ale etnonimului si la raspindirea lor.

Forma glliq (cu varianta uldgh), singura cunoscuta de mongoli §i demameluci, este dupa toate probabiitatile un imprumut din limba cumana,in care insa nu este atestata. In sensul originii cumane a cuvintului 'Whignu pledeaza numai indicii de ordin istoric, anume strinsa convietuire,simbioza româno-cumana", mult anterioara invaziei mongole din 1241,ei i argumente lingvistice Inca mai consistente. Apartenenta termenuluiVag la grupul de etnonime prin care strainii il desemnau pe roman (blac,valah, vlah, voloh, oldh etc.) tine de domeniul evidentei. Vecinatatea cuma-nilor cu slavii orientali si balcanici, populatii care ii cunosteau pe romani

citeva veacuri, justifica presupunerea c, etniconul turanic fildq areca etimon slavul voloh. Transformarea lui voloh in glcig este perfect ex-

: absenta labio-dentalei sonore v in sistemul fonetic allirnbii cumane a condus la rotunjirea sunetului initial, fenomen intilnit§i in cazul numelui cnezatului de Vladimir, pronuntat Ulddimitru. Cuma-nil, deveniti mameluci, adica fosti robi care au alcatuit casta militara sipatura politica conducatoare in Egipt si Siria incepind cu 1250, au ras-

9 V. G. Tiesenhausen, Sbornik materialov otnosjdoihsja k istorii Zolotoj Ordy, vol. I, St.Petersburg, 1884, p. 79-80.

" Vezi Tanasoca, 0 problemii controversatä, p. 1,55-156.11 P. Pelliot, Notes sur l'histoire de la Horde d'Or. Suivies de quelques noms turcs d'hom-

-rites et des peuples finissant en ar", Paris, 1949, p. 152-153.

sa-i

plicabila

-3

de

www.dacoromanica.ro

1110 Virgil Ciociltan 4

pindit cuvintul in Orientul Apropiat, in timp ce mongolii au imprumutatfara modificari etniconul de la cumanii ramasi in Kipceak. Cit privestecontinutul termenului Wag, este de observat ca izvoarele orientale nuingaduie deloc alta interpretare a intelesului sau decit cea strict etnoni-mica nici cel mai slab semn al unei conotatii profesionale, anume aceeade pastor" 12, nu exista In aceste surse.

Al doilea cuvint de baza intrebuintat de orientali pentru a-i desemnape romani este efldh, flak, specifica turcilor osmani. Ea se trage incon-testabil din bizantinul vlahos, care a suferit in timpul adoptiunii modifi-earl firesti in spiritul graiului osmanliu : dificultatea intimpinata devorbitorii acestui idiom de a rosti doua consoane consecutive la inceputde cuvint este responsabila pentru adausul vocalei protetice 13, care, im-preuna cu asurzirea labio-dentalei i cu palatalizarea sunetului final, aimprimat cuvintului o identitate proprie inconfundabila.

Desi incomparabil mai rar decit perechea sa osmanlie, etniconulfadq a circulat pe intinderi geografice cel putin tot atit de vaste. Chiardaca intinerariile acestui cuvint &gator sint reconstituite exclusiv pe te-meiul urmelor pastrate ping astazi, spatiul pe care 1-a strabatut impunede la sine. El a fost cunoscut in lumea mongola apuseana in Hoardade Aur i Irarml ilhanid ca si in sultanatul mameluc, unde prezentasa este semnalata deopotriva in Egipt si in Siria.

0 ironie a destinului a facut ca amintirea sa nu-i dainuie in graiurilein care a circulat cu siguranta eel mai intens, adica in cumana si in mon-gola, ci sa fie pastrata in idiomuri aparent neasteptate : in persana, inaraba i chiar In latina. Cauzele acestui paradox sint clare : nici mongolii,nici cumanii n-au avut o scriere a bor.

Considerind insa. cii documentatia primara a izvoarelor in discutieeste mongoli, respectiv mameluca, le-am clasificat ca atare, dupa un cri-teriu de geografie politicii, ceea ce nu inseamyt evident, ca in cursul exami-narii lor vor fi ocolite aspectele fiologice. In incercarea de a reconstituiimaginea orientali a spatiului carpato-balcanic pentru a scoate in reliefcomponenta romaneasca a taratului Asinestilor, vor fi analizate pe rindcele dowi grupuri de izvoare, cel mongol intii, apoi cel mameluc, respectindin cadrul fiecaruia ordinea cronologica impusa de data evenimentuluirelatat, nu de perioada in care a fost redactat izvorul.

Primul in acest sir este un fragment din Suma istoriilor" (Djecniiat-tavdrilch ), datorata lui Fadl Allah Rasid ad-Din (m. 1318), ilustru savant

Privitor la aceastá conotatie a etnonimului In Ungaria medievala' si in Bizant, veziV. Ciociltan, Observafii referitoare la romanii din Cronica Notarului Anonim al regelui Bela, InRevista de istorie", 40, 1987, 5, p. 446 ; un caz aparte ii constituie ungurescul oldh, pe carefilologii maghiari II deduc tot din etimonul slay voloh (vezi, intre altii L. Tamás, .Romains,.Romans et Roumains dans l'histoire de la Dacie Trajane, In Archivum Europae centro-orienta-lis", 2, 1936, 1-2, p. 52) ; desi istoriceste posibilà, aceastd derivare nu este motivata lingvistic :disparktia fonemului initial a nu se poate explica atita vreme cit acest sunet figura in sistemulfonetic al limbii maghiare. Formal este, asadar, mai convenabilä explicarea lui oldh din turani--cul illaq.

13 J Deny, Principes de grammaire turque (Turk" de Turquie), Paris, 1955, p. 102,unde acest fenomen lingvistic este exemplificat prin transformarea rom. Braila In tc. Ibrail..

,

www.dacoromanica.ro

5 Taratul Asanestilor 1111

de formatie enciclopedica si mare vizir la curtea suveranilor mongoli dinIran, care si-a incheiat grandioasa opera in 1310/11.

Pasajul referitor la campania tatarilor in Europa centrala si inPeninsula Balcanica, in care sint pomeniti romanii, a beneficiat de tra-ducerea integrall din originalul persan si de neintrecuta exegeza a profe-sorului meu Aurel Decei. Reproducem pentru cele ce ne intereseaza oparte a versiunii sale : Orda i Bdydar mergind pe mina dreaptil, dupace au trecut prin tara mivat, 1-au intilnit pe numitul Barz cu o armatasi 1-au infrint. Wan i Buri mergind spre poporul Sasan, au invinsacest popor In urma a trei lupte. i Bii6ek mergind pe drumul Qard Uld-ghilor i prin muntii de acolo a infrint aceste popoare Ulagh. Si de aici aintrat in padurile si in muntii Yapraq Tat la hotarul lui Miselav i i-ainfrint pe dusmanii care se aflau acolo gata de lupta" 14 Pe drurnul deinapoiere din vestul Peninsulei Balcanice, Wan a luat orasele

Tirnin si Kila, in Irma unor marl batalii" 15Salutare_inainte de toate au fost clarificarile lui Aurel Decei privi-

toare la tura i la identitatea personajului care a comandat oasteazdrobita de Orda si Bdydar. Simple asonante combinate fantezist (deexemplu < Aluta Olt") au inradacinat in istoriografia noastramai veche parerea ca cei doi printi mongoli au operat in Oltenia, avindu-1ca adversar, in interpretarea lui B. P. Hasdeu, pre romanul Basarab. Cuumorul sau nedezmintit in nici o imprejurare, profesorul meu a reprosatpe buna dreptate istoricilor neorientalisti care 1-au precedat in analizatextului persan c au formulat chinezarii". El insusi a ajuns la con7cluzia c tara Ilava" i numele celui invins de mongoli sint doua cate-gorii istorico-geografice care nu au nici o legatura cu trecutul nostru".Sursele invocate pentru aceasta excomunicare Rasid ad-Din si canoni-cul de Oradea, Rogerius sint pe deplin concordante : Orda si Baydärau trecut pnin foc i sabie Polonia, ei nu au calcat pe teritoriul romanesc 16.

La fel de profitabila stiintific ca i excluderea tarii si aconduchtorului ei din patrimoniul nostru istoric a fost integrarea adevara-tilor romani din cronica lui Rasid ad-Din in circuitul istoriografic, savir-sita de Aurel Decei cu aceeasi mina de maestru.

invatatul persan ii mentioneaza pe romani in doua' momente clis-tincte ale campaniei mongole ca locuind In douil regiuni la fel de distincte.

Cei dintii au cazut prin hotarirea kuriltaiului in raza de actiune alui BUek, care trecind pe drumul Qara Ulaghilor si prin muntii de acolo,a zdrobit aceste popoare Ulagh" 17. Dupil, cum se poate deduce din modulde inaintare al armatei mongole infatisat de Rasid ad-Din, 1366ek a con-dus actiunile aripei stingi, in situatia data cea sudica, avindu-i la nord peWan si pe Biiri 18 Acestia, apucind calea printre Ruscia i Comania,clupa cum precizeaza Rogerius, au traversat Carpatii in dreptul Rodnei,prima localitate pe care au devastat-o in Transilvania ". Conform ace-

14 Decei, Invazia, p. 194.p. 195.

16 Ibidem, p. 198-200.17 lbidem, p. 194.18 Ibidem.18 Carmen misetabile, in Scriptores rerum Ilungaricarum tempore ducum regumque stirpis

Arpadianae gestarum, ed. E. Szentpétery, I, Budapesta, 1937 p_ 564.

i

flãvüt"

IUiviU

Ilivrit"

Ibidcm,

-1715qa-tiler,

www.dacoromanica.ro

1112 Virgil Ciociltan 6

luiasi canonic, in episeopatul cumanior a intrat dupa, trecerea Siretuluicorpul expeditionar comandat de Bochetor 20, un nume pe care Itogerius1-a perceput gresit ca antroponim, fiind vorba de titlul de noblete turco-mongol baghatur ba'atur, cu semnificatia de erou", viteaz" 21. Asa-dar, bogatirul Bbeek s-a razboit i i-a Infrint pe românii negri" de peteritoriul episcopiei cumanilor, unitate eccleziastica cu hotare greu dedefinit riguros, care acoperea insa sigur Curbura Carpatilor i inuturileadiacente 22.

Un document papal anterior doar cu sapte ani nivI1irii tatarilorIi prezintg pe romgnii din aceasta eparhie ca refractari la prozelitismulcatolic, capabili corupa atraga de partea ritului grecilor" pevecinii lor unguri si germani 23 Pe linga, aceste referiri, care last sa se intre-vada ponderea demografica a romanilor intilniti pe 1366ek, scrisoareapapala ii mentioneaza si pe pseudoepiscopii" lor 24, ceea ce inseamnabisericg constituità, careia trebuia sari corespunda o organizare politica,oricit de incipient i oricit de locala va fi fost ea. Aurel Decei a observatun amanunt deloc lipsit de importanta in aceastil privinta : Bii6ek nu s-aluptat cu românii, ci cu popoarele romane" (iigvam-e illogh

7 Taratul As:Inestilor 1113

popoare care se numesc romani", ceea ce corespunde intocmai popoarelorromane" pomenite de Rasid ad-Din. Coincidenta nu poate fi pusa, evident,in seama hazardului : ea reflecta sumar, dar obiectiv, un fragment dinlumea tarilor romamesti risipite de-a lungul Carpatilor inainte de intemeie-rea statelor noastre feudale.

Dupa infringerea popoarelor uldgh" isi continua Rasid ad-Dinrelatarea Bti i.lek, nruntiia intrat in padurile si in Yapraq Taqhotarele lui 11iisclav i i-a infrint pe dusmanii care se aflau acolo gata delupta" 22 Reluind ideea lui D. Onciul, care pusese semnul egalitatii intreMiselav" i voievodul roman din stinga Oltului, mentionat in DiplomaIoanitilor", A. Decei a adus in sprijinul ei noi argumente desprinse dinexamenul filologic al antroponimului 3°. ansele ea aceasta identificaresa fie corecta sint, desigur, maid.

Pasajul lui RasId ad-Din nu ofera numai indica privind regimul deorganizare al romanilor din stinga Dunarii, ci si un element care carac-terizeaza statutul lor in raporturile externe. Nu ineape indoiala ca epite-tul gard negm", atasat adversarilor lui B136ek, inseamnit in terminologiasimbolica a popoarelor stepei supus"lipsit de independenta,", mrgi-nas" 31. Intrebarea delicata este alta : f'ata de eine au fost dependentilaterali acesti romani

intrucit semnifieatia politica a atributului adjectival gird nu-ipriveste exclusiv pe romanii nord-dunareni, ei atinge In contextul dat unadintre cele mai spinoase probleme ale teruei in discutie, anume mult contro-versata ehestiune a extinderii taratului In stinga fluviului socotese ea nueste de prisos sa insist asupra ei.

Raspunsul la intrebarea anterioara pare sa,4 contin tot cronica luiRasid ad-Din in rindurile care descriu campania lui Wotan in PeninsulaBalcanica. Dupa esecul tentativei sale de a-I captura pe regele Bela IV,urmarit pina la eoasta dalmata, Qadan s-a intors. i el a luat orasele

Tirnin si Tina, in urma unor mari batalii" 33.Uldqdt pluralul cu desinenta mongola al lui fadq Ii desemneaza

neindoielnic pe romanii taratului : Tirnit, orasul lor, este sigur Tirnovo,ceea ce exclude (nice alta posibilitate de localizare 33. Comparind cele douasecvente referitoare la romani, A. Decei observa_ cu dreptate ea istoriculpersan a reflectat cu fidelitate relatiile i situatia politica existenta Insudul si in nordul Dunarii. Romanii din imperiul româno-bulgar de laThnovo, fundat de fratii romani Petru i Asan, care aveau deci statul lorindependent, sint prezentati de Dasid ad-Din sub numele « no-rnMai », faril atribut, pe anci cei care traiau in nordul Dunarii si In Carpati

29 Decci, Invazia, p. 194.3° Ibidem, p. 205-206.

Aceste semnificatii au fost acceptate de istoricii noytri RirA rezerve : D. Onciul, Origi-nile Principatelor Romiine, in Scrieri istorice, vol. I, Bucureyti, 1968, p. 595-596 ; I. Ferent,Cumanii episcopia lor, 131aj, 1931, p. 60-61, Gh. Briltianu, V icina, II, Nouvelles