Abia începusem să simt Ana Blandiana Abia începusem să simt Că undeva-n rarul văzduh Zăpada se va opri deodată, Abia începusem să ştiu Că nu mai poţi să te ascunzi De ochii mei avizi să vadă, Abia zăream cum se depune O linie limpede pe creştet, Tremurătoare-n păr şi moale Pe genele-ţi clipite-abia, Abia-ndrăzneam să cred că ai tăi sunt Umerii desenaţi în aer Cu fără de sfârşit zăpadă Şi-a tale-aripile trădate De nemaicontenita nea. Aş fi putut să te ating,
Abia ncepusem s simtC undeva-n rarul vzduhZpada se va opri
deodat, Abia ncepusem s tiuC nu mai poi s te ascunziDe ochii mei
avizi s vad, Abia zream cum se depuneO linie limpede pe cretet,
Tremurtoare-n pr i moalePe genele-i clipite-abia, Abia-ndrzneam s
cred c ai ti suntUmerii desenai n aerCu fr de sfrit zpadi-a
tale-aripile trdateDe nemaicontenita nea.A fi putut s te ating, Dar
mi-era team s nu scutur De pe fptura-i nevzutConturul nesperat de
clar, A fi putut s te nvPe dinafar pentru clipaCnd, nteindu-se
ninsoarea, Vei disprea cu spaima iar...
