Invatarea sunetelorSCHEME SI MATERIALE VERBALE PENTRU CONSOLIDAREA SUNETELORSchema si materialul verbal pentru consolidarea sunetului PI. Silabe si logatomi:1. Exercitii in silabe directe : pa, pe, pi, po, pu2. Exercitii in pozitie intervocalica : apa, epe, ipi, opo, upu- cu vocale diferite : ape, api, apo, apu: ipa, ipe, ipo, ipu: opa, ope, opi, opu: upa, upe, upi, upu3. Exercitii in silabe inverse : ap, ep, ip, op, up4. Exercitii in logatomi : pap, pep, pip, pop, pup- pronuntat fara vocale p.p, p.p, p.p, p.p5. Exercitii in combinatii consonatice : pra, pre, pri, pro, pru: spa, spe, spi, spo, spuII. Cuvinte:1. Cuvinte cu p in pozitie initiala- monosilabice : pa, pai, pat, pas, par, pe, pic, pin, pod, pom, pol,pui, pun;- bisilabice : pahar, pana, pace, para, pata, pene, pere, pete, pica, pitic, pirat, pila, pojar, poza, pozna, pune, putin;- polisilabice : papara, parasuta, pepene, pericol, pipait, popular, popor, purece, putere, papusa;2. Cuvinte cu p in pozitie mediana:- monosilabice : apt, copt, rupt;- bisilabice : capa, apa, popas, copac, piper, reper, pupic, copil, popor, capot, papuc, prapad;- polisilabice : lopata, capace, repetent, clopotel, plapuma;- cu aglomerari de consoane : sporit, spate, spectacol, spuma, spin, rapsodie, piept, pieptanat, papricas, caprioara, capra;3. Cuvinte cu p la final:- monosilabice : tap, nap, sap, cap, chip, tip, dop, hop, plop, strop, snop, lup, rup;- bisilabice : dulap;III.Propozitii:In dulap este un nap.In padure e un lup.Rup un par.In spatele spitalului e un plop.Petre ia pere padurete din padure.Crap in patru piatra.Paun a pus pulpa de pui in supa.Pe pat e o plapuma.Poza e pe dulap.Plec poimaine la Predeal.Profesorul a pus popandaul pe pupitru.Pipaie postavul din dulap.Petre s-a luptat piept la piept cu Pavel.Pe patinoar este un hop mare.Pleci la petrecere?Postesti pana poimaine.Lui Puiu ii plac papanasii, papara si papricasul.Postasul aduce un plic.Daca sapi dupa napi o sa rupi sapa.E copt porumbul?Potopul s-a potolit, dar a prapadit papusoiul.Umple un pahar cu apa!SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI BI. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe :ba, be, bi, bo, bu;2. Exercitii in pozitie intervocalica : aba, ebe, ibi, obo, ubu;- cu vocale diferite: abe, abi, abo, abueba, ebi, ebo, ebuiba, ibe, ibo, ibuoba, obe, obi, obuuba, ube, ubi, ubu3. Exercitii in silabe inverse : ab, eb, ob, ub;4. Exercitii in logatomi: bab, beb, bib, bob, bub;- pronuntat fara vocale: b.b, b.b,b.b,b.b;5. Exercitii in combinatii consonantice : bra, bre, bri, bro, bru-arb, erb, irb, orb, urb-zba, zbe, zbi, zbo, zbu-alb, elb, ilb, olb, ulb;II. CUVINTE :1. Cuvinte cu b in pozitie initiala :- monosilabice : bag, bat, bal, ban, bea, beat, bec, bici, bir, bon, bot, box, bou, bun- bisilabice : balon, bagaj, bara, baie, baton, balon, bere, betiv, bila, bine, bilet, bivol, bocanc, bogat, boala, bufet, buchet, buza,butoi, baieti- polisilabice : balena, balustrada, bivolita, binisor, biberon,boroboata, bomboana, bucatarie, buzunar, bunica;2. Cuvinte cu b in pozitie mediana- monosilabice- bisilabice : baba, laba, roaba, ghebos, soba, toba, Gabi, debit, suba- polisilabice : cabana, Rebenciuc, rebeli, robotel- cu aglomerari de consoane : bruma, brad, arbore, orbi, zbor, razboi;3.Cuvinte cu b in pozitie finala- monosilabice : slab, bob, rob, cuib, colb, zob, cub, tub, sub, stramb;- bisilabice :surub, porumbIII. Propozitii :Bine, baiete!Broastele se balacesc in balta.Gabi are bani de buzunar.Sa fierb un porumb?Bag un surub in tub?Porumbelul este alb si slab.Ciorba fierbe.Un cub a cazut sub pat.Berbecul se bate bine.Bebelusul are biberon.Baba da baietilor boabe de porumb.IV. Cuvinte paronime:pere-bere; parca-barca; para-bara, paza-baza; poala-boala; par-bar; pile-bile; pun-bun; papa-baba; pruna-brunaSCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI MI. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe : ma, me, mi, mo, mu2. Exercitii in pozitie intervocalica : ama, eme, imi, omo, umu- cu vocale diferite :-ame, ami, amo, amu-ema, emi, emo, emu-ima, ime, imo, imu-oma, ome, omi, omu-uma, ume, umi, umu3. Exercitii in silabe inverse: am, em, im, om, um4. Exercitii in logatomi: mam, mem, mim, mom, mum-pronuntat fara vocale : m.m,m.m, m.m, m.m5. Exercitii in combinatii consonantice :-cma, cme, cmi, cmo, cmu-gma, gme, gmi, gmo,gmu-sma, sme, smi, smo, smu-zma, ame, zmi, zmo, zmuII. Cuvinte :1. Cuvinte cu m in pozitie initiala:-monosilabice : mac, mai, mal, mat, mei, meu, mic, miel, miez, mor, mos, mot, mut, ma, mar, manz-bisilabice : mare, maior, masa, mape, masaj, medic, merit, mere, metal, mila, miros, mine, misca, model, morar, motor,mosor, mura, muiat, mujdei, muzeu, mutat, mana, maner, mata, maine-polisilabice : mamifer, marinar, marmura, mecanica, membrane, merituosi,mimica, mireasa, miligram, momeala, monument, mormoloc, multime, multumit, mumie, muzica2. Cuvinte cu m in pozitie mediana-monosilabice-bisilabice : amar, lama, rama, vama, crema, rima, coma, lume, huma, suma, spuma, umar, numar-polisilabice : comanda, caramele, monument, familie, numarati-cu aglomerari de consoane : lemn, somn, domn, pumn, camp, damb, compas3. Cuvinte cu m in pozitie finala-monosilabice : am, cam, ham, geam, Fram, chem, ghem, om, pom, rom, om, cum, film-bisilabice : pilim, zidim, lacom, uram, urcam, caram, sapam, taram-polisilabice : coboramIII. PropozitiiLampa lumineaza.Ma mir.Man manzul la camp.Maine merg la medic.Ia din pom un mar.Motanul lacom a mancat un morun mare.Manzul musca.Il chem pe Matei la munca.Cumpara un salam mare.La vama e lume multa. EDUCAREA MISCARILOR ARTICULATORII1. Mobilitatea aparatului fono-articulator :A. Exercitii de mobilitate a maxilarelor :-exercitii de inchidere si deschidere a gurii;-exercitii de coborare si ridicare a maxilarelor;-exercitii de alternare a maxilarelor inainte-inapoi;-muscaturaB. Exercitii de mobilitate pentru limba :-limba iese si intra repede (ca la pisica cand bea)-limba miscata de la dreapta la stanga (tic-tacul ceasului)-limba iese in forma de lopata-limba iese in forma de sageata-limba sterge buzele-limba sterge dintii de deasupra-limba sterge dintii de dedesubt-miscari circulare ale limbii-limba ghemuita in fundul gurii-miscarile limbii in jos si in sus cu gura deschisa-pronuntarea rapida si repetata a silabei la-limba la palat si josC. Exercitii pentru buze si obraji:-miscari de sugere a obrajilor-miscari de tuguiere a buzelor-miscari de intindere a buzelor (zambetul)-miscari de rotunjire a buzelor-miscari alternative de intindere si rotunjire a buzelor-miscari de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, morisca-miscari de aburire a oglinzii-miscari de umflare a obrajiilor-vibrarea buzelor-rictusul buzelorD. Exercitii pentru valul palatin :-exercitii de imitare a cascatului-exercitii de imitare a inghititului, tusei-miscari de deglutitie2. Educarea respiratieiA. Dezvoltarea respiratiei nonverbale : educarea echilibrului intre inspiratie si expiratie (1/2)Exercitii pentru expiratie-sufla nasul in batista-sufla aerul pe dosul mainii-tine un fulg in aer-stinge lumanarea-umfla balonul-sufla in apa cu paiulExercitii pentru inspiratie-miroase florile-cainele la vanatoare-miroase parfum, spirt, otet etc.B. Dezvoltarea respiratiei verbale :Obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntieVorbirea in expiratie, fara efort, ritmat-exercitii de pronuntie a vocalelor, prelung, rar, fara efort in timpul unei expiratii-exercitii de pronuntie intr-o expiratie a unei consoane-exercitii de pronuntie a unor grupe de vocale pe durata unei expiratii (ai, ei, oi, ua, ue etc.)-exercitii de pronuntie a unor consoane insotite de vocale, pe durata unei expiratii (ba, be, bi, bo ale, ele, ile)-exercitii de pronuntie a unor silabe in care se gasesc grupuri de vocale sau grupuri de consoane, pe o expiratie (aie, oie, uie, stra, stre, stri, cra, cre, cri, tra, tre, tri)-exercitii ritmice de respiratie insotite de miscari si cantec-exercitii de respiratie (culcat pe canapea-cu un caiet pe abdomen, caietul miscandu-se in ritmul diafragmei) : la inceput nonverbal ; cu pronuntie de vocale, silabe, cuvinte ; cu recitare de poezii ; citire in aceasta pozitie cu voce tareEXERCITII PENTRU MOBILITATEA BUCO-LINGUO-FACIALA-sa arate dintii-sa faca trompa-sa sufle in hartii, vata, moristi-sa suga cu paiul un lichid-sa mestece-sa inghita-sa apuce cu dintii sau cu buzele un obiect aflat pe masa-sa umfle sau sa suga obrajii-sa reproduca prin mimica :rasul, plansul, mirarea-sa fluiere-sa scoata limba-sa indrepte limba catre : nas, barbie, comisuri SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI NI.Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe: na, ne, ni, no, nu2. Exercitii in pozitie intervocalica : ana, ene, ini, ono, unu-cu vocale diferite-ena, eni, eno, enu-ina, ine, ino, inu-ona, one, oni, onu-una, une, uni, unu3. Exercitii in silabe inverse : an, en, in, on, un4. Exercitii in logatomi : nan, nen, nin, non, nun-pronuntat fara vocale : n.n, n.n, n.n, n.n5. Exercitii in combinatii consonatice-cna, cne, cni, cno, cnu-gna, gne, gni, gnu, gno-sna, sne, sni, sno, snu-zna, zne, zni, zno, znuII. Cuvinte1. Cuvinte cu n in pozitie initiala-monosilabice : na, nap, nas, nas, ne, neg, nea, nit, nod, nor, nou, nu, nic, nul-bisilabice : nara, nava, nani, necaz, nepot, neted, nisip, nora, noroc, nota, nuca, nufar, namol, navod-polisilabice : natie, neatins, neghina, nevinovat, norocos, numarat2. Cuvinte cu n in pozitie mediana :-monosilabice-bisilabice : cana, vana, jena, fina, mina, lina, buna, luna, suna, tuna, mana, zana, lana-polisilabice : inimos, canotaj, renumit-cu aglomerari de consoane : ocna, snoava, runda, condus, pneu, Cantemir, panta, invins3. Cuvinte cu n in pozitie finala-monosilabice : an, ban, Dan, han, Stan, lan, lemn, demn, ren, ten, din, chin, vin, fin, bon, con, ton, bun, sun, tun, fan-bisilabice : Nana, Nina, nene, nebun, senin, venin, noian, baston, nunta-polisilabice : camion, chimion, revelion, magnetonIII. Propozitii-Cine vine?-Vine nasul la fin.-Nina n-are alune.-Nu aud nimic?-N-am nasture la palton.-N-am nisip in pantof.-Ce lana buna are bunica!-La Nimigea a nins.-Zana mananca alune.-Nanu ia nota noua la pian.-Tin in mana un baston.IV. Cuvinte paronime-mama-nana-am-an-nod-mod-noi-moi-mai-nai-mor-nor-mica-nica-cana-cama-coama-coanaSCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI TI. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe : ta, te, ti, to, tu2. Exercitii in pozitie intervocalica : ata, ete, iti, oto, utu-cu vocale diferite-ate, ati, ato, atu-eta, eti, eto, etu-ita, ite, ito, itu, ita-ota, ote, oti, otu-uta, ute, uti, utu3. Exercitii in silabe inverse : at, et, ot, ut4. Exercitii in logatomi : tat, tet, tit, tot, tut-pronuntat fara vocale :t.t, t.t, t.t, t.t5. Exercitii in combinatii consonantice-sta, ste, sti, sto, stu-tra, tre, tri, tro, truII. Cuvinte1. Cuvinte cu t in pozitie initiala-monosilabice : tanc, tai, tac, tel, tic, tip, tir, tiz, toc, tos, torc, tu, tub, tur, tun, tus, turc, turn, tau-bisilabice : tare, tace, tava, tacam, taxa, tema, tifon, tifos, tipar, timbru,tija, tona, topor, toiag, toca, tufa, tufis, tuse, tunde, taram, tanar, tarat-polisilabice : tabere, taraba, telefon, telegraf, televizor, tiparnita, tirbuson, tovarasa, tocana, tuburi, tuneluri, taietei, tacuta2. Cuvinte cu t in pozitie mediana-monosilabice : star, stea, stau, stol, stop-bisilabice : fata, bata, lata, rata, vata, Veta, atent, roata, cota, vita, sita, cuta, suta, bata-polisilabice : catarama, perete, patine, trotuar, lopata-cu aglomerari de consoana : gostat, mestec, pasta, astru, castraveti, pastrama, rest, tact, trist3. Cuvinte cu t in pozitie finala-monosilabice :sat, pat, lat, cat, bat, nit, Pit, bot, cot, vot, lut, mut, rat, tot-bisilabice : palat, sapat, murat, sarat, pachet, parchet, servet, clopot, clocot, robot, socot, pilot, cazut, cusut, durut, facut, palit, patit, urat, tarat, varat-polisilabice : cautat, ajutat, repetentIV. PropozitiiE fata ta?Toto canta la toba.Acest caiet este ordonat si curat.E tava ta?Ceasul face : tic-tac, tic-tac.A trecut prin sat.Tutu a intrat tiptil si a furat tocul.Tataie a fumat tot tutunul.Pe cutie este desenat un robot.Pe taior este o pata tare urata.Ai pictat un tablou cu anotimpul toamna?Titi a cazut si s-a lovit la cot. SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI DI. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe : da, de , di, do, du2. Exercitii in pozitie semivocalica : ada, ede, idi, odo, udu-cu vocale diferite :-ade, adi, ado, adu-eda, edi, edo, edu-ida, ide, ido, idu-oda, ode, odi, odu-uda, ude, udi, udu3. Exercitii in silabe inverse : ad, ed, od, id, ud4. Exercitii in logatomi : dad, ded, did, dod, dud-pronuntat fara vocale: d.d, d.d, d.d, d.d5. Exercitii in combinatii consonatice : dra, dre, dri, dro, druII. Cuvinte1. Cuvinte cu d in pozitie initiala-monosilabice : dac, dar, dat, da, Dan, de, des, din, dig, doi, dor, dop, dos, du, dus, duc, drag, dreg-bisilabice : daca, data, dator, deget, desen, deloc, divan, Dinu, dobor, dulap, dulau, daram, Danut, dara-polisilabice : datornic, Dacia, degete, decupa, dinozaur, dobora, dolofan, durabil, darama2. Cuvinte cu d in pozitie mediana-monosilabice : jder-bisilabice : Ada, Rada, cada, cade, rade, sade, vede, zidar, soda, adu, ruda, uda, rade-polisilabice : cadere, Panduru-cu aglomerari de consoane : candelabru, cadru3. Cuvinte cu d final-monosilabice : vad, cad, rad, zid, nod, pod, ud, sud, vand, bland, blond, Vlad, cald, surd, brad-bisilabice : Arad, aud, neted, comod-polisilabice : vagabondIV. PropozitiiMa duc des la Deva.Adu-mi repede din dulap ghidul.Deseori ma doare degetul.Dudu e in pod.Cine doarme dupa divan.Rad cand il vad dansand.Iti dau un desen in dar.Daria s-a dus sa ia doi dovleci.Radu vinde dulapul din debara.Mi-e dor de Dan.Ma duc sa-l vad duminica.Dacia era tara Dacilor.Duc in pod lada de brad.Doi dinti cad din cauza dulciurilor.V. Cuvinte paronimetus-dustata-datatuna-dunatoamna-doamnatopor-doborvata-vadaclatite-claditetrepte-dreptevatra-vadralata-ladapod-potspate-spaderoate-roadeSCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI CI. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe : ca, che, chi, co, cu2. Exercitii in pozitie intervocalica: aca, eche, ichi, oco, ucu-cu vocale diferite-ache, achi, aco, acu-eca, echi, eco, ecu-ica, iche, ico, icu-oca, oche, ochi, ocu-uca, uche, uchi, ucu3. Exercitii in silabe inverse : ac, ec, ic, oc, uc4. Exercitii in logatomi : cac, chec, chic, coc, cuc-pronuntat fara vocale : c.c, c.c, c.c, c.c5. Exercitii in combinatii consonatice :-cra, cre, cri, cro, cru-cla, cle, cli, clo, cluII. Cuvinte1. Cuvinte cu c in pozitie initiala-monosilabice : ca, car, cal, cad, cam, car, cap, cas, caz, chel, chef, chem, chip, chin, cos, cos, copt, corn, colb, cu, curm, cub, cuib, cat-bisilabice : cana, casa, cale, cafea, caiet, cheie, chenar, cheama, chipiu,chifla, chimen, chibrit, copil, coleg, cotet, cosit, curaj, curat, cuier, cules, curea, curte, calut, caine, cantar, carma, carpa, cantar, carnat-polisilabice : cabana, caravana, cafeluta, cheita, chitara, Chirila, Chiriac, copacel, conace, cunoscut, curios, curajos, cuminte, cuvios, cantaret2. Cuvinte cu c in pozitie mediana :-monosilabice : ochi-bisilabice : acar, vaca, vacar, pacat, pachet, buchet, pachet, baschet, parchet, rechin, Achim, urechi, ridichi, local, frica, pica, Rica, ciocan, duca, nuca, Luca-polisilabice : acadea, racheta, ochelari, jacheta, tabachera, pachete, stacheta, buchetel, inchide, rochie, deschide, manechin, strachina, smochina, ocolit, racolat, decorat, decupat, descusut, recunoscut, pereche, ureche, ridiche, Enache, Costache-cu aglomerari de consoane : recrutat, acrit, sacre, faclie3. Cuvinte cu c in pozitie finala-monosilabice : ac, fac, rac, mac, sac, tac, zac, bec, sec, chec, foc, zic, mic, joc, soc, toc, duc, nuc, suc-bisilabice : arac, hamac, sarac, gandac, imbrac, berbec, bunic, ibric, paznic, voinic, boboc, noroc, deloc, aduc, usuc, butuc.IV. PropozitiiTac si fac.Costica a cazut si are acum un cucui cat o nuca.Acarul este sarac.In cuptor coc un cozonac cu nuca, un colac si un chec.In cos e un cas.Caietul si cartea copilului cel mic e la colegul de banca.Ma duc la nuc.Cocosul canta : Cucurigu! Cucurigu!SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI GI. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe : ga, ghe, ghi, go, gu2. Exercitii in pozitie intervocalica : aga, eghe, ighi, ogo, ugu-cu vocale diferite-aghe, aghi, ago, agu-ega, eghi, ego, egu-iga, ighe, igo, igu-oga, oghe, oghi, ogu-uga, ughe, ughi, ugu3. Exercitii in silabe inverse : ag, eg, og, ig, ug4. Exercitii in logatomi : gag, gheg, ghig, gog, gug-pronuntat fara vocale : g.g, g.g, g.g, g.g5. Exercitii in combinatii consonantice :-gra, gre, gri, gro, gru-gla, gle, gli, glo, gluII. Cuvinte1.Cuvinte cu g in pozitie initiala :-monosilabice : gard, gal, ghem, gheb, ghid, ghici, gol, gat-bisilabice : gara, gata, ghetar, ghetus, gheata, gherghef, ghicit, ghiara, golan, golit, goana, guma, gura, gusa, guler, gunoi, gasit, gatit, gaza, gadil, graba, grasa, groasa, grozav, grane, glanda-polisilabice : garoafa, garaje, galosi, Gheorghita, ghereta, ghetuta, ghiocel, ghirlanda, ghicitoare, rogojina, ragusit2. Cuvinte cu g in pozitie mediana-bisilabice : agat, baga, magar, legat, Anghel, lighean, tejghea, inghet, inghit, triunghi, mugur-polisilabice : topogan, gologan, buzdugan, Anghelina, inghetata, privighetoare, franghie, unghie, parghie, inghitite, neghina, rogojina, pogoane, paguba-cu aglomerari de consoane : regret, reglat, gluga, ingradit3. Cuvinte cu g in pozitie finala-monosilabice : fag, bag, leg, neg, dig, rog, jug, fug, rug-bisilabice : aleg, olog, alerg, coleg, briceagIV. PropozitiiFug dupa gaina.Gardul din lemn de fag este lung.In amurg vin gastele din grang.Arghir are inghetata cu gust de fragute.Fug pe dig.Gherghina a golit galeata cu gogosari.Aleg un fag si-mi leg murgul de el.Privighetoarea are glas ingeresc.Merg sa dreg strungul.Ai ghicit ghicitoarea lui Anghel?V. Cuvinte paronimecreier-greiercara-garacaz-gazcocosi-gogosicoala-goalafac-fagcoarne-goarnecat-gatlunca-lungastanca-stangaSCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI HI. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe :-prelungit hhha, hhhe. hhhi, hhho, hhhu-neprelungit ha, he, hi, ho, hu2. Exercitii in pozitie intervoalica : aha, ehe, ihi, oho, uhu-cu vocale diferite-ahe, ahi, aho, ahu-eha, ehi, eho,ehu-iha, ihe, iho, ihu-oha, ohe, ohi, ohu-uha, uhe, uhi, uho3. Exercitii in silabe inverse-prelungit : ahhh. ehhh, ihhh, ohhh, uhhh-neprelungit : ah, eh, ih, oh, uh4. Exercitii in logatomi : hah, heh, hih, hoh, huh-pronuntare fara vocale : h.h, h.h, h.h, h.h5. Exercitii in combinatii consonantice : hra, hre, hri, hro, hruII. Cuvinte1. Cuvinte cu h in pozitie initiala :-monosilabice : hai, han, ham, hal, haz, hap, har, hei, hop, hol, horn, hot,-bisilabice : hala, halat, haita, harnic, halva, harta, hamal, hamac, hinta, hora, hotel, hotar, homar, huma-polisilabice : harnica, Horatiu2. Cuvinte cu h in pozitie mediana-bisilabice : aha!, pahar, rahat, Oho!, Mihai, puhoi, Bihor, zahar-polisilabice : pahare, bihoreanca3. Cuvinte cu h in pozitie finala-monosilabice :ah!, sah, ceh, oh, duh-bisilabice : valahIII. PropozitiiHalal hamac!Hangiul de la Hanul Homer este harnic.Hilda a varsat un pahar cu zahar.Puhoiul distruge holdele.Hagi i-a venit de hac hotului.L-a inhamat cu hamuri si haturi.A pus haina si halatul in hol.Haide in hamac sa ne dam uta.In hora s-a prins si un ceh.Hai dupa halvita!SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI FI. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe-prelungit : fffa, fffe, fffi, fffo, fffu-neprelungit : fa, fe, fi, fo, fu2. Exercitii in pozitie intervocalica : afa, efe, ifi, ofo, ufu-cu vocale diferite-afe, efi, efo, efu-ifa, ife, ifo, ifu-ofa, ofe, ofi, ofu-ufa, ufe, ufi, ufo3. Exercitii in silabe inverse- prelungit afff, efff, ifff, offf, ufff- neprelungit af, ef, if, of, uf4. Exercitii in logatomi : faf, fef, fif, fof, fuf-pronuntare fara vocale : ff, f.f, f.f, f.f5. Exercitii de diferentiere :-fa-va:fe-ve;fi-vi;fo-vo;fu-vu-af-av;ef-ev;if-iv;of-ov;uf-uv;-afa-ava;efe-eve;ifi-ivi;ofo-ovo;ufu-uvu;-faf-vav;fef-vev;fif-viv;fof-vov;fuf-vuv;-fav-vaf;fev-vef;fiv-vif;fov-vof;fuv-vuf;6. Exercitii in combinatii consonantice :-fla, fle, fli, flo, flu-fra, fre, fri, fro, fruII. Cuvinte1. Cuvinte cu f in pozitie initiala-monosilabice: far, fac, fan, fag, fes, fel, ferm, fier, fin, fix, fiu, foi, foc, fus,fum, fug, fur, fan-bisilabice : face, fata, faima, fete, fidea, ficat, filmat, fota, fochist, foca, fura, fular, fara, faras-polisilabice : familie, farfurie, felicitare, fericita, firava, firisor, fotografie, fotoliu, fulare, furtuna, fantana-cu f urmat de consoana : flanela, flamand, fluture, Fram, fragi, frisca, framanta, frana2. Cuvinte cu f in pozitie mediana :-monosilabice : ceafa, suferi, tufis, cofa, rufa, tufa, cufar, nufar-polisilabice : rafala, preface, fanfara, cofetarie, cafenea, foarfeca, scufita, portofoliu, cearceafuri- cu grupe consonantice : refren, inflorit, umflat3. Cuvinte cu f in pozitie finala-monosilabice : jaf, praf, sef, chef, of, coif, puf, buf-bisilabice : pilaf, cearceaf, pantof, cartof, sidef-polisilabice : paragraf, fotograf, pamatufIII. PropozitiiFac foc.Fota Frusinei este foarte frumoasa.Stefan tremura de frica in fata lui Fanel.Ia pilaf cu furculita.Fata si-a ferit fata de fum.Trandafir are o fotografie cu toata familia.Funda ta este foarte frumoasa.Firul este fin.Of, ce cartof!In fata fanfarei e mare forfota.Pufoaica are puf.Foarte frumoasa este fapta lui Filip.Fii fericit!IV. Cuvinte paronimefata-vatafila-vilafii-viifoi-voifin-vinfar-varfaca-vacafina-vinafag-vagfaza-vazaSCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI VI. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe-prelungit : vvva, vvve, vvvi, vvvo, vvvu-neprelungit : va, ve, vi, vo, vu2. Exercitii in pozitie intervocalica : ava, eve, ivi, ovo, uvu-cu vocale diferite --ave, avi, avo, avu-eva, evi, evo, evu-iva, ive, ivo, ivu-ova, ove, ovi, ovu-uva, uve, uvi, uvo3. Exercitii in vocale inverse-prelungit : avvv, evvv, ivvv, ovvv, uvvv-neprelungit : av, ev, iv, ov, uv4. Exercitii in logatomi :vav, vev, viv, vov, vuv-pronuntare fara vocale :v.v, v.v, v.v, v.v5. Exercitii de diferentiere :-va-fa;ve-fe;vi-fi;vo-fo;vu-fu-av-af;ev-ef;iv-if;ov-of;uv-uf;-ava-afa;eve-efe;ivi-ifi;ovo-ofo;uvu-ufu-vav-faf;vev-fef;viv-fif;vov-fof;vuv-fuf-vaf-fav;vef-fev;vif-fiv;vof-fov;vuf-fuv6. Exercitii in combinatii consonantice :-vla, vle, vli, vlo, vlu-vra, vre, vri, vro, vruII. Cuvinte1. Cuvinte cu v in pozitie initiala-monosilabice : vai, var, val, vas, vest, vin, vis, viu, voi, vom, vor, vad, val, var, vasc, vand-bisilabice : vale, vara, vagon, vapor, vata, vesel, vecin, verde, vie, visin, vila, vita, vitel, viata, voce, voios, voinic, vorbe, vulpe, vacar, vanat, vanat-polisilabice : vapoare, varicela, vagoane, veverita, vecina, vizita, vitrina, voiosie, vodevil, vulcane, vanatoare, varuita- cu v urmat de consoana : vrea, vrabie, vrute, vrabiute, Vlad, vlastar2. Cuvinte cu v in pozitie mediana-bisilabice : avar, nava, oval, divan, lava, tava, Sava, avea, divin, bivol, covor, avut-polisilabice : livada, covata, Sovata, revedere, avion, pavilion, covoras, evoca, avutie, azvarlit3. Cuvinte cu v in pozitie finala:-monosilabice : brav, grav, tiv, mov-bisilabice : narav, bolnav, zugrav, elev, betiv, pasiv, morcov, plesuv-polisilabice : emotiv, uscativIII. PropozitiiVine vara.Am avut un covor vopsit cu mov.Vad vaca vecinilor.Vera e vesela, desi e vinovata.Vii la vita de vie?Vom vopsi vitrina cu vopsea verde.Vino, sa vezi vulpea !Victor serveste pe tava vanatul.Betivul este vorbaret si guraliv.Vasile e bolnav grav.Vanzatoarea a vandut cateva volume de versuri scrise de Vasile Voiculescu.SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI SI. Silabe si logatomi1. Exercitii cu silabe directe-prelungit : sssa, ssse, sssi, ssso, sssu-neprelungit : sa, se, si, so, su-repetate : sasa, sese, sisi, soso, susu2. Exercitii in pozitie intervocalica : asa, ese, isi, oso, usu-cu vocale diferite :-ase, esa, isa, osa, usa-asi, esi, ise, ose, use-aso, eso, iso, osi, usi-asu, esu, isu, osu, usu3. Exercitii cu silabe inverse-prelungit : asss, esss, isss, osss, usss-neprelungit : as, es, is, os, us4. Exercitii in logatomi : sas, ses, sis, sos, sus5. Exercitii in combinatii consonantice-sca, sche, schi, sco, scu-scra, scre, scri, scro, scru-sfa, sfe, sfi, sfo, sfu-sma, sme, smi, smo, smu-spa, spe, spi, spo, spu-spla, sple, spli, splo, splu-sta, ste, sti, sto, stu-stra, stre, stri, stro, stru-sna, sne, sni, sno, snu-sla, sle, sli, slo, slu6. Exercitii de diferentiere-sa-za; as-az; asa-aza; saz-zas-se-ze; es-ez; ese-zez; sez-zes-si-zi; is-iz; isi-izi; siz-zis-so-zo; os-oz; oso-ozo; sos-zoz; soz-zos-su-zu; us-uz; usu-uzu; sus-zuz; suz-zus7. Exercitii in combinatie cu diftongi : sea, sia, sie, sio, soa8. Structuri verbale progresive prin aditie :-SA-sa_c; sa_t; sa_p; sa-pa; sa-re; sa-nie; sa-bieca-sa; ma-sa; pa-sa; ra-sa;var-sa-te; ca-sa-te; la-sa-te;fru-moa-sa; a-lea-sa-SE -se_r; se_t; se_c; se-re, se-te, se-caca-se; va-se; me-se; de-se; pa-se; vi-se; tre-seme-se-rie; ve-se-la; po-se-da; ca-se-rie;ma-ta-se;-SI-si-la; si-ta; si-ne;co-si; vop-si; do-si; ga-side-si-gur;pa-ra-si-SO-so_c; so_l; so_i; so-ia; soa-re; somn; so-da;fa-so-le-SU-su_c; su_r; surd; suis, su-pa; su-ro-rira-su-netII. Cuvinte1. Cuvinte cu s in pozitie initiala-monosilabice : sec, set, semn, sac, sarg, sat, sap, sar, sac, sol, somn, soi, sub, suc, sur, sug, sun, sul, surd-bisilabice : sete, sere, secret, sera, select, sita, sila, sica, sile, sifon, sirop, sarat, sapun, sarba, sarma, sala, salam, salut, sare, sate, sapa, Sava, sora, soda, soba, soldat, sonda, suta, suma, supa, sunet-polisilabice : semafor, secure, secunda, seringa, sirena, silaba, simpatie, sanatate, saturat, sambata, sambure, sacosa, salata, sanie, salvare, sonerie, sorcova, surade, suparat-cu grupe consonatice : schelet, schimba, scari, scandura, scara, scade, scoala, scor, scufunda, scrum, sfetnic, sfios, sfatos, sfada, sfoara, smerit, smoc, smucit, speriat, speranta, spital, spirt, spalat, span, spart, spatiu, spada,spate, spala, spaghete, sport, spune, splendid, splina, stea, steag, stima, stilou, stapan, stana, stau, stol, stup, striga, stranut, strabun, strada, stropitoare, strungar, strut, snop, sleit, slabut, slaba, sloi, sluga.2. Cuvinte cu s in pozitie mediana :-monosilabice : vest, test, pisc, plisc, disc, vasc, pasc, nasc, trosc!, must,-bisilabice : mese, dese, desen, nisp, visa, vopsi, lipsi, nasuc, rasul, casa, masa, lasa, rasa, coase, dosar, mosor, cosor, bursuc, dansul-polisilabice : meserie, desigur, profesor, risipit, pisica,casatorie, pasarele, rasaduri, masura, casare, pasaje, pasare, fasole, matase, mirosi, folosi, musafir, busola, pensula, insula.-cu grupe consonantice: cascheta, baschet, descheiat, deschis, basca, pescar, cascada, viscol, descoperi, ascuns, biscuit, discret, basme, cosmetice, Cosmin, casma, basma, cosmonaut, aspecte, spectacol, castel, mesteca, pastila, pistil, pastai, asta, castan, castron, castor, pistol, costum, destul, castravete.3. Cuvinte cu s in pozitie finala-monosilabice : des, ies, fes, ness, vis, zis, pis!, ras, plans, as, nas, las, pas, vas, ras, os, cos, dos, ros, tos, dus, fus, rus, pus-bisilabice : ales, cules, Paris, apas, vars, compas, ramas, pufos, ploios, voios, miros, ghebos, barbos, apus, cactus-polisilabice : calduros, serios, scorburos, inimosIII. PropozitiiSandu este vesel.Sica coase.Savu sta acasa.Costel s-a dus.Masa este pusa.Stai in sat?Vasile este sanatos.Sacul este spart.Sa-mi scrii scrisoare.Pisica se spala.Steagul este sus.Sanda a scris o scrisoare sorei tale.E soare si senin astazi.Soarele straluceste sus pe cer.Sandu a sosit aseara.Sica se spala in sila.Silviu scapa salata in supa.Sorin are o salopeta noua.Seara se lasa peste sat.IV. Cuvinte paronimes cu s (de la sarpe)scoala-scoaladus-dusnas- naspeste-pestesura-suramusca-muscalas-laspaste-pastecreste-crestes cu zsare-zaresac-zacgroasa-groazaseama-zeamaseu-zeuvarsa-varzapasa-pazaoase-oazeser-zervase-vazerasa-razaSCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ZI. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe-prelungit : zzza, zzze, zzzi, zzzo, zzzu-neprelungit : za, ze, zi, zo, zu2. Exercitii in pozitie intervocalica-aza, eze, izi, ozo, uzu-cu vocale diferite-aze, azi, azo, azu-eza, ezi, ezo, ezu-iza, ize, izo, izu-oza, oze, ozi, ozu-uza, uze, uzi, uzo3. Exercitii in silabe inverse-prelungit azzz, ezzz, izzz, ozzz, uzzz-neprelungit az, ez, iz, oz, uz4. Exercitii in logatomi :-zaz, zez, ziz, zoz, zuz-pronuntare fara vocale zz, zz, zz, zz5. Exercitii de diferentiere:-ze-se; zi-si; za-sa; zo-so; zu-su-ez-es; iz-is; az-as; oz-os; uz-us-eze-ese; izi-isi; aza-asa; ozo-oso; uzu-usu-zez-ses; ziz-sis; zaz-sas; zoz-sos; zuz-sus-zes-sez; zis-siz; zas-saz; zos-soz; zus-suz6. Exercitii in combinatii consonantice :-zba, zbe, zbi, zbo, zbu-zda, zde, zdi, zdo, zdu-zla, zle, zli, zlo, zlu-zma, zme, zmi, zmo, zmu-zna, zne, zni, zno, znuII. Cuvinte1. Cuvinte cu z in pozitie initiala :-monosilabice : zer, zel, zeu, zi, zid, zic, zau, za, zat, zar, zac, zor, zob-bisilabice : zebra, zeama, zece, zestre, zefir, zice, ziua, zile, zidar, zimbru, zavoi, zaduf, zana, zahar, zare, zale, Zamfir, zona, zumzet, zulufi-polisilabice : zicatoare, Zimnicea, ziarist, zapada, zambeste, zarzare, zadarnic, zoologica, zorele, zurgalai, zugravit-cu z urmat de consoana : zmeu, zdrobit, zbor, zburdalnic, zmeura, zgarda, zloata, zvon, zbiara2. Cuvinte cu z in pozitie mediana :-monosilabice : brazi, lazi, blonzi, uzi-bisilabice : raze, paza, barza, varza, buze, bezea, bazin, fazan, cazan, vaza, baza, Azor, cazut, vazut-polisilabice : cazarma, cazane, duzina, uzina, depozit, magazin, cozonac, dezordonat, difuzor, buzunar, frunzulita, mazare, pupaza, pauza-cu grupe consonantice : izvor, azvarli, izbanda, pozna, paznic, izbi, izbucni, izma, cizma, cazma, ghiozdan3. Cuvinte cu z in pozitie finala-monosilabice : caz, gaz, iaz, haz, praz, treaz, crez, miez, iz, loz, roz, uz-bisilabice : necaz, obraz, pervaz, macaz, Bicaz, orez, vanez, moloz, abuz, refuz, ovaz-polisilabice : aragaz, desenez, colorez, titirez, autobuz, troleibuzIII. PropozitiiZidarul lucreaza.Roza e in poza.Zarul este pe ziar.Fac haz de necaz.A zidit un zid.Branza are zer.Visez sa vanez un bizon.Zoica pune in zeama zarzavat.Zizi mi-a spus ca pleaca in zorii zilei la Mizil.Pastrez putin orez pentru supa.IV. Cuvinte paronimezare-sare; zac-sac; groaza-grosa; zeama-seama; zale-sale; paza-pasa; oaze-oase; zer-ser; vaze-vase; zeu-seu; raza-rasa voi continua cu litera sh , pentru ca imi este greu sa dactilografiez cu sh voi folosi simplu s, atentie la citit SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI SI. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe-prelungit :sssa, ssse, sssi, ssso, sssu-neprelungit : sa, se,si, so,su-se pronunta consoanele cu maxilarele stranse, se face pauza, apoi se deschide brusc :-s-a, s-e, s-i, s-o, s-u-sa-sa, se-se, si-si, so-so, su-su2. Exercitii in pozitie intervocalica-asa, ese, isi, oso, usucu vocale diferite-ase, asi, aso, asu-esa, esi, eso, esu-isa, ise, iso, isu-osa, ose, osi, osu-usa, use, usi, uso3. Exercitii in silabe inverse :-prelungit : asss, esss, isss, osss, usss-neprelungit : as, es, is, os, us4. Exercitii in logatomi :sas, ses, sis, sos, sus-pronuntare fara vocale : ss, ss, ss, ss5. Exercitii in combinatii consonantice :-spa, spe, spi, spo, spu-sta, ste, sti, sto, stu-sca, sche, schi, sco, scu-sma, sme, smi, smo, smu-sna, sne, sni, sno, snu-stra, stre, stri, stro, stru6. Exercitii de diferentiere :s cu ssa-sa; se-se; si-si; so-so; su-suas-as; es-es; is-is; os-os; us-usasa-asa; ese-ese; isi-isi; oso-oso; usu-ususas-sas; ses-ses; sis-sis; sos-sos; sus-suss cu jsa-ja; se-je; si-ji; so-jo; su-juas-aj; es-ej; is-ij; os-oj; us-ujasa-aja; ese-eje; isi-iji; oso-ojo; usu-ujusas-jaj; ses-jej; sis-jij; sos-joj; sus-jujII. Cuvinte1. Cuvinte cu s in pozitie initiala :-monosilabice : soc, sut, sah, sa, sant, sef, serpi, sir-bisilabice : sopti, soson, suba, sura, surub, sase, sarpe, sapca, sade, sapte, sale, salau, saref, sina, siroi, siret-polisilabice : soparla, soricel, sobolan, sugubat, santier, servetel, semineu-cu grupe consonantice : snur, snitel, spaclu, scoala, sterge, strand2. Cuvinte cu s in pozitie mediana :-bisilabice : usor, rosu, Misu, Nusa, asez, cosar, tusi, pasi, desi, visin, fisa, gusa, cresa, mesa-polisilabice : rosie, puisor, matusa, manusa, papusa, orasel, cirese, visine, masina, camasa-cu grupuri consonantice : postas, peste, mester, creste, vested, prastie, liniste, cleste, ceasca, cusca, pusca, cascaval,closca, frisca, morisca, dusman, mosneag3. Cuvinte cu s in pozitie finala :-monoslabice : cos, mos, bors, dus, tus, cas, nas, les-bisilabice : cocos, tarus, golas, faras, codas, cosas, oras, lenes, tufis, ghetus, culcus-polisilabice : cocolos, galbenus, carabus, derdelus, covoras, umeras, copilas, bogatas, acoperis, tovaras3. PropozitiiSalul este rosu.Sade pe sina.Musc dintr-o rosie.Labus este la culcus.Pe ghetus este alunecus.Serban este un scolar pus pe sotii.In tufis este un cocos rosu.Am prins surubul cu un cleste.Postasul aduce posta la scoala.IV. Cuvinte paronimecos-cos, paznic-pasnic, peste-peste, sale-zale, sura-sura, sale-sale, scoala-scoala, creste-creste, paste-paste, pisc-pisc, soc-soc.SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI JI. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe-prelungit : jjja, jjje, jjji, jjjo, jjju-neprelungit : ja, je, ji, jo, ju-rostirea consoanelor cu maxilarele stranse si deschidere brusca si larga la vocale : j-a, j-e, j-i, j-o, j-u2. Exercitii in pozitie intervocalica:-aja, eje, iji, ojo, ujucu vocale diferite :-aje, aji, ajo, aju-eja, eji, ejo, eju-ija, ije, ijo, iju-oja, oje, oji, oju-uja, uje, uji, ujo3. Exercitii in silabe indirecte-prelungit : ajjj, ejjj, ijjj, ojjj, ujjj-neprelungit : aj, ej, ij, oj, uj4. Exercitii in logatomi-jaj, jej, jij, joj, juj-pronuntare fara vocale jj, jj, jj, jj5. Exercitii in combinatii consonantice :-jga, jghe, jghi, jgo, jgu-jda. jde, jdi, jdo, jdu6. Exercitii de diferentierecu j si z-ja-za; je-ze; ji-zi; jo-zo; ju-zu;-aj-az; ej-ez; ij-iz; oj-oz; uj-uz-aja-aza; eje-eze; iji-izi; ojo-ozo; uju-uzu-jaj-zaz; jej-zez; jij-ziz; joj-zoz; juj-zuz-jaz-zaj; jez-zej; jiz-zij; joz-zoj; juz-zujII. Cuvinte1. Cuvinte cu j in pozitie initiala-monosilabice : joi, jos, jug, jur, jar, jet-bisilabice : joaca, Joseni, judec, jumari, jalon, jale, Jeana, jeli, jeleu,jerseu, jena, jeton-polisilabice : Joiana, jucarii, jucatori, judecator, Janina, jalnica, Japonia, Jenica, jetoane, jeleuri, Jianu-cu grupe consonantice : jgheab, jder2. Cuvinte cu j in pozitie mediana :-monosilabice : coji-bisilabice : mojar, pojar, stejar, bujie, mojic, cojoc, major, Bujor, ajut, coaja, grija-polisilabice : pijama, deranja, incuraja, etajara, dirijor, ingrijorat, abajur, grijuliu-cu j urmat de consoane : grajd, mijloc, bajbai, bojdeuca, tejghea3. Cuvinte cu j in pozitie finala :-monosilabice : Gorj, ruj, Cluj, gaj, bej, Dej-bisilabice : etaj, bagaj, curaj, garaj, marcaj, viraj, vartej, gatlej-polisilabice : bobinaj, canotaj, pilotajIII. PropozitiiDirijeaza Bujor.Joci joi?Jean are cojoc.Jenica s-a julit.Jur imprejur este jale.Ajuta-ma la bagaje.Jurnalul e din Dej.Juju se joaca cu jucaria Jeanei.S-au manjit cu ruj pe obraji.Judecatorul a judecat just. SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA AFRICATEI TI. Silabe si logatomi1. Unirea sunetelor componente prin disparitia progresiva a pauzeitst.st.st.st.st..sts2. Silabe directe : ta, te, ti, to, tu3. Exercitii in pozitie intervocalica-ata, ete, iti, oto, utucu vocale diferite-ate, ati, ato, atu-eta, eti, eto, etu-ita, ite, ito, itu-ota, ote, oti, otu-uta, ute, uti, uto4. Silabe inverse : at, et, it, ot, ut5. Exercitii in logatomi : tat, tet, tit, tot, tut-pronuntare fara vocale : tt, tt, tt, tt6. Exercitii de diferentieres-z si t(ts) s(sh)ses-zez; sis-ziz; sas-zaz; sos-zoz; sus-zuz;tet-ses; tit-sis; tat-sas; tot-sos; tut-suste-te; ti-ti; ta-ta; to-to; tu-tute-se; ti-si, to-so; tu-su; ta-saII. Cuvinte1. Cuvinte cu t in pozitie initiala-monosilabice : tep, tes, tel, tepi, tip, tin, tarm, tap, tar, tol-bisilabice : teapa, teava, tipat, tigan, tinta, taran, tarus, tara-polisilabice : telina, tarana, tigara, taranca, tarai2. Cuvinte cu t in pozitie mediana-monosilabice : poti, copti, moti-bisilabice : mate, rate, fata, bete, cutit, catel, otet, vitel, vita, gheata-polisilabice : incalta, ameninta, intepa, portelan, lectia, certati, multumiti, parinti, incaltaminte, balanta, dorinta,3. Cuvinte cu t in pozitie finala-monosilabice : zat, mat, lat, hot, mot, sot, bat, put, strut-bisilabice : cotet, podet, agat, Danut, calut, dragut-cu grupe consonantice : jilt, colt, caltIII. PropozitiiLenuta tipa.Un bat e la put.Mita are ata.Ticu are vitel.Beti tuica ?Taranul ia cutitul.Cutitul e ascutit.Linga balti sunt multi tantari.Danut e un baietel dragut.Sita s-a intepat in ac cand tesea cu ata o pernita.Taranca tine fetita in brate ca sa-i dea tata.IV. Cuvinte paronimeate-acetine-sinetel-celteapa-ceapaplati-placimunti-muncitar-jartol-soltes-sesmot-mosSCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA AFRICATEI CE SI CII. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe-cu pauzace-a; ce-e; ce-i; ce-o; ce-uci-a; ci-e; ci-i; ci-o; ci-u-unit cu vocalecea, cee, cei, ceo, ceucia, cie, cii, cio, ciu2. Exercitii in pozitie intervocalica-separata-ce-a; e-ce-e; i-ce-i; o-ce-o; u-ce-ua-ci-a; e-ci-e; i-ci-i; o-ci-o; u-ci-u-unitacea, ecee, icei, oceo, uceuacia, ecie, icii, ocio, uciu3. Exercitii in silabe inverse-separata-ce; e-ce; i-ce, o-ce, u-cea-ci; e-ci; i-ci; o-ci; u-ci-unitace, ece, ice, oce, uceaci, eci, ici, oci, uci4. Exercitii in logatomi-separat :ce-a-ce; ce-e-ce; ce-i-ce; ce-o-ce; ce-u-ceci-a-ci; ci-e-ci; ci-i-ci; ci-o-ci; ci-u-ci-unit :ceace; ceece, ceice, ceoce, ceuceciaci, cieci, ciici, cioci, ciuci5. Exercitii cu consoanece-b, ce-c, ce-d, ce-f, ce-g, ce-h, ce-j, ce-l, ce-m, ce-n, ce-r,ce-s, ce-t, ce-v,ce-xceb, cec, ced, cef, ceg, ceh, cej, cel, cem, cen, cer, ces, cet, cev, cexci-b, ci-c, ci-d, ci-f, ci-g, ci-h, ci-j, ci-l, ci-m, ci-n, ci-r, ci-s, ci-t, ci-v, ci-xcib, cic, cid, cif, cig, cih, cij, cil, cim, cin, cir, cis, cit, civ, cixII. CuvinteA. Cuvinte cu ce in pozitie initiala-monosilabice : ce, cea, cerc, ceas, ceai, cer, cel, cei, cerb-bisilabice : cere, ceva, ceapa, cearta, ceaun, ceainic, ceata, ceara, ceafa, cercel, cerdac-polisilabice : cerneala, cercetat, cealalta, cenusa, celofanCuvinte cu ci in pozitie initiala-monosilabice : ci, ciob, cioc, ciot, ciur, circ, cinci-bisilabice : cifre, cina, cires, ciocan, cioban, ciomag, cip!, ciorap, cizme, cioara, ciulin, ciupit, cizmar, cimpoi-polisilabice : cinema, cineva, cireada, ciripi, citire, circula, cicoare, ciocolata, cinematografB. Cuvinte cu ce in pozitie mediana-bisilabice : secer, briceag, Mircea-polisilabice : secera, inceput, vecernicie, macese, cercelus, incearcaCuvinte cu ci in pozitie mediana-bisilabice : vecin, sucit, racit, macin, fecior, lucios, picior, vaccin-polisilabice : macina, radacina, vecina, salcii, muncitor, adancime, bicicleta, fericit, accidenta, harnicie, felicitare, cauciucC. Cuvinte cu ce in pozitie finala-bisilabice : zece, cruce, rece, ace, face, pace, plate, tace, coace, duce, zice, dulce, fiice, trece, toarce-polisilabice : intoarce, incoace, cojoace, rascruceCuvinte cu ci in pozitie finala-monosilabice : taci, zici, faci, duci, maci, raci, daci, saci, coci, joci, mici, roci, furci, maci, sepci, barci, melci, banci-bisilabice : papuci, arici, saraci, pisici, piersici, boboci, copaci, ciuperci, arunciIII. PropozitiiCerul cenusiu.Cine macina?Ce ceata?Faci basici.Cere cercei.Duci ciocanul?Ce zapaceala.Macii sunt mici.Ce de ghiocei.Ai cinzeci de curci.Purceaua are zece purcei.Duci la Tecuci doi saci de nuci.Marcel isi petrece cele zile de concediu in Cecenia.De cand s-a chircit si zbarcit, vecinul e tare pocit si sucit.Nu-mi place ceea ce face.Cici a gasit cinci ciuperci.IV. Cuvinte paronimecerb-serbsaci-sasicina-sinaduci-duscioc-socJenica este de straga la baraj.IV. Cuvinte paronimecu j si sjir-sirjoc-socjura-surajapca-sapcaprajit-prasitjale-salecu j si zjar-zarjale-zaleSCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA AFRICATEI GE SI GII. Silabe si logatomi1.Exercitii in silabe directe-cu pauza : ge-a; ge-e; ge-i; ge-o; ge-u-cu pauza : gi-a; gi-e; gi-i; gi-o; gi-u-unit cu vocale : gea; gee, gei, geo, geu-unit cu vocale : gia; gie, gii, gio, giu2. Exercitii in pozitie intervocalica :-separat : a-ge-a; e-ge-e; i-ge-i; o-ge-o; u-ge-u-separat : a-gi-a; e-gi-e; i-gi-i; o-gi-o; u-gi-u-unit : agea; egee; igei; ogeo; ugeu-unit : agia; egie, igii; ogio; ugiu3. Exercitii in silabe inverse-separat : a-ge, e-ge, i-ge, o-ge, u-ge-separat : a-gi, e-gi, i-gi, o-gi, u-gi-unit : age, ege, ige, oge, oge-unit : agi, egi, igi, ogi, ugi4. Exercitii in logatomi-separat : ge-a-ge; ge-e-ge; ge-i-ge, ge-o-ge, ge-u-ge-separat : gi-a-gi; gi-e-gi; gi-i-gi; gi-o-gi; gi-u-gi-unit : geage; geege; geige; geoge; geuge-unit : giagi; giegi; giigi; giogi; giugi5. Exercitii cu consoane-ge-b, ge-c, ge-d, ge-f, ge-g, ge-h, ge-j, ge-l, ge-m, ge-n, ge-r, ge-s, ge-s, ge-t, ge-t, ge-v, ge-x-gi-b, gi-c, gi-d, gi-f, gi-g, gi-h, gi-j, gi-l, gi-m, gi-n, gi-r, gi-s, gi-s, gi-t, gi-t, gi-v, gi-x-geb, gec, ged, gef, geg, geh, gej, gel, gem, gen, ger, ges, ges, get, get, gev, gex-gib, gic, gid, gif, gig, gih, gij, gil, gim, gin, gir, gis, gis, git, git, giv, gixII. CuvinteA. Cuvinte cu ge in pozitie initiala-monosilabice : ger, gem, gen, get, geam, gel-bisilabice : gene, Geta, Gelu, gemeni, genunchi, geros, geamuri, geamat, geana, George, geanta-polisilabice : Georgeta, geamantan, generatieCuvinte cu gi in pozitie initiala-monosilabice : gin, gir-bisilabice : Gica, Gina, Gicu, Giurgiu-polisilabice : girafa, gimnastica, ginere, gimnastaB. Cuvinte cu ge in pozitie mediana-bisilabice : muget, raget, deget, ager, fulger, Eugen-polisilabice : degete, degetar, margele, Angela, damigeana, EugeniaCuvinte cu gi in pozitie mediana-bisilabice : argint, magiun, Virgil, geamgiu-polisilabice : pagina, galagie, regina, margine, mingile, diriginte, frigider, gingie, inginer, ruginaC. Cuvinte cu ge in pozitie finala-bisilabice : fuge, merge, mulge, linge, ninge, curge, minge, rege, lege, sange, plange, stinge-polisilabice : alege, culege, impinge, invinge, colege, atinge, infige, belciuge, carligeCuvinte cu gi in pozitie finala-monosilabice : mingi, fragi, legi, fugi, lungi, ungi, dragi, crengi, regi-bisilabice : colegi, verigi, ajungi, culegi, covrigi, desagi, ferigi, seringi, alergiIII. PropozitiiGelu ia gemul.Fuge de lege.Gelu o impinge pe Geta.Geta ia geanta.Gelu si Georgeta sunt gemeni.George a spart geamul cu mingea.Georgeta nu are margele.Gelu vrea sa bage degetul in gem.Pe Gigi il dor gingiile.Bagi fragi in pungi.Gica si Gineta sunt colegi.Crengile fagilor s-au lungit.Gigi a venit la Giurgiu cu gingiile umflate.IV. Cuvinte paronimerece-rege; maci-magi; lunci-lungi; reci-regi; cerb-serb; coci-cos; fragi-frati,cer-ger, saci-sasi_________________SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI LI. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe : la, le. li, lo, lu2. Exercitii in pozitie intervocalica :ala, ele, ili, olo, ulu-cu vocale diferite :ale, ali, alo, aluela, eli, elo, eluila, ile, ilo, iluola, ole, oli, oluula, ule, uli, ulo3. Exercitii in silabe inverse : al, el, il, ol, ul4. Exercitii in logatomi : lal, lel, lil, lol, lul-pronuntat fara vocale : ll, ll, ll, ll5. Exercitii in combinatii consonantice :-bla, ble, bli, blo, blu-pla, ple, pli, plo, plo-cla, cle, cli, clo, clu-gla, gle, gli, glo, glu-mla, mle, mli, mlo, mlu-sla, sle, sli, slo, slu-zla, zle, zli, zlo, zlu-vla, vle, vli, vlo, vlu-hla, hle, hli, hlo, hlu-fla, fle, fli, flo, fluII. Cuvinte1. Cuvinte cu l in pozitie initiala :-monosilabice : la, lac, lan, lat, leu, lemn, leac, lin, lins, loc, lor, loz-bisilabice : lada, lama, lata, laba, lacat, lacom, lene, legat, lege, lenes, leafa, leagan, lesin, loto, liber, lichid, lighean, lipit, luna, lume, lana-polisilabice : lebada, locomotiva, lopeti, livada, lumanara2. Cuvinte cu l in pozitie mediana :-monosilabice : clar, plai, plan, blat, clei, clor, club-bisilabice : sala, vila, tabla, dulap, hala, fular, colac, elev, moale, vale, guler, coleg, milos, calut, fulgi, vulpe-polisilabice : pelican, lalele, liliac, alune, fasole, felinar, medalion, camila, inele, galeti, ochelari, umbrela, elefant-cu aglomerari de consoana : tablou, bloc, flori, plapuma, plug, biblioteca, balta, cleste, bicicleta, ploaie, plange, floarea soarelui, planta3. Cuvinte cu l in pozitie finala :-monosilabice : val, cal, mal, el, miel, fel, chel, gol, rol, pol, sul, mal-bisilabice : canal, hamal, hotel, catel, vesel, vitel, drapel, tunel, bivol, copil, satul-polisilabice : ghiocel, patrunjel, papagal, soricelIII. PropozitiiLampa lumineaza.Culeg si aleg.Alege bilele.Lica e lacom.Localul e gol.Lili calareste.Copilul alearga.Lili ia multe lalele.Lazar si Calin s-au luat la lupta.Lola ia la bal un sal.Lasa catelul sa latre!Ale mele sunt lalelele.Alina are un sal cu buline galbene.In localitatea Valea Lunga se cultiva multe legume.IV. Cuvinte paronimelac-rac; cal-car; lege-rege; lampa-rampa; lama-rama; coroana-coloana; ale-are; lob-rob; clama-crama; lupa-rupa_________________SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI RI. Silabe si logatomi1. Exercitii cu prelungirea sunetului : rrra, rrre, rrri, rrro, rrru2. Exercitii cu silabe directe : ra, re, ri, ro, ru3. Exercitii in pozitie intervocalica : ara, ere, iri, oro, uru-cu vocale diferite :are, ari, aro, aruera, eri, ero, eruira, ire, iro, iruora, ore, ori, oruura, ure, uri, uro4. Exercitii cu silabe indirecte :-prelungit : arrr, errr, irrr, orrr, urrr-neprelungit : ar, er, ir, or, ur5. Exercitii cu silabe directe repetate-rara, rere, riri, roro, ruru6. Exercitii in silabe inchise cu alte consoane :-rar, rer, rir, ror, rur-rap, rit, ref, res,-gar, ter, far, mur7. Exercitii in logatomi cu consoane :-lera, lere, leri, lero, leru-nera, neri, nere, nero, neru-dera, dere, deri, dero, deru-tera, tere, teri, tero, teru8. Exercitii cu grupari consonantice :-pra, pre, pri, pro, pru-bra, bre, bri, bro, bru-fra, fre, fri, fro, fru-vra, vre, vri, vro, vru-tra, tre, tri, tro, tru-dra, dre, dri, dro, dru-asocieri mai dificile :-stra, stre, stri, stro, stru-zdra, zdre, zdri, zdro, zdru-sra, sre, sri, sro, sru-jra, jre, jri, jro, jru-pentru evitarea pericolului de contaminare la r uvular sau velar se vor prelungi consoanele c, g, h-cra, cre, cri, cro, cru-gra, gre, gri, gro, gru-hra, hre, hri, hro, hru-grupari consonantice in final, ce se rostesc mai greu datorita deficitului de aer-abr, ebr, ibr, obr, ubr-avr, evr, ivr, ovr, uvr-adr, edr, idr, odr, udr9. Exercitii de diferentiere de sunetul lla-ra; li-ri; le-re; lo-ro; lu-rual-ar; el-er; il-ir; ol-or; ul-urala-ara; ele-ere; ili-iri; olo-oro; ulu-urulal-rar; lel-rer; lil-rir; lol-ror; lul-rurlar-ral; ler-rel; lir-ril; lor-rol; lur-rulII. Cuvinte1. Cuvinte cu r in pozitie initiala :-monosilabice : rid, rit, ren, rad, rat, rau, rani, rac, rad, rai, ras, rod, rom, ros, roi, roz, rug, rus, rupt-bisilabice : ridic, rima, rece, rele, rade, rama, rata, radio, raza, rapid, roman, roua, roaba, rumen, rupta, rufe, rumen-polisilabice : ridiche, ridica, repara, revista, ravnit, randuri, radacina, ranita, radio, rotunda, robinet, romaneste, rusine, rusinos2. Cuvinte cu r in pozitie mediana :-monosilabice : circ, frig, verzi, cerc, carn, card, arc, parc, porc, orb, cort, curg-bisilabice : arid, pere, cere, mere, carunt, ara, cara, hora, vara, nara, bara, gara, mare, tare, acru-polisilabice : carioca, tremura, revedere, racoare, carare, respiratie, caravana, patruped-cu grupari consonantice : carte, cartofi, harta, barba, zarzavat, castraveti, barza, ardei, sarpe, varza, trambita3. Cuvinte cu r in pozitie finala :-monosilabice : sir, fir, cer, ger, zer, ser, mar, car, dar, far, par, iar, jar, rar, sar, cor, nor, dor, por, lor, fur, jur, dur, tur-bisilabice : zefir, chefir, secer, paner, umar, penar, canar, cantar, amar, pahar, zidar, popor, cocor, bucur, matur, satur, ciucur-polisilabice : colindator, aviator, calendar, felinar, gogosarIII. PropozitiiRadu rade.Cerul este albastru.Cer un pahar.Afara este ger.Rana e dureroasa.Rochita este murdara.Respiri prea repede.Corina sare cu coarda.Marina a prins o buburuza.Aurel vrea un mar rosu,Grigore lucreaza in gradina.Drapelul are trei culori.TRaian scrie o scrisoare.Adriana stropeste castravetii din gradina.V. Cuvinte paronime :crema-clema; rasa-lasa; arama-alama; rupa-lupa; moare-moale; crapa-clapa; rupta-lupta; sare-sale; gras-glas; var-valExercitii pentru diferentiererea sunetelor cu puncte apropiate de articulareS soc ocsold oldlas lacreste cretepaste patemusca mucapisc picsura urasa a Ce Ciae acine cinetel celineapa inceapamuni munciplai placieapa ceapaZ Jzale jalezar jarzoi joizur jurzidar jidarR Lrama lamacrama clamarege legerac lacrampa lamparupa luparada ladarob lobroz lozrup lupcrin clinExerctii pentru imbunatatirea muschilor lingualiBaba, baba oarba,Unde iti este roaba?Roaba i ici, colea,Ia-te dupa ea!Barza, rata,Langa baltaPandesc broascaSi ea salta!Casa mareCurte n-are!Huta noi ne leganamSi o hora apoi formamHuta in sus si huta in josJocu-i vesel si frumos!Fa, fa sufla vantul in tufi,Dar i apa la izvorFaaie saltand uor!Capra sare casaIada sare masa!Nici n-o zic i zici c-a zisCand o-i zice, chiar oi zice!Ca sa zici c-am zis ce-oi zice!Sper sa va fie de folos! Category:Materiale ABALeave a commentTerapia ABACAPITOLUL CINCISelectarea programelor de instruireBridget Ann TaylorKelly Ann McDonough Atunci cnd vei ajunge n situaia provocativ de a construi un program pentru acas, va trebui s selectai programe de instruire care s aib semnificaie n cazul copilului. ntruct nu exist copii care s aib aceleai competene i aceleai nevoi, selecia iniial a programelor trebuie s se bazeze pe abilitile actuale ale fiecrui copil. Selectarea programelor pentru copilul dumneavoastr va fi o sarcin permanent. De fiecare dat cnd copilul va mastera un program, va trebui s alegi un altul. Acest capitol va prezenta un cadru conceptual pentru alegerea programelor de instruire pentru copilul dumneavoastr, astfel nct s putei ncepe instruirea semnificativ pentru el. EVALUAREA ABILITILORCele trei ghiduri pentru planul de studiu (curriculum) din acest capitol subliniaz abiliti care pot fi nvate de copil. Obiectivele sunt aranjate n ghidul nceptor, intermediar i avansat, dar aceast ierahie nu este rigid. Primul pas n selectarea programelor const n evaluarea abilitilor i deficitelor copilului dumneavoastr. Ghidurile curriculare pot fi folosite drept cadru pentru o evaluare iniial. ncepnd cu Ghidul Curricular nivel nceptor, putei determina nivelul abilitilor copilului i putei crea astfel posibile programe de instruire. Atunci cnd evaluai abilitile copilului, inei cont de urmtoarele aspecte: Copilul d dovada acestei abiliti la comand verbal? Exist copii care pot face anumite lucruri spontan, dar nu i la cerina adulilor. De exemplu, putei sesiza c atunci cnd se joac, copilul numete anumite obiecte, dar, cnd i ari respectivul obiect i i ceri s l numeasc, nu poate face acest lucru. Atunci cnd evaluai abilitile copilului, fii siguri c el poate rspunde atunci cnd i punei ntrebarea corespunztoare. Abilitatea e prezent fr ajutorul dumneavostr? Atunci cnd evaluai o anumit capacitate, trebuie s determinai nivelul la care se afl copilul fr a fi ajutat. De pild, cnd dorii s aflai dac el poate urma instruciile simple, d-i comanda, fr a-i oferi vreun gest ajuttor (de exemplu, nu indicai ctre pantofi cnd i spunei Ia-i pantofii!). Sau, cnd vrei s tii dac poate ndeplini activiti simple (de exemplu, puzzle sau sortare de forme), prezintai-i activitatea i oferii-i o instrucie verbal (de exemplu, F puzzle!), fr a i oferi vreun ajutor fizic. Abilitatea are consisten n timp? Anumii copii nu sunt constani n rspunsurile lor. Este important stabilirea faptului c o anumit capacitate poate fi demonstrat n mai multe ocazii diferite. Doar pentru c o dat copilul a reuit s fac ceva, nu nseamn c acea abilitate face parte din repertoriul su. Atunci cnd realizai evaluarea unei abiliti, trebuie s oferii mai multe oportuniti pentru a determina dac rspunsurile copilului sunt consistente n timp (de exemplu, n 8 cazuri din 10). Sunt prezente toate componentele abilitii? Copilul poate fi capabil s dea dovada prezenei unei pri a abilitii, dar nu a ntregii abiliti. De exemplu, el poate fi n stare s identifice trei pri ale corpului sau s imite una sau dou aciuni. Dei acesta este un bun nceput, trebuie s v asigurai c el poate realiza un numr adecvat de rspunsuri n cadrul fiecrui program. n determinarea numrului adecvat de rspunsuri pentru fiecare program, luai n considerare vrsta copilului (de exemplu, majoritatea copiilor precolari pot identifica 10 sau mai multe pri ale corpului). Atunci cnd evaluai un anumit program (de exemplu, instruciile simple), trebuie s determini i numrul corespunztor de rspunsuri i s evaluezi performana copilului per total. Abilitatea este demonstrat n prezena unor persoane diferite, n diverse contexte, cu stimuli variai? Uneori, copiii cu autism pot da dovada unor abiliti numai fa de anumite persoane (de exemplu, numai fa de mam), numai n contexte specifice (rspunde la comanda Ia-i cana nunmai n buctrie, unde sucul este la vedere) sau numai fa de stimuli specifici (de exemplu, Thomas The Train, dar nu i alte jucrii). Atunci cnd evaluai o anumit abilitate, fii siguri c prezena ei poate fi demonstrat n faa unor persoane diferite, n mai multe contexte i cu stimuli diferii.SELECTAREA PROGRAMELORDup evaluarea abilitilor copilului, trebuie s decidei care vor fi cele vizate pentru instruire. ntrebrile de mai jos pot fi de ajutor n selectarea obiectivelor de instruire. De fiecare dat cnd alegei un program, punei-v urmtoarele ntrebri: Copilul are abilitile de baz necesare pentru acest program? Atunci cnd alegei un program, ntrebai-v mai nti care sunt abilitile de care copilul are nevoie pentru a rspunde. De exemplu, v putei dori ca el s-i formuleze cererile prin propoziii, dar e posibil s nu poat repeta cuvintele. V putei dori s nvai copilul s iniieze interaciuni n timpul jocului cu ceilali copii, dar el nu poate urma comenzi simple. Descompunerea unei abiliti n componentele sale v poate ajuta s identificai ce alte abiliti trebuie nvate mai nti. Programul este adecvat vrstei/dezvoltrii copilului? Dei copiilor cu autism nu li se poate aplica un model al dezvoltrii normale a achiziionrii de abiliti, programele trebuie totui s reflecte o secven de dezvoltare care este de ateptat i n cazul unui copil tipic. Atunci cnd identifiai o abilitate, ntrebai-v mai nti dac un alt copil, de vrst similar, poate ndeplini aceeai sarcin. Aceast abilitate va ajuta la reducerea problemelor comportamentale? Alegei programe de instruire care sunt susceptibile de a avea un impact pozitiv asupra comportamentului copilului. De exemplu, nvarea de rspunsuri comunicative, cum ar fi indicarea cu degetul i gesturile de da i nu pot ajuta la reducerea problemelor comportamentale care ndeplinesc o funcie de comunicare. n plus, a-l nva pe copil s iniieze independent jocul poate reduce comportamentele stereotipe. Aceast abilitate va duce la nvarea altor abiliti? Atunci cnd alegei abilitile pentru instruire, identificai-le pe acelea care se construiesc unele pe altele. De exemplu, nvndu-l pe copil s imite aciuni secveniale ce in de motricitatea grosier (de exemplu, imitarea a dou aciuni n ordinea corect), l vei nva cel mai probabil s asculte apoi comenzile verbale duble. Aceast abilitate poate fi generalizat? ntruct n cazul copiilor cu autism abilitile sunt adesea dificil de generalizat, alegei acele programe i intii rspunsurile pe care copilul va avea ocazia s le practice i n afara leciilor. De exemplu, e mult mai probabil ca de-a lungul unei zile s i cerei copilului nchide ua, Aprinde lumina, Ia-i pantofii dect Ridic minile sau D din picioare. Rspunsurile care se asociaz cu consecine pozitive ce apar n mod firesc vor fi generalizate mai bine. Copilul va achiziiona aceast abilitate ntr-o perioad de timp rezonabil? Dei ritmul de nvare variaz foarte mult n funcie de copil i de abiliti, trebuie acordat prioritate acelor abiliti pe care copilul le va nva ntr-o perioad de timp acceptabil. De exemplu, n cazul n care copilul nu vorbete, el va trebui s nvee rspunsuri comunicaionale eficiente. n comparaie cu comunicarea prin fraze, el poate nva destul de repede s arate ctre obiectele dorite. Alegerea abilitilor care vor fi achiziionate ntr-o perioad de timp rezonabil va aciona ca un ntritor pentru dumneavostr, pentru copil i pentru tutori. Abilitatea este important pentru dumneavoastr i pentru familie? Alegei acele abiliti care vor avea implicaii pozitive n ceea ce privete participarea copilului la activitile familiei. Dei potrivirea culorilor este o abilitate important, a-l nva pe copil s-i identifice pe membrii familiei va avea un impact mult mai mare asupra participrii copilului n familie. Abilitatea poate fi folosit de copil de-a lungul ntregii zile? Alegei s-l nvai acele abiliti care sunt funcionale. De exemplu, nvarea ndeplinirii comenzilor simple, folosirea da i nu, artarea ctre obiectele dorite, realizarea activitilor de joc, toate acestea sunt utile pentru copil i pot fi incluse pe parcursul ntregii zile.PREGTIREAAtunci cnd ncepei un program acas, trebuie s ncepei cu un numr limitat de abiliti pentru primele cteva sptmni. E mult mai bine s vizai achiziii rapide ntr-un numr limitat de domenii, dect un progres ncet, inconsistent, n mai multe domenii. Aceast modalitate v va permite i dumneavoastr i tutorilor s stpnii metodologia de nvare, iar copilului i va permite s se obinuiasc cu structura edinelor. Dei realizarea programului trebuie individualizat n funcie de copil, n mod tipic, un program de nceput va include: un program de tip Respond to name (Rspunde la nume), un program de limbaj receptiv (de exemplu, ndeplinirea instruciilor simple), un program de imitaie (de exemplu, imitarea unei micri grosiere), un program de limbaj expresiv (de exemplu, artarea itemilor dorii) i o sarcin de potrivire (de exemplu, potrivirea obiectelor identice). Pe msur ce copilul face progrese, putei aduga programe adiionale, n funcie de nevoile lui. DESCRIEREA PROGRAMELORGhidurile metodologice sunt urmate de descrieri ale programelor de instruire pentru mai multe obiective listate n cadrul ghidurilor (nu toate obiectivele sunt subliniate n foile de programe). Sunt oferite rspunsurile pe care le dorim din partea copilului (targetate), pre-cerinele, materialele, strategiile de prompting (de ajutor) i alte cteva indicii utile. Pentru a economisi spaiul, multe din programele de limbaj receptiv i expresiv au fost prezentate pe aceeai foaie. Fiecare foaie de program poate fi copiat din manual i poate fi inserat n dosarul de programe al copilului. Multe dintre programe ofer exemple de rspunsuri targetate (pe care le atepm din partea copilului), dar acestea sunt doar pentru a v ajuta la nceput. Trebuie s-l nvai pe copil acele rspunsuri relevante pentru el i pentru dumneavoastr.Procedurile de instruire sunt generice i se poate ivi necesitatea de a le modifica n funcie de copil. De exemplu, programele au fost scrise plecnd de la ipoteza c, iniial, copilul va avea nevoie de prompting (ajutor) pentru a rspunde corect. Dei sunt oferite sugestii de prompting (ajutor), exist multe proceduri de corectare a greelilor care pot fi folosite atunci cnd copilul rspunde incorect sau nu reuete s rspund deloc. Consultai capitolul 6, Cum s realizai instruirea, pentru mai multe informaii despre strategiile de instruire.Unele dintre programele de limbaj receptiv i de potrivire necesit prezentarea unor stimuli pe mas, cum ar fi fotografiile. Numrul de stimuli prezentat va varia n funcie de etapa actual a programului. Cu toate acestea, se recomand ca n cazul introducerii sarcinilor de discriminare, s prezini cel puin trei stimuli, pentru a minimaliza ansele unui rspuns dat la ntmplare.Uitndu-v pe foile de program, putei observa civa termeni nefamiliari. i vom defini pe scurt mai jos. Prompt-urile (Ajutorul). Prompt-ul se refer la orice ajutor care i este oferit copilului pentru a rspunde cu succes. Prompt-urile pot fi verbale (Prinde mingea), fizice (iei mna copilului i o pui pe minge), gesturale (indici ctre minge), de poziie (pui mingea mai aproape de copil) sau de modelare (i demonstrezi copilului rspunsul, pentru ca acesta s l observe i s l imite). Atunci cnd ncepei un program de instruire, trebuie s determinai de ct de mult ajutor (prompt) are nevoie copilul pentru a rspunde fr greeli. Prompt-ul (ajutorul) trebuie sczut treptat i sistematic de-a lungul unei sesiuni de instruire, astfel nct copilul s poate fi capabil s ndeplineasc sarcina fr ajutor. Amnarea prompt-ului (Time Delay Prompt). Amnarea prompt-ului este o procedur n care timpul dintre prezentarea unui stimul comand i a prompt-ului este crescut treptat. Iniial, ajutorul este oferit n acelai timp sau imediat dup comand. De-a lungul sesiunilor de instruire ulterioare, ajutorul este amnat prin creterea treptat a intervalului de timp. De exemplu, atunci cnd l nvei pe copil s rspund la ntrebarea Cum te cheam?, se ofer prompt-ul (de exemplu, modelarea rspunsului corect) imediat dup prezentarea ntrebrii, pentru primele cteva ncercri. Atunci cnd copilul rspunde corespunztor la prompt (de exemplu, spunndu-i numele dup modelul prompt-ului, de trei ori consecutiv) se introduce un scurt rgaz ntre comand i prompt. De exemplu, tutorele poate spune Cum te cheam, ateapt 2 secunde i apoi modeleaz rspunsul. Atta timp ct copilul continu s rspund corect, acest interval poate rmne acelai pentru alte trei ncercri. Apoi intervalul dintre comand i prompt va crete cu 2 secunde, ajungndu-se la 4 secunde, apoi la 6 secunde, etc. scopul este acela de a-l face pe copil s rspund corect nainte de a i se oferi vreun ajutor (prompt). Recompensa diferenial. Recompensa diferenial nseamn recompensarea (ntrirea) anumitor rspunsuri i nerecompensarea (nentrirea) altora. De exemplu, atunci cnd introduci o abilitate, recompensezi rspunsurile care sunt date cu prompt-uri. De-a lungul sesiunilor de nvare, vei oferi treptat tot mai puin ajutor i vei recompensa doar rspunsurile care sunt date cu prompt redus. n final, vei recompensa doar rspunsurile care sunt corecte i care nu necesit ajutor.RESURSEGhidului Curricular nivelul avansat (Advanced Curriculum Guide) i urmeaz un capitol care prezint materialele necesare pentru instruire, precum i sugestii bibliografice. Suntei ncurajat, atunci cnd este posibil, s v realizai propriile materiale (de exemplu, s fotografiai substantive, verbe, emoii, camere i scene din mediul natural al copilului) i s folosii aceste materiale n mai multe programe (de exemplu, folosii fotografii ale aciunilor nu numai pentru programul de Receptiv i Expresiv Verbe, dar i ca discriminare necesar n cazul Wh questions(ntrebri de tipul Cnd? Cine? Cum? Care? Unde?, etc) n legtur cu o imagine). Dac ncercai s obinei fonduri prin comisia colar local pentru un program pentru acas, includei i o list de obiecte necesare n Planul Educaional Individualizat al copilului, astfel nct acestea s v fie oferite de ctre coal. Sunt incluse n capitolul urmtor i alte surse bibliografice, pentru a v ajuta n programe de instruire care nu sunt prezentate aici. Ghidul curricular nivel nceptorAbiliti de participare la lecii 1. St singur n scaun 2. Realizeaz contactul vizual atunci cnd e strigat 3. Realizeaz contactul vizual atunci cnd i se d comanda Uit-te la mine 4. Rspunde la comanda Minile cumini Abiliti de imitaie Imit micrile grosiere (gros-motorii) Imit aciunile cu obiecte Imit micrile fine (motricitatea fin) Imit micrile orale Abiliti de limbaj receptiv ndeplinete comenzile simple Identific prile corpului Identific obiectele Identific imaginile Identific persoanele familiare ndeplinete comenzile ce presupun verbe Identific verbele n imagini Identific obiectele n mediu Indic (cu degetul) imagini ntr-o carte Identific obiectele prin funcia (utilitatea) lor Identific posesia Identific sunetele din mediu Abiliti de limbaj expresiv Arat ctre itemii dorii ca rspuns la ntrebarea Ce vrei? Arat spontan ctre itemii dorii Imit sunete i cuvinte Denumete obiectele Denumete imaginile Cere verbal itemii dorii Exprim sau gesticuleaz da i nu pentru itemii preferai i pentru cei respini Denumete persoanele familiare Face o alegere Rspunde cnd este salutat Rspunde la ntrebri sociale Denumete verbele n imagini, la sine i la alii Denumete obiectele dup funcia (utilitatea) lor Denumete posesia Abiliti pre-colare Potrivete Obiecte identice Imagini identice Obiectele la imagini Imaginile la obiecte Culori, forme, litere, numere Obiecte non-identice Obiecte prin asociere Finalizeaz independent activiti simple Identific culorile Identific formele Identific literele Identific numerele Numr pe de rost pn la 10 Numr obiecte Abiliti de auto-servire (self-help) Bea dintr-o can Folosete furculia i lingura cnd mnnc i descal pantofii i descal osetele i dezbrac pantalonii i dezbrac tricoul Folosete erveelul/batista tie s foloseasc toaleta pentru a urina Ghidul curricular nivelul intermediarAbiliti de participare la lecii Susine contactul vizual pentru 5 secunde, ca rspuns la strigarea numelui Realizeaz contact vizual ca rspuns la strigarea numelui n timp ce se joac Realizeaz contact vizual ca rspuns la strigarea numelui de la distan Rspunde da atunci cnd este numit Abiliti de imitaie Imit micrile gros-motorii din poziia n picioare Imit micri gros-motorii secveniale Imit aciuni secveniale cu obiecte Imit aciuni nsoite de sunete Imit patternuri (construcii) de cuburi Copiaz desene simple Abiliti de limbaj receptiv Identific camerele Identific emoiile Identific locaiile ndeplinete instruciile (comenzile) duble D dou obiecte Recupereaz obiecte care nu sunt la vedere Identific atributele (caracteristicile) Identific persoanele din comunitate Se preface (pretinde c) Identific categoriile Identific pronumele ndeplinete instruciile cu prepoziii Identific un obiect aflat la vedere atunci cnd i este descris Plaseaz n ordine cartonae secveniale Identific genul Identific itemul care lipsete Rspunde la ntrebrile wh (Care? Unde? Cum? Cnd? Cine?,etc)despre obiecte i imagini Rspunde da/nu la ntrebri legate de obiecte i aciuni Numete un obiect prin atingere Abiliti de limbaj expresiv Imit fraze din dou sau trei cuvinte Cere itemii dorii printr-o propoziie, ca rspuns la Ce vrei? Cere spontan itemii dorii, printr-o propoziie i strig prinii de la distan Denumete obiectul dup funcia acestuia Denumete funcii ale obiectelor Denumete i indic pri ale corpului conform funciei acestora Denumete funcia prilor corpului Denumete locaiile Denumete emoiile Denumete categoriile Folosete propoziii simple Este un Vd o Am o Face schimb de informaii Am Vd Informaii sociale Spune Nu tiu atunci cnd este rugat s numeasc obiecte necunoscute Rspunde la ntrebri wh de tipul: Ce este asta? i Unde este Denumete prepoziiile Denumete pronumele Rspunde la ntrebri ce in de cunotinele generale Denumete genul Descrie imaginile printr-o propoziie Descrie obiectele aflate la vedere folosind atribute i amintete evenimente din trecutul apropiat Rspunde la ntrebri de tipul Unde? Denumete obiectele care aparin unei camere Denumete funcia camerelor Denumete funcia persoanelor din comunitate Rspunde la ntrebri de tipul Cnd? Descrie secvene de imagini Transmite un mesaj Face jocuri de rol cu ppuile Ofer ajutor Abiliti pre-colare Potrivete itemii din aceeai categorie D cantitatea cerut Potrivete numrul la cantitate Potrivete literele mari la literele mici Potrivete cuvintele identice Identific mai mult i mai puin Secvenializeaz numerele/literele Completeaz ciorne simple (worksheets) Copiaz litere i numere Identific numele scris Deseneaz imagini simple i scrie numele Lipete Taie cu foarfeca Coloreaz n chenar Abiliti de auto-servire (self-help) i mbrac pantalonii i mbrac tricoul i mbrac haina i ncal pantofii i ncal osetele Se spal pe mini Se duce la toalet atunci cnd l doare burta Se duce din proprie iniiativ la baie Ghidul curricular nivel avansatAbiliti de participare la lecii Realizeaz contactul vizual n timpul conversaiei Realizeaz contactul vizual n timpul instruciilor n grup Abiliti de imitaie Imit secvene complexe Imit joaca copiilor de aceeai vrst Imit rspunsul verbal al copiilor de aceeai vrst Abiliti de limbaj receptiv ndeplinete instruciile complexe, formate din trei comenzi ndeplinete comenzi complexe date de la distan Numete o persoan, un loc sau un obiect atunci cnd acestea sunt descrise Numete un obiect din care se vede numai o parte Identific obiecte care sunt la fel Identific obiecte care sunt diferite Identific ce nu aparine unui grup, n funcie de caracteristic sau de categorie Identific pluralul versus singular Rspunde la ntrebrile wh despre o scurt povestire Rspunde la ntrebrile wh despre un subiect ndeplinete comenzile ntreab versus Spune Gsete obiectele ascunse atunci cnd i se dau indicii privind locaia Discrimineaz situaiile n care trebuie s pun o ntrebare de cele n care trebuie s rspund (s ofere informaii n schimb) Rspunde Nu tiu la ntrebrile nefamiliare Denumete categoria creia i aparine un anumit item Denumete itemii dintr-o categorie Repovestete o poveste Descrie obiecte care nu se afl la vedere, folosind atribute (caracteristici) i amintete evenimente trecute Descrie subiecte Spune propriile poveti i exprim confuzia i cere lmuriri Denumete pronumele posesive Folosete timpul corect al verbelor Pune o ntrebare i repovestete informaiile obinute Ascult o conversaie i rspunde la ntrebri legate de acea conversaie i afirm cunoaterea Rspunde la ntrebri avansate de cunotine generale Descrie felul n care se face ceva Descrie similaritile i diferenele dintre obiecte Rspunde la ntrebri de tipul Care? Pune ntrebri wh atunci cnd i sunt oferite informaii vagiAbiliti de limbaj expresiv Limbaj abstract Rspunde la ntrebri de tipul De ce? Rspunde la ntrebri de tipul Dac? Completeaz logic propoziiile Descrie neregulile dintr-o imagine Rspunde da/nu (informaii factuale) Prevede finalul, rezultatul Privete dintr-o alt perspectiv Ofer explicaii Exclude un item n funcie de categorie/caracteristic Identific subiectul principal dintr-o poveste sau o conversaie Abiliti colare Definete oameni, locaii i obiecte Completeaz un pattern Potrivete cuvinte scrise la obiecte i obiectele la cuvintele scrise Citete cuvinte obibuite Numete literele (aa cum sunt pronunate) Numete un cuvnt, ncepnd cu primul sunet Numete consoanele iniiale, mediane i finale Citete liter cu liter cuvintele simple Explic nelesul cuvintelor Identific sinonime simple Identific relaiile temporale Identific numeralele ordinale Identific cuvintele care rimeaz Scrie din memorie cuvinte simple Adun numere formate dintr-o singur cifr Abiliti sociale Imit aciunile unui copil de aceeai vrst ndeplinete indicaiile unui copil de aceeai vrst Rspunde la ntrebrile unui (egal) copil de aceeai vrst Rspunde la cuvintele prin care un egal iniiaz jocul Partcip la jocuri cu egalii, jocuri care se desfoar la mas Iniiaz (propune verbal) jocul cu egalii Face schimb de informaii cu egalii Comunic cu egalii n timpul jocului Cere ajutorul egalilor Ofer ajutor egalilor Pregtirea pentru coal i ateapt rndul D dovada unor noi rspunsuri prin observaie ndeplinete comenzile date n grup Face schimb de informaii sociale ntr-un grup Cnt versuri ale unor cntecele de copii n cadrul grupului Rspunde cnd este chemat Ridic mna pentru a rspunde la ntrebri Ascult o poveste i rspunde al ntrebri privind acea poveste Arat i povestete Abiliti de auto-servire Se spal pe dini i nchide/deschide fermoarul i nchide/deschide nasturii i nchide/deschide capseleResurseCarduri (cartonae) pentru substantive Photo Cue CardsCommunication Skill Builders Photo Nouns Fotografii ale substantivelor (Setul I i Setul II)Imaginart Communication Products Photo Resource Kit (Nouns) Trusa Resurselor Fotografice (Substantive)PRO-ED Carduri pentru verbe Power Cards: Verb Power (1-3) Cardurile pentru verbe Great Beginnings For Early Language Learning: Beginning Verbs nvarea timpurie a limbajului: verbele de nceput Photo Action Cards Cardurile-fotografii pentru aciuni