92564563 Dezvoltarea Creativităţii La Preşcolari

7/23/2019 92564563 Dezvoltarea Creativităţii La Preşcolari

http://slidepdf.com/reader/full/92564563-dezvoltarea-creativitatii-la-prescolari 1/33

Dezvoltarea creativităţii la preşcolari între teorie şi practică, Ed. Sava Carmen, GPNMănăstirea Hmorli, !d. Sceava

"n conte#tl social actal, creativitatea este o caracteristică a personalităţii din ce în ce maisolicitată. $iecare institţie cere an%a!aţilor săi solţii c&t mai creative la rezolvarea pro'lemelor ivite în activitatea de zi c zi. De alt(el concrenţa acer'ă care a apărt în ltimii ani, ce vizeazăcaptarea consmatorli din diverse pncte de a'ordare, reclamă idei noi, interesante care să incite."n condiţiile în care societatea cere anmite valori, şcoala, pentr a)şi demonstra tilitatea, tre'iesă)şi plieze o(erta edcaţională în concordanţă c necesităţile momentli.

N este c nimic %reşit ca edcarea creativităţii să înceapă c&t mai devreme. *re'ie totşi săse ţină cont de modl în care se realizează acest lcr. Mai înt&i, cred că este de datoria (iecăricadr didactic de a se in(orma re(eritor la aspectele teoretice ale conceptli. +poi, în (ncţie despeci(icl clasei, de particlarităţile de v&rstă şi individale ale copiilor, de condiţiile şioportnităţile zonei din care provin copiii şi n în ltiml r&nd de disponi'ilitatea cadrli didactic,se pot realiza acţini concrete care să condcă spre dezvoltarea potenţialli creativ al copiilor. Săn ităm că (iecare persoană dispne de predispoziţia de a crea, care se va dezvolta c si%ranţăîntr)n medi propice. +ctivităţile care vizează stimlarea creativităţii copiilor tre'ie cprinse at&tîn cadrl edcaţiei (ormale, c&t şi în cadrl celei non(ormale, deoarece copill tre'ie să semani(este li'er, în conte#te diverse, (ără a e#ista (actori ini'atori care ar ptea condce la 'locarea

procesli de creaţie. -tim c toţii că (iecare copil dispne de o (antezie de'ordantă, că la aceastăv&rstă restricţiile de ordin intern snt (oarte redse, în conclzie perioada preşcolară poatereprezenta v&rsta optimă de start pentr încra!area şi (ormarea nei personalităţi creative.

Propn în continare c&teva e#erciţii de stimlare a creativităţii posi'il de des(ăşrat c copiii preşcolari şi n nmai.

CE+/ ) E#erciţil se des(ăşoară în aer li'er. Copiii primesc o (ormă de carton din care s)adecpat talpa piciorli (iecăria. Privind prin talpă (iecare tre'ie să spnă 0ceva1 pe care ar pteacălca dpă cerinţa edcatoarei2 ceva verde, ceva ascţit, ceva care mişcă, etc. 3a (inal se aşeazătălpiţa pe !os şi se descoperă elemente reale posi'il de călcat.

4M56E -7 $86ME ) Dintr)n pnct (i# o ecipă de copii va constri c pietricele contrlm'relor nor !cării, în vreme ce o altă ecipă va %ici ce !cărie a (ost (olosită drept model. +poi

(iecare copil va încerca constrirea nor (orme (ără model, veri(ic&nd apoi c a!torl o'iectelor dacă a reşit să le redea.P7C*8643 D7S*6+* ) Pe o măsţă este aşezată o coală mare de carton al', pensoane şi

vopsele. Copiii dansează în !rl măsţei iar la întrerperea mzicii cel ce se va a(la pe cercl roş9o 'cată de material pe care edcatoarea o aşează în di(erite părţi ale mesei: va tre'i să traseze c

pensonl o dn%ă pe (oaia mare, (ără restricţii de cloare, (ormă, mărime, direcţie, etc. +tnci c&nd(oaia este s(icient de acoperită c cloare, copiii vor (i cemaţi să descopere şi să contrezediverse o'iecte din amestecl rezltat anterior.

8 GH7C7*8+6E ) $iecare copil are în m&nă o (i%ră %eometrică pe care tre'ie să o aşeze !os, nde doreşte ; se vor aşeza pe r&nd. 3a (inal se va încerca denmirea o'iectli rezltat.

N4 4N C+S*E3< ) E#erciţil se realizează în pereci. $iecare perece va avea la îndem&nă

pătrate şi trin%iri din &rtie colorată de di(erite dimensini 9care vor releva pternic posi'ilitateaconstririi ni castel:. 3i se va cere să realizeze c acestea ceva, orice în a(ara ni castel.

D+C= +6 +E+ 4N +3* N4ME ) Copiii a în (aţă ima%ini c persona!ele din poveşti. or (i invitaţi să le dea n alt nme dec&t cel pe care îl a, care să re(lecte o caracteristică a acestoradesprinsă din poveste.

7NEN*=M N4ME ) $iecare copil va desena n cip de 'ăiat şi nl de (ată pe o (oaie. 3ise va cere apoi să le dea n nme de care n a azit nimeni celor doă persona!e.

CE M+7 P8>7 $+CE C4? ) 3i se cere copiilor să se %&ndească la tilizări neo'işnite pe carele)ar ptea avea o'iectele zale 9e#empl2 n paar ar ptea (i casa nei (amilii de %&ndaci:.

C8P+C43 C4 7DE7 ) Pe n pano în (ormă de copac edcatoarea aşează în partea dinsprerădăcină !etoane ilstr&nd diverse o'iecte. "ntre'area adresată copiilor este ce idei le vin privind oima%ine şi cm cred că va arăta acel o'iect 0cresct1 şi a!ns pe ramri? 9e#empl2 o min%eilstrată !os poate dce la2 n !oc de (ot'al, n cado de zia ni copil, n accident rtier dacălocl de !oacă n este adecvat, etc.:



7NEN*=M 4N +N7M+3 ) Copiii vor tre'i să realizeze n animal (olosind părţicomponente ale corpli de la alte animale. 3a (inal îi vor da n nme, n loc nde să trăiască, otilitate, care să !sti(ice com'inarea părţilor corpli.

S= "NCH7DEM CE6C43 ) E#erciţil se va des(ăşra pe o perioadă mai mare de timp. Pe n pano aşezat la îndem&na copiilor edcatoarea va trasa n cerc c diametrl de apro#imativ nmetr. Ea va plasa n o'iect în locl din care a încept desenarea cercli. Copiii vor tre'i săaşeze o'iecte în continare, c condiţia de a %ăsi le%ătri năstrşnice între o'iectl anterior şi cel pecare)l vor aşeza ei 9e#empl2 o cană se lea%ă de n ci'rit pentr că 'ei n ceai (ăct la (lacără, saam'ele a aceeaşi cloare în componenţă, etc.:.

CE 7)+7 SP4NE... ) @ocl poate la diverse (orme în (ncţie de conte#t, sa de conţintlînvăţării. +st(el copiii tre'ie să ima%ineze n dialo% c diverse persona!e, c animale sa plante,c o'iecte de i%ienă, etc. edcatoarea (iind partenerl de dialo% ima%inar la încept, acest rol pt&nd(i lat de n copil c o ima%inaţie 'o%ată, capa'il să ssţină dialo%l c n cole%, dpă ce tenica a(ost deprinsă.

CE EA7? ) Copiii primesc ima%ini c diverse contrri ale o'iectelor zale din viaţa de zic zi aşezate c capl în !os. Ei tre'ie să completeze desenl pentr a o'ţine n alt o'iect, (ără săîntoarcă (oaia, deci (ără a (olosi o'iectl desenat aşa cm snt ei o'işniţi.

CBND P8+*E $7.... ) Se atri'ie ni o'iect o caracteristică pe care acesta n o are în

realitate, iar copiii snt solicitaţi să %ăsească sitaţii în care acel lcr ar (i posi'il 9e#empl2 C&nd poate (i n c&ine al'astr, sa invizi'il, etc.:.C8N*7N4= 3+N>43< ) Edcatoarea sa n copil începe 0lanţl1 prin ennţarea nei

propoziţii. Copiii tre'ie să contine lanţl prin alcătirea propoziţiei rmătoare de la ltimlcv&nt al celei precedente. 9e#empl2 Cerl este al'astr. +l'astr (lar are +ndrei. +ndrei vine lanoi. Noi mer%em la 'nici. Etc.:

S+34*43 ) Copiii tre'ie să salte n persona! din poveste c replici care n se potrivescconţintli poveştii 9e#empl2 5nă zia, doamnă capră< +m a(lat despre cei trei iezi aidmneavoastră, ascltători care n a descis şa la nimeni.:.

*oate aceste e#erciţii a (ost lcrate c copiii şi s)a dovedit deose'it de atractive pentraceştia, iar solţiile pe care preşcolarii le)a dat n)a (ăct dec&t să con(irme disponi'ilitatea

acestora spre !oc, c consecinţe pozitive aspra devenirii micţilor.

R o l u l a c t i v i t a t i l o r a r t i s t i c o - p l a s t i c e

in dezvoltar ea cr e a t i v i t a t i i c o p i i l o r d e v a r s t a prescolara

Ni c i o d a t a n e s t e p r e a d e v r e m e p e n t r inceper eaedc ar i i c r ea t iv i t a t i i , ac t i v i t a t ea c r e a t o a r e n a r t r e ' ii n % r a d i t a d e n i c i n ( e l d e interdictii,limitari, critici.

Gr a d i n i t a e s t e p r i m a t r e a p t a ai n v a t a m a n t l i s i e s t e i m p l i c a t a a c t i v i n a c t i n e a d e( o r m a r e a oml i , av indmen i r eade a ) l ( o rma s' aspec t ps i o )

in te lec ta l , ( i z i cs i soc i o) a ( ec t i v ,pen t r o c a t m a i s o a r a a d a p t a r el a a c t i v i t a t e a d e t i p s c o l a r , p e t r i n t e % r a r e a s c o l a r a s is o c i a l a . P e r i o a d a p r e s c o l a r a r e p r e z i n t a o e t a p a a de zv ol ta r ii c opi l l iin c ar e s e c ons t r esc , s e a # e a z a , s e i m p l e t e s c s i s e d e l i m i t e a z at r e p t a t p r i nc i pa l el e t r as a t r i al e v ii t o ar e i pe r so n al i t at i i .

E

l a ' o r a r e a o ' i e c t i v e l o r c a d r , o ' i e c t i v e l o r d e r e ( e r i n t a s i o ' i e c t i ve l o r o p e r a t i o n a l e a l e e d c a t i e i a r t i s t i c o )

p l a s t i c e t r e ' i e s a r m a r e a s c a p o t e n t a r e a c o p i i l o r c v a l o r i a r i s t i c e c a r e sa l e i m ' o% a t e s c a v i a t a s p i r t a l a , s a l ed e z v o l t e n o i p r i c e p e r i s i d ep r inder ia r t i s t i ce . 7 n ( i e c a r e e t a p a d ed e z v o l t a r e a copi lli,o'iec tivel eedcatieiar tis tico)

plasti ce t r e ' i e s a r m a r e a s c a , , p a s i i o ' t i n t i i n r e a l i za r e a de per(ormante.U

rmărirea acestoro'iectiveimplică ini ier ț ea în proceslde crea ie, (amiliarizarea cț

lim'a!l plastic, cmaterialele i instrmentele de lcr necesare, precm ic tenicile de lcrș ș



elementare speci(ice.7n cadrla c t i v i t a t i l o r a r t i s t i c o ) p l a s t i c e s e r m a r e s t e c a c o p i l l 2

Sa st d ie ze mat er ia l de l cr s pec i( ic act iv it at il or de desen,pictra,modela!S a r e c n o a s c a s i s a d e n m i a s c a c l o r i l e S a o ' t i n a d i n a m e s t e c l d e c l o r i n a n t e s i t o n r i S a r e d e e ( o r m e p l a s t i c e , s i m p l e i n c o n c o r d a n t a c p o si 'i li ta ti le lo rd e e #

p r i mar e .

S c o p l e d c a t i e i a r t i s t i c o ) p l a s t i c e i n i n v a t a m a n t l d e m a s a n ea c e l a d ea c r e a p e r s o na l i t a t i ar t i s t i c e sp e c i al i z a t e ,c i d e a ( o r m a p er s o n a li t a t i a r m on i o a s ecdispon i' i l i ta t i c rea t i ve , ( avora'i lespec i a l iz a r i i l te r ioare i ndiverse domeni ipro(es

i o n a l e . * e r m e n l d e c r e a t i v i t a t e i s i a r eo r i % i n e a i n c v i n t l l a t i n , , c rea r e , c a r e in seamnaaz a m i s l i , a ( a r i , a c r e a , a n a s t e . 7 n s a s i o r i % i n e a c v i n t l i n e d e m o n s t r e a z a c a te r m e n l d e c r e a t i v i t a t e d e ( i n e s t e n p r oces ,nac t d i namiccar e sedez vo l ta , s ed e s a v i r s e s t e s i c p r i n d e a t a t o r i % i n e a c a t s i scopl.

E

l e m e n t e l e d e ' a z a a l e creativitatiisnt2ori%inalitatea(le#'ilitateasenzitivitateain%eniozitateae#presivitatea.C r e a t i v i t a t e a e s t e c o m ' i n a r e a c n o st i n t e l o r i n d i ( e r i t e s i t a t i i p e n t r ao ' t i n e c e v a no,ori%inal ,(e# i' ilsi (lid, scim'ator .

E

step o s i ' i l a l a o r i c e v i r s t a s i l ao r i c e o m s i i s i a r e v a l o a r e a s a .3asind)i pecopiisa(acalcrrileasacm

vorei,catmaimltposi'il,ciardacaceaceinteprindmictiin areniciolo%icapentrnoi,matriincra!ind)isa(ie increzatoriin (ortelepropriiacordind)leoatentiedeose'ita!oclio(erind)letimpsapetreacac eiinsisi,samediteze,sac%ete,copillvacreamltmaiincrezatorin (orteleproprii.

4niverslliva(i diversi(icat,vaaveaopersonalitateimpnatoare,o%andirediver%enta,nmare

simtal responsa'ilitatii,nsistemde valoricoerent,ninters permanent pentrtot ceaceeno.E

# i s t a m a i m l t e p o s i ' i l i t a t i d e ( o r m a r e a n e i p e r s o n a l i t a t ic r e a t i v e . C o n s i d e r c a n a d i n t r e c e l e m a i e ( i c i e n t e l a v a r s t a p r e s c o l ar a e s t e ( am il ia ri za re ac op ii lo rc t e# t ll it er ar ,a ct iv i t at il ed e c n o a s t e r e am e d i l i , m z i c a s i d e z v o l t a r e a c r e a t i v i t a t i i p r i n d i v e r s e e # e r c i t i i a r t i s t i c o )

plastice2desen,pictra,modelare,aplicare.

$olosind)

sicreativitatea,copillinvatasaanticipezesisaai'aanmiteasteptari,ima%inareaevoltieinorelemente(ace parte din e#ersarea%andirii.

Edcatoarelen tre'iesalimitezecreativitateacopiilor2ceicare sntrestrictionatisin isipot

(olosiima%inatiain !ocsntprivatide e#perimentareasentimentlide speranta.Pentrdezvoltareacreativitatiila prescolariprinitermedilartelorplasticepot (i

(olosite!ocrididactice2,,Ce)tis%eraezacloarea, ,,



Gasesteclorilepotrivite,pictrape'azamesa!elornorpoieziis%estive(olosind%enericl,,+s

cltasipicteaza.Pe'azaimpresiilorsicomentareacopiilorpot (i realizatecompozitiicreate dinima%inatieSomnoroasepasarele,Ploaia,cm se deseneazan pisor,nmar.Pot (i(olositee#ercitiilede ima%inatie.

Edcatorldeseneazao parte din (i%ra9ciocl'erzei,%rapesteli:copillintieste(i%rasiapoio

completeaza

+m încercat să demonstrez în această lcrareimportan a activită ilor artistico)plasticeț ț

asprapersonalită ii copiilor, aspra dezvoltării %stliestetic, i nele modalită i de realizareț ș ț

aleacestor activită i. "n cadrl activită ilor artistico)plastice, copillpoate să se e#prime li'er, să deaț ț

(r& li'erima%ina iei, (anteziei, de aceea tre'ie să leacordăm interesl cvenitț

. C c&t materialele snt mai atractive, tenicilemai diversi(icate, c at&t copill lcrează maicplăcere, î i satis(ace criozitatea i setea decnoa tere, iar rezltatele snt peș ș ș

măsraa tș eptă ri lor.3crările copilli îl o%lindesc pe el,ptem a(la lcrri importante despreelcitindlcrările li



Conditiile psio)peda%o%ice de dezvoltare a capacitatilor creative la varsta prescolara mare,(ormarea creativitatii

Conditiile psiho-pedagogice de dezvoltare a capacitatilor creative la varsta prescolara mare

7nvesti%atiile realizate de di(eriti specialisti 9@. Pia!et, David +s'el, Hans +e'li, *eresaEn%elman, 7on 5erca, 6o'ert Ga%ne, 7on Danila, Siminica Sova, 7oan Sret etc: sstin ca conditia(ndamentala pentr randamentl scolar este caracterl constient al invatarii.

+ptitdinile de invatare constienta se (ormeaza la copii treptat si c %re.

8 modalitate de pre%atire pentr activitatea de invatare constienta in prescolaritate esteactivitatea ver'al)artistica. Ea corespnde particlaritatilor de varsta a prescolarilor si sstinecriozitatea lor.

Descrierea a celor o'servate in natra este si ea o activitate ver'al)artistica care are dreptsport cvantl si (rmosl, artisticl din natra. +naliza elementara a ni ta'lo, lectraima%inilor, interpretarea ni cantec pentr copii este de asemenea o activitate artistica, dezvolta

spiritl de o'servatie, il o'isnieste sa ada, sa vada, sa simta si sa e#plice, il (amiliarizeaza(rmosl. FIvspIJeso

Pro'lema invatamantli prescolar este disctata pe parcrsl ltimelor secole 9K7K ) KK:.Savantii n a a!ns inca la n raspns de(initiv. @ean Pia!et sstine ca2 *oate conditele comportan aspect innasct si nl do'andit, dar n cnoaste nde se a(la (rontiera dintre ele, ceea ce ne

permite sa a(irmam ca savantl recnoaste si apreciaza etapa invatamantli prescolar, in care copiiido'andesc, acizitioneaza cnostinte si isi (ormeaza competente, atitdini, comportamente.

7nvatarea in cicll primar se intemeiaza pe acizitiile spontane ale prescolaritatii. Practica deinstrire dovedeste ca o acizitie noa se cladeste pe n sistem de cnostinte, competente

sedimentat de!a, si n pe teren %ol. +dierea si repovestirea povestilor, memorizarea si recitareaversrilor, inssirea prover'elor, zicatorilor, %icitorilor, si tilizarea lor in vor'ire, arta plastica,comnicarea snt momente necesare ale procesli de (ormare a personalitatii in devenire.

+cestea si alte a'ilitati o'tinte la varsta prescolara prin intermedil activitatii artistice9desen, modelare, aplicatie, constrire, lcr manal: permit copilli sa deprinda la de'itl scolar anmite competente care la randl lor devin o %arantie a inte%rarii sociale si o conditie a do'andirii

per(ormantei lin%vistice, artistice plastice.

+ctivitatea ver'al)artistica, inte%rata c cea artistica plastica2

a!ta la inssirea lim'ii literare si la perceperea medili am'iant

dezvolta sensi'ilitatea

serveste drept srsa principala de transmitere a e#perientei sociale, si a cnostintelor

contri'ie la (ormarea competentelor si atitdinilor, la realizarea o'iectivelor edcatieiestetice, intelectale si morale

inclde elemente spiritale si comportamentale in personalitatea copilli

serveste drept sport pentr acizitionarea valorilor sociale, nationale si %eneral mane,morale, stimland actinile creative ale prescolarilor si elevilor mici.

4n o'iectiv ma!or al activitatii literar artistice este dezvoltarea creativitatii ver'ale si artistico ; plastice.



Creativitatea si elementele ei.

E#ista mltiple posi'ilitati de (ormare a nei personalitati creative. Consideram ca na dintrecele mai e(iciente in varsta prescolara este (amiliarizarea copiilor c te#tl literar si dezvoltareacreativitatii prin diverse e#ercitii artistico ; plastice2 desen, pictra, modelare, aplicare.

Elementele de 'aza ale creativitatii snt2

ori%inalitatea

(le#i'ilitatea

senzitivitatea

(lenta

in%eniozitatea

e#presivitatea

8ri%inalitatea prevede capacitatea individli de a adopta atitdini personale (ara tendinta dea copia sa a reprodce modl de %andire al altciva.

$le#i'ilitatea este capacitatea de a adapta %andirea la sitatii noi, neori neprevazte, cscopl de a cata si a %asi soltii optime de rezolvare a pro'lemelor ce apar in diverse domenii decnoastere inclsiv in cel al cnoasterii artistice.

Senzitivitatea inseamna (acltatea de a simti, de a (i sensi'il. Pro(nzimea si aria sensi'ilitatiidepind de spiritl de o'servatie care poate (i (ormat, edcat la copii prin e#ercitii diri!ate de peda%o%.

$lenta este o proprietate a stilli si se caracterizeaza prin crsivitate si (liditate ine#primare 9avand ca sport lim'a!l si (lenta li:.

7n%eniozitatea indica spiritl inventiv, de initiativa ) calitati indispensa'ile creativitatii mane.

E#presivitatea e#prima cloarea, (orma, marimea, ritml, simetria, asimetria si dinamica. Ccat este mai e#presiva opera de arta c atat mai mlt ne place. Dezvoltarea creativitatii n poate (i

dezvoltata (ara a intele%e ce)i acela mi!loc de e#presivitate.

7nssirea de a (i in%enios se impne ca n semn al nei minti a%ere, capa'ile sa %aseascasoltii neordinare in cele mai complicate si srprinzatoare impre!rari. 7n%eniozitatea permiteevitarea stereotipilor.

Sarcinile corpli didactic in scopl ridicarii potentialli creativ al copiilor si stimlarea lisnt2

re(ormlari intr)o vizine personala

clasi(icari de o'iecte care poseda inssiri similare

evidentierea particlaritatilor nor clase de o'iecte

(ormlari si e#plicatii personale care se preteaza la interpretari controversate



comentarea nor opere artistice

inventarea de !ocri si soltii de rezolvare a nor sitatii

interpretarea de rolri ale nor persoane reale sa ima%inare

dramatizari ale episoadelor din creatia literara, artistica.

$ormarea creativitatii

+cesta este n proces complicat care se derleaza in timp.

Pro%resl creativitatii poate (i considerat e(ectiv nmai atnci cand trece patr etape2

Etapa (ormativa prespne e#istenta nor noi conditii si adaptarea la ele 9pentr n pianistacesta ar insemna inssirea clapelor, pentr n elev din clasa 7 inssirea vocalelor si consoanelor:.

Etapa normativa are drept scop inte%rarea (iecari copil intr)n %rp 9a n se considera di(erit,aparte: deoarece cole%ii e#ercita in(lenta si cineva poate (i comple#at din caza di(erentelor.

Etapa intero%ativa in care elevl n mai %aseste ca e plact sa (ie ca altcineva. +semanareadevine plictisitoare si intila. 7ndividl incepe sa aprecieze aceea ce deose'este de altii si ceea ceeste particlaritatea altora. El isi dezvolta n simt al mandriei pentr nicitatea sa si o incredere maimare in e)l sa.

Etapa trans(ormationala in acest pnct individl realizeaza ca pentr a evola, tre'ie sa sescim'e si scim'area tre'ie sa (ie ma!ora2 Lin viata si in still de viata/ pentr copil, elev1,aceasta e o perioada de criza cand doreste sa se de'araseze de ceea ce era plact si comod. 3a

aceasta etapa individl isi (ace drm inainte sa re%reseaza literalmente. Este vor'a de oLtrans(ormare1.

+ctinile de stimlare a creativitatii rmaresc sa determine prodctivitatea acestor capacitatimane.

6idicarea potentialli creativ al copiilor incepe de la mnca creatoare a cadrli didactic9pentr aceasta snt necesare cnostinte mltilaterale e(icienta de mnca si o 'na pre%atire:.

Creativitatea in still de mnca al cadrelor didactice tine de (actorii psio)peda%o%ici sire(lecta n cantm de capacitati speci(ice si %enerale.

Capacitati %enerale2

ocatia pro(esionala2 predispozitii, aptitdini literare, mzicale, artistice, simtl notatii

Erditia2 posedarea ni lar% si 'o%at orizont cltral in di(erite ramri ; arta, (ilozo(ie, psiolo%ie, etica etc

Pasinea pentr literatra si arta.

Strctri (izice si psiice co%nitive, a(ective, motivationale, predominarea semni(icativlispre satis(acerea solicitarilor copiilor 9elevilor, discipolilor:.

Capacitati speciale2

Capacitatea intelectala.



Posi'ilitatea cadrli didactic de a reactiona si de a se adapta la nivell di(erential al copiilor.

Posi'ilitatea de a opera c e(icienta in cadrl activitatilor teoretice si practice in scoplasimilarii cnostintelor, al (ormarii priceperilor si deprinderilor necesare.

7scsinta de a)i captiva pe copii, de a le trezi si satis(ace interesl de cnoastere.

Capacitati docimolo%ice2 evalarea reala o'iectiva, a nivelli de dezvoltare a cnostintelor siaptitdinilor copiilor.

Capacitatea de %eneralizare a e#perientei personale.

Prezenta spiritli creativ ce persista la toate disciplinele de stdi si caracterl descis sicreativ la still pro(esorli.

Creativitatea ocpa n loc de cinste in sisteml de edcatie.

N (iecare (iinta mana are din pnct de vedere ereditar aceeasi capacitate creativa.Coe(icientl de inteli%enta !oaca n rol important in acest proces. Dincolo de acest niveldeterminant snt (actorii de personalitate2 (liditatea si (le#i'ilitatea %andirii, ecili'rl a(ectiv,

perseverenta, ori%inalitatea, capacitatea de a rezista spiritli %re%ar etc. 4n alt (actor determinant ilreprezinta nivell si varietatea cnostintelor, precm si predominanta (actorilor psiici non)ver'alicare isi a sedil in emis(era dreapta a creierli.

Dat (iind (aptl ca este o caracteristica atipica si calitativa, nivell de creativitate al ni elevn poate (i determinat prin metode cantitative. Pentr evidentierea li tre'ie tilizate testespeci(ice, e#periente, si cestionare adecvate.

7n acelasi timp insa, nivell de creativitate al ni copil n este o constanta a'solta, ci el poate creste prin stimlare adecvata sa poate scadea prin neintre'intare si necltivare.Creativitatea poate si tre'ie sa (ie cltivata, atat in activitatile prescolare, scolare, cat si in celee#tra)scolare.

+sa cm spneam mai ss, desi e#ista anmite inclinatii si inzestrari innascte in (iecaredintre noi, creativitatea poate (i invatata si dezvoltata. +ceasta n se poate realiza insa daca sisteml

peda%o%ic dominant este nl care accenteaza con(ormisml si reprodcerea servila ain(ormatiilor transmise de edcator.

Este adevarat ca stimlarea creativitatii, a ori%inalitatii si a %andirii critice prespn o serie de

riscri pe care edcatorl tre'ie sa si le asme, constient (iindca rezltatl (inal merita nasemenea pret. 4n edcator incompetent, nesi%r pe disciplina pe care o preda sa care are o sla'aima%ine de sine se va simti in %eneral amenintat de mani(estarile de con(ormism, implicitecomportamentli creativ si va avea ptine sanse de a indce in copii o atitdine rela#ata, a'soltesentiala in creativitate.

De asemenea, o atitdine ri%ida, dominatoare, care e#clde dialo%l, intre'arile si in %eneralinteractinea va indce la prescolarii mari n sentiment de atoaparare si va condce la ini'areacapacitatilor lor creatoare.

Pe de alta parte, nici eliminarea oricaror standarde si restrictii n este 'ene(ica pentrstimlarea si cltivarea creativitatii, deoarece in asemenea conditii copiii devin nesi%ri si sovaitori,temand)se tot timpl ca risca sa incalce vreo re%la necnoscta. *rasarea pecisa a limitelor sie#plicarea ratinii acestora va indce in mlt mai mare masra in copii o atmos(era descisa sista'ila emotional, decat atitdinea e#a%erat de permisiva a edcatorli.



Pentr ca dimensinea creativa a edcatiei sa devina mai mlt n ideal (rmos, este imperiosnecesara sacri(icarea pre!decatilor, eliminarea mitrilor care a cons(intit si a dat le%itimitate inltimele secole ni invatamant con(ormist, e%alitarist si ni(ormizator. 7ata care snt cateva dintreaceste mitri2

cltl copilli medi ; orientarea edcatiei la n nivel medi, adeseori a'solt teoretic, inloc de a adapta si a personaliza procesl de instrctie la nivell real al copiilor

e#altarea memorarii si a reprodcerii (idele a cnostintelor memorate, 9reprezentand de celemai mlte ori opinia pro(esorli aspra pro'lemei tratate: ca model sprem al scopli edcatiei,in detrimentl aprecierii ima%inatiei si a intitiei

valoarea de (etis a pro%ramei, n loc de a privi pro%rama ca n simpl cadr de re(erinta

increderea e#a%erata in metodele traditionale, in paralel c s'estimarea si sspectarea din principi a oricarei noi a'ordari in edcatie

spraestimarea valorii docimolo%ice a notelor, ca (orma sprema si in(aili'ila de evalare a

instririi de catre copii a cnostintelor predate.+cestea, si mlte altele asemenea lor, snt verita'ile piedici in calea innoirii ni sistem de

edcatie ancilozat, care pe zi ce trece devine tot mai anacronic, mai incapa'il sa se adapteze lascim'arile rapide c care ne con(rntam in societatea %lo'alizata in care traim la ora actala.Momentl scim'arii 'ate mere la sa.

Mlta vreme ima%inatia a (ost de(inita ca n proces de com'inare a ima%inatiilor, ceea ce se potriveste nmai ima%inatiei artistice. +zi ptem de(ini ima%inatia ca (iind acel proces psiic alcari rezltat il constitie o'tinerea nor reactii, (enomene psiice noi pe plan co%nitiv, a(ectiv samotor.

Creativitatea este o capacitate mai comple#a. Ea (ace posi'ila crearea de prodse reale sa pr mintale, constitind n pro%res in planl social. Componenta principala a creativitatii o constitieima%inatia, dar creatia de valoare reala mai prespne si o motivatie, dorinta de a realiza ceva no,ceva deose'it. Si cm notatea, azi , n se o'tine c srinta, o alta componenta este vointa,

perseverenta in a (ace nmeroase incercari si veri(icari.

7ma%inatia, deci si creativitatea, prespn trei inssiri2

(liditate

plasticitate

ori%inalitate.

$iecare dintre aceste trei 7nssiri are insemnatatea ei caracteristica principala ramaneori%inalitatea, ea %arantand valoarea rezltatli mncii creatoare.

Cata vreme creatia era socotita n privile%i do'andit ereditar de o minoritate, scoala n s)aocpat in mod special de acest aspect, desi, e drept, s)a creat ici colo clase speciale de spradotati.De cand se arata ca atomatele diri!ate de calclatoare in(aptiesc toate mncile monotone,stereotipe si deci omli ii revin mai mlte sarcini de per(ectionare, de innoire, cltivarea %andiriiinovatoare a devenit o sarcina importanta a scolilor de masa. Pe lan%a e(ortl traditional de edcarea %andirii critice, stimlarea (anteziei apare si ea ca n o'iectiv ma!or. +ceasta implica scim'ariimportante, atat in mentalitatea pro(esorilor, cat si in ce priveste metodele de edcare si instrire. 7n

priml rand, tre'ie scim'at climatl, pentr a elimina 'loca!ele cltrale si emotive. Se cer relatiidistinse, democratice, intre prescolari si edcatori, ceea ce n inseamna a co'ori stattl social al



celor din rma. +poi, modl de predare tre'ie sa solicite participarea, initiativa elevilor, e vor'a deacele metode active, din pacate prea ptin tilizate. 7n (ine, (antezia tre'ie si ea apreciatacorespnzator, alatri de temeinicia cnostintelor, de rationamentl ri%ros si spiritl critic.

Pentr mlti copii, %radinita reprezinta o 0prima sansa1) ocazia de a capata n alt sentiment alsineli si o alta vizine aspra vietii, decat ceea ce li s)a o(erit acasa. 4n pro(esor care ii transmiteni copil incredere in potentiall si calitatile sale poate (i n antidot pternic (ata de (amilie in careo asemenea incredere lipseste sa in care copilli i se transmite contraril. 4n edcator, tratandcopiii c e%ala consideratie, poate sa adca o ilminare pentr copil care se lpta sa intelea%arelatiile mane si care provine dintr)o casa nde o asemenea consideratie este ine#istenta.Peda%o%l care re(za sa accepte conceptia ne%ativa despre sine a ni copil si care promoveazacontin o ima%ine mai 'na despre competentele acestia are neori pterea de a salva o viata.

Dar pentr nii copii, %radinita este o intemnitare consolidata in mod le%al in mainileedcatorilor carora le lipseste (ie respectl de sine, (ie pre%atirea, (ie am'ele, pentr a)si (acemeseria cm tre'ie. Snt edcatori care n stimleaza, ci milesc. Ei n vor'esc lim'a!l politeteisi stimei, ci pe cel al ridiclizarii si sarcasmli. Prin comparatii care starnesc invidia, ei lada ncopil, !i%nind n altl. C o nera'dare necontrolata, asemenea edcatori adancesc (rica copilli de

a %resi. N a nici o alta notine despre disciplina, in a(ara de amenintarile c pedeapsa. Ei nresesc sa motiveze o(erind valori, ci (acand apel la teama. Ei n cred in posi'ilitatile copillicred nmai in limitele li, aprinzand (lacari in mintile copiilor, ci stin%and)le.

Ma!oritatea peda%o%ilor doresc sa)si adca o contri'tie pozitiva la dezvoltarea mintilor ce lis)a incredintat. Daca neori insa (ac ra, aceasta n este intentionat. +stazi ma!oritatea sntconstienti ca na dintre modalitatile prin care pot interveni este cltivarea respectli de sine lacopil. Edcatorii sti ca acei copii care a incredere in ei insisi si a caror edcatori proiecteaza oima%ine pozitiva aspra potentialli lor se descrca mai 'ine la invatatra decat copiii (ara acesteavanta!e.

Poate n copil sa ai'a o resita scazta la invatatra si totsi sa ai'a n 'n respect de sine?Desi%r. E#ista totdeana motive pentr care n prescolar oarecare n are mari sccese lainvatatra, de la o stare de disle#ie si pana la lipsa nei stimlari corespnzatoare. Sa ne reamintimca respectl de sine tine de ceea ce se descide ale%erii noastre volitive . El n poate depinde de(amilia in care ne)am nasct, de cloarea pielii sa de realizarile stramosilor.

Pe de alta parte, principil impacarii c sine poate avea aici o importanta ilstrare. 4nii copiicare provin din cltri etnice di(erite, dar care snt nera'datori sa se 0adapteze1, pot sa)si ne%e sasa)si deni%reze conte#tl etnic propri. 7n asemenea cazri, evident ca este 'ine sa a!tam copiii sa)si aprecieze aspectele nice ale rasei sa cltrii.

0Prin edcatie1, scria Carl 6o%ers in Devenirea persoanei, 0avem tendinta de a devenicon(ormisti, stereotipi, indivizi a caror edcatie este 0inceiata1, si n %anditori li'eri, creativi siori%inali1.

Daca o'iectivl corect al edcatiei este acela de a (rniza copiilor (ndamentl in ceea ce priveste nevoile esentiale (nctionarii e(iciente in lmea moderna, atnci nimic n este maiimportant decat initierea in arta de a %andi critic. 7ar daca respectl de sine inseamna incredere incapacitatea noastra de a depasi provocarile vietii, e#ista ceva mai important decat a invata cm sane (olosim mintea?

+ctivitatile edcative si social)cltrale snt deose'it de importante pentr democratizarea si pro%resl tarilor ele (aciliteaza posi'ilitatea (iecari om de a)si completa stdiile, de a se per(ectiona in mnca, de a se policali(ica sa de a)si inssi o cltra sperioara, ca n 'n al vietii personale si sociale, necesar (amiliei proprii si aspiratiilor individale. Si totsi m%rii vietiicltral)edcative cresc prin motivatii noi, prin tendinta de a se (orma clti c o personalitate mai

'o%ata si mere inno'ilata.



7n a doa !matate a acesti secol a apart nmeroase lcrari despre creativitatea incnoastere si in actine, in stiinte si in tenolo%ii 96osca, +le#andr, +nderson, H.H., OMiaela 6oco, :

Mlt interes se acorda edcatiei pentr creativitate.

Este creativitatea edca'ila? Ce rol se poate atri'i nei metodolo%ii a creativitatii?

7nainte de a identi(ica si analiza cele mai importante aspecte intelectale si de etica, de psiolo%ie, sociolo%ie si peda%o%ie, vom pncta cateva cone#ini dintre creativitate si edcatie permanenta, (ormlate ca propneri in directia ameliorarii activitatii in invatamant, in pro(esii si inactivitatea instittiilor de cercetare, ca si in cea a intreprinderilor in %eneral.

+tat in edcatia permanenta cat si in creativitate tre'ie sa se im'ine stdil si promovareacalitatilor psiice)morale, intre care n pot lipsi2 ri%oarea ar%mentarii lo%ice si sla'ireaentziasmli 0momentan1 acitatea analizei si sintezei 'azate pe (apte reale si pe idei variatecapacitatea proiectarii si demersli concret 0sistemic1 modelarea eristica tenica apell

necontenit la (aptele concrete. Dar in calitatile cercetatorli, ca si ale invatatorli sa pro(esorli, n ptem ita calitatile morale si cetatenesti care pot si tre'ie sa sstina inclinatia,talentl si increderea in (ortele emer%ente ale inovarii si descoperirii. Deci vom preti onestitateamncii, demnitatea de a apara adevarl, loialitatea (ata de cole%i si cola'oratori, (ata de toti mem'riisocietatii in care traim.

Dpa cm spnea Nicolae 5alcesc 0n se poate (i (ericire (ara li'ertate1, si Moon SnMJon% 0n e#ista li'ertate (ara responsa'ilitate si responsa'ilitate (ara atin%erea ni rezltat1.

Creativitatea in toate domeniile, inclsiv in edcatie si in didactica, se naste si se dezvolta inli'ertate. Este vor'a de o li'ertate a ttror, individala si sociala, in deplina concordanta c actele

sociale constittive ; politice si economice, morale si cltrale ; ale societatii, care permit siasi%ra independenta personalitatii in vocatie si in actine practica.

Stdil creativitatii si masra creatiei omli n snt inca ridicate la valoarea si e(icienta lor cltrala si sociala. Desi%r, n nmai discrsl %eneric si a'stract al creatolo%iei va prodce maricreatori sa va stimla opere deose'ite, dar (iecare o'servatie concreta si (iecare act o(erit celi cea(irma prin interes, motivatie si mai ales prin acte noi creative, va ptea dovedi e(icienta reala,directa. +spra celi ce este devotat descoperirii proprili talent si propriilor calitati creative. Neste s(icient sa indrmam pe copii la indrmari si inventii tre'ie sa insotim indemnl ce#empll, c o'servatia si atoo'servatia copilli, pentr ca el sa 'ene(icieze de marea ptere astdili si e#emplelor reale care sa)l insoteasca in propria sa devenire creatoare. *alentl tre'ie sa

(ie insotit de calitatile morale, de taria caracterli etic al personalitatii indrmate spre creatie.

Creativitatea este de(inita ca 0o aptitdine comple#a, distincta de inteli%enta si de(nctionarea co%nitiva si e#istenta in (nctie de (liditatea ideilor, de rationamentl indctiv, decalitati perceptive si de personalitate, ca si in (nctie de inteli%enta diver%enta in masra in care ea(avorizeaza diversitatea soltiilor si rezltatelor1.



Bazele psiho pedagogice de dezvoltare a capacitatilor creative

5azele psio;peda%o%ice de dezvoltare a capacitatilor creative

CreativitateaE#presivaProdctiva7novativa OQQtlc'lz7nventivaEmer%enta$actorii creativitatiiEdcationaliEreditariSociali$le#i'ilitatea,

(lenta,senzitivitatea cere'rala.8ri%inalitatea,ela'orarea.Dinamica creativitatiieri(icarea7nspiratia7nc'atiaPreparatiaConditiileMedili am'iant natral

Medili am'iant socialMedili am'iant edcationalElementele ale medili care pot (rana creativitateaDescra!area, resemnarea, timiditatea, ini'itia6i%iditatea in apro'area pro'lemelor 7nertia de %andire si actineMetode si procedee creativeSinectica5rainstormin%)lProcedee de stimlare a ima%inatieiModi(icarea+daptarea4tilizarea+nalo%ia7nversareaS'stitirea



+mpli(icareaPsio)peda%o%ia contemporana evidentiaza cateva etape ale procesli de creatie.

Etapa de preparare ; atnci cand se adna in(ormatie. Etapa de incubatie ; interna, dce idee in sine si vrea sa o realizeze. Etapa de iluminare ; este acel moment (ericit cand oml %aseste soltia. Poate sa vada opera

in vis, poate sa vada prodsl realizand)se. Ceea ce a visat a realizat. Etapa de verificare ; daca a (ost corecta ideea care a apart si a (ost realizata.Prin aceste patr etape decr%e creativitatea.Cercetarile peda%o%ilor, psiolo%ilor, plasticienilor ne permit ca semnl distinctiv al

creativitatii este trans(ormarea. *rans(ormand)le noi ptem crea ceva no. 3a perioada copilariei poate sa (ie dezvoltata creativitatea si anme a(irma acest lcr psiolo%ii (Vigotskii, Muhina,

Rubenstein). Peda%o%ii care a activat in domeni (Comarova, azakova, Cosminskaia,

Curocikina, !antiuhina, "amorukova, #agunskaia, $olotnikov)%

#evin, &eplov, Chibri, !incasistii, Cisteacov, 'ogaciova, considera ca creativitatea este posi'ila la varsta prescolara si a (ormate careva predespozitii, (ara instrire n pot o'tine acelesccese, deoarece vor intalni careva %reseli, %retati in calea lor si rezltatl va (i anevoios.

Capacitatile se o'tin nmai prin mnca, prin instrire si edcatie. Peda%o%l tre'ie sadispna de o maiestrie (oarte inalta ca copill nici sa n simta ca el este ttelat. Sa (ormam

deprinderi %ra(ice, cm mai sor tre'ie sa (aca o linie orizontala, verticala, n cerc, n patrat.Sin%r copill n)o sa reseasca sa insseasca ce clori pot sa im'ine pentr a o'tine o cloaredata, nde tre'ie sa siteze n pnctisor in locl ocili. El poate sa a(le lcrri (rmoase, noi,care dc la o dezvoltare mai inalta. Sa ne (olosim de acele trepte senzitive identice acelei perioadede dezvoltare a copilli corespnzatoare varstei.

Copacl se deseneaza in (ell rmator, invatand copiii sa redea o linie verticala, orientandcopill c var(l penslei din partea de ss condce pensla in !os si cateva cren%te sitate in(orma de n%i. Pe 'aza cnostintelor intelectale cream, dezvoltam la copii potentiall creativ.*re'ie sa respectam niste etape. +vand a'ilitati practice nascociri teoretice ptem sa dezvoltamcreativitatea.

Sa (ormam cnostinte, priceperi, deprinderi, sa (ormam capacitati de analiza, sinteza,

comparare, sa invatam copill sa mediteze aspra celora ce este in medi. Sa spna)n %las despreceea ce a meditat. Preln%ind sa)si %ramadeasca, acizitioneze cnostinte si sa le spna in %las, sa leanalizeze, caracterizeze. Sa)si poata ale%e o tema dpa capacitatile si posi'ilitatile sale.

Sa constientizeze contintl viitoarei ima%ini, din ce elemente, (i%ri, (orme o sa realizeze.Selectarea materialli ; de nde sa alea%a materialele pentr desen , (oaia de artie,

cloarea, contrl (oii la modelare, lt, ctitas, o'iecte de a sco'i, de a (ace n ornament pe o'iectlmodelat.

+ctalizarea ; ce si cm sa redea.Proiectarea ; copill tre'ie sa stie sa)si poata proiecta, de ce, cm poate incepe lcrarea. De

edcat in asa (el, de diri!at copill ca el sa ai'a incredere in (ortele proprii.+tin%erea ni nivel, nei trepte spre talent, noi ptem dezvolta la copii. Copill tre'ie sa)si

proiecteze lcrl pe (oaia de artie ima%inativ, sa (ie o consectivitate in acest lcr.7ntens la %rpa pre%atitoare dezvoltam creativitatea in 'aza celor dezvoltate. Copill isi

proiecteaza nele clori, ln%imi, nor (orme, marimi.

"tudierea modelului

Sa dam posi'ilitate copiilor sa)si alea%a cloarea catar%li, cora'ioarei, ste%letli. Sastdieze c ce sa inceapa, cm tre'ie sa decr%a, c ce sa termine.

ctualizarea modului de actiune

+ctalizam acei copii care a (ost mai pasivi.3crarea copiilor si evalarea rezltatelor, avand)se in vedere inte%ritatea ima%inilor, tenici

de interpretare, speci(icl ima%inatiei a nor copii.Evalarea ; ce a (act corect si ce n sin%r, n c a!torl cole%li.$olosirea metodelor didactice de instrire, netraditionalele tenici, metode, snt destinate

pentr predestinarea, dezvoltarea ima%inatiei, (anteziei si a clorilor, deprinderile %ra(ice de a redacorect niste contrri, ima%ini, (orme, particlaritati ale corpli, la procedeele netraditionale n se



dezvolta. Ele n tre'ie de permis sa persiste mlt in activitatile copiilor pentr ca n dezvoltanimic. Sa n a'zam de aceasta, lasand in rma celelalte metode care dezvolta.

Sa inte%ram mzica c aplicatia, c desenl, este c totl altceva.Pro'lema dezvoltarii creativitatii a (ost cercetata in mai mlte decenii. 8data c dezvoltarea

invatamantli prescolar o atentie deose'ita se acorda pro'lemei dezvoltarii creativitatii in psiolo%ie si peda%o%ie. Ca si la etapele de varsta scolara, procesl de dezvoltare a creativitatii la prescolari prespne aceeasi strctra. +ceasta strctra e#prima independenta e#istenta intre prodsl creator ; procesl creator, personalitatea creatoare.

Prodsl creator reprezinta, in esenta, n element no in raport c e#perienta socialaanterioara sa c e#perienta de viata a ni individ2 criteril ori%inalitatii, n cadr de corelare carereprezinta spatil ieraric de mani(estare a creativitatii, in plan individal sa social 93andan, Erica,, pa%. IR:.

Criteril relevantei care permite atoevalarea per(ormantei indi(erent de (orma sa demani(estare 9prods creator material sa spirital:, in termeni de tilizare sociala.

8ri%inalitatea si relevanta prodsli creator, e#primate la di(erite %rade de %eneralitate,acopera cinci nivelri ierarice. Primele doa nivelri corespnd planli secndar al creativitatiicare stimleaza aparitia nor elemente noi, semni(icative, doar in raport c e#perienta individala.Ele asi%ra intele%erea (enomenelor stdiate, lar%irea acesteia in limite cnoscte sa aplicate de!a

la scara valorilor sociale. 4ltimele doa nivele corespnd planli primar al creativitatii care o(erao noa intele%ere a (enomenelor stdiate. Ele asi%ra trans(ormarea, restrctrarea in adevarri noiin raport c realizarile anterioare inre%istrate intr)n domeni sa altl de activitate. 7ntre cele doanivelri, n rol aparte revine inventivitatii. Ea tre'ie concepta ca n nivel tranzitori, carestimleaza saltl de la prodsele creative, semni(icative, individal la prodsele creative an%a!atesocial.

7dei similare a ela'orat Sorin Cristea c re(erire la2Procesl creator prespne parcr%erea rmatoarelor patr etape2

pre%atirea ; actinii comple#a 'azata pe rmatoarele operatii2 identi(icarea pro'lemei intermeni optimi 9natra, speci(ic, timp, etc.:.

+naliza datei pro'lemei in vederea (ormlarii clare a acestora 9premise, principii, resrse

posi'ile si necesare,:, acmlarea si selectionarea in(ormatiei necesare pentr a'ordarea corecta a pro'lemei prelcrarea si sistematizarea in(ormatiei stocate, ela'orarea strate%iei de rezolvare a pro'lemei la nivell ni plan operativ

7nc'atia ; o actine comple#a realiza'ila intensiv sa si e#tensiv prin di(erite operatii deor%anizare si reor%anizare a in(ormatiei pre%atite anterior prin procesari care valori(ica e#perientaindividala si sociala a s'iectli la nivell constiintei acestia dar si in planl veri%ilor sale

pro(nde, dependente de zona inconstientli dar si a constientli7lminarea ; actinea comple#a de asociere si de com'inare a in(ormatiei care declanseaza

momentl inspiratiei, respectiv al descoperirii soltiei optime de rezolvare a pro'lemeieri(icarea ; actinea comple#a de evalare (inala a soltiei adoptate anterior, realiza'ila prin

operatii de apreciere, validare, aplicare, in conditii de amendare, (inisare, a!stare, reor%anizare,

per(ectionare permanenta. Procesl creator implica sesizarea si rezolvarea nor pro'leme, actinecomple#a 'azata pe rmatoarele operatii2 de(inirea si intele%erea tipli de pro'lema, avansareanor soltii virtale, ipotetica a soltiilor pro'a'ile, 9re:actalizarea ; activarea cnostintelor sicapacitatilor necesare pentr ale%erea soltiei optime, ale%erea soltiei optime pe criterilori%inalitatii si al e(icientei, aplicarea soltiei optime in cadrl speci(ic de(init de pro'lemae#istenta veri(icarea modli de rezolvare a pro'lemei in sens mana%erial 9a'ordare sistematica ; optima ; strate%ica:.

+celeasi idei le inalnim la % *icola, 'ontas.Personalitatea creatoare reprezinta cea de a treia dimensine a creativitatii, care evidentiaza

resrsele sistemli psiic man, capacitatea acestia de a an%a!a n proces creator, sstint lanivell constiintei individale c scopl de a prodce ceva no, ori%inal si e(icient. *rasatrile

personalitatii creatoare pot (i %rpate la nivell rmatoarelor trei cate%orii de (actori2 intelectali,operationali, comportamentali, 9 *icola +r . Q, pa%. I)II:. $nctia peda%o%ica a creativitatii )orienteaza in mod special, realizarea a doa actini complementare2 ela'orarea ni model deedcare a creativitatii proiectarea nei invatari creative.



Ela'orarea ni model de edcare a creativitatii prespne valori(icarea, la di(erite nivelri de%eneralitate a raportli (nctional e#istent intre comportamentl creativ si (le#i'ilitatea %andiriicreatoare .

8'iectivl %eneral vizeaza (ormarea, dezvoltarea nei personalitati capa'ile sa se an%a!ezecreator in plan cltral, pro(esional, etic.:

8'iectivele speci(ice intermediare vizeaza proiectarea, realizarea nei edcatii pro'lematizante, posi'ila prin2 stimlarea %andirii prin sesizarea si rezolvarea nor sitatii ) pro'lema din ce in ce mai comple#e2 dezvoltarea capacitatilor operationale de(initorii pentr personalitatea creatoare 9analiza ) sinteza %eneralizare ; a'stractizare evalare critica: activareametodolo%iilor peda%o%ice 'azate pe corelarea optima a (actorilor interni 9stil co%nitiv, atitdini )aptitdini creative: c (actorii e#terni 9tenolo%iile de2 comnicare, cercetare, actine practica,

pro%ramare speci(ica, necesare pentr cltivarea creativitatii:.3a varsta prescolara snt preconizate n sir de o'iective concrete care vizeaza

operationalizarea o'iectivelor %enerale si speci(ice la nivelri dependente de conditiile concrete derealizare 9resrsele creative ale or%anizatiei scolare, clase de elevi, tipli de activitate edcativa,didactica proiectat etc:. 7n conditiile nei edcatiiinstriri pro'lematizante, aceste o'iectiveconcrete pot dezvolta %radal rmatoarele per(ormante si competente sstinte prin sarcinididactice adecvate, realiza'ile pe parcrsl nor activitati de2 stimlare a (le#i'ilitatii %andirii,

cltivare a %andirii diver%ente valori(icare a aptitdinilor speciale.Pia!et @. stdiind procesele psiice determina ca2 proiectarea invatarii creative prespneanticiparea nor strate%ii mana%eriale descise, aplica'ile in timp si spati prin2 clari(icareascopli invatarii creative la nivell interactinii e#istente intre2 operativitatea intelectala ;

per(ormanta scolara ; restrctrarea permanenta a activitatii de predare ; invatare ; evalaresta'ilirea sarcinilor cadrelor didactice in conditiile invatarii creative 9individalizarea (iecareisecvente didactice prin di(erite procedee de apro'are, vezi sentimentl sccesli, incra!areaspontaneitatii, stimlare a potentialli minim ; ma#im, amendare a sper(icialitatii: crearea neiatmos(eri a(ective, optime, necesare pentr anlarea treptata a (actorilor de 'loca! 9teama, tensine,imitatie, con(ormism, criticism, (rica: valori(icarea psiolo%ica deplina a corelatiei pro(esor ; elevla nivell ttror contintrilor edcatiei intelectale, morale, tenolo%ice, estetice, (izice.

Conceptl peda%o%ic de creativitate propne n model teoretic adapta'il la conditiile ni0pra#is1 edcational descis atoper(ectionarii permanente. 7n aceasta acceptie, creativitateade(ineste2 n prods creator sitat cel ptin la nivel inventiv n proces creator orientat in directiasesizarii si a rezolvarii ; pro'lema la nivell %andirii diver%ente o dimensine a#iolo%ica a

personalitatii care valori(ica resrsele %lo'ale ale sistemli psiic man, la nivell interactiniioptime dintre atitdinile si aptitdinile creative.

lorin ruta ; , a(irma ca pina in anii TOR atentia psiolo%ilor era centrata pe analiza procesli de creatie, considerat ca n (enomen rar, prezent e#clsiv la elitele stiinti(ice si la mariicreatori de opere literare si artistice. Cnostintele ele'orate a rezltat in mod esential din analizele

'io%ra(ice ale savantilor #%ubie, M%'e.an, /% !iercson, 0% !ia.et, E% Richard% 8amenilor de arta,sa din martriile pe care le)a lasat nii dintre ei. Dpa al doilea raz'oi mondial, creativitatea

apare ca o necesitate sociala si economica, devenind o'iect de cercetae de sine statator. Conceptlde creativitate se aplica de!a atat copilli care se !oaca cat si inventatorli sa omli de arta.

Creativitatea este de(inita neori ca (iind 0procesl prin care n individ sa n %rp plasatintr)o sitatie data ela'oreaza n prods no ori%inal in con(ormitate c necesitatile si scoprilesitatiei respective1. +ltii o de(inesc drept 0capacitatea de a or%aniza 9reor%aniza: elementelecampli perceptiv sa ima%inativ indi(erent ca este vor'a de !oc, principii matematice sacvinte1.

Procesl creativ poate (i realizat in mod intentionat, el poate (i invatat si dezvoltat la n marenmar de oameni. 3a aceste idei se ada%a cele ale li 8s'orn potrivit carora cercetarea de %rp

poate (avoriza in anmite conditii, creativitate. 8pinia li 8s'orn, potrivit careia pnctl de plecareal creativitatii este ima%inatia. 7ma%inatia este de(inita ca aptitdine de a reprezenta o'iecte a'sentesi de a com'ina ima%inile acestora intre ele.

4nii atori (Muhina E%, Vetlughina *%%, Comarova, Cazacova) (ac distinctia intre ima%inatiareprodctiva si ima%inatia creativa. Cea reprodctiva ; este le%ata de trect si tilizeaza in modenntial elemente (rnizate de memorie. 7ma%inatia creatoare este prospectiva ea permitereprezentarea nor (apte care inca n e#ista. 7ma%inatia spne @n% 0n este o (acltate speciala



deoarece ea se poate mani(esta in toate (ormele esentiale ale vietii psiice2 %andire, sentiment,senzatii, intitii. Ea este e#presia directa a ener%iei psiice1. Prodsele ima%inare snt, mai 'o%ateatnci, cand controll intelectal este mai sla' o ima%inatie pr creativa este ine#plica'ila. creainseamna a (ace sa apara n lcr inedit, imprevizi'il. e1plica inseamna ; cm spneMeJerson ; a trans(orma necnosctl in cnosct. 7ma%inatia este n raport direct c

personalitatea celi ce creaza, c medil sa, c e#perienta sa personala. Creatorl, %aseste incltra epocii elementele creatiei proprii %aseste in tendintele, pasinile sa nevoile colectivitatiicareia ii apartine solicitarile a(ective care)i inspira creatia.

+desea este s'liniat roll inspiratiei in procesl de creatie, asa cm precizeaza 8s'orn ; 0nici o persoana n este vizitata de inspiratie daca n a (ost anterior in permanenta catare de idei1.7lminarea provine din srse o'scre ale constiintei in timp ce inspiratia este rezltatl neiindeln%ate perseverente rmata in (inala de n 0stiml accidentat1 natra caria n poate (i clar determinata. Cm spnea 8s'orn2 0perseverenta capitalizeaza inspiratia1. 6o%ier 3. remarca (aptlca inventatorl tre'ie sa se (ereasca de lo%ica, de demersri, e#cesiv de metodice, Lpentr a %asiceva tre'ie sa con(rntam ideile cele mai disperate, sa ne indepartam de o'iceirile intelectalecomne, sa catam parado#rile1. Creatia se (ace in nori, in o'scr, in contradictori. 7ma%inatia neste intotdeana creatoare, poate (i 0com'inatorie1 sa 0novatoare1. Edard spnea2 0tre'ie sa vadrealitatile alt(el decat cm snt1.

0% !% +uillford, C%2% &a3lor, E%!%&orrence s%a%, a ela'orat teste de %andire creativa, aceasta(iind de (apt o %andire diver%enta s' aspectele sale de (liditate, (le#i'ilitate si ori%inalitate.7nteli%enta este necesara daca inca n si s(icienta pentr creatie, arata cercetarile. 0+ (i e#trem deinteli%ent sa a (i dotat pentr o mnca creativa snt doa lcrri 'ine di(erentiate1) scrie #%#%

&hurstone. Copiii spradotati, cotati drept %enii poseda o memorie e#ceptionala, insa indoielnic este(aptl ca ei detin in mod e%al si (acltatea de a prodce idei.

2illiam Easton spne ca2 0edcatia n este n (actor decisiv pentr creativitate1.6eland o clasi(icare de 8s'orn2Capacitatea a'sor'ita ) aptitdinea ce tine de o'servatie si de concentrarea atentieiCapacitatea de retentie ; aptitdinea de a inre%istra prin memorie si de a reactaliza datele

ima%inative

6ationamentl ) aptitdinea de analiza si sinteza, indctie si dedctie .Capacitatea creativa ; aptitdinea de a reprezenta prevedea si prodce idei .Cnoasterea se poate dezvolta daca este aplicata intr)o maniera creativa. Einstein a(irma ca2 0ima%inatia este maiimportanta decat cnoasterea. 7ma%inatia spne 8s'orn este la (el de raspandita ca si memoria. Elsstine ca testele de aptitdine a relevat niversalitatea relativa a potentialli creativ. 3iteratra

psianalitica dezvolta ideea potrivit careia srsa inspiratiei creatoare, caracterl speci(ic alcreativitatii se a(la in zona inconstienta a proceselor psiice .

4nei asemenea catari i)a consacrat nmeroase pagini Ernst erencz, ones% 0ung% Melanie%

lein% &% Reick . *oti acesti psianalisti impartasesc teza rolli inconstientli ca izvor al ener%ieicreatoare in viata omli. Copiii constriesc o lme ima%inara con(orm dorintelor lor, adltii se lasainvadati de (antasme care snt ima%ini ale propriilor dorinte. $iecare om are o creativitate

potentiala. 4nii o e#prima prin creativitatea lor artistica sa stiinti(ica ; dar si altii pot pro'acreativitatea, deoarece aceasta se de(ineste ca (iind procesl de realizare a ceva no, ce poate (icreat, poate (i o idee, n plan, o prietenie noa. $iecare din aceste activitati cprind n element denotate, de ori%inalitate si de di(erenta.

Creativitatea spne 5rner ) poate sa se e#prime in raportrile c copiii, in e#ercitarea neimeserii, in raportrile a(ective, tn (ormlarea nei teorii (izice sa in pictra ni ta'lo2

. *oate (iintele mane snt capa'ile de creativitate ; aceasta (acand parte din patrimonilnostr individal

I. N este necesar sa (ii %eni pentr a (i creativ. Creativitatea poate (i stimlata si dezvoltata prin e#periente de viata si prin pro%rame

specializate.Si creativitatea poate (i invatata ) spne Ned Herrmann. 1Din momentl in care esti convins si

constient de pterea creata de lcrrile noi , n mai ramane decat o manera particlara de a rea1.+rta se concentreaza pe nonver'al vizal, ima%inativ. Creativitatea stiinti(ica se concentreaza pelo%ica si sistematizare . Ned Herrmann spnea ca in termenii de e#presie creativa oamenii se impartin trei cate%orii2



Cei care snt constant creativi, persoane care e#ercita in mod activ datele lor creative pentr placere si pro(it

I Cei care snt neori creativi, care a momente de inteli%enta creativa din timp in timp. Cei ce pot sa (ie creativi, dar inca n a e#ploatat acest potential.Sporl vietii creative este pasinea. Metodele de invatamant ca si conditiile de viata a

tendinta de a (avoriza dispozitiile noastre critice in detrimentl capacitatii noastre ima%inative .Copiii tre'ie sa (ie indrmati sa do'andeasca o %andire independenta, de %rp, toleranta (ata

de ideile noi, capacitatea de a descoperi pro'leme noi si a %asi modl lor de rezolvare si posi'ilitatea de a critica constrctiv.

Pro(esorl inssi sa (ie creativ si 0dornic de aventra1.*orance a cercetat rmatoarele atitdini2 9memorare evalare corectare atitdini necesare in

rezolvarea co%nitiva, de memorare evalativa sa creativa a pro'lemei date. +titdinea creativa ads la cele mai 'ne rezltate reative, iar cea evalativa a dat rezltatele cele mai 'ne s' aspectevalativ. Pasivitatea este (actorl cel mai periclos al creativitatii. *orrance vor'este de (aptl caorientarea e#clsiva aspra sccesli poate (i (actor de 'loca!. Se ada%a con(ormisml, teama dea (i alt(el decat altii, interdictia de a pne intre'ari etc.

Pterea creativa poate (i (ranata sa dezvoltata si aceasta tine de prezentl pe care tre'ie sa)lantrenam pentr dezvoltarea sa. 7zvorl ideilor este in 'na parte e#perienta. 4n loc important in

dezvoltarea creativitatii il are asa nmitl 0iolon d)7n%res1. 4nele din aceste activitati se re(eramai mlt la invatare decat la creativitate. 8rice sitatie creativa necesita o acmlare cantitativa .Pentr edcarea creativitatii se (olosesc mai mlte tenici printre care si 5rainstormin%)l,

ela'orata in Q, de +le# 8s'orn. El scoate in evidenta importanta ima%inatiei in toate domeniilevietii si a aplicarii creativitatii in toate (azele de rezolvare a pro'lemelor, incepand c orientarea siterminand c evalarea. Se discta c aceasta ocazie 'loca!ele perceptale, emotionale, ale %andirii,di(icltatile intampinate in izolarea si delimitarea nei pro'leme ; prin conceptl de 'loca!

perceptal. 5loca!ele cltrale si emotionale el inclde con(ormisml, tendinta de spraevalare aratinii si a lo%icii, teama de a %resi, tendinta catre per(ectine si spnerea oar'a (ata de atoritate.Metoda sa de 5rainstormin% in %rpri inseamna crearea nor conditii (avora'ile aparitiei li'ere aideilor care trezesc, asociatii de idei ce vor (i acceptate spontan (ara critica, anticipand procesl de

evalare. 8s'orn spnea2 nl din instrmentele cele mai tile pentr or%anizarea nei activitaticreatoare consta in 5rainstormin%.8 alta tenica este Sinectica ; ela'orata de +ordon 2% 0%

Scopl (iind promovarea rezolvarii creative a pro'lemelor. Premizele necesare ale acesteimetode snt2 constiinta ca momentele emotionale snt mai importante decat cele rationale, ca

procesl creativ individal este analo% celi de %rp si ca (enomenele cltrale ale inventivitatiisnt identice c cele din arta si din stiinta. Se des(asoara)n doa (aze2

$amiliarizarea c tot ce este strain.7nstrainarea din no a ceea ce a devenit (amiliar.7deea centrala a metodei li Gordon este precizarea (aptli ca intre'intarea eristica a

meta(orei sta la 'aza creativitatii .

Mecanismele meta(orice2. analo%ia personalaI. analo%ia directa. analo%ia sim'olicaF. analo%ia (antastica.Cercetarile (acte de Gollann 9: remarca ca2 notinea de creativitate are in vedere mai

mlte acceptini2creativitatea ca o caracteristica personalacreativitatea ca prodscreativitatea ca proces speci(ic.5arron considera ca persoanele creative isi asma riscrile, snt in %eneral 'ine in(ormate, a

o srinta particlara in tilizarea lim'a!li. Dimpotriva, indivizii ptini creativi snt pasivi sicon(ormisti.

Predespozitiile ceative pot (i evidentiate prin intermedil inclderii personalitatii inmltiplicarea de actini sociale. Mltiplicarea de actini sociale pot (i %rpate intr)n nmar limitatde %rpe in corespndere c tipl procesal de activitate sociala 9de contact, !oc, de invatamant,



stiinti(ica, de mnca, politica, ecolo%ica, etc.: sa in corespndere c prodsele creativitatiireprezentari artistice, desene, poezie, proza, idei stiinti(ice, tenolo%ii, nelte de mnca, etc.

3a nii copii pot sa se mani(este posi'ilitati creative pentr mai mlte tipri sa (elri deactivitati sociale , la altii ; pentr n anmit domeni de activitate social ; man. Snt cazri in

potentiall creativ al personalitatii n se mani(esta nici intr)n domeni de actine sociala. Pricini pot (i diverse2

n a avt loc contactl predispozitiei c tipl sa (ell adecvat de actine socialalipsa sa dezvoltarea la n nivel !os, nesatis(acator a nor ast(el de (ormatini psiice ca2

vointa, insistenta, interesl de a activa etc., care servesc in calitate de conditie o'li%atorie a vietiicreative a (iintei socio ; mane, a personalitatii

esecl primilor pasi in activitatea creativa, care este %enerat de diverse pricini 'io(iziolo%ice, psiolo%ice, peda%o%ice, sociale lipsa li'ertatii c%etli si activismli de sinestatator in actinile personalitatii

(rica de esec in actinile creative (ata de sine insati, parinti, peda%o%i, asociatii de copii sacolectiv.

Creativitatea ca trasatra %eneral ; mana in cele mai dese cazri este de(inita in (ellrmator2 0Creativitatea este n comle# de inssiri si aptitdini psiice, care in conditii (avora'ile%enereaza prodse noi si de valoare pentr societate1.

Predispozitiile ereditare determina potentiall creativ al (iecarei personalitatii, ele, n pot (i(ormate in cadrl procesli de edcatie si instrire. Cea mai mare parte din copii mani(esta predispozii ereditare creative la nivel de norma sociala. Nivell de norma sociala al predispozitiilor creative este caracteristic pentr orice copil sanatos din pnct de vedere ereditar.

Creativitatea ca calitate %eneral ; mana poate (i si tre'ie sa (ie edcata la orice personalitatein corepndere c 0ceea ce natra a darit de la incept copilli1. *rasatrile %enerale alecreativitatii 9la nii copii se mani(esta trasatri creative speci(ice2 matematice, mzicale, de pictra,etc.: pot (i (ormate si dezvoltate in mod orientat spre n scop 'inedeterminat prin intermedil nor mi!loace speci(ice, pro'leme si sarcini c caracter de pro'lema, prin intrermedil metodelor si(ormelor active de edcatie.

*rasatrile procesale de caracter %eneral ale activitatii creative evidentiate in literatra psio)

peda%o%ica snt rmatoarele2 (olosirea independenta a cnostintelor si priceperelor in sitatii noi,nestandarde desemnarea pro'lemelor noi in sitatii cnoscte vederea a noi (nctii a o'iectelorim'inarea de sinestatatoare a mi!loacelor cnoscte de activitate in altele noi distin%erea cailor noi9alternative: de rezolvare a pro'lemelor determinarea nor mi!loace principiale noi de rezolvare a

pro'lemelor evidentierea in mod simpl a strctrii o'iectelor (M% *% "katkin, % % #erner, $% %

Calmicov, &% un , V% *% !uskin, % M% ocerghin, % M% orsunov, 4% % &ihomirov)% Sisteml pro'lemelor si sarcinilor prolematizate tre'ie sa raspnda la rmatoarele deziderate2

toate sarcinile c caracter de por'lema tre'ie sa re(lecte ideile principale ale materiei destdi indeose'i cele transdisciplinare

sa o%lindeasca aspectl teoretic si practic al principalelor (enomene sociale, care detrminatendintele de dezvoltare ale soietatii din pnct de vedere economic, moral, cltral, ecolo%ic,

politic, etc.sa se respecte neaparat principil corelarii dintre o'iectele de stdi si corelarii (enomenelor

si proceselor din natra si societate pe parcrsl trecerii de la sarcina mai soara la alta mai comle#a, mai di(icila, tre'ie

neaparat sa se tina cont de capacitatile si posi'ilitatile individale ale (iecari copil sa al ni %rpde copii

sarcinile c caracter de pro'lema rmeaza sa (ie de di(erite tipri in corespndere c (elrilede activitate sociala2 c caracter intelectal si practic, morale, ecolo%ice, de mnca, estetice, politiceetc. si inte%ral se im'ina in sine.

+ceste trasatri %enerale ale %andirii creatoare ca re%la, se mani(esta si se dezvolta in cadrl(olosirii de catre s'iectii activitatii edcationale a cnostintelor si priceperilor in sitatii noi,nestandarde.

Copiii se incld in activitatea de rezolvare a pro'lemelor si sarcinilor c caracter de pro'lemacnostte de societate, si noi sa necnoscte nmai de copii. Prin intermedil sarcinilor c caracter de pro'lema, alcatite la toate disciplinele de invatamant si activitatile edcationale in s(era orelor



de crs, edcatorl sa pro(esorl, si in %eneral, varstnicii pro%rameaza activitatea creatoare a prescolarilor.

Metodele c caracter de pro'lema indeplinesc rmatoarele (nctii2 (ormeaza trasatrileactivitatii creatoare asi%ra inssirea si (olosirea creatoare a cnostintelor si mi!loacelor deactivitate contri'ie la stapanirea sa asimilarea metodelor de cnoastere stiinti(ica, servesc laconditia de (ormare a intereselor si necesitatilor catre activitatea creatoare (M% *% "catkin, % %

#erner, M% % Mahmutov)%

Potentiall creativ man poate (i (olosit atat pentr 'inele omli cat si)n scopri irationale,antimane. 3a potentiall creativ este necesar de o(erit o anmita orientare, ca aceste (orte sa (ie(olosite pentr 'inele omli si n impotriva li. Edcatia creativitatii si a sentimentli 'natatii9omenie, 'navointa: snt doa latri ale nia si aceliasi proces peda%o%ic inte%ral ; edcatia

pentr dezvoltarea personalitatii, care necesita sa (ie realizat simltan si indisol'il. 7n lipsaedcatiei a nor ast(el de sentimente ca2 %ri!a (ata de om si de tot ce)i incon!oara, 'navointa,compatimirea, mila, nelinistea, (ata de om, sentimentl demnitatii personale nici n poate (i vor'adespre edcatia deplina si ampla pentr scim'are si dezvoltare 9prospectiva: a personalitatii.Sentimentl 'natatii se edca atnci, cand copill (ace lcrri 'ne pentr alti oameni. Copii,

parinti, varstnici etc.Evident apare rmatoarea intre'are. Care tre'ie sa (ie relatiile dintre procesele edcatiei

creativitatii si edcatiei creativitatii si edcatiei calitatilor %eneral)morale la personalitate? Pot (i treimodalitati2edcarea creativitatii, iar apoi (ormarea sa altoirea la discipol a calitatilor morale de valoareinitial de altoit la copii principalele calitati %eneral)morale, iar apoi edcarea creativitatii la eiedcarea simltana a creativitatii si calitatilor %eneral)morale, care necesita sa anticipeze

procesl dezvoltarii creative a omli.7nteresele, convin%erile, necesitatile si idealrile (ormate in 'aza ratinii sociale determina

directinea de activitate a omli ca (iinta sociala.Pentr copil creativitatea are anmite limite de timp, care)s determinate de o mltime de

(actori ca2 adaptarea la noi scim'ari, vointa, interesl co%nitiv de tip creativ, sentimentl datoriei siresponsa'ilitatii, ideall, atmos(era incon!ratoare, etc.

7n acele cazri cand sarcinile de caracter de pro'lema n)s accesi'ile, la prescolar apar tendinte de ocolire a %retatilor)di(icltatilor, neincrederea in sine, apatia, sentimentl inscesli sinecompetentei, disperarea)dezama%irea, sentimentl sin%ratatii. +ceasta di(icltate edcationala

poate (i invinsa 9rezolvata: prin rmatoarele mi!loace2 re(ormlarea pro'lemei dezmem'rarea pro'lemei in s'pro'leme comnicarea a noi ar%mente, date ada%atoare care concretizeaza pro'lema incra!area sstinerea tendintelor prescolarilor de a rezolva pro'lema, etc.

Pentr a (orma la personalitate increderea in (ortele proprii, increderea in posi'ilitatile de a preintampina di(icltatile, este necesar ca copiii sa (ie mere ocpati c ceva. Pentr aceasta estenevoie de o atmos(era 'inevoitoare, a!tor si stima reciproca, armonie a capacitatilor intelectale sisarcinilor c caracter de pro'lema inaintate (iecari copil.

7n activitatile or%anizate in mod creator sentimentele si emotiile personalitatii n se stin%, ci

din contra decr% s' (orma ondlatorie, poarta caracter implsiv. +ceasta se datoreste (aptli caactinile creative snt dpa natra lor netipice, neordinare, nestandarde. +cest (enomen are locatnci cand s'iectl actinilor creative mani(esta scces, do'andeste rezltate pozitive. Si)n cazlactinilor de tip creativ, atnci cand personalitatea copilli s(era permanent esec, inscces treptatare loc stin%erea emotiilor de tip co%nitiv. 8ml se adapteaza emotional catre prezenta sa lipsacontina a satis(actiei.

Emotiile si sentimentele creative se (ormeaza si se dezvolta nmai in 'aza actinilor or%anizate si in(aptite altor tipri de actini.

7nsccesl renta'il si (recvent in cadrl actinilor creative contri'ie la (ormarea nor calitatinedorite la personalitate, scim'a intrea%a pozitie de viata a ei.

Creativitatea contri'ie la atoedcatia personalitatii. Se (ormeaza asa calitati2atoo'servarea, atoanaliza, atoaprecierea, pro'area de sine, aptitdinile rationale de re%lare acomportarii in raport c re%lile, cerintele morale de comportare, responsa'ilitatea (ata de altioameni si societate, sentimentl atocriticii, nemltmirea de sine inssi etc. *oate acesteacontri'ie la (ormarea priceperilor de atocnoastere a posi'ilitatilor sale, limitele acestor

posi'ilitati, interesele si necesitatile.



$ormarea priceperii de atocnoastere reprezinta 'aza (ormarii personalitatii creative.Practica edcationala si)n %eneral e#perienta de viata sociala in mod ilstrativ si convin%ator

ne demonstreaza ca este posi'il de a a!n%e n nivel inalt de (ormare ; dezvoltare a capacitatilor creative.

Psiolo%ia contemporana evidentiaza cateva etape ale procesli de creatie2Perioada de preparare cand se adna in(ormatia, se (ac o'servatii, se delimiteaza pro'lema, se

sciteaza o ipoteza sa n proiect %eneral.7nc'atia este rastimpl e(ortrilor incercarilor sterile. 7nc'atia poate dra mlt timp, ciar

lni si ani de zile.7lminarea este momentl (ericit cand apare soltia sa, in arta, cand opera e vazta inte%ral.

+cest (enomen se prodce neori in mod spectaclos2 i se spne 0inspiratie1, daca artistl traiesteopera intens, constient de toate componentele si detaliile ei.

eri(icarea este necesara pentr a revizi creatia, a (ace retsri. Mlta vreme creativitatea a(ost considerata apana!l e#clsiv al nei minoritati restranse, ceea ce este adevarat daca ne %andimla nivell creativitatii inovatoare si emer%ente. +stazi n se mai (ace o separare neta intre omlo'isnit si cel creator. 8rice om normal poate realiza o im'natatire in mnca sa, poate o'tine

per(ormante. Pentr a a!n%e la ast(el de per(ormante snt necesare conditii (avora'ile, com'atereaanmitor piedici, o'stacole e#terioare sa interne nmite 'loca!e.

Conclzionand cele e#pse anterior ptem spne ca astazi pro'lema edcarii spiritli creatival copiilor capata o valoare deose'ita se distin%e necesitatea de a modi(ica still de %andire siactivitate didactica a ne dezice de la still instririi traditionale in (avoarea dezvoltarii personalitatiicreative.

+naliza ideilor conceptale ale (ilozo(ilor, psiolo%ilor, peda%o%ilor si plasticienilor dedicare pro'lemei creativitatii si roll instririi in dezvoltarea acesti proces ne)a permis sa relevam casemnl distinctiv al creativitatii este trans(ormarea o'iectelor, (enomenelor pentr o'tinere a cevano.

Savantii a constatat ca creativitatea este posi'ila si la copiii de varsta prescolara, con(ormopiniei savantli Pidcasistii P. 7., rezltatl creatiei copilli este s'iectiv, el n poate prodce

'nri sociale ; tile. 7nsa valoarea creativitatii li consta in dezvoltarea si (ormarea personalitatii

active.7n psio)peda%o%ie se distin% doa crente care interpreteaza in mod di(erit evoltiacreativitatii copiilor. +deptii 'io%eneticii ('acusinski %V5 Ventteli C%*, "mit %%, Chersensteiner

+%) sstin ca creativitatea apare spontan, ca toti copii snt talentati.Ei mai sstinea ca copill se naste pictor c anmite capacitati creative, iar adltl ii poate

dana c s(atri si instrctini.Desi%r, snt copii talentati, dar este o raritate. Peda%o%l n va miza pe asemena cazri, dar

va cata strate%ii adecvate care ar (acilita dezvoltarea creativitatii la toti copiii instittiei prescolare.

Metode folosite 6n stimularea creativit78ii copiilor 2Metoda 'rainUritin% sa O este o metodă interactivă de %rp de stimlare acreativităţii. Prespne n nmăr de copii care enmeră solţii, pe care le va nota edcatoarea peo

(oaie, pe parcrsl a O minte, rotind)se (oaia pe care desenează sa spne (iecare cele idei, în aşa(el înc&t (iecare (oaie să treacă pe la toţi cei participanţi, o'ţin&nd)se în (inal omltitdine desolţii, variante, idei.Metoda poate (i aplicată în mai mlte variante, în (ncţie de o serie de criterii.Grplcreativ poate conţine mem'ri o'işniţi ai %rpli natral neselecţionaţi dpă criteriicreative."n acest caz se pot admite ciar şi doă sa o sin%ră solţie la (iecare rotire. Dar poate(iconstitit şi din mem'ri selecţionaţi pe criterii creative, în acest caz solicit&nd)se minimmvariante de solţii la pro'lema de rezolvat şi rapiditate mai mare. "n această variantă, într)ntimpscrt se o'ţin n nmăr de idei ##O V R.

E#empl ; +rtă ; Desen2 0"n vacanţă18'iectiv2Stimlarea creativităţii de %rp a copiilor. Copiii snt împărţiţi în %rpe dec&te .Material (olosit2 Coli de &rtie, creioane colorate.



Sarcina !ocli2 6eprezentarea prin desen a nor elemente care să ilstreze o tema,contin&nd şi complt&nd

totodată desenl copiilor. Des(ăşrarea !ocli2 Copiii snt împărţiţi în %rpri de c&te . $iecare copil al%rpli îşi ale%e c&te o cloare c

care va lcra, di(erită de a celorlalţi O colr%i de %rp.Edcatoarea prezintă !ocl2 +stăzi, la Centrl+rtă vom desena tema 0"n vacanţă1.$iecare copil să se %&ndească care vor (i primele elementecare vor alcăti desenl li. Dpăce veţi desena cele trei elemente, daţi (oaia cole%li din dreapta

pentr 0 a citi 0 desenele şi pentr a contina desenl vostr.+st(el se alternează activitateaindividală c cea de %rp. $oile se deplasează apoi dela st&n%a la dreapta p&nă a!n% în poziţieiniţială. $iecare copil, c&nd primeşte coala cole%lidin st&n%a sa , priveşte desenl, identi(icăelementele desenate şi încearcă să ada%e altele, săle completeze ori să le modi(ice creativ(ără a sedepărta de tema redată de cole%l să.Se rmăreşte ca scim'l de (işe să se (acă în ordineasta'ilită, respect&nd)se re%la. Notează implicarea (iecări copil în realizarea temei. $iecarelcrare realizată va reprezenta os'temă a temei prezentate la începtl activităţii. Copiilor li sesolicită să %ăsească n titlcare să de(inească conţintl desenli. E#empl2 0"n vacanţă, la

'nici1, 03a mare1, 0"n ta'ără1. Deoarece (iecare copil desenează c o sin%ră cloare, edcatoareare o evidenţă clarăa contri'ţiei (iecăria în realizarea temei.

Prin metoda 'rainstormin%9asalt de idei, (rtnă în creier: se stimleazăcreativitatea în %rp , constitie o tenică dedescoperire a noli, în scopl dezvoltăriicreativităţii preşcolarilor.5rainstormin%)l o(eră

posi'ilitatea mani(estării li'ere, spontane a ima%inaţieimem'rilor %rpli, creşte prodctivitateacreativităţii individale ca rmare a interacţiniimem'rilor şi a acţionării lor într)o solţie de%rp."n aplicarea metodei tre'ie parcrse mai mlte etape.Etapa pre%ătitoare c cele F (aze2a:.

(aza de investi%area mem'rilor %rprilor şi de selecţionare a acestora în vedereaconstitirii %rpli creativ ':. (aza de antrenament creativcare constă în or%anizarea şi (amiliarizarea c tenicilec:. (aza de pre%ătire

a şedinţelor de lcr în care se aran!ează sala de %rpă, se ale%emomentl zilei, se veri(icămaterialele necesare, se annţă copiii re%lile, (azele, drataintervenţiei (iecări copil, preciz&nd)se (aptl că (iecare spne o sin%ră idee ciar dacă înminte are mai mlte, l&nd)se cv&ntl per&nd. Se admite intervenţia nmai celor care preiaideea şi o contină.d:.

(aza prodctivăa %rpli de creativitate, în care se mani(estă asaltl, (rtnacreierli copiii n critică, n

ln%esc drata e#primării, încearcă să emită c&t mai mlte idei proprii noi, să dezvolte ideilecole%ilor, să analizeze, să)şi ima%ineze.Cadr didactic n are voie să emită idei, să comenteze. Elintervine nmai c&nd n serespectă re%la, re(ormlează sa repetă s' (ormă de clari(icare sinteză.+re rol de a încra!a,stimla, coordona, diri!a activitatea creatoare a %rpli.5rainstormin%lstimlează creativitatea în %rp, spiritl competitiv şi are e(ecte psiolo%ice incontesta'ile2 creşte

încrederea în sine şi în alţii, prodce plăcere personală, creştespiritl de iniţiativă.

*enica viselor ; este o metodă 'azată pe meditaţie, în care copill îşi e#erseazăima%inaţia,învăţ&nd să se %&ndească la viitor, să se proiecteze pe sine într)o altă locinţă, laşcoală, la o altăv&rstă.

8'iectiv2 Stimlarea ima%inaţiei şi înţele%erea evolţie personale şi a medili social.Grpade copii va (i or%anizată în F %rpri.

Sarcina didactică 2 "n cadrl temei 0Satl nostr1 (iecare copil îşi va ima%ina cm vaarătalocalitatea natală c&nd va (i mare

Grpa . 03in%viştii126ealizaţi n te#t de O) propoziţii în care să descrieţi localitateavoastrăîn viitor.

Grpa I.1Constrctorii12 Constriţi satl vostr aşa cm vă ima%inaţi că va (i, c&nd veţi (ivoimari.

Grpa 2 0Desenatorii12 Desenaţi cm vreţi să arate oraşl vostr, c&nd veţi (i mari.Grpa F2 0+ctorii12 "ncipiţi)vă că aţi cresct mari şi snteţi actori păpşari. Prezentaţi n

pro%ram artistic la *eatr de păpşi din localitatea voastră.Copiii îşi ima%inează în %rp,



cola'orează pentr rezolvarea sarcinii de lcr.Edcatoarea stimlează copiii în (ncţie de %rpa încare cola'orează, s%er&nd diverse procedee2 să ampli(ice, să dimineze, să scim'e aşezareaspaţială, să mltiplice etc., săe(ecteze com'inaţii care să modi(ice spectaclos rezltatl.C&ndtoate ecipele şi)a terminat lcrl, îşi prezintă pe r&nd creaţiile. Se cere copiilor c&t mai mltedetalii şi se apreciază cantitate elementelor scim'ate, rodl ima%inaţiei copiilor.+poi edcatoarealansează o altă temă2 0G&ndiţi)vă ce poate (i realizat c adevărat dinceea ce voi aţi proiectat înviitor.1*impl la dispoziţia copiilor este măsrat c o clepsidră. Dinno, (iecare %rp prezintăsolţiile via'ile în (ncţie de timpl transpnerii în realitate.

+vanta!ele metodei2)stimlează ima%inaţia şi creativitatea)impne sta'ilirea nei le%ătri între lmea reală şi cea

ima%inară, dezvoltăsimţl realităţii)dezvoltă %&ndirea creativă)stimlează 'na dispoziţie.*re'ie avtă în vedere eliminarea (actorilor care 'locează mani(estarea creatoare a

preşcolarilor.8 condiţie importantă este să n se spraîncarce pro%raml nei zile prin plani(icarea încadrl

etapelor a ni nmăr mare de activităţi des(ăşrate în %rpri, şi să lase li'ertate în(ormarea%rprilor şi ale%erea partenerilor de !oc, materialelor şi tematicilor. +toritatea,relaţiile reci,indi(erente ale cadrli didactic prodc 'loca!e. Neîncrederea în (orţele proprii,starea de teamă de acomnica a copiilor, descra!area ideilor de către cadrli didactic,ri%iditatea metodolo%ică, condc

la instalarea elementelor de 'loca!.Pentr a reşi să stimleze creativitatea preşcolarli,edcatoarea tre'ie să (ie modelde creativitate, să cnoască şi să stimleze potenţiall creativ al(iecări copil, să recr%ă lacreativitatea în %rp."n realizarea temelor propse am (olosit principaleleteme de lim'a! plastic2 ) pnctl plastic, pe care copill îl mltiplică, îl concentrează sa îl risipeştee%al saine%al, pe spra(aţa de lcr)linia)copill învaţă să e#prime prin linie ener%ie, mişcare,spaţialitate copill esteo'işnit în lcrările plastice că linia se o'ţine din înşirirea pnctelor str&nse nll&n%ă altl) pata de cloarese (ormează c&nd se str&n% mai mlte pncte nele înaltele"n stimlarea creativităţii copiilor preşcolari prin activităţile de pictră şi desen nrolimportant îl a şi tenicile de lcr (olosite de edcatoare. "n lcrările realizate amîm'inatelementele de lim'a! plastic c cele de tenică24na dintre aceste teniciestedactilopictra.M&na lcrează (iresc prin contactl tactilc apa, c materialele pe care copiii le

(olosesc. Stiml&nd)se posi'ilităţile de e#primareartistică, prin metode, mi!loace de e#presie,copiii realizează în dactilopictră le%ile de 'ază alenei lcrări, ale nei compoziţii. Prinsim'olrile %ra(ice re(lectate în dactilopictră, prinli'ertatea în ale%erea temei, copiii preşcolaritranspn în cloare 'o%ăţia in(ormaţiilor de caredispn şi c care operează, da li'ertate memorieicromatice şi (i%rative. "n dactilopictră lise dă li'ertatea să)şi alea%ă terna, apoi snt îndrmaţi să)şi alea%ă materiall 9(oaie de &rtie,(aianţă, pietre, lemn:, să se %&ndească ce ar dori să picteze pespra(aţa aleasă. Prin contactlm&inii direct c &rtia, copiii încep de la %rpa mică să ştie cm să)şidozeze e(ortl la apăsare,atin% şor &rtia, c mişcări (ine ale de%etelor şi ale m&inii între%i.

"n dactilopictră se pot (olosi toate cele cinci de%ete ale m&inii drepte. $olosindaceastătenică, m&na copilli capătă o mare (le#i'ilitate, o mai mare si%ranţă, iar mşcii miciaim&inii se dezvoltă şi se întăresc.+ceastă tenică de lcr are darl de a trezi interesl copiilor

pentr activitatea de pictră,stiml&nd)le independenţa şi creativitatea.*enica pictrii c pastă de dinţi *enica este asemănătoare c cea a dactilopictrii,iar copiii primesc aceleaşi indicaţii privind

modl de e#ecţie şi păstrarea acrateţei (oii.Copiii pot lcra şi (olosi pensoane c părl mai asprşi scrt. 4rma lăsată de pasta dedinţi este (rmos contrată.Dar c pastă de dinţi copiii pot lcra şi

pe (oi ne%re di(erite teme2 ,,Nin%e c (l%imari1, ,,8rasl iarnaWW*enica şa'loanelor aplicate prin (olosirea sitei)-a'lonl se con(ecţionează de pre(erinţă

dintr)n material plastic, care n a'soar'e vopseaa, se aplică materiall dorit apoise aşează sita des&rmă, peste care c a!torl nei periţe de dinţi se trece vopseaa în preala'il pre%ătită pe toatăspra(aţa materialli, rămasă li'eră prin aplicarea şa'lonli. +poise ridică şor sita şi şa'lonl de

pe material, răm&n&nd ast(el sileta modelli dorit.+lte posi'ilităţi de îm'o%ăţire a (antezieicopiilor o(eră tenica stropitli prin sită şi şa'loane. Pe spra(aţa de decorat se aplică şa'lonldecpat din &rtie simplă de ziar sa (el de(el de o'iecte 9cei, cie, (rnze:, prin mtare repetată,dpă (iecare strat de vopsea s(lată seo'ţin e(ecte de m'ră, de îndepărtare şi apropiere asiletelor.+v&nd în vedere (aptl că la v&rsta preşcolară copiii a tendinţa de a e#prima înlcrările



lor ceea ce văd, ad, că a n deose'it spirit de imitaţie, dorinţă de cnoaştere,tendinţă de a (olosicreionl, clorile, a nevoie contină de mişcare, se poate (olosi deasemenea şi tenica

1SprapnereaX sa XPata de cloareX.De e#empl, pe (oaia de &rtie li se precizează copiilor să (acă doă pete de cloridi(erite, aşezate na peste alta. Se îndoaie apoi pe mar%inea petelor (oaia

pe verticală, semciază şi se presează. Desciz&nd (oaia se cere copiilor să ver'alizeze pictrao'ţintă.+st(el, aceeaşi pictră are )F înţelesri ) seamănă c n (ltre, o (rnză de tri(oi c F (oi,o(loare, o pasăre. +ceastă tenică îi pne pe copii în sitaţia. de a)şi ima%ina contrl nio'iectsa (iinţe ce tre'ie realizată, sta'ilind caracterl analitic sa sintetic al %&ndiriiacestora.

*enica ştampilelor 9din carto(i:Pentr aceasta se (olosesc carto(i mai mari şi proaspeţi.Se taie carto(l în doă !mătăţi. C

v&r(l cţitli se desenează pe spra(aţa li modelldorit. C a!torl cţitli tre'ie scosmodell în relie(. Pe ştampila rezltată ast(el se aplicăc pensla tempera şi se ştampilează pemateriall dorit. Dacă se realizează n model c maimlte clori 9pe acelaşi carto(: se va colora(iecare element în cloarea certă, important esteca înainte de a da c cloare pe carto( acesta să (ie

'ine şters.+ceastă tenică se poate aplica teme ca X6ociţa păpşiiX sa XDecorăm şerveţellX,copiiirealiz&nd lcrări (rmoase şi interesante.Pentr (olosirea acestei tenici se mai pot con(ecţionaştampile din dopri de pltă, carea o mai mare dra'ilitate dec&t cele din carto(i care se pot (olosio sin%ră dată.

C a!torl ştampilelor din pltă , prin repetare, alternare şi simetrie se pot crea motivenoi,care dezvoltă orientarea în spaţi a copiilor 9aproape, departe, ss, deaspra, l&n%ă: am(olosit)o maiales pentr lcrări colective sportl ştampilei este variat ceea ce %enereazăreceptivitatea copilli

pentr posi'ilităţile o(erite de natră.E#. LPrimăvara1, LCopac c mereroşii1.Gmele de şterssnt n material ideal pentr realizarea nor ştampile. +st(el, se potrealiza motive mai

pretenţioase ca animale sa plante stilizate, ci(re, (i%ri %eometrice*enica tamponli mi!loceşte (zionarea clorilor şi o(eră copilli li'ertate înale%erea

clorilor. E#. LCopac c (rnze r%inii1, L3e%me şi (rcte de toamnă1, L$lori şi(ltri pec&mpie1.C a!torl tamponli mezit se ia vopseaa direct de la 'tonl de acarelă şi

printamponarea repetată se o'ţin e(ecte s' (ormă de peisa!e sa decoraţini, tapete, covoare.8 altă

tenică e#ectată c şrinţă de către copii este tenica penslei aplicate. Se(oloseşte acarelădirect din ctie. C o penslă %roasă îm'i'ată în cloare se aplică pespra(aţa de decorat pete,amprente ale penslei %roase.Prin aplicare repetată în (ncţie de modell dorit se pot o'ţineelemente (lorale sa peisa!e.

*enica pictrii pe lipici )Se aplică pe (oaia de decorat n strat s'ţire de lipici pestecare ) c a!torl nei pensle

%roase ) se pne vopseaa în cloarea dorită. +poi, c a!torlni 'eţişor, coada penslei sa cde%etl se %ravează (el de (el de omamente ca2 linii cercrisa alte desene. +ceastă lcrare tre'iee#ectată p&nă n se scă stratl de lipici. E(ecteleast(el o'ţinte se pretează pentr decorareanor spra(eţe mai mari, de e#empl, &rtie pentram'alarea nor cadori, mape, etc.

Pictra c palma

) Se n%e palma c n strat de vopsea mai concentrată şi aplic&nd)oapoi pe spra(aţa dedecorat, se o'ţine o pată care s%erează n model oarecare, ce poate (icompletat c a!torldactilopictrii sa ciar c pensla, o'ţin&nd)se ast(el di(erite ima%inica, de e#empl, n cocoş.+plic&nd palma de mai mlte ori în acelaşi loc şi înv&rtind)se înacelaşi timp (oaia de &rtie seo'ţin e(ecte s' (ormă de (loare, de soare sa alte ima%ini.

* enica contrli permite ordonarea elementelor compoziţionale contrl şi cloarease ssţin reciproc. E#.

LCoşleţl c oă de Paşti1, Laza c narcise1.*e nica scr%erii şi s(lării cloriidezvoltă sensi'ilitate pentr armonia cromatică. E#.LC&mp c iar'ă şi c (lori1, L+l'ml1. *enica plierii &rtiei2Se realizează ast(el2 peste petele de cloare pse c pensle%roase pe

!mătate din spra(aţa &rtiei se pliază &rtia pe !mătate şi se netezeşte c m&na pentr a presaclorile a(late între (oi. +st(el, se o'ţin doă (orme spontane identice, a(late (aţăîn (aţă. . E#emplede activităţi2 0 +'racada'ra, vră!itorie de clori1, 0$loarea1, 0$ltraşl1.

P ictra c trestia sa pail 2 se picră mici pete de cloare pe &rtie c a!torl pensleisa ani 'rete. Se ţine pail deaspra &rtiei, orientat în direcţia se doreşte sa mear%ă pictra. Se s(lă



prin pai, iar cloarea se va întinde pe &rtie. Copiii vor o'ţine ast(el strctriatractive şi creative. .E#emple de activităţi2 1*(işri1, 0 $oc de arti(icii1

Pictra c s(oara.Dpă ce s)a ps o cantitate mică de vopsea în mi!locl nei (oi,copill se (oloseşte de o s(oară

pentr a elimina vopseaa şi a realiza n desen se tra%e s(oarade la n capăt, dpă ce a (ost aşezatăîntr)o anmită (ormă peste pata de cloare (lidă întredoă (oi. . E#emple de activităţi2 0$orme (elde (el1, 0&rte!ri1

P ictra c 'retele2se taie 'retele în 'căţi mici, şor de manevrat. E#istă mai mltemodriîn care copiii pot să le tilizeze se înmoaie 'retele în ctia c cloare, apoi se trece c el, întrăsătri lar%i, peste&rtie

se pictează o latră a 'reteli c pensla, apoi se tilizează această latră pictată caoştampilă

se dă &rtia şi se întinde pe masă tiliz&nd n 'eţişor sa o penslă, se picră pe&rtie mici pete de cloare acestea se a'sor' c 'căţi de 'rete de di(erite (orme varezlta o strctrăinteresanta pe care copiii o vor realiza în mod creativ, pt&nd)i dadi(erite interpretări.

* enica desenli decorativ c a!torl pieptenli.Se pre%ăteşte pe o plăcţă de(aianţă, tempera sa %aşă nedizolvată, adică concentrată. C

a!torl nei periţe de dinţi sen% dinţii pieptenli care se tra% pe spra(aţa de decorat realiz&nd

ast(el dn%i 9orizontale,verticale, o'lice, valri:, dpă inspiraţia (iecăria şi dpă (ell cm estem&nit pieptenele.LCovorl1, LCopacl1* enica desenli c lm&narea) "n acest scop se (olosesc lm&nările pentr poml deiarnă sa ciar lm&nările o'işnite. C

ele se poate desena pe (oaia de 'loc. Dacă lm&nareaeste colorată ; de e#empl roşie sa al'astră )se vede rma ei pe &rtie dacă este al'ă, rma eieste văztă atnci c&nd &rtia este aşezată înlmină. Dpă terminarea desenli se picteazătoată spra(aţa &rtiei c acarelă în clori tari 9roş,maro sa al'astr încis:. Pe contrldesenat c lm&narea, cloarea n se prinde şi ast(el desenlapare al' sa colorat mai descis pe (ondl colorat încis. *eme2 0 Peisa! de iarnă1, 0 Plecarea

'erzelor1+ctivitatea s'tilă ce com'ină intitivl c raţionall, cere copilli implicat îns(eraartisticli n litor ansam'l de însşiri, prin intermedil cărora devine o strălcită

prezenţăîn conştiinţa, adeseori %ră'ită, a lmii.*enica (lidizării) Pentr înţele%erea şi însşirea procedeli tenic de (lidizare, se propne colorarea rapidă a

nei (oi ) care a (ost mai înt&i mezită pe toată spra(aţa ei ; se porneste de la între'area2 Ce se poate înt&mpla c o cloarea psă pe o (oaie medă?

Preşcolarii încearcă să a(le , să descopere, sa pentr (zionarea a doă pete de clori medele propnem ca aplicaţie !ocl clorilor în(tăţite.Este necesar, în (orme simple, ciar de la %rădiniţăîn activităţile artistico)plastice,iniţierea pe copiilor în (olosirea şi cnoaşterea elementelor de lim'a!speci(ic, parcr%ereaetapelor (azei de creaţie2:. Etapa de pre%ătireI:. Etapa de inc'aţie ) deîncercare 9îl condcem şi)l determinăm pe copil să)şi pnăîntre'ări, să cate lcr&nd::. Etapa deilminare 9se opreşte la o idee: ) actl de decizieF:. Materializarea ideiiO:. eri(icarea, a(larea nor

date ) pe 'aza nor elemente cnoscte 9c spri!inledcatoarei:Copill este părtaş să descopere c 'crie lcrri (rmoase în lcrarea sa,conştientiz&ndi)7e, ele devin aciziţiivaloroase.Caracteristic pentr preşcolarii mari este şi (aptl că în procesl ima%inaţiei apareoorientare către n anmit scop, deci o anmită intenţionalitate. +pare totodată clar

preocpareacopiilor de a)şi ale%e materialele şi neltele cele mai adecvate scopli pe care)lrmăresc."n cadrl activităţilor artistico)plastice este necesar ca preşcolarii să ai'ă posi'ilitatea săsemani(este li'er, (ără teama de a %reşi, de a li se (ace imediat aprecierea critică.Se recomandăXam&narea evalăriiX p&nă la (inalizarea lcrărilor, iar c&nd se (acaprecieri, să se (acă în conte#tlni climat stimlativ, (iindcă o'servaţiile critice (ăcte în altemomente st&n!enesc spontaneitateacreatoare a copiilor. "n (ell acesta se poate cltivaîndrăzneala, independenţa,ori%inalitatea.+ctivitatea s'tilă ce com'ină intitivl c raţionall, cere copilli implicat îns(eraartisticli n litor ansam'l de însşiri, prin intermedil cărora devine o strălcită

prezenţăîn conştiinţa, adeseori %ră'ită, a lmii.

P685E DE E+34+6E + C6E+*77*=*77



)testl pentr (le#i'ilitate şi ori%inalitateYSpne c&t mai mlte propoziţii despre ima%inea pe care o veziYPovesteşte cm ţi)ai petrect zia de naştereYSpne c&t mai mlte cvinte care încep c snetl 0r1)testl pentr (le#i'ilitate şi mo'ilitateYSpne ce (aci ca să)ţi potoleşti setea c&nd n cr%e apa la ro'inetYConstrieşte c a!torl 'eţişoarelor c&t mai mlte pătrate 9trin%iri:

YGăseşte toate posi'ilităţile de com'inare a clorilor în realizarea temei 0Covoraş

pentrcamera păpşii1

, 06ociţa păpşiiX

) testl asemănărilor YPne o pată de cloare pe (oaie, îndoaie (oaia repede. Spne o'iecte ccare seamănă pataYGăseşte c&t mai mlte asemănări între măr şi pară.)testl claselor Y

Spne şapte nme de (loriYSpne trei nme de instrmente tilizate în activităţile artistico)plastice YEnmeră c&t mai mlte o'iecte al'e 9zece:.



) testl pentr completare ni cip de copil c a!torl ci(relor YDesenează c&t mai mlte cipri de copii c a!torl ci(relor.

) testl titlrilor YGăseşte c&t mai mlte titlri pentr desenl me tă .) testl pentr completarea nei poveştiYGăseşte n (inal pentr povestea dată YContină povestea prin desen şi relateaz)o<) testl (i%rativ ; 9 pro'ă e#perimentală :YDesenează c&t mai mlte o'iecte (olosind)te de (ormele %eometrice cerc, pătrat,*estl constă

în desenarea c&t mai mltor (i%ri pornind de la (ormele %eometrice menţionate. Pentr(iecare pro'ăe#perimentală a (ost testaţi n nmăr de I de copii. $iecare copil primeşte o (oaie o coală+F pecare snt desenate n rotnd şi n pătrat. Preşcolarii primesc instrcţinea de a desena c&t maimlteima%ini, pornind de la (ormele %eometrice desenate pe coală. N e#istă limită de timp pentraceastă pro'ă

Preşcolarii care desenează cele mai mlte (i%ri şi c n %rad de ori%inalitate mai ridicat seconsideră ca(iind (oarte creativi.

6ezltatl pro'ei a: $i%ri create pornind de n cerc) $izionomii mane2 Q (i%ri 9copil, om, (aţa ni om, indian, (etiţă: ) +nimale 2I (i%ri 9rs,

iepre: ) Mi!loace de transport 2 (i%ri 9'icicletă, tanc: ) Plante 2R (i%ri 9pom, (loare, măr, palmier: ) Corpri cereşti2 (i%ri 9soare, planete, %lo': ) Constrcţii 2O (i%ri 9om de zăpadă: )



@cării 2 Q (i%ri 9ro'ot, min%e, 'alon: ) +lte cate%orii 2 O (i%ri 9ta'lo, inslă, stea%, sema(or,ceas:

"n ceea ce priveşte crearea nor (i%ri pornind de n pătrat, predomină cate%oriaconstrcţiilor,rmatăde !căriişialte cate%orii. Prin ori%inalitate se remarcă cate%oria corpri cereşti rmată decate%oriile (izionomii mane

şi plante.Creativitatea preşcolarilor, dpă cm se poate o'serva, este st&ns le%ată de preocpările pecare lea aceştia la %rădiniţă. 6ealizarea constrcţiilor din c'ri, le%o sa pzzle in(lenţeazădesenele pe careaceştia le realizează av&nd ca pnct de pornire doar n pătrat.)

testl de (le#i'ilitate a %&ndirii ;Constă în %ăsirea c&t mai mltor interpretări, semni(icaţii pentr o serie de O desene a'stracte.

Preşcolariitre'ie să %ăsească c&t mai mlte asemănări pentr (iecare (i%ră a'stractă prezentată.Pro'a este (ărălimită de timp

.

E#empl testl de (le#i'ilitate a %&ndirii dpă 68C8 , M., IRRF. *estl are ca sarcină de a%ăsic&t mai mlte interpretări, semni(icaţii pentr (iecare din desenele scematice prezentate.E#empl (i%.2 valri, nde, aripi, coarne, şine de sanie, mar%inea nei (ste, v&nt, peşti,v&nt,le'ede.



Caracteristicile de identi(icare a copiilor prescolari spradotati si talentati

7NS*64C*74N72 Se raporteaza (iecare item ) de catre parinti sa psiolo% ) la copill elevl evalat ...

rmarind)se 7N*ENS7*+*E+, $6ECEN*+ sa G6+D43 DE +DEC+6E ale

caracteristicilor de mai !os potrivit scalei2C+6+C*E67S*7C7 I . +tat (amilia cat si alti adlti a remarcat cele mai mlte dintre calitatile deose'ite ale

copilli.� � �I. 7i place mai mlt sa lcreze c tatal si pare mai atasat de acesta.. Este (oarte operativ in tot ceea ce (ace 9insa n in detrimentl calitatii mncii sale: si cere

acelasi lcr si celorlalti. � � �F. Parintii copilli snt tineri 9intelectali:, se ocpa de acesta, snt apropiati si toleranti c

el. � � �O. + inventat pentr !ocrile sale persona!e si lmi ima%inare, la care (ace apel si in viata

reala, dar c mor si o anmita detasare. � � �. 7n !ocrile sale solitare sa c alti copii, mere introdce scim'ari si noi re%li,complicand)le casti%a adesea. � � �

. Este sor de remarcat avansl li in toate sa in mlte domenii, (ata de cole%ii de varsta sadin %radinita. � � �

Q. 4neori pare distrat, ds c %andl in alta parte, dar revine repede la realitate daca ceva ilintereseaza. � � �

. Se revolta protestand (ata de nedreptate, neadevar, e#i%ente nerezona'ile sa nerespectareare%lilor. � � �

R. 7i plac %lmele si are si el mlt mor. � � �. Se tine de cvant, este pnctal, responsa'il si e#i%ent atat c sine cat si c ceilalti. �

� �I. N)l plictisesc disctiile adltilor despre s'iecte ca2 istoria, calatoriile, politica,

cosmosl, natra, teatrl. � � �. N ezita sa se an%a!eze in activitati care snt peste nivell varstei sale. � � �F. 7n %radinita se plictiseste repede la activitatile mai monotone, mai ptin interesante sa

derlate intr)n ritm prea lent pentr el, deran!and %rpa sa pe edcatoare. � � �O. $ace colectii 9de masinte, ctii, capace, (rnze, insecte, tim're etc.:. � � �. Este permanent in miscare, parand ciar a%itat si neastamparat. � � �. N se plictiseste sa lcreze sin%r.� � �Q. 7si atoapreciaza corect si realist activitatile sale. � � �

. Daca)l intereseaza ceva, poate ramane mlt timp (oarte atent si concentrat, e#aminand,ascltand, sa lcrand. � � �IR. +re o (oarte 'na memorie. � � �I. 8'serva la lcrri si la am'ianta cotidiana mai mlte detalii decat ceilalti copii. �

� �



II. Permanent vrea sa stie si este crios de ceva. � � �I. +re cateva domenii in care poseda (oarte mlte cnostinte. � � �IF. Este perseverent in realizarea nei activitati si ii place sa dca sin%r lcrl pana la capat.

� � �IO. +re initiativa. incepe noi activitati, or%anizeaza. � � �I. Este (oarte motivat ) din interiorl sa ) pentr tot ceea ce (ace. � � �I. + sps primele cvinte de la o varsta (oarte mica.� � �

IQ. oca'larl li pasiv si activ este (oarte 'o%at, calitativ si cantitativ. � � �

I. + invatat de timpri sa citeasca sin%r sa c n a!tor minim, la cerere. � ��

R. Da raspnsri ori%inale, perspicace si pne intre'ari in%enioase si neasteptate. � ��

. or'este corect %ramatical.� � �I. Se arata interesat de invatarea nei lim'i straine si (ace pro%rese rapide. � �

�. 4tilizeaza adecvat si c srinta cvintele in e#primare. � � �F. 4tilizeaza creativ lim'a!l (ace !ocri de cvinte si inventeaza e#presii noi pentr a

e#prima mai e#act nele nante. � � �

O. Este tentat deseori sa compna povestiri si poezioare sa sa relateze ceva c placere. ��

. 7i plac mlt cartile si revistele c (oto%ra(ii si desene. � � �. 7i plac toate !ocrile de ima%inatie si e#ercitiile (anteziei. � � �Q. + invatat rapid si sor sa nmere si sa (aca socoteli simple in minte. � � �. + descoperit sin%r sa a invatat ) si tilizeaza adesea ) di(erite metode de calcl rapid,

(ormle de memorare sa tenici de asociere mintala. � � �FR. 7ntele%e sor si repede e#plicatiile cazale. � � �F. Pentr varsta li stie mlte poezioare, %lme, prover'e sa replici cele're. � �

�FI. +re o mare capacitate de sinteza, resind neori, in cateva cvinte sa spna esentiall.�

� �F. Poate sor sa spna asemanarile si deose'irile dintre o'iecte sa sa)i evaleze pe oameni.

� � �FF. 7i plac snetele, asclta mlt anmite %enri mzicale, are simtl ritmli, canta sa

e#erseaza la n instrment mzical. � � �FO. Deseneaza c placere si pricepere, dovedind n simt spontan pentr cloare, redarea

(ormelor sa pentr perspectiva are simt estetic. � � �F. 7nvata poezii si scenete, imita anmite persoane, �interpretand� rolrile, mai ales in (ata

mai mltor persoane. � � �F. 7i place sportl si miscarea in %eneral si este perseverent in �antrenamentele� sale. �

� �FQ. 4rmareste (oarte interesat la televizor pro%ramele de 'alet si le imita c pricepere si perseverenta. � � �

F. 7i place sa �mestereasca� tot (ell de lcrri si !carii este crios de modl de(nctionare a mecanismelor. � � �

OR. 7ntr)n %rp devine spontan condcatorl acestia si este ascltat de ceilalti. � ��

$aceti s'totall pentr (iecare coloana� � �7nmltiti s'totalrile c ponderile2 # #I #* 8 * + 3

7MP86*+N*< 3a n rezltat de peste RR de pncte, ipoteza spradotarii sa talentli aresanse ridicate de a se dovedi e#acta.



Dezvoltarea capacitatilor creative la activitatea de desen c copiii de varsta prescolara mare laetapa (ormativa

Conditiile peda%o%ice de dezvoltare a capacitatilor creative la activitatea de desen c copiii devarsta prescolara mare la etapa (ormativa

E#perimentl (ormativ.

3a acest e#periment am lcrat O lni 9noiem'rie)martie:.

Scopl2 de a (orma, de a dezvolta activitatea artistica.

8'iectivele2 QQ#inF#rd%

De a (orma si dezvolta priceperi si deprinderi, capacitati creative de alcatire si redare ao'iectelor.

Dezvoltarea priceperilor de redare corecta a (ormelor.

De a dezvolta priceperea de a aplica independent elemente, (orme, o'iecte, deprinderea de a

lcra c acarela, carioca, creioanele.

Dezvoltarea capacitatilor creatoare, (ormarea sensi'ilitatii artistice in redarea nei compozitii.irQ#QF#rrd

Pro%rama e#perimentala este ane#ata in proiectele didactice 9vezi ane#ele:, nde sntevidentiate o'iectivele, etapele prin ce, cm am or%anizat copiii, !ocrile, distractiile, activitatile

pentr a dezvolta creativitatea la prescolari.

7n etapa a doa a cercetarii, in scopl inlatrarii pe cat e posi'il a de(icientelor o'servate incadrl primei etape a cercetarii. +m incercat nele soltii noi de (ormare a priceperilor sideprinderilor si dezvoltarea creativitatii la arta plastica.

7n cadrl e#perimentli de (ormare s)a lcrat c %rpa e#perimentala de copii.



Ne)am stradit sa or%anizam e#perimentl s' (orma de !oc, prin dramatizarea povestilor,or%anizarea e#crsiilor in natra 9vezi ane#ele:.

+m selectat nele !ocri poplare ce tin de im'o%atirea reprezentarilor la arta plastica.@ocrile tilizate snt rmatoarele2

) !ocrile poplare LClorile1, LDracl sciop1, LMesterii poplari1, avand rmatoareleo'iective2

cnoasterea clorilor si a nantelor de clori

aplicarea lor corecta in lcrarile practice

6e%li de !oc2 copiii tre'ie sa nmeasca corect cloarea.

Des(asrarea !ocrilor 9vezi ane#ele:.

+cele activitati ii captiveaza pe copii, la care peda%o%l imprena c copii parca pentr prima

data descopera necnosctl pentr dansii, dar de demlt cnosct li ca ceva no si pentr el.Pentr peda%o% este important sa poata vedea (aptele cnoscte, de (iecare data in mod no,ins(letirea in mnca peda%o%li este rezltatl cnoasterii tot mai pro(nde a o'iectli, iar pe dealta parte ) a stdierii tot mai pro(nde a cerintelor intelectale ale copiilor.

+.S. Macarenco aprecia inalt capacitatea peda%o%li de a visa imprena c copiii, de a)i pasiona prin visl sa, de a)i a!ta sa vada L'cria de maine1.

7ma%inatia este nl din indicii dpa care 7.P. Pavlov ii raporta pe oameni la tipl artistic sa%anditor. Desenand, copiii opereaza in special c ima%ini 9vizale, aditive, motorii:. +ceastavor'este despre roll mare in activitatea li, a primli sistem de semnalizare, a re(lectarii plastice,

a lmii. Gandirea plastica insa, este doar o parte a %andirii artistice.

Creatia este strans le%ata c inssirile personalitatii 9caracterl, capacitatile, interesele:, estenivell sperior al cnoasterii si n se poate prodce (ara acmlarea preala'ila a cnostintelor.

7n variantele de a'ordare si analiza a creativitatii ptem delimita trei directii2

accentarea prodsli creator

accentarea procesli creator

accentarea personalitatii creatoare.

*ratand creativitatea ca prods ne re(erim la rezltatl procesli de creatie ; el seconcretizeaza prin ceva material2 desene, aplicatii, inventii din material natral. Prodsl esteapreciat drept creativ daca poate (i caracterizat prin ori%inalitate si tilitate sociala. 8ri%inalitatea see#prima prin notate si nicitate.

Pornind de la (aptl ca stdil nostr a avt ca o'iectiv ma!or analiza psio)peda%o%ica arolli dezvoltarii creativitatii la arta plastica a copiilor de varsta prescolara mare, etapa (ormativa ainvesti%atiei noastre a constat in insasi dezvoltarea capacitatilor creative.

7n %rpele nde snt create conditii psiolo%ice optime centrate pe dezvoltarea personalitatiiarmonioase, creativitatea copiilor se dezvolta mai intens. Creativitatea 'azata pe invatamantl(ormativ stimleaza indeose'i ori%inalitatea, ca cel mai important indice de(initori de creativitatesi ela'orarea ca indice a creativitatii care ne indica capacitatea de a tiliza mltiplele detaliinecesare e#presiei creative.



Srsele 'i'lio%ra(ice ce a servit ca (ndament stiinti(ic pentr investi%atia noastra a(irma innison ca intrea%a strate%ie edcationala tre'ie s'ordonata dezvoltarii creativitatii mane.6ealizarea acestei strate%ii prespne in mod necesar n contint in(ormational, care rmeaza sa (ieselectionat, strctrat si transmis in procesl de edcatie si invatamant.

Capacitatile creative se (ormeaza la copii prin intermedil metodelor pro'lematice deinstrire. Copiii rezolvand di(erite sarcini c caracter de pro'lema isi dezvolta asa capacitaticreative ca2 (olosirea nor stiinte, priceperi si deprinderi in sitatii netipice, nestandarde, sta'ilireanor noi (nctii a o'iectelor, %asirea nor noi cai de rezolvare a e#ercitiilor, im'inarea mi!loacelor cnoscte in altele noi.

$ormam si dezvoltam capacitati creative pentr ca copill sa (ie apt, sa (ie participant activ aldezvoltarii societatii. Cnostintele cat si priceperile si deprinderile n permit ca copill sa sedezvolte)n mod deplin din pnct de vedere creativ. 7ata de ce e necesar de a (orma si de a dezvoltala personalitate capacitatile creative. 3a copii cream in constiinta ima%ini corecte a (enomenelor,

proceselor din realitatea incon!ratoare, dezvoltam %andirea ima%inativa, ca sa)si incipie, sa)siima%ineze si sa creeze noi ima%ini. Daca in cadrl instririi n apar si n se dezvolta ima%inatia

atnci n are loc respectarea principili dat.Pentr a realiza mai e(icient principil dat e necesar ca lim'a!l peda%o%li sa (ie destl de

ima%inativ, sa se respecte, sa tilizeze materiale intitive care (avorizeaza crearea ima%inativa acopilli. Copiii tre'ie sa (ie instriti emotional, creand)le ima%inatii reale stiinti(ice. 7ma%inatiacreativa sta la 'aza %andirii creative. Dezvoltand)le ima%inatia, recr%em la analo%ii, la comparari,la descrieri detaliate a inssirilor o'iectelor, si)n asa mod cream la copii ima%ini corecte. Mai intai,copill tre'ie sa cnoasca deose'irea si apoi sa treaca la clasi(icare, apoi la modelarea o'iectelor.

Premizele sa (actorii psiolo%ici, nivell sa %radl de dezvoltare psiica a copilli este2ima%inatia, %andirea, memoria, interesl co%nitiv, temperamentl, acele %olri si capacitati pe care

le are copill. Prescolarii dpa natra lor snt diversi sa di(eriti, pe nii parametri copiii a inssiriapro#imativ e%ale, corespnzator, prescolarii pot (i plasati in %rpe asemanatoare pe anmiti parametri. +st(el poate (i di(erentiere (ata de invatatra dpa interesl co%nitiv, dpa dezvoltarea dea %andi, dpa dezvoltarea creativitatii si dezvoltarea vor'irii. De aceea or%anizarea mnciiinstrctive se (ace in mod di(erentiat.

Stimlarea creativitatii este in demers comple# ce cprinde (enomene de activare, antrenare,cltivare si dezvoltare a potentialli creator. 7n sisteml metodelor si tenicilor de stimlare acreativitatii s)a imps 5rainstormin%)l si Sinectica ela'orate de +le# 8s'orn si Gordon nde arela 'aza principil amanarii, evalarii critice, ideilor noi, asi%rarea si mentinerea nei atmos(ere(avora'ile prodcerii nor idei ori%inale, neo'isnite. Sinectica prespne ca strate%ie dominanta

asi%rarea premizelor (avorizate %enerarii de idei si prodse noi prin tilizarea analo%iilor, ameta(orelor, a reninii nor elemente di(erite si aparent irelevante.

Stimlarea, edcarea si antrenarea potentialli creator va condce catre (ormarea nor personalitati creatoare intr)n domeni sa altl.

@ocl si invatarea o(era copilli nenmarate prile!ri de a com'ina si recom'inareprezentarile pe care le dispne propriile sale ima%ini, ascltand povesti, 'asme, poezii,reconstrieste mental principalele momente de naratini, le inverseaza, le omite, le ampli(ica siinventeaza altele noi.

Copill este capa'il sa o'tina prodse noi si ori%inale, ciar daca snt noi si ori%inale pentrel. +re capacitatea de a crea. 7ma%inatia atin%e apo%el dezvoltarii sale. Copill ima%ineaza sicreeaza mlte lcrri noi pentr ca n cnoaste s(icient relatiile dintre o'iecte si (enomene, sii%norand)le a!n%e la constrctii neo'isnite. 7ma%inatia dezvolta la aceasta varsta, (nctiile decompletare care da posi'ila intele%ere a nei sitatii am'i%i sa laconare. 6oll ei la aceasta



varsta este atat de mare incat nii atori, a considerat ca o serie de condite isi i)a srsa inima%inatie.

7n activitatea creatoare a copilli prescolar participa n doar ima%inatia, ci si elementele deideatie, idee, capacitati de (i%rare, deprinderi si priceperi, pot (i evidentiate mai 'ine in desenelecopiilor 9vezi ane#ele:. 7n tratarea pro'lemei instririi si dezvoltarii creativitatii este necesar de avtca sport rmatoarea consideratie2 drept 'aza a instririi de dezvoltare serveste contintl ei, de lacare deriva metodele si mi!loacele or%anizarii instririi. +ceasta consideratie e caracteristicavizinilor li 3.S. i%otsZii si D.5. Elconin2 LPentr noi, ) scrie Elconin ; importanta primordiala aavt %andl li i%otsZii, despre aceea ca instrirea isi realizeaza roll sa primordial in dezvoltare,inainte de toate, prin contintl cnostintelor acmlate1 ; .. Davidov.

Pe parcrsl activitatilor a domnit o atmos(era de lcr placta.

Datorita des(asrarii activitatilor noi am ptt o'tine rezltate inalte, am realizat o'iectiveleinaintate.

+ctivitatile a incept c momente de srprize, c %icitori, c !ocri, c cvantl artistic din

(olclor. Copiii s)a incadrat activ in activitati, si)a mani(estat in%eniozitatea, ima%inatia, a avt ninteres deose'it (ata de arta plastica, domnea permanent o atmos(era de inviorare, copiii (iindantrenati mere in di(erite activitati. Ceea ce ne)a o(erit posi'ilitatea sa realizam o'iectiveleedcatiei, rmand drml de crestere a reprezentarilor in domenil artei plastice.

Documents

92564563 Dezvoltarea Creativităţii La Preşcolari