116

9.2 Lucrări asupra familiilor de albine

în luna SEPTEMBRIE (după ing.Nicolae Foti, ing.Ion Barac, Constantin Antonescu, Eleodor Gh.Bistriceanu, dr. Vasilică Savu, dr.Agripina

Șapcaliu, Radu Vancea, ing.Vasile Deaconu, dr.ing.Eliza Căuia, prof.univ.dr.ing.Petre Iordache şi Veronica Mara Mîndru)

Fig.9.1 Măldărești (Vâlcea) – septembrie 2006 - Recoltarea ultimilor regine împerecheate

ACŢIUNI PRIORITARE ÎN LUNA SEPTEMBRIE: - revizia familiilor de albine și îndreptarea stărilor anormale; - strâmtorarea cuiburilor și organizarea fagurilor din cuiburile familiilor de albine în

vederea iernării; - terminarea completării rezervelor de hrană până cel mai târziu 15 septembrie; - reformarea fagurilor necorespunzători și topirea lor; - aplicarea tratamentelor pentru combaterea varrozei și nosemozei.

Septembrie, numită și „răpăciune”, este luna echinocțiului de toamnă, cînd ziua devine

egală cu noaptea (la 23 septembrie) și o putem considera prima lună a toamnei care încă este caracterizată, cu unele excepții, de timp frumos și călduros când albinele aduc polenul folositor hrănirii larvelor dar aduc nectar mai puțin. Astfel odată cu împuținarea culesului și scăderea temperaturii, mai ales noaptea, familiile de albine râspund: prin intensificarea activității de pregătire de iernare concretizate prin

117

scăderea hrănirii reginei, scăderea puterii familiilor, propolizarea cuiburilor, mutarea rezervelor de hrană de la periferia cuibului în centrul acestuia și, în general, reducerea întregii activități. Totodată, spre sfârșitul acestei luni, cantitatea de puiet din cuiburi scade și uneori puietul dispare complet. Acest fenomen este cu atât mai pregnant cu cât reginele sunt mai bătrâne. Acum, începând din a doua jumătate a lunii august, apare contigentul albinelor care vor ierna în familiile de albine și acestea sunt diferite de cele eclozionate primăvara și vara care trăiesc maxim 35 – 45 de zile, prin faptul că au o durată de viață de 7 – 8 luni. Această schimbare a duratei de viață a albinelor de iernare se datorește schimbărilor în structura biologică și fiziologică a lor în sensul că acestea, în urma hrănirii cu polen și mai ales păstură în perioada de toamnă, își formează așa-numitul corp gras sau corp adipos. Corpul gras reprezintă un fel de căptușală interioară a tegumentului abdomenului dispusă sub învelișul chitinos dorsal, deasupra diafragmei. Totodată și pereții exteriori ai intestinelor și cavitățile corpului sunt tiviți și tivite cu acest țesut moale albicios care conține rezerve de proteine, lipide și glicogen.

a) Busuiocul de miriște (Stachys

palustris L.)

b) Facelia (Phacelia tanacetifolia

Benth.)

c) Busuiocul de baltă

(Stachys plaustrie L.)

d) Muștarul alb (Sinapis alba L.)

e) Cervana

(Lycopus europaens L.)

f) Cicoarea

(Cichorium iutybus L.)

g) Sulfina albă (Melilotus albus Medik)

h) Cimbrișorul

(Thymus serpyllum L.)

i) Dovleacul

(Cucurbita pepo L.) Fig.9.2 Plante melifere cu pondere mare și mijlocie care înfloresc în septembrie

118

Aceste elemente sunt necesare supraviețuirii albinelor în timpul iernii. Proteinele intră în hrana larvelor și a reginelor în perioada rece, lipidele compun rezervele necesare metabolismului și glucidele sunt indispensabile funcționării mușchilor. Totodată, trebuie precizat faptul că aceste albine supraviețuiesc și datorită faptului că ele participă mai puțin la creșterea de puiet și procesarea rezervelor de hrană, deci atenție la hrănirile târzii cu siropuri zaharoase neinvertite. Aceste hrăniri trebuiesc evitate după 15 august când apare albina de iernare. Analizând activitatea familiilor de albine, în această lună, se constată că albinele, ca urmare a nopților reci, se strâng pe fagurii cu puiet din mijlocul cuibului. Reginele își micșorează ponta depunând mai puține ouă și chiar, din lipsă de cules și stimulare ponta reginei poate înceta complet. Un cules de întreținere ar duce la oarecare revigorare a activității familiilor de albine și ceva oferte melifere (vezi fig.9.2) ar trebui să existe dar trebuie ca familiile să fie aproape de aceste oferte și să existe condiții pedoclimatice pentru generarea nectarului acestora. Ținând seama de aspectele noi apărute în activitatea albinelor este normal și necesar ca apicultorii să acționeze în direcția manifestărilor fiziologice, biologice și de comportament ale familiilor de albine înlesnind acestora desfășurările dictate în principal de instinctul de conservare a speciei.

Principalele acțiuni și lucrări care trebuiesc executate în această lună sunt descrise în

subcapitolele care urmează.

9.2.1 Revizia familiilor de albine și îndreptarea stărilor anormale

Fig.9.3 Revizia familiilor de albine în luna septembrie

119

Această lună trebuie să demareze cu efectuarea unei revizii amănunțite a fiecărei familii de albine din stupină și cu acest prilej apicultorii vor stabilii toate operațiunile ce privesc pregătirile pentru iernarea familiilor de albine. Scopul acestor operațiuni va fi în principal iernarea fără pierderi și menținerea capacităților productive ale familiilor de albine pentru următorul sezon apicol activ. Importanța alegerii celor mai corecte operațiuni urmată de executarea lor la timp rezidă și din faptul că se știe că cele mai mari pierderi de familii de albine se produc în timpul iernării. Tot în cadrul acestei revizii trebuiesc stabilite cât mai exact puterile familiilor de albine, cantitățile rezervelor de hrană, cantitățile de puiet și structura sa existentă în cuiburi și, eventual, depistarea stărilor anormale.

Ca stări anormale se pot evidenția familii orfane sau cu regine necorespunzătoare, familii

suspecte a fi bolnave, familii fără mâncare și familii slabe ca populație care nu se vor putea

descurca singure în timpul iernii.

Reginele necorespunzătoare se vor înlocui, iar familiile orfane vor primi o regină tânără.

Aceste regine vor fi de calitate corespunzătoare procurate de la stupine de elită sau de

multiplicare autorizate sau, dacă există, de la rezerva de regine a stupinei.

Operațiile de înlocuire și introducere a reginelor în această lună ar trebui să fie mai ușoare

ca în alte perioade albinele acceptând rapid, în general, aceste noi regine.

În cazul familiilor suspecte a fi bolnave se va proceda conform prevederilor expuse anterior

la subcapitolele 3.2.7, 4.2.11 și 6.2.1 pentru o confirmare de diagnostic și stabilirea

tratamentelor corespunzătoare pentru eradicarea bolilor.

Familiilor de albine identificate ca suferind din cauza lipsei de mâncare li se vor administra

în primă urgență rame cu miere și păstură acestea fiind eventual luate de la familii cu exces de

mâncare. Apoi, când se completează rezervele de hrană la toate familiile stupinei și acestora li

se vor completa în totalitate rezervele astfel încât să le ajungă pe toată perioada iernii.

Familiile slabe dar cu regine valoroase și tinere vor fi fie întărite cu faguri cu puiet căpăcit

de la alte familii foarte puternice dar trebuie să avem grijă ca nu cumva familiile de la care luăm

faguri cu puiet să nu fie și ele slăbite și astfel în loc de o familie slabă să avem două.

În general familiile slabe vor fi unificate cu alte familii tot slabe sau cu unele ajutătoare și

astfel împuternicite au șanse mai mari să treacă iarna. La familia unificată se va păstra regina

cea mai tânără și valoroasă. Dar atenție, nu cumva din două familii slabe să obținem tot o

familie slabă.

9.2.2 Strâmtorarea cuiburilor și organizarea fagurilor din cuiburile familiilor de albine în vederea iernării

În principal, lucrările de strâmtorare și organizare a cuiburilor familiilor de albine în vederea iernării se vor concretiza prin îndepărtarea fagurilor goi, descăpăcirea după diafragmă a celor cu porțiuni de miere puțină, echilibrarea și eventual completarea cu faguri cu miere de la alte familii mai puternice. Astfel, cuiburile familiilor de albine se vor strâmtora drastic cu ajutorul diafragmelor la nivelul ramelor ocupate compact de albine și se vor termoizola. Structura cuibului va conține faguri cu cel puțin 2 kg miere fiecare, iar la extremitățile cuibului va exista câte o ramă plină cu miere, conținând 3 – 4 kg miere. De asemenea, din cuib nu trebuie să lipsească două rame cu păstură care se introduc lângă ultimile rame cu hrană, în așa fel încât să fie acoperite de albine, preîntâmpinând astfel alterarea păsturii datorită umidității din stup.

120

Când reginele își micșorează pontele la 600 – 800 ouă pe zi, se va încerca amplificarea pontelor prin crearea de spații pentru ouat în cuiburi. Se vor scoate rame cu miere și păstură din cuiburi trecându-le după diafragme și în locul lor în mijlocul cuiburilor se vor introduce 1 -2 faguri goi, închiși la culoare, buni de ouat.

Fig.9.4 Strâmtorarea cuibului la o familie de albine

Spre sfârșitul lunii, dacă apar nopți și dimineți răcoroase, chiar cu brumă, se vor controla cuiburile numărând și notând intervalele ocupate de albine la fiecare familie de albine urmând apoi ca atunci când temperaturile sunt peste +10o C să reorganizăm cuiburile. Se vor muta spre margini ramele cu puiet căpăcit dar fără larve și ouă lăsând în mijlocul cuibului două rame cu puiet de toate vârstele pe care se va forma ghemul. După eclozionarea puietului din ramele trecute anterior în margine, acestea se vor elimina din stupi sau, dacă mai au coroane cu miere, se descăpăcesc și se vor trece după diafragmă, urmând ca după ce albinele au cărat mierea în cuiburi să fie scoase.

9.2.3 Terminarea completării rezervelor de hrană

până cel mai târziu 15 septembrie Pentru traversarea cu bine a iernii se estimează că familiile de albine necesită, în funcție de puterea lor, 15 – 18 kg rezerve de hrană și dacă acestea nu există sau sunt în cantități mai mici trebuie intervenit cu hrăniri de completare. Astfel, în funcție de viteza cu care albinele prelucrează și depozitează aceste completări, hrănirile vor fi făcute în cantități mai mari sau mai mici. Hrănirile de completare ar fi bine să se facă cu miere sau cu rame cu miere căpăcită de la rezerva stupinei. Dacă totuși această miere sau rame nu există, pentru hrăniri se va folosi zahărul, de preferabil de sfeclă, făcând cu acesta sirop cu ceai de plante dintre care nu vor lipsi pelinul, gălbenelele, menta, coada șoricelului, sunătoarea și cimbrișorul etc.. Concentrația va fi 2:1 (2 părți zahăr și 1 parte apă, respectiv ceai) și calculul necesarului de rezerve energetice (miere + sirop de zahăr) va ține cont de următoarele considerente:

121

- la un kilogram de albină sunt necesare pentru iernare minimum 10 kg miere și 2 kg păstură;

- rezervele de hrană trebuiesc a fi constituite din mai mult de 50% miere, restul în caz de nevoie, putând fi constituite din miere procesată din siropuri zaharoase;

- mierea care constituie rezervele trebuie să fie miere procesată din nectarul florilor liberă de boli, neadmițându-se mierea de mană și

- în cazul că este posibil să se administreze rame cu miere ar fi de dorit ca acestea să fie căpăcite și să conțină miere de salcâm.

Hrănitor tip sifon

Hrănitor tip uluc

Fig.9.5 Hrăniri pentru completarea rezervelor de hrană

La aceste hrăniri de completare trebuie avut în vedere că hrănirile efectuate la sfârșitul celei a doua decade a lunii septembrie uzează albinele care sunt destinate iernării. Ca să nu fie aceste uzuri, hrănirile trebuie efectuate în prima decadă a lunii august. Pentru o oarecare protecție împotriva uzurii albinelor se pot folosi siropuri de zaharuri invertite care sunt procesate de albine cu eforturi mai mici. Acum se găsesc, pe piața produselor pentru hrana albinelor, siropuri zaharoase notificate ca invertite sau apicultorii își pot inverti cu mijloace gospodărești siropurile preparate de ei cu acid citric sau acetic. Problema este cât de adevărate sunt notificările producătorilor de siropuri și cât de corect fac apicultorii invertirea siropurilor preparate de ei. Dacă în cuiburi mai există puiet sub formă de larve și ouă administrarea hrănirilor de completare nu se va face în doze de cel mult 1,5 - 2 litri deoarece există pericolul, dacă se depășesc aceste cantități, ca albinele să scoată ouăle depuse de regine, desfințând astfel ponta acestora. Ar fi bine ca, pentru a proteja familiile de albine împotriva nosemozei, în siropurile zaharoase să se introducă preventiv și medicamente adecvate. Totodată, administrarea hrănirilor de completare este de preferat să se facă seara când zborul albinelor încetează luând toate măsurile pentru a preîntâmpina declanșarea de furtișag și tot în acest scop se vor micșora urdinișurile. (vedeți precizările subcapitolului 4.2.4 și 8.2.7). În final, este de reținut că în această lună cât și în cea următoare este neapărat necesar ca în cuiburile familiilor de albine să existe rezerve suplimentare de păstură. În aceste luni albinele tinere, neocupate cu creșterea puietului, datorită diminuării pontei reginelor, consumă cantități mai mari de polen care le este necesar formării corpurilor grase fără de care nu pot traversa iarna în condiții bune.

122

Important: “este de preferat ca rezervele de hrană să conţină cel puțin 50% miere florală și restul să fie constituite din zahăr sau alte produse. Iernarea doar pe miere din zahăr reduce capacitatea albinelor de a creşte puietul încă din timpul iernii”.

9.2.4 Reformarea fagurilor necorespunzători și topirea lor

Tăierea fagurilor din rame

Topirea fagurilor

Fig.9.6 Topirea fagurilor vechi în stupină

Și în această lună se vor tria și sorta ramele cu faguri de la rezerva stupinei. Fagurii cu defecte, rupți, dezmembrați sau mucegăiți și cei vechi de culori închise se vor trece la reformat și topit. În cazul folosirii pentru topirea fagurilor randamentul crește substanțial dacă înainte de efectuarea topirii acești faguri se țin în apă la muiat 24 – 48 ore și ar fi bine ca apa din topitoare să fie apă de ploaie. Totodată, ramele care rămân în depozitul stupinei se vor trata împotriva găselniței și altor dăunatori (vedeți indicațiile de la subcapitolul 6.2.6).

9.2.5 Aplicarea tratamentelor pentru combaterea varrozei și nosemozei

Pregătirea fumigației

Minisuflante pentru tratament

Aspersor pentru tratament

Fig.9.7 Tratamente aplicate împotriva varrozei

Și în această lună se vor efectua tratamente pentru combaterea varrozei și acestea se vor efectua conform indicațiilor din prospectele medicamentelor utilizate. Pentru efectuarea practică a tratamentelor pentru ținerea sub control a infestării cu varroză în această lună se va ține cont de indicațiile date în cadrul subcapitolului 3.2.10. Totodată, trebuie luat în considerație faptul că dacă mai există puiet căpăcit vor scăpa de la tratament destul de mulți acarieni care ar trebui eradicați când nu mai este puiet.

123

După efectuarea tratamentelor trebuie să se aprecieze ce grad de infestare cu varroză a rămas și pentru aceasta urmați indicațiile de la subcapitolul 7.2.5.

Referitor la toate ofertele melifere posibile în această lună acestea se pot vedea în cartea:

“Plante melifere de foarte mare și mare pondere economic-apicolă“, autori Petre

IORDACHE, Ileana ROȘCA și Mihai CISMARU, Editura Lumea apicolă, București 2008.