GRĂDINIŢA CU P.P. NR. 30

GALAŢI

REVISTA GRUPEI

NR. 1 IANUARIE 2016

ISSN 2501 – 8434

ISSN-L 2501 - 8434

GRĂDINIŢA CU P.P. NR. 30 GALAŢI

REVISTA GRUPEI

NR. 1 IANUARIE 2016

GRĂDINIŢA CU P.P. NR. 30 GALAŢI

REVISTA GRUPEI

NR. 1 IANUARIE 2016

Zăpada e un fel de îngheţată? de Constantin Clisu

Văluţă se bucura nespus că el, mama şi tata vor petrece câteva zile pe

munte, la o cabană. O să fie aşa de frumos!

Pleca doar cu o singură mâhnire în suflet, că nu merge şi bunica. Dacă

n-ar avea reumatism, dacă n-ar durea-o picioarele ...

În dimineaţa următoare erau deja toţi trei pe munte. Aici peisajul era ca în

poveste. Crengile brazilor stăteau aplecate până la pământ sub povara zăpezii.

Era o atmosferă de basm. Dar nici în basme nu poate fi aşa de frumos.

Văluţă ceru învoirea părinţilor, cât ei despachetează, el să ia cunoştinţă de

împrejurimi, să se tragă un pic cu sania ...

Îşi puse bocancii cei noi pentru munte şi ieşi. Chiar în spatele cabanei

copiii făcuseră un derdeluş care, din pricina desei lui folosiri, devenise ca sticla.

Săniuţele pornite din deal căpătau o viteză uluitoare pe pârtia de gheaţă. În larma

generală, un singur cuvânt căpăta rezonanţe deosebite: „pârtieeeee!”. Din

multele săniuţe de pe pârtie puţine ajungeau până jos, la vale. Răsturnările

produceau atâta haz!

Văluţă privea retras ca un nou venit, încă necunoscut de ceata aceasta

gălăgioasă. Un copil cu fesul roşu, văzându-l stingher, îl invită pe sania lui.

Văluţă mulţumi politicos şi nu mai aşteptă să se repete invitaţia, se şi urcă pe

săniuţă. Colegul de săniuţă era un cârmaci extraordinar! De fiecare dată reuşea

să ajungă cu sania până jos. La urcuş era mai greu. Repetară de mai multe ori

drumul din deal în vale şi din vale în deal, până se sleiră de puteri. La vale era

foarte frumos, la deal era mai greu.

Obosit, Văluţă mulţumi copilului cu fesul roşu şi se retrase spre cabană.

Era transpirat leoarcă. Şi-i era aşa de sete! ... Pe brazi, zăpada albă ca laptele îl

îmbia. Să ia, să nu ia? Luă, în cele din urmă, un pumn de zăpadă şi-l băgă în

gură. „Oooo, ce bine! Parcă mi-a mai trecut setea. Ce-ar fi să mai iau un pumn

de zăpadă? Ce rău poate să-mi facă?”

Ajunse la cabană vesel şi fericit. Părinţii îl aşteptau să coboare la masă.

Mâncară cu multă poftă din bunătăţile pregătite de cabanier. Văzându-l cum

înfulecă, mama nu se putu abţine să nu spună:

- Văluţă, Văluţă, vezi, cel mai bun bucătar e foamea!

După masă, toată familia simţi nevoia unei ore de odihnă.

Afară, fulgii de zăpadă începură un dans tineresc cu tot felul de jocuri,

purtaţi de un vânt năstruşnic.

Când se treziră, tatăl propuse o plimbare prin aerul curat şi tare al

înălţimilor. Lui Văluţă nu-i venea să se dea jos din pat.

- Mergeţi numai voi, eu mai stau în pat, spuse Văluţă.

- Cum aşa? Ţie nu cumva ţi-e rău? sări mama şi, apropiindu-se de pat, îi

puse mâna pe frunte.

- Dar tu arzi, dragul meu, ca soba! Şi către soţul ei: copilul are

temperatură mare, caută repede un medic.

- Mămico, n-am nimic, mă doare puţin în gât. Când făcu gura mare, mama

se uimi de amigdalele lui.

Un bătrânel din noul grup abia sosit, medic fiind, se oferi să-l vadă pe

copil. Consultându-l, medicul spuse că băiatul a contactat o răceală puternică şi

că trebuie să facă injecţii, antibiotice şi cel puţin 5 zile să nu coboare din pat.

- Injecţiile i le pot face eu, la 6 ore una, spuse medicul bătrânel ... Când

mai auzi Văluţă şi de injecţii! ...

Înfofolit în trei pături lângă o sobă încinsă în care lemnele de brad

trosneau şi aruncau artificii de sărbătoare, Văluţă tremura de frig.

După primele injecţii temperatura cedă, dar el trebuia să stea în casă, în

pat.

Afară copiii zburdau prin zăpadă, se băteau cu zăpadă, se dădeau cu

schiurile, cu patinele şi chiar lângă geamul lui construiseră un om de zăpadă cât

un uriaş.

Cât mama coborî la farmacia cabanei, Văluţă se apropie de fereastră să-l

vadă mai bine pe omul de zăpadă. Acesta îi făcu din ochi a înţelegere.

- Hai, vino la mine în cameră, îl rugă Văluţă.

- Nu pot, zise el. Tu nu ai voie să ieşi afară, eu nu am voie să intru

înăuntru ... Fă-te bine şi ieşi afară, am să-ţi spun mai multe. Ascultă sfatul meu:

nu mai mânca zăpadă. Seamănă ea cu îngheţata, dar n-are frişcă ...

Mama tocmai intra în cameră.

- Parcă am auzit gălăgie. Vorbeai cu cineva?

- Omul de zăpadă, el ... şi Văluţă nu mai continuă ...

- Nu cumva ai iar temperatură? şi mama alergă spre termometru ... Se

linişti, însă destul de repede; dunga roşie se oprise la limita normalului.

În zorii zilei tata dormea în fotoliu, mama pe marginea patului lui Văluţă.

După câteva zile Văluţă se înzdrăveni. Luară primul tren spre casă. Erau

aşa de bucuroşi că sunt cu toţii sănătoşi şi se întorc acasă!

Bunica îi aştepta nerăbdătoare în pragul casei.

„Şi totuşi zăpada seamănă aşa de mult cu îngheţata! Să-mi fi făcut rău că

nu a fost cu frişcă?!” gândi Văluţă.

OMUL DE ZĂPADĂ OSPĂŢUL LUI PISICEL

de Crişan Constantinescu de Marin Constantin

Am făcut un om de zăpadă Aseară, chiar de cu seară

Şi-ntr-atât l-au dichisit, Pisicel priveşte-afară .

Că nu vor să-l lase-n stradă Şi când vede că-i alb totul

Singurel şi părăsit. Începe să-şi lingă botul

- Un prieten, de, nu strică: - Miau, miau, miau,

Hai cu noi, la noapte-i frig; Vai ce ospăţ!

O să stai la căldurică - Miau, miau, miau,

Şi-o să bei ceai cu covrig. Ce bunătăţi!

El cu ochii de tăciune, În ogradă dacă poţi,

Cată lung şi-i vine greu: Este lapte să înoţi

- Rostul meu de-acum, le spune, Iar pe pomi este smântână

E să stau aici mereu. Să mănânci o săptămănă

Mi-ar plăcea de bună seamă Şi ce brânză e pe casă

Şi cu drag v-aş însoţi, Brânză dulce,brânză grasă

Însă tare-mi este teamă Cu toate că-i foarte mic

Că de drag ... eu m-aş topi! Simte-o foame de voinic

Azorel, martor la toate De demult, pe timp de noapte A crezut zăpada, lapte. Vrea să râdă, dar nu poate

Când era ca Pisicel.

Fără iarnă, nici vara nu-i vară.

Dacă iarna e geroasă, vom avea pâine pe masă.

Furnica strânge hrană de cu vară pentru iarnă.

Cine munceşte vara, aceluia îi fierbe oala iarna.

Să-ţi faci iarna car şi vara sanie.

Vara-i strângătoare, iar iarna-i mâncătoare.

Mult omăt iarna, mulţi snopi vara.

Cine vara munceşte, iarna se veseleşte.

Ş t i a ţ i c ă . . .

Numele lunii ianuarie vine de la cuvântul latin „ianua” care înseamnă

uşă, poartă? Ianus proteja porţile, era zeul începutului şi al sfârşitului, zeul

deschizător de porţi. Popular i se spune gerar.

Ursul polar este trădat în peisajul acoperit de zăpadă de nasul său negru

ca tăciunele? În zilele însorite acesta poate fi observat cu binoclul de la o

distanţă de 10 km. Pentru a nu fi descoperit, când se furişează spre grupurile de

foci, ursul polar îşi ascunde nasul cu labele.

În Antarctica trăiesc mai mult de 300.000 de pinguini imperiali ? În

teritoriul lor de viaţă au puţini inamici naturali. Numai leul de mare şi balena

ucigaşă mai prind uneori câte un pinguin imperial mai dezvoltat. Pinguinul

imperial vânează peşti şi raci.

Tigrul siberian are o frumuseţe nemaiîntâlnită şi cea mai mare talie

dintre felinele zilelor noastre? Este întâlnit rar în mediul natural, în grădinile

zoologice trăind mai multe exemplare decât în libertate. Tigrul are nevoie de

8-10 kilograme de carne pe zi pentru a putea supravieţui în climatul vitreg.

Suntem singuri acasă. Cum ne comportăm?

DA NU

Are tălpi, picioare n-are

Şi te duce în spinare.

Vine doctoru-n pădure

Cu fes roş şi cu secure.

A venit baba din munţi,

Peste râuri făcând punţi.

Şi a prins, spunând poveşti, Flori de gheaţă la fereşti.

1. Găsesc cutia cu chibrituri, bricheta şi mă joc. 2. Colorez liniştit. 3. Deschid sticle care nu ştiu ce lichid conţin. 4. Umblu la prize. 5. Deschid uşa persoanelor necunoscute. 6. Vizionez filme care mă sperie. 7. Las jucăriile, cărţile împrăştiate prin cameră. 8. Fac zgomot şi-mi deranjez vecinii. 9. Mă joc numai jumătate de oră la calculator. 10. Mâzgălesc pereţii, covorul.

Dragostea de carte

Când se apropie intrarea în clasa I, părinţii încearcă să orienteze

atenţia copilului de la universul jucăriilor la cărţi şi reviste. Nu de puţine ori

ei sunt surprinşi când cel mic nu vrea deloc să citească. Asemenea

probleme nu s-ar ivi dacă interesul copilului pentru lectură ar fi cultivat

încă de timpuriu, modelul fiind părinţii înşişi.

Care sunt primii paşi ?

puterea exemplului : dacă părintele va manifesta interes pentru

cărţi, copilul va deprinde, prin imitaţie, acest obicei ;

citiţi-i copilului poveşti în fiecare seară! Astfel va percepe cititul

ca pe o plăcere, o posibilitate de relaxare, un joc de cuvinte ;

alegeţi cărţi cu multe poze, în care copilul poate urmări acţiunea

prin imagini. Totuşi, selectaţi cu atenţie volumele, astfel încât

ele să aibă un colorit vesel şi o redare clară !

pe măsură ce creşte, optaţi pentru cărţi cu imagini şi text ;

nu trebuie să vă supăraţi când vă întrerupe din lectură cu o

mulţime de întrebări ; răspundeţi sau lăsaţi-l să comenteze

acţiunea poveştii ;

solicitaţi-i părerea în alegerea cărţilor, la 4 ani copilul are deja

preferinţe;

ajutaţi-l să-şi amenajeze în camera sa o mică bibliotecă, numai a

lui, care să fie alături de jucăriile şi de obiectele preferate;

creaţi-i un colţ special pentru citit, cu pernuţe, lumină potrivită,

unde să-i facă plăcere să „răsfoiască” volumele preferate;

amintiţi-vă de cărţile copilăriei dumneavoastră şi oferiţi-le; nu

trebuie să vă îngrijoraţi dacă remarcaţi că preferinţele copilului

sunt diferite de ale dumneavoastră la vârsta lui; oriunde poate fi

loc şi pentru „Harry Potter” şi pentru „Micul Prinţ”.

ÎNCADRAREA POETULUI DATE DESPRE POET

ÎN LITERATURĂ - locul naşterii

- „luceafărul poeziei - copilăria

româneşti” - creaţiile

- „geniu pustiu” - trecerea în

- „poet nepereche” nefiinţă

POEZIILE PRIETENIA CU

- din folclor ION CREANGĂ

- natură - locuiesc împreună

- istorice în bojdeuca din Ţicău;

- de dragoste - Creangă îl sfătuieşte

- pentru copii să-şi scrie „Amintirile”.

(„Somnoroase

păsărele”,

„Ce te legeni...”),

„Revedere”)

Amenajarea centrului tematic;

„Să ne amintim de Eminescu”– concurs de poezii;

„Ce mi-a plăcut în poeziile lui Eminescu” – desene ale copiilor;

Fotografii din timpul derulării proiectului.

Cele mai interesante desene

Tema: IARNA PE GLOB Regulament 1. Participă copii din grupă. 2. Se primesc numai lucrările care respectă tema. 3. Lucrările pot fi realizate în creioane colorate, ceracolor, carioca sau acuarelă. 4. Desenele executate împreună cu părinţii nu sunt acceptate în concurs. 5. Numele câştigătorului/câştigătorilor va fi publicat în următorul număr al revistei. 6. Premiul va consta în jucării.

Iată desenele participanţilor la concurs!

R E D A C Ţ I A COORDONATOR:

Prof. pt. înv. preşc. AURICA DESPA

REDACTOR:

Prof. pt. înv. preşc. AURICA DESPA

TEHNOREDACTOR:

Prof. pt. înv. preşc. AURICA DESPA

EDITOR:

OLIMPIA SAVA

EDITURA OLIMPIAS

Str. Călugăreni, Nr. 23, GALAŢI

SITE: www.gradinitanr30galati.ro