150
Stack / Headache Stack / Headache Curs VIII Curs VIII RESUSCITAREA RESUSCITAREA CARDIO- CARDIO- RESPIRATORIE ŞI RESPIRATORIE ŞI CEREBRALĂ CEREBRALĂ RCRC - ABC RCRC - ABC

8 Situatii Speciale in RCRC

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs mps

Citation preview

APPROACH TO THE PATIENT WITH HEADACHEDegenerative – BCI, ICG, IMA, FiA, stenoze / insuficiene orificiale, tulburri de ritm i de conducere,
Congenitale – ale musculaturii i/sau a aparatului orificial sau de conducere,
Suferine cardiace latente:
Solicitare extrem a aparatului CV - sportivi + anabolizante / susintoare de efort - Hîldan.
Fotbalist la Dinamo care a facut stop la 20 de ani
Stack / Headache
Particularitile ghidurilor de RCRC la copil
În cazul copiilor mai mari de 8 ani se folosete protocolul de la aduli.
Stack / Headache
ÎN URMA STUDIILOR EFECTUATE,
S-A DEMONSTRAT CLAR C
INDIFERENT DE PROTOCOLUL APLICAT (ADULT SAU COPIL), FA DE SITUAIA ÎN CARE NU SE RESUSCIT, CI SE ATEAPT O ECHIP SPECIALIZAT .
rata supravieuirii este incomparabil mai mare dac se aplic msurile de RCRC
Stack / Headache
CTE – linia bimamelonar,
FRCVEN CARDIAC I RESPIRATORIE > ADULT
REZISTEN BUN LA HIPOXIE,
AV – alura ventriculara, CTE – compresii toracice externeMCE – masaj cardiac extern pe linia bimamelonar
Stack / Headache
Raportul compresii/ventilaii
Doi sau mai muli salvatori se va practica RCRC - 15:2 .
Stack / Headache
Compresia toracic extern CTE
Masajul cardiac extern MCE
La sugar CTE se practic cu dou degete în cazul unui singur salvator, iar dac sunt doi se practic folosind ambele police.
La copilul mai mare de un an se practic CTE folosind una sau ambele mâini.
Stack / Headache
• Precoce,
• 120/min,
• Neîntrerupt,
Stack / Headache
Adaug înclzirea, aspiraia, stimularea i tergerea,
Dac nu respir
Ventilaie cu presiune NEGATIV (!!!!la aparate – nu toate tiu s dea volume foarte mici)
Circulaia
CTE - FC <60 / 1 min
Adrenalin - FC <60 /1 min
Susinerea circulaiei
Stack / Headache
Defibrilarea electric automat
Studii recente au artat c defibrilatoarele electrice automate sunt capabile s evalueze corect ritmul cardiac la copii i extrem de rar ar putea s recomande incorect administrarea unui oc. Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomand administrarea ocurilor la copiii mai mari de un an (4J/kgc).
Pentru administrarea ocurilor se recomand folosirea padelelor pediatrice în cazul copiilor între 1 i 8 ani (se pot folosi i padelele pentru aduli în cazul în care nu sunt disponibile cele pentru copii).
Stack / Headache
- mai rezisteni la hipoxie,
Stack / Headache
Reguli generale
RCRC presupune riscuri legate de locul desfurrii aciunii i riscuri legate de victim.
Înainte de a se apropia de victim salvatorul trebuie s se asigure c nu exist nici un pericol – legea 1
Stack / Headache
Trafic,
Riscuri legate de victim
Contactarea unor boli transmisibile
Modalitate (ventilaie gur la gur, contactul cu fluidele, leziuni ale pielii)
Tuberculoz, SARS – cazuri rare de transmitere.
Nu se transmite hepatita B,C sau CMV.
Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV dup aplicarea manevrelor de resuscitare.
CMV - citomegalovirusuri
Stack / Headache
Riscurile salvatorului
Substane toxice
HCN; H2S (se evita ventilaia gur la gur i se foloseste masca cu valv unidirecional)
Substanele corozive,
Stack / Headache
Riscurile salvatorului
Stack / Headache
Dezechilibrele electrolitice sunt printre cele mai obinuite cauze de aritmie cardiac grav:
Potasiu (în special hiperpotasemia)
HIPERPOTASEMIA POATE CONDUCE CEL MAI RAPID LA DECESUL PACIENTULUI !!!!!!!
K
Na
Mg
Ca
Eliminarea tuturor factorilor precipitani (medicamente)
Monitorizarea permanenta a ionogramei
Toate resuscitrile diselectrolitemiilor, dar i a apei – deshidratri, hiperhidratri, se fac calculând deficitul i apoi administrm numai ½ din necesarul calculat.
Stack / Headache
Homeostazia potasiului
Valori normale: 3,5-5 mEq/l
Evaluarea K seric se face in raport cu variatiile pH-ului
Nivelele plasmatice depind de o serie de factori:
Aldosteron
Glucocorticoizi
Se definete la valori > 5,5 mmol/l
Se poate manifest prin:
Medicamente (IEC, bloc.de rec.pt. angiotensina II, diuretice care econimisesc K, AINS, beta-blocante, trimetoprim)
IRA / IRCr
Infecii, Acidoz – os toxico-septic
Unde P aplatizate
Complex QRS lrgit > 0,12 sec
Unde S adânci i fuziune de unde S i T
Ritm idioventricular
Furosemid 1mg/kg IV lent
Raini (Kayexalate® 15-30mg în 50-100ml sorbitol 20% oral sau clism)
Dializ (peritoneal sau hemodializ)
50g glucoz + 10U insulin IV în 15-30 min
Dezechilibre electrolitice
Hiperkaliemie sever (> 6,5mEq/l) fr modificri EKG – migrarea K în celule
Bicarbonat de Na (50mEq/l IV în 5 min)
Salbutamol nebulizat (5 mg în 15-30 min, repetat la nevoie)
Dezechilibre electrolitice
Stack / Headache
Tratamentul hiperpotasemiei
HiperK sever (>6,5mEq/l) cu modificri EKG grave – msuri de protejare a cordului
Clorura de Ca 10% (5-10ml IV în 2-5min – pt antagonizarea efectelor toxice ale K la nivelul membranelor celulare miocardice cu ↓ riscului de FV)
Msurile prezentate mai sus pentru:
Creterea eliminrii K
Dezechilibre electrolitice
Hipokaliemie sever la < 2,5mEq/l
Crete frecvena aritmiilor, mai ales la pacienii cu boala cardiac preexistent
( tratament cu digoxin)
Exacerbeaz toxicitatea digitalic
Pierderi renale (tulburari tubulare renale, diabet insipid, dializa)
Afeciuni endocrine (sdr. Cushing, hiperaldosteronism)
Alcaloza metabolic (migrare intracelulara a K)
Depletie de Mg
Dezechilibre electrolitice
Ritmuri de stop (PEA, VF, asistol)
Dezechilibre electrolitice
Multi pacieni cu hipoK au i deficit de Mg
Mg este important pentru aportul i meninerea nivelului intracelular de K
corectarea nivelului de Mg faciliteaz tratamentul hipopotasemiei
Dezechilibre electrolitice
Stack / Headache
Tratamentul hipopotasemiei
Înlocuirea pierderilor (estimativ deficitul total de K variaz între 150-400 mEq pentru fiecare mEq sub normal al potasemiei):
Dac pacientul este stabil corecia deficitului se face treptat
În situaii de urgen - IV (max. 10-20 mEq/h sub monitorizare EKG continua)
Dac stopul cardiac este iminent se face corectarea rapid a deficitului de K (2mEq/min PEV 10 min, apoi înc 10mEq IV in 5-10 min)
Dezechilibre electrolitice
Principalul ion intravascular care influeneaz osmolaritatea seric
Valori normale: 135-145 mEq/l
↓ brusc a Na seric migrarea fluidelor în spaiul interstiial edem cerebral
↑ brusc a Na sodiului seric transfer brusc de ap liber dinspre interstiiu spre spaiul vascular
Dezechilibre electrolitice
Cauze
Pierderea de ap liber excesiv comparativ cu pierderea de Na (diabet insipid, deshidratare hipernatremic)
Simptome
Corectarea deficitului de ap
Lent în 48-72 h dac e stabil -pe cale oral (reducerea natremiei s nu fie > 12mmoli în primele 24h)
Dac necesit o terapie agresiv – dextroz 5% IV în soluie salin semiosmolar cu evaluarea Na seric i al statusului neurologic
Dezechilibre electrolitice
Excepie DZ necontrolat (hiponatremie hiperosmolar)
Calculul pierderilor (145-Na existent)X 0,7
Dezechilibre electrolitice
Hipotiroidie
K
Na ↓
Mg
Ca
Asa cum arata reclamele la TV ca Na face rau sunt oameni exagerati care l-au exclus din alimentatie
Stack / Headache
Sever - Edem cerebral cu:
Tratamentul in hiponatremie
La pacientul asimptomatic – corecie treptat cu ↑ concentraiei de Na cu 0,5mEq/h (maxim 10-15 mEq în primele 24h)
Corecia rapid - mielinoza pontin (letal)!!!!!!!!!
În caz de afectare neurologic – soluie salin 3% IV, 1mEq/h pân la controlul simptomatologiei, apoi 0,5 mEq/h
Dezechilibre electrolitice
Al 4-lea mineral din organism ca frecventa, adesea ignorat clinic
Concentratia serica normala: 1,3-2,2 mEq/l
1/3 legat de o albumina serica concentratia serica nu este un inidicator fidel al depozitelor totale din organism
Important pentru functia unor enzime si hormoni
Necesar pentru transportul de Na, K, Ca in interiorul si in afara celulelor
Stabilizarea membranelor excitabile, terapia aritmiilor
Dezechilibre electrolitice
Laxative /antiacide ce conin Mg (mai frecvent la vârstnici)
Dezechilibre electrolitice
Deprimarea strii de constien, bradicardie, hipoventilaie si SCR (la valori extrem de ridicate)
Dezechilibre electrolitice
QRS crescut
Amplitudine variabil crescut a undei T
Bloc AV total
Hipermagneziemia
Tratament
Clorur de Ca 10%, 5-10 ml, repetat la nevoie (antagonizarea Mg)
Suport ventilator la nevoie
Diureza salina IV (solutie salina normala si furosemid 1mg/kg, IV)
Hemodializa
Dezechilibre electrolitice
Valori serice < 1,3 mEq/l
Hipotermie Hipercalcemie Cetoacidoza diabetica Hiper /hipotiroidie Deficienta de fosfati Arsuri Sepsis Lactatie
Stack / Headache
Poate produce i hipokaliemie
Ataxie Vertij Convulsii Disfagie
Subdenivelare de segment ST
Complexe QRS lrgite
Accentuarea toxicitatii digitalice
Torsada vârfurilor
Convulsii
Asocierea de gluconat de Ca la cei cu hipocalcemie
Pruden în insuficeiena renal (risc de hipermagneziemie)
Dezechilibre electrolitice
½ din cantitatea total de Ca legat de albumina seric
½ din cantitatea total de Ca forma ionic, biologic activ
INOGRAMA SERIC – Ca IONIC !!!!!
Ca. antagonizeaza efectele K i Mg la nivelul membranelor celulare
Concentraia de Ca. – reglat de PTH i vit.D
Valoare normala a Ca seric: 8,5 – 10,5 mEq/l (Ca ionic: 4,2-4,8 mg/dl)
Stack / Headache
Deshidratare prin interferare cu functia renala de concentrare a urinei
Potentarea toxicitatii digitalice
Dureri abdominale Hipotensiune Stop cardiac Disfagie Constipatie Ulcer peptic Pancreatita ↓ capaciatea de concentrare a urinei pierderi de Na, K, Mg, fosfati
Stack / Headache
Alungirea intervalului PR si a complexului QRS
Cresterea amblitudinii complexului QRS
QRS crestat
Bloc AV progresiv pana la bloc complet si stop cardiac (Ca > 15-20 mg/dl)
Dezechilibre electrolitice
Stack / Headache
Tratamentul hipercalcemiei
PEV cu sol.salin normal 300-500ml/h (pân la corectarea deficitului de fluide i reluarea diurezei), apoi 100-200 ml/h
Furosemid 1mg/kg IV
Agenti chelatori (EDTA 10-50 mg/kg in 4h)
Dezechilibre electrolitice
Sindromul de oc toxic
Sindrom de liz tumoral (turnover rapid cu: ↑K, ↑fosfati, ↓Mg)
Dezechilibre ale magneziemiei
Crampe musculare
Spasm carpopedal
Deprimarea contractilitatii cordului cu insuficienta cardiaca
↑ toxicitatea digitalica
Dezechilibre electrolitice
Tratament
Gluconat de Ca 10%, 90-180 mg Ca elemental IV in 10 min
Apoi 540-720 mg Ca elementar în 500-1000ml dextroza 5% PEV 0,5-2 mg/kg/h (10-15 mg/kg)
Determinarea calcemiei la 4-6h
Dezechilibre electrolitice
Stack / Headache
Situaii speciale în RCRC la pacienii cu crize severe de astm bronic se asociaz cu:
bronhospasmul sever i hipersecreia de mucus
Aritmiile - induse de: hipoxie, beta-agoniti (cu alungirea intervalului QT), supradozaj de teofilin
auto-PEEP la unii pacieni intubai i ventilai mecanic (scderea întoarcerii venoase i hipotensiunea arterial, secundar reinerii aerului în plmâni i ,,blocrii respiraiei ’’)
pneumotoraxul compresiv (când este prezent, de cele mai multe ori este bilateral)
Astm bronic – criz sever
PaCO2 crescut i/sau care necesit ventilaie mecanic cu presiuni crescute
Amenintor de via
Oricare din: PEF <33% din valoarea cea mai bun sau cea prezis Bradicardie SaO2 <92%, aritmii PaO2 <60mmHg, hipotensiune PaCO2 normal (35 – 45 mmHg), epuizare Silenium respirator, confuzie Cianoz, com Efort respirator neglijabil
Acut grav
Oricare din: PEF 33-50% din valoarea cea mai bun sau cea prezis Frecvena respiratorie >25/min Frecvena cardiac >110/min Incapacitatea de a spune propoziii întregi într-o respiraie
Moderat, cu exacerbri
Simptome accentuate PEF > 50 -75% din valoarea cea mai bun sau cea prezis Fr caracteristici ale astmului acut grav
Dificil
Tipul 1: variabilitate larg a PEF ( >40% variaie diurn, >50% din timp, pentru o perioad >150 zile), contrar terapiei intense administrate Tipul 2: crize grave neateptate, care apar pe fondul unui astm aparent bine controlat
Stack / Headache
Nebulizare cu 2 mimetice
Ventilaie mecanic numai când terapia medicamentoas nu a fost eficient
Astm bronsic – criza sever
Ventilaia pulmonar dificil
intubaie precoce
Timp respirator prelungit
Impedanta transtoracica e crescuta (hiperinflatie dinamica) scade eficienta SEE
Astm bronsic – criza severa
Stack / Headache
Una dintre principalele cauze ale deceselor la persoanele sub 40 ani
Cel mai frecvent sunt intoxicaii voluntare cu ageni medicamentoi sau droguri
Accidente industriale sau expuneri pe timp de rzboi:
contaminarea cu substane chimice
Linie IV, verific glicemia, recoltare de probe pentru analize
Consider corectarea diselectrolitemiilor i “coma cocktail,” medicaia antiaritmic, anticonvulsivant, sedativ dup necesiti
Intoxicaii
Starea de contien este alterat de obicei, în caz de:
obstrucie a cilor respiratorii
cianuri
La ce droguri sau medicamente are acces pacientul la domiciliu?
Verific buzunarele, genile, brri cu informaii medicale în caz de urgen, membrii familiei
Intoxicaii
Toxindroame:
Simpatomimetic
Anticolinergic
Colinergic
Opioide
Sedative-hipnotice
Sevrajul
Intoxicaii
Toxice
tahicardie, artmii ventriculare i supraventriculare, tulburri de conducere, urgene hipertensive, sindrom coronarian acut, oc, SCR
betablocani, benzodiazepine, lidocain, bicarbonat de sodiu
Blocani de calciu (verapamil, diltiazem, nifedipin)
bradicardie, tulburri de conducere, oc, SCR
alfa- i betaagoniti, pacemaker, calciu, insulin în doze euglicemice
Betablocani (propranolol, atenolol)
pacemaker, alfa- i betaagoniti, glucagon, , insulin în doze euglicemice
Antidepresive triciclice (amitriptilin, desipramin, nortriptilin)
bradicardie, tahicardie, aritmii ventriculare, tulburri de conducere, oc, SCR
Bicarbonat de sodiu, alfa- i betaagoniti, lidocain. Este contraindicat procainamida
Cardioglicozide (digoxin, digitoxin)
Fragmente Fab digoxin specifice (Digibind), magneziu, pacemaker
Anticolinergice (difenhidramin, doxilamin)
Fizostigmin
bradicardie,aritmii ventriculare, tulburri de conducere, oc, EPA, bronhospasm, SCR
Decontaminare, atropin, pralidoxim, obidoxim
Opiacee (heroin, fentanil, metadon)
Naloxon, nalmefen
Piridoxin (vitamina B6)
Intoxicaii
Prevenirea absorbiei: crbune activat, catharsis (curare a tractului digestiv prin ingestia de sorbitol), irigare intestinal total
Stimularea eliminrii: multiple doze de crbune activat, alcalinizare, dializ
Intoxicaii
Relativ frecvent, reversibil, rar cu evoluie ctre o reacie sever, amenintoare de via
Incidena în România – necunoscut (în SUA – 30/100.000)
Cauze frecvente:
Edemul cailor aeriene inferioare (spasm - astm)
Colaps cardiovascular (hipovolemie absolut i relativ prin vasodilataie marcat)
Hipotensiune
Anafilaxie
Disfuncia corzilor vocale (în diverse afeciuni ale acestora)
Atacul de panica
O2-terapie
Adrenalin
Produce vasoconstricie periferic i reduce edemul
Bronhodilatator, inotrop pozitiv
Doze: 0,5mg (dilutie 1:1000) im, repetat la 5-10 min
0,1-0,5 md (dilutie 1:10000) IV, repetat la 5 min
1-4 mcg/min PEV (1mg/250ml G 5%)
Anafilaxie
Blocante de receptori H2
Beta-simpatomimetici (albuterol inhalator)
Corticosteroizi (efect instalat dup 4-6h)
Glucagon (la cei care nu rspund la adrenalin; 1-2 mg la 5 min im sau iv)
Supravegherea pacientului 24h pentru cei care prezint riscul reapariiei simptomatologiei (la 20% din pacienti în primele 8h) !!!!!!!!
Anafilaxie
Stack / Headache
Terminologie (ILCOR/ERC):
Salvarea din apa (o persoan care este alert, contient ,dar are dificulti în timpul înotului ; necesit ajutor din partea altor persoane i prezint simptome minime, trectoare ca de exemplu tuse care dispare repede)
Înecul (afectarea primar respiratorie cauzat de submersia sau imersia intr-un mediu lichid; interfaa lichid/aer este prezent la intrarea în calea aeriana a victimei, împiedicând-o s respire aer; victima poate s se afle în via sau poate deceda)
Înec
Stack / Headache
Revenirea complet este posibil chiar i dup o imersie prelungit – în ap rece !!!!!!!!
Risc crescut de hipotermie dac temperatura apei este < 25ºC
Submersia datorat unei crize epileptice sau consumului de alcool?
Înec
Salvarea din ap:
Minimalizarea riscului salvatorilor – nu încerca s salvezi dac nu tii s înoi fff bine + abordeaz victima de la spate, imobilizare,
Suspicionai lezarea coloanei vertebrale – srituri în ap,
Nu începei resuscitarea în ap decât dac suntei instruii pentru aceasta.
Înec
Administrai oxigen 100%
Nu încercati s “drenai plmânii”, capul pe o parte în expir,
Voma este un fenomen frecvent
Intubaia precoce dac pacientul este incontient
Risc crescut de ARDS
Cile aeriene i respiraia:
Ventilaia trebuie începuta cât mai rapid posibil, în condiii de siguran pentru salvator (în apa de adâncime mic sau la mal)
Se deschide calea aerian i se administreaz ventilaii - 1 minut
Dac victima poate fi adus la mal în mai puin de 5 min. se continua ventilaiile
Dac distana este mai mare, se ventileaz înc 1 minut i se încearc aducerea cât mai rapid a victimei la mal
Înec
Fluide intravenos
Sonda nazogastric
Nu are importan dac fenomenul s-a petrecut în ap dulce/srat
Înec
Criterii de externare:
Dac pacientul nu a suferit un stop cardiac, putei externa pacientul dup 6 ore de observaie în spital, numai dac:
Nu exist semne i simptome clinice anormale
Pa02 normal respirând aer atmosferic
Rx. normal
Înec
Hipotermia
Efect de protecie cerebral
pacientul nu este declarat mort pâna când nu se aduce la temperatura normala, cu excepia cazurilor în care:
exist leziuni letale evidente
Hipotermia
Intubaie traheal conform algoritmului ALS
Ventilaie
Circulaia:
Temperatur esofagian
Hipotermia
Defibrilarea poate eua dac temperatura central nu este > 30°C
Alte tipuri de aritmii se amelioreaz spontan, concomitent cu creterea temperaturii
Eficacitatea medicamentelor este redus la o temperatur < 30 °C
Bradicardia poate s fie fiziologic în hipotermiile severe
Hipotermia
Îndeprtai hainele reci/ude
Fluide calde i.v. (40 ºC)
Lavaj gastric, peritoneal, pleural i al vezicii urinare cu lichide calde
Hemofiltrare continu veno-venoasa
Electrolii
Apare atunci când capacitatea de termoreglare a corpului este dereglat, iar temperatura central depete valoarea meninut normal de mecanismele homeostatice
Poate fi:
endogena (producerea interna de cldur)
Hipertermia
stresul de cldur
epuizarea de cldur
contracii musculare i crize hipermetabolice grave
apare ca urmare a expunerii indivizilor cu predispoziie genetic la anestezice volatile i relaxante musculare depolarizante
Hipertermia
lipsa aclimatizrii, deshidratarea, obezitatea
boli de piele (psoriazis, eczeme, sclerodermie, arsuri, fibroz chistic)
hipertiroidism, feocromocitom
Hipertermia
Sindromul de serotonin;
Sindromul neuroleptic malign;
Hipertermia
rcirea pacientului
început înainte ca pacientul s ajung la spital (reducerea temperaturii centrale pân la 39°C)
pacienii cu oc termic grav trebuie tratai într-o unitate de terapie intensiv
monitorizare hemodinamic pentru ghidarea terapiei lichidiene (pot fi necesare cantiti crescute de fluide)
diselectrolitemiile se vor corecta conform protocoalelor.
Hipertermia
aplicarea pungilor cu ghea pe suprafeele bogat vascularizate
imersia în ap rece,
Alte tehnici de rcire:
metodele de rcire intravascular (fluide reci intravenos, catetere de rcire intravasculare i circuite extracorporeale - ex: hemofiltrarea veno-venoas continu sau bypass cardiopulmonar).
Hipertermia
Stack / Headache
Terapia medicamentoas:
Nu exist terapie medicamentoas specific în ocul termic care s scad temperatura central
Nu exist dovezi clare c antipireticele (ex: AINS sau paracetamol) sunt eficiente în ocul termic
Nici eficiena Dantrolene nu a fost demonstrat.
Algocalminul iv !!!!!??????
O2-terapie
se administreaza Dantrolene.
nu exist studii specifice pentru stopul cardiac de cauz hipertermic
se vor aplica procedurile standard de BLS i ALS
rcirea pacientului concomitent cu RCRC
nu exist date privind efectele hipertermiei asupra defibrilrii (defibrilarea va fi aplicat conform ghidurilor actuale)
riscul sechelelor neurologice crete pentru fiecare grad al temperaturii corpului peste 37°C.
Hipertermia
Fulgerare (curent continuu)
Electrocutare
alternativ (AC) - mai frecvent FV
continuu (DC) - mai frecvent asistol
Tensiunea curentului
scade prin cresterea duratei de expunere sau prin umezire
Zona i durata contactului
Morbiditate crescut la 70% din supravieuitori
Depolarizarea miocardului (asistol sau FV)
Paralizia muchilor respiratori (stop respirator)
Leziuni neurologice extinse
Leziunile produse de trsnete variaz într-o gam destul de larg, chiar i în cadrul grupurilor de indivizi lovii de trsnet în acelai timp!
Electrocutare
s produc arc electric
Electrocutare
Intubaie precoce
risc de tumefiere extensiva a tesuturilor moi
Paralizia muscular poate persista 30 min dup ocurile cu voltaj ridicat
Electrocutare
STOP CARDIAC REFLEX
ANSE FOARTE MARI DE RCRC EFICIENT
Stack / Headache
LOVITURI CAUZATOARE DE MOARTE – aspect medico-legal,
Zone reflexogene – plex solar, sinus carotidian, la nivelul capului i mandibulei care produc torsiuni la nivelul bulbului rahidian – centrele vitale,
ORGANISM NETARAT, OXIGENARE BUN, CIRCULAIE NORMAL, REZERVE FUNCIONALE (ENERGETICE) SUFICIENTE,
ANSE FOARTE MARI DE RCRC EFICIENT.
Stack / Headache
ORGANISM NETARAT, OXIGENARE BUN, CIRCULAIE NORMAL, REZERVE FUNCIONALE (ENERGETICE) SUFICIENTE,
ANSE FOARTE MARI DE RCRC EFICIENT.
Stack / Headache
Îmi va mulumi?????
DONATOR DE ORGANE PERFECT
Hemoragie
Implicarea precoce a unui obstetrician i a unui neonatolog
Diminuarea compresiei aorto-cave prin împingerea manual, blând, spre stânga, a uterului gravid
Necesitatea înclinrii oblic lateral stânga a toracelui pentru a preveni compresia parial sau total asupra venei cave inferioare
Aplicarea ocurilor electrice externe se va face dup protocolul standard (nu exist un transfer semnificativ al curentului la ft în urma defibrilrii mamei)
Administrarea medicamentelor necesare în resuscitare se va face urmând protocolul ALS standard.
Sarcina
Poate fi necesar o presiune mare de insuflaie
Sarcina
Sarcina
Circulaia
În decubit dorsal compresie pe vena cav inferioar –întoarcere spre stânga
Deplasarea uterului:
Stack / Headache
Cezarian de urgen:
în al 3-lea trimestru de sarcin, dac resuscitarea nu are succes în primele 5 minute
La o vârsta gestaional de 20-23 sptmâni, cezariana se efectueaz în scopul resuscitrii mamei
La o vârsta gestaional > de 24-25 sptmâni, cezariana se efectueaz în scopul resuscitrii atât a mamei cât i a ftului
Sarcina
Leziuni neurologice centrale severe cu colaps cardiovascular secundar
Hipoxie secundar stopului respirator (dup o leziune neurologic, obstrucie de ci aeriene, pneumotorax deschis masiv, sau lacerare sau strivire de arbore traheobronic)
Lezarea sever, direct a unor structuri vitale (inim, aort, artere pulmonare)
Suferine medicale anterioare sau alte situaii ce conduc la accidentri (fibrilaie ventricular (FV) survenit la conductorul unui autovehicul, electrocutare, etc.)
Scderea important a debitului cardiac (pneumotorax în tensiune sau tamponad cardiac)
Hipovolemia prin hemoragie masiv cu diminuarea sever a furnizrii oxigenului la esuturi.
Leziuni survenite în mediu rece (ex. fracturi ale membrelor) complicate cu hipotermie secundar sever
Trauma
Identificarea i tratarea leziunilor grave înainte de instalarea stopului cardiac
Protejarea coloanei vertebrale cervicale – extensie a gâtului- trage-l de urechi !!!!!
Hipoxie i/sau hipovolemie – O2-terapie, oprirea hemoragiei, lichide
Toracotomie în scop de resuscitare pentru stopul cardiac asociat cu plgi penetrante
Trauma
Stopul respirator (apneea)
ocul
Unele traumatisme toracice (torace moale, contuzie pulmonar, traumatism penetrant)
Semne de obstrucie a cilor aeriene
Asocierea de leziuni cu potenial evoluie ctre obstrucia cilor aeriene (traumatism facial, leziuni la nivel cervical)
Anticiparea necesitii suportului ventilator mecanic.
Trauma
Instabilitate hemodinamic în pofida resuscitrii volemice.
Drenaj toracic mai mare de 1,5 - 2 litri sau cu un debit mai mare de 300 ml/or pentru cel puin trei ore.
Hemotorace semnificativ, vizibil pe radiografia toracic.
Suspiciunea de traumatism cardiac.
Traumatism penetrant toracolombar, mai ales dac se asociaz cu perforaie peritoneal.
Lavaj peritoneal pozitiv (mai ales în caz de hemoragie activ).
Leziuni semnificative ale unui organ parenchimatos sau ale tractului intestinal.
Trauma
Chirurgie cardiac
Stack / Headache
Stopul cardiac dupa o operaie pe cord important este destul de frecvent:
0,7% in primele 24h
1,4% in primele 8 zile
Este datorat de obicei unei patologii specifice, reversibile daca se instaureaz rapid tratamentul adecvat, cu o rat mare de supravieuire
Stopul dup chirurgia cardiac
Tamponada cardiaca
Tulburari electrolotice (in special hipo/hiper-potasemia)
Stopul dup chirurgia cardiac
Se solicita colaborarea cu un specialist experimentat
Se exclud cauzele rapid corectabile (desprinderea electrozilor de pacing, pneumotoraxul in tensiune)
Bradicardia extrema sau asistolia pot raspunde la pacing prin intermediul electrozilor deja implantati conectati la un pace-maker extern
Se corecteaza hipo/hiper-potasemia si hipo-magneziemia
Refacerea volumului sangvin corespunzator cu mentinerea Hb > 8g/dl
Administrarea cu atentie a adrenalinei (poate afecta grav functionalitatea anastomozelor)
Stopul dup chirurgia cardiac
Masajul cardiac extern eficient trebuie efectuat chiar cu riscurile aferente (subluxatie sternale, fracturi costale, afectarea suturilor plagii sau a diferitelor grefe)
Masajul cardiac intern (redeschiderea cutiei toracice):
Cauzele mecanice de stop cardiac (tamponada cardiaca, hemoragie, ocluzia grefelor)
In caz de masaj cardiac extern ineficient
In caz de ritmuri socabile refractare la cardioversie
Se recomanda redeschiderea cutiei toracice in primele 10 min de la instalarea stopului
Stopul dup chirurgia cardiac