Embed Size (px)
DESCRIPTION
hhhhhhhhhhhhhh
Citation preview
Stelian Tr
3. Tipdrituri 9i edifii critice rom6neqti ale Noului T
Locul gi rolul Sfintei Scripturi in viala Bisericii, in general;
creStinului, ?n particular, ca texl sfant, inspirat de
presupune in mod evident gi necesar qi "tf,lmf,cirea" acestuia itt
maternf, a celor care il ascult[ qi-gi potrivesc via]a dupidivine.
De altfel, insdgi voinla dumnezeiascd este ca fiecare
incregtinat si aibi posibilitatea sf, audi, s[ citeasci gi
propovSduiasci cuvAntul sfhnt, care exprimi mesajul, voinla
vorbirea lui Dumnezeu citre lume (Evr.1,l), in propria sa limbf,.
in acest sens, temei sfhnt pentru traducerea cuvdntului
Dumnezeu in limba fiecirui popor esle indeosebi dumnezei
porunci dati de M6ntuitorul nostru Iisus .Flristos Sfinfllor
Apostoli, in preajma ina{6rii la cer, c6nd le traseazd
propoviduirii Evangheliei impdriliei la neamuri:"Mergeli in
lurnea ,ri propovdduili Evanghelia la toatd
(rcr1pr3(ace ro e0a1y€.[uov n&aq ri1 rrloe L - Mc.16,15 ) Faptul
Apostolii "pornind, au propovlduit pretutindeni..."
krlpvluv ravruyov - Mc. 16,20) , arati clar ci ei indeplinesc
divin, strf,duindu-se si ducf,, in intreaga lume veche,
Evangheliei gi s6'l fac[ cunoscut in limbile pe care le vorbeau
inlelegeau cei cdrora li se propovdduia. Faptui devine evident la pri
Cincizecime cregtinf,, cdnd Apostolii, plim de Duhul S
propoviduiau in limbile popoarelor de fa!I, fapt consemnat de Sf.
in Faptele Apostolilor 2,6-8'. "... mu$imea s-a tulburat, cdci fiecareauzea pe ei vorbind in limba sa... Si se minunau zicdnd: iatd, nu
aceStia care vorbesc toli Galileeni. $i cum auzim noi fiecare limba
noctstrd, tn care ne-am ndscut?"
Istoria, Critica Si Transmiterea Textului
in aceastd ordine de idei, prima Cincizecime cregtinf, este
pecetluire a dreptului la existenld al limbilor Si prin ele alktr de pe pdmdnt"s6e.
Astfel, greqitl a fost opinia celor care suslineau cdndva cd
ia se cuvine a fi propoviduiti numai in'sreuna din limbileite - unilateral qi nejustificat - "sfinte" (ebraica, greaca qi eventual
, "Sfdntd" este limba oricdrui popor, cdnd in ed se preamdreSte
u, a$a cum vrednic de cinste este inaintea Domnului, tot
ul care cdntdrit fiind cu negreSalnica cumpdnd a Evangheliei,
wt vdcli a fi fost Ltn "deqert" .57o
Din aceastS perspectiv5. lucrarea binecuv6ntati inceputi la
ta Cincizecime cregtini, se cuvenea a fi demoltati gi desiv6rEitila sffirgitul veacurilor, in orice limbl omeneasci, limbileelor sfinlindu-se prin insigi a$ezzrea lor "tn slujba Cerului
vdt pe pdmdnlt 571
Interesul qi grga pentru traducerea textului sfbnt in limba
itd de tofl rom6nii n-a lipsit nici poporului nostru, cire weme
ungati l-a citit qi ascultat in grai latinesc, grecesc sau slavonesc.
oceea de mai bine de cinci veacuri, are gi poporul romdn Sfhnta
Boriptura intreagf, (sau pirfl din ea) "intoars6" pe grai rom6nesc.
Mttrturii despre acest fapt stau primele texte scrise in limba rominiGnro dateazd din sec. al XV-lea sau de la inceputul sec. al XVI-lea, iar
€erlc: dintdi manuscrise care cuprind texte biblice, in traducere
Jonrineascf,, provin din nordul Transilvaniei gi au apirut pe la sfhrgitul
tu' n rtfel se exprima episcopul academician Nicolae Colan, in discursul de receplie
solemnh la Acadenia rorn6ni, din 28 mai 1945, intitulat: "Biserica neamtilui qi
r r nr tatca limbii romdneqti", Bucuregti 1 945, p. 1 3.
t"' ('1. Pr. prof. dr. Grigorie T.Marcu, Noul Testament de la Bdlgrad in contextul
i,tlotic-literar al Bibliei romdneSti - 325 de ani de la tipdirea /ui, Ar rev."M.A.",
rrr I-3, 1974, p 85,
''t ll,idem.
2rt
212 Stelian T,
sec. al XV-lea sau prima jumitate a sec. al XVI_lea.
.,__ Istoria, Critica Si Transmiterea Texrulul !t '
- Psaltirea gcheianl Manuscrisul numirl 530 do pfdnl S frcris pentru uz lirurgic, de trei copigi diferili pe rtng[ ird$nrr-zsa manuscrisul mai cuprinde gi cateva texte arorc dairrl gi Noul restament precum: cdntarea rui Moise, Rugtrcruncr
l0l, rnama lui Samuil, cdntarea Sfintei Fecioara Maria etc., precumBlnrbolul Atanasian. psaltirea poarl2i denumirea de ,'$cheian[,'
.rrmele lui D.c. Sturdza-scheianu (din Scheii Braqor,ului), marei.nur de documente istorice gi care in lgg4 a diruit-o Academiei
acestor prime traduceri fuseserd ins6 scrise cu muft timp inaiobargia lor pierz6,du-se in ceala wemii. Traducerile ajunse p6n[ rasunt copr tdcute mai tarziu de caligrafi ale cSror nume nu necunoscute.5" prin urnare putem si credem gi si afirm5m cf,cuprind o limba 5i o teologie cu mult mai veche decdt data aparilor, o limba qi o teologie care circulau de multi weme, mai alescdlugiri misionari, in toate regiunile locuite de rom6ni. in a",privin!5- se poate concluziona ci traducerile biblice, ca de altfel giale carfilor de cult, ori de inviflturi cregtinf,, au apdrut pe uncuhural pregitit cu anticipatie, de aceea, in momentul in care
' Psaltirea voroneteanr. Manuscrisul prezinti mai int6i textulal Psalmilor gi apoi traducerea lor in limba romdni, frazelei alternfind cu cele slavone. Manuscrisului ii lipse sc azi
elc 58 de file. A fost descoperit in anul 1gg2, fu Ministirealttc[, de renumitul folclorist Simion Florea Marian, a*ilatdtr-sc in posesia Academiei Rom6ne. Lucrarea marcheazaun pas
in incercarea de scoatere a limbii slavone din cult gitirca ei cu limba romAnf,.575
' Psaltirea rrurmuzachi. Manuscrisul poarti denumirea duplelo istoricului bucovinean Eudoxiu Hurmuzachi, inifiatorul
ici de documente ale Academiei Rom6ne. cdt privege vechimea1tt igirrea manuscrisului, p[rerile specialigtilor sunt imprr,tite. Unii
ri sunt de pirere cd Psaltirea ar fi copia unui manuscris derrrar veche; dupi concluzia altor specialigti, ne-am afla in posesia
t\tttu'lrro5s" (100 de ani de la apariliu Bibliei lui $aguna), in rev.,,M.A.", nr.ll_l2,Iur8, p.785.
Prrrll N.L Nicolaescu, art.cit.. p.494. AmEnunte in legdturd cu psaltirea $cheiand,
H H(! vsdea: LBianu, Psalfirea $cheiand, Bucureqti 1gg9; N.Iorga, IstoiaIttetrtmii religioa.se pdnd la 1d88, Bucureqti 1904; Al.piru, Literatura romdndt,rrr h,, cd.II, Bucureqti 1962.
l'crt:ctf,rile inteprinse pdnd astazi n-au pufut totugi stabili daci este vorba de oltrrrlrrccrc fEcutr in sec al XM-lea sau este vorba de utilizarea de caligraf a uneiItirrlrrccri romAneqti cu mult mai vechi. (vezi N.r.Nicolaescu , art.cit.,p.494).
574
putut difuza prin intermediul tiparului au fost bine oripretutindeni
Intre primele traduceri ale textului sfutei Scripturi inrom0ni, descoperite p6nf, acum tn manuscrise, enumerim:
- Codicele Voronetean - descoperit in anul lg71 laVoronet, de prof. Grigorie Crefu din Huqi: este un manuscrisformat mic, lipsindu-i multe file, indeosebi de la inceput giEste scris pe hdrtie de in, iar cele aproximativ g5 de foi. c6teexrstd, cuprind aproape l1 capitole (XVIII, I4_XXVIII, 3l) dinFaptelor Apostolilor, apoi Epistola sf.Iacob, Epistoia I a sf.petru gibu,i parte din epistola a II-a a Sfpetru. codicele a fost studiatpublicat de prof dr.Ioan Sbiera la cernaufi in lgg5. originalulpdstreaz1' azi in Biblioteca Academiei Rom0ne din Bucuregti, Limcodicelui este foarte veche, prezentdnd, incl fenomenulscrierea este cu litere cirilice, iar textul este implrlit numaipericope (lectiuni), fard a fi delimitat pe caprtole qi versete. 573
214 Stelian T,
autografului traducatorului din slavonegte.5T6 Se crede cdar proveni din Maramureq avdndu_se in vedere limba,caracteristicile h6rtiei- deqi, copistul, dupa parerea unorgr-ar avea originea in sud-estul rransilvaniei. Atat morfologia,lexicul cuprind foarte multe cu'rnte mogtenite din strilpatrimoniu latin, numeroase provincialisme, precum qi unelegi influen{e ale limbii slavone, din care s_a fEcutManuscrisul dateazd", ca gi celelalte, amintite arterior, din sec. al
Istoyia, Critica gi Transmitere.a Textului
- Tetraevanghelul slavo-rom0n, tipf,rit de Filip Moldoveanul
$ibiu, in juml anului 1550, aceasta fiind prima tip[rituri bilingvf,
lora noastr[.580
- Tetraevanghelul - tipdnt de diaconul Coresi qi diaconul
r, la Braqov in anii 1560-1561, dupl o traducere mai veche,
cum rezulti din introducerea lui Coresi la Catehismul din 1559
creqtini buni .socotird Si scoaserii cartea den limha sdrbeascd
limba rumdneascd" .581
- Praxiul (sau "Lucrul Apostolesc" adici Apostolul), tip[rit tot
Coresi la Bragov in anul 1563, precum gi Psaltirea sa, tot de la
din anul 1570, amdndoui lucririie flind tipirite dupi vechi
ceri maramure$ene, din care au fost scoase, ca ;i din celelalte
turi coresiene, caracteristicile fonetice ale graiului
rnuregean, inl5turitf, topica limbii slavone, iar multe din,incialisme au fost inlocuite prin cuvinte de largf, circulalie intre
ii clin cele trei l5rigoare rom0negti.582
- Pslatirea slavo-rorndnd,, tipdtitA de Coregi la Bragov in anul
177 Si care poarti insemnarea'. "eu diacon Coresi, dacd vdzui cd mat
limbile (-neamurile) au cuvdntul lui Dumnezeu in limba lor,
noi Rumdnii n'avdm.. drept aceea, fralii miei preufilor, scrisu-
aceste Psaltiri... de qm scos din Psalfirea sdrbeascd pre limba
ftfin(lneascd sd vdfie de in/elegdturd" .583
- Tetraevanghelul slavo-rom6n, tipdrit de diaconul Coresi, tot
In lJra$ov, in anul 1580, tot dupd o traducere mai veche.5to Tiperiturile
iH" ( 'l . Nicolae I. Nicolaescu, art.cit., p.496lqt
I l, i rlent. f,. G. Muntean4 op. cit., p.247.
'x) ll,klem. Un exemplar din aceast6 traducere se g5se$e pdstrat la Muzeul Na{ional de
Antichitati din Bucureqti.ifl' N.l. Nicolaescr4 afi.cil.,p 496.
'^'t ll,idu^.
215
lea sau inceputul celui de al XVi-lea, cuprinzAnd gi elrotacismului.577
- Evanghelierul din Londrain anul 757 4 inMuntenia.5Ts
- manuscris vechi rom6nesc,
Agadar, manuscrisele amintite se impun ca unele dinvechi mirturii despre existenla unor traduceri are sfinteiromdnegte. s7e
cele
sacru stau gi
biblice traduse
Dar intre aceste prine traduceri ale textuluimai vechi gi mai importante tiplrituri de cirtilimba romdnd qi destinate uzului liturgic:
576,,.,lDldem-
511 lbidem,p195.
"* Cl I* G. Munteanu, op. cit., p.241;V. Gheorghiu, op. cit., p.ggg57e cu problema originii qi timpului in oare s-au realizat primele traduceri
aie Stinlei Scripturi s-a ocupal intre a[ii, pr. prof. dr. Milan p. $esan. Fdocumenta{ie bogatd, analizand gi combdtA.d apoi succesiv diferite teorii aleinv6]alr in aceast6 problemd, pr. prof. M.p.$esan ajrurge la concluzia c6 pritraduceri roma,epti ale Bibriei trebuie s[ h lbst contemporane inte.principalului Molclover. in acord cu academicianur Ion Brianu, profl M.p.localtzeazi, prirnele traduceri romAneqti ale Sfintei Scripturi innLoldove,e din Bucovina (in special la Moldovila), in vremea domniei voiAlexandru cel Brm intrc anii 1402- 14 1 g gi fiind opera unor monahi "pedepsilimult[ gtiin{6", ale cdror nume sunt scrise in "cartea vie}ii". (vezi prof. prof. d4N{ilan P.$esan, originea si timpttl primerot' traducei romiinesti ale sf.nrarSciptuh, Cernduli 1939, p 10a 9i 112)
!-216 Stelian T,
biblice ale lui Coreqi dovedesc ciromdnesc al Sfintei Scnpturi.
la wemea aceea exista un
i87 Cf Nicolae Neaga, art.cit, p.371.
"- f::-Lo"^:::,".::"-:::"1,":ralsme
,,came,, in toc de ,,trup,,; ,,Sil6r,, din Fac 4e,r0
Epoca primelor edifii ale Noului Teslament qi ale inQBiblii in limba rom,ni incep insi cu palia de la Or.gtie ,pirr;anul 1582, prin ostenelile lui $erban, Iiul lui aG;';;;MSrian'5E5 Tipirirea cuprinde numal primele doud cSrfi din pentaFacerea gi Iegirea, deqi se numegte ,,palia,,, adici vechiur (Testament gi pe care traduc ii le numesc cu cuvinte slavoneIshodul. Totugi in prefafa traducerii se spune ci s_au dat ,,pe,"iTy::!:^ci:c: cd:ti ate tui Moise prooro"ut, patru cdrticheamd "yrstua" (impdrdtesti) Si atli proorctci cdtivq,,.586 Acestedeqi s-au tradus, n-au mai vizut insi lumina tiparului, foarte pndin cauza greutalii de difuzare, rom^nii "*i";;a, ffippreofii 10r si se fereascd de clrf,: tipirite de eterodocai, iar cei trerla carvinism fiind pe atunci destul de pufini. colaboratorii parieifost Efrem Zakan, ,'Dascil
de discilie a Sebegutui,,, $tefan H€"propovdduitorul Evangheliei lui Hristos,,; Mihaii fo.Oug, .*airrtftuleazi "ales episcopur Rumdn,or din Ardear,,; Moise pest"propoviduitorul Evangheliei in oragul Lugoj,, gi Archirie ,,
Varmeghei Hunedoarei" 587
Traducerea s-a fEcut cum se afirmf, in prefafd ,,cu, mareden limba .jidoveascdsss, greceascd qi sdrbeascd prerumdneqscd""', da, cerceti.ri ulterioare au stabilit gi folosirea
585 cf studi,lui u.**1i ffi aurr", de la ordqtie, de pr. prof. dr. NicolaePalia de la OrdStie. t5S2-lgS2,in,M.A.,,, nr 4_6, 19g2,p.309_315.'86 C[ N.L Nicolaescu, op.cir.,p.499.
_ Istoria, Critica Si Transmiterea Textului 2I,l
iar al vechiului restamenf tipirit la clui, in 1551, de pastorurHeltai, fost elev a1 lui Filip Melanchton, coautonrl confeiunii
ln Augsburg gi al unui text corectat al v,rgatei.se. intr-adevdr,conline unele maghiarisme, caracteristice romdnilor din
ilvania. Totugi, limba traducenr este curgltoare, clard,fEcdnd astfel din traducere un ?nsemnat monument literar
irr anul 1648 s-a tipdrit pentru intdia datiin romdnegte intregTestament, prin osteneala mitropoiitului Simeon $tefan, la
(Atba Iulia). Cartsa poarti titlul "Noul Testament saurea) au Legea Noud a lui Iisus Hristos Domnului nostru',,
de precizarea ci faducerea s-a fEcut din limbile greaci qiTraducerea s-a frcut de ieromonahul Silvestru, fost egumenirii Govora gi de mitropolitul Simion $tefan.
Textul propriu-zis al Noului Testament este precedat de doudprima adresati lui Gheorghe Racoti, principele Transilvaniei.
io mitropolitul ii multume$te pentru sprijinirea tipflririi, scriindu-i,altele'. "cd n-a ficut Dumnezeu oamenii pentru craiu, ce alt
l)umnezeu Si au rdnduit craii qi domnii pentru oameni, ca sd_i
Si sd-i pdzeascd...", iar chemarea acestora ,,este sd poartetle supuSi nu numai trupe$te, ci Si sufleteSte".se2
('1, l)r.I. Popovici, Palia de la OrdStie, Bucuregti I 913, p. 15.
$lnliul Vechiului Testament..., p 101.
('1, Noul festament, tipdrit prima datE il limba romand la 154g de cdtre Simionfrlrrlirn, mitropolitul Trarsilvaniei, reeditat dupd 340 de ani, in edi{ie I'eshvd dinItrllirrtiva gi purtarea de gn3d a Prea sfurlitului Emrliarl episcop al Alba-Iuliei, AlbaItrlirr l988, p 111-112. in cuvintele amintite mai sus, Simion $tefan exprimd douitttrrli llrincipii sociale, foarte inaintate pentru vremea sa: principiul suveranitifli;tttporului qi principiul contractului social. Aceste principii, dovezi aleltr.rrrrlostabilei sale orientEri umaniste, vor fr formulate pentru primadald,pe larg,du lilosolul englez John r,ocke (1632-1704),irtscrierea sa,,Doud tratate despregnwntdmdnt" , apEruti spre sfdrqitul sec.al XVII-lea.
duc la presupurerea ci intre texele consultate va h fost gi unul ebrarc (p.312)t$ Studirl Vechiului Testament..., p.701 .
2t9218 Stelian Tt
In "Predoslovie citre cititori", mitropolitul Simion $tefanci traducf,torii s-au folosit gi de izvoare sirbegti gi latineqti, pe
cele grecegti gi slavonegti gi cI a lisat netraduse unele cuvinteprecum: sinagogi, poblican, gangreni, unele nume de pietreoameni, lemne, ve;minte "qi altele multe cqre nu sd Stiusdnt... pentru cd alte limbi incd le-au ldsat dsia',se3, rezolvdnd inmod problema neologismelor.
Edilia tipdritd, de Simion gtefan cuprinde scurte
fiecare carte a Noului Testamen! numite tot predoslovii, princititorii sunt informali asupra originii cuprinsului gi caracteruluirespective. Textul biblic este impdrfit in capitole gi versete, iarsugestive in fruntea fiecirui capitol indic[ cuprinsul acestuia.
marginea textului se gisesc Ai succinte indicalii de locuri paralele,
antifoanele gi prohimenele mai des folosite in cult.
Mitropolitului Simion $tefan ii revine marele merit de
contribuit, prin vocabularul qi stilul acestei traduceri, atdt launitdlii de origine a tuturor romAnilor, c0t gi la dezvoltareaunificarea limbii romdne literare vechi. Din aceasti perspectivd,
prefala adresatl cititorilor el inscrie cdteva consideratiipentru strf,dania sa'. "Aceasta tncd vd rugdm sd luali aminte
rumdnii nu grdescu tn toate ldrile tntr-un chip, incd neci tntr-otoli intr-un chip. Pentru aceed cu nevoie poate sd scrie cineva ,
inteleagd toti, grdind un lucru unii intr-un chip, allii tntr-alt chip;vesmdnt, qu vase, au altele multe nu le numesc tntr-un chip".parafrazilnd maxima latineascf, "Verba valent sicut nummltl
mitropolitul Simion $tefan scria'. "Bine Stim cd cuvintele trebuie sd
ca banii, cd banii aceia sunt buni, carii tmbld tn toate gdrile, asia
5e3 Cf. Noul Testament, edi{ie festivd, Alba Iulia 1988, "Predoslovie c[tre cititoriil,p.1 l5-1 16
Istoria, Critica Si Transmiterea Textului
le acealea sunt bune carele le tnleleg tofi; noi drept aceaia ne-
tilit den cdt qm put"ut sd izvodim asia cum sd tnleleagd toli. Iard sd
iuc'd) nu vor intelege toli, nu-i de vina noastrd, ce-i de vina celuia,ttrt riisfirat rumdnii printr-alte ldri, de Si-au mestecat cuvintele cu
limbi, de nu grdescu toli tntr-un chip".tna
[n concluzie, Noul Testament de la Bllgrad, prin calitatea
ii sale a jucat un rol de priml insemndtate in intirirea unitifiigi a culturii noastre, contribuind la impunerea unei nofine,i lexicale, supradialectale, ramAnind, aqadar, un moment de
nlt al limbii romdne, o oglinda a stadiului atins de iimba literarini, la jumitatea veacului aI XVll-lea.ses
Dupf, trei ani, in anul 1651 apare tot la Bllgrad "Psaltirea",olre mitropolitul Simion $tefan gi ceilalli ostenitori ai tiplnturii
din nou asupra insemnf,t[lii limbii nationale in Bisericf,,
ind de la textul din I Cor.14,l9 traducitorii Psaltirii aratd dTaine gi alte " crfnguri ale credinlei drepte" trebuie
ite credincioSilor "cu tnfeles";"iar dacd le vomface acelea in
lmha strdind, tn care nu tnleleg dscultdtorii, ei de acolo ce folos vor
lutt'/.. rugdciunile Si cdntdrile gi alte slujbe dumnezeieSti numai ce-s
ht le$ert tn limbd strdind Si inaintea lui Dumnezeu cd ntt-s voite... Si
g vind se vor pdgubi ceia ce slujesc slujba dumnezeeascd tn limbd
dlriiind, neinpelegdnd-o, cumfac Papii de la Rdm Si cei bdrbali leneqi
rua Noul Testament, "Irredoslovie cdtre cititori", Alba Iutia 1988, p.116. Trebuie
sLrbliniat, penlru a se inlelge caracterul gtiintific al ideilor gi atitudinilor din
"l'refala cdtre cititori", ci sugestiva comparalie intre cuvinte gi bani va fi reluat6 gi,
t:viderrt, imbogSlita qi argumentatd de marele savant B.P.Hagdeu, cu mijloacele
lrroprii epocii sale, in celebra sa tezd privitoare la circula{ia cuvintelor. (in"('uvente den bdtuAni", t[I, partea I, Bucureqti 1881, p.95-105, republicat inlilyrnologicum magnum Romaniae, 1.1, Bucureqti 1886 (Cf. ed Gr. Brflncug,
vrrl [, Bucuregti 1972,p.3242).r" ( ll Prof. dr. Florica Dimitrescu, Importanla lingvisticd a Noului Testament de la
llt\lgrad, in "Noul Testament", AlbaIulia 1988, p 97.
220 Stelian Tr
Si Patdrii, ce se chiamd pdrinli, care nu Stiu carte Si tncd cdntdnostru si Ave Maria s'i psalmii in limbo strdindJdrd de toatd giaceia, ca Si pdsdrile, carele-s fird de toatd ,tiinla Si tncdgrdiascd, ca Si omul..." se6
in prefala Psaltirii bdlgridene se observi pe de o partetendinld a traducf,torilor de a menaja susceptibilitlfileatotputernici in principatul transilvan astfel cd in loc deCuminecdturi, adopti, de circumstanti, expresia "CinaIEri insa a girbi prin aceasta integritatea numerici a Sfintelorinclus6 in expresia "qi celelalte", iar pe de alt6 parte, asculireaindreptate impotriva papalitj,lii- care fr6na introducerea linahonale in cullul divin.5e7
In anul 1673, la Uniew (Polonia) mitropolitultiplregte 'rPsaltirea in versuri',,|a a cf,rei versiflcare a lucrat ,r
ani foarte cu osdrdie", oglindind expresia at6t aunui ales talentc0t gi a unui inalt patriotism, din partea autorului.ses
Dar cea dintei tiparituri care cuprinde in grai romAnesc
Sfanta Scripturi, este rnonumentala lucrare tipiriti la Bucuregianul 1688, sub titlul. "Biblia, adecd Dumnezeiasca ScripturtrLegei vechi gi a celei Noaud Lege"
Lucrarea numiti mai pe scurt "Biblia de la 1688 sau Biblia$erban Cantacuzino", a fost tipiritl dupi cum este consemnatinsemnare aSezatd. la sfbrgitul textului clrfii Apocalipsei gi
postfa
2?.2
1959, p 38-41.605 \bidem,p 37-38
Stelian Tr
den limba elineascd. . pedepsitfo2 nu numai tntru a noastrd li;'i de limba elinea,ycd avdnd qtiinld ca sd o tdlmdceascd,'.603
Traducitorii Bibliei de la Bucuregti s-au nevoitimbrace cuvintul lui Dumnezeu in grai cu putinf.i de inleles doromdnii, llri considerare la hotarele nefiregti, afirmdnd ciro mdni i dintr-Lt fi n tdnd curd" .604
Biblia de 1688 cuprinde, pe l6nga cirlile din canonul
$i pe cele adiugate in canonul alexandiin. Cele dinalexandrin, numile de traducitori in mod gregit ',apocrife,' sunt:Judit- Baruh, "Poslania" (epistola) lui leremia, CAntarea celorcoconi (=ineri), Ill Ezdra, inplepciunea lui Solomon,lui Iisus Sirah, Istoria Suzanei, Istoria sfErdrnarii idolului Belomorini balaurului, I,I,ilI Macabei. LipseEte Rugiciunea luiDegi nu face parte din canonul biblic, a fost tradusi gi tipiriti. gi
a fV-a a Macabeilor, atribuitd in mod gregit istoricului eweuFlaviu.
Capitolele Bibliei nu sunt precedate de titturi care sicuprrnsul pericopelor. Cdr{ile III qi IV Macabei sunt impdrfitein capitole, iar III Ezdra este impirfitd atfit in capitole gi versete,in 109 pericope.unt Sub raportul artei ttpografice, Biblia luiCantacuzino, operi de proportii considerabile, numirdnd 944
602 Adjeotirul "pedepsili" din acest context (de la verbul grecesc nur6suot = aare sensul de inv6tati, instmili
60r N.I. Nicolaesct,drt.cit.,p 502; Gr.'I. Nlarcu, afi.cit.,p.797ooo Gr.T. lVIarcu, art.cit., p79l CAt privegte valoarea exegeticd gi teologi
traducerii textului sfbnt in iimba roman6, reliefatE ini observa,tii de verispecizrlist. cu analizi directl pe text, a se vedea pr. prof. dr. NicolaeBiblia de la BuatreSti..., (270 de ani de la ti.pdrirea ei), in rev. ,,M.A,', ff, I
Isloria, Cyitica ;i Transmiterea Tgxtului 223
cu c6te 59 r6nduri fiecare, este o adev[ratf, capodoperi pentruin care a apdrut
In acest sens, Biblia de la Bucuregi este consideratf, de Nicolaeca "cel dint6i document sigur de limb[ Iiterari stabiliti pe
tuturor romfinilor6ou. Cet privegte limba traducerii, ea esteafi atdt o sintezi a scrisului romanesc de pAni atunci, cdt
pas inainte pe calea dezvoltf,rii limbii noastre601
Dat fiind faptul cd procurarea unei astfel de Biblii era preaoare pentru credinciogii de rlnd, s-a tipf,rit in anul 17O3, lai, in tipografia dornneascf,, textul rorn0nesc al celor patrulii. Cartea are un format mai mic decdt Biblia de la 1688 qi
irnprimatf, cu caractere mai mari, foarte uqor de citit. Ea poartilt "Noul Testament, acum tip5rit intr-acest chip pre limbaflneascd", urmat de insemnarea: "cu porunca ;.1 cu toatdriala Prea bunului Si indllatului Si iubitorului Io Cosntantjn
Voevod Si cu blagoslovenia Prea Sfintitului Mitropolit SiI Plaiurilor Kyr Teodosle". Textul inscris pe copert5 se incheie
lnscmnarea cd tipdrirea ci{ii s-a fbcut "de smeritul intrumahi Anfim lvireqnul" 608
Dupd un veac de la aparifie, Biblia de la Bucureqti a devenit atdtrnr[. incat aproapg nimeni nu mai putea intra in posesia ei.6n'
tdnd acest fapt, Samuil Micu-Clain, reprezentant de seami al
N,lrrrga, lstoia Bisericii Romdne, vol.I, p 402
['1, ,\1. Piru, Biblia de la BucureSfi, in Istoria literaturii rom6ne, vol.I, Bucureqti
1,rr,.1, p 457
N, l, Nicolaescu, afi.cit., p.503.
lhl,d un secol. de la tipdrirea ei, Samuil Micu constatd cd exemplarele "aceleiI'r,t'hi Biblii, atdta s-au tmpulinat,tncdtfoarte rar, sd nu zic bun credincios creStin,
tt l)tk)l iaste la carele sd afld Si nici cufoaite mare pret/drri de mare trapdd Sitttlttrutld nu sd afld ca ,sd-$i poatd nescine cumpdra". (Cf. N.L Nicolacscu,
rl1 r'i /., p 504)
Stelian T,
$colii ardelene, purcede la efectuarea unei noi traduceri romdnegiSfintei Scripturi
Pregitirile pentru editarea unei noi Biblii in rimba romdndfost incepute de petru pavel Aaron, episcopul romhnilor grecatolici, care nu a reugit a traduce dec6t o parte din cirlile vechirTestament. Dupd moartea acestun, munca de traducere a rf,masseama lui Samuil Micu.610 pe atunci, cIlugir la Brai, Samuil Micu rrealizat, de fapt, o traducere noui a crrtilor sfintei Scripturi, ciindreptat mai mult limba Bibliei din 16gg gi a corectatSeptuaginta, vulgata gi dupd alte versiuni, doar ceea ce a socotitnu redf, deshrl de bine ideile din textul originar.6,1
Samurl Micu avea insd intenfla ca noua Biblie s6 fie detuturor rominilor ardeleni. De aceea, a oferit manuscrisul spreepiscopului ortodox Gherasim Adamovici de la Sibiu, care a giguvernatorului G. Banfy din cruj, invoirea de a-l tipiri, motivdndse gdsesc oameni care sd suporte cheltuielile necesare spre a"mqxima sacrorum Bibriorum in varachico idiomate penuria,,6tAfland cd noua Biblie va fi tipdriti la Sibiq Ioan Bob aguvernatorului sd respingi demersul episcopului ortodox gi sr dica manuscrisul in cauzd sa-i fie incredinlat lui spre tipirire, fapt cse gi int0mpla.613 loan Bob dispune instituirea unei comisii carecerceteze textul, si-l inzestreze oJ note gi insemniri. cuparalele, cu titluri succinte Ia inceputul fiec[rui capitol,ilustreze conlinutul lui, precum gi cu o scurtd introducere racarte cu informafi rezumative despre autorul, scopul, timpul"
u'0 Nu s-a putut insd folosit de munca lui petru pavel Aaron, deoarecg cumutirii sediului eparhiei, o brur6 parte din manuscrisele acestuia au dispdrut.
6rr N.I. Nicola escu, art.cit., p.504.6'2 lbid"m.613 Arhiva Guvemurui rransi-rvaniei nr.9935 din anur 1790. citat din
patriarhului Miron Cristea la Biblia Sinodald din 1936.
_-, Istoria, Critica $ Transmiterea ,lbxlulul __*.*_31!
dostinatarii scrierii. inzestrati cu aceste complettrri, lucraroa a fostIrnprimatf, la tipografia Seminarului diecezan unit de la Blaj lntro INoiembrie 1793 qi 15 noiembrie 1795 sub tiflul: ,'Biblia adiclDumnezeeasca Scriptur[ a Legii vechi gi aceei noau[".
Traducerea s-a fEcut dupi originalul grecesc, iar textul confincrcurte note subliniare cu observatii de criticr textuali 5i explicaliiexcgetice la unele versete, acestea din urmf, av6nd uneori caracterQorrfbsional catolic. Prefafa Bibliei expune notiunile introductiveesupra canonului, integritilii, inspiraliei Ei infarlibilitSf,i sfintei$cripturi, ddnd apoi cititorilor cdteva informalii sumare de ermineuticf,blhtica La sfbrqitul textului Noului Testament s-a addugat,trscmnarea Apostolilor gi a Evangheliilor duminicilor gi sdrbrtorilorilnri drn cursul anului liturgic, precum qi a celor incluse in rdnduialautror Taine gi ierurgii.6r4 Biblia corrtine cirlile necanonice gi unelelpocrife, ca IV Macabei, precum gi scrierea: "Despre singur liitorul
atribuiti lui Iosif Flaviu.615
Biblia de la Blaj rcprezinti, agadar, qi a4, o contributienatd la deslugirea romdneascd a cuvdntului lui Dumnezeu din
Vochiul gi Noul Testament gi la dezvoltarea limbii noastre riterare.6l6+.lla N.l. Nicolae sat, art.cit., p.506.
'Stutliul Vechiului Testament... p 102
lliblia de la Blaj nu este insd o traducere des[v6rgitE, care sd r]ea ostenitorilor eirhcptul la criticile doar negative aduse ostenitorilor Bibliei din 16gg gi nici laIrrrrclcle exagerate pe care ei ingigi gi le aduc. comparalia obiectivd a celor doudlf ilrlii fac dovada cd traducrtorii de pe vremea lui $erban cantacuzino cunoqteaugr.irc:a mult mai bine dec6t cei de la Blaj qi cE nu o singurI dat6 aceqtia din urm6 s-ntr Lrllal muit sub influenla vulgatei sau a teologiei catolice spre mirturia celorulirnLate se poate citi in Prefa$a Bibliei de la Btaj, intitulati ,citri cititoriu,',rs(!il ce Samuil Micu afirma: Scriptura tradusd dup[ septuaginta gi editatE lalfttcrrrcati in 1688 "s-au tipdrit cu foarte intunecatd si incurcatd asezare siI'ntt)cmirea graiului romdnesc mai mult osibit de vorba cea de acum obicinritd, sintttt oles de graiul si de stilul cel din cd4ile bisericesti... cdt acea tdlmdcire a ceiilltl,lii mai pre multe locui nepldcutd urechilor auzitorilor iaste si .foarte cu
Stelian T,
Prin contribulia Societalii biblice Ruse, intemeiatd in anul Ia fost tipirit[ o nouf, traducere rom6neascf, a Sfintei Scricunoscut6 sub numele de Biblia de la Petersburg, apErutl in1819. Doud editii ale Noului Testament, apirute succesiv in aniigi 1819, editate de aceeagi Societate biblicd rus5., preced tiBibliei (in anul 1819)
Biblia de la Petersburg se oienteazi dupl textul BiblieiBlaj, din care au fost inlSturate adaosurile episcopului Ioanprecum $1 cartea a fV-a a Macabeilor. La buna reugit[ a
tipirituri au vegheat exarhul Gawiil B5nulescu, pe atunciChiginiului gi Hotinului, ca gi Sfiintul Sinod al Bisericii O
Ruse. Pe l6ngi textele romOneqti existente, traducitorii s-au
de textul slavon, eweesc Ai francez.617
O noui realizare pe tirimul tipdririi textului biblic inrom6n6, vede lumina tiparului in anul 1838 Ia Smirna, concretiintr-o noud edilie a Noului Testamenl purtAnd titlul qi insem
"Noul Testament zl Domnului gi Mflntuitorului nostru IHristos".
Edifia apare in timpul domniei lui Alexandru Ghica Voiedomnul l[rii RomAnegi, in tipografia lui A.Damianov gi Tov.
Testament este tipirit cu litere cirilice, uqor de citit, fEri tifluricapitole. Limba este insd destul de arhaici gi conflnflnd multe
aneyoie de inleles, ba pre altele locuri tocma Jdrd de tnleles iaste, care lucru cu..
mare pagubd sufleteascd iasle neamului Si Beseaicii rcmdnilor... Deci cndnd
indelefiricire m-am indemnat sd md apuc de atAtu ha"u Si sd tndreptez graiul,Bibliei ceii noi dinainte romdneSte tipdntd; iard ntai vdrtos tntnt adndr poci sd
zic cd mai ales Testamentul cel vechiu mai mult de noi de pre cel elinesc ... l-am
tdlmdcit..."6t7 Studiul Vechiutui Testamenl.. p,103; Pr. prof. dr. Grigorie T. }/;arcu, Sfdnta
S cipturd in "pom rorndn e s c ", p 7 92 L G. Munteanu, op. cit., p.247.
Istoria, Critica Si Transmiterea Textului 22',7
{e ortografle.u18 Dupd Unirea Principatelor Romdne, care a deschis un
hou drum activil5lilor culturale, tipdrhea de carfl biblice gi liturgice
tnoopind si capete un dtm mai susfnut. Primil pas pe acest drum ilfreo o nouf, edilie a Noului Testament apdrut[ in anul 1854 la
Bucuregti sub titlul: "Noul Testament al Domnului gi
Mlintuitorului Iisus Hristos", purlAnd sub titlu mentiunea: "cu
vltrocuv6ntarea Prea Sfinlitului Arhiepiscop gi Mitropolit al
Ungrovlahiei D.D.Nifon". Cartea corespunde instr numai in parte
tlllulur ce i s-a dat, intrucdt cuprinde numai cele patru Evanghelii.
Fiocare Evmghelie este precedatl de cate un aqa-numit "Argument",
llt care sunt expuse, foa(rc succittt, citeva noliuni introductive asupra
Btrtorului, destinatarilor, motivelor, scopului, datei, locului 5i
lrrtcgritilii fiec6rei Evanghelii. Capilolele zunt prevf,zute cu tifluri
llrrstrative a cuprinsului lor. Noul Testament ptezintd, un text destul de
hurr pentru stadiul cuno$iinfelor filologice gi teologice a1e timpului
respcctiv 61e
DupS mai bine de un secol gi jum[tate de la apari]ia Bibliei lui
$orban cantacuzino gi dupi aproape gase decenii de la tipirirea Bibliei
Iui Samuil Micu, nevoia apariliei unei noi edilii a Sfintei Scripturi
(lcvcnea tot mai evidenti, fapt cerut apoi tot mai stiruitor gi de
;lrolbsorii gi elevii Seminariilor teologice care fuseseri infiinlate la
lrrpi (1803), Bucuregti, Bttzdu (1836), R6mnicu-Vdlcea (1837), Sibiu
( l 8s0)
Astfel o noui edifie a Sfintei Scnpturi o tealizeazd episcopul
lr'ilotei al Buzaului, care tipdregte intre anii 1854-18-56 - Biblia de la
lluzlu, in cinci vo1ume620, sub titlul "Biblia sau Testamentul vechi Si
"rH Alte cAteva edilii ale Noulul Testament de la Smima vor apare la Bucureqti, dar cu
rrcinsemnate indreptari de limb6 qi de scriere, in anii 1855, 1857 9i 1859. (Vezi
i r rrr[nunte N. I. Nicolaes cu, afi . cit., p. 5 A9).
"t" lbidem.n)" ln anul 1854 apare vol I, in 1855 vol II-III 9iIV, iarin 1856 vol.V
228 Stelian T,
nou". Noua edifie a Sfintei Scripturi nu este de fapt o traducereci mai mult o retipirire a Bibliei de la Blaj, asupra cireia s-aharnicul vlidici, din considerentele ardtate in "precuv6ntare,,: ',
Bibliile tipdrite in limba noastrd, mai bine tdlmdcitd Si maila lnpeles este cea de la Blal , pe aceasta noi am ale,s-o de a otns'ri mai indreptatii Si mai curdlitd de ziceri tnvechiteobicinuite numai la frapii noStri ardeleni" .621
Biblia de la Buziu cuprinde, ca qi cea de la Blaj,de cdrti, inclusiv denumirea de aprocrife, pentrucanonului biblic alexandrin, precum qi atribuirea cirtiiMacabei istoricului Iosif Flaviu.
acelagi
in prefafa intitulata "Precuv6ntare citre drept ccititori", episcopul Filotei subliniazi citeva adeviruri de
actualitate qi azi:
1 - mai int6i accentueazi inegalabila valoare qi utilitate aSfintei Scripturi, susfin0nd teza cd citirea gi meditarea ei
continui este de neapf,rati trebuin
Stelian To
Biblia incepe cu o Introducere ampl[ de caracteristoric gi care poarti titlul: "CunoStinle folositoare despre,lcripturd". Cuprinsul acestei introduceri este imparf,t in cinciavflnd urmitoarea structuri:
1. Despre ?ncep[toriul gi cuprinsul Sfintei Scripturi (p 3-5)2. Despre intoarcerea Sfintei Scripturi in limbilecregtine (p 5-16).
3. Cum cd Sfrnta Scriptura este Cuvdntul cel adevirat al luiDumnezeu (p 16-18).
4. Despre puterea cea dinlduntru a Sfintei Scripturi (p.19).5. Trebuinla Sfintei Scnpturi (p.19-20).
incheiere (p.20 -21).62s
Mitropolitul Andrei $aguna nu revendicd pentru
nici un fel de originalitate. Aceasta ar fi, contraas conceplia sa
limba Bibliei, care "nltmqi o datd se poate face; dacd s-apiedica cea ]nare a traducerii credincioase Si tnlelese qi dacda primit l.imba aceea aqa zicdnd tn insdsi fiinla sa, atunciau de-a mai face slta, ci numqi a o refnnoi Si fndrepta aSa, dupdar Jt reinnoit qi indreptat traducdtorul cel dintdi al Bibliei, de
trdit pdna in vremurile lor... Iard limha noastrd e pom viu,toatd primdvarq se ,schimbd; ramurile bdtrdne Ei Jdrd suc se
cad, dar alta noud curdnd tl tmpodobeSte - toate ale lui se facprefuc, num.ai tulpina rdmdne totdeauna aceeaSi".626
Lirnba romdneascd a Bibliei lui $aguna a fost creati de NTestarnent de la Bilgrad (1648) qi de Biblia de la Bucuregti (1688),
ldngf, aceste traduceri, $aguna a mai folosit qi Biblia tipirit[Societatea ruseascd de la Petersburg (1819), Testamentul Nou,
u" Arn6nunte in legitlr6 cu cuprinsul hecdrui capitol amintit, a se vedea Pr. prof,Gr.T. Marcu, Sfdnta Scipturd tn "pom rorndnesc", p.798-805.
626 Ibiden, p 802
. Istoria, Critica {i Transmiterea Textului 231
llttrirna (1838) 9i Biblia de la Buziu (1854-1856). De Biblia de tan lui Samuil Micu Clain (1795) nu se face nici o amintire.627
Calitatea superioari a textului Bibliei lui gaguna o vf,degtegr risunitoarea polemicf, purtata de marele mitropolit cu IonRidulescu. in jurul anului 1858, c6nd era pe sfhrgite tipdrirea
ici tui $aguna, Ion H.Radulescu incepea sa publice la paris, oroere proprie a Sfintei Scripturi, tipirindu-se doar primele douf,rulc Pentateuhului: Facerea gi leqirea, insofite de o seaml deri publicate cu anexe sub titlul: "Biblice sau Notilii historice,tphice, religioase Si politice asupra Bibliei" (Paris 1858).
O parte din aceste adnotf,ri, dimpreund cu cartea Facerii,Rlldulescu le-a trimis lui $aguna. Nemullumit de cele citite,
lc supune unei aspre critici in "Telegraful Romdn',, aducdndu-iI I tr:liade-Ridulescu o intreitl aclzd".
a) ca laic nu era competent gi nici chemat si sf,vArgeascd o astfel
lucrtro bisericeascf,.
b) a interpretat fals invd!5turile Sfintej Scnpturic) a inlocuit, in traducerea sa, limba curat6 a poporului gi aItilor carli sfinte, cl "o limbd pocitd, .stricatd qi latinizatd, pe
Ittt o intelegea nimeni" 62s
I t lcliade-Radulescu rdspunde acestei critici pe un ton agresiv,
trnlc il determina pe $aguna si incropeasci o Scrisoare pastorald
i1 clerului, infierAndu-l pe I.H.Ridutrescu cu caracterizarea
oirrc: "dcest mirean nu Stie legea creqtineascd"6ze. dAnd
i proportii de eveniment.
Iht,l,'ut
lht l,,nt
Attrnrrrrrrts in legdturi cu polemica $aguna-IHeliade-R6dulescu, gi con{inutulHtlrr,,rrri prrstorale a lui $agwia adresatd clerului qi credincioqilor prin care lua
Elllrrrlrrrr.' kanriantd impotriva gcliunii lui I.Heliade-Rddulesou, irine intenlionati de
tlllf,l, in lirz;r initiall, generatd de nernuilumirea pe care i-o pricinuiau traducerile
232 Stelian
Biblia de la Buzf,u qi Biblia de la Sibiu au fost, prinbine primite pretuttndeni gi timp de peste o jumitate de
constituit fhntOnile cu apf, rne din care qi-au potolit setea
romAni.
in anul 1867 apare o noud edife a Noului Testament sub
"Noul Testament al Domnului gi Mflntuitorului nostruHristosrr, tipdrit cu binecuvdntarea Prea Sfinf;tuluiMitropolit de Relegea ortodoxi rislnteand din Ardeal gi
Andrei $aguna, Sibiu 1867, Tipografia arhidiecesan[. Edifiaprevd"zttl cu nici o prefafu iar scurte titluri enun!5
capitolelor. Edilia Noului Testament din 1867 reproduce, lngenerale, textul Bibliei din 1856-58, ciruia i-au fost aduse
imbundtiliri, in special, dupi Biblia de la Buziu.u'o O edilie aSfintei Scripturi a mai aparut in anul 1873 la Budapesta, edi
Societatea Bibliei Britanici, dar cdreia ii lipsesc cirlile canonice,63l
O noui edilie a "Noului Testament" apare in anul 1886,
cu aprobarea gi cu binecuv0ntarea Sfbntului Sinod al
autocefale Ortodoxe Romdne.632 De$i se intituleazS "Noul Tedilia cuprinde numai textul Sfintelor Evanghelii. Este o edifie
format mic, conlindnd cu titluri amdnunlite la inceputul
Limba traducerii este mult apropiati de cea bisericeasci de an.
pline de gregeli ale Bibliei editate de propaganda diferitelor societeli biblice
in slujba unor interese sectare, vezi Gr.T.Marclu, art.cit.,p.806-808.uro Spre exemplu, baducerea cuv6ntului oLxovop"La gi a verbului
din originalul grecesc, din Efes 10,1, n-au mai fost traduse prin "irespectiv "si intemeieze", ci prin neologismul teologic "iconomie" qi respectiv
intemeieze sub un cap", ca in Noul Testament de la Smima gi Biblia de la(N.L Nicolaescru, art.cit-, p 515).
Sndiul l/echiului Testament..., p.7 03.
Este prima edilie sinodald a unei tipdrituri biblice apErute dupd recunoagterea
25 aprilie 1885), a autocefaliei Bisericii Chodoxe Rom6ne de c6tre PEcttmenrcb. (Ibidem).
233
Dar editiile iniliate sau patronate de BisericA, n-au fost ins6rele tiparituri ale Noului restament Ei ale intregii Biblii in limba
Dou[ dintre acestea - una scoasi h paris de l.Heliade-lescu6".
hlta editatd la Bucuregti de C.Aristiau'o, r'u sunt reuqite nici cagi nici ca limbd, provoc6nd nemulfumire, alAt in cercurilegi teologice, cdt gi in rAndurile filologilor gi literaf,lor
Un rol insemnat in tipirirea gi traducerea Sfintei Scripturi l-agi il are gi organizalia misionari de origine qi facturi protestartiictatea pentru rispAndirea Bibliei in Anglia gi in striin6tate,, (The
and Foreign Bible Society), irrfiinlati in anul 1804, princf,reia, unic[ in felul ei, s-a reugit sf, se traducd gi tiptrreasci
iu irttreagf,, sau pirfi din ea, in rnai toate limbile qi dialectele[e. In acest sens, un numir considerabil de edilii ale intregii
l,tterlrea semnat[ de pagoptisful I H Rdclulescu, care desfEgura in capitala Franfei
tuliviti4i culturale, se intituleazh "Biblia Sacra que coprinde Vechiul qi NoulI'srlnment" tradusl din hellenesce dupd A quellor septedeci de L Heliade-
ulcscu, Paris 1858. N-a fost tip[ril decAt un singur voltm (272 pag ),care red6
lntr o limba romAn6 "fatrricat6" dup6 italianE, cuprinsul cErfilor: Facere, Ieqire,
l,svitic, Deuteronom, Iosu4 Judec[tori gi Rut. Cu aceeagi reliriere a fost
ItlfirnlrinatI gi cealaltd scriere a sa'. "Biblicele sau Notilii histoice, philosophice,
lYllyitta.se Si politice asupra Bibliei", qi care se voia a fi o introducere filosoficd Iarga istorie gi teologie biblicA. (Amdnunte in legdtwE cu limba st6lcitd folosit5
Ce I I I Radulescu in operele sale amintite, cu exemplihcare pe text, vezi N.Iilltolncs cu, art. cit., p.516
l,ltltrrrcir publicatd iri anul 1859 de C.Aristia poartd titlul "Biblia Sacra... Dinllllnnt ediliune elenica recarectatd. Supra ebraicilor ar.hetipi... BucureSti 1859,,
T'ln,lrrucrea texlului biblic qi explicarea, in note subliniare, a unor cuvinte, arald" c6.
[' At islia cunogtea foarte superficial ]imba rom6nE. Spre exemplificare, iatd prin ce
l€trrrrrrri sau loculiuni explicd c.Aristia cdteva din numeroasele cuvinte neobignuitefiilrrriilc in textul traducerii: allaptant = cellu ce suge lapte; doloase = viclene;tuHlurlc = cuv6ntare rug6torie; kamS = zibalfi proputissim = foarte galu,
ftrrulr,r ioirrir=viitoareinurm[etc. (Cf. N.L Nicolaescu,art.cit,,p5lT).
631
612
234 Stelian T,
Biblii sau numai ale Noului Testament au fost difuzate,
intermediul ei, intre romdnii dintgrd, cdt gi din strf,initate.635
in cadrul acestei SocietSli biblice apare tn cinci edifliTestament tradus de prof. N. Nitzulescu, dintre care patru ca
aparte (1897, 1906, 1908 gi 1911), iar una incadrati in Biblir1911. Prima edifie poarti. titlul "Noul AgezImdnt", tradus din
originard greacd, Archipdstor Si Mitropolit Primat fiind D,
Gheorghian, profesor la Facultatea de Teologie. Tipdrit cu
Societdlii Biblice Bntanice, BucureSfi 1897". In urmitoarele edi
folosege denumirea curenti de "Noul Testame:nt".
in general, traducerea lui N.Nitzulescu este corectd gi clard,
nici despre ea nu se poate spune cf, este cu ade'v'drat o nouideoarece autorul a luat din traducerile anterioare, mai ales din
de la Buzdu, tot ce i s-a pirut mai potrivit cu textul originar gi
la unele versete s-au fEcutindreptiri dupl textul originar grecesct'5
in anul l92l apare traducerea frcuti de D. Cornilescu
poarti tlthi: "Noul Testament al Domnului nostru lisus H,
63-t Toate ediliile scoase de Societatea biblicd britanic6 trec sub tEcere
traduc[torilor gi ale revizuitorilor texhrlui, c6nd aceqtia n-au alrrt pentru
aduse Societdtii biblice incuviin{area Bisericii din care lEceau parte, colaboraroa
"eterodocqii" putAndu-i expune, din pdcate, la sanctiuni canonice din
autoriti{ii bisericegti. A se vedea, qlre exemplu, carul teologilor
Gh.Erbiceanu gi Ghenadie Enhceanu (Pentru amAndoi vezi, IlRoventa,Noului Teslament la noi tn ulfimii 50 de ani, Bucuregti 1932, p.41). Excepfie
fEcut doar penku prof. N.Nitzulescu, profesor la Facultatea de Teologie
Bucureqti, care se bucura de inlelegerea mitropolitului primat Iosif Gheorghian
pentru D. Cornilescu
Uneori, autorul, in 1ocul traducerii literale, adapteazA traducerea la ceri
dogmaticii ortodoxe Aga este ca21, spre exemplu, cu textul din Evrei 11,3
care il traduce astfel: "Prin credintd pricepem cd veacurile au fost intemeiato
cuv6ntul lui Dumnezeu, ca ceea ce este vEzut sd nu fie fEcut din cele ce se
(N.L Nicolaes a4 art.cit., p.578)
Istoria, Critica Si Transmiterea Textului 235
de D.Cornilescu, St6nceqti-Botoqani-Bucureqti, Societatea
relici RornAn e, I92 1.637
D.Cornilescu s-a folosit in traducerea sa de textul Bibliei de la
. precum gi de al altor traduceri anterioare rom6ne$i gi straine.
Traducerea lui Cornilescu a fost bine primitd la incepul
u-se foarte repede, motiv pentru care s-a qireeditatin 1922
Dar foarte curAnd traducerea sa a devenit flnta unor indreptilitei din partea teologilor orlodocqi, care au constatat existenfa in
rrl sdu a unor idei eterodoxe marcate in traducerea tendentioasf, a
vcrsete638, precum gi o schimbare cam arbitrard a grarului biblicmotive pentru care autoritatea bisericeascl a declarat-o
oasi gi eretic5, recomandand credinciogilor ortodocgi
Irrrarca acesteia din lectura 1or.
Hxceptdnd aceste lipsuri, traducerea lui D.Cornilescu are totugi
cnlitilli, fiind mai buni decflt cea a lui N.Nitzulescu, La unele
traducerea are caracterul unor scurte glose exegetice63e, iar
o subliniare explic5., inlelesul unor cuvinte ca: Iisus, Hristos,
riu, ioti, cirti, codrant, saduchei, irodieni, vameqi, magi, corban,
ntca Galileii, etc
Cla o concluzie generalf,, referitor la aci';lrtar.ra biblic[ a
iifii Biblice Britanice, se poate spune ci strldaniile depuse de ea
tlrr,jba traducerii gi raspdndirii cuvdntului lui Dumnezet din Sf6nta
i;rtura, in cAt mai multe limbi 5i la un numdr cdt mai mare de
itrrli, meritd a fi apreciate c6t se poate de pozitiv. Dar nu trebuie a
neprecrzat faptul ci Bibliile editate de Societatea Biblic[ sunt
ti' 1:,li1ia nu a apdrut ca iniJrda qi tiparita de Societatea Biblic6 BritanicS, dar
ltrrtlrrcerea lui D.Cornitescu avea sd devind, dup6 cdteva revizuiri, textul pe care
S r re i o tatea Biblic[ il tipbregte p6r6 astnzi. (Cf Merrill C' Tenney, o p. ci t., p.39 6).
li' V,,zi rr prez.entare a Bibiiei lui D Cornilescu qi a erorilor ei, ctt analizA pe tex! la,\ r'lrirI. Conf. dr. Petre L David, Biblia lui Cornilesca, in "GB" nr. 5, 1987.
lru V.zi N.I. Nicolaesc\,art.cit.,p.518, nota 11.
616
lrlcomplete' fragmentare- rupte de tradifiile cregtine vechi refernumf,rul cdr,tilor care alcdtuies. carorrl Sfintei Scnpturi gipnn traduce.:"-T::*"f, a unor versete, .**;;";#;r_#*,"^^,,,1 ::.:1,:1, 1pT..
ri B_ucureeti Mica Bibtie, ingnjiti deNicodim Munteanu, Arhim.I. Scriban ,r r*. n"i"*t'J.;pdrli alese din SIEnta Scnpturl gi este ilustrati cu icoaneuor.
,o,, ?^.1.o1r.:rlir. sinodali a intregii Sf Scripruri, aparc1e14 pentru,.r;;;"il ; ;l:.?',.", Tfj:t.il,-.",;
:T:::1.;::::_1Iy" baza septuaginta rextul unor crrli preC,ntarea C^nt'ritor, psalmii, prou.ri"t., rd;#;#iilTl::.:.::rl*,
a, revraireasi traducerea-rexrului s_au ocupat oardin afa' precum pr. prof Acad. GaIa C.lr.ti.;,-;*;;#";;_prof dr. Vasile Radu q.a.
in anul 1936, din indemnul gi purtarea de grdd a palMiron Cristea, apare o noud editie a Sfintei Scripturi itraducdtori fiind Gala Galaction gi Vasile Radu, av6nd caseptuaginta. Textur Bibliei din 1936 reprezinti cel mai progreat
236Stelian Tr
pe care il avem p6nd la acea datd. El este precedal de o ,,Intr?n care se prezintd istoricul tipdririi Bibliei la rom6ni. ca o
600 Studiul Vechiului T,estantent . ,p 1046I.,.,
1brclem.6a2 yeziPr. prof dr'. Gr.T. Marcu, Noul Testament de la Bdlgrad..., p 90.
Istoria, Critica {i Transmiterea Textului 237
lui vechiului restamen! consemnat de edifiile Bibliei pdn[ inn,l r
Biblia din i93G intercareazd "Rugiciunea lui Manase,, in urma cepatru car,ti ale Reg,or, spre deosebire de locul ei de ra sfirgitur crrfi
ln acelaqi an (1936) apare Biblia ilustratE la mdnistirea Neamfhind alcaturt de mitropolitul Nicodim, iar ilustratiile de
ll D.$tefdnescu. Dupi un cuvanl inainte, se fac cdteva lrmuriri cut'c la Sffinta Sc,pturi, dupi care trmeazd textul propriu-zis careilrr"^tratpe fiecare pagind, de cdte o icoanr. cdtevardmuriri asupratitfiilor sunt date in partea ultima a cd4il unde se fac ai citevatticri in legiturd, cu arta cregtini.6aa
O nouf, edifle a Bibliei apare in anul 1938, la 250 de ani de ta
[ia Bibliei lui $erban cattaqtzino, prin str[daniile profesorilorlo Radu qi Gala Galaction. Traducerea Vechiului Testamerrl se
tlupl textul ebraic a lui R.Kittel (1937), dar gi dupfl textultuagintei editatf, de R.Rahlfs (I,II 1935), ultilizAndu-se inci gi
I lui A.Merck, publicat la Roma in 1935. Textul sfhnt este
de o substanfiald Prefali in care se arf,ti menirea Sf Scnpturitt pdlrunde ca o relea de apd vie ogoarele inimii Si ale literaturii
ti". Un neajuns al Bibliei din 1938 este lipsa locurilorc.u4t
Tot in anul 1938, Societatea Biblici Britanicd, avAnd aprobarearrlui Sinod, edtteazA Noul Testament, traducitori fiind
rupolitul dr. Irineu Ioan Mihalcescu gi prof. dr. Teodor M.tltcscu. uou
Dintre numeroasele edilii romdnegti ale Noului Testamen! o
lllonlrune speciali se cuvine aceleia cunoscuti sub numele de "Noult'ortrrment de la Cluj", apdn;/-in doul edifii - prima in anul 1942, iar
61t ,\trtrliul L'echiului Testament, p.704.Fil ,, ,lllltltlm
'1' ll,i,lr,nt,p 105 r
'"'t'r'. ;lrof. Gr.T. Marcu, afi.cit.,p.90
238 Stelian To
a doua in anui 1945, editat de episcopul academician NicolaeMotir.ul care l-a determinat la intocmirea acestei lucriri este
de aulor in Prefafa prirnei edifii: "Ne-am dat seama... cd
fipdrirea Legii celei noi de cdtre marele ierarh Saguna, pdndqu trecLtt aproape l}a de ani. Se cuvenea, deci, sd mai tocmim
graiului sagun.ian, pe trupul vremii de azi".
Aceastf, munci a ?nfeles-o ca pe un imperativ al r,remiizbuciumate, de aceea, in acelagi Cuv6nd de limurire a edif,ei
Colan scria'. "$tiut este cd in zilele de cumplitd vifurnild, ca
acuru, creStinii cautd cuvdntul dumnezeiesc cu mai multd sete,
tn zilele de pace binecuvdntatd. $i e firesc sd fie aSa. Cdci noi,
seomd tn asemenea vremi, unde ar putea sd alerge ei dupii
mdngdiere, dacd nu la nesecata fantdnd de tnlelepciune qi
a dumnezeieStii Scripturi? Pricini ca acestea ne-au indemnat sd
La lumind Si sd punem la indentdnd iubiyilor noEtri fii suJleteSti,
nu Btblia tntreagd, cel pulin Noul Testament al Domnului
Mdntuitorului nos tru Ii sus Hri stos ".6aB
Ceea ce era specific "Noului Testqment de la Clui" din punct
vedere al stilizirii, era faptul ctr textele paralele la Evanghelii,
fdcut numai pe pericope Si nu pe versete, precum 5i o noui sll
titlurilor a$e.zate tn Jrunlea capitolelor, mai aproape de cuprins,
pare, clecdt al edifiilor prececlente.6ae
"Noul Testament de la Cluj" se distinge gi printr-o
tehnica grafici de inalti finutd artistic5.
__ Istoria, Critica fi Transmilerea T,exlului _Jyo noui edilie sinodalr a Bibliei apare in anur 1944, tradusf, dcrr, patriarhul Romdniei. Textul s-a tradus dup[ bel al
iltrgintci gi a altor traduceri slave, franceze $.a.Introducerea dinBibliei ilustrate de la Neamf, din 1936, apare gi in Biblia
ii din anul 1944.
h anul 1951, apare o noui editie a Nourui restament, intr-orro revizuitf, gi imbunititita fa[d de cele anterioare, cu ajutoml
Dgului gi literatului academician Gala Galaction, prof N.popesculn i troplitului Tit. 650
Dupi 280 de ani de la aparifia Bibliei tle la Bucuregi (16g8),in anul 1968. o noua edilie a intregii Biblii, cu aprobarea
ttlui Sinod, avdnd catitlu: 'rBiblia sau Sf6nta Scriptur5".65lPen1ru traducerea Vechiului restament. textul de bazi era aldin 1936, cu trimiterile revizuite qi indreptate are Bibliei- editia
'n, tiparita de patriarhul Nicodim in 1944, exceptie frcdnd carteailor, care s-a tipirit dupi tertul revizuit al psaltirii din anulPentru c5{ile Noului Testament s-a folosit textul ,,Noului
, tiparit in anul 1951.
Aldturi de cirfile canonice ale Vechiului Testament, edilia din, cuprinde qi cdrtile gi fragnentele necanonice, Biblia din 196g,dcosebire de toate traducerile romAneqti de pAnd la acea datd,
inca gi 6 hil4i policrome care stau in serviciul inlelegeriia textelor.65' Biblia apare intr-un tiraj de i00.000 de
;llare.
('l t'|r. Prof. Gr. Marcu, ayt.cit.,p.90 gi 91.
l'rlilir era tipdrit5 cu ocazia impliniii a 20 de ani de neobosite strddanii inr or(luoorea Risericii ortodoxe Rom6ne a patriarhuiui Iustinian ln ce sers Bibliarlrlr 1968 este gi un eveniment bisericesc,'vezi pr. prof. dr. Gr.T. Marcu, Urz
.tt't'ilinent bisericesc: Biblia din l968, tttrev,'8.O.R.", ru,5-6, 1969, p.4g3 urm.
I'r', prof. dr. Gr.T. Marcu, (trt.cit., p.91-92. qi Biblia sau Sffinta Scripturd,llrrerrrcqti 1968 (Cuvdnt cdtre cititori, p 2-3).
6ar Vezi arndnunte in leg[turii cu Noul Testament de la Cluj
fofan6, Vlddica lt'icolae Colan ca biblist, in "Omagiu
Colan" (1 883-1 993), Cluj-Napoca, 1 995,
.- la Pr. asist
rnitropolitului Ni
6asVezi la Pr. Florea Mureg an, (Jn eveniment religios literar, in "Via{a ilustatE",
1942, nt,3, p 9.
6a'C1-. Pr. asist. Stelian Totan5, art.cit.,p.38.
240 Stelian T'
Tot sub purtarea grlt a patriarhulur Iustinian, apare in1972,la Bucuregti, o noul edi(ie la Mica Biblie (Editura ibiblic gi de misiune ortodox[). in general sunt reproduse
din ultima edilie (1944), pentm Vechiul Testamenl folosindu-se
textul dupd traducerea Bibliei din anul 1968. Aga cum se
in "Cuvdntul inainte", edifia este "de un real folos pentru
Seminariilor teologice pentru studenlii teologi gi, in general,
toli credinciogii. 653
In anul 1975, se retip5.regte traducerea Sfintei Scripturi1968, "cu unele imbunilif,ri ale textului, constind din revizuiritraduceri, pe alocuri, gi din indreptlri de cuvinte, pentru o redare
fideli a inlelesului textului originar.65a Noua edilie prezinti insf6rgit, fald de Biblia din 1968, un tabel cu unitifile de m[surlmonedele menlionate in Sffnta Scriptura.
Cu purtarea de grijd a patriarhului Iustin qi cu
SfEntului Sinod al B.O.R., apare in anul 1982 o nouf, edifie a
Scripturi integrale sub titlul: Biblia sau Sfflnta Scripturl.Vechiul Testament, textul traducerii a fost reprodus dupi cel
ih anul 1975, iN la Noul Testament, dupi traducerea din lg7g.6ss Ca
cele doui edilii anterioare (1968 qi 1975) edilia din 1982 are gi ea
bazi textul traducerii din 1936. Edifia este prevdzuti cu 6 har,ti
legaturi cu Vechiul gi Noul Testament, precum gi cu 2 pagrni
infonnafli, referitoare la unitl! de misuri gi monede mentionate in
Scripturf,, toate aSezate la sf6rqitul Bibliei.
O alti edifie sinodalS tipdritl sub purtarea de griji a P.F.
Teoctist, este "Biblia sau Sf6nta Scripturd" apdrutd in anul 1
Prezintd aceleaqi caracteristici ca gi cea meqtionat[ anterior. Edi
urmf,toare, apirute cu binecuvAntarea P.F. Patriarh Teoctist,
ut' Mi"o Biblie,Bwureqti 1972, pl .
uto Biblio sau Sfdnta Scripturd, Bucuregti 1975, (Cuvdnt cdtre cititori).ut5 Biblio sau Sfdnta Scipturd,Buareqti 7982, p.C7 (CuvAnt cdtre cititori)
Istoria, Critica Si Transmiterea I'exlulul .r ll
conlin nimic in plus fald de cea din 1988, nu mai sunt monlionetoIttorare.
in anul 1993, in editura Institutului biblic gi misftrne al BiscriciiRomhne, apare: "Noul Testament" (comentat) al I.p,S.
eu Valeriu Anania, tiplrit cu binecuvdntarea p.F. plrinte
Teoctist.
Noutatea cu care apare versiunea respectivi in qirul edifiilori ale textului Sf Scripturi constf, in:
L .scurte explicalii, date la unele versete din tex! consemnate inla subsolul paginilor, ftrd sd aibi conotatii de comentariu.
2. succinte Introduceri, a$ezate la incepufui fiecarei cd,rli alui Testamen! cuprinz6nd rezumative informa{ii isagogice
toare la cartea respectiv[, de real folos pentru cititor inliarizarea sa cu unele notiuni generale legate de istoricul,rrutul, contextul apari,tiei cirlii pe care urmeazi. a o citi etc.
3. O reformulare a titlurilor capitolelor, fbcuti, in special, dupf,
f irt critic6 a textului grecesc realizatA de Kurt Aland. Rlmdndnd loc.
pentru unele imbundtd,tiri, editia se prezintd ca una "de probi".656
Ca o concluzie generald,. la toate cele expuse, putem afirma cilru poporul rom6.n, de-a lungul inviforatelor sale pitrunderi prinrile existen{ei sale istorice, Biblia ainsemnat, dar a gi fost frurar gi
ic al unitdfi de limbi, de credinli pi n[zuinli spre creqtere intrulitatea gi congtiinla nafronala.
A st: vcdea "Cuydnt tnainte" de P F. Pdrilte Patriarh Teoctist, p.M, care insoleqter,rlrlit, qi Nota auton-rlui asupra ediliei, p. D(.
![SSG Intro NT Greek[1]](https://img.dokumen.tips/doc/110x75/577d35b11a28ab3a6b91268e/ssg-intro-nt-greek1.jpg)
