_

LI

,.-

'4F1,

1 °Un¡r.

4!"'"t

. ,

r

IT,.4.

., v4'-°.ttf"' .

,'" ''sl,

.,.

.,

.- n..

7ii--.

...,4

.- i

4,s,

1,r,44,

.

q.

,

i"

'. '4

°-

ir

-?

7,- -

k,el;

P,

..

t.. r

VV

.-

)r

na

,I

e

,4.

t4.

"

;11.'L

.1

r./

k.*'. "

11 _XJi

:o,q.

L

°ti

ÍA-

11

.1.

,-

r

JI

ir0

=

u

."4.0-

a

Q,

.o

Nu veg ca, daca te ve l occupa si ne cerl so-.cotell, ne espuI mal pe toIl la faliment?

.A lupta, s'a lupta necurmat, si contra orI cal, a-.césta era devisa mareluI patriot Manin.(Epistola D. Rosetti catre C. Arieeseu, publie,ità in Roma' aulfi Nr. 39 pe 1859)

PREFAQ A

Acéstd, opera, trasa din Memoriele melle, era des-tinata a vedea inca dela inceputuld anuluI 1864;differite imprejurarI aü amanat publicarea ('I OrI ce piedicaspre folos ; cacI celle intimplate de atuncl incoa adcontribuit a justifica si mal mult critica Báltesculul famauno:.a din capa Revolutiunil nóstre dela 48.

Daca. in interesuld adeveruld, voiti fi silit a re-produce chiar i epistole alle imora din CapiI Revela-Ounii nóstre dela 48, celid puçin D Rosetti un ne vaface o erina din acdstá, adducéndd'si aminte ceea ce.ice NegulicI in epistola sa contra D. Eliad, publicatd

in Bond nula Nr. 22 pe 1859 cá, chiar scrisorile De-mocratilor cata sa fie asa cum sa se pota i publiea.

ApoY, tolerand publicarea epistolei citate cellordin Ronainula Nr. 130 pe anuld 1859, D. Rosetti aconsimtit la divulgarea epistolelor, in interesuld publicd.

Daca ni s'ar observa cit ntmeni nu pede fi respon-sabild decat numaT de aceite acte san scrieri unde figu-réçla semnátura sa proprie, vom respuntle si la acéstilcu publicistuld Rosetti.

D-Id Boerescu, redactoruld Nationalului, al:41'1ndpe D. Eliade contra atacurilor necalificabtli alle D Ro-setti, acesta i slicea in Bmnanulii dela 26 Me, 1859:

SI n'un dici c5 Dutnneta nucsti respunfttord,de celle scrise de I). Ehade: fiind çrt inQuti declarl p6D. Eliade collaboratora al jiarului D le; si astfel filud,stli bine ca tei asupati respunderea tuturor actelorsélle» "

Apol tot D. Rusetti a Ois, in multe réndurl, in f6ea

4

sa, ca tot ce nu e suscris lute° foaie prive§ce Redac--tiunea.

PubHand acésta opera, creda a'inI implini o datorie,nu cu sperano d'a indrepta pe eel retacitY: cacI sangele, creq-terea, deprinderca §i vérsta (omula cellti vechiti, cumnumia D. Rosetti pe D. Eliade la 1849) 1), nu permitasemenea metamorfose ; o faca cu convictiunea ca, gre-§alele cellor rètacitl §1 intrigele culpabile alle ambitio§ilorvor servi pate de esemplu altora.

Pubhcand acésta opera, scopula nostru principaltieste a demasca pe Comedianii politici, cum nume§ceBalcescu pe uniI din Capil Revolutiunil mastre dela 48;pe aceia adica cari, falcificAnd simtult publica, ail re-tè'cit opiniunea publica, pentru satisfacerea uneI ambitiunlculpabile, §'ari paralisat adesea realisarea principielor sacrealle Democratiel.

Fiind cal afara de Balcescu, NegulicI §i VoinescuII, ceI-laltI capI ai RevolutiuniI nastre dela 48 sunt Incain via0, speram ca multI din eI vor completa opera nó-stra, re-Arai-sand lumina asupra puuturilor obscure, sailImplimit lacunele din acésta opera.

Inca fiind In viaça, e bine °multi a priimi resplatafaptelor salle; §i acésta, In interesula Societatit

') Appeld la oamenri libeff, de D-nu C. A. Roseti,

C. D. Aricescu.

INTRODUC ERE

Nu putem incepe mal bine descrierea Ini§cariI ro-mane dela 48 decAt cu urm6t6rea introducere din o-pera istoriculuT Balcescu, mord la 1852, allft ca'ruia ori-ginald illg possed6, D. Bolliac, §i din care s'el publicat frag-mente In Bucimulti dela 345 Octombrie 1863.

,,Revolutiunea de la Iuniti, dice Balcescu; nu a fosti1fabricad, niel' nascocita nid de mine, niel' de Eliade, niel'de altil revolutionarid. Ea este numaI desvoltarea a-cellel luerárY neobosite §i providentiale ineeputa in so-cietatea n6stra, ca in Idte celle alte societatY, de la o-riginea el. Ea purcede maI vértosti d'a dreptuld din re-volutiunea din 1821. La acea epoeft, asupritI de Fana-riotl §i de Ciocoi, in numele StatuluY, noi fkurèm, im-potriva acestoril duo 6 partite, o revolutiune nationale§1 democratica. Reclamarèmti inca de la TurcY pastrareacapitulatiunilora n6stre. Resultatulil acestorti revolutlunIfusse cä, castigar'éma causa mistra in faca cu Tara'.Castigar6mti inca revolutiunea, nationalë, adica fur6mtidesrobitY de FanariotY ; dér'e' perdurAmti In tima revo-lutiunea democratica : c,i' el Regulamentuld organica con-stitui cu maI multa Witi, aristocratia ; §i poporultí, inloe de a fi assuprid numaY in numele StatuluY, fussebel mal* multil impilatti In numele proprietatit Caretrebuia dérè" a fi programma revolutiuniI din 1848? Eradesvoltarea progressiva a revolutiuniT din 1821; era aorganisa democratia qi a desrni pe fe'ranI fachidu-4proprietarl i o revolutiune déra democratica §i socialeera de t'atad. Astil-feliti fusse scopulii qi programmanbstrei din 1848. Este in totil aceea§I ca cea din 1.521,

6

mal puçina Fanariotil, §i mal multti cestiunea social&NoT n'amii facutil o revolutiune nirT contra TurciloranicT contra hu§ilord. Dreptulti nostru spre a face revo-lutiune era dreptulti nostru de autonomia, care ne fus-sesse recunoscuta de celle dime puterl, ea tete eh secalcasse, din canda In canda, §1 chlar In Regulamenta.NoT reclamaremil a se observa, fara, a voi a ne deslegade tractate. Acésta revolutiune realisata, ne rernaneaduce alte revolutiunT a face: o revoluttune de unttatenationaM, i mai tar0iii de neat'érnare nafionaré, spre aface sa intre In acesta chipti natiunea In Intregiineadrepturilort sélle naturalT. Este déra cunoscutti de totTaceia earl Intellega ceva despre progressa §t desvoltareaistorica, cä revolutiunea ce are sa vine nu se va mar-gini a fi numal democratic& §i social ë; déra ea, urman-dil tendintelora actuali alle ideeloril In teta Europa, §1maT allessü intre RomanT, ea se va face In vedereaUnitatil nationale. Revolutninea democratic& §i socialva servi maT curaida de rniOlocii de cata de scoptl, ces-tiunea de uhitate a facia(' mare progressti §i s'a sim-plificatü pié multa U nzrea Valachiei i Moldave`i esteunù faptil dobeinditti pentru tka lumea, §i chiar In o-chiT lettsdoril, si nu pete Intalçlia a se Implini. Roma-niT din Austria resemati pe constitutiunea de la 4 Mar-ti-1 §i pe figaduelele facute, cera cu glétele ca se fie con-stituitT ntr una singurti corpt de natiune de trel mill() -ne §i Oumetate 1), §i volt libuti One in sfer§itti a fiascultatI de Austria. Cana déra duoe marT grameçli decind milióne i de trel miliOne §i Oumatate de Ro-nianl volt fi constitniti una allaturl cu alta, cine vaputea sä-i vpléscä d'a se uni ? Romania del a va fi, amaconvictiunea intima; orbi ceT ce nu o védii! Romaniapote essista pun i in folosulti TurcieI set al Austriel, du-pe am ua étt alta se va gi äbi a o favora Pete es-sista (liar in j oti a an endui or a, Um aceste dui:A sevorti in potrivi. 3/laghiariT luminatI nu se mal oppuna, §isunt kricu cu a(estii pretiti sa traiasca in confedera-thine cu noi. El nu perdti nimicil, ci din contra castiga.

') i anti n !Nave §i tit n Olpte,d i alinanahulti Gotta i alti antona.aigu1 c untii 5 miltdne. Red.

7

Se póte assemene ca casulti sA se arrétte, cAnda revo-lutiunea de unitate nationale sA fie totti de odati orevolutiune de neaternare. P6te, inainte de a vedé na-liunea n6strA, reintrata in t6te drepturile sélle, si tréceunti seculti, unt secult, pe cândti noY vomti fi unitY aresboi contra Rusilorti, pre cum ati trecutil Om se-cull a resboi contra barbarilort, si patru contra Tur-cilort. Dére ce este wig seculti in viéta unel natiunl ?Credil Ina ea nu vonat avé multi"' timpt a sufferi sia ascepta. Asta-01: progresulA merge c'o miscare fórterApede; si nu me mal temA de RusT. Creda din potrivA,,a nol RomAnil suntemil mal apr6pe de a-I cuceri cudeele nóstre de cAtti de a fi noI cnceritY de dérisil....

I

CAPII

REVOLUTIUNII ROM.INE

JUDEUTI DE EI iNSU'§I.

Nicu IrgIcescu.

D. Rosetti Oicea despre N. BAlcescu la 1860:Nicolae Balcescu a fost ursitil de SórtI a fi pre-

tuitti In drépta sa valóre de Oa térra. 9D. Ion Ghica çlicea la 1853 despre N. Balcescu :

Nicolae Blikescu avea o imaginatiune vili, o inima, caldg, ling spiritli profundli, cugetarI inalte, und stiltpurn §i bogatti. Ella muri prea june pentru speran-çele ce Romania punea Intr'é'nsulli. Operile ce a llisatsunt destule pentru gloria numeluY seli.")

D. Eliade a fost nedreptli chiar cu N. Bälcescu, du-pro cum a fost cu maY. totY collegil seI de la 48; §i acéstaa dat dreptti §i altora, tot a§a de passionatI, a fi cu Dom-nu Elliad cum acesta a fost cu collegii s'el. 3)

Vom vorbi despre acésta la loculli sett.

Ión Eliade.eel duol VlithrescY, Oice D. IónGhica, transmit

gustulti litteratureY nationale luY Ioan Vdclixescu §i

liumanul Nr. 22 (22 Ianuariu) pe 1860.Derni6re occupation des PrincipautSs danubiennes par la Russie, page 77

') Vegi Memoride intone del a 1855 sub titlu Supléntent k l'histoiro deR4nault.

-'" 10 ---

Id Eliade ; celld boerd mare, serie de gustd,de vocatiune, lassind in litteraturd citeva creatiunialle unai spirit(' june i originalii, ce vor rerninea ; celldWald duoilea, face din litteraturi o meserie §'o negus-torie; este fa'rei idei, fär. tendinçi politick Ma gnstiinliteraritl ; i§1 vinde pana oil cui o pke pldti ; §i pen-tru prima oard, poesia romeinii se vede tirità in noroaPossessord and unui monopold de imprimerie, Eliad scrieca sei occupe pe lucreitorii sél (este singuruld °Ind vid

litterelorii); este neobositil a tine o correspondençiipentru cantorula scrierilor sélle ; elli se adressédi latke vanittitile, la tóte passiunile, §i ajunge MT facenlingu§itori; îI esalti imaginatiunea, credénduse crea-toruld unei limbe ntiod. Ciontesce §i face neintellésti side risii limba rorneind , crede ca a did Rominilor o li-teratua, flind ca tied cite va relle traductiuni ; §i,

lucru de 'nil are, de §i lipsiti de idei i de talentii,1§1 face cu tke astea o popularitate neineirginita ...

Publiculd impartial(' nu Vote imparti§i, credd, tóteappreçierile D. Ión Ghica ; cdcl talentuld §i operileterarii alle D. Eliade, necontestabile, 'imat dat numele depeirintele literatura ronuine, dindul dreptii §i la o recom-pensi nationalä chiar din partea--Camerei dela 1863; darinsi§T operile sélle politice, ca Protectoratulti, ca Proscris-sulii, §i chiar Memoriele sélle dela 1851, dind la o par-te personalititile, i dad dreptit la recunoscinça publici.

Elias Itégnault, in Istoria sa politiel §i sociald des-pre Principatele Dunirerie, Capitolulti XIII, tradusi de D.I. Fitt, deserie pe D Eh ade cu mai multi nepartinire:9

Este maT drept D. Ion Ghica dud critica pe fratilBritienT §1 pe D. Rosetti, la cari face allusiune in ope-ra citatd, (pag. 78 79 )

C. Rosetti gi BrNenil.La 1848, se afla in scólele din França, dice D.

Ion Ghica, multi juni Romani, spirite gener6se, intel-I) Opera citati, pg. 752) veg.' despre D. Eliad si opera l'Autriche, la Turchnie et la Moldo-Va-

lachie par 13 . . Paris 1,41)6, (pag 86 93). D. B este D. Bohntininn,iIlustrulú nostrn poetfi. care a anchis patrid sine mare serviciùen acea opera, pe care o voin cita o adesca la scrierea néstig.

'"'" 11

liginge intinse, totT InsufletitT de doringa de a se lumi-na, spre a putea fi hate° çli folositorT patriel lor, servin-

,,d-o §i lecuind ranele sae.Dar inteo capitala ca Parisuld, unde atitea ideT2

otatea passiunl erati In ferbere la acea epoca, aban-donatT, /WM directiune, fard niri o priveghiere, nepu-

tind distinge singurT sc6la §i cursulti unde puteaa s6cápete instructiunea ce le convenia, acestl junI se mar-gineaa a merge sa. asculte ni§te professorl brillantl §i

popularT Fòrte InfocatT, spre a nu se esalta Ong, laentusiasmti de cuvintele luT Michelet §i Quinet ; )

,,nn Irish. destul de formati pentru a ch.§tiga alt ceva de-, at admirarea passionatet a ideilor revolutzonare, lectu-tura lor favoritä era scrierile professorilor lor, DD.

Louis Blanc §i Lamartine ; eT nu puteaa intra in relati-une decht Cu tulburcitorzi societiiiti imbuibatl totT dedoctrinele celle mai perzculose. In fine, 24 februaria iglsi, ca pe totT streinil revolutionarT din Paris, cu pu§caIn mani, dup6 barricade. Revolutiunea terminal& inFranga, n'aveati alt de fticut deceit a alerga set facaqi in térra lor o insurectiune...

H. Tell.Despre D. Tell, unula din capiI cel mal influing

al Revolutiunil dela 48, D. Ion Ghica Oice in opera ci-tata, pag. 90:

In starea in care se afla spirilele in Romania,inainte de 11 Iunia 48, era destulti unti owl indr4s-net2i (hardi) ca sc% ridice populatiunea. Unti officieracuteçlatora (audacieux) pusse batallionula sea in ser-viciula RevolutiuniT. Acesta §efti de batalionti (MaiorTell) se afla In garnisonh la Giurgiu. Administrato-rele dela GorjI pune mAna la Tirgo§1 p'o corespondingiitare D. Tell §i oare care persóne din Rominia mica;era vorba d'o mi§care revolutionard. Administratoruld,ca sa se recomande, vine de area acea corespondingaPrintuluT Bibescu, care, printeund adiotagtil aid set'', la ma-iorulul comanda batalionulul, ila aresté4 §i 'la ad-duce la BucurascI; dar, dupa cite va 011ie de aresta,

I) Adorati de D.D. Rosetti §i BrAtient, ea drept etrrent.

-- 12 ----

maiorul recapätä comendamentula acelluia§T batalionti ; §1,

dug) o lung, ella era in capulti insurectiuniI "Despre D. Tell étä, cum se esprima §i D. Eliad

la 1851 :Bänuit de Bibescu, Tell fu chiemat tndatä, la BucurestT,

unde 'la astepta inchisarea, ca pe Teologu; dar fu protegiata»de Banof, §efulti statuluT maior, cum §i de aceia ca cari»era intelles in privinça mi§cariY, §i cari eraa in relati-une indirectä ca Mavru, muscala ca §i Banof. Indiscreti-

»unea acestora facu pe Bibescu a banui pe Tell, carefa liberatti indatä. Acéstä imprejurare (protectia luf Ba-nof s'a luI Mavru) esplica grabnica liberare a luI Tell.

»La venirea luI Tell in BucurescI, et II comunicaitiproclamatiunea si articohl din Constitutiune. Tell re--

rnasse multumit ; nu fu Ina multumit §i de uniT din mem-bril ComitetuluI revolutionarti ; ellti nu approba nielplanul facut de Comissiunea executivä a Comitetuld,

fluid: epoca insemnatä pentru isbucnirea RevolutiuniI,care se amina pe la inceputula luI Augusta ; §i malalles desapproba unele m6surI estreme, propuse de C.

Rosetti, cari ar fi degradat §i ar fi minjit miscarea. Fiind, ca Otit intirçlierea cum §i deosibirea de opiniunI ar fi, compromis Revolutiunea, de care ar fi profitat numaIinamiciI terre, hotäri a trece peste tate. Ceru prin urmare sä i se incredintqle programa ; si fäcu ellti unacontra proiect, ce nu fu approbat cleat de puçinI din/7membrif Comitetulul ; dar opiniunea sa triumfa, atit din»causa caracteruluI sea, cun: §i a positiuniI sélle mi-litare.

Opiniunea luI Tell era ca mi§carea sä, nu incépä.»din capitalä, dupa cum era de Were maioritatea Co-)) missiunil, ci din mal multe districte de °data ; §i mi§-carea distritelor sä dea impulsiune Capitalel ; prinurmare, comitetu hotäri ca Tell, Stefan Golescu si Eliade,

sä mérga la RomanatY, unde, uninduse ca compania luI Ple-§oianu, sä incépa d'acolo mi§carea.Nicolae Balcescu sä, mar-gi in Prahova, unde Oicea ciare mijlace si ressurse. Con-standin BAlcescu allesse pentru acella§i1 scopil districtula

»Viicea. Than Gh.ca cera a merge la Constandinopole, ca

13

represintantt al ¡errel ; iar cel lalti: membril, sä" remaieIn BucurescI spre a 's1 face aci datoria lor.1)"

In Pruncula .Ronsdnii de la 12 Iunit (Nr. 1)D. Rosetti Ocea despre D. D. Tell si Eliade.

Traésca apostoliii liberta,p, Eliad, Tell, Plestia-nu si top cap ail contribuit la dobèndirea libertatil !Numele lor va trai vecinict In iramile Rominilor, str6-lucind in analele patrieï.

In Pruncult (Nr. 5) D. Rosetti Oicea :

Bine-cuvéntati fie maiorul Tell §i Capitant Pleso-ianu : cad eI Antairt trassera sabia, ale cdria schinte-ierl apprinsera curagiult in inimele tuturor

in Pruncula de la 31 Iulit (Nr. 21) D. Ro-setti addoga

Care tigant nu va lua pusca ca sa dea in cellace ar voi salt puje iarasT in grozavult morméntri dincare Pat scos la 9 Iunie Maior Tell si Capitant Ple-soianu, si la 11 Iunifi rocuitoril Capitalel ?"

Cu toate aceste meritate laude, sari chiar pe cand läudape liberatoriT IlomanieT, D. Rosetti nu le géndea bine;buzele sélle i binecuvénta, dar mima sa i anatematesa ;si când s'ar fi marginit numaI in entice, in atacurY, inanateme ; dar...Sa nu anticipam.

Potretult cellt mai fidelt alü capilor Revolutiuniin6stre de la 48, l'a facutt illustrult istorict Balcescu,care urméda a fi o autoritate chiar pentru D. D. Eliade

Rosetti.LuT Eliade i lipsesce mima si aspiratiunele mari-

nimdse, si este prea mult preocupata de personalitatealuI ; spiritult set este prea strémtn ca sa intelléga curnarire ; astfel cä eri cregt capabilt a face pro-grama unel RevolutiunT

C. Rosetti si Ion Bratianu sunt tot atit de ne-capabili In acésta ; ei sunt oamenT de simtiméntt,

Memoires sur l'histoire de la régéneration roumaine de 1848, parHellade, pag. 56-57.Fär concursulil collegilor seT, D. Rosetti ar fi fa'cut pitsBasco la 11 ai dup6 11 fevruarie 1866, sum a tint la 28 Sept.1859, si la 24 Ian. 1862.

14

dar nu de cuqetare; sinatulil practicii le lipsesee detot; §i nu sunt capabili a studia cestiunele inainte dea vorbi de dénsele. AménduoT eraa parial. Rosetti,0

ca§tigata de inspiratiunele inimei, voia si faca din Re-n volutiune o epopee simtimentala ; §i credea ca, cu ca-te-va discursuri §1 proclamatiuni patetice, oppositiunea,sura partidel birmte, se va ineca intfo lungi sarutarefra',tésca. Ella nu intellegea Revolutiunea cleat ca otransactiune ; §i II trtbuia boo-I pretutindeni. Astfel,cu 00, oppositiunea via ce '1 am facut cu Alexandra G.Golescu, Rosetti, ajiitat de Voinescu, de Nicolae Gole-scu §i de Briitianu, isbuti a numi la Ministerulii Finan-.velor pe C. N. Filipescu, unti membru al MinisterululBibescu, impotriva caruia se fäcusse Revolutiunea. Ast-fel ca, a duoaçli de Revolutiune, furam silitï a pune Re-volutiunea la pici6rele unuï boera, care o respinse cutrufie din picioril. Mal tardit, in timpula discutiunelorpentru convocarea Constituntei, Eliade, sprijinita deCampinénu, de Rosetti, Voinescu §i Nicolae Golescu, voiasa compuie Adunarea de 100 boieri, 100 negutatori§i 100 terani ; 1) Et am sprijii2itil volulti universaki§i direct ; §i dupti o discutiune de palm §edince, ca-§tigand in acésta opiniune votul 10 Stefan Golescu, Bra,-tianu (Ion), Mitropolitu, Magheru §i. Filipescu, am In-vins ; §i fiind ca cellii mai mare argumentti alit ad-versarilor no§tri era Ca sistemulii lor este necessaria cao garaqie pentru boeri, in discutiunele art. 13, ampropus formarea Comissiuni1 Deputatilor sateni §i pro-prietari Cat pentru Bratianu cella june, ella avea

»idei ma). revolutionare cleat Rosetti ; dar nicY ella nuera unii oral de Guverna : este un oma care iubesceturburarea pentru turburare.

Pe Magheru ila creçla capabila in ceea eel estepropriii.

Al. G. Golescu, ea §i Ion Ghica lur,m numiti dece lati membrii aï ComitetuluT, ce trebuia a organisaRevoliitiunea, ea o putere discretional* fiind alle§i cauna reti trebuinciosa ; cad ne credeaa Thai capabili de-

') Vedi In Popo)uhl Suverang dela 28 herd 184s (Nr 3) desbatoreaa-eestei eesnaui.

15 ---

cat ceT-l'altl, sati mal bine se sfiat de ambitiunea 'lastra;insi, chiar inaintea Revolutiunii, Ion Ghica pleca pen-tru Constandinopole, si actiunea sa 1m etti cu totiln inOra. Alex. G. Golescu pleca in Transilvania, si actiunealul inceta. asemoma. Ea, pismuit de collegil mei, imldideid demissiunea din Ministert, priimind a fi secretarultiD. Eliade §i compania; si acébta, Cu scopti oprid'a face vre una reti asttel cit, in tot timpula Revolu-tiuniI, ama fost silit a mi margini actiunea numal sprea tine armonia intre Eliade, Tell, Rosetti i Bratiann(Ion) ; si, in Inc d'a le striga mema ca Cassandra, ca, facarea, al fi facut mal bine O, lucresa fa,./1 ei §i contralora. I)"

Eata, ce dice si NegulicY in epistola citata in prefaça:Guvernula si Oamenii RevolutiuniT aa fauna multeare§ele, cari din vanitate qi din ambitiani personale,cari din puciatate de suftlet4 , cari din neenpacitate

nepätrundere, cari si din rea eredincti §i din arrièrespenssées ; numal populu singura, neiniscata de niel o pa-tima, n'a comis nicI o greola, intordnd guvernula ladatoriele séile, §i dandu'I putere din puterc a luI momia,

credinça din credinça lid in bine.')Epa Capii RevolutiuniT nastre din 48 judecati de

el insusi faptele lora posteriore aa venit a justificacritica justa a BalcesculuT s'a luT

Despre fratil Golescn vom observa in trecere,el ati mostenit dela tatala lora onestitatea §i patriota-mula ; singura gresIlla ce li se pate imputa este una a-tasainenta orbti pentru perturbatoriI sistematicT, pe cari 'Ijudeca negresit i upa inima lor sincera si «testa, Nu ne in-doim ca, in multe imprejurarI,fratiï Golesci aa avut a seplinge de nesinceritatea coalisatilor lor, esclusivi si passio-nati. Lectorula se va incredinça din citrea acestef opere.

I) Fingen-mate din lucrurile i oamenif din 1848 de N, Wilcescn, pn-blwate in 13liciiimn &la 3/,, Oct. 1863 (Nr. 119) Entidi cet nu iar-

RoseIti pe Bolliac. pe cfind n iertat clnar pe Elude, deepre cArevi iomâuu Nr. 39, 52 §i 62 pe 11'59Romiblubi Nr 22 pe 1866. Epistola lui Negulier e precesi d'unfiMi te Limosa elo2111 al D. Rosetti pretru reposatulfi ai Lude'.

3 Vecli Meinoiiele D. Eliade deja 1851 1853.

16

Cella mal intelliginte din eel patru fratI, si care ested' unti caracteril maI tare ,D Stefan Golescu, s'a recoman-dat patrieI sélle si prin epistola sa catre Voda Alex.Ghica (cu data dela17,3 Inuaria 1839, ce a circulat ma-nuscrisa) cum si cu respunsulti la manifestulti Prinolul,StirbeI, dela 15 Oct. 1850, imprimat la Paris acellastianti.

CAW' pentru D. Alex. G. Golescu, v6rulti fratilorGolescI, acesta este, fail contestatie, o capacitate politica,m'aI egalä, cu a D-lul Ion Ghica. CAnd vom publica operileCapilor miscaril n6stre dela 48, imprimate sail manuscripte,lectorulti se va incredinça de capacitatea politica a unoradintre capil Revolutiunil roistre dela 48, intre cari figu-réda, in unja cl'anteiu, D. D. Al. G. Golescu si IonGhica.

Venim acum la ceT-l'alt1 boierI cari ati participatla miscarea din 48:

In Principate, dice D. Al. G. Golescu, sunt duoëclasse de cetatenl ce se bucura la 1848, elle singure,de téte privilegiele politice si sociale, constituänd ast-fel nobleta feudala, mal puçin ereditatea, acestea suntclassa boierilor marl s'a boerilor miel. In classa d'An-têiii sunt numaI vr'o 30 familliI; si vre o dua milin classa a duoa.

CercetAnd Monitorulii dela 1848, aliarna con-tingentula ce ati dat aceste duo6 classe miscaril nati-onale dela 48.

Classa boierilor marl' all dat :TreI FilipescI (pe C. N. Filipescu, Scarlat G. Fili-

pescu si loan I. Filipescu, din care cellti dantéia IVIinis-tru la 48).

Patru CretulescI (Nicolae, Scarlat, Dimitrie si Cos-tandinti, ce ail luat totI parte in miscai ea de la 48).

Ion Ghica, (represintantulii Ronilniel Ike,' I. P6rta)ampinénu (ministru GuvernuluI provisoriti).I6n Macau (cent june, prefecta in 48 la Muscella).G. Gradisténu (directore la 1848 in ministeru de interne)CincI GolescI (Nicolae, Radu, Alecu si Stefan, si

Al. G. Golescu, din cari primula, membru alti Locote-nençeI, cella d'alti patrulea, ministru tilt GuvernuluT proviso-

riti ; lar cellti d'alfi cincellea, secretara ahí guvernulm-dupa 14 Iuniu 48.

Totalti, sépte familil, sati 17 indiviO, din 75 cecompund classa boierilor luan"; §i aceI 17 sunt din fa-

williele ce datorescti inaltarea lor meritelor §i virtutilorfor personale, iar nu regimulul fanarioticti, niel pro-tectoratuluI russescti ; famillil istorice §i illustre, dinvechea nobleçi a térreï.

Ch,t pentru Ioan V oinescu II, ministra de ester-ne alti Guvernulul provisoria, ellt este singurula dincelle 20 de familia de boierI marI ce datoresc5 inaltarea

lor timpilor din arma.Era dar firescti ca din 33 familliI de boierI marl,

numal Oece, cari ati o origine istorica, sa, ja parte lao Revolutiune ce avea de scopti principalti daramareaprotectoraluluI esclusivil. alti Russiel, ca'ruia celle lalte, 23 familliI datora privilegiile lor politice §i sociale.

Viind la classa boerilor mic1, ne vom margini aOice ca, mal top' agentil Guvernulul din 48 al fost dinacésta clama, cari imbrati§assera cu entusiasmti causaRegeneratianii nationale, din pricina nedreptatil ce lise faéusse de Regulamentulti organicti.

Bratianu §i Rosetti ere din familliele ce for-,' mati limita ce despartia classa boerilor mai I de noble-tea cea mica, care a dat pe Tell, Magheru §1 Elia-de 1) Comerçuld avu de reprisintantti pe D. Scurtu, !muladin membril GuvernuluI provisorit. Cát pentru impie-, gap', mal totl erati boierl miel' sati fil al' acestora ;§i mal top' proprietarY, ce nu puteati fi niel' comuni§tY,nici impartitorl de averl, dupò cum sustinti boierif ce7)n'al:1 luatt parte in Revolutiune, prin represintantultilor anonirnii in opera ce combatem.)

Coloneki Odobescu, fija alti poporulul, a inceputcariera sa militara in Russia; inturnanduse in patria sa -ea officerti russti, Russiï i permissera a intra In o§-tirea romana', inainUndulti iute.

2

I) Credem a D. Rosetti trebnie pnsti In classa cellor 20 familia dincare a esit I. Voineseu II ; en ce scopti l'a esclus D. Al. G. Colmadin classa acdsta ?

2) De l'abol ¡ton du servage, par Al. G.Gol ces% pag. 7-15. Bruxel I es 1155

18 ---

»La 48 juct unil rola politica. Conduita sa fu bi-nuita Oamenilor miscaril, care'la creOura muscala : in-teadevtr, intrebat de guvernult provisoria, daca e dis-pus a se batte coutre Rusilor, declarli formal ca se ba-te contra Turcilor, dar nici odata contra Muscalilor.

Dupt acésta declaratie, pregati Contra-Revolutiu-nea, care fAcu A curga sange romanesca, si la care aparticipat chiar Consulta muscalesca."1)

I. Câmpinénu. Natiunea purta, dupa 1831, jugulasclaviel, fait sä. fi putut calail el a. uccide in sénu'l au-venirea libertatilor sélle traditional e...

Cb,mpinénu ridica unt templu LibertatiI, sil detepreotS; si acesta templu fu la inceputa o loje de franc-masonerie, care se preft,cu In societate filarmonica. Untuccaza ala Tazrului daraml acesta templu ala Liberta-0, si Campinénu fu trimis in esilia.

,Natiunea offeri junelui patriota coróna martirulul ;dar esilui vesteji ¡aun! patriotuluI Amorult1 de famine,care Impä'rtasi esilula sea, ingratituda unora din amiciise!, ura rivalilor luT, invidiqi de lauril sn' modestl", p6-te si lipsa de força cu care sunt imlestrate suffletele cellemail : acestea 11 facura a cere dela Rusi libertarea sa,care i se acorda cu conditiune d'a retracta tota ce facus-se si çlisesse.

D Dinteacellil minut, metamorfosa Campinénului fucomplecta: Isi schimba opiniunile politice cu acellasf ski-p rece ca una vestmênta vechia. Prin influinça Russi-eI, capati una Ministera.

Cu tóte astea, Campinénu, de si Audit Russielcoróna sa de martit ft, nu urma insa legea renegatilor poli-tid, d'a se arata iara rusine ca acestia. Nu deveni una in-strument"' vilil in mana Rusilor; russofilismult sea constaIn cateva complimente adressate consulului russa, fart, ase inavuti din sud6rea saraculuT, in schimbil pentru re-tractarea sa .2)

Despre N. Cretulescu, Oice D. Bolintinénu, a participatcel puçin ca mima la Revolutiunea din 48, impartind

') L'Autriebe, la Turquie et les Molds-Valaques, par B... (Bolintin6nu)pag. 143 Paris.- 1856.

2) Opera citad, pag. 48-51.

-- 19

o parte din sufferinvele emigratilor RomAni devotay pa-tria lor. 'y'

CM despre Mitropolitula Neofitt, presedintele Gu-vernuluT provisoriti , cea mal bulla biografie a sa esteiconduita 10 din celle treY lunl" alle RevolutinniT n6strede la 48.

II

NERVULII REVOLUTIUNILORtT

O revolutiune are trebuinçA de capT, de braçe §ime cu sémá de banY, cari sunt nervuló resbeluldf, aliórevoluliuniT, 'alió orT aria Intreprinderi. Vom incepe de-la banT.

In contulil ce D-nu C. A. Rosetti, ca cassierti aldcomitetuluT revolutionard dela 48, a dat, la 9 Paris.ComissiuniT in3Arcinatá de emigraV, la 28,Noembre 1849,pentru marea socotelelor de banY, priimitT de uniT din ca-pil mi§cariT dela 48 2) aratá o tifra mima de 2300#,din cari 1000# offerit1 de D C. Rosetti, 900# de untianonim i 400# de fra01 BratieniT ; cu tóte acestea,D. Rosetti (Jiu cá, dupó ordinulti ComitetuluT, ar fi datmaI mult 245#.

Eata' contulù' set1 :D-luT X.X.X. 315#

Ión Fliade. 180Tell. 900Dim. Bratianu. 200Nicolae Bálcescu 50Costache Bálcescu 100Negulid 30Eliade 20Eliad §1 Stefan Golescu cànd ati plecat

9 id pag. 192.9) Valía apena de camera cei litiga de D. Rosetti, litografissitil la Pa-

ria la 31 Decembre 1849.3) Membril acesteT ComissiunT erail I. Voinescu, Grigoric Marghiloman

ti Dimitrie Bolintindnu, din cari cel duoT din una sunt fila InviaçA.

20

la Islaz, ca sa-I dea D-lul Tell 700Boliac (mi se pare, çlice D. Rosetti) 30

0 pupa, caruçe si bacsisurl la plecarea D Eliad 202,545

Pricina prisosuluI de 24511, (Ace D. Rosetti in ci-tata opera, este c'am depus me mult deal anuntas-sem ; si cu 00, dolAnda de 20 04, ce am platitil siplatesct, am depus mal mult decAt acestI 24544; darnu pot da socotéla anume pe eel' am cheltuit; acea

,, suma nu figuréçla lush' In titre, neputändu'ml da so-cotélä esactä, despre aceI NA si ca O. astup gura

t calomniel, nu'l trecti In contil.Vom observa, 1ntrecere, eh' D. Rosetti, ca negustor4

si ca cassierä, care stia ca are sä, dea intr'o çli contade banil primitY, urma sa tie socotélA,' regulatä despreoff ce suma priimita si respunsa; atätil pentru ca saastupe gura CalomnieI, femeea MI Cesar neputind suf-feri a fi nicI banuitä macar, cät si pentru ca sa 'sI OMda séma esact cellor eel incredintassera aceï banI, de-stinatI pentru o causa sacra.

D. Rosetti adaoga, in citata opera, ca Inca 800# s'amaI dat D. Tell. Acest1 banI ere' adunatI de D. Alex.G. Golescu pentru associatiunea studentilor RominI, sii se didesse D-lul Rosetti cu imprumutare, . si ca ter--meal de patru lunl; si 6 D. Rosetti, destinindul pen-tru revolutiune, 11 lassasse la D. Al. G. Golescu delacare 'I a priimit D. Tell.

Dar oare numaI suma de 3345 # sa figurat asupraD-luIRosetti, ca cassiera alit ComitetuluI Revolutionar ? Nu ;cad D. Rosetti, In Oiarillti Pruncula Bamana dela 48,redactat de Doninia §i de On. D. Vinterhalder, In ape-lulti ce face catre popolula .Romana, la 24 Iuniii(veçll No. 5 alit NI salle) çlice ca suma cheltuita pentrupregatirea RevoluOunii, fiind f6rte mica, vre o 4000 galb,nu este at drept a pierde acesti bani aceia ce a/ con-tribuit, unii p6te cu jumaate starea lor, la triumfutaRevolutiunii. Vrea poputula, cdnd ella qi a ctiqtigat li-bertatea,ca ce l ce ail lucrat pentru acésta sa piarda mi-ca lor avere? intreb am, 0 astepteim respunsula."

2 1 --

Populultii Suveranii, redactan de D. Dimitrie Bo-lintinénu, respunde In No. dela 28 Iuniti (No. 3):

Am fi gath a deschide o suscriere ca sa impa-cam pe Pruncu, daca n'am crede el .suma pretinsa esteo gluma de- pruncti.... Adevèrata resplatire a liberato-rilor patrieT nu este resplatirea pecuniara, ce se cereprin organulti Pruncului; este dad vor vedea ca ega-litatea se a§416. In patrie , ca principiele asglate pedreptate prospera etc.

Critica justa ce reposatulti NegulicT th'cea D. E-.¡jade la 1851, in epistola sa, publican de D. Rosetti infoea Dumisale dela 22 Ianuariti 1860, se 'Ate aplica §iD. Rosetti In cestiunea de faça. Eata acea critica:

Patria rerunoscat6re cun6sce sacrificiele nóstre, §i,,le 'va trece In registrulti ef (1). Posteritatea ya punepe fie care la loculg set]; §i nu ne va Insemna locultidup5 laudete ce ne vom face no i in§ine, orT ch't deIncarcate ar fi, ci dup5 faptele nóstre care nu se potascunde. Din contra, laudele nóstre ne scob6rh mal josde cat locul5 ce am meritat...

ApoT, de ce nu voie§cT Weal' sä, aibT §i meritultisacrificiulul? A cere despagubirT de felulti acesta este,o monstruositate fail esemplu In istoria cellorti cey,ati ridicatti crucea pentrn principe . Ori ce sacrifica unomil inteo causa sacra, sacrifica sentimentelor luT, con-vinctiuni1 luT, con§tiinteT; §i dela acestea catä sa astepte

despagubirea, resplatirea. 0 asemenea resplata nimenTnu 'Ate WI o impute sa5 WI o conteste : e o res-, plan. dulce §i cerésca. NumaT ce115 ce a sacrificat vreuneT patime, §i nu i s'a Indegulat patima, acella seafla In paguba: cacT acella da ca sa ja, iar nu ca sit''§I' platésca datoria. Ferice cellti ce'§T Implineve dato-ria! Acella tot d'auna se afla In ca§tigt1 ! Voie§cT, Infine, A fi gloria RomanieT regenerate ? Lasa curéndtifatalulti drunn ce AT apucat, desbracate de t6te pati-,,mele ce all inceput a te Intuneca, §i ja de modelti, faJaptele §i In conduita D-le, nu pe Lamartine §"i ceT ca

I) D. Eliade cerea la 1850 cite va milllène dela P6rti §i delt tirbelr,ea despigubire pentru pagubile ineereate en rninarea cae, a bibli-otecel tea tipogratlei salle, dop5 evenimentele dela Sept.1848.

22

adénsuld, ci pe Christ §i ceI asemenea 10, barbatI mail,»cc n'ati cugetat decat labinele genulul umana; alt-fe!, teveï perde, §i vef fi criminalt catre Rominia.

Este de notorietate publica ca, dad, -de liberall,dad, de membril ComitetuluI, pe lénga fratiI Golestïea urméi;la sit fi contribuit cu sume insemnate, aa contri-buit si boieriI, call doriaa si eï Revolutiunea, hail odoriati a leur façon, cum o;lice D. Ion Ghica, lucrandInsasT Russia, prin urnI din boieril ceï marl, si cel matinfluintl In opositiune, contra Prinçuld Bibescu; unilImpinsi de ambitiune personale, altiï attinsI In pre-rogativele lor prin Inchiderea AdunitriI in cursti de pa-tru anI, si prin modulii allegerilor dela 1847, lucraatotï pentru resturnarea luI Bibescu, dupa cum Bibescusi Villara lucrassera la 1841 pentru resturnarea prinyuluI Alex. Ghica; astfel, top abestI boierl marI erafila ordinele consululul rusescil; dar va0and pe Bibescuspijinit la Petersburg, erati otarétlf a transige cu Re-volutiunea cea mal radicala, decal a maï vedea con-

tinuand administrarea acestuï Prinça. a ')Asa dar acestI boierI urmqa sa fi contribuit §i

elf cu sume marl; si, daca vom crede pe unti spice' aidPolitieï dela 48, D. Costache Cantacuzin ar fi contri-buit cu 3000 galb., D. Costache Sutu cu 5000 gal.Dar sa lasam sa vorbésca insusI spionula, CostacheHalepliu, fostula actort.

Inteo Ora, aflandu-ma la D. NegulicY, unde erasi D. Alex. Golescu (albu), care cu D. Pantazake Ghi-ca 1mi propussessera a ma uni cu dénsiI la gradina cunee, In Oioa de 25-26 MaY, ca sa formam libertatea;si nestiind eI ea eil pricepti puçin fratozeste, '1 amtiauçlit vorbind ca Coconu Costache Cantacuzino ar fincontribuit in causa asta cu 3000 gal. Coconu Costa-«che Sutu cu 5000 gal, iar Coconu Iancu Vacarescu,.D. polcovnicu Odobescu, Coconu Alecu Ghica (caciulaamare) si D. Solomon, n'am putut Intellege cu cite catat contribuit; pentru cal a 1ntrerumpt venirea uneI slugY.Vorbiati intre sine CA de si Dumnélor all dat baniI cu

') Demière occupation des Principautds Danubiannes par la Russia, pag.80. 81. par G. Chainol, anagrama numelul Ion Ghica.

scopd mama' ca si destronep pe Prirçu Bibescu, dar'el formara adevOrata libertate a Rominiei; i 11 lasticu banii Dumnélor sa dea din buze. Acésta a4indo,o martrrisescd In cugetd curatt. 1)

Acelle sume mar!, adunate dela boieri §i dela pa-triotl de catre comitetuld revolutionartl dela 48, ce s'adfäcut elle ? La acésta ar putea sä respunEä numai mem-bril cellul comitetti, §i In parte, cassieruld sed, D. C.Rosetti. Speram ca cel puçin asta0I On. cassierd, sprea astupa gura calomnid, va da und contd esactd de-telte sumele ce s'ad veirsat.... in casa Comitetului revo-lutionard dela 48.

Ill

COMITETULtr REVOLUTIONARC PELA 1848.

Impin§i top de puterea cea nebiruita a Revoluti-unii, çlice D. C. Rosetti, formaram in luna lui Mai 1848')n'id comitetti revolutionard, care, de §i compusd de e-lemente eterogene (cita allü trei-spre-Oecelea membruera D. Nicolae Niculescu, serdard ;1 administratord la

1850), . . . hotari in unanimitate trebuinta a e§i dinrobie, s'a ne apara térra cu armele in Muda) de oil-ce navalire turcésca i rusésca.)

Pela insurectiunea lul Tudor Vladimirescu, çlice Co-n missiunea anda la Paris la 28 Noembrie 1849 pentraluarea socotelilorti la unii din emigratT, §i care insurectiunenu s'a putut potoli de cat prin dobéndirea unei umbrede nationalitate, Revolutiunea, dupa espressiunea pitto-

,, t'esa, a D. Proudhon, era in cerulti terrei. Tinta dara comitetului revolutionard era, nu d'a organisa Revo-

I)

23 --

Confessiunea in serie a D. C. Halepliu inaintea ComissieT de anchetl,instituiti pentru cercetarea rerolutionarilor dala 1848. Originaluldpandit]] noi Ver!! In Reformma No. 26 din anula 1859 anuntatauna acta de gradare de C. Halepliu, care s'a impArtit gratis la a-bonatii acellel foi.In Martie, nu In Mal, ealorganisat Comitetulii rnolutionard.Cu armele mfintuira, cu pacea i libertatea , conform programe! din48, pe care a jurat D. Rosettl.Appela la Oto partidele , de C. A. Rosetti, pag. 43. Paria, 1860.

24

lutiunea, ci a o dirige, §'a nu o lasa sa degenereçle Interróre , tuteunti altt 1793, dupa temerea tuturor a-cellora cari nu cuno§teati poporult romant: temere eit

, atat mal legitima, cu cat sufferintele lui de 20 de antat fost marl §i felurite; §i la acésta, multumita carac-

terulul bléndii §i generost alti bravulul popor,, Comi-tetulti isbuti minunat , farlt a avea nevoe de mar! si-linte.' I)

In memoriul acesteI comissiunI ailAna §i numele mem-brilort ComitetuluI revolutionart.

Mal 'nainte lusa d'aI numi, sa ascultamt §i pe D.Ion Ghica §i pe Nicu Balcescu.

Rita dibacia §i activitatea barbatilor ce at orga-,,nisatti la 48 Revolutiunea romana, çlice D. Ion Ghica,tintea a dejuca manoperile guvernuluI, impiedicand Re-,volutiunea d'a isbucni; el at reu§i0 in curst de 3 huff(de la Martie pina la Iuniti,2) ); dar atund, In mijlo-

, cult linisceI cellel mal complete, Printult ordonand a-restarI numer6se, §i holera rissipindti pe locuitoril Ca-pitaleY, acésta facu sa isbucnésca mi§carea de la Islaz,prin ajutórulii maioruluI Tell, officert cuteçlatort , cepusse batalionult set in serviciult. Revolutiuni1.3)

Istoricult Balcescu çlice:Comitetulti revolutionart de la 48 n'a fa'cutt end

Revolutiunea ; ellti pusse mana pe dansa , a carmui, oregula , pusse In programa simtimAntulti poporulta, '1dette ideea revolutionara. Revolutiunele at fost la not

maI mult revolutiunI de simtiminte, o espunere a suffe-rintelord sélle, mai mult de cut resultatele convictiunilintemeilta, prin cugetare, pe o lucrare de mal 'nainte aintelligintel. Pentru acésta revolutiunele la nol at iostatot d'auna precare §i slabe In resultate.)

Possedämd copis dupe Memoriuld acestei comiesiuni, pe careld pdtevedea amatorii. Daca mtilócele ne ard A ertattl, amd fi publicatd innote, la finitul fie eiria broil are, documentele manuseripte, d'o mareimportanti, din acea epoci..In luna lui Martie s'a format in Bucur esel und midi comitet spredesrobirea patriei, cliee D. Vmterhalder in Nr. 2 (17 !fluid) din Brun-culti Ro mini.Dernière occupation des Principautés, pag. 89-90.Fragmente din lucrnrile si emenii din 1848 de N. Bildeocu, publi-eato in Buciumu de la 5 Oct. 1863 (Nr. 119).

I)

.)

.31

,;

2.5

Membrif Comitetulul revolutionarti dela 48 full :loan Eliad, ')Stefan Golescu,Nicolae Golescu,Alexandru C. Golescu,Radu Golescu,Alex. G. Golescu,10an Ghica,Ioan Bratianu,Dimitrie BrAtianu,Nicolae Balcescu,Costache Balcescu,Cesar Bolliac,C. A. Rosetti.In Memoriulti Cumissiunil insarcinata cu luarea so-

cotelelora emigratilor din Paris, de la 18 Noembre 1849,Nicu Balcescu lice, In espunerea sa justificativa:

Guvernul realt §i legiuitti, in ochii tuturor, a fostncomitetul revoluVonar, care, dupe angajamentulli luatiltnaintea Revolutiunil, trebuia sä lucrede toff impre-

uni; astfel ca decisiunea maioritä/if comitetuluf sdfie lege pentru guvernii...

Si and o deputatiune numeròsa de poporil a ve-1)nitt ca sa vesteasca alegerea Locotenen0I Domnesdla Palatti, a impus acestia d'a nu lucra nimic MO 'in-voirea tuturor membrilora guvernului provisorit ; cadacésta este autoritatea, acesta e guverned ce'10vrea poporulti; §i numa1 de sila Turcilort ela se in-voia a numi de fa la trel membri. Adoaçli , Insu§I D.

Tell in consiliù, fa o cu Mitropolitulti , ne rug ca salucram cu totiT impreuna, dupe legatura ce aveam dinnaintea RevolutiuniI; si acésta se priimi de top, si sepastra cAta vreme tiuu Revolutiunea.

La 12 Septembrie séra, la Intrebarea pusa inainteatuturor de D. Ion Bratianu, daca, ca0nd Revolutiunea,vom desfiinta si comitetuld, se hotarl ca tot impremal sifim, si BA tinem leghtura nóstra, 1' ')

') D. N. Niculescu fu Inlocuit mal tirclifi Cu D.D. Ellad ti Tell.2) koista o mirturiseseil iii Generalalti Tell li D. Ellade. Remoires sur

l'histoire de la r6géneration roumaine de 48, pag. 23 .

26 ---

Venim la D. Eliade qi la D. Tell.La inceputti , aesstI duo! barbati nu figurat in

comitetulfl revolutionarii; dar fiind c eel ce figurari, a-fara de Nicu Bälcescu, cunoscut terreY prin operile saleistorice , cei-l-alti abia ere" cunostup pgin, unii prinassociaçiunea litteraria1), altil prin cate-va poesil,....alfil prin onestitatea §i patriotismulii lorü, membril Co-mitetului revolutionaril grtsira cu calle a'§I associa nea-puratÙ pe D. Eliade , care formasse opiniunea publicaprin organele sélle de publicitate, §i pe D. Maior Tell,care comanda uniI batallionO cantonatt la Giurgiu, §ifill care Revolutiunea n'ara fi avutt" §anse de reu§ita,dupa insa,§Y märturisirea D. 16n Ghica.

D. Ión Ghica fu insarcinatil de collegii sel a seintelege cu D. Eliade in privinta acésta.

In memoriele intime alle D. Eliade , publicate inopera : Suite ou Suplément à l'histoire politique et so-ciale des Principautés danubiennes , de M. Elias Beg-nault, sub numele D. N. Rousso, §i tiparite la BruxellesJa anul 1855, citim la paginile 31-37:

D. 16n Ghica avu cu D. Eliade o intalnire sub,teiI de la Colintina, uncle cauta fie-care WO ascumgplanurile sale

, D. I. Ghica invita pe D. Eliade a face parte din comi-tatul6 revoluponarti; D. Eliade priimi; §i Tumbril Co-

,mitatului se adunara in casa Gole§tilort, unde numirao comissiune suprema, §i executica, compusti din D. D.

»16n Ghica, N. Balcescu §i A. G. Golescu, cari §i tras-sera &multi Revolutiunii...

N. Balcescu, cu soldatiI lui Christofi de la Telega,avea ea revolte pe locuitoril din Plahova. C. Balcescu

ordm a merge la ocna de la Vilcea, unde avease j6ce acela§I rol, cu ajutorul officeruluT Marghiloman;

iar Maior Tell, Wilma de Bibescu, fu chiemat dela Giurgiu,se justifica fara greutate, prin ajutorulii Banof,,

capuln StatuluI majorti. Fiind in Bucuresci, Ión Ghica

') Ve41 tatutele asaotiatiel litterarie a Rorniniel, fandati la Marti°1845; fi eocotels lueririlord comitetti lui aceetel assoclatil, publicatila 1847.

---- 27

i ;lisse a merge cu Stefan Golescu la Islaz, ca sit ri-dice stégulil Reyolutiunil, ajutata de apitand Presoianu,care se afla acolo. Dupe propunerea D. C. Rosetti,cttp va juni ayeati sA assassine pe Vodg. Bibescu; dar

membrii al Comitetului se oppusserl , califi-candulti de infamA

Eliade mijloci a se trimite la Islaz Y6rulit settRacotA cu divisiunea sa de 200 soldati cälitri, spre ase cantona la Zimnicea, duo 6 leghe departe de IslazA ;x iar la Celeiù se afla officerul Zalic, consangine cu E-,;liade, cu a ésea companie a primului regimeutti; ast-,fel ca acestia, cu soldatii WI' Tell si Plesoianu, si aju-tap si de dorobantii lui Magheru , prefectfi la Roma-nap, aveati sA assigure succesula Reyolutiunii.k

IV.

9 SI 11 IUNIV 1848.

Celle lutAmplate in capitalA la 11 Iunid 48, le a-in Nr. 2 alü Pruncului _Romans; descrise de D.

Vinterhalder, pe care le affirmAm i noi ca marturn oc-cularti ; celle intimplate la 9 IuniA la Islaz, le &film inMemoriele D-lui Eliade dela 1861, pe care nu le-a con-testat nimeni pênit a(g.

Incepem cu 9 IuniA.,La 8 Juni11, Eliad, Tell, si cei-Palti se occuparA

la Islaz cu pregAtirele micâriT. TrimisserA ordinil luilic, ce se afla la Celeid, a yeni indatA la Islaz ca com-pania sa ; cum si fratilor Racoti., stationati la Zimnicea

D. bin Ghica, In opera aa crtati, pag. 80-87, clice c acestti at-tentatd de la 10 Innig s'a urclitd In can until boierti mare, pe care

numelce; isr itilfentotre sustificatif de la Revolution roumaine,tipiritd la Paris la 1849, si care e susesis de tot!' capil mirtril dela 48, intro cari si D. Eliad, se clice la pag. 6, a acellii aientattinu se We imputa victimelor de la 13 Septembre 48, partidelp ne-putind fi responsabile de crirnele particularilord, comise In nnmelelord; pi In lipsit de probe positive, o asemsnea crimi imolati nu ecu dropt a se Imputa acellora cari troI lunT, cat ab guvernatd térraWad aritat generopI pini la imprudind.

28

cu divisiunea lor de cavalerie. Magheru fu i ella in-formata la Caracala, unde era prefectt, de Unja sa deconduitO in privinça Printulul Bibescu ; suprefectula lo-cala §i locuitoril satalorti vecine, furtt In§tiintatI a ve-ni O, assiste aduna-0i la ceremonia religi6sO; In fine, unsoldata inteliginte fu espediat la Bucure§cli, cu scrisorIatre membri ComitetuluI revolutionart, anuntAndu-lemilcarea de la 9 Iuniti.

A duoa-0i, Mercurl diminéça, 9 Iunia, In migo -culi"' satuluI Islazti, preotult Sapca, incungiurata de Tell,Ple§oianu; %cota, Serurie, Paraschivescu, top militarY,de Eliade iStefan Golescu, duptiterminarea serviciuluÌ

preotula Sapca citi capitolulti 37 a lut Ezekieldespre tuviere, i pronunçft o ruglciune, invocând aju-torula Dumne0eulul DreptAtiT ; stindardele furá stropitecu apa sintitä. Una stindarda tinea Eliade i altulti Tell;cena d'Anta 11 IncredinçO poporuluI adunat, dupl oscurtä, cuOntare, §i celta d'ala doilea soldatilor ; apoIEliade citi proclamatiunea ce confine 22 de articon ,

pe care o suscrisse Prinçult '6ibescu la 11 ;

apol %cura, top jurAméntula, cu mana pe Constitirtie i peEranghelie. Dupö aceea se proclamA guvernula proviso-ria, compusa din preotulti Sapch, Stefan Golescu, H.Tell, G Magheru, N Plepianu i Eliad.

MembriT guvernuluT spediarA IndatA o stafetOCaracul D-luI Magheru, prefecta de RomanatI,

despre ridicarea stindarduluI revolutionara, §i In-sArcinAndulti cu trimiterea cAtre Bibescu a und adressedin partea guvernuluï, prin care 0,1 t'Ata cunoscut sco-pulá mi§cAriT, prefäcénduse cl '1 Cere instructiunI in pri-vinça acésta; fiind cá, Magheru credea Inca In sinceri-tatea patriptismuluI luI Bibescu.

Guvernulti numi prefeta la Teleorman pe un D.Constandinescu (ex-professore de matematecO) ; iar api-tanula Racotä priimI ordinti a se Intérce la Zimnicea,conducind divisiunea sa de cavalerie la Craiova ; iar lo-cotenentul Zalic priimi ordina a veni cu compania sainaintea taberel revolufionare, ce luA drumula spre Ca-radia, chiar In 0ioa de 9 Iunia; la 0ece ore din çli.

»La 10 Iuma séra, tabära stationO la Crussov, o po§-

-- 29 --

tie departe de Caracal, de unde Guvernula spedie o e7pistola eatre Municipalitatea acestuT °rasa, indemninda pecetatenT, ca descendintl aï colonilor din Roma (Roma-nati)a participa cel d'intéia la opera regeneraril RomanieT.Nóptea sosi si Magheru in lEgarii, aratânda colegilorse' o epistola a MinistruluT de interne (Viiara) prin ca-re'l ordona a prinde pe Eliade, pe Stefan Golescu §i eel"-lalt1; cum §i circularea domnésca, cu pecete rosie, &arelocuitoriT satelor, tot in sensul epistolel ministeriale ; a-césta desilusionasse pe Magberu despre patriotismul Bi-bescula

Aduoaçli, guvernul intra in Caracala, in acclamati-ile de bucurie alle populatieT entusiaste, intampinândulaMunicipalitatea si notabiliI orasuluT cu florT si cu stin-darde tricolore, si cu paine si sare, simbolula abondan-veT Romanid; iar D. Magheru, in fruntea impiegatilors'a dorobantilor, il intampina callare la bariera ora§u-luT, cu tóte on6rele cuvenite unor soldatl aT regenerati,'mil, ce se sculati, in numele PoporuluT, pentru destobi-rea la

D Joan Arcescu fu numit prefeta de Romanatl, iarmaiorul Tell fu inaltat in grada de colonela; capitanaPlesoianu, in gradulti de maiora; iar Serurie si Zalic inrangula de capitanT.

Aduoaçli, 12 Iunia, tabara Regeneratiel pled, spreCraiova, si séra fu insotita de Magheru ce venea en malmult de 200 doi obantl callarl, si cu respunsulti dela Bi--bescu, care'l ordona a prinde vil sail mortY pe capiI in-surectiunil, irtelleganduse pentru acésta cu colonel Oar-baski, pornit din capitall spre a se pune in capula re-gimentuluT sell, stationat la Craiova.

ScrisorI din BucurescI de la 10 Iuniti antuna a-tentatula contra PrincipeluY Bibescn : ceea ce intrista pecapil Revolutiunil. Nóptea duoT curen, unul din Bucu-rescl si altul din Craiova, adduceaa stirea suscrierii pro-clamariI de catre Bibescu, s'a numiriI until Alinisterti, dinOioa de 11 Iunia Intre ministri figura, pe listele tiparite,si nu-mele luT Tell, la ministerult de resbellii, dar care era sterscu condeiulti, si inlocuit cu colonel Odobescu ; iar Tellpriimi de la ministrul de interne ordinit a se inturna la

30

postult sea de la Giurgiu, a§teptänd ordinele §efuluI o-§tiril. Acésta sili pe guvernulg de la Islaz a serie Bi-besculul ca sl indrepteo;le gre§ala in privinta lul Tell,§'a luI Magheru, unult es.clus din mera', altulg ne-pusg la loculti set.

Cu t6te silinçele prefetuluI de Doljï, Joan Bibescu,fratele Prinçulul, d'a rescula lumea contra guvernuldrevolutionarti, populatia Craiovel 11 priimi ca §i popula-tia din CaracAlg, in vlioa de 14 Innit. La 15 pleci.

In n6ptea de 15 Iunit, o stafetá din Bucurescl a-nilina abdicarea Bibesculd §i formarea nuoiul guverngprovisorig. ScrisorI particulare indemnag De capil Revo-lutiunil a lua cal de po§tie §'a se inturna indatg in ca-pital, unde presinça lor era indispensabilg, in interesulOrdineI s'alii Revolutiunel,

, Opiniunea luT Eliade era a revolutiona districtele pe un-de guvernu avea sg trécg, márind lagärulti cu voluntarT, §icu cate trel representang de fie ce san', chiernatT de Pro-clamatiune a forma Constituanta, sosind cu populu la portilecapitalel, complinind asfel mivarea §i electrisänd térra,reassiguránd pe Constitutionali §1 impuind respectg Reac-tionarilor : m6surä revolutionarg, care ar fi paralisattrAdarea de la 19 §i 29 Iunig, §'ar fi fäcut sg, intreterra in legalitate, singura méntuire a Revolutiunii.

Opiniunea maioritátiI triumfg ; derobanta §i satenilfurg licentiatI, compania Ple§oianuluI s'a lui Zalic priimiriording a veni la Bucure§d; §i capil Revolutiunil, luand calde po§tie, sosirg, in capital' la 16 Iunig. (1)

Venim la 11 Iunig, §i cedgm parola D. Vinter-halder :

D. Rosetti, alles de Ion Ghica, de Golead, Vor-,,nescu §i altil, se dusse la Domnulg terreI, ruganduli,in numele tuturor, (1) a se pune in capul lor, infiintänd,,reforma §1 regeneratia Româniel. Bibescu refusg, pre-testind cg, inca n'a sosit vremea, §i cä sg alba rèbdare-,) etc ; pe d'altg parte, vNlénd cg adungrile urmésä in

)) Memoires sur l'histoire de la régenération Roumaine, de 48, par Eliade,pag. 60-97.

2) D. Eliad fien aceeasl ineereare 16ng6 Pringn Bibesen, fiel a reueIniel Domnia ma. Vc41 opera ea citad, pag. 31-34.

31

»casa luT Rosetti, porunci desfiintarea lor, §i politia incungiura casa ha in t6te noptile ; ast-fel furd silip a;)se aduna in taind. In ajunuld Pa§celor, PD. GolescIplecard la mo§iea lor, propuind cláca§ilor desfiintarea cl-

di §i drepturT de care erad lipsip pénd acum; dar gu-vernuld se improtivi pe ascuns, amenintând pe attenTncu aspre pedepse.... Golescif se inturnard In capitald,fd,rd a pierde curagiulti.

In vremea acésta, se forma und altd comitetil ahícdruia capa era D. Eliad ; dar nimic nu se putea face,lipsind t6te : oameni devotap, banl §i arme. Atund so-sirá, in capital fratiT BrAtienT de la Paris, §i venirealor reinsuffleti curagiuld släbitii : améndoè comitetele

se unescii, §i adevë'ratil RomAnT jertfescti parte din a-verea lor pe allana patriet .. Propaganda se intinde

in USO. térra.... D. Ion Ghica plécä cu missie secretdla Constandinopole ; D. Bratianu la Pesta ; D. D. Eli-ad, Tell, Stefan Golescu, Balcescii la judeçe, spre a in-cepe mi§carea. La 7 Iunit ridicarea poporulul era pre-&Ad in telte directiunele. DomMtoruld, surdil la t6techiemdrile, ia stra§nice m6suil pentru poprirea mi§cd,r1

La 9 Iuniti diminéta sose§ce stirea cd la Prahova §ipeste Olt Revolutiunea s'a inceput; era semnalul pen-tru capitald. Ora tre din mipte, la 9 spre 10 Iunid,era hotdrétd pentru ridicarea ob§tésci. Guvernuld, in-

§tiintst prin spionii sèl, ordond arestarea D. D. C. Ro-setti, Voinescu II §i altiT. D. D. Gole§cY, D. Brdtianu

2 0 altif scapard, rklanclu§l' barba §i mustdçile, §i luandalte costume.....

La 11 Iuniii diminéça, Domnitoruld se dusse laamênduo6 casarmele, cerénd trupelor reinoirea jura-')

Dméntului. de credinça ; unif jurara färd inimd, alta Os-trarä tä' cerea ; atund Domnuld cera a intra in nego-tiatii' cu barbatiI reforme!; trei ore mal' tarl;liti, tot»corpuld offiçerescii se infiiti§d la Palatti, declarind d.contra vr6juia§ulul 1§1' vor vä'rsa top sängele, dar cd»nu vor ataca pe fratil' lor.... Intor§i la casarmd, topPsoldatii &fiara hotarirea §efilor lor.... M'a, cadetuldMagheru alergd la casarmi cu o proclamape in mAnd,ara a isbuti ; se intórse in ora§ii; §i, ajutat de amicif

32

s61, in ulita Lirscanilor, citi proclamatia, care fu pri-imita ca acclamatiT obstescl. Alta proclamatie fu citad,mal: la valle de D. Catina tuteo clipa tot orasuldfu In picioare. Stindardele tricolore incepura a filfii pestrade, striend top : trlésca Libertatea! traésca Ro-mania! Multimea se transporta la Palatd, cerAnd sus-crierea Proclamatiuni1; i Domnuld fu silit atund a osuscrie.

,,In timpuld acesta, vr'o 50 de insY alergad Ja ca-sanad, ca se libere0e pe ceI acestatT ; si, dup6 propu,nerea capitanuluI Mavrocordatd , tref dinteinsit sunttrimisl a parlamenta ca comandantuld casarme1. Dup5Oece minute, Mavrocordatti se Intörse ca proclamatia»iscalita de Domnd, strigand Urra! Prisonieril fura libe-ratY, i poporuitt fraternisa ca ostirea. D. Rosetti tinusoldatilor und cuvöntti improvisatd. Bucuria generald.,, era in culme. D. Teologu fu asemenea liberat de lanarestuld PolkieT. Asfel se termina (POR de 11 Iunid,ce va straluci vecIuicd in analele patriei.

V

UNÙ ACTU DE PERFIDIE

$1

O TRASURX D EPARTIALITATE.

Dupö ce Voda Bibescu suscrisse programa si lis-sta tiparita cu uumele ministrilor, numele D Tell, cefigura In acea lista la rninisteru de resbellii, fu sterstisi inlocuit cu Coloneld Odobescu D. Tell priiini la_ Ora-joya urmötoruld ordind (pe careld posseda in originalu)din partea D. Nicolae Golescu, ministruld de interne :

DomnuluI maior Tell.Dupò vointa poporului, Constitutiunea s'a priimit;

si M'aria Sa, prea inaltatuld nostru Domar, a bine voita ofèndui ministeruld de mal jos

') Poetu. Ellti a botedat felea D-luT Rosetti de la 48 en nnmele dePruneu romdnii: Ve4I No. 1 allfi acestel fol.

33

Nicolae Golescu, sefti ale DepartamentuluT de interne.Stefan Golescu, sefti ale DepartamentuluI de justiçie.Colonele Odobescu, sefule ostiril.loan Eliade, la instructie.Nicolae Belcescu, secretarti de State.loan Magheru, la finance.D'aceea se vestesce Dumitate ca se te intorcTin-

date' la postule Dumitale, adestAnde maI pe larg in-structil dela sefulti ostiriI.

efulil DepartamentuluT ae interne N. Golescu. ')No. 3958, Iuniti 11, 1848.Tredarea, 4ilice D. Eliade, se nescu in aceeasT 4i,

sail era 'Ate concepute mal 'nainte. Astfehl el putereaarmate, nefiinde in Tama lul Tell s'a MY Magheru, numi-»rea lui Odobescu la ministerulti de resbelle era o cur-se, in care a aqua"' tocmai Tell, Magheru si Eliadela 19 Lillie. 2)

Priimind acéste stire la Craiova, nol respunseram'Jul Bibescu ca, nu ne am sculat pentru Ministere, cispre a realisa dorinçele Romenilor; si el daca a con-simtit a numi Ministril pe ceT ce se bucurati de incre-derea publica, apoT reclamem ca Tell se remAie laministeruld de resbellti, dupe cum se hoterasse mal'nainte, si unde era loculti see, avend comanda armielregulate; iar Magheru se fie numit capitanti generalti»allti tuturor dorobainilor s'alti ostiril neregulate; si cet6te actele GuirernuluT provisorie dela 9 funie incoase fie recunoscute ; altfel, represintantiT Natiunil vorveni cu lage'rulti lor a trata la porpe Capitalet a 3)

La inturnarea sa in Capitale, D. Tell cera cuvénttiD-10 N Golescu despre ordinulti see reprodusti malsus; si acesta, recunoscende semnatura, nege actulti.D,, Rosetti asemenea, ca secretarti ale guvernulul, nege siDomnia sa.

') Pe lengii asestia, mal figurail D. Niteserr ea 'Milian de Controlti, eiD. C. A. Rosetti ea §efil Mil Politiel.Memoires sur Phistoire dela regh6ration Romaine, par Hellad,pag. 101.

idem. pag. 92,3

-.-,- 34

,fn emigratle, (Ace D. Tell, D. Alex. G. Golescu, a mdrturisit c. festa acésta '1 a jucato D. N. Golescu D. C.,Rosetti, in intellegere cu D. Ion Bratianu §i cu D. Al G.Goleseu; sub cuvent di se temea de Tell ca sa n'a-junga dictatorti.

Eata ce respunde D. Rosetti despre acésta.Ce sunt cii culpabile, Domnule Tell, daca D. N.

,Golescu te a crei;lute *oaf capabile a comanda batallio-nuld la Giurgie, cleat o§tirea §i terra in Bucure§d?Si de ce n'accup pe D. Golescu, card stiT ea, pe dad,D. Golescu scria acelld adresse znteUeptu, ed eramp6teprisoniere Inca ')

mal anteie, prin cuvintele adressii infellépta, D.Rosetti affirmd ordinul Nr. 2958; dar atunc1 de ce D.Rosetti , in feea sa de la 48, flice cil, fara sabia 1u1Tell, Revolutiunea n'ar fi reu§it ?2) Pentru ce decre-tuld Nr. 13, de la 20 'unit' 1848, suscris §i de D.

A. Rosetti , prin care se tnalta Maior Tell in ran-gulf' de Colonele, se esprima astfel : cd Wei viata tre-cutd a D. maiord Tell a fost placuld tuturor, iar acum,Domnia Sa a fostunulii din celle mai puternice bratece liberarà Romania, etc. ? 3) Era oare intelepte §i poli-ter', era oare in interesule RevolutiuniI a se inlocui

Tell cu Odobescu ? Era in fine sincera din partea cole-gilore seI o asemenea faptd , In urma decisiunil

ComitetuluI, care urma a fi lege pentru top? Colone-luld Odobescu, chiar daca ar fi contribuit su banI, cum I;licespionult Halepliu, la causa RevolutiuniY, infati§a elle Re-volutuniI mg multe garanti1 de cat D. Tell ? §i ceacte ale acestuia de dictatoril a putut justifica o ase-menea procedare neleala, cand, din contra, dupe chiarOisa D. Rossetti §'a ceI-lor-altI, cari suscrissera decretuleNr. 13, D. Tell bine meritasse de la patrie, inainte chiar de9 Iunie, §i dupe aceea bine meritase dela Revolutiune ,fiind braQurd celd mai puternicd al liberdril Romani&D. Tell , nu Odobescu , cu batallionule seti, assigurasetriumfule Revo1utiuni1; elli cent d'antéle a pusii sabia

') Appeld la 6menil eel llberl Paris, 1849 da C. A. Rosetta.$) Prunculti Rometnii Nr. i 5, si 21.

M9nitorul de la 22 Ianid, 1348 (Nr. 2)

85 .-

sa de 'midi' in serviciuld causel sacre ; El bine ! acéstaurma a fi resplaea collegilord seT in privinça liberatoru-lui patrieT ?

Mal tlice D. Rosetti el Domnia sa, dad D. N.Golescu a scris acea adressli intellépta , era péte incitprisonierti.

Intrebhm : ce Insemnép, acellti p6te? Insemné0 dinu e sigurti D. Rosetti ; de ceca ce Oice fiind el acea a-dressti, nu s'a putut suscrie cleat dupto ce Bibescu asusemnat programa RevolutiuniT §i lista cu Ministerultidela 11 'ma; decT, dup6 chiar marfurisirea D. Vinter-halder, redactord din preunti. cu D. Itoskti alld Prun-cula Románü, in No. dela 17 Iuniti, D. Rosetti eta li-berti, iar nu inca prisonera, la ora cAnd D. Ministru deinterne susemna No. 2958.

Daca acum vom considera §i onorabilitatea carac-terului D. N. Golescu, care, de cindti figurNit pe scenapolitick n'a dat vre o probA de nelealitate ; daca vomconsidera alte fapte analoge alle D. Rosetti de carevom vorbi la loculd segr) daca vom considera decla-ratia lul Solomon dela Iunid 48; daca vom consideraeti, la 14 Iunid 48, D. Rosetti singur a propus Poporulul peCol.. Odobescu, §i tot la ministerul de resbelld; daca in finevom considera celle çlisse de B1cescu in memoriuld set'despre stitruinça D-luT Rosetti d'a disculpa pe Odobescula 19 Iuniti 48; apol putem affirm cg. D. Rosetti, nuD. N. Golescu, a fost capabild de actuld neleald ce estein discutdune.

Dar daca D. Rosetti va stlirui in negarea sa, apolrespunderea, c416nd asupra D. N. Golescu, acesta estedator a veni sg, se esplice. Facem dar appeld la ono-rabilitatea sa, spre a se esplica ; altfel, cu dreptd cu-véntil, adressa No. 2958 este und actd de perfldie, cenu face de loe onóre celluT ce a suscris. Istoria, care esteun jurit, chiar in lips1 de alte probe dealt celle ce amarAtat noT, nu se va indoi a stigmatisa pentru acésta

I) Vedl Buciumul Nr. 183 pe 1863idem dela 10 Oct. 1863

Reforma, editlanea franceai, dela 13 Noembre 1863&Mille dela 17 Noembre 1863.

36

fapta necalificabila, pe adev&atulii autord, pe acella carea abusat de increderea colleguluI sea.

De la acestti actii de perfidie trecem acum la otrasura de partialitate, care privesce direct pe D. Ro-setti, si carelti caracterisa de minune.

Gardistil de la palatulti pringulul Bibescu gamedportofolliuld acestuia , la 14 Iuniti, dad a plecat dinOra, sill dad D. Rosetti, prefectuld politiel. Acesta ,

In locti incredinta GuvernuluI, ca sa faca cu aceleh6rtil ceea ce a facutti Guvernuld de la 11 februariti1866 cu lArtiele aflate la Palatti, intocmind o comissiunespre a distinge hértiele particulare celle ce appar-tind natiunil, D Rosetti inapoigla portofolliulBibescu, Insotindulti in pers6na o mare distança de-parte de Capitala.

Provocatd la Paris de D. Tell , &A cum se aparaD. Rosetti :

»Este f6rte adev6ratti cui am luat portofolliulti diumina until gardistti ; l'emane numaI ca D. Tell srmIdovedésca ca era in acellti portofoliti hirtil de con-

spiratie ; le asl fi luat acelle hIrtil , (Ilea in elle ar fifost vre o tradare.1)

Nu D. Tell , ci D. Constaudin Rosetti este da-torti a dovedi ca acelle Mail nu contineati nimicti detradare ; dar chiar daca ar fi fost btrtil publice, ce arfi fácutti onóre BibesculuY, D. Rosetti, ca sefti alti politieisub guvernulti revolutionard , si ca sa, faca a amutlcalomnia, era dator a procede cu acelle birth duptí cuma procedat dupö 11 februaild cu hértiele lul Vocla Cuza.Ping, dud D. Rosetti, asupra caruia plana banuiala detradatord, nu va dovedi natura hirtielor din portofolliulBibesculuI , 6menil onestI i impartiall sunt in dreptd abanui pe D. Rosetti , tratânduld cellti mind de par-ialu de neconsecinste; i orI-ce scuçle, ea celle din Ro-

manul din anulti 18603 relE tive la acésta cestiune, sunt ogluma, o sofismi, glY mal alles dad cun6scem conduitaD. Rosetti cu Voda Cuza, dupsó 11 februarit 66.

Asemenea si pentru dossarele cellorti treIcari la 10 'unit' at attentatti asupra vieteI BibesculuI

Appeld la bmenii lberI, de e Rosetti,

37

§i de care lice D. Tell d.' tot D. Rosetti le-a inapoiat§i pe acellea Bibesculul, péng, nu va dovedi D. Rosetticontrariul , bAnuiala va plana tot asupra Domnie1 salle,§i in acéstA cestiune, cu 00, affirmarea contrarie dinmonoriul justificatif data Turciei , §i suscrisfi chiar deD.D. Tell, Eliade §i ce1-1-altY; cAcI onórea RevolutiuniI ce-rca ca acelle acte diplopatice sA denege una fapt6 cedesonórti mi§carea nósträ, de la 48; dar opiniunea pu-bija, care este un Jurid, ea nu judecl ca diplom4a,§1 la barra OpiniuniT publice la barra IstorieY, D. Ro-setti §i collegil selsunt datorl a se juctifica pentru acteleperfide ce li se imputA, §i pe cari, neavénda curagiulii ale nega , at dibacia a le eluda 'ale falsifica, dup6 o-biceiul Dumnélor.

VII

GUVERNULIC PROVISORIV

Diminka, la 14 Iuniii, se adunará boieril cel ba-trénI la crea Sintia sa pArintele Mitropolitulii, ca sAse chibipluiascA, ingrijap fiind de grabnica plecare aDomnuluY. Acésta afland guvernult provisorit, se dusseIn corpg acolo, urmat d'o numerósi multime de po-port. Domnu C. A. Rosetti tinii unil cuvéntii impro-a visatil, indemnand pe boierI la uail sentiment6 de fi-1-

cu poporuhl, §i aratind poporuluI CA boieril, pier-dénd prin reforma téte privelegiele, qi o parte insem-»

inatti a veniturilor lor, meritd din partel oare carevconsideratie.

AtuncI se numiri guvernti provisoriti cel mal' josOinsemnat1 Rominl, carl sunt oanieni ce s'afi jertfit pen-tru patrie , li jurii cei si astqi sd m6rd pentrudinsa.1)

A§a dar, numaï dup6 recomandatia D. Rosetti, po-porulii la 14 Ianiii 1848 numi Ministm ult 0 guvernultce urmip.

') Pruncu Romiinu dela 17 Iuniti 1848 (No. 2)

Pdrintele Mitropolitd Neofit, preqedinte altd guvernulul.

D. Ioan EliadStefan GolescuH. Tell membril al guvernulul.I. MagheruScurtu

Seeretari al guvernu/ul:

D. C. RosettiN. Balcescu,AL G. GolescuI. C. Brätianu

lilinisteruld :

D. Nicolae Goiescu,I. ampinénu,Voinescu II,C. N. FilipescuG. Nitesculoan Odobescu

8 8

loan Eliad de instructiune- Scarlat Cretulescu, comandant provisorig al gar-

del nationale.C Cretulescu, presedintele Consiliulul MunicipallMärgarit Biqa, sefulg Poliçiel. 1)

Ministerulä acesta, fiind opera D. Rosetti, ne per-mitem a'16 intreba :

Pentru ce a stäruit a fi alesY oamenl cari, pen-tru trecutula lor, nu puteag sinceramente servi Revolu-tiunea, (care se fäcusse contra boerilor) si mal alles rus-sofili ?

Numirea luY Odobescu, pentru ad laóra, la mi-nisterulti de resbellti, numaY dupg stäruino D. Rosetti,nu e o dovadä ca adressa atre D. Tell, No 2958, nup6te fi deck opera proprie a D-luT Rosetti ?

3 Pentru ce D. Rosetti si amagéscg, poporulti, In-credintändult a tóte persónele recomandate de Domnia Sa

') Monitoruld No. 1 (19 Innit) 184.

ministru de interne.de justitiede esternede finawControlort generaIti._ de resbellt

39

jertfit pentru patrie gi cei jur cd i açli vor muripentri putrie? Ce doveçll de devotamentt cAtre patriedidessmA D. Scarlat Cretulescu i coloneld Odobescu ?Chiar Campinénu, renegánd principiele sélle patriotice in fa-vórea politicel moscovite, mal putea insuffla ellt incredereNatiunil ? i fiind cä boieriT perdusserd privilegiile la 11Iunit, urma óre, ca compensare, a li se incredinça gu-vernul, spre a putea paralisa s'a ameninça chiar Re vo-lutiunea, dupl cum s'ati §i incercat a o face la 19 Iu-nit ? ApoY, perdussera in realitate boieriI, la 14 Iunit ,

oparte insemnattt din veniturile lor, pentru ca, in schimbd,sä li se dea Revolutiunea pe mâna, Revolutiunea fäcutade Natuine contra privelegiatilortl, contra despotilord eIsecularI?

D. Rosetti va respunde póte cl politica cerea astfel:ca Mitropolitult, ca capt ald Bisericel, si Odobescu, cacapt alt ostiriT, 0, fie menajeatT, chiar in interesul Re-volutinnil

Asemenea scul;le ar A putut fi primite, daca cellointimplate la 19 Iunit n'ar fi dovedit adev6ratu1ti scopdald D. Rosetti numind pe Odobescu la resbellt, pentruaduoa ()ark si pe D. Scarlat Cretulescu ca sefd aldgardeI cetAtenescI.

Dar sI aseilltAm pe Bälcescu.,La 11 Iunid, Oice acesta, in lipsa mea, m'am nu-

mit prin poporti ministru. Vint trel (line In until inBucurescY. V61;1t cl positiunea mea este pismuitcl, sibtinuit din nuoil; i imI dad demissiunea. Declaril cl

voiti sd m6 amestica n nimic la guvernii, c4 'ml,reservti a face sd propti fascei Revolutiunea prin pressa.,NumaT dui:0 nisce stat uinte indelunge , am priimit 84fit... ce ? Secretarulti D Eliade i Compania. Daca am,r6mas ca secretart , am fäcut-o cu intentiunea de alopri a face vre unil red. Ce positiune am dat cellorialti ! i am pärerea de ret el am contribuit eli insumila acésta : did Rosetti i Breitianu erati parpali." (')

Ne oprim aci anti minutt, spre a face oare care ob-servArl.

Fragmente din lucrarile §i oamemi din 48 de N. Meant. Bucin.null deis 3/,, Oct. 1863,

40

La 14 Inuit , se aflati in capitalä, din membriï Co-mitetului revolut'onarti, D.D. Nicolae, Radu si Alexaadru(Constandin) Golesci ; A. G. Golescu, Ion Brätianu, Rosetti,Bolliac si BälcesciI; del Eliade, Tell si Stefan Golescuerati la Craiova ; Ion Ghica era la Constandinopole, siDimitrie Brätianu in Transilvania.

Cari dar din membriY ComitatuluT. afiatI in Capi-tali la 14 lunitl, pismriati positiunea WY N. Balcescu ?La cine face oare allusiune dicAndti c a consimtit a re-m'anea in Guvernti spre al opri d'a face reti ?

Negresit, nu puteati bismui fratil GolescI positiu-nea BalcesculuT, fijad di, sunt in destul de cunoscup pentrunobleçea caractentluT lor ; niel D. Al. G. Golescu, care, fiindcapabiltt ca si Bracescu, nu '1 putea pismui capacitatea ;cu atät maï puçin a 'I(i bänui, fiind cti, Ill stima.

D. C. Bälcescu nu putea pismui pe fratele sett. Bolliac?Despre dénsul N. Bälcescu se esprimä in termenl multu-mitorT; si dovadä de affectiune si de incredere, este cit, laora mortiï, '1 a incredintat testamentul seti politicti, din careD. Bolliac a publicatil in ficiea sa dela 1863 fragmentele ce-rute de imprejurärile entice de atund. Roman dar D.D.Rosetti si Brä'tianu; färä indoialä acestia pismuiati capa-citatea BälcesculuY, tocmaT fiind a el' nu erati capabil1a conduce Revolutiunea, dupó insIsl märturisirea D.Rosetti») Este natural ca femeea uratä A pismuiascl pecea frumós 1. D.D. Rosetti si Brä'tianu pismuiati increderea sistima public& de care se bucura autorul puterei armatesi redactorul MagazinuluY istoricti pentra Dacia: opere ceaträssessea autoruluI persecutiunea MI Bibescu s'a Boe:rilor, inainte de 48. Il bänuiati; si de ce óre ? Si incädin nuoti ! Si cAnd Bälcescu le spune el se trage de laguvernti, reservAndu'sï dreptul ca prin pressa sA facä apropasi Revolutinnea, D.D. Rosetti si Brätiann, splImantatld'unil asemenea censorn redutabilti, stäruesci alti face säpriiméscä a fi secretarul D. Eliade, caracterti slabtl , spirittifricost , sufletti micti si vanitost, care intr'adev6rti aveanevoie d'unti consilliarti ca N BAlcescu. Avut-a ferici-rea Bälcescu a fi ascultat de Idolulii Oilier? Nu! Fiindcä D. Eliade n'avea credintä in Revolutinne ;" loculil seti

') Appeld la tóte partidele, de C. A. Rosetti, pag. 45

41

era la pressa; aci era tronul set, §'aci ar fi %cut multbine RevolutiuniT in celle trer lunT de far niente. D. Tell ,

Balcescu , Al. G. Goloscu si Dumitru Brätianu aveat sicredinta, §i vointa, si intelliginta; 'D P, osetti si D. Brit-tianu nu le lipseat nicT vointa nicT credinta; le lipsea insacapacitatea, pe care o indeplinea din nenorocire am-bitiunea d'a »prinde puterea pentru putere"; le lipsiasimtulfi practicii,a flindli prea novic1 in viafa politica ;

ideile lor matiniane nu se puteaii acclimata in Romania,fiind neintellese de colegii 1 or boerT, §i speriind pe li-beralii moderatT. A le implänta, cu orT ce preçfi, eraa compromite Revolutiunea §i Romania.

De aceea D. Al. G. Golescu çlicea la 1857, ca Dema-gogil ail compromis pretutindenT causele celle mail; §iin sedinta Adunaril ad hoc de la 27 Oct, trata pe D. Rosetti tot in sensulii acesta. Balcescu sacrifica' d'o cam datamissiunea de publicistli, priimind a fi secretard anti gu-vernului provisorifi pentru ca opréscd d'a face vreunit reg. Pe cine? Negresit p'aceia cari, dap) marturisireaBalcesculuT, cereali garantie pentru boieri ; cari iubéittulburarea pentru tulburare ; cari voiaii set faca dinRevolufiune o epopee sentimentalci; cari se occupaii nu-mai de personalitatea i meschina lor ambitiune ; §i carin'aveati increclere n guvernli, allesii de poporii a treeaodrit.

§i dad Balcescu hotarasce a pleca la Paris, D. IonBratianu 'I Oice : de nu vei sta aici, sunt hotärkila face orT ce voir, putea ca surpil.4 Dar pre-supuind D. Tell, D. Eliad si D. N. Golescu necapaci-tate, ambitiune, sati rea credinta, nu era oare maiori-tatea comitatuluT revolutionarii care impunea guvernuluTvoinça sa ? Pentru ce dar salt' surpe D. Ion Bratianu,dud actiunea nuvernuluT era subiirdinata voinçeï ma-joritatil ComitetuluT ? Trebuia niai intéhl sa degajezeguvernulii de acellfi angaamentil, s'apol sal ail conttlde actele séle.

Eatit limbagiulfi ce tinea Balcescu adesea collegiloresclusivI §i ambitiosY, si inainte si dupfi, 14 Iuniii 48.

Ne trebue, le giceam eli adesea, unfi guvernilenergicii si tare, färä sentimentalitate in politica luT ;

42

,(alusiune la Rosetti) dar ctilAuçlitd name de principe, de dreptate, de principe de moralitate ; §1 ail si set5villéscg In sfinge. (Allusiune la BrAtiann Ion, careiubia tulburarea pen.tru tulburare). Trebue ca revolu-,tiunea sA nu transige cu vrAjm6§il el (allusiune laRosetti, cAraia 'T trebuie boerT pretutindenT) ; ea catisit 'I invingl, sat sA fie invinsA (pe boierT, iar nu pe,Tell, Eliade §i Magheru) ; si sA caçla cel puçin cu dem-,nitate §1 cu mArire (iar nu ca la 19 §i 28 Itinid). Mis-, siunea until guvernd revolutionarti este f6rte simplA: aprops'', si a urma Revolutuinea, EatA tréba luT ; a-died, a viirsa Revolutiunea ca o convinctiune In

inima poporuluT; §i dupA aceea a'T pune ermele InonânS, §i a'T çlice : acum, and al o creding6, fii ga-ta 85 morT pentru dame.)

Sublime cuvinte, pline de adev6rd 1 sublime ca cu-vintele ConstituanteT de la 1789. Profitat-ail óre de elecapil revolutiuniT ? Nu ! Elle Bunt rind blamli pentru d6n-s11, si mal ales pentru Rosetti §i I. BrAtianu ; fiind cA elpismuiad popularitatea legitimg a unord bArbatl ca Eli-ade, Tell, Magherd §i N. BAlcescu, §i'T bAnuiad de dic-tatorl ; dar el, earl introducer* in guvernd pe Odobescuprin intrige occulte, cum se potti numi? Actele lor dela1848 IAA la 1866, ad convinst creçld §i pe eel mal sim-pli ci, cu masca libertgliT, el ad voitd adesea sii sugrumelibertatea, pe care o sploatézA in folosulti lar.

Cine impArtAsia acele consilil ale BAlcescului ? NumalAlex. G. Golescu, ne respunde BAlcescu. Nicolae (Golescu)nu §tia pentru ce s'a fAcut revolutiunea, adaogA BAlcescu ;Rosetti era sentimentalt; Britianu, perturbAtort de meserie;Filipescu, boerd ca Rosetti ; Climpinénu o anti cA, demnade muzed ; Eliade, und pOE tu, care, ca §i Lamartine, acompromisd RevoluOunea ; loculd stid, ca §i MA lul Ro-setti si BrAtianu, era cel puçind la pressA, nu la cArmaStatuluf, si mal alesd in timpd de furtunA ; rntru cu-vêntulu cd sunt doue feluri de arnbitiuni : una, careumbld se prinfld putere pentru putere, 0 alta care cautdputerea ca sd implinéscd binele. Ast-Idl ccl, noT, (capiTmi§cAril de la 1848) am dat förte pugine dovefli de

I) Opera citad de Bileeacti.

43

capacitate ; 0 din nenorocire, prea multe dove fli despreambitiune, din care lucru singuri no i am fost causa cd-derii .Revolutiunii n6stre : cad ne-am flicut revolutio-nari numai ca 84 punem mina pe imirre."1)

Prin urmare, daca N. Balcescu, Tell, Magheru, Al.G. Golescu §i Mil Ghica. 6menl de actiune, iar nu dediscutiune, ar fi fost singurl la cOrma Statulul, iarBolliac §i Eliade ar fi luminatt prin pressa oppiniuneapublica, trimétindu-se Rosetti la Paris, I. Bratianu InTransilvania, §i D. Bratianu la Constantinopole, Intelegefie-care, gli candil vedemt !impede In trecutd, asp dudo esperienta de 18 anl a doveditd capacitatea fie-area,intelege fie-care ca revolutiunea de la 1848 ar fi fostceea ce ;lice ilnstrula nostru istorict in cuvintele citatemal Bust. Inca dela 1848 Democratia ar fi fostd orga-nisata §i tierranil proprietarl ; si póte Revolutiunea de-mocratica §1 socialei ar fi addus indata dup6 sine Revo-lutiunea de unitate nationald; §i peste ditl-va anT, siRevolutiunea de neaternarea vationalti. Póte ca Revo-lutiunea româna, bine intelésa §i bine condusa, ar fi datalta directiuue chiard RevolutiuniI maghiare; §i Revolu-tiunea din Orient ar fi scapat póte Revolutiunea din Oc-cidentli ; si spirituld revolutionard din 1848 n'ar fi fostp6te comprimatti asa lesne de spiritulli absolutisticil ;am fi avut nóte fericirea a vedea cel mult la 1870 ceeace avem credinta a vedea pe la 1890 séd fie si la 1900,

o republic5 Europén6 federaI5, formata, din tóte na-tionalitatile Impilate sét regenerate.

Asa! déca la 1848, poetuld care dirigea Revoluti-unea In Francia, s'ar fi marginit a cOnta revolutiunea,cum 'I Oicea poporuld pe care Lamartine Ilti harrangala ospeluld cetatil (Lamartine, tu n'es qu'une Lyre ; vachanter !); iar nu a o conduce, elld, pilotd neesperimen-tatd, p'océnuld furtunost, ornenirea ar fi realisatd /AteaqT prin Francia visuld el de aurti !

Din nefericire, esemplele istoriel servi pucin ome-niril 1 Poporuld, entusiasmatt de tribunil si profetiI sél,ce dad semnaluld revolutiunelord, crede a'l recompensaurcénidu'l la putere, a doua-Oi dupa revolutiune, fail a

') Opera sited, de Melee,

44

se gändi cá, nu totl cel ce suffia furtunele revolutionarepotd sa, §i conduca barca StatuluI pe marea infuriata;ast-fel ca, iórte &desea, biata barca, din causa pilotilornesperimentatI, este sparta de stancele Reactiunelort,séd tnecata in valurile resbeluluI civilt ; §i chiard cändveo barca scapa uneorI, ca Grecia la 1863, §i ca Ro-rubia la 1866, causa este 'Ate eh' Provedinta voescea se servi cu natiunl predestinate pentru ajungerea sco-purilort séle nepatrunse.

VIII

ACTELE GUVERNULUI PROVISORA/DE LA 14-19 IUNIt.

In Mea oficialä, de la 48, aflä'm actele guvernululde &tuna; §i celle d'antéid acte portil data de 14 TunaCu acésta data afllam : Decretuld No. 1 relativd la celetreI culorl nationale §i la devisa Revolutiune. Decre-tullí No. 2, relativii la desfiintarel rangurilord civile.Decretuld No. 3, relativn la desfiintarea censure §1 lalibertatea de discutiune §i de intrunirT, cu restrictiunead'a nu se invita poporuld la nesupunere catre legI §icatre gavera', acésta fiindti 'mil abusil pedepsitti detribunalele competente."

Decretulti No 4, relativd la infiintarea garde na-tionale.

Appelulii guvernuluI catre Rominl sub No. 5, princare 'I' r6ga a imprumuta Staultii o pu§ca din doué,pentru garda nationala.

Decretuld No. 7, relativa la desfiintarea pedepselCu btitaea, pentru civilT §i militarY. I)

Cu data de 15 Iuniil aflam numal discursuld pro-nuntatii de D. Voinescu II, secretarti de Statd (ministrade esterne) in campulti Filaretd, in çlioa de 15; §i ju-rAméntuld facutii toa' acolo de guvernii, de garda, deostire §1 de popord. 2) In aceld discursii citimd acesteréndurI:

Publicate tete aceeteain Montioruli No. 1, (19 hila).Illonttorulti No. 2, (22 Juniä) li Pruncu Romana No. 3, (19Iumil.)

45

tndata ce se va deschide Adunarea, Guvernulliva da socotélli de intrebuintarea ce a facutii curea ce 1 41 incredintatft; si de 'si va fi Implinita mis-

))sia dupe dorinta poporului, nu cere nici o recunoscinta,fiinda ca, n'a facuta de cata a'si implini datoria ; éra,la din contra, singura facere de bine ce cere de lapoporti este d'a porunci darea sa n judecatti, ca trd-datorg ah pdtrid, ce in vremi atatti de grelle, atatade periculóse, n'a depusii t6te ostenelele, t6te priveghe-rile pentru implinirea datoriel sélle."

Cu data de 16 Iunit aflarn :Proclamatia No. 16 prin care guvernula anunta

Romanilora serbarea din campula Libertatii de la 15Iuniii. ')

Proclamatia No. 18 prin care guvernula assigurlpoporula in nrivinta stirilora rèspandite de neamicil

ca D.D. Eliade si Tell ara fi in pericola la Cra-iova, i ca ostirile streine ara fi intrata in téra. 2)

Proclamatiunea No. 20, prin care se invita popo-rula la linisce ; ad' cea mai mica neoranduéla ar puté,,s. ne duca drepta la anarsie si din anarsie nitnic altnu p6te esi de cata &al{ cel maI cumplitil si mal gro-))zava despotisma ; prin urmare, numai vréjmasii bine-lui obstecii, cel ce visad int6rcerea tiraniei, numaY a-))ceia se buena, de anarsie, numai d6nsii ati interesa aprovoca adundri turburtit6re i urtneiri nelegiuite...Feritiva dara a nu cadea in cursele lora.

»Guvernult, anee' a tine arma terrel pén6 la»chiemarea obstestei aduna'ri, declara cd e gata a» da ascultare deputafilor4" trinzifi din partea cetäte-Dnilor ca scI arate guvernului dorintele, beinuelileori ce p`oisuri alta multimei ; Prin urmare, guver-

»nula numai 'Ate ierta reclamatilf tulburat6re si pri-Dmejdilise liniscei obstesci , i declara, a va pedepsi cuasprime pe viitora pe cel ce ara mal cuteza, Cu urma'ri

Ptulburat6re, sa primejduéscitliniscea, etc.'

Monitorura No I.Idem, tu acisti proclamatiune observimil o neiegularitate. D. Rosetti este muscriail de doné orT, i ca secretar d eamembru aló guyernului. Negreptil, erróre de cancelarle s6t1 de ti-pografle: de fi n'o vsdemg rectifica%

46

Bunilorti patriotT, dap mana guvernului provisoriti,ca stí impiedice anarqia." ')

Proclamatiunea catre proprietarT §i satenT. Pe a-ceia 'I assigura ca tinta Guvernulul nu este a le Inamo§iele ; ci ca. vointa poporuluT este ca satenil, ce atpurtata t6te sarcinele Statulul, a aiba particica lor depamAntg cu despagubire, de care profita §i acum, (lardpe care o platescil prea scumpt ; cestiune ce o va re-gula Constituanta Pe satenT '1 invita a respunde &Alelor catre proprietarT, ca O. nu sufere agricultura ; éradespagubirea se va faca din venituld manastirilort In-chinate, din dotneniile StatuluT, §i din contributia ge-nerala. 2)

Decretuld No 23, prin care se ordona ca, In tim-pult functinniT lord, MembriI guvernulul §'aY Ministeru-luI sa pórte e§arpa de la drépta spre stanga ; impiegatilpolitiel, la liana sting; §i cel-altI functionarT, Ind .sa 3)

Cu data de 17 Iunig aflam :Decretulfi No. 17 relativil la schimbarea numiril

campuluY Filaretil in campula LibertatiT. 4)Tóte aceste decrete, ce figuréza in Monitorti , sunt

subscrise numaI de Mitropolitula §i Scurtg, ca membriTal guyernuluT, §i de top séti parte din secretariT guver-nuluT; ceT altY membri at guvernuluT, de §i sositT itt ca-pitala la 16 Iunig, dupe prénp, nu se vgdil insg su-scri§T in actele guvernuluI din Monitord, cu data de 16,niel chiarti in decretula No. 17 de la 17 Iunig.

Cu tóte astea, D.D. Tell, Eliade, Stefan Golescu§i Magheru luara parte in consilitl, chiard iu séra de16 Iunig, dupe cum Incredinthei d. Eliade.5); §1 in séraaceea suscriserg, §i dumnélor proclamatia catre proprie-tall, ce figuréza fall data §i fara nicl o senmaturg, InMonitorulg No. 1, dart pe care o ant]] in 16e volantacu data de 16 lunit, cu sigiliuld guvernulul, §i sucrisitde membriT §i de secretariI guvernuld. Vomg vorbidespre acésta mal pe largil la finele capitolulul.

') 4'1 onitoruhl No. 1.2) Monitorula No. 1, firi dad pi fliri niel o memnituri.3, Monitoruld No. 2.4) Monitornill No. 1.t) Memoirer d'Uoliade, 1851, psg. 108.

47

futre cestiunile ce se discutarA la 16 Iunid séra,furA demissitmea D.D. Rossetti§i I. BrAtianu, pentru mo-tivele ce vomd arAta la loculd sett; cum §i concentra-rea armatei la capitall, i entru privegherea ordinei pu-blice, la care s'a oppust pe façid col. Odobescu, minis.de resbeld, pentru cuvintele ce le vomd vedé la locultis6d; ast-fel cd consiliuld nu putu desbate nimic in séraaceea. 1)

,,In OiOtt de 17, Oice d. Ebade, D. Tell se sili ax convinge pe D.D. Rosetti §i BtOtianu cA, conform an-gajamentuluT luatti, membril comitetuluT revolutionardnu se putéd retrage inainte de terminarea mi§cArii ;I)

»el insA remasserA nestrëmutatí in hotarirea lord 2).1'Vom desvolta acésta la loculd s3d.

Totd in Oioa de 17, clubuld Reactiunei alese cincipers6ne call, aduoadi, la 18 Innit, presintarA guver-nului, din partea proprietarilord, plangertle lord contram6surelord luate in cestiunea proprietip.

In fine, cu data de 18 'unit, aflOm in Monitord:Adressa d-lui ministru de interne cAtre guverrai, relativAla impAm6ntAnirea D.D Vinterhalder §i C. Rosenthal,artistuld 3). Guvernuld decretA acea impAméntAnire la25 knit". 4).

Decretuld No. 39, prin care d. G. Magheru se nu-mesce cApitand generalt aid tutulor trupelor neregulatede dorobanti §i pandurf din Romania, §i inspectord ge-neralti allí tutulor gardelor na0onale.

Ural decretd fail No. prin care d. C. BAlcescu senumesce directord la Finance.

SA vedem acum §i actele membrilor guvernului ceridicarA stindarduld la Islazd.

Ndmirea d-lui Constandinescu ca prefectd la Tele-ormand. 5)

Numirea D-luT I. Arcescu ca prefectit la Roma-nati. Inaltarea D-lul Tell in gradd de Coloneld, a d-luT

') Memoires d'Efeliade, 1851, pag. 108-109.Memoiree d'Hehade, 1851, pag. 109.Efonitorulfi No. 2.Deeretd No 102. In Monitornid No. 4.

3) Memoires d'Heliade, 1851, pag. 82.

48_ --

Plesoiaeu in rangti de Maior, s'a d-lor Serurie si Midiin rangti de CapitanT. ')

Numirea provisórie a prefectuluT de Do1j1 s'a pre-fectuluI politie din Craiova.2)

Adressa ea data de 9 Iuniti catre Domuitoru Bibes-cu prin care i se anunta miscarea de la Islazu 3)

Adressa de la 10 Iuniti catre municipalitatea dinCaracalt, anunt.andu'T sosirea capilorri miscariT in capi-tala dist. RomanatT. 4)

Proclamatia de la 13 Iuniti catre satenil din 01-tenia, prin care se indemnati la mantinerea ordinel sila lucrarea paméntuluT, Oa la culesula bucatelor, sprea evita f6metea. 5)

Numirea d-lui C. Romanescu ca secretard alti gu-vernulul 6) ce se proclamasse la Islazil.

La actele officiale alle guvernuluT dela 14 pina la19 het, (afara de celle cu data de 18 Iuniti) n'ati par-ticipat D. D. Eliade, Tell, Magheru si Stefan Golescu ; prinurmare, respunderea acellor acte este a Mitropolitului s'alul Scurtu, a cellor patru secretan, s'a ministrilor dela14 Iuniti.

SA analisam piwin acelle acte.Mara de decretele sub No. 3, 4, 7 si 39, cele-

lalte ni se parti d'o mica importança, ca A nu dicemfutile.

A se occupa unit guvernti, dupa o Revolutiune cacea dela 48, cu mësuri ca mile luate prin decretele No.1, 2, 17 si 23, si ca appelurT si proclamatiunl ca cellede sub No. 5, 16, 20, etc. este a justifica critica B11-cescului despre D. C. Rossetti ; cli, cu cate va discur-surT si proclamatiunl patetice, Rosetti credea ca OMoppositiunea partideT biruite se va ineca inteo lungansarutare fratésca ; dovada, ca oamenil din guvernul dela 48 nu ere' camera de actiune ci de discqiune.

Chiar decretele No. 3, 4, 7, 39, ce parti a fi re-

Memoirea d'Heliade, 1851, pag. 86.Idem pag. 93.Idem, pag. 81.

') Idem, pag. 82.') Idem, pag. 93-94.') Monitorulil No. 3,

49

volutionare, analisindule, le elm mal Inuit nisce armefavorabile Demagogilor, §i care revelésA scopul §i pla-nul acestora.

tncepem cu libertatea disemtiuniI s'a intrunirilor.Restrictiuuea din decretuld No. 3, d'a nu se invita popo-ruld la nesupunere cAtre guvermi, sub pedépsa prev6-(Arta de legi, respectatu-s'a oare de chiar redactor-if acel-luI decreta In foiele lor publice ? Nu. DovadA ea acelltdecretti, ca §i can de sub No. 20, erati flcute contracellor ce n'ar fi irnp6rtA§it orbetzce opiniunele esclusivealle falcilor democratI.

Libertatea disdutiunil 'a intrunirilor se prefAcu cu-rénd intr'und desfret, periculosA ordineY, profitAnd de ellenumaI Demagogil", carI n'aveati a se terne de asprimealegilor, fiiu d el la putere, i earl impuneat voinça lor Inpressg, In cluburf si In eAmpult1 LibertAtiI.

DovadA, allegerea sefuluI gardeI dui Oioa de 15 'u-nit, de care vorn vorbi indatä, ; dovadil, maltratarea lulVangheli In cAmpulA LibertAtiY, in Oioa de 27 Mitt, eAcia.vea opiniunI contrarii, dovadA, proclarnatiunea No. 20prin care democratiI sincerl si oamenil de ordine sunttrataV de anarqzsti; dovadA, provocarea la urii, contraauvernulul din Prunculti de la 29

Tot in proclamatinnea No. 20 se toleréd si depu-t4tiile trimise la guverntl din partea cetAtenilor, pentru orI cep Asurl alle ; astfel CA, in virtutea acestel tole-

Demagogll puteari impune voinça lor guvernuluY, orlcdnd ar fi voitA, prin agentil lor tulburAtorT.

Nu reactionariI ar fi avut curagiult a provoca a-dunar tulbureit6re, ce ar fi avut de resultatti anar*a,In façA unuI guverrat sustinutd de poportl.

P.roclamatiunea No. 20, dela 16 'unit, nrt p6te fa-ce alusiune decAt la nemultuminle cetAtentlor cart, incAmpulti libertAtiI, in tlioa de 15 Iunitl, protestasserAcontra Demagogilor ce sustineaA allegerea D. ScarlatCretulescu, ca §eft anti gardieI cetAtenescI, eel dfinteiAsustiind pe D. Teologu, ea martini alù Libertatil, peD. Aristia, ea patriott infocatA, ca vechrd professor siea membru alA societA4i1 filarmonice.

') Prunen1 Roland del 1 3 August. (No. 21 i 22).4

50

D Ast- fel, thee D. Eliade, cetatenil, ingrijatl de cele pe-treeute la 15 Iimia in campula Libertatil, gasira, de cit-y viiii0 a trimite o leputatie numer6sa spre intimpi-.narea membrilor guvernulul ce se aftati le. Craiova, ru-gandu'T a grabi Inturnarea lor in capitala ; cad i credétiamenintatT In faça CretulesculuI ce comanda garda na-

,,tionalä, in faça lul Voinescu I inlocuind pe . Banof inStatala-maior, in faça OdobesculuI ca sat air' ostiril,

in faça luT Solomon ca coma.ndata al_il orasuluT, si in fa-qa boerilor ea Ministril 9.

Acésta stare de lucran, Ingrijind negresit maI malt-capitala decal stirea revolteT reactionare din Craiova, de-la 14 'milli, ``), a trebuit sa provóce proclamatiunea de-la 18 Itiniti, prin care guvernula se silea a assigura po-porulti ca D. D. Eliade si Tell nu sunt in pei icola.

Cat pentru serbarea dela 15 Iunia din CampulaLibertatiY, uncle s'a tinnt discursula D. Voinescu II, ca¡din partea guvernuluT, D. Eliade 1;lice :

.,Acella discursa era compusa de abbatele IoasafatSnagovénu; dar paragrafula unde se Oice, ca din par-tea guvernuluï, ca guvernula rere darea sa in judeca-td, ca track:dart-I de patrie, daca nu ',0 va fi implinit

missiunea, dupti dorinta pop orutui, era ada'ogata la sfir--situla discursuluf. 3)

Daca discursulii. adaoga D. Eliade, ar fi fost com-,,pusii sail pronuntatti de velna membru din guverna,,,ar fi fost o promissiune triviala si Injosit6re, comuna,cellor lipsitI de stima de sine, si care, spre a convin-.,,ge s'a se con.vinge, alérga la juräminte si la obligatiunT

banale si nedernne ; dar facutti, si pronuntata de altult,(fie chiar d'unt1 Ministru) fara, autorisarea guvernuliff (pa-

iru din sése membriI al guvernuluY lipsiat), nu póte ficonsiderata decit ca o insulta, anticipata,', atat pentru

,,poporti cat si pentru guverna.Alegerea luT Searlat Cretulescu, ex-capitanil in

,,garda Impa'ratulul Nicolae, dupa chiar propunerea De-I) Memornle D. Eliade dela 1851 pag. 106.

Memoricle D. Eliade dala 1851, pa g. 94.Acestii obiceirt 11 are D. Rosetti. Ve41 Buciuftulii No. 185 pe 1864oi Buctumu dela 10 Oct. 1863, ande D. VOIDECC11 oi Aricescu pro-testari contra unor asemenea falcificia din partea D, Rosetti.

51

mag( gilor, si in numeTe guvernulut, si contra vointet po-poruluT, ce proclama pe Aristia sail pe Teologu, espii-,,c indestul scopulti paragrafulut in cestiune. 1)

Prunculli Romanii, in No. seti dela 17 Iunitl, di-cea In privino acésta ;

pioa de 15 Iuniii, di de eternd glorie, a fost tul-buratd prin neomen6sa purtare a unui prea puvinnumërli, care, privind in Reforma ce o va admira Eu-,iropa nunza unii mijloai de Inaintare nemeritat5, a71cutezatü a lucre impotriva guvernuluT provisoriO,declareind un zl altfi efi a114 gardid, nationale; lucragece a dat dovadd, de neunire : ceea ce face sd, presu-

punem i sd, ne tememti de 2nctri neorendueli, daca a-semenea fatrii se vor

Din paragrafuld citatil din Prunculii Banidnfi,in neesacta lui reproducere in Apelula la tóte parti-

dele, fie care póte vedea cd, D. Rosetti, i p6te i coa-lisatulti sett. D. loa Brätiant, aü aval interest' a propune,numele guvernuiut, pe D. Scarlat Cretulescu ea seftigarde' nationale ; cât pentru Al. G. Golescu si N. 13d1-cescu, ceild din urma declarä cd aménduot acestitt atifost contra primint boerilor In guvernulti revulutionaril;asa dar D. Rosetti, ca sä santionede de poporri numi-rea boerilor In guvernti dela 14 limn:, si ca sä santio-nede i nutnirea provisorie a D. Scarlat Cretulescu tot dindioa de 14 Iuniti, a provocatti adunarea din campulti fiber-tdtit dela 15 Italia, sub protestti de depunerea juraméntulut;si protestarea cetdtentlor °nest', ce aveati mat' multd in-credere in profesorulti Aristia si in cdnitanulti Teologu, a-ménduot cunoscutt pentru patriotismulti lor, i cart pre-sintati Ordinet si Revolutiunii mat multa' garaqie decdtcandidatulti Demagogilor, protestarea cetatenilor onesttfu tratat'd de f6ea D. Rosetti dupd, cum s'a v6dut.

Memo' iele ini Made dela 1851. pag. 105.Acestfi articola e suscris de C I. Arlon D. Rosetti, In opera eaappela la tote partidele. reproducênd, la pagina 59 a acestel o-pete. cuvintele sublimate de real sus, omPte cuvintele a culedat alama irnprotiva gave, :tuba provasorta, cum si finalefii daca asume-nea fairti se roar mma1Çi. Cluar numele auto; nlui falmficl:cci In loca de C. 1. Anon, pune V. A. Arme, i In Met' de No. 2pune No 4 alld Pruncelui. Nu patent admite Cat n a avut In vedereNo. 2 alfi Pruncului act alt fel cum ar fi putut reproduce euvInte-le citate?

52

nu ni se observe ca D. Rosetti nu p6te fisolidara de articolula D-lui C. I. Arion din Prunculadela 17 'unit' ; fiind c singur D. Rosetti a declarat, inliomdnulii dela 26 Maia 1859, ca unit redactoriiia a-supra' respunderea tuturor actelor colaboratorilorInteadevèr, daca D. Rosetsi nu approba articolulti D. A-rlon, nu la publica, sat declara cella puçin a nu e so-lidara ca ideile autorului ; citând insa chiar in opera S£4,Apellii la tóte partidele, paragrafulii in discutiune, priaacésta chiar Domnia Sa a adoptat acelle idel.

In fine, insasT Redactiunea Pruncului, in No. dela19 lunili unde descrie serbarea din campulti libertatiT,se esprima tot in moduli"' acella. Eat/ ce slice :

Cu Were de reil trebue sA aritain ca acésta fru-)/m6sa serbare era appr6pe si se turbure: o mica par-tidd se impotrivi 4 alegerea D. Scalt Cretulescu, casefil alti gardieT nationale, proclamd nd un alta gefii; darnutneirul lor fiind forte MC20 nu putu isbuti in sco-

pult lor. Farä indoiala, tot cetaténulii are neta'gadu-,,itult arepta asT esprima liber opinia sa ; dar este dreptaca opinia unora sa se suvordinede opiniuni ,obgtel 2) §i

)1arkarea opiniuniT sale s'o faca in ehipul legiuitil, dar72nu prin strigr i tulburarn. Nu este cu putinça,,ca o allegere s. se faca fara sgomattl, fara strigarl;nicl ca am vorbi d'acésta neinsemnatóre impotrivire la

.7)voinça °Nth, daca nu s'ar fi tacut vorba chiar dinpartea acestor nemulfumiti, cari se cercara a da ara-7)tarii lor o semnificatie mai mare decdt

Eata dar dovedit, pèn1 la evidençg, cA libertateaintrunirilor, ca si a discutiuniT, Inca dela 48, o voesca

Cine l'a constatatil? Suceesulii Demagogilor? Dreptnlií callul tare care-vorbia in nmnele guveinulul?Cum a'a constatat c alegerea D. S. Cretuleseu a foat easpresiuneaopininnil generale, sail a maiornitil eellor adnnatl In eimpul Liber-titif in gioa de 15 timid? Pink nn se va constata asesta, suntemdrept a bAnui ci n'a fost opimea obstiscii care a alles pe D. S. Cre-tniesen.Nomai incape indoiali el prodamatia No. 20 dele 16 Iunik esteprovocati de protestarea eetitemlor contra allegerir D. S. Cretules-eu, din dios de 15 Inmil: aeeleaal eapresinnT, um!' redaetiune, a-cela¡I ;copra.

4) Cuvintele anbliniate justifick 4isele D. Eliade dela pag. 105 i 164din Memoriele sélle, eitate mal sus.

53

DemagogiY no§tril name pentru dén§if, mime in folosullor; §1, cu masca Libertatil, el vor a' sugruma libertatea-Celle IntAmplate mal alles della 11 Februariti incoa, inprivinqa tuturor allegerilor, justifica indestul liseIe n6s-tre. Cei ce ail curagiulfi a protesta contra nnor aseme-nea dispositiunI anarhice, sunt tratatT de anargisti, deneamic a binelul obstescii, cari visé da int6rcerea tira-niei, aand interesii a provoca adundri tulburdt6reriuIr nelegiuite, cum se esprima proclamatiunea No, 20dela 16 luniii 48.

Astfel, falcea Democratie cutésa, farb,' ru§ine, a aincrimina pe adevraii DemocratT de anarhistY, de tul-burator1 a1' ordineY, cari vis616, intörcerea tiraniefl A-semenea fald democraff s'asémanti cu aceT preotI impos-toe cari profana celle sacre cu masca ReligieT, §i peearl Cristfi i compara cu mormintele lustruite pe dindark iar interiorulfi lor plinti de necuratif!

Falcea democratie, Oice D. Essarcti, nu traesce',deck prin salturY, prin sgomotti, prin declamatii. E -1)sageratia §i esaltatia, in cuvinte i in fapte... Ea depar-

cu o grija estrema, pe top' aceia cari ar putea sa1)esercite o actiune moderatrice asupra trebilor publice...,,Ea nu se incongioara decat de acei °amen' tulburatorfcari pretutindenT arätat necapabill dud a puscineva la lucru.... Pe acola ce indrasnesct a resiste ca-l)rentulta ideilor sgomotóse i dominante, i cari nu lin-gu§esc6 passiunele, urele i mAniele sélle, ea i attacain numele iuteresuliff generalfi, in numele voin9ei po-poruliff...; ba arunca chiar cu pietre §i cu noroit asu-pra lor 1) In pressa, falcea Democratic hrane§ce multi-Inca ca declamatil': unü deluviii de vorbe aruncate,,pe o pustie de idei, cum Oice Voltaire... Acésta pres-,.sa trage in tóte diminetele clopotele ca sa ne surd6s-,,ca, spre a numai auIi alte cuvinte deck sgomotele con-fusionatei sélle agitatiunt etc. s)

Venira acum la proclamatiunea catre proprietaril de

') Ve41 articoluld D. -Racal contra D. Eliade din Rontelnuitl dela 2Maid 1859.

2) Ve41 tn Legahtatem dela 16 Maid, fì In Desbaterilc articolulut D.Esarcu.

54 ----

mo§il din Monitorula N. 1, §i care e fara data §i failnicI o semnatura. Acea proclamatie o aflam §i In foaevolanta, investita de t6te formalitatile , cu data din 16Iunit, cu sigilliulti guvernuluI provisoria, e suscrisii demembrif guvernuluI, (afard de Scurtu) §i de secretarilguvernulul (afara de N. Bälcescu).

Nu ne surprinde lipsa semnaturel Balcesculul dinacea proclamatiune ; fiind ca acesta ne spune curat, inMemoriula set, publicatil in Buciumul dela Oct. 1863,ca ella s'a oppus unor acte ce compromiteat cestiuneasocial6; ne surprinde insa esistinga acelleI proclamatiu-ne in llionitorul No. 1 fara data §i fail niel o semna-tura; ne surprinde maI alles semnatura D. Tell cu ran-gala de generalii, and la 16 Imiiii Domnia Sa purta ran-gala de colonelti, offerita peste Oita de membril gayer-nuluï; cu Vote ca decretula pentru Inaltarea sa In rangade colonela, sub No. 13, ca §i acella prin care s'a 'Mal-OW in rangii de generala, sub, No. 51, 'Arta aménduadata de 20 Iuni11.2)

Siti fie oare vésta o errere de cancellarie ? Se 'Rite.Dar atund de ce nu s'a rectificata ?.. Negresit, nu D.Tell a putut sa .§1" dea rangulti de generalti, Inainte dea i la da Consiliulii : modestia sa cunoscuta nu 'la ier-la a deveni ridicula. Lasa'm acésta la appregierba lee-toruluT. NoI ne marginim a constata faptulii.

Am arAtat, la Inceputula acestul capitolti, ca o pro-clamatie analoga cellelf dela 16 I unit, didessera in Ora-joya, la 13 Iunia, membriI guvernulul ce ridicassera la.Islaz stindardula regenerariI.

Acea proclamatitme era in spiritula celeI dela 16Iunia.

D. Eliade, In Memoriele sale dela 1851 (pag. 94)-Oice ca D. Tell ar fi fost contrariii acellul decretii, ca-5)re scapa Romania de flimete, §i care cu t6te astea a-vea o apparinga de reactiune ; dar ca istKia impartialava decide cestiunea.

Guvernult a liberat alte dua asemenea decrete,unula cu data din 20 catre proprietarI, §i altul cu da-ta din 21 Tunia cgtre satenI, prin care se facea cellcr

2) Vecri Momtorula No. 2.

55

d'anteit concessint Balcescu, care Intelegea Revolu-tiunea,s'a oppusil la acésta pentru cuvéntt ca, Reac-tionariI, prin atacarea cestiuniI cociale, attacat indirectcestiunea democratka."1)

Vom vedea Inca cum guvernult, la 19 spre 20 Iu-nit, abandona cu lotult cesttunea proprietatiT, amanând'ola adunarea generala, (la calendele grece), Adunareaproprietarilor §i satenilor, desfilintata la 19 August, cudecretult No 460, anula art. 13 din Proclamatiune, nema): fiind possibila atund convocarea Constituantel.

Asttel guvernult din 48, dice Balcescu, dete singur rodult biruinçd sélle In mana vrajma§ilor birti-

itlyt 2)

CAW pentru garda national, mal antéitI capult elnu inspira destula garantie RevolutiuneI; apol acésta gar-diana a linisceI publice era nefolositóre, déca nu puteaInlocui armata in capirala, care urma a se aduna tótaIn Iagare, spre a, fi gata la primult appeld alt patrielamenintate.

Despre appelult guvernuluY catre RomanY sub. No5 de la 14 Iunit, relativii la darea uneI pusce din douë,nu ,kr a decat o jumëtate de ni.6sura. In timpt de revo-lutiune, asemenea mësuri trebuescil sa fie obligatóre, nufacultative, $'apol, de cite arme dispnnea guvernu ? Se-

pusesse óre la calle aducerea de arme, cu orI ce prep,din fabricele Europel ? Se pusese oare la cale a se topi par-te din clopotele din Ora, spre a se preface In can6ne?Garda nationala Incepusesse ea a se deprinde la manu-irea arme! §i la darea la sennat ? Nimict din tóte a-cestea ! In treI lunï, unt guvernt de actiune, cu resur-sele de care putea dispune guvernuld nostru de la 1848,art fi pututa revolutiona OM térra, cell"' putint cumil atfacutt Ungurii, 'naafi 'Inuit din capÌ dictatura, §i recru-tandt, In entusiasmult generalt; o armata cell" puOn de§6se-1ecI mil. de flacaI , dupe ce Ind art fi 1mproprieta-ritO pe satenY, §i art fi prolamatt votult universalt dire-ctO, spre al face ast-fel a se interesa top de mo§ieacea mare prin rnaiea cea mica.

') Ilemeriulil eel din Suciumu dela 1863.2) Idem.

56 --

Guvernuld provisorid, ca i Locotenenta Domnéscade la 1848, vorn invoca negresitti, pentru indreptarealortí, angajamentulti comitetuluI revolutionarn, a cdruiadicisiune era lege pentru persónele de la guvernil.1)

Asemenea angajaménte urmézd, a fi respectate in-tre persbne de buril credinp, ; dard cándd capilrif de la Islazd san Incredintatii de nesinceritatea unoradin colegil lora, i maI alesti dupò 19 Iunin, nu trebuia oare

rumpd aceln angajamentn. depArténdti din guvern peperturbdtorii intrigantI si pertid1, oppuindule in pressd,pe Boliac i pe Bälcescu, i lovindu'1 chiard cu. decretulNo. 20 de la 16 Iunin, in casti d'a se incerca a provocaanarsia prin adundrI tulburldre sdn urmdriri nelegiuite?Décd, nu dupn 19, celd puinü dup6 29 'unid, cAndnperturbdtorif s'ad demascatd pe de plin, capil mi§cdri1de la Islaz trebuea sd, rampa aceln fatal angajamentn:cdcl colega lor per41 liii rumpsesserd chiard din Oioa de11 Iunit, candtl inlocuisserd, din propria lor vointi, sicu scopn culpabilti, pe D. Tell ca Odobescu, la minis-terulti de resbeld:

Celld putinn avut'a griji guvernuln din 1848 aOstra procesele verbale alle consiliuluI? Si acésta, naatátti pentru justificarea sa, Cata pentru demascareaacelora din membrif comitetulul revolutionarY, carl, si-pAnd guvernulti pe subt ascunsil, si oppuinduse la mé-surY ca celle propuse de N. BlIcescu, Ingenunchlti Re-volutiunea, pe fe-care qi, 1nainaintea Reactiunif,In pressd shrutarea luY Inda

Dard assemenea procese verbale, chiard dad, ardfi esistatt, urmindti a fi pdstrate de secretan, cine neassigurd c'd n'ar fi dispdrut, dupti cumü a dispd'rutn sidosiera procesuluI luY Odobescu i Solomon ? Singuruldmijlocti da scapa cineva on6rea necompromisd, In ase-menea imprejurd,d, este a o rumpe pe depila cu colegiIsén amicil sé1perfidI, demasca apol in fata lumi, 'a '1lovi tare si 'ca propriele lor la arme ; si o data demascatl,nic1 o datd a nu le mg Intinde mlna, ci a'l dispretuidupn cum meritd.

Cu t6td, lipsa proceselor verbale, ca tóte mijbácele1) Vegi pronult1 capitolti alti acede opere.

57 ---

luate de unii d'a face sa dispara procesulti-Solomonti,ca tóte manifestarile lort continue de patriotismt si dehberalismt, si din gazete si din brosure, chiard in operilelor, deosebit de memoriile cunoscute pina açIJ, aflh'mt con-duita lord culpabilä de la 1848: ceea ce dovedesce elnimic nu remâne ascunst de ochil Istorid. Avemt deesemplu pe Ormd cu masca de ferfi. Dupt doul secollapprépe, istoria l'a descoperitt in fine, cu téta mascalul cea de felt, cu téte m6sure1e luate- de "Movie altiXIV d'a se inamorménta acestti secrett cu mértea in-fortunatuld seri frate &lend. I)

Ingrijirea falcd DemocratiI, Oice D. Essarct, estea nu se incungiura dealt cu 6menT cari, pretutinded,sat arátatti necapabill, candi1 '1 a pust cineva la lucru."

CeT 13 cari format, inainte de 11 Iunit, comi-tetult revolutionarti, Oice d. Eliade, nu gastra cu callea figura in acelt comitetti si barbatI ca losafat Snago-vénu, Negulicl, Tell si altii asemenea."

Inteadevérti, dach majoritatea comitetuld revoluti-onariti att fi fostt compusä din barbatI ca Negulid, N.Balcescu, A. G. Golescu, etc, Revolutiunea art fi fost ceeace lice Balcescu in memoriulti art fi invinst pe

vr6jmasil eT (pe reactionarY) sétio art' fi fostt Invinsade dênsil; i, in cäderea eL ar fi cäçlutt ca demnitatesi marire; érd guvernulti revolutionart ar fi vérsat Re-volutiunea ca o convictiune in inima poporuld; apol,'I aril fi pusd arma in mana, : acum, candtiaT o credinta, fil' gata a muri pentru dénsa.

Cine impartasia acésta idee? Ne o spune Bälcescit:NumaT Al. G. Golescu; eel 'alp, sat nu intelegeati Re-volutiunea, sad erat dominatT de ambitiune ; in fine,

erat oamenT de discutine, nu de actiune."Ministrilluati i eT in Consilid parte la discutiune

si la votti. Majoritatea dar era cm D. Rosetti care, la14 'unit, a recomandat poporului de ministril pe boie-riT carora concurst putea conta ; ast-fel di, in pu-One cestiud, maioritatea a sprijinit ideile 10. Bälcescu.

De esemplu, in cestiunea Constituantel, opiniunea

Ve41 Le masque de fer, par Camille Leynadter Paris 19G1.Memoriele d. Eliade, de la 1851 pag. 54.

58

Btilcesculul, ce propunea votulii universedg directa, tri-umfa abia dupa patru sedinv de discutiune, fiind sus-tinuta de Stefan Goleseu, Ion Brätianu, Mitropolitulti,Magheru si. C. Filipescu ; iar Eliade, Rosetti, Unpin&nu, Voinescu, N. Golescu turä de parere ca Adunareasa fie compusä de 100 boierI, 100 negutatorI 0 100tartinY ; ast-fel ca maioritatea ConstituanteI ar fi fostde sigur a boerilor, contra carora se facusse Revolutt-unea. Voma desvolta acésta. la locult sea

Balcescu a unit atuncI sése voturI din unsprOecemeinbrit presinti ; din ceI ce lipsiail dela discutiunea a-cesteI cestiunI vitate, nu e Indoiala ca D. Al. G. Goles-cu si D. Tell ar fi sustinut opiniunea BalcesculrY ; eellaltY frisk duoI GolescT, Odobescu, Scurtu si póte si D.Nitescu "ar fi sustinut opiniunea D. Eliade. Lipsa lordar a fost atuncI o norocire, de si ideea BalcesculuI nus'a putut realisa. Prin acesta esemplu am voitti numala dovedi ca maioritatea ConsiliuluT dela 48 Inclina spreideile D Eliade §i D. Rosetti.

D. Ion Bratianu, votanda en Balcescu In cestiuneade fa0 , justifica lauda BalcesculuI , ca." Brdtianu celliijune avea idei mai revolutionare de cat Bosetti; causanu póte fi alta cleat sangele set plebeiana, studiele sisocietatea democratilortí cu cari a vietuit, Inainte d'a filegat cu D. Rosetti, printr'o legatura fatala; fatala pen-tru democratie , pe care tott d'auna D. Rosetti a sploa-tato, ca 0 talentui si instructiunea D. Ion BrAtianu, Infolosula OligarhieI , din care D. Rosetti face parte, cusangele, cu cresterea, cu legamintele, cu deprinderile.

b. Ion Brätianu, revolutionara in sange, este per-turbatorti din naturä; D. Rosetti este si una si alta, dardin sistema, dar cu calculti Unula In pressä, altulti InCamera, ei furl tarl In fata guvernelor arbitraril , con-rumpte, neintelliginte, cum si in tna Camerilorti obli-garhice , stiind a profica de gresalele adversarilorti (inpolitick gresala e o crima) , si sploatandule de minuneIn folosula lor, maI mult de cat alti causeI ce sustineati;dar In faça unuT guvernt energicti, dreptt, Cu prestigiti,ca acella In care figura generalulti Tell la 1863, sariunt guvernt dibaciii , ca cella presequt de D. Cogälni-

-- 59

cénu, dupa 2 Mait; §i In faga uneT Adunarl ca cea dis-solvatä la 18 Martie 1866, condusi d'unti barbatti caD. Tell, §i care dupa 11 februaria se ridicasse la Ina-timea uneT camere democratice, eel durA corifeY al fal-cel democratil sunt deconcertatI , demascatT, anulatt

Nu putem termina mal bine acesta capitolt, heatreproducénd urmatórele cuvinte alle D. Rosetti, ante()opera a sa dela 1850:

Nascutil revolutionara (anar§istii) am fosta cu de-plincitate nevrednia a guverna , tatenta ce credu din'o .34'14 am nici °data neavénd atund (la 1848) nielo idee politica §i socicla, limpede §i 'ntarita, in minteamea `) ; necunoscénda bine niel mima nicl puterea na-tiel melle2) §'orbitil de dorinta cea mai absurd(13) d'ainfratT partidele, apa cu focula §i nuirtea cu viao.

De §i la locula .seil vom analisa aceste cuvinte §i cellece mal 1=64, nu ne putem opri ins& a adressa inintrecere D. Rosetti o singura intrebare

Daca te simp atit de nevrednica d'a guverna; §i, sin-gur o declarT, nicI odata nu ve1 fi capabila pentru a-césta, apoT de ce, §i la 1848 §i dupa 1857 péna açli, aTintrebuintat tate mij16cele spre a te urca la putere, pa-ralisand §i combäténdil din sistima pe ceT dela guverna,pe ceT ce nu approba orbe§ce politica Dumitale esclu-siva; §i impingénd absurditatea, cum Old, a infratT apaCu focula §i m6rtea cu viao?

OA care ar fi respunsula D. Rosetti, faptele vor-bescil tare, elle vina singure a combate §i a desmintIsofismele D. Rosetti.

Sarcina ce ne am lint e fiírte obositére; dar vom fidespagubitT cu prisos putänd a ne ajunge scopala.

') Oare acli mi 11 avênd asemenea ideaMnitumiti D. Cogilnicénn carel a dat esemplu la 2 Mali 64CuYeatnli aeesta e snblinint de D. Roretti.

GO

IX.

SITUATIUNEA TERRE/ INAINTE DE 19 IUNItr

Proclamatiunea sat manifestula Romanilor dela 48,care este opera D. Eliade, declara duo é marT principe:autonomic; ferrel §i gupremapia Portii; cif alte vorbe,respectula tratatelor luT Mircea §i TePesu cu illustriTPadisahT; tratate ce Pérta le calcasse in folosul Rus-siei Respecta la pers6ne, respectil la propriet ate, saafolése generale fail paguba nimenuT: éta devisa mani-festului dela 48, si care devisa este o ntopie, cumadice UbicinT, secretarula intimti alfi guvernuluI pro-visoria s'alfi LocotenençO DamnescI ( ' ) ; o curatautopie, care dovedesce onestitatea intentmnilor capilormiscaril, dar niel de cum o mare prpfunditate politica;"pentra cuvéntult simplu ca desrobirea tiganilor si a cla-casilor, chiar cand despagubirea promisa s'ar fi effectuatpe de plin, n'ail causat oare nicT o pagubà proprietarilorde mosii si de tiganT ? Redactorulti proclamatiuniT a pusilacea devisa spre a liniscl spiritele s'a infrati partidelep'altärula patrief.

Proclamaliunea din 48 confinea 22 de articoli :1 Independença administrativa si legislativa a W-

ITT, basata pe tratatele luT Mircea si Vlad V.2 Egalitatea drepturilor politice,3 Egalitatea inaintea impositulu.4 0 agunare nationala compusa de represintantT

luap in téte classele societatiT.5 Domnitorulil responsabila, allesa pe cind anT si

Matti din téte classele societatiT.6 Reducerea listel civile.7 Respunderea ministrilor s'a tuturor impiegatilor

publicT.8 Libertatea absoluta a pressel.9 Resplatirile date, In num ele tèrreT, de catre re-

presintantil ser, iar nu de catre capula StatuluI.

') Dui:4 chiar deelaratia ea. ye* L'anivers, (Provinces Dantibi ,nnots)par Chopin et Ubicini. Nota la pag. 189.

61 --

10 Dreptult d'a§ti allege fle ce districtt pe func-tionariT sel : dreptil ce decurge din dreptulti poporuluTd'a allege pe Capulti Statula

11 infiintarea gardeT nationale.12 Emanciparea manastirilor dedicate la locurile

sinte.13 Desfiintarea claceT, si Improprietarirea saténu-

lul pe pog6nele legiuite, cu despagubire.14 Desrobirea tiganilor, si r6scumpararea lor de

clitre Statil.15 Romania represintata la Constandinopole de Ro-

mAnY, nu de streinT.16 Instructiunea egala, completa i gratuith pentru

RominiT de ambe sexe.17 Desfiintarea titlurilor futrut functiune.

Desfiintarea pedepsef corporale.Desfiiutarea pedepseT cu mórteaEmanciparea Israelitilor, si egalitateu drep-

turilor pentra cetatenif indigenf de bite religiunele.Infiintarea une nuoë sisteme de inchis6re.Convocarea Indatti a uneT Adunarf generale

Constituante, care sa represinte tóte interesele si t6te clas-sele societatiT. ca insarcinarea d'a redige Constitutiuneatèrrel pe basa acector 21 articole.

Tref articolT din acestia, art. 12, 13 si 14, 1) lo-vind oare-cum interesele proprietarilor s'ale callugarilorgrecT, servira de pretestt Reactiunil i RussieT, cellefd'Antéit, in attentatult din 19 Innit, cellel d'a duoa,In manifestulti sett din

Priucipiele din Proclamatiunea dela 48 s'ar fi rea-lisat, färä tristele eve nimente din Paris dela Iunit, cariimprimara Europe' intregT o politica de reactiune : preo-cupat& In Intru de fierberea spiritelor, ce provocasseresbellulti civilt, Francia abandona cestiunea nation a-litittilor In voea intamplarin

Pentru cheshunea rninintirilor Inrhinate, vea! opera D. C Bolliacea aceath titIn ; pentra eeatiunea ltupropriethririI, vedl desbaterile A-druiliril din seasiunea 61-62, i opera p. Ion Ghica (I. (haino1)care dembate chte 1 trelle aceite cestiunl. (Derniere occupation deaPrincipautes par la Ruasie, pap. (91-102).

62

Eaca principala causa a cáderil RevoluSiuniI in Ro-mania, ca In Vda. Europa.

Abia installatil, guvernulfi uostru provisoriil intra inrelaSiunY cu puterea suzerana §i protectriça, §i cu pu-erile celle marl Europene.

La Constandinopole In trimisfi D. Ion Ghica ca a-genta lengfi t. Pórta, inainte de 9-11 Iunifi. D. Di-mitrie Bratianu fu trimis tot atuncI la Pesta.

Pe la finitula lui 'unid, fu trimisti la Paris, in a-ceeal calitate, D. Al. G. Golescu; iar D. Maiorescu, laFrancfort.

Prin agentil sei, Oice Ubicini, guvernulli proviso-ria notifica officialmente acelora cabinete, ca veuirea sala putere este resultatulfi abdicara PrinçuluT ; ca nuoaadministrare a fost allésa spontanefi de poporti, *1 com-pul" maT de aceia§I Ministril darora fostula Domnitora,abdicánd, le delegasse puterea sa; ea schinbarile in ad-ministrarea interior a timar' a fi considerate ca niscesimple modificarT, resultanda din dreptula de autonomie,garantatá Romaniel de vechile capitulaSiuni §i de art.5 alla tratatuluT dela Andrianopole; ca, relaSiunile Su,ze-ranului cu Vassalula, §i relaSiunele politice alle Roma-niel cu Statele vecine, remana neclintite; cä, in privin-ça Russid, otarirea guvernulul era a se Sine strict detratate , neputand a o recun6sce ca protectriça a Prin-cipatelora , in sensulfi wlusiva ce se incércti ea a daacestuf cavénta , ci Cu t'aula de amicá a Turcid , ea§i Puterile ce garantassera integritatea imperiuluI ot-tomana.

In scrissorile adressate de guverniá imoistrulta af-fnerilor streine din França , §i representanteluI Repu-blicei francese la Constantinopole , se dicea ceva malmult : a RevoluSiunea romana dela 11 Iunia era o mi§-care democratica, ce avea sa esercite influinça cea malsalutarifi asupra destinelor TJngarieT, PolonieT §i cellortilalte nationalitall.

Astfel, capiT mi§caril rumane, conservatorl in ochiTTurcilora §'aI Englesilor,, se proclamar' revoluSionarI laParis." ')

') Ubienn opera citara, pag. 181-182.

-- 63

Aceste circulare nu puteati figura In Elea guver-natal de la 48; in Ilionitora insä aflarad ad-essa OrreIcatre imp6ratuld Russielord , suscrisd, de cetatenI; §i cuVita protestarea dela 11 Iunid a Consululu! russid dinBucuresd contra mi§canl romane, guvernulti credusse dedatorie a trimite acea adressä Cabinetulul de Peters-burg. In ea se mentiona de trat4te1e dela Acherman §idela Andrianopole, §i de autonoinia P,rincipatelorti , ba-sata pe tratatele Ronidnitord ca Pórta, la differite epoce;protesta contra RegulamentuluT, §i declara ca, prin Re-volutiunea lini§tita dela 11 Iuniii, poporuld §1-a datd olege mg conforma ca interesele NatiuniI §i ca progre-sale Civilisatiunil; c mi§carea dela 11 kind nu adduceniel o vatamare drepturnor patentor vecine, §i c capiIei chiar sunt o garançie pentru ordine; c supuind-o cunos-einteI Imparatulul, guvernulú aerie ca o va privi ca oconsecinça firésca a independinvI nóstre administrative;cii, In basa deselqr declarar! ale Russia despre simpa-tia sa (Alm Romani guvernuld are deplina incredereca Imparatulti nu va; refusa recunó§terea actuluI pacifiedde regenerare dela 11 kind ; §1 in fine, declara ca ap-peld, despre acésta la Europa, puindu-se sub directa elprotectiune, §i invocitnd *kind(' eI, in cadd d'a nu serecun6§ce nuoa stare de lucrun. )

Cu OW acesiea, sircular ele guvernuluI provisoridcatre Patente EuropeI rOmas3erä, fait rèspunsti.

NurnaI Lamartine, ministra affacerilor streine alldRepubliceI francese, respnnse pe la Agust la o epistolla guvernuld ; dar priimind'o dupd, e§irea sa din Minis-teal, edit respundea ca sin-3phi cetaténii §i ca represintanttiaid poporutul ; in epistola sa Lamartnie dice: ca ina-inte c'o tuna, v'a§i fi putut da, daca nu angajamente,

cel putin presimtimintele politiceI Françe1 catre nationali-tatea a caria regenerare ati intreprins'o eu ath,ta cura-giü i patriotismd ; dar adl, nu v6 ma' pocid adressa

cleat urarl §i sperange. 2)Represintantil guvernuluI nostru léngd unele din PuterI

') Tifonitoruld dela 6 MI6, (No. 3 )2) Vedl epistola intregi a le La.martine in Pruncu Ronan No. 31.

64

nu full maIfericiti cleat guvei nula insusI In missiunea lor.In BucurescT, consulii nu recunosteaa nuoa stare de lu-cruff; consulula englesa, favorabila guvernuluI revolu-Vonart, n'avea curagiti nicI elti a 'la recunósce official-mente. Talaat Efendi, comissarnla PortiI, care se aflala fasl, sta In reserva, cu t6te promisiunele, date Main-te de 11 Iunia, ca Krta este dispusa a susOne mica-rea romina contra, ori caria interveniel armate.

In timpula acesta, consulula muscalesca (Cotzebu)protesta din nuoil dela FocsanI, printr'o epistola adres-sata Mitropolitului, ca data din 18 lunia, contra acte-lor illeqale savérsite In térra dela 11 Iunit Incoa, acteprin cari s'aa calcat tratatele, intr'un mod flagrant, Oi-cea Consulula ; si anunta cä trupele rusescl ati si tre-cut Prutula ; §i di se dirige catre frontiera ValahieT.

Adev'e'rula era. Oice Ubicini, ca trupele rusesd,cantonate In Bessarabia, trecand Prutulti, In numéra de12 mil, intrasserä In Moldavia, Thaintand, la 16 Iu-nit, ph& la Barlada, duo-Oecl leghe departe de fron-tiera VálahieI. Acésta demonstratie, fiind reti. privita laConstandinopole, represintatele FrancieI s'alt Angliel ce-rura esplicarI D. Titof, represintantele RussieI, carerespunse ca era o neintelegere; pentru ca comandantelemilitara alii Bessarabiel trecusse peste instructiunele sél-le, §i ca i se didesse ordinil a evacua Moldavia Intea-dev6r, trupele rusescI se retrassera pina la VasluT; §icate va regimente trtcura chiar Prutult inapoT. Dar acéstâmi§care fu opritit in urma stiril evenimentelor din Fran-eia dela Inuit; §i catre sfirsitula luI Iunia , armata deoccupallune, urcata la 25 mil oamenI, Inainta Incetaspre frontiera ValahieI". ')

Asa dar, sperança ReaqiuniI In Muscali, In Odo-bescu si in Solomon, ce eraa in capula retra-gerea din guvernti farli motiva logica a D.D. Rosetti iTonBratianu la 17 Iunit; corespondinça secreta a boierilordin capitala s'a capilor o§tirli cu Duhamel si cu boieril re-fngiII in tabara rusésca : acestea Incuragiara pe Reac-tionariT din capitala, cari Incercara attentatulti dela 19

') libido', opera cita* pag. 18:1.

65

Pretestulti era chestia proprietatil. ta -adunareace tinura pe faya' la Momulti, In (,lioa de 18 Iuniti, pro-prietaril trimisserá la guverna o deputatie compusa decincl membriT, din sénulti lor, ca st cér esplicarI inchestia acésta; §i, dupé o accinlare %cut& guvernuluY,fna, ca Odobescu (care schimba semne cu cei cinci in-

Oice D. Eliade ') ca guvernulti ar fi voindti a des-puia pe pro pretarI prin art. 13 din Proclamatiune, eI pro-missera a veni a duoadi in maT n'are numéril.

Séra, Odobescu, ca §efti alti armateI, propusse apresinta guvernulul, a duoadl la prim11, Statulti maior§i pe officeriT din capital, dupti datorie; §i la 19 huid,Odobescu, in numele proprietarilor, aresta gnvernulti, pecare 'ld libera poporulti, cum vom vedea.

X.

UNO- ACTO. DE TRABARE.

19 IUNItl 48.

D. D. Rosetti §i Bratianu fost-aù eI complicl al luYOdobescu §i Solomon in attentatul dela 19 Iuniti?

Eata ce avem a cerceta in acesta capitolti.Primuli1 acta de accusare este introducerea luI O-

dobescu in ministerulti de resbellii, in dioa de 11 §i 14Iuniti. Daca D. Rosetti declina' respunderea ordinuluI D.N. Golescu catre D. Tell, despre care am vorbit In ca-pitolula IV, apol nu va putea nega c., .dup'ö recoman-datiunea sa , Odobeseu fu nunlit la ministerulti de res-bellti §i la 11 §i la 14 Iuniti, dupò cum am dovedit CuNo. 2 allti Pruncului. Cu ce scopti dar staruino D-luIRossetti d'a mantme pe Odobescu la ministerulti de res-b cdnd cunoqtea antecedentele sélle forte echivoce,

conduita so qi mai echivoccl, dela 11 1uni Incoa,cum çlice Ubicini.2)

Elias Rég nault este §i mal esplicita :Una vor justifica numirea lui Odobescu la mi-

nisterulti de resbellti prin influinça acestuia nemarginita

Blemonele D. Eliade dela 1851, pag. 110.2) Opera ¡ha Mea, pag. 183.

5

66

asupra : tactica =Mg, i prea red calculataFiind ca nu se preface und neamicd dandu-i-se o pa--,,tere mal mare; ceca ce Insemna a'l da In maul direc-tiunea RevolutiuniI. Nechibduin0 ce nu se lake espli-ca, Odobescu fiind omuld lui Kisseleff, i represintantulmilitard al Rusilor. Ca completare a acestuI contrastd,

Magheru era numit la Ministerulil de Finage. Pe dudse da tole puterile active unuI partisana declarat alld

Rusiloril, se paralisa brapld dreptd aliti Revolutiunil ,,,singurul sefd insurgenta cunoscutd prin bravurele séllemilitare." ')

N. Balcescu ne spune , in Memoriuld sed, ca s'a,oppust , din preuna cu D. Al. G. Golescu , la nnmireaboerilord In guvernd, cu atat maI multd a luI Odobescu ,In dioa de 14 Iuniti.

Ce este maI curios, D. Rossetti se accusa singurdespre acésta La 1850 D. Rosetti slicea :

Intaea pricina a desunirif si prima nedreptate es-te numii ea cellor 19 barbatI ce formara guvernula pro-

propusI poporulul la 14 Iuniti de- ears Minis-riI ast-fel cà guvernuld provisorid, In loct

d'a esi d'apreptuld din inspiratia poporuluI, fu propusdpoporuluT; i d'aceea fu neputinciosd, ca tot ce esse dinsénuld une particle," 2)

Dar D Rosetti uitasse ce disesse la 1848:In dioa de 14 Iunid, finad top boeriI adupatI la

prea S. Sa parintele Mitropolituln, IngrijatI de grabnicaplecare a DomnuluT, D. C. A, Rosetti tinu wad cuvéntdimprovisatti, indemnand pe boetY la und sentimentt defratie ca poporulti, i aratand poporuld cti boeril, pier-dénd prin reforma teote privilegiurile, si o parte Insem-nata a veniturilor lor, meritti din parte'l oare care con-sideralie."

D. Rosetti, uitand astfel celle Oise despre boerI la 14Tura' 48, dicea despre aceiasI boierl la 1850.

La 14 knit' 48, boierii alergara Cu totiI la sin-Istoria politick' i socialk a Principatelor Dunirenc de Rignault, pag462-463.veil; Buclumu dela 3 Oct. 1861.

4 ) Appeld la t6te partidele de C. A. Rossetti, pag. 58.4) Pruncula Rom4ns1 dela 17 limit (No 2).

67

gurulil Domnti ce maT aveah (Mitropolitult) §1 cu ca-pith legil se srätuiari Intro färä de legile lor, dadPoporulh simti, §i navAli peste clêni1 ca flucsulil mh'rilreste gunaele 'érmicrilor." 1)

Daca boieriT la 14 lanai eomplotaii cu Mitropoli-tulfi contra RevolutiuniT, (cticT ce alt Insemnép, cuvinte-le subliniate), de ce D. Rosetti recomandh poporuluT p'acellegunbie alle societhtiT, (laud RevoluOunea tocmaT pe ma-na MitropolituluT, a OdobesculuT §'acellor laiÇi russofilT ?

Duph celle aratat ne este permis, nu a lohnui, cia affirma ch numirea luT Odobescu, §i la 11 Iuniti si la14 Liza 48, In ministerult1 de resbellh, nuniaï duph sta-niino, D. Rosetti, a fost fh.cuth cu scoph d'a putea, prinOdobescu, a se debarassa de CapiT mischriT dela Islaz, sianume de D.D. Eliade, Tell §i Magheru, a chrora popularita-te o invidia, rem&ind ast-fel stapé'nil pe 8ituaOune

Allù duoilea acth de accusare contra D. Rosetti §icoalisatulh sea este demissiunea lor cu duo6 011ie Inain -tea catastrofeT de la 19 Twilit

Elias Régnault çliceBrdtianu §i Rosetti propun In consiliulil gayer-

nuluT mgsuri revulutionare a chrora energie se potri-,,vea puOn cu temperamentulh collegilor lor. Supgratlch nu sunt ascultatT, el IsT dati demissiunea. Nenorocith

descoperire de discordil intestine, ce trebuia sh deasperançA aghenOlor mokoviV."

Cine nu vede cti, acesta era unti pretestil spre ase retrage din guvernh, Inaintea catastrofeT? Scopulti lorera, In caOrt de ressin a lul Odobescu, d'a reintra Inguvernh ca cet ce le convenia lor, §'a liege ast-felsingarl lauxiT Revol%iuniT ; scopul loc era a Incriminaguvernuli1 In ochiT poporuluT ca necapabiltl; d'andif§T tot d'o-data importanA cit adick d'ar fi fost eT la guvernti, 0-dobescu n'ar fi cute4at a face un coup de main ; In fi-ne, In cmIti d'a face fiasco Odobescu, el sh p6th da al-larma, avénd aerulh de liberatorl al guvernuluT 'al' Re-

Alt-fel, cum sh ne esplichmh retragerea ne-motivath a numitilor In preOioa catastrofel ? cad moti-

I) Appel la bite partidele de C. Roaetti, pag. 57.2) Opera ettat5, pap. 465-46 .

68

vuld de neincredere M Eliade, §1 de refusa ala niasurelorre volutionare este unt curatt pretestii.

Daca boieriT din guvernt, ce format maioritatea,n'at voit a approba acelle m6surI revolutionare, culpanu era oare numal Rosetti, care, la 14 luniti, .1" reco-mandasse Poporului" ca ministril"? Si in loci"' d'a se re-trage, In momente asa de critice, and Consulu mused-lescil ameninp térra ca invasiunea, iar boierii complo-tat pe fna. In salla luI Momulu, nu era malt' logict, mat

mal nationalt, ca D.D. Rosetti i Brätianu satsit propuie arestarea imediata a OdobesculuI s'a luY So-lomon, ceea ce ar fi aprobat'o maioritatea ConsiliuluY,sat, In ca(lii de refust, a face appelt la peporulii dinCapitalit, i a'i destitui dup6 cum '1." a si numit, reco-mandänd poporuluY barb*" cari sa adopte msesurele lorrevolutionare ? Dar cari erati acelle m6suri revolutio-nare ? Ne spune insusl" D. Rosetti.

Cruvernult trebuia a sterge din inimele tuturortinurmele domnieI nestiinçei servid, prin fapte, princirculare si prin catehisme.

Trebuia a cauta schinteiea revolutionara si legilecelle nuoI, nu numaI intr'o adunare de cap va 6menT,allesT i inchiI intr'o camerä (Constituanta) ; ci prinadunarea poporului intrega, adunatt in grupe de mil,In capitalä, in judete ceea ce a cerut D. Bra-Jinn adesea, dar In desertt.

.Si in loct d'a maii campult bätällel , tinçlénd laneatirnarea NatieI, prin unitatea i ardererea tuturorbarierelor, facend din fie- ce provincie o tabara, si dinfie-ce omt tint soldatt;

in loct d'a desfiinfa vréjsnaqii ce i din afara ff.din intru, lucreind cu Poporula, iar nu cu l'artidele ,

puind in lucrare tasurele celle *id revol1,4fionare (ter-rorismult?) si refornzele celle mai cuteflat6re;

NoI ne tavaliram çlece çlille in prafult ce curgeadin scaunulti DomnieT; i, spaiméntatI de stafielenaieT n6stre, fugirani de Rusi si de populti,

Cat pentru circulare si catchisme, cari sa lumine-

') Appel la telte partidelo de C. Rosetti, pag. 61-62.

69

poporulti , n'aVem nimic de dist : acesta era §1 sco-puld Revolutiunif n6stre dela 48, maï alles dud eveni-mentele din Ungaria §i din França prevesteat c Ab-solutismult avé a fi triumfdtoril peste puçin, Revoluti-unea fiind lovit In ininA de spirituld egoisticti al ne-potilor luT Atilla, §i de ideile subversive alle Ro§iilorFrancia

RoalniT dar trebuia a se sili a mantine ordineaIn Intru , §'a face luminii mare in suffietult poporuluT,fg.candult a cA§tiga In celle treT lunT ceca ce nu puteaa§tiga cind decT de anT, preparandulti astfeld pentrualte RevolutiunT ; iar in afard, , a lumin,a pe UngurI §ipe RurnAni de sub Austria asupra adevëratelorti lor in-terese, fdcéndul a uni forçele lor asupra neamiculuTmunt; clic!, cum dice Ubicini, Russia concentra trupele

sélle la Prutil, nu, pentru RomaniT din Principate, cariera ]. rind pu.ntft In marea cestiune ce se desbdtea

Europa, cr pentru Ungaria §i Italia ')Astfel eh', dupò ce guvernult ar fi v6rsat Revolu-

,tiunea ca o convinctiune in mima poporulul, st,'T puie§i arrnele In mAnd, (fiind nevoe) §i st,'T diPt : acumcândil al o credinça , fii gata O. morT pentru dénsa,"

cum dice Bä'Icescu.2)Cât pentru Constituantd , D. Rosetti insu§T o sus-

tinusse la 15- Iunit, In Cimpul libertätil, ca duo t dilleinaintea retrageriT sélle; iar gruparea a mi i de sätenT.In capitale §i prin ora§e, &art fi fostt credii decat pdriLsirea câmpuluT in timpul recolteT, prin urmai e, fómeted, §ip6te i resbellulti civilt sad anarhia.

Balcescu a fost unult din ce! ce s'at oppusd maltare la maurele revolutionare cum le intelegead D. D.Bratianu §i Rosetti.

Le am dist, de mal mate orT, ca ne trebue und,,guvernt energict §i. tare, dar Caldudit de principe dedreptate i moralitate, §i fdrd a se tdvSli In sAnge.")

§i ce altd propuneat D. D. Rosetti §i Bratianu de

3)

Provinces dannbiennen (l'Univers) 'mg. 152.Fragrnente despre órnena de la 48 de BilLeseu (Baciumu de laOctombre 1863).

70

cfit terrorismu prin lasurele celle maï revolution are §1reformele celle Ind cutedat6re?

In fine, and Odobescu s'a oppus, cu arrogança unuTsoldatti russti, cu arrogança omuluT ce se simte celIdmal tare, dud s'a oppusd la mesura, inteadever Intel-1401 d'a concentra ostirea In Capitalh, pentru pgla or-dineT, @and di asemenea mesuril, ar displace RussieT,pentru ce D.D. Rosetti si BrAtianu, in loci"' d'a se re-.trage din Guvernti, n'aii propusti indata arestarea Odo-besculuT ? De ce n'ati sustinut pe collegiT lor cari ob-servara. atuecT OdobesculuT, cl, limbagmlil sed nu erapotrivitti cu roluld set, si cd, daca este amiculti Rus-siel, e maï onorabild din parte'T a se retrage ? (1)

, Astfel, Oice Regnault, acestti guvernd, alma, ngs-dud, era sfäsiatti prin retragerea a duol din membri

seT, si insultatti d'unti neannicti introdusti In sénuld sedprinteo nechibpingä." (2)

Nu nechilnluintd, autoruluti a voit a menagea'Ate pe culpabili,ci precugetare, cum vom dovedi simal bine culpa lor din ceea ce urméi;lä.

La 1849 in Paris, inteo adunare de emigran, Ge-neralulti Tell, accusfind pe D.D. Rosetti si Ion Brätianudespre conduita lor nelealä, In celle treT lunT alle Re-volutiuniT nóstre din 48, D. Rosetti i reseunde inteobrosurä Intitulatti appel0 la oameniI ceï liberI. Aci seqflä si accusarea si apiirarea.

Ceddm parola D. Rosetti.Tell Priimim nisce tidule, in care tipdritd eram

al sefti anti ostiriT; dar cu condeiuld scrist Odobescu;noT dar hotdrIrdm sfi nu Juergen] in BucurescT.

Rosetti De ce sunt eh trAddtorti daca aT Ici-täretti sa nu viT In capitalä, pentru ca nu té a procla-mata ministru de resbella ? i de ce sunt eh trAdatortidaca, creçlêndu-te capabild a conmanda D-loT Odobescusi ostirilor, te numiram moat u ala ala Guvernului fi§effi ala ostirlor? Pentru cd stiT prea bine cd D. Odo-bescu era numit ministre, iar nu sefti aid ostirilor; postii

') Istoria politici si SOCIali a Prineipatelor Dunarene, de Elias Rig-nault pag. 466-467.

1 idem.

71

ce gracturile ce luaï §i to confratil marturisescil call eradestinatt. a

A respunde astfel, este a eluda cestiunea, este ao confunda, spre a intuneca spirituld lectorulul; este arespunde ca acellti avocatti din Roma care, in locd d'avorbi de caprele clientulul set, vorbia de Walks, delaCanne §i dela Zama. Avocatuld o facea pote din vani-tate; D. Rosetti ins& o face cu precugetare, spre a in-curca lucru, §'a se putea stricura p'éntre stêncl.

SPi, analisam respunsurile Dumisale.D. Rosetti urma sa respunp categoricti, affirmând

sad negAnd faptult ce i se imputa; ceea ce nefackdd,dovedesce ca e culpabild.

D. Rosetti atribuie legitima indignare a D. Tellpentru actulti perfidd dela 11 Tuna, e attribue supëraritca, nu l'a facut ministru; §i conchide ca pentru acéstaa hotarêt D. Tell a nu veni in capitala, fiind ca, nu l'afacut ministru. Nu e causa acésta; perfidia colegilor setPa silit a nu veni in capitala, tem'e'nduse de vr'o mug:temere care s'a realisat la 19 Iunid.

D. Rosetti confunda apoi numirea OdobesculuI in mi-nisterd dela 11 'unit" cu numirea sa dela 14 Iuniti, dudIn cestiune e numat cea d'Anteiti ; cu ce sc opti oare ?

D. Rosetti confunda apoï numirea D. Tell ca membrualit" guvernuluT, §i care a avut locti la 14 Iuniii, cumne spune Monitoruld No 1 §i Prunculd No. 2, o con-funda Ojai Cu numirea de capd aliti ostirilor §i denistru de resbellii, §.1 care s'a facut la 20 Iuniti, dup6arestarea OdobesculuI, cum dovedesçe decretuld No. 44,publicatii in Monitoruld No. 2, decretd suscris §i deD. Rosetti, ca secretard anti Guvernulul. Cu ce scoptoare confunda §i aceste duo6 numirI ? Ca sa p6tbi, Oiceceea ce a Oisti : ca l'a numit pe D. Tell ceva mat muttde at Odobescu ; dar cestiunea este a §ti : daca trebuiaD. Tell sa fie inlocuit cu Odobescu la 11 Juni11? daca-trebuia Odobescu sa fie §i la 14 Iunid tot §efuld o§tirit,pe cind D. Tell chiar ca membru ald GuvernuluT, nu puteaface nimic, u ca unit din collegiI seI nu erad sincerI,secundo, ci armata asculta de Odobescu, cum o (Ace in-su§I D. Rosetti; §i in fine , ca , tocmat dup6 19 Iu-

72

nit , s'a dat D. Tell comanda ostiriI , demoralisatd dejade Solomon §i Odobescu. De ce nu se aplied D. Rosetticum ne esplicardm nor? Fiind cd nu e cu fruntea se-ning; §i numal cellil cu cugetd red i placii umbrele §i

cotiturile; multi cu cugetuld curatil vorbesce adev6ruladeveruld e simpld, §i prin urmare, in;elles chiar de

eel simpli.In fine, D Rosetti sustine ca D. Tell, §i a luat sin-

gur rangurile de coloneld §i de generald ; Ur/ D. Ro-setti §tie bine cd nu D. Tell, ci collegil seI dela gu-vernd, in miracle NatiuniY, i 16 a dat acelle rangurY, cudecretele No. 13 §i 51, am6nduo6 eu data din 20 Iu-nid, aménduo6 publicate in Moniturul No. 2, am6nduo6suscrise de top membril guvernulul, afar-A de D. Tell, §ide secratariT guvernuluY, intre cari tiigurqd §i D. Rosetti.

El bine ! asemenea apdrare nu este ea o accusarechiar contra D. Rosetti facutd de insu§Y D. Rosetti ?A falicifiea astfel adev6ruld, nu este a se declara sigurculpabild ? Jadice lectorul, cbiematd 41 a se pronunçaca Jeriti intre D. Tell §i D. Rosetti.

Dar sd, continuarn ; §i v6 vetI incredinva pe deplin.Tell. Dar apoI priimirdm §tire cd, suntem num4I gu-

vernti, §i cd sd venim in BucurescY. D. Eliade cereavenirn ca o§tirea, cad* se temea de veund complord ; darn'ava maioritatea glasurilor propunerea sa, §i plecardanfurt o§tire."

Rosetti.--tml pare fórte red c'al uitat, cA t6td, lu-mea §tie, cd n'aI priimit apol §tirea cd, e§tI numitd gu-vernt ; ci tot pe acelle fidule, pe care D. Odobescu eranumitd ministru. A poi, de ce sunt ell trildatorti dacaD-ta, minuet cdnd àuç1i ca eqci nurnitti guvernd, hotd-réqi a veni n Bucuresci; 0 D. Eliade, din CaracalaIna , teminduse de popord , visa la cornploturi, ca VA-trânuld Galba, voind ca dasuld sA viie cu legiónele s61-le in Capitald? Si se läuda c'a 'Ant o divisiune de cal-ldrime, o companie de bravl soldatI, i peste 300 doro-banp, ca sit viie nearmatil in braçele compatriotilor "

D. Rosetti confundd §1 aci, ca nrifilVdne, lista ti-päritd, a minister-11°r dela 11 Iunid, ca usta guvernululprovisorid dela 14 Iunid ; cea d'anteld a priimito D.

73

Tell d'odatl, cu ordinult. No. 2958, espediate la 12 'u-nit ; §i cea d'aduoa, la 15 Iunit, In çlioa plecAriI sélledin Craiova ; si In arabele liste figura Odobescu ca rai-nistru de resbelld. Acesta e adevèrul, pe care D. Rosettilit falcifica, ca sg, Intunece mintea lectorulul.

Apol, ca ce scopt mal repeta cuvintele de mal susca numai" ceind a v'éflut di face parte din guvern, atuncls'a decis D. Tell a veni in capitalti? Negresitti , ca s'a'arate pe D. Tell vanitost. ins& nu vanitatea, ci datoriad'a fi la postuld set, invitarea cetItenilord din capitall,.dorinta d'a demasda intrigile calpabile elle ambitiosdord ,

s'a paralisa planurile criminale alle ReactiuniT, a cesteal'ad sditti a veld In capitalA; si, daca i se p6te imputaceva D-lul Tel', este c'a respin3 propunerea D. Eliade,d'a veni insotip de braviI soldap al Ple§oianuluI si debravil pandurl al lift Magheru, Cu cari ar fi pus In res-pectt pe Odobescu si pe Rosetti, paralisAndd astfel at- -tentatuld dela 19 Tunit. Asa dar, nu de bravul popordart Capitalel se teinea D. Eliade, dad propunea a s'a-rtita la portile upitald insotit de represintantiI satelordsi de dorobanp, spldatl si voluntarI armap ; nu de po-poruld CapitaleI se temead capiI miscariT dela Islazd: delacestil poporti a dat destule doveçll de incredere in D.Eliade , si tu D. Tell , numindu'I de treI orI In guvernd ;poporuld, iar nu D. Rosetti; cAcI a cesta, prin sustinereaOdobesculuI, si la 11 §i la 14 'unit , a doveditti, celluipuçin di Incuragigll comploturile de cari cu adrept cuvAntse temea D. Eliade : cad 19 si 29 Iunit ad justi-ficat teunerea sa.

Tell. Ajungem la Bucuresc1; si séra ceruramilsl viie ostirea In Capilala , iar Odobescn n'a voit."

Rosetti and al Ajuns in BucurescT, propuneread'a se aduna oqtirea, §i chiar d'a ne batte contra orialruia ne va ataca, fussesse propuse! de Nd, desbAtutlin duo6 sedinte; si ea WI opriunerea D. Odobescu, MIsilircIrn, il poruncireint ateit, incett në a feicut cenoscutiial s'arl qi dat poruncile trebuinci6se pentru acésta. Dece Dumnéta , Domnule generald , si membru ald guver-nuluI, tea feicuta tot ca No!? De nu te asculta, de cenu'la deptirtai nurnal de cat? Nu esd dar dumnéta cul-

74

pabilil ca nu s'adunara indatá o§tirile , candt §tiI bineal Noi .1i numal Noi pina insfir§itil ceruram sä, le a-dunl , sti le moralisel , sa le revolutioneçll §i s'A le im-multe§ei ? $i ea eti 11 scriamti proclamatiile catre sol-dar $i inca una, Domnule ; daca aveam In géndil sifact und complott cu D. Odobescu , cum nu veçll D-tacit interesuld nostru era s'adducemt telta, o§tirea, ca sive putem birui §i mal lesne ; cad teda, lumea §tie cao§tirea tremura la comanda colonelului Odobescu. "

Anta, daca D. Rosetti li D. Ion Bratianu, Inain-te de 16 Iunit, ati putut intimida inteatit pe Odobescu,inca acesta s'asculte de poruncele Dumnélor, spuinduleca s'at §i dat ordinele pentru concentrare t o§tiril in ca-pitalti, pentru ce la 16 Iuniti n'ad intrebuintat Dumné-lor aceea§1 autoritate din (lioa trecuta, ea sa siléscit peOdobescu a se pie de angajamentti? Avu oare Odobescumal puçin curagiti la 15 Iuniti, faça numaI eu D. D. Ro-setti §i Bratianu, in cat sä se suppuie poruncelorti aces-tora, decat la 16 Iunit, faça ca totT inembril guvernnluY,carora le vorbi ca arrogança unuY soldatt russil, ca a-utoritatea und dictatort, cu tonulti cellust mal tare ?

Alti duoilea, dad Odobescu, silit de D. D. Rosetti§i I. Bratianu (NO §i muna NoT), a facut cunoscut c'adat poruncele pentru concentrarea o§tiril in capitala, tre-buia oare Dumnélor a crede pe Odobescu pe simpla saparola, §tind a s'a oppeo., in dila' qedinfet§i cuno§cendantecedentete selle? Nu trebuia ca D-nil secretarI al. gu-vernulul , daca erati sincerI, sa serie singuri" Dumnélorporuncele §efuluT o§tiril pentru concentrarea armate, si-lind pe Odobescu sa le suscriie, §'aroI sa le §i espedieindati la destinata lor?

Alti treilea , la 16 Iunit , D. Rosetti §i D. Brati-anu, cánd s'at vequtti dejucati de Odobescu , oppuinduseca arroga* la masura adoptata de d6n§il ca dime Oille mal'nainte, pentru ce n'ati intrebuintat téta influinça lengacolegiT Dumnélorti din Consiliii , cari de sigurti 'lar fisustinutt? Astfel, ca, sail sä, silésca pe Odobescu a suscrie in-data ordinele pentru concentrarea o§tiriT, salí, refusind,

75

sait silésca a's1 da demissia , saa sa propuie in finechiar arestarea aceluY omti periculosa

Dar trebuia s'o fact" D. Tell, lice D. Rosetti; cadera membru alti Guvernulul, pe cand eu eram unt simplasecretara. Respundem i la acésta : cti in consilia. D.Rosetti avea vota deliberatid, vota ca tot' membrilGuvernuluY; i ca maioritatea inclina adesea spre opi-niunile D. Rosetti si D. Eliade, mal alles arid Consiliulaera completa (2); dar propunerea destituiriT sat" a aresta-rif Odobesculul, facuta de D. Tell, de 1). Eliade salí deD Magheru, avea mal puçine sanse de reusita, cleatfacuta de D. Rosetti : pentru cuvéntula cit Domnia saillti numisse ministru de resbella si la 11 si la 14 lunia ;pentru cuv6ntulti ca tot Domnia sa, inainte cu o çli sat cudime', ll silisse, i poruncisse atdt, incdt Odobescu sesupusse in fine poruncelor D. Rosetti.

Alba patrulea, daca tad oqtirera tremura /a comandacolonelulid Odobescu, cum affirma D. Roseti, pentru cel'a nuniit de duoè orl ministru de resbella, adicä etaaid ? Nu- se temea oare D. Rosetti ca acella oma,de care tremura ostirea, va deveni intr'o çli periculostiRevolutiuniT ? Avan4 in mana Odobescu tôtit puterea ar-matti, nu se temea D. rtosetti ca o va pune ella intr o

in serviciula Reactiunil? i nu ne spune insusl D.Rosetti ca, chiar in çlioa de 14 1unití, and a nurnit peOdobescu ministru de resbellii, Reactiunea complota cucapulti bisericel contra nuoeT starI de lucrurI ?

Allí cincillea. D. Rosetti face imputare D. Tell caD. Rosetti i scria, proclamatiele catre soldatY.

D. Rosetti era dator a face acésta, in calitate desecretad; si suscriindule, D. Tell i da dovad ade lucre-dere. Dar acésta sarcina era placuta D. Rosetti: cad,fad acésta, n'ar fi avut occaçliune a scula pe Odobescu,In proclamatiunea Guvernulul relativa la attentatulii dela19 Inuit", despre care vom vorbi indata.

Alta séselea. D. Rosetti çlice ca, d'ar fi complotat

Afari poke de Mitropolitulil si do Campinénti, eel lalti toff, nu neindonn, ar ti approbatii destitun ea Odobeseului, ba chiar arestarealuiTs'a lui Solornon, toemai flind a maioritatea eqnsiliului era corn-pusi de amied D. RosettiVe41 Memoriti BaleeseuluI din Buemmn

76

cu Odobescu, era in,teresula sea a aduna VA& ostirea,pentru ca sä p6th birui mal lesne. Dar oare Odobescu-luI i trebuia tóth ostirea pentru ca s arestede pe mem-bril Guvernulul ? Nu. La 19 'unit', Odobeseu a ares-tat cu cât,I va soldatl i ea cap' va officerI. Interesulacomplicilor luI Odobescu nu era a se adduna ostirea: cAcTmal anevoe putea conta el. pe WI ostirea, care n'avea sefica Solomon, decat pe regimentula acestuia, pe care pu-tea conta i Odobescu; altfel , de ce Odobescu s'a op-pus ca atata tenacitate la propunera concenträriI ostiriI incapitall ? S'apoY, curn c credem c. D.D. RosettiBrätianu voian sinceramente concentrarea otiril, canda elprotesta, chiar drpa 19 lunia, contra scadronuluI Mesa'anuluì, ce stationa la Palata, pentru ca sä intampihe unaalt 19 Iumil ?

Ce era dar de fä'cuta la 16 Tuniti in faça amenin-çärilor pe faça" alle OdobesculuT, s'a intrigelor compli-cilor sé!? Läsrtm a respunde Ubicini, secretarulh intimaallü guvernuluI din 48.

Dictatura ar fi salvat Romania la 48; saa, deu'ar fi salvato, ar fi märit-o cel puçin in opiniunea lu-mil; Insä nicl unulti din eel chiematI a dirige Revo-»lutiunea romanä n'avea stofa unui dictatorti.

Póte cä generalulti Tell ar fi avut acea stag, fl-rä angajamentula luattL, ivainte de 11 lunia, in senultiComitetuld revolutionarti, si pe care, ca oma onestil,se credea datorti allí päi; dar maI cu sérna,, färil, te-merea de resbellti civilü, ce l'ar fi provocata ambitiuneaunora, intrigele altora, invidia cellor mal multl, unitecu infininça luI Odobescu s'a luI Solomon In ostire,cu banil reactionarilor Muscalilor.

In lipsä de dictaturä, nu s'ar fi putut forma oaretint triumviratti intre Magheru Tell si Eliad( ? Nu! E-liade, slaba i fricosa Magheru pretentiosa, Tell cu vo-inça sa de fer,a, anevoe s'ar fi unit acestI treI intecnilcugetti s'o voinçA.

Bilicescu crede cii, d'ar fi avut ella popularitatea.D,Eliade, ar fi incercat dictatura.

ProvInces Danubiennes (l'Univers) pag. 195.

77

Deal al impiedica d'a face ret, qice istoriculi,,nostru, n'a§I fi %cut maI bine si fact et, firi el §icontra lor ? Hut lucru numaI me 'Ate scuçla : nu eramdestulti de sprijinitt, nu aveam destuli popularitate ; §i

eram prea mêndru ca si o cersesct, precum ficeatcel-laltY (?), §i prea puOn comediant ca sä o capett (ca

Demagogil)." I)Tell. Veni indati (la 16 'unit) demissia D. Ro-

setti ; §i aduoa0i, a D. BrAtianu. NoI nu voirim dellisim ; II chiemaiti, IT- rugairi SA remiie ; dar nu voiri,Oicénd cti, nu pott lucra cu acestii guvernt. Dupe ce sedusse D. Rosetti, D. BrAtianu iml 4-,lisse :

Muth' te din Palatt.-- De ce ?

CicT nu e bine de Dumnéta.-- Dar bine, i Oisseiti , unde sil me duct ? Cad eti

n'am case,. Du-te unde Tel voi ; §i jinete bineRosetti Nu este greti si te urcI, (pee undeva

Michelet ; ci greulti este, dupi ce te veI urca, si nu teamqescI. A§a dar, D. generalt, sat ci iubitaT 1.'361-Ore te a ame0t atuncI, sat ci cu precugetare nu vo-lescI a fi sincerd: fiind ci dumnéta §tiI bine de ce 'mIam dat demissia ; §til bine cd, inaintea .Revolu(ieI,ti amspusfi ca n'am incredere in D. Eliade, binuindult d'unticaracterti Elite slabil §i §ovititorti; ,i dumnéta e incu-rageat temerea mea, neapa rd nddlei niei de cum, aprcr-bind §1 impliniml propunerea mea d'a cere §'a stirui stiviie lenge Dumnéta la Islaz."

Ne vom opri la fie care periodti din acésti api-'rare, spre a face observirile nestre, fiind ci respunsultD. Rosetti e ferte lungil in cestiunea de façA

Daca D. Rosetti n'a avut intredere in D. Eliade,chiar din naintea RevolutiuniI, pentru ce nu s'a retrasMatt., ci tocrnaI cu duoe 011ie inaintea catastrofel? ide ce n'avea incredere in D. Eliade ? Din pricina ca-racteruluI set §oviitort, (Ace D. Rosetti. Dar opiniuneaD. Eliade era subordinati decisiuniI maiorititil comite-tuluï; astfel ci caracterult §oviitorti al D. Eliade nu

') Ifemoriula Bilet seuld, vecp Buctumu pe 1683.

78

putea insuffia temen 1 seriöse D. Rosetti. apoT, pAnä la16 Iuniti, dud D. Rosetti a demissionatti , D. Eliadebine meritasse dela patrie; si atät luainte, cum si chip)" 19hula, D. Rosetti läudä si bine cnvêntä pe D.D. Eliade,Tell si eel laltI, numindul apostoll al libertátii, ala ca-rera nume va treii vecinica in inimele Roma` nilor (Pruncudela 12 Iuniti); cad s'az1 pus in capula sfintd intreprin-deri, sacrificând tota pentru sfinta causä a poporului(Pruncu dela 17 Iuniti); dupti 19 knit.' , D Rosettiseria in Prunculii Bomdira dela 24 Iuniti, inteunti .ar-ticolti intitulatti Unirea : NumaT prin unire vom fi

vom putea resista vröjmasilor. De nu vom fi sinceriqi gata a jertfi lot pe altarula patrid, suntem in pri-mejdie a pierde tot ce am cästigat in i11e1e glori6seD dela 11 si 19 Iuniti; sti avem incredere in Guyer-uula provisoriü ce l'am a les,.. Sed sprijinim din Weputerde pe menzbrii acestui Guverna, cari aü jurat sam6ra pentru pairie.

Retragerea din Guvernti a D.D. Rosetti i Bri-tianu fu cu dreptti cuvénta criticatä de Popolula suveranaIn No. dela 19 Iuniti.

Cänd patria se alb', in celle mal critice momente,icea acéstä foaie, retragerea cetätenilor Rosetti i Bra,-

tianu din Guverna nu se p6te socoti deal ca o des-binare din allesiT Orrel; si desbinärile ati fost tot d'a-una fatale pentru oil ce causä. CAA guvernulti ceredela poporti Unirea, pentru ce nu ne dà ern insusTesemplulti ? Ail nu dorim top binele publica ? Nu vo-im a ne läsa inteasemenea cugetarT sinistre; si ne placea crede cà cetateniT demissionatT se vor gräbi areiutrain lucrärile GuvernuluT Aso. e dorinça poporuluT ;credem ca atuncT (IA cineva doveçll cg, apArA causapoporulul, and IT indeplinesce dorinçele.

Respuns-ati cetatenii Brätianu i Bosetti la eäldu-rosulti appelti de infratire ala Poporului Suverana ? Afirespunsti; dar and ? In urrna catastrofei; dupö ce s'avärsat stings de _Roguing, &Inge sfanta, pentru care D.Rosetti a vtirsat lacrami de foca, cari vor cadea grcllepe conqtiin'ca viqatorilor, cum çlice insuql Prunculadela 22 Iunit.

79

Inc& o observatie. D. Rosetti n'a avut incredere Didin D. Tell, inlocuindu'lli in dua r'éndurT cu Odobescula ministerulil de resbella. D. Rosetti n'a avut increderenicI in N. Balcescu, cum o m,zrturise§ce acesta in ope-ra sa, citata de noI in atatea réndurY, §i publicata inBuciumuld pe 1863.

A§a dar, nicT retragerea D. Rosetti n'a fost provocatade neincrederea in D. Eliade, niel retragerea D. Brati-anu de respingerea më'surelor revolutionare ce propunea ;Dumnélor n'ati avut incredere, atund ca tot d'auna, cle-at in aceia ce le adopta opiniunele fall esamenü ; cutotulfi altula a fost mobilula retrageriT D-lor la 12 Iu-nit, cum vom vedea la valle.

CedPi.m parola D. RosetaRosetti. Ma §cil' asemenea c'am fost numita,

ca sa oilicti a§a, fara voea mea (In guvernti) : fiind ca, dicredeam ca, voiti fi me folositora patriel ca jurnalista§i ca membru alla until' clobti."

Faptele vorboscil din contra : cine putea sili pe D.Rosetti a sta la guvernü, fail voea sa ? Cu WI neca-pacitatea sa, pe care singur o recun6sce '), dela 1848,§i Oa adl, la 1866, D. Rosetti a fAcut totula ca safie in guverna; toata lupta a lost pentru plapurna, cumvom dovedi acésta la locula set; §i and este la putere,justifica pe deplin propria sa el-ilia Cat pantru pressa,ea a fost, din preuna cu Deputatia, scarra D. D. Rosetti§ii Bratianu d'a se urca la putere.

Rosetti. §til prea bine, D-le geuerala, ca D.Bratianu, in séra susirii vóstre, a assistat la consi(ia ; apropus, ella, iar nu Dumnéta, multe mësurl revuluVo-nare ; §i v6d6n 1 ca, nu numai nu'la susOnetl, dar skiin bdgare de sémd ni se iail propunerile sétle, trecu incamera ceelalta, §i ruga pe D. Voinescu a'l scrie de-missia, care o §i facu, approbándu'ld, indonneindu'ld alse tragd."

Am respuns la acésta, dud am aratat m6surele Re-volutionare propuse de D. Bratianu, §i cuvintele pentruce le a respinsa maioritatea Consiliula Vom observa

') Appelil la t6te partidele, pag. 45.

80

ad i nnmaI atat: ea D. Bratianu, conform angajamentu-lul, trebuia a se suppune decisiunil maioritatiY; prin ur-rnare, a sta in guvernii cu toii pima la sfirsith; ca atatmal mult, ca maioritatea Comitetale nu 'I era °still dinsistema, ci póte de nevoe, neputand adopta nisce m6-surI ea celle propuse de Domnia sa.

Cat pentru celle Oise, ea Voinescu a incurageat e-tragerea sa, acésta nu dovedesce alt cleat cil Voinescuimpartasia opiniunele D. Rosetti si Bratianu, neavêndniel DumnéluI ineredere in allesii Natiunil; si discur-suit tinutil In campulii LibertatiY, la 15 unini, de mi-nistru Voinescu, filril voea guveruului patru dinsése membril) si contra guvernulul, dovedeste ea Voi-neseu era °stilt"' D. D. Eliad, Tell si Magheru, dupt cumerah si D. D Rosetti i Bratianu.

Rosetti. - - Stil asemenea cä D Bratianu nu IT avorbit o limba mistica; p6te c'aI luat glasula cugetulddrept cuvintele lul, i ari furl fórte simple si fraOscI:el nu e cuviineiosil sil sedem in palatulii douniescii ; nue frumosii, pentru hrana guvernuluI democratii, sa chel-tuiasca magistratulii 40 sail 50 gal. pe di. S'acésta ostiatT, fiind el o mal* facusseralT si la Craiova. Si demaI vrel' o dovada, socotelele magistratului spunh el,dup6 19 Iuniü chiar, ospegele pringiare urmati ; s'ar fiurmath anch6, de null' diceam ea numaI Intru in palatiide nu vor inceta indata, "

La acésta am respunsil printr'unil articolii intea-dins, publicatil In Trompetta Carpatilor dela 26 Mal' 1866(No 426); nu -e de prisos insa a dice si aci ate va cu-vinte pentru eel ce nu vor fi citit acellh articolii.

Cu tóte el sederea in palath a D D. Tell, Magherusi Eliade a fost cate va dille, péna sa gasésea locu-inga, familliele lor nefiind in capitala ; cu tóte ca Muni-cipalitatea Capitalel, ca si a Craiove, ca i cea din Ca-racalii ca si cea dela Slatina, a credut de datorie, dm bunasa voinga, a ospata cateva dille pe liberatorif patriei, cumi numia D. Rosetti in foea sa deba 48; sil priimim in-sa el sederea lor in p 'lath i hrana lor de catre Muni-eipalitate, era nepotriviti cu principiele unuI guvernhilemocrath ; apoI oare fapta dela Mal 1866 a D. Ion Bra-.

--- 81

tianu, ministru de finançe, d'a lacui in ministerulti set,ca mobila dela palatt, se pike numi fanta potrivita ratprincipiele .unuï ministm democratt ? (.and se imputd.cuTva vre o necuviingii, nu trebue s. cap in ase-menea necuviinçe tocmaI acella ce critica fapta necuvi-inci6sa; cad altfel, cu dreptn cuventa s'ar putea çliceo face de patima.

Rosetti. Ei bine ! Domnule Tell, cum dinteodovadd de anticipe tragt o conclusiune de tradare? Cumde nu veçlT c'asemenea banuelT sunt o pati pentru Dum-néta ? Cad, de eram trädatort , ne venea maï lesnete lasam pe drumult ce apucase§T, §i pe care nu puteaTface o sttä de pa§T far'a te cufunda , precurrai te ai §icufundat : cad una póte d:tt pricinele reactiilor a fostiipublicatia ce facuratT , unde m isctilirgi,fdrd set'ftiMiCr4 despre densa; §i pe care, neavénd curagiult d'ao sustine inainte de çleee ómen1 ce protestara, tragarid'o,ascunçlend-o chiar, afiarb,' cine suntetI; §i se 'ncuragiaratotT eel ce de interest sat ne§tiinta aveati aplecare spreRegulamentt. "

Mai antait , observamti : cä binuelele D-lul Teltere"' basate, nu numaT pe cuvintele sonnificativealle D.Ion Bratianu (muta-te din Palatt , el nu e bine deDumnéta; §i tinete bine) '), dar pe chiar faptele Dumi-.sale 'ale coaligatulul set, d'a numi pe Odobescu §i peeel lalti boierT in Ministert , fad. consimtimantulti Bat-cescaluT §'ald D. Al. G. Golescu ; §1 d'a se retrage dinguvernt in preçlioa catastroieT, färä nicl unit motivti 8e-riosti.

Mal observam: ca, daca va fi adeverat (ceea ce nucredem) cä membriT guvernuluT at iscalit pe D. Rosetti,fb.ra §tirea sa, in publicatia relativa la chestia proprie-

curn de n'a protestat indata D. Rosetti in foaea sa ?Eata man motivt serios de retragere , fa'r'a maT fi silita alerga la motive absurde. D. Rosetti a protestat contramultor acte alle guvernuluf, i 'Ate fara, cuventti; de e-

Cavintele disc WilcesculuI de D. Britianu la Iulid 1848 afflrmi celedisc de Domnia sa D luí Tell. ,,Brittiann, dice Bilcescu In memoriuscd, imi clisse ea nu plectl, ci n'are. incredere n Locotenentit;itaa spre opri da face Tea, taia cure este hotciritil a fa'ce ori-cera putea ca riff surpe."

6

82

semplu, contra actuld data de Locotenença, Jul So-leinian Pa§a, (vel;11 No. dela 29 lulia ali Pruncului_Ro dnil.)

Cat peutru conduita gavernuluT, tu çrloa dela 19'unit, in faça cellor 4,iece proprietarT, a carora venirefu semnalula arestarii D. D. Tell, Mageru, Eliade §i ceT1a1;1 de catre Odobescu, observam : cii far& a voi a justificaguvernula pentru acésta fapta, despre care vom vorbila local sea, Reactionarilora le trebuia una pretesta,ca §i D. D Rosetti §i Bratianu: acelora, spre a'§I permitesa insulte guvernula §i s'ela amenfine ; acestora, , sprea se putea retrage din guvernü tocmaT In momentele cri-tice, incuragénd prin acésta pe ReactonarT. Astfel %curl§i la 1862, retraganduse din Camera, tocmaT and erala ordinea pie cestiunea proprietatil , sub pretesta casunt banuitI de capI aT revoltei satenilor, arestatl guildla Vacare§cY. La locult sea vorn desvolta §i acésta.

Rosetti. iT6 a§1 maï ruga lack Domnule Ge-terala, Simi, de nu te iubiam, de NU te stiinam(!), de nu te credeam capabila a salva Republicaromana, cine in6 silea sd te numesed membru ald Gu-vernului ? Spane, cine te cunosce a atu n el, af ard dewoi, ce credeam ca te cum5§cem ? lnsurectia dela Islazera inta'adeat sublim6; dar D. Ple§oianu avea antmenta egalil, de si nu mai mare, ta capitanti allacompaniel; dar preotula Sapca, etc. etc.? Si veçlY, cd

proclarnardm membrii ai Guvernului. De ce dar'crop ea eral maT populara decat Dumnélor ? Si dece nu'IJ adduci aminte cii chiar N. Golescu, care eracclii mal favorita alti poporuluT, nu fu numit tu Gu-verna? §1 nicl ung glasil. n' a protestat. FIT mal pugin.egoista; §i vel vedea, In numire,a D le, cep.' mal mare do-vada de stiniti din partea luT A. G. Golescu, N. Balcescu,I. Bratianu §i : fiind cii numai pe cuventulil nostrufurdti numiti de populd; mai ca séma D-ta, a aruiaesistind chiar nu era einth6 cnnoseutd pind aci, CeOica! nid pinä in urma nu te a cunoscuta chiar o§ti-rea : fiind-ca, pe cand solclatiT se bateaa, In In d'a a-lerga ID mijioculti lor ca sa coman0 foca, sali sa'T o-pre§c1 d'a se jerfi ea ni§ce martirl , eral inchisil la

-- 83

maI adduct' a minte, de revolta soldatilór,and itI çliceail : té al dulcat séra maiorti, i té alsculat diminka generalt." i and Bratianu celld(Worn 'qe a pus in priniejdie viava ca set te aperi !

maT vorbescd despre altele inci; cdcI creçld c'alvirsat destule lacrime, ca sii na fi uitst c'al stiut siastigY ura, i nicl odati amoruld ostiril;niel cum stima confratilor Dumitale."

Din acésta num.!, p6te vedea lectoruld impartialti-at de mult orbesce p'und ornii patima, in at îlü face asugruma raOunea i constiinça, facénduld, nu a votbi (cdclvorba sbórd, vorba se "Ate scuçla) ci a serie asetneneaaberratiunl.

D. B und omd din 48, care a luat parte ac-tivi i sincerd in misearea regeneratiuniI &undue, ne

deundçll;Rosetti, ne çlicea in emigratie, ci, daca ar putea,

ar face sd, dispard, appelul seg la oamenil. eel liberLe 1)Ghiar daca nu va fi gisti D. Rosetti acésta in

emigratie , o va cugeta cellé puçin, afp, (WO 16 anI,andd va reciti acea brosiird, In care, silinduseOra contra accusdrilord D. D Tell si Eliade, se ac-tusk' singur, i inteunii modd cum n'ad cugetat a olace Insui neamicif sél politicI.

Dovadi insd, cii s'a cut pentru acea broprd, estela 1850, peste turd and, pined a alti brosuri, sub

titlu Appelii la téte partidele, urmati de incredere insine, §i in care se silesce a indreptl g,.esalele din pri-ma brosurl, açlènd insd tu alte contradictitml, tnurruapuOu curióse.

D. Rosetti repeti de tr2r 011, in réndurile de malsus, cd, fdri sprijinuld Dumisale s'a cellor lalt,I treIcretati al guvernuld din 48, D. Eliade, D. MagheruD. Tell n'ar fi fost nuntitI in guvernii.

Una din doué : orI poporuld CapitaleI e o turmide oI, pe care liii póte conduce Mid d'antéid vettitd, sadIn poporulti acesta, chiar la 48, era o opiniune publied.Daca era o opinune, formatä maI alles de D Eliade priu opev.

Bropra -din care reproducem passagele ce criticitu.

--- 84

rile si foile sale publice, D. Eliade era dar cunoscut la 48de totT RomaniT. D. Magheru era asemenea cunoscut,ta sefd de pandurI, ce luptasse la 1828, allaturI cu Or-tedocsiT, contra pfigénilor. D. Tell, presupuind ctV nicl,esistinça sa chiar nu era cunoscutti pad la 9dupe insurecfia cea sublindi dela Islazté , cum o nuraes-ce InsusY D. Rosetti, D. Tell, la 14 Iuniti, clod s'a nu-mit in guvernulti provisoriti, era si Domnia sa cunoscutttuturor Românilor ; prin urmare, nu D. Rosetti, ci Ro-maniT luminati i patriotT afi numit in guvernt, la 14!unit, pe capiT miscfiriT sublime dela Islazti ; si dovad&este nuruirea de do6 orT in guvernti a duoX din tr'énsiT,contra voinçeY 'Ate a D. Rosetti.

Dar daca poporulti nu con( Wa pe D. Tell inain-te de 9 Iuniti, cel puçin 1114 cunosteati membriT Comi-tetuluT, (Intre cari figurafi ceT patru secretan) invi-tara' a le face onörea sa ja parte ca dénsiT la miscareategeneratorie a Romaniel; si D. Ion Ghica ne assiguadi sabia maioruld Tell a assigurat succesulti Revoluliu-nil' dela 48.

Cat pentru Plesoianu, negresit ca merita a figuraIn guvernulti dela 48, maï mult decett uniT din boierilpatronatT de D. Rosetti ; si, daca ar fi fost sincerti, pePlesoianu, nu pe Odobescu, Par fi suslinut D. Rosetti la

Iuniti: SA nu uitam insa ca maiorulti Tell a pustiintAiti sabia sa in serviciulfi RevoluOunil; i onörea se cu-venia maI ntêití maioruluT, apoT capitanula

Daca D. N. Golescu n'a figuratti in guvernt la 14Inuit'', cans& este ca figura fratele Dumisale, D. StefanGolescu; ast-fel cli nu puteati figura duoT Golescl in gu-vernulti provisoriti dela 14 Iuniti.

Daca D. Tell n'a alergat, la 19 Iuniti, In mijloculttsoldatilor luf Solomon, ca opréscli a se jerfi ca 114-martirT, causa este, ne spune D. Rosetti, cA D. Tell erainchisA la palata de sefulfi ostiriT ; dar chiar liberfi de erain acelle momente, era oare s'asculte Solomon de D. Tell,-and -n'a ascultat de chiar sefulti set, care 'T ordonfi, a

inturna la casarm6, si ellü fäcu foctX asupra poporuluT7Despre repedea inalOre a D. Tell din rangt de

inaiorti in rangt de generalt, ce 'pee D. Rosetti cal-o

85

Imputa soldatiI D lui Tell, intrebhm : oare acea Inaltarenu era meritath ? Oare n'o approbasse insusI D. Rosetti,tare suscrissesse decretele Nr. 13 si 51 dela 20 luni*,

In care se dice eh t6th viata D-luT maiorti Tell afost placuth tuturor, i ch la 9 'unilt a fost unul dinbraçele celle maT puternice alle Romaniel ?'

cine demoralisasse pe officeriT ostireI , care la19 Inniti arestath guvernulti, iar la 28 Iuniq depusserademissiunele lor, sub cuvént c e nu vor scl móra pen-tru fantasii (lupt(nd contra Rusi1or)?1) Esemplulti D. D.Rosetti i Bratianu, cari dovedeati prin retragerea lortineincredere in guvernti, esemplu D. Rosetti si Brhtianu,earl patronasserh pe Odobescu ce ordon5, arestarea gu-vernuluï, esemplu lor a dernoralisat ostirea.

Cht pentru D Ion BrItianu, am don sä stint chnda pus viata in periculti ca sti scape pe D. Tell ? La

19 Iuniti? Curios hem! Pe d'o parte, incuragiadb," pe 0-dobescu prua Tetragerea sa ca sh fach lovirea dela19 Multi ; iar pe de alta, alérgh sh scape pe D. Telldela arestti; nu este acésta o curath comedic, derma denisce comedianY ca D.D. Rosetti i Brätianu, cum iniesce insusT Bklcescu ?

Asemenea farse n'ati Devoe de comentatti. ET bine !Din celle relatate, credem ch lectorulti s'a convinsti ehnu D. Tell, ci D. Rosetti, prin falcitatea principielor ceprofesédh, prin intrigele si ambitiunea sa culpabile , prinspiritulti sett de esclusivismti, prin invidia i partialitateasa, etc, D. Rosettia sciutti ctisciga dispretulti i Did o-datä, stima Romanilor. cincerï si independnitT.

D. Tell. La 19 Iuniti venirä amènduot in gu-vernil

Rosetti. Dumnéta nrai chiemat , D-le general,tand ai védut cd, poporulii 9721 voesce retragerea n6strd;iar nu a duoadi, cum did. Asa! suntem trädätorY, fiindacil alergaram indath la palatti sä te apartint cu viatamica popularitate ce aveam ? Cat pentru mine, 41 spuiain adevër, c In6 ctiesca acum; rnS ciescti ch nu m' amoppusil la numirea vóstr in guverrol ; ascultatd

') Popolula Suverana dela 12 lunid, 48.

86

indemnult, ordinulií tinerimd, i inima mea numal, iarnu prudinta §i convinctiile melle; §'am reintrath In gu-vernt."

Fiind el D. Rosetti nu dovedc§ce ca D. Tell l'achiemat la guvernti, dup6 catastrofa dela 19; §i flind-cAD. Tell se convinsesse de rolult ce D D. Rosetti §i BrA-tianu jucasserA pe sub mAnA In drama dela 19, ne estepermis a ne indoi de ceca ce dice D. Rosetti, §'a credeca D Tell MI mal" putea chiema In guvernt pe ni§cecolegY perflOY.

Iar daca Dumnélorti s'at grAbitt a reintra In gu-vernti. causa nu este ea ati alergatti a apAra pe D. D.Tell, Made §i IVIagheru cu maca si mica lor populari-tate ; ci, vOdAndti cit planulti loril a cAdutri , ca el suntdemascaV, eh" Odobescn e in pericolti, §i póte i va scApaunti cuvénth imprudinte, s'ati grAbitti a veni la palattica sit depArtese bAnuiala de complicT occulp al Odobe-sculul", §i ca sit pótä da Odobesculul tot ajutorul possibilt,ca secretan l guvernuluY; §i tot d'odatA, ca s'aibA §i ae-rulli c'ati fostti liberatoril cellorti arestatI §'amenintatI.CorifeiT falcel Democratil ati talentulti a repara gt e§a-lele, devenind adesea din culoabill. matirI; §i din vic-time, eroT; astfel cA eel' ce nu'l cunoscti d'apprópe cum§i credulii §i fanaticil , jurg, In sinceritatea actelorti lor;jurA lu sinceritatea principielor ce profess*" Nu fArti cu-v6ntti i nume§ce Horiculti BAlcescu , carel a cunoscuttiRolle bine, comedian! politicf.

Tell Cella d'Antéiti a cal alti 13. Rosetti a fosto proclarnatie prin care apara pe Odobescu, §i tótä o-sAnda cAdea pe Solomon

Rosetti. Nu escl" sincerti, Domnule CaYmacam.Adutl aminte, te rog, cA", dup6 ce se sfir§ird luptele Oil-le, se trasserA totY pe la casele lor ; iar et" remdsseitiveghind t6tA n6ptea pe (Ina scaune, and D-ta eral lun-gait pe canapea, oura' 'n gurd cu _D. Odobescu. ,Adu't1arninte cit,. luAnd pana in mAnA, 0" am Intrebatti,- pe Dum-néta, amp, Dornnule membru alh guvernului"? paDumnéta t6" am intrebat, cli. eti nu §tiam cursul pricinadis D-lul Odobescu: Spune Dumnéta, Domnul polcov-

Juice." D. Odobescu vorbi, et' secretarulti scrisseiti ; §i

-- 87

Dumnéta, membru guvernuluT, iscali§I. Acum, sptue.,care din no i duoi este culpabilg? §i nu uita ea', cu Weifravia ce aveai in acelle césuri cu D Odobescu, amdessinat fapta cu colore vii; §i putinele cuvinte d'o um-bra de apetrare ce se afla sunt" (lice Odobescu Deeste adeveratl sal nu ceea ce dice D. Odobescu, tri-bunalull competentt va hoteri."

Tell. N6ptea intrebti de D. Odobeseu ce l'acutd se, face acésta ? SemI a çlis cä, vedend ca se tra-gil D. Rosetti §i D. Bratianu, §i cil suntetY nennip, etc."

Rosetti. Ast-fel dar, pentru ca: D. Odobescu avamai mu t pettrundere decat noï, §i ye crefiu incapabill,ell sunt tint tradatorti ? Si daca credl sil ml faeI o in-suite, spuindti ca D. Odobesca a dlis c'avea incredere qistimg pentru mine, de va fi adeveratii, Domnule.ca sunt méndru ; §i c'a§I don i ea chiar Nicolae sit mestime §i sa me respecte.

De ce inse nu voiesel sit tu l rninte ea D. Oda-beseu a trimis la mine la preivelie pe, D. Lacusténu15 soldatT, de sub comanda D le, Domnule generall,me aresteçle pe mine §i pe D. Bratianu ; §i ca ellti, see-01)&4 aduna popululti, aresta pe D. Lleusténn, venipalatti, sasse dela arestg pe D. Stefan Golescu, lug dinmijlocului soldat lor pe D. Odobeseu, illü sui sus, §i dis-se se se arestede §i D. Solomon, care era Inea In cur-te: comanda fórte prudenta, §i care, de nu ve pierdattminçile.q'o repetatT qtvoi, 3'ar fi implinitg, i 22U s'arfi vOsat seingele Romeinilor ; iar cui, fugind din prava-lie, Cu 'nil mornentil maT 'nainte, m'aruncaitiuneI tresure care m'addusse la palatti, comandail sittragiL elopotele, se s'adclune poporull, §i opriiti pe D. Bo-lintinénu, carele, In entusiasmulti sel, era gata a.§1" de-§erta pist6lele in peptull sentinellelor ; §i primejdia Incare eratl s'ar fi fe'cut p6te serpftsii.

De ce al uitat cil, in acelle momente, litterile ti-pografiel melle se prefacead in glónçe, §i se 'mpartealla popult"; §i celle ce mal remassera, .le intrebuintal a-duoadi se ve laudti pe voI ? Nesocotitulti!

Tell. Cand D. Odobescu era la arestri, D. Ro-

88

tetti i Bratianu eraü pe OM Oioa de ate 10-15 oilla dénsulti

Rosetti. Pe onnoareall de soldatü, jura a nute mirI singurd de bogütia i fertilitatea imaginatiuniï ceavu§T in acésta sublima acusatie? E! Domnule ! 'lief peDumnéta chiar n'asT fi putut sa te vüçlü de 15 oil pe

insfirsit, Cu tôte cti nea0 fi putut duce förten'arn fost Ina la D. Odobescu deal de 5 sati 6 oilpeste toff' ; §'acésta, numaY and m'a chiemat, sail andHeap' trimis

Aci, ca In telta apararea sa, D. Rosetti eludésa ces-tiunea, o incurca intr'o fraseologie obscura.

In locil d'a respune categoria , affirmAnd saa ne-génd celle Oise de D. Tell, D. Rosetti respunde c 0-dobescu avea incredere i stimii n Domnia Sa, iar peguvernü illù credea necapabilil ; a D. Rosetti afost a-restatil Cu 15 soldat11) de sub comanda D Tell 2); §i.

a D. Brsatianu a sapat dela arestü pe D. Stefan Go-lescu 3).

Confusiunea ideilor ar fi o proba de culpabilitate,daca actele uS ar lipsi.

Trecem peste t6te, i venim la proclamatiunea dela 19- despre care vorbe§ce D. Tell.

In n6ptea dela 19 spre 20 'unit", dice Balcescu,Intre alte acte, guvernulti face si o proclamatiune prin.care se scqla Odobescu. Refusand a o suscrie, am si-,lit pe Rosetti a yiri in proclamatiune Ca aceste scu-qe sunt dup6 disa Odobescului, iar u opiniunea gu-vernuluY.")

In proclamatiune se Oicea, intre altele :Colonelu Solomonil dime ColoneluluT Odobescu :

tre1 din membriT GuvernuluT (Eliade, Tell i Megheru)

I) In Pruncul liomdnii dela 22 Ruud, D, Rosetti (lice c'a fost arcstatit tu12 soldati ; dar acésta nu faee mimic ; seca ce no interesédk este ati daca arestarea ce ameninça pe D. D. Rosetti i Britianu era se-

misc. ; liind et, din ate cuneiscem, suntem dispusi a ct ede a era ojuciírte, cc scopil d'a depirta binuelele ce planad asupra torNeadevër ; dind ci la 20 Innid s'a dat Dlui Tell comanda °Ord, endecretula No. 44 publicat in Monttorul No 2

3) De ce numai pe acesta, and craft arestati O D. D. Ellade, Magheris,Tell, N. Bilcesca si N. Golescu ?Memoriuld Balcesculul din Buctumu pe 1863.

89

Dvoieve s piarda térra ; $i D. Odobescu, orbit(' in,acellei minutù de dragostea terreT, poruncepe saviie due róte de soldaV, cu cari arestg, pe membrifGuvernului. D. Solomon insa, care p6te era pus a devrOmqii ferret set' faca resaa, veqénd ca D. Odo-bescu porunceqce a slobodi. della aresta pe membrX

Guvernuta, a comandatDe si este deosebire mare Mire greqalele acestor

duoi coloneli, s'aii puse la arestil si se vor da in ju-decata...

Ire adducem tug aminte c aT jurat pe câ npulelibertatiT ca pedépsa cu m6rtea numaf este, §i ca Hris-tos a lis; iartti le lor, D6mne, ca nu qtiti ce facti .

Nol nu ne mirain de loci.de staruinva D. Rosettia disculpa pe Odobescu; mirarea nóstre este cum d'artputut suscrie o asemenea proclamatie D.D. Tell $i E-liade (Magheru n'a suscriso), contra dirora anume s'afacut reacia dela 19? Nu putena altfel esplica condu-ita cellor duoT membrii ai Guvernultil provisoriti, in ces-tiunea de fna, cleat c'd s'aii suppus otarfriT maiorit4iTConsiliuluT Dar atunci D. Magheru de ce n'a suscris o?El bine ! D. Mageru merita lauda. Daca nu la 11, dacanu la 14 lanai, la 19 Iunie Tusk cAnd perfidia era fiagranta,angajamentulti fatale trebuia runiptti, ca actiunea Gu-vernuluT se remble liberä, spre a nu se mai putea ascundenimenT dupe paravanule angajamentuluT. Am don i sa seesplice D.D. Tell $i Eliade in cestiunea actsta cacï altfel,vor trece de stupid; cum le 4;lice Balcescu.

Astfel redactata acésta proclamatie, nu este ea óreo curata pledoarie fäcuta de Guverne in favórea Odo-besculuT ? Fara cuvintcle, dupb' cm dice 2) pe care D.Rosetti silita le-a a dlogat , pentru ca scudele Odobescu-lu'i sa nu fie luate ea opiniunea Guvernului, cum çliceBalcescu, prin proclamatia aceca nu se disculpa oareOdotwscu pe deplin, ficend se, cap: WA culpa, OM pe-dépsa, numal asupra luT Solomon ? Prin cuvintele delasfir§it, cti este deosebire mare hare greqalele cellor

ca pedépsa este desfiinfatti, i ca Hristos ordona

1) Publicati in monitornlil Nr 2.21 Palm dui:0 cm/Intels orbita de dragostea terra.

90

iertarea. pacdtosii , nu este o indulgença ce re-clamit Guvernulti provisorit In fav6rea culpabililor deinalth t'Aclare ? Dar fara ajutorulli poporulul, oare li-beratoriT patrid §i Revolutiunea chiar n'dr fi fost anu-late ? i pentru ce gata indulgineeä, catre Odobescu ?Ciare t'ara ordinula §efulta otiriì. venea Solomon cu cel-le &la' r6te de soldap ? Si cine a ordonat arestareaGavernului ? Si daca SoldatiT aceia ere' beji n'aputut fi §i colonelul Solomon ? i ca astfel, cine e a-devliratulft culpabilli ?

S'apoT, cum sti ne esplicarn int6rcerea D.D Rosetti§i Bratianu In guvernli, tot a§a de grabnica ca §i retra-gerea lor, §i fdra niel o invitare,... §i dupli ce Odobescu afacut fiasco ? Cutn s ne esplicam staruinta D. Ro-setti, §i ca secretaril §i ca publicistli , d'a disculpa, cuorI ce pretil-, pe Odobescu , incriminandli numal pe So-lomon? Cum sa ne esplicarn ni§ce contradictiunT flagranteIn cestiunea de fan ? De esemplu

tu appelu ü la 6meni`i liberi , D. Rosetti dicea la1849 : adbogänd In proclarnatiune cuvintele OiCe Odo-beseu, cuvinte d'o umbra de aparare, sunt tradator pen-tru acést a?"

Am vëdut cä nu dela sine a ada'ogatti D. Rosettiarene dita vorbe, ci silita de Balcescu

In appelulü la telte partidete (pag. 61) D. Rosettidicea la 1850:

N'o cunorca inca bine rescaa D. D. Colonell O-, dobescu §i Solomon ; prin armare, nu potü vorbi apridespre acea resc6la; fatala tasa din orY-ce punta de ve-dere, ea fu ca atatil mai fatal. ca , prin attaculü lor,el silirá poporulti a s'allega cu to"tä irtima de trupulii

;junghiata gi provisora , care la 19 Iunia pierdu cutotulii qi mica schinteie de viaca ce mai ave aintr'en-sulan

Cum n'a cunoscutli D. Rosetti rlisc6la dela 19 lu-

DIO crin] affirma D. Eliade in Memoriele sélle dela 1831, png. 115.Prunculd Reman N. 4 (22 'unid) 4ice a Cal= retragirii lord dinguvernd este ci socotisserA missionea lora iroplinitA ; dar la1849, In appeluld la omenii libeff, D. Rosetti dice di n'a avutti in-credei e in D. Eltad, i D. Bratiacu, cd nu i s'a /uat in shamdsureie revoluflonare.

91

nit, dud In Pruneula dela 22 Iunin 48, o descrie Int6te amäruntele eI? cuvintele de maY susn subliniate nu sunt elle oare o pnrere de r'ën pentru nereu-§ita cellor duol colonelT la 19 Iunit ? Altfelti, poporultin'ar fi fost silit a mal sustine acellil corpn moral, nu-mittt guvernn provisoritl! Färt, attaculn colonelilor, cor-puln acella muria de sigur, çlice D Rosetti; dar la 30Iunin §i la 28 Iulin , se dovedi cii e via acelln corpn ;catici in Eliad si In Tell, nu in DemagogY, avea poporulnincredere !

In Memoriele intime dela 1855, alle D. Eltade ,

publicate sub numele D-10 Rousso, acesta Oice et, inteoli la Brussa, la anult1 1849, In auçlulti maI multor e-

Inigrap din coterta D. Ion Ghica1), D. Alexandru C Golescu ar fi cleclarat el conspiratia dela 19 Iunit fusesseuntlitä de mg top membril ComitetuluI revolutionarn,scopuln lort fiindn a inlocui pe Tell, pe Eliade si peMaghoru cu Odobescu 1 amiciI conspiratorilor,

Si tot D. N. Rousso Oice, Iii aceea§I operä, en. lal85, preotuln Anastasie, unuln din oameniI miscArilnóstre de la 48, a märturisit la Brussa emigratilor d'a-colo: cä D Alex. C. Golescu illn instrcivasse, in prOioalul 19 Lila, a face propagandä In poporn contra D.D.Eliade, Tell si IVIagheru, esugeränd calitätile D. D. 0-dobescu, Cretttlescu i consortil.2)

D. Eliade affirmä In Memoriele sélle de la i851(pagina 121) ca Solomon a doclarat D.D. Eliade , Ma-gheru si Tell en, D.D Rosetti §i Brätianu eran arnesti-cap' in complotuld (lela 19 'unit'.

Dintt e membril ComissiuniI Insiircinatä dupt 19Iunin ca procesulti liii Odobestu si Solomon , safari dedipitan Ciocardia. judecatoruln de instructiune in acestprocesn, si Col. Pleoianu , §i major Mavrocordatn. cariail Incetatn din viagl, me:nbriI träesct; si anu-ine: major Racotä, apitann Serurie, cäpitan Mariann..

,.$1 Nenieord, Apnllonie, Mann Serghieeen. Imanu, A. Manu,Al. Zane, I. Ioneeen, P. Perete, Bileeseu et. ve di opela Suplément

thisicure de Régnault, par N. Rousso.Suplement à l'histoire de REgnault, pag. 70-71.

iNSCIINTARE.

Din lipsa miji6celor pecuniare, ne vedem 041, cuparere de reti, a suspende aci lucrarea n6stra.

Vout continua dar publicarea acesteI opere in bro-§ure decate 5-7 Ole, (land pe fie-care anti, daca vomfi incuraglag de publicti, cate dime' sal trel bro§ure.

Opera intréga va forma cinc l volumurY, din careCellti d'ant6iti va contine lucrarile capilorti mi,caril in

celle tre1 lunI alle Rovolutiunif dela 48.Cella d'alti duoilea, lucrarile loll din emigratie.Cellii d'alt treilea, actele lor dela 1857-1859.Celli"' Walt' patrulea, conduita lor sub Iroda Cuza.Cellt d'ala eincelea, Revolutianea dela 11 Febr. 66.

LA

.L

-= t

O /..2 _

t...1

i '....-

o

'

-S

1,.1)

k..

_

.9

'7

q-

i....

-o "

A-:.

V

..

,,

4.,,.,.

-- .,-.. .

,.I

..

..

..'

L;

::..-

.,

.4

l...

,..

e...-.,1+

., oI.*

'0

,,,

... -,

e,

o T ,

.0 7'.,-., A

;,

11'4...'t

4-1: : c-'

1,.

,,

r*.

.A

k'.,-

'.

b?

, ..

...

I.... -..

; 4..._

....,,,,'

..";1-A

,1,..6,... ,.

,.

k'

.)4: t

..' . V %

.4.-,..---

-',

.,

m,

.1'1,v

,.

1,

.,

A.

;

-a .

.i .'l "k-,i'. ,f , .-,

'?....

o

....

I. .1 - .

'.

c ....

-'

'1

,,,..,..,,

,-.

O....

i'.,.' - ...

.C

I't.

'..

Ns

-_

.=,,,,.. ,......

-o---

--...,,,-s, -

...4,1/

0.i

A..

i,.

,...

,,

....-

,.,-

1:1-

..."

r' ,1,

.F.''', ._,,,,,,.,,,h.

,....

5/r.,

:.'

.

4,1

''

,4. A.

.,'&

'.`,..,

r,c

?'W--a,

....11.

Itkl '

_,

.'.

......

2',A

..

..

,., F1s

,,,,L

ily).

C fs

e"...,,,

'/ ' ...k-

00.

l:

°.,

--..

...

.^

v;'.

7.... ' .

'.

'-!' '4

-v.,-

n- Qii -

.-.0,..-

-V-

i.,

-.

..

,'¡

''.11

, 11'1.,

Vs.7

-1

1

fi'LL

'--. -4

tI. 4

'.

.,_1

' ---., L

.=

I.-

N--

'N

.',i

n.n

i.,.....-

- .n .

34,

,.

1, 'i_........:

.

'11

.:,f,-,..,..:4:_.

,o"-

.o f

,,,,ii

-I

.-

.).,:,,L°

-ri

i...

:-

*.?.

to J:. ;'".1.

,.

,°

, -, , r `

S'4

-R

. -r'

'!I

...

oi

a

-i \"

'1''

' "-'-

'''''-

1.; ' -...",,..

\ k",,,..

Is',"A

....,'

n1

y:

..,\01

cn

7' ' . ir, \-..............

nr 'I /

r,1,$,,

1.1,-

S , ..L

I!

-.`,

1.4....IkI,

'' p

o.ri,.Pt -,1.,

......-..ti,/, i.

..

,,.

,...,

...-,

.:-..,

--r

I,i ! : -

`. ii, ir... .'' 41 ....

"r

. 4117'r

-...,'

7.,'7,-4

'7o

',I . '.. 1 " l'"

L,

....L

'ar:

.f.

,,,o

....

aA

'1,;,',

'.

c4

' V X

,..7....-

j ,L

.r

o.

,, 1 0-../

''.

F4''''

..,..a,

d' ;

.*-4-,:,,4,11r

-.-;

-.4"41 4i11.