IAnul XIV Nr. 687 Duminic[ 15 mai 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Metode de recoltare a plantelor medicinale

PAGINA 5

Expozi\ia Mariei Olteanu, un act artistic memorabil

O lucrare a pictorului românAdrian Ghenie (născut în 1977,la Baia Mare, absolvent al Univer-sităţii de Arte şi design din ClujNapoca) a fost vândută acum do-uă zile, la o licitaţie Sotheby's, pen-tru suma de 2,27 milioane de eu-ro. Este vorba despre „Self-Por-trait as Vincent Van Gogh”.

Recordul personal al lui Ghe-nie a fost stabilit tot anul acesta,când lucrarea sa „The Sunflowersin 1937” a fost vândută, tot la Sot-heby's, pentru 4 milioane de euro.În anul 2014, pentru „The FakeRothko”, Ghenie obţinuse (laaceeaşi Sotheby's) 1,8 milioane deeuro. Un singur artist plastic ro-mân a vândut cu peste 1 milion

de euro, şi anume ConstantinBrâncuşi. Recordul absolut al su-mei plătite pentru o lucrare a unuiartist român este de aproape 30de milioane de euro pentru scul-ptura Madame L. R. (la casa de li-citaţii Christie's, în 2009). Lucra-rea provenea din colecţia perso-nală de artă Yves Saint Laurent.

În România, prima lucrare alui Adrian Ghenie scoasă la lici-taţie în anul 2015 a fost „Self-por-trait with Laurels” şi s-a vândutpentru 22.000 de euro.

Adrian Ghenie colaborează,de mai mulţi ani, cu unul dintrecei mai importanţi şi influenţi de-aleri de artă pe plan internaţional<Mihai Nicodim.

PAGINA 10

Cea de-a doua semifinală Eu-rovision, la care ar fi urmat să par-ticipe şi România, dacă nu ar fifost descalificată, a avut loc joiseară, şi a decis următorii zececoncurenţi calificaţi pentru finaladin 14 mai.

Aşa cum a anunţat şi eurovi-sion.tv, următoarele zece ţări ca-lificate pentru a cânta în seara fi-nalei Eurovision sunt< Letonia(Justs – "Heartbeat"), Georgia(Nika Kocharov şi Young Geor-gian – "Lolitaz Midnight Gold"),Bulgaria (Poli Genova – "If LoveWas A Crime"), Australia (DamiIm – "Sound Of Silence"), Ucrai-na (Jamala – "1944"), Serbia (San-ja Vucic ZAA – "Goodbye/ Shel-ter"), Polonia (Michal Szpak –"Color Of Your Life"), Israel (HoviStar – "Made Of Stars"), Lituania(Donny Montell – "I've Been Wai-ting For This Night"), Belgia(Laura Tesoro – "What's ThePressure").

Adrian Ghenie a vândut înc[ un tabloula Londra, cu 2,2 milioane euro

Lista cu ultimele 10 melodii calificate la Eurovision 2016

77.400 familii din jude\ul Satu Mare au fost

colectivizate p]n[ `n 1962

Semnarea intrării în gospodăria agricolă la Baba Novac

Experienţa acumulată în peste70 de ani de viaţă, dar şi dorinţade a lăsa posterităţii date privindevoluţia în timp a comunei Botiz,l-au făcut pe Nicolae Bondici săpună cap la cap informaţiile adu-nate cu meticulozitate, iar din pre-lucrarea lor a rezultat cartea "Dinamintirile unui primar".

Lucrarea a văzut recent lumi-na tiparului şi a fost lansată zileletrecute într-un cerc larg de prie-teni, de foşti elevi şi colaboratoriai celui care vreme de 27 de ani afost primarul comunei Botiz. Pe-rioada luată în dezbatere a presu-pus experienţe şi realizări atât înperioada anterioară anului 1989,cât şi după. Aşa cum a afirmatautorul la lansarea volumului,doar un primar din judeţ se apro-pie de egalarea recordului său, fi-

ind vorba despre Florinel Andrei-ca, cel care a înscris în palmares26 de ani în fruntea obştei dinCrucişor. Întâmplător sau nu, ceidoi au fost o bună vreme şi colegide partid.

Nicolae Bondici, cronicarul a 70 de ani din istoria comunei Botiz

PAGINA 4

Cum alegem stilul corectal gen\ii pentru a sepotrivi cu pantofii?

PAGINA 7

Gulia are propriet[\i tonice ;i se recomand[ `n curele de sl[bire

PAGINA 8

PAGINA 2

Printre cronicarii secolului al XVI-leapoate fi amintit pe bun[ dreptate umanistulNicolae Olahus ca unul care prin scrierilesale ̀ n limba latin[ a contribuit la progresulistoriografiei rom]ne;ti.

Nicolae Olahus s-a n[scut la Sibiu `nanul 1493 ca fiul lui :tefan Olahus, fiulMarinei, sora vestitului erou al cre;tin[t[\iiIancu de Hunedoara ;i v[rul fiului s[u Ma-tei Corvin, iar Nicolae Olahus era nepotde v[r al acestuia.

Nicolae Olahus a crescut `ntre str[ini, ela f[cut o str[lucit[ carier[ urc]nd cele mai`nalte trepte ale ierarhiei biserice;ti ;i po-litice `n Ungaria.

Continuare `n pagina 3

Nicolae Olahus,un rom]n ajunsla conducerea

Ungariei

2 Informa\ia de Duminic[/15 mai 2016

Procesul colectivizării s-a păs-trat în conștiința oamenilor ca ce-va foarte dureros. Deși au trecutaproape 70 de ani, fermierii de azinu se înghesuie să înființeze co-operativele necesare pentru a pu-tea încasa subvențiile pe pă;uni.Deși în județul Satu Mare suntzeci de asociații ale crescătorilorde animale, nu s-a reu;it înființa-rea niciunei cooperative.

Informaţiile privind procesul de co-lectivizare şi despre rezistenţa ţărăneascăanticomunistă din această parte a ţăriiprezentate în acest material au fost pre-luate din volumul "Rezistenţa ŢărăneascăAnticomunistă din perioada colectivi-zării în judeţul Satu Mare (1949 - 1962)"de Aurel Pop, Editura Risoprint.

După falsificarea alegerilor din 1946lumea satului românesc a fost redusă latăcere prin desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice care era majoritară, în acea pe-rioadă în această zonă.

Criteriul de bază a celor care urmausă facă parte din organigrama locală aregimului, a celor care urmau să conducădestinele celor din mediul rural era săselecteze pentru posturile de conduceremuncitori fără înaltă calificare, docilinoii puteri, mai puţini religioşi, fără pre-gătire intelectuală care să nu fi fostmembri ai partidelor istorice şi care sărespecte întocmai sfaturile primite de lacentru.

În 1948, `n \ar[ existau 7.700 de proprietăți mai maride 50 hectare

La 24 iunie 1948, Direcţia CirculaţieiBunurilor Imobile şi Deplasării Popu-laţiei Rurale din Ministerul Agriculturiişi Domeniilor Publice a cerut în maresecret tutror Serviciilor Agricole Ju-deţene să trimită până la 5 iulie 1948 ta-belele nominale cu toţi proprietarii deterenuri agricole mai mari de 50 de hec-tare.

Conform acestor liste în Româniaexistau 7.700 proprietăţi particulare de50 de hectare şi mai mari cu un total de1.013.461 hectare. Tot în această perioa-dă s-a întocmit statistica maşinilor agri-cole cu tracţiune mecanică existente laproprietari şi care trebuiau confiscatetrecându-se la întocmirea planului deconfiscare a averilor moşiereşti la nivelnaţional şi al fiecărei proprietăţi în par-te.

De întreaga acţiune pe plan naţionala fost responsabil Nicolae Ceauşescu, fi-ind confirmat în funcţie de plenara Co-mitetului Central al Partidului Munci-toresc Român din 3-5 martie 1949, în acărei rezoluţie adoptată se preciza că"pentru a scăpa oamenii de întuneric şimizerie trebuie să se construiască socia-lismul la sate, adică să se treacă la gos-podăria agricolă colectivă urmând a setrece la desfiinţarea completă a exploa-tării chiabureşti la sate mobilizând înaceastă luptă întreaga ţărănime atuncicând condiţiile vor fi pregătite".

Plenara din martie 1949 a hotărâtaplicarea principiului liberului con-simţământ la constituirea gospodăriiloragricole colective, care odată constituitebeneficiau de anumite scutiri, de până la50% reducere din cota obligatorie în pri-mii ani, iar membrii acestora aveau po-sibilitatea de a păstra pe lângă casă unlot de 0,30 hectare.

În 1949 la nivelul întregii ţări au fostînfiinţate 56 de gospodării agricole deproducţie, urmând ca în anii următori,

activiştii de partid să identifice "muncade lămurire" prin secţiile de propagandăa regimului care urmau să difuzeze înteritoriu broşuri cu tematică adecvată.

Lichidarea chiaburilor

Acolo unde "munca de lămurire"pentru înscriere în colectiv şchiopătatreptat s-a trecut la aplicarea unei politicidure faţă de mica gospodărie particulară,socotind-o nerentabilă. În cazul claseide mijloc, cu precădere a chiaburimii s-a dus o politică extrem de dură mergân-du-se în unele cazuri, în primii ani pânăla lichidarea totală a acestei clase.

La recensământul din 1948 densita-tea populaţiei judeţului Satu Mare era de71 de locuitori pe kilometru pătrat, avândo tendinţă de creştere. Industrializareajudeţului a creat o mişcare migratoare apopulaţiei dinspre mediul rural spre celurban, fapt ce a dus la schimbarea eco-nomică şi edilitară a unor localităţi.

În Ţara Oaşului fenomenul migratora căpătat o formă mai accentuată datorităformei de relief existentă precum şi da-torită manifestării tradiţionale a oşanuluide a migra spre locuri unde îşi poatecâştiga existenţa.

Atacurile puterii imediat după pro-mulgarea Legii de reformă agrară au fostîndreptate spre instituţiile în spatele că-rora se "ascundeau" interesele marilorproprietari.

În urma acţiunilor de colectivizareşi de confiscare a proprietăţii private afost dizolvată Uniunea Centrală a Sindi-catelor Agricole, bunurile acesteia in-trând în proprietatea statului, urmândapoi proprietăţile familiei regale, bunu-rile şi pământurile şcolilor confesionaleşi a Bisericii Greco-Catolice.

Perioada în care s-a desfăşurat am-plul proces de colectivizare, dar şi dupăacest timp, situaţia ţăranului român, in-diferent de etnie a fost dramatică, nefe-ricită şi dură datorită politicii impuse dela centru prin metodele de aplicare co-mune.

Oaze de libertate în Oaș

O influenţă majoră au avut-o pe în-treaga perioadă a procesului de colecti-vizare formele de relief, astfel că într-unfel erau mijloacele de rezistenţă a ţăra-nului în zonele de deal şi de munte şi alaerau formele de rezistenţă a ţăranului înzonele de şes.

Astfel anumite zone din Ţara Oaşuluişi de sub Codru au rămas necolectivizate,comunităţi întregi ţinând piept tutrorprovocărilor, creându-se adevărate oaze

de "libertate" cu ar fi Cămârzana, Certeze,Bixand, Trip, Lechinţa, Racşa sau Batarci.

La fel s-au petrecut lucrurile şi în zo-na localităţilor Bârsăul de Sus şi PoianaCodrului unde femeile au jucat rolulprincipal în lupta de rezistenţă prin alun-garea activiştilor din sate cu furcile.

Chiaburii, adică proprietarii de tere-nuri agricole şi cei care aveau posibilita-tea să facă profit din exploatarea acestorterenuri, cei care erau vânaţi activ de co-munişti pentru a-şi trece voluntar tere-nurile în proprietatea statului, erau mainumeroşi în rândul etnicilor maghiari,în Carei fiind înregistraţi 1.081.

Acest lucru a contribuit la politica deînvrăjbire prin colonizarea românilor înacest spaţiu, aduşi din zonele cu reliefmuntos, neprielnic prestării agriculturii,iar transferul de proprietate a primit unton naţionalist de pe urma căruia regimulcomunist a profitat tot timpul.

O altă particularitate de care regimulcomunist a ţinut cont şi pe care a fructi-ficat-o cu toată fermitatea şi în urma că-reia a avut succes a fost diversitatea cul-telor din această parte a ţării.

În martie 1962, cele 123 degospodării agricole însumau222.600 de hectare

Un alt aspect cu implicaţii majore înstructura politică a acestui judeţ este fap-tul că imediat după război s-a creat o no-uă forţă politică, comparativ cu alte zoneale ţării. Etnia maghiară din mediul rurala creat o forţă politică puternică în specialîn ţinuturile Sătmarului şi Careiului.

Uniunea Populară Maghiară (UPM)a ridicat un semn de întrebare pentru ceide la centru ţinând cont de mişcările ceau avut loc peste graniţă, şi de revoluţiaanticomunistă din 1956, astfel lideriiacestei formaţiuni politice reuşind săpromoveze.

Cei mai mulţi locuitori din judeţ,52.62% se ocupau cu agricultura, iar oaltă parte, care nu aveau nici o profesieau luat drumul pribegiei şi s-au îndreptatspre centrele muncitoreşti, în special înlocalităţile limitrofe ale judeţului, undea început industrializarea.

Forma de rezistenţă manifestată înaceastă parte a ţării are o parte din par-ticularităţile sale distincte din marea lup-tă dusă de ţăran spre un ţel comun pentrucare s-a jertfit sute de ani, pământul, mij-locul principal de existenţă a unei clasecare în decursul istoriei a jucat un rolimportant.

Cu toate formele de manifestare a re-zistenţei, întregul proces de colectivizareşi-a atins scopul propus, astfel că la ni-

velul judeţului Satu Mare, în martie 1962existau 123 de gospodării agricole cu unnumăr de 77.400 de familii de ţărani careau semnat cererea de înscriere, gospo-dăria agricolă colectivă unind o suprafaţăde 222.600 de hectare.

Procesul de colectivizare s-a încheiatîn totalitate în raioanele Satu Mare, Careişi Tăşnad, însă în raionul Oaş, colectivi-zarea figura cu o proporţie de 70%, ceeace reprezenta 19 gospodării agricole cu7.050 de familii, care deţineau 19.000 dehectare de teren, însă în ciuda acestuifapt, la 7 martie 1962 a fost raportată fi-nalizarea întregului proces de colectivi-zare de către conducerea judeţeană.

Situaţia terenului agricol după înche-ierea procesului de colectivizare a ju-deţului Satu Mare, potrivit statisticilordin acele vremuri părea că este bine gos-podărit, iar producţia este mai mare faţăde perioada de început.

Odată cu parcurgerea timpului tere-nurile agricole colectivizate au începutsă se degradeze, cu toată propagandapartidului în timp ce terenurile agricolenecolectivizate au început să se cristali-zeze.

Țărani transformați în proletari naveti;ti

La nivelul judeţului Satu Mare în-treaga legislaţie elaborată de putere s-aaplicat cu fermitate, colectarea cotelor,aplicarea măsurilor drastice împotrivacelor care nu puteau să îşi achite dărilecătre stat, confiscarea averilor, precumşi deportarea celor care erau suspectaţide a face parte din cercuri reacţionare,donaţiile forţate, impozitele majore im-puse chiaburilor, obligarea ţăranului săse înscrie în gospodăria colectivă, toateacestea au făcut ca ţăranul să aibă opoziţie duşmănoasă faţă de noul regimpolitic.

În paralel, măsurile au avut implicaţiimajore în atitudinea ţăranului, în com-portamentul său odată cu deposedarealui de tot ce a avut el mai drag, obiceiurile,credinţa, comportamentul faţă de socie-tate, instinctul proprietăţii şi au forţatadaptarea la o nouă colectivitate, lipsade identitate mergând uneori cu indife-renţa faţă de avutul comunităţii.

Urmările acestui aspect au dus po-pulaţia satelor la o trăire după noi ca-noane în care ţăranul nu s-a simţit ni-ciodată în largul său. Astfel individul dinmediul rural a ajuns să sufere, căutândrefugiu în mediul urban, abandonândmunca pământului şi devenind pestenoapte proletar navetist.

A consemnat Bogdan Mihalca

La 14 mai 1981, acum 35 de ani,Dumitru Prunariu a devenit primul șisingurul român care a zburat vreodatăîn spațiul cosmic. A participat la mi-siunea Soiuz 40 din cadrul programu-lui spațial „Intercosmos” și a petrecutîn spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de mi-nute. Este de profesie inginer aeronau-tic. A fost pe rând ofițer inginer în ca-drul Comandamentului Aviației Mi-litare, șef al Aviației civile române, pre-ședinte al Agenției Spațiale Române,ambasador al României în FederațiaRusă, președintele Consiliului de ne-militarizare a spațiului cosmic din ca-drul ONU. În prezent are gradul degeneral-maior în rezervă.

Spre seara zilei de 14 mai 1981, unautobuz special i-a adus pe cei doi cos-monauți din echipajul principal, echi-pați pentru zbor, către Platforma 17de la cosmodromul Baikonur< colone-lul sovietic Leonid Popov, cel care cuun an în urmă realizase recordul dedurată în spațiul extraterestru de 185de zile, și locotenentul major inginerDumitru Prunariu. La ora 20 16’ 38”(ora Bucureștiului), a fost lansată ra-cheta purtătoare cu nava cosmică So-iuz-40 (în greutate totală de 300 to-ne).

Decolarea a decurs fără probleme.După înscrierea pe orbita circumte-restră, verificarea parametrilor tehniciai navei în condiții reale de zbor șiefectuarea primei manevre orbitale deridicare a orbitei, care au durat pânăla ora 4 dimineața a zilei următoare,cei doi cosmonauți au avut permisiu-nea să dezbrace costumele de scafan-dru cosmic, să treacă în modulul or-bital și să se odihnească. La 15 mai,nava cosmică Soiuz-40 se cuplează lacomplexul orbital Saliut 6 – Soiuz T-4. Momentul cuplării a fost imortalizatpe film din interiorul stației orbitale.Primul care a trecut prin deschizăturatrapelor deschise ale celor două obiectecosmice a fost Prunariu.

Au petrecut șapte zile pe stația or-bitală Saliut 6. Acolo, cei doi cosmo-nauți s-au întâlnit cu cosmonauții so-vietici Vladimir Kovalionok și VictorSavinîh, care se aflau deja pe orbitacircumterestră de la 21 martie 1981.

Au lucrat împreună, realizând 22de experimente științifice, “Biodoza”,de exemplu, a fost legat de studiul câm-pului magnetic al Pământului și influ-ența lui asupra organismelor vii. Mareamajoritate a experimentelor efectuateau fost de concepție românească, iaraparatura realizată în România pentruacest scop s-a remarcat printr-un gradînalt de miniaturizare, fiabilitate șiconsum redus de energie, funcționândireproșabil.

35 de ani de lazborul spa\ial al luiDumitru Prunariu

EVENIMENTAcolo unde "munca de lămurire" pentru înscriere în colectiv şchiopăta treptat s-a trecut la apli-

carea unei politici dure faţă de mica gospodărie particulară, socotind-o nerentabilă. În cazul claseide mijloc, cu precădere a chiaburimii s-a dus o politică extrem de dură mergându-se în unelecazuri, în primii ani până la lichidarea totală a acestei clase.

Țărani citind presa în cadrul unei gospodării agricole (1950)

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Pân[ în 7 martie 1962, 77.400 familii de \[rani din jude\ au fost “l[murite”

s[ intre în gospod[riile agricole

15 mai 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE~n scrierea sa istoric[ - geografic[ ;i etnografic[, intitulat[< "Hungaria sive de originibus gentis,

regionis situs, divisione, habitu atque apportunitatibus” (Ungaria sau despre originile neamului,despre a;ezarea ;i `mp[r\irea regiunii despre `nf[\i;area ;i `nlesnirile ei) face amintire despreoriginea sa muntean[, despre `nrudirea sa cu familia Huniazilor ;i cu Domnul |[rii Rom]ne;ti.

Urmare din pagina 1

~n anul 1553 a fost numit mitropolitprimat la Strigoniu, iar la 1558 ̀ mp[ratulFerdinand l-a r[spl[tit cu titlul de baronal imperiului pentru meritele c];tigate`n serviciul dinastiei habzburgice, iar la1562 acela;i `mp[rat i-a oferit cea mai`nalt[ demnitate politic[, numindu-l re-gent ;i loc\iitor al s[u la conducerea Un-gariei. (Hurmuzaki, documente privi-toare la istoria Rom]nilor II, 2, p. 519 -520).

“Neamul Transilv[nenilor este bine `nchegat, r[zboinic;i `nzestrat cu o;tire bun[ ;i cai puternici”

Cu toate acestea descenden\a sa dinvi\[ rom]neasc[ ;i originea sa sibian[ nua dat-o uit[rii ci at]t `n coresponden\asa face uneori amintire entuziast[ deora;ul Sibiu, ̀ n care a tr[it timp ̀ ndelun-gat, fiind d[ruit de Dumnezeu cu multedaruri, precum ;i ̀ n scrierile sale istoricevorbe;te cu simpatie despre Transilvaniaspun]nd c[ din Muntenia (Transalpina)este `ngust[ ;i anevoioas[ intrarea `nTransilvania, de aceea turcii, care invadaude acolo din Transilvania, adeseori ausuferit `nfr]ngeri grele din partea unoro;tiri pu\in numeroase. "Mai u;or ai pu-tea cuceri din Transilvania toat[ Ungariadec]t din Muntenia, Transilvania. C[cidrumurile ei pot fi cu u;urin\[ astupateprin arbori t[ia\i. Neamul Transilv[ne-nilor este pe l]ng[ aceasta, bine ̀ nchegat,r[zboinic ;i `nzestrat cu o;tire bun[ ;icai puternici. ~ntreaga regiune variaz[alternativ `ntre c]mpie ;i codri, fiind`ntret[iat[ de cumpene ;i cotituri de ape,av]nd p[m]nt fertil, vinuri tari, aur, ar-gint, fier ;i alte metale ̀ n afar[ de acesteae plin[ e plin[ de sare> este foarte bogat[`n vite, fiare s[lbatice, ur;i, pe;ti, `nc]tn-ai putea ̀ nvinui natura, c[ n-a ̀ nzestrataceasta cu toate foloasele ;i `nlesnirileprielnice traiului omenesc. DespreRom]ni se spune c[ sunt "coloni;tii Ro-manilor" :i dovada acestui lucru o d[faptul, c[ ei au multe cuvinte cu graiulRomanilor, din monetele c[rui popor seg[sesc foarte multe ̀ n aceste locuri ;i elesunt f[r[ `ndoial[ dovezi despre ad]ncavechime a st[p]nirii Romane aci (IoanLupas. Doi umani;ti rom]ni din secolulal XVI-lea. An Academia Rom]n[, 1928,p. 7 - 8).

~n scrierea sa istoric[ - geografic[ ;ietnografic[, intitulat[< "Hungaria sive deoriginibus gentis, regionis situs, divisio-ne, habitu atque apportunitatibus (Un-garia sau despre originile neamului, des-pre a;ezarea ;i ̀ mp[r\irea regiunii despre`nf[\i;area ;i ̀ nlesnirile ei) face amintiredespre originea sa muntean[, despre`nrudirea sa cu familia Huniazilor ;i cuDomnul |[rii Rom]ne;ti, d]nd at]t des-crierea acestei \[ri, c]t ;i a Moldovei, aTransilvaniei ;i a Banatului.

Astfel vedem c[ `n secolele al XV-lea;i al XVI-lea, c]t[ vreme cronicarii dinr[s[ritul Carpa\ilor sub influen\acov]r;itoare a slovonismului se c[zneaus[ eternizeze evenimentele mai `nsem-nate ̀ n graiu slovon, cei din Transilvania,influen\a\i de curentul umanist alrena;terii greco - romane, f[ceau uz delimba latin[ `n scrierile lor.

Muntenia

Muntenia, c]ndva se zice c[ ar fi fostnumit[ FLACIA de la FLACUS, care du-sese acolo colonii romane, `ncep]nd dela mun\ii prin care se desparte de Tran-silvania, se ̀ ntinde p]n[ la Marea Neagr[.

P]m]nt ;es ;i lipsit de ape, spre miaz[ -noapte are pe Roxani, care acum se nu-mesc Ru;i, spre miaz[-zi c[tre aceea par-te a Ungariei, ce caut[ spre Timi;oara ;ic]mpul Maxons, iar spre r[s[rit se atingede Dun[rea ce desparte Moesia de Jos.

Principele acesteia se nume;te Vod[,care pe timpul nostru este Radul, tare ̀ naveri ;i puteri, av]nd scaunul s[u `n ce-tatea T]rgovi;tei.

Se zice c[ `n timp de nevoie poate s[ridice la 40.000 de osta;i din \ara sa ;is[-i duc[ la oaste.

Voievodul ei supus Regelui c[ruiaprin soli trimite jur[m]nt de fidelitate.~n aceast[ provincie din timpurile ̀ nain-ta;ilor no;tri p]n[ ̀ n zilele noastre, dou[familii au fost, la ̀ nceput ie;ite din aceea;icas[, una a D[ne;tilor de la Dan Vod[,alta a Dr[gulescilor de la Dragula, decare ;i Enea Silviu aminte;te `n cap doiEuropei. Din ace;tia se aleg domnii legi-timi, c]nd cu puterile Regelui nostru,c]nd cu ale Turcului.

Pe timpul lui Ioan de Hunedoara vo-ievodul Transilvaniei, apoi guvernatorulUngariei, ocupase domnia DragulaVod[, parte uciz]nd, parte alung]nd pecei din s]ngele lui Dan.

Manuil[ de Arge; avea din muiereasa Marina, sora aceluia; Iancu de Hune-doara `ntre al\ii doi feciori< unul cu nu-mele de Stanciul care avea fii pe Dan ;iPetru, altul Stoian sau :tefan. Acesta main[scu pe mine ;i pe fratele meu, ;i pefratele Ursula ;i Elena. C[ci Dragula, ve-nind la Domnie prinse cu ̀ n;el[ciune peunchiul meu Stanciul ;i-l t[ie. Iar :tefan,cu ajutorul lui Dumnezeu, fiind `nc[prunc, sc[p[ de tirania aceluia, alerg]ndla regele Matei Corvin care precum amauzit chiar de la tata ;i de la Bornemisa;i Anilrosie :arkan care veniser[ cu el ̀ nUngaria ;i ̀ mpreun[ cu tata f[cur[ slujb[ost[;easc[ sub Regele - mai de multe ori

avu de g]nd s[-l readuc[ cu o;tile `ndomnie.

Dar tata v[z]nd c[ schimb[rile lu-crurilor, ce se fac acolo pentru domnie,sunt foarte periculoase, preferi s[ sec[s[toreasc[ cu mama mea Barbara Hu-sar din Transilvania ;i s[ tr[iasc[ via\aprivat[ de c]t ̀ n domnie ;i putere, supusla mii de pericole, s[ fie ucis ca ;i`nainta;ii s[i.

Deci dup[ timpuri se f[cu voievodMihnea, ̀ nrudit cu noi prin fr[\ia aproa-pe de s]nge, ca unul n[scut din ramulD[ne;tilor, b[rbat mare la slot ;i cu bra\puternic. (....)

A;a poart[ pe om speran\a ;i a;a seschimb[ st[rile lucrurilor omene;ti. ~ns[mai nic[ieri nu poate fi sigur[ `nso\irearegeasc[ cu at]t mai puțin `n Muntenia,care ̀ n timpul nostru, mai de tot este su-pus tiraniei turce;ti. Rom]nii suntcre;tini dec]t c[ urmeaz[ credin\ei gre-cilor `n purcederea Duhului Sf]nt, ;i `nal\i articoli de credin\[ mai pu\in ̀ nsem-na\i, se abat de la biserica noastr[. Aceas-ta am vrut a le scrie pe scurt pentru cadatinile muntenilor s[ fie mai cunoscute.(Timotei Cipariu Archistru pentru filo-logia ;i istoria Blasin, 1867, p.711 – 714).

Moldova

|inutul Moldovei, dinspre r[s[rit se`mpreun[ cu Muntenia, de la miaz[-noapte spre apus cu polonii, spre miaz[-noapte dincolo de Polonia, nu sunt de-parte de t[tari, care sunt vecini cu laculAzov. Si principele acestei \[ri se nume;teVod[, `ns[ nu e expus la at]tea mut[ripericuloase, ca cei din Muntenia, de altfel;i ace;tia, ca ;i aceia pun jur[m]nt regeluiUngariei, c[-i vor fi credincio;i. Ei, ca s[r[m]n[ ̀ n fidelitate, din d[rnicia regilorUngariei au mai multe castele `n Tran-silvania. Pe timpul nostru Domnitorul

acestei \[ri este Petru Vod[. Limba, da-tinile, religiunea moldovenilor, sunt totacelea;i cu ale muntenilor, `n port `ns[se deosebesc ̀ n c]teva unii de ceilal\i. Eise ;tiu a fi genero;i ;i mai bravi dec]tmuntenii, `i `ntrec cu caii. De multe oris-au lep[dat de regele Ungariei ;i mai demulte ori s-au b[tut cu al polonilor. Sezice c[ pot s[ scoat[ p]n[ la 40.000 deosta;i ;i mai mult. Limba lor ca ;i a altorrom]ni mai demult era rom]n[, `ns[ petimpul nostru foarte mult se deosebe;tede aceea, dar multe vorbe ale lor pot s[le `n\eleag[ ;i latinii. (Ibidem, TimoteiCipariu ….p.726-727).

Transilvania

Transilvania e `nconjurat[ de toatep[r\ile de mun\i foarte `nal\i, mai ales lamarginea ce o desparte de Muntenia, celpu\in de latura c[tre miaz[-noapte ;iMoldova, este mai accesibil[ intrarea.

Din Ungaria 3 c[i duc ̀ n Transilvania`ns[ grele ;i lunecoase. Una se cheam[Mese;ul din partea unde curge r]ul So-me;, a doua Cri;ul pe unde curge r]ulCri;, ;i a treia Poarta de Fier pe undeiese Mure;ul.

Din Muntenia intrarea e `ngust[ ;ianevoioas[. Din care cauz[ turcii care deaici invadau Transilvania, adeseori au su-ferit `nfr]ngeri grele din partea unoro;tiri pu\in numeroase. Din Transilvania,care e lung[ ca de 30 de mile ;i lat[ camtot pe at]ta, sau ceva mai pu\in, mai u;orse poate cuceri toat[ Ungaria. Pentru c[drumurile ei cu u;urin\[ se pot astupacu arborii t[ia\i. Afar[ de aceea, poporule bine ̀ nchegat la port, r[zboinic ;i ̀ nzes-trat cu cai buni ;i puternici.

~ntreaga regiune variaz[ alternativ`ntre c]mpii ;i codrii fiind `ntret[iat decumpene ;i cotituri de ape ;erpuitoare,precum se va vedea numaidec]t> av]ndp[m]nt fertil, vinuri, aur, fier ;i alte me-tale> `nafara de aceasta e plin[ de sare, efoarte bogat[ `n vite, fiare,ur;i,pe;ti dinabunden\[ `nc]t natura nu poate fi `nvi-nuit[ c[ nu i-a dat toate cele de trebuin\[pentru via\[. ~ntr-`nsa sunt 4 na\iuni di-verse< unguri, secui, sa;i ;i rom]ni `ntrecare sa;ii se cred mari, neap\i pentrur[zboi. Ungurii ;i secuii au unele vorbeproprii limbei lor, de care vom scrie maipe larg la cap[tul acestei c[r\i. Sa;ii sezic a fi colonii din ;asii Germaniei adu;iacolo de Carol cel Mare, ceea ceadevere;te prin identitatea limbei ambe-lor popoare. Rom]nii se ;tie a fi coloniilerom]nilor. Proba pentru aceea este c[ aumulte vorbe comune cu limba latin[ ;ifoarte multe momente comune se afl[pe acel loc care sunt probe f[r[ `ndoial[foarte mari pentru vechimea st[p]niriirom]ne aci. De aici sunt cele 7 cet[\i carese numesc scaune s[se;ti< Sibiul, Sebe;ul,Sebe;ul S[sesc sau Millbach, oarec]ndSabesus, Sighi;oara, Or[;tie sau Brass,Vin\, Biertam, Holtzonia. Prefectulfiec[reia din aceste cet[\i se cheam[ ju-de\ul regesc, se nume;te de rege. :i subel sunt multe cet[\i ;i sate.

Sibiul, capul celor 7 scaune s[se;ti,spre r[s[rit ;i spre miaz[-zi e a;ezat pedeal iar ̀ n celelalte p[r\i e a;ezat pe coas-tele dealului.

De Sibiu nu e departe cetatea Vizog-na, (Ocna Sibiului) l]ng[ care se sap[ sa-rea. L]ng[ cetatea Or[;tiei a c[rei pre-fectur[ nou[ ne este de mo;tenire, undefratele meu Matei func\ioneaz[, a;ezat[`n loc frumos ;i productiv, ;i pentru r]uldin apropiere, foarte potrivit[ de locuit,nu departe, ca de o mil[ de loc spremiaz[-noapte, se afl[ un sat ce-i zice Ke-nyer, adic[ P]ine (C]mpul P]inii), ;il]ng[ el un c]mp tot a;a numit, ;es ;ifoarte `ntins renumit pentru marea

`nfr]ngere a turcilor ;i ungurilor pe tim-pul regelui Matei Corvin, c]nd `n Tran-silvania era mai mare :tefan Batori ;iturcii sub comanda lui Balibeg ̀ n num[rde 60.000 de c[l[re\i, precum se spune,intraser[ ̀ n Transilvania. ~n contra aces-tora, :tefan Batori, adun]nd repede toateo;tile transilvane c]te pu\in ;i chem]nd`ntr-ajutor ;i pe Paul Kimisi, comiteleTimi;oarei le ie;i `nainte pe nea;teptate`n acest c]mp unde at]ta moarte se f[cude ambele p[r\i c]t r]ul care trece prinmijlocul acesteui c]mp s-a amestecat `ns]nge, precum am auzit de la cei ce aufost ̀ n fa\[ ̀ n b[t[lie. Belibreg abia sc[p[cu pu\ini prin mun\i, iar ai no;tri maito\i au pierit. Pe :tefan Batori, voevodulTransilvaniei, `l aruncase calul, r[nit deinamici ;i ajutat de ai s[i, scap[ `n pace,iar `n memoria acestei `nt]mpl[ri ridic[o bisericu\[ `n locul `n care c[zuse. Dinc[l[re\ii `n;[ua\i al Episcopului Transil-van de atunci, 200 au pierit `n aceast[lupt[. Spre c[utarea cadavrelor acelora`nsu;i episcopul ie;ind, cu marea pomp[funerar[, le-a adus la Alba Iulia care cala 3 mile e dep[rtat[ de acest c]mp. At]tde mare a fost pierderea acestui bunb[rbat c[tre ai s[i, uci;i pentru ap[rareapatriei.

Provincia Timi;oara ;i vecinele ei

Din st]nca sau muntele, ce st[ de-asupra ora;ului Caransebe;, izvore;ter]ul Timi;, care plec]nd pe l]ng[ acela;i pe l]ng[ castelul ;i ora;ul Lugoj, aic[rui locuitori mai to\i sunt c[l[re\i ;imilitari ;i pe l]ng[ Possa, curge spremiaz[-zi ;i ajunge la cetatea Timi;oarei,care e foarte tare ;i numit[ dup[ r]u.Aceasta st[ `n contra turcilor, ca nutrec]nd Dun[rea de la Semendria, s[treac[ ;i Timi;ul ;i peste marginile Un-gariei. Acest loc e foarte important ;i`ndestulat cu tot felul de mijloace de trai,mai ales cu pe;ti. R]ul Timi;ului, trec]ndmai `nt]i prin c]mpii foarte `ntinse, sevars[, parte `n Dun[re, la mijloc `ntreSemendria ;i Taurun sau Belgrad dinpartea r]pei de c[tre apus, f[c]nd mai`nt]i c]teva insule, din care unele plinede trestie ;i de arbori, pentru suflarea fu-rioas[ a v]nturilor, par a se mi;ca ̀ ncoace;i `ncolo, ;i a `nota, apoi `ntorc]ndu-seaproape de Titel se vars[ ̀ n laturea dins-pre r[s[rit a Tisei ;i a;a-;i duce o partedin sine ;i ̀ n Dun[re. Iar \inutul care este`ntre Tisa ;i Mure; se nume;te Timi;ana.

~ntre r]ul Timi; ;i `ntre Dun[re esteun c]mp ce se cheam[ Maxons, `n mij-locul c[ruia ̀ n p[dure este fort[rea\a Er-somlyo ;i spre Timi;oara se vede o alt[c]mpie, numit[ :omlyo. ~n acest c]mplarg de la Timi;oara p]n[ la malulDun[rii, ̀ n dreptul c[reia este fort[rea\aturceasc[ Semendria spre miaz[-zi,`ntins `n l[\ime de 12 mile ungure;ti, sezice c[ s-au v[zut turme de cerbi ;ic[prioare, adeseori de c]te 3 -4 mii ;imai multe,a c[ror v]n[toare nici pentruai no;tri nu e sigur[ din pricina turcilor,nici pentru turci din pricina alor no;tri,dec]t c]nd ies trei sau mai multe sute dec[l[re\i. ~n fa\[ cu Semendria, pe malulde miaz[-noapte al Dun[rii, sunt `n or-dine spre miaz[-noapte< Kevi, Dombo,Horom, Buthotzin, Sf]ntul Ladislau,Peth, ocupate de turci acum de mul\i ani.De aici este Severinul, cetate din jos depuntea lui Traian, `mpreun[ cu alte trei<Ru;ova, Peth ;i Melvadia. Prefectul aces-tora se nume;te Ban. (Ibidem, TimoteiCipariu, Archiv[ pentru filologia ;i isto-ria, Blasiu, 1867, p.753 – 756)

Ioan Cornean, Lacrima TeocanIstr[uan din cartea `n manuscris<

Cronicari Rom]ni din Ardeal

Nicolae Olahus, un rom]n ajuns laconducerea Ungariei `n secolul XVI

4 Informa\ia de Duminic[/15 mai 2016

LITERATUR~

Odinioară personalităţile uneicomune le reprezentau primarul,preotul şi învăţătorul. Aceştia dinurmă aveau menirea de a fi “cro-nicarii” vremurilor, cei care îşiasumau a consemna o serie deevenimente din viaţa comunităţii.

Iată că ceva similar a făcut şi învăţăto-rul pensionar Nicolae Bondici din co-muna Botiz. După ce zeci de ani a con-semnat într-un posibil jurnal momenteleesenţiale din viaţa familiei sale, ale co-munităţii, inclusiv din perioada în carea fost prim gospodarul comunei,preşedinte de CAP, informaţii privindfamilia sa, date de naştere, perioada co-pilăriei, a adolescenţei, tinereţii şi apoiurmarea vocaţiei de educator, modelatorde conştiinţe, dar mai ales aceea de om.

Experienţa acumulată în peste 70 deani de viaţă, dar şi dorinţa de a lăsa pos-terităţii date privind evoluţia în timp acomunei Botiz, l-au făcut pe NicolaeBondici să pună cap la cap informaţiileadunate cu meticulozitate, iar din prelu-crarea lor a rezultat cartea "Din amintirileunui primar".

Lucrarea a văzut recent lumina tipa-rului şi a fost lansată zilele trecute într-un cerc larg de prieteni, de foşti elevi şicolaboratori ai celui care vreme de 27 deani a fost primarul comunei Botiz. Pe-rioada luată în dezbatere a presupus ex-perienţe şi realizări atât în perioada an-terioară anului 1989, cât şi după. Aşacum a afirmat autorul la lansarea volu-mului, doar un primar din judeţ se apro-pie de egalarea recordului său, fiind vor-ba despre Florinel Andreica, cel care aînscris în palmares 26 de ani în frunteaobştei din Crucişor. Întâmplător sau nu,cei doi au fost o bună vreme şi colegi departid.

Cartea despre care vorbim este struc-turată pe 12 capitole, din care cele trei dedeschidere sunt afectate primilor săi anide viaţă, adolescenţei şi tinereţii.

Vă reţinem atenţia în cele ce urmeazăcu unele aspecte consemnate de autor,

pe care le considerăm semnificative.Nicolae Bondici se prezintă< "M-am

născut în timpul celui de al Doilea RăzboiMondial, când partea de ţară unde amvăzut lumina zilei aparţinea Statului Ma-ghiar-Hortist. Am copilărit în timpul te-rorii comuniste. Am fost adolescent înperioada firavei autonomii faţă de pute-rea Sovietică. M-am maturizat în timpulunei aparente democraţii şi libertăţi. Bă-trâneţea m-a ajuns din urmă la apusuldictaturii comuniste şi deschiderea Ro-mâniei spre libertatea şi democraţie reală(...) Mă numesc Bondici Nicolae, în acteleoriginale, Bondics Miklos, născut în co-muna Botiz, str. Oşvareu, corect Vasvari,în anul 1942, luna noiembrie 25. Părinţiimei - tata Nicolae, pantofar, iar mamaAna, născută Anderco. Şcoala elemen-tară am urmat-o la Botiz, iar liceul la Li-

ceul nr. 2 "Doamna Stanca" din Satu Ma-re, cursul seral. După terminarea liceuluim-am calificat în meseria de învăţător laInstitutul pedagogic de 2 ani din BaiaMare. Concomitent cu Institutul am rea-lizat şi pregătirea militară. La 20 de anieram învăţător calificat şi sublocotenentinfanterist în rezervă în Armata PopularăRomână (...)"

Fin observator al realităţilorimediate

Nicolae Bondici se dovedeşte un finobservator a tot ceea ce se petrece în jurulsău. A fost şi este un meticulos, un omdeosebit de atent la detalii.

Cu referire la anii de şcoală din pe-rioda 1949 - 1956, Nicolae Bondici ci-tează numele câtorva dintre dascălii săi<

învăţătorul Contras, învăţătoarele TeremiElisabeta, Maria Podaru, domnişoaraAnderco, profesorii Veronica Butuza,Gheorghe Şoncodi, Alexandru Vanca,Iuliu Corodan, Aurica Gardoş, MariaStan, Ioan Butuza. Printre scriitorii în-văţaţi la şcoală îi menţionează pe< MihaiBeniuc, Dan Deşliu, Mihai Sadoveanu,A. Toma, Veronica Porumbacu, EugenJebeleanu, Horvath Imre, Nina Cassia-na.

Nu lipsesc din cuprinsul volumuluio serie de amintiri cu şi despre prieteniicopilului de pe atunci. Mâncare consu-mată pe câmp, atunci când mergea cuanimalele la păşunat era de cele mai mul-teori asigurată de< "(...) Mari neni aşa pu-nea mâncare pentru fiul ei ca să-mi ajun-gă şi mie. Doamne! Şi ce era de mâncare?Slănină, groasă de o palmă, tăiată în aşafel încât s-o putem mânca fără cuţit, altădată pâine albă cu unt (făcut în casă),fructe, în special prune sau pere(...)".

Pentru rigoare şi respectarea crono-logiei, autorul tratează inclusiv colecti-vizarea şi perioada cotelor obligatorii,înfiinţarea Gospodăriei Agricole Colec-tive, a Cooperativei de Consum, efectri-ficarea comunei, făcută în anul 1951 ş.a.

Înregimentarea politică

Înregimentarea sa politică a avut locîn anul 1959, după absolvirea clasei a X-a, atunci când la propunerea secretaruluiSfatului popular Botiz, tov. Vari Ştefan,a fost trimis la şcoala de partid, în vedereapregătirii ca propagandist pentru orga-nizaţia de tineret sat Botiz. A fost implicatapoi în colectivizarea din Gerăuşa, acolounde, aşa cum mărturiseşte "(...) Spreruşinea mea, n-am reuşit să lămurescnici un ţăran să se înscrie în GAC (Gos-podăria Agricolă Colectivă)(...)" Spaţiiample alocă vieţii sale de familie, înce-pând cu data căsătoriei pe 5 iunie 1965,naşterea primului copil, moartea lui Ghe-orghe Gheorghiu Dej, activităţilor dintabere şcolare la care a participat ca în-văţător, promovarea sa în funcţia delocţiilor secretar al Comitetului comunal

de partid Botiz, reconstrucţia comuneiBotiz după inundaţiile din 1970, perioa-da cât a fost primar, învăţător, preşedintede CAP.

La vârsta de 26 de ani (în anul 1969),Nicolae Bondici devine primarul comu-nei Botiz. La preluarea acestei funcţii încentrul de comună erau două şcoli cuclasele I - IV, o şcoală nouă cu 8 săli declasă, şcoală în Agriş, cu 4 săli de clasă şio şcoală în Ciuperceni. Era reţea de cu-rent electric, dar nu în toate cartierele,pădurea comunală era de 270 ha,păşunea comunală 720 ha, cămine cul-turale erau în Agriş şi Botiz, dispensaruman în Botiz, 27 kilometri de reţea dedrumuri. Tot atunci a fost realizat primulPlan de Sistematizare a comunei Botiz.

Personalităţi politice care au vizitat comuna

Pe parcursul ocupării unor funcţiide conducere de către Nicolae Bondici,comuna a avut parte de cunoaştere şi re-cunoaşterea din partea unor demnitariai vremii precum Iosif Banc - secretar cuprobleme economice al ComitetuluiCentral al Partidului Comunist Român,în anul 1980, generalul Ion Coman, se-cretar al CC a PCR. În perioada martie1983 şi decembrie 1989, Nicolae Bondicia reintrat în învăţământ.

Pe 7 ianuarie 1990, Nicolae Bondicirevine în funcţia de primar, ales prin votdeschis, în prezenţa lui Alexandru Panea,actual consilier judeţean şi a lui IoanMan. După alegerile din 1992, funcţiade primar în Botiz revine lui NicolaeBondici, iar cea de viceprimar, lui SzaboElek, actualul primar de Agriş.

În Campania electroală din anul1996, comuna Botiz a fost vizitată de vii-torul preşedinte al României Emil Con-stantinescu, însoţit de Ana Maria Birişşi Horea Anderco. Mai târziu, în anul1997, tot în mandatul de primar al luiNicolae Bondici, comuna Botiz este vi-zitată de Majestatea Sa Regele Mihai şiRegina Ana.

Ioan A.

Primarul Nicolae Bondici alături de Regele Mihai, la vizita din 1997

La vârsta de 26 de ani (în anul 1969), Nicolae Bondici devine primarul comunei Botiz. Lapreluarea acestei funcţii în centrul de comună erau două şcoli cu clasele I - IV, o şcoală nouă cu8 săli de clasă, şcoală în Agriş, cu 4 săli de clasă şi o şcoală în Ciuperceni.

În după masa zilei de 8 mai2016, Castelul Károlyi din muni-cipiul Carei a găzduit un impor-tant eveniment cultural.

În prezenţa unui public numeros, în-conjuraţi de familie, prieteni şi simpati-zanţi, am putut fi martorii lansării celeide a treia carte, elaborată în timp scurt,a profesorului Titus Doboş intitulată<“Însemnări târzii de lumini ;i umbre ”.Primele două cărţi ale aceluiaşi autor aufost< “Amalgam” apărută în anul 2014 şi“Nostalgii pozitive” prezentată în anul2015.

În general felul nostru de-a ne aşezaîn lume poartă pecetea familiei, a valo-rilor culturale moştenite, a contextuluisocial-politic în care ne-am născut şi amevoluat. Sunt multe elemente ce contri-buie la formarea personalităţii individu-lui, adesea, însă influenţele majore provinde la cei pe care îi admirăm pentru stră-lucirea gândului şi durabilitatea senti-mentelor lor, de la cei ce sunt vrednici săpovestească lumea de ieri şi lumea demâine.

Cu ocazia lansării acestei de-a treiacarte, m-am gândit cu admiraţie la autor,

care şi-a descoperit singur vocaţia, carea fost în măsură să descopere ideile, cre-dinţele şi aşezările create de propria lorcomunitate. A ştiut şi de data aceasta, caîntotdeauna, să prelucreze inteligent şiatrăgător relaţia local-universal.

Pe scurt prezint cine este profesorulşi deosebitul meu prieten, Titus Doboş.S-a născut la 18 august 1943 în comuna

Ilva Mare din judeţul Bistriţa-Năsăud.După şcoala generală din comuna natalăstudiile şi le-a continuat la Liceul „Ghe-orghe Coşbuc” din Năsăud, iar apoi laFacultatea de Istorie-filozofie din Cluj.La terminarea facultăţii a fost repartizatla Şcoala Profesională Nr. 10 Carei încare învăţau diverse meserii elevii cu de-ficienţe. Aici a lucrat ca profesor psiho-pedagog peste 25 de ani. În anul1978 afost numit director. În această funcţie areuşit să îmbunătăţească calitatea edu-caţiei şi a învăţământului obţinând re-zultate remarcabile, în domeniu şcoaladevenind un etalon. După 1990 a mailucrat, până la pensionare, la Inspecto-ratele şcolare judeţene din Satu-Mare şidin Bistriţa. În prezent ca pensionar estetată, bunic şi străbunic mult iubit de ofoarte frumoasă familie, reuşită şi stima-tă.

În această a treia carte îşi descrieviaţa, parcurgându-şi amintirile prin re-trospectiva numeroşilor prieteni pe carei-a avut şi-i mai are. (...)

Titus este un mare iubitor al familieişi în general al oamenilor. În scrierilesale îşi deschide larg sufletul către cititori.Are un stil de povestire dezvoltat şi ca-racteristic. Cei care nu l-au cunoscut te-

meinic până acum, citindu-i cărţile potsă-şi dea seama şi să se convingă că esteun om de adevărată nobleţe sufletească.

Reflecţiile lui Titus Doboş se reven-dică din lunga şi înţeleapta cultură ro-mânească. Ce altceva aş putea spune înafară de faptul că artistul are darul de ase studia pe sine şi pe ceilalţi, are harulde a descoperi universalitatea din rein-ventarierea trecutului, a identităţii per-sonale şi a colectivităţii umane de altă-dată.

Această carte şi în general cărţile me-morialistice ale artistului trebuie cititeca pe un drum prin viaţă, o coborâre însine, o ascensiune celestă şi o cărare cătremoarte.

Dacă vorbim sau scriem despre TitusDoboş neapărat trebuie să reamintim şisă scoatem în evidenţă importantul roljucat în glorioasa istorie a fotografiei ca-reiene. Trebuie să remarcăm faptul că îna doua jumătate a secolului 20, împreunăcu Iosif Ieremi şi Vasile Vénig ei au în-temeiat şi au dezvoltat o mişcare artis-tico-fotografică în Carei de renumenaţional şi internaţional. El are meritenotabile în menţinerea caracterului demasă al acestei activităţi, atragerea de

noi talente, construirea unei adevăratemişcări care a avut drept finalitate edu-carea simţului estetic şi formarea unuipublic avizat şi iubitor de artă fotogra-fică.

Participă la numeroase expoziţii şiconcursuri de artă fotografică în ţară şipeste hotare. În 1978 a înfiinţat, împreu-nă cu alţi fotografi careiani Fotoclubul„Miraj” Carei, devenind preşedinteleacestuia. Sub conducerea lui acest foto-club a organizat trei saloane naţionalede artă fotografică bienale, cu tema „Re-portaj” în anii 1978, 1980 şi 1982.

În anul 2014 la Castelul Károlyi dinCarei îşi vernisează o expoziţie retros-pectivă omagială de artă fotografică, de-dicată memoriei mamei sale.

Scrierile sale precum şi activitatearodnică în domeniul fotografiei artisticeau adus şi aduc un foarte mare serviciuşi fac cinste culturii careiene. De aceeaconsider ca foarte bine venită iniţiativaconducerii Municipiului Carei din anultrecut, când i s-a decernat Diploma deExcelenţă artistului Titus Doboş, ca re-cunoaştere a meritelor sale în activitateadesfăşurată şi pentru contribuţia adusăla creşterea actului cultural.

Cziker Andrei

Nicolae Bondici, cronicarul a 70 de anidin istoria comunei Botiz

Titus Dobo;, la a treia carte< “Însemn[ri târzii de lumini ;i umbre”

15 mai 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATE

T]n[r[, plin[ de energie ;i`ndr[git[ de to\i cei care trecpragul Centrului de aerobic, cy-cling ;i fitness PrimaGym SatuMare. Este Moricz Anita, antre-nor bodyART ;i deepWORK.

Anul 2015 a fost unul bogat pen-tru antrenoarea Moricz Anita. ~n fe-bruarie s-a calificat ca instructor bo-dyART Pure - bodyART School Ro-mania, ̀ n aprilie ob\ine calificarea deinstructor bodyART   basic la bo-dyART School Romania, iar o lun[mai t]rziu cea de  instructorinterna\ional deepWORK™ – holisticfunctional training – bodyARTSchool Romania.

Povestea Anitei ̀ ncepe ̀ n 2011, laPrimaGym, ca ;i cursant. La vremearespectiv[, o cuno;tin\[ i-a recoman-dat s[ treac[ pragul centrului pentrua face mi;care. I-a sugerat s[ ia partela orele de bodyART pentru a-;i ̀ nt[rigenunchiul accidentat. Acela a fostmomentul `n care a f[cut pentru pri-

ma dat[ cuno;tin\[ cu acest concept.Anita ne m[rturise;te c[ p]n[ ̀ n acelmoment avea un stil de via\[ sedentar,stil schimbat radical din momentul

`n care a sim\it c[ sportul `nseamn[enorm de mult. A ̀ ndr[git pur ;i sim-plu acest tip de antrenament ;i, de-alungul anilor, a participat la nume-roase conven\ii ;i cursuri ̀ n domeniupentru ca `n cele din urm[, la `nce-putul lui 2015, s[ intre ̀ n s[lile de an-trenament ca instructor.

~ncepe s[ predea bodyART ;i de-epWORK la PrimaGym Satu Mare.:i pentru un stil de via\[ s[n[tos e defapt un tablou cu mai multe piese, `nparalel Anita particip[ la un curs detehnician nutri\ionist la :coala Fit-ness Scandinavia pentru a le puteaoferi cursan\ilor PrimaGym `ntregpachetul de informa\ii de care au ne-voie pentru a avea o via\[ frumoas[din toate punctele de vedere.

Pe Moricz Anita o g[si\i la Cen-trul de aerobic, cycling ;i fitness Pri-maGym din Satu Mare, Pia\a EroiiRevolu\iei nr. 5. Mai multe informa\iipute\i ob\ine la telefon 0361.884.947sau pe site-ul www.primagym.ro.

Ioana Vladimirescu

Din cele mai vechi timpuri na-tura a fost aproape de om, oferin-du-i toate cele necesare vie\ii. Totnatura este cea care pune la dis-pozi\ia noastr[ cele mai bune re-medii pentru problemele des[n[tate ap[rute `n timp.

Despre terapia cu pante medicinale;i suplimente alimentare g[sim infor-ma\ii pre\ioase ̀ ntr-o carte recent ie;it[de la tipar ;i ai c[rei autori sunt patruspeciali;ti `n fitoterapie< prof. biologMaria Pop, farm. drd. Oana Pop,farm.drd. Andrea Pop, farm.drd.VasileOctavian Pop. Recoltarea este prima ;icea mai important[ verig[ a lan\uluitehnologic de care depinde calitateaprodusului finit din plante ;i de aceeatrebuie s[ \inem cont de mai multe cri-terii.

Calitatea biologic[ a materiei primeob\inute din flora spontan[ ;i din ceacultivat[ în condi\ii eco depinde în marem[sur[ de alegerea timpului optim derecoltare a plantelor medicinale cât ;ide transportul, uscarea ;i p[strarea încondi\ii corespunz[toare a acestora.

Fiecare specie medicinal[ sau organmedicinal al unei specii are o perioad[optim[ de recoltare, perioad[ din analeas[ în func\ie de etapele de vegeta\iesezoniere, când cantitatea de substan\eactive este cea mai mare.

Cele mai multe specii medicinaleau perioada optim[ de recoltare vara,altele prim[vara (Cru;in, Plop), iar une-le toamna (cele de la care recolt[mr[d[cinile sau rizomii), sau chiar iarna(Vâscul). De aceea este necesar întoc-mirea unui calendar al recolt[rii plan-telor medicinale dup[ care s[ neorient[m în linii mari ;i pe care s[-l

adapt[m în func\ie de zon[ ;i decondi\iile climaterice de la un an la altul,care poate gr[bi sau întârzia recoltarea.Chiar ;i în timpul unei zile exist[ o pe-rioad[ optim[ de recoltare numit[ oraplanetar[ deoarece cantitatea de sub-stan\e active variaz[ pe parcursul zilei.

De exemplu Coada-;oricelului(Achillea millefolium) con\ine cea maimare cantitate de camazulene în jurulorei 12> Trandafirul-de-dulcea\[ (Rosacentifolia) con\ine cea mai mare canti-tate, dar ;i calitatea uleiurilor esen\ialediminea\a devreme, înainte de r[s[ritulsoarelui. Lumân[rica (Verbascum phlo-moides) are perioada optim[ de recol-tare în jurul orei 10.

Cantitatea ;i calitatea produselor re-coltate sunt influen\ate ;i de umiditatea;i c[ldura atmosferic[. Majoritateaplantelor se recolteaz[ dup[ ce se ridic[roua, pe timp uscat ;i însorit> sunt ;i

plante care se recolteaz[ în zori cândumiditatea este mare pentru a nu sescutura fructele ;i a sc[dea din cantitate.Recoltarea plantelor aromatice se facela 2 zile de timp frumos dup[ zile plo-ioase.

Recoltarea din zone nepoluate

O regul[ general-valabil[ a recolt[riipentru toate plantele medicinale esteaceea c[ recoltarea se face numai dinzone curate din punct de vedere ecolo-gic. Nu recolt[m plante de pe lâng[ dru-muri, unde cantitatea de plumb, arse-niu, cadmiu, provenite de la gazele dee;apament este mare ;i este preluat[ deplante. Aceste gaze intensific[ cre;tereaplantelor ;i de multe ori ne par mai fru-moase decât plantele situate la distan\emari de ;osele. De exemplu Coada-;ori-celului. Recoltarea florilor de Tei nu seva face din parcuri ;i de pe margineadrumurilor tot din aceast[ cauz[. Pen-tru c[ sunt poluate cu plumb, nu se varecolta de pe lâng[ c[i ferate, a;ez[riomene;ti unde pot fi infectate cu agen\ipatogeni. Zonele industriale trebuie s[fie la o distan\[ de cel pu\in 20 km fa\[de zona unde recolt[m plante medici-nale. Nu adun[m plante din apropiereaterenurilor unde au fost comb[tute bo-lile, d[un[torii ;i buruienile cu mijloacechimice, cum sunt culturile de cartof.

Recoltarea plantelor cultivate s[ sefac[ numai din culturi ecologice carenu sunt tratate cu substan\e chimice ;icare îndeplinesc normativele în vigoarede ISO, CMP (reguli de buna practic[).

Scoar\ele se recolteaz[ prin t[ieriinelare urmate de t[ieri longitudinale;i nu prin cioplire, rezultând o materieprim[ sub form[ de jgheab sau sub

form[ de fâ;ii lungi ;i late în cazul tul-pinilor ;i ramurilor groase> nu se va fo-losi cioplitul întrucât materialul con\inelemn care afecteaz[ calitatea> nu se vort[ia mai multe ramuri decât se vor des-coji în ziua respectiv[.

Mugurii se culeg cu mâna pentru afi verifica\i cei corespunz[tori.

R[d[cinile ;i rizomii se recolteaz[prin smulgere la plantele cu sistem ra-dicular superficial ;i cu cazmaua laplantele adânc înfipte în p[mânt, uneoris[pându-se pe direc\ia r[d[cinii la maridistan\e (1-2 m), cum este în cazul ri-zomilor de Osul-iepurelui (Ononis spi-nosa)> trebuie s[ l[s[m suficient mate-rial vegetal viu în urma noastr[ pentrua se reface plantele sau s[ replant[m co-letul ;i r[d[cinile care sunt prea sub\iri;i pe care oricum le îndep[rt[m la se-lectare.

Herba se recolteaz[ prin t[iereap[r\ii superioare pân[ la partea lemni-ficat[, cu foarfeca sau cu\itul, dând po-sibilitate de regenerare rapid[> în unelecazuri recolt[m chiar de la suprafa\ap[mântului întrucât trebuie s[ includem;i rozeta de frunze bazale, cum este laTuri\a-mare (Agrimonia eupatoria).

Frunzele se recolteaz[ prin ciupiresau prin strujire. De pe un l[star nu seiau toate frunzele deodat[ pentru c[poate fi oprit procesul de vegeta\ie cie;alonat prin strujire de la baza ramurii,l[sând intact[ treimea superioar[ sause culeg frunz[ cu frunz[, ca la< Nuc(Juglans regia), Frasin (Fraxinus excel-sior), Mesteac[n (Betula verrucosa). Laplantele ierboase recoltarea se face prinstrujirea de pe tulpina a frunzelor. Frun-zele c[rnoase se recolteaz[ una câte unapentru a nu le zdrobi. Dup[ recoltarefrunzele se a;eaz[ în co;uri f[r[ a se în-desa pentru a nu se înnegri.

Florile se recolteaz[ prin rupere cumâna, prin t[iere cu foarfeca, prin ciu-pire, prin scuturare. Florile se recolteaz[cu pediceli sau f[r[ pediceli. Recoltareaprin ciupire se face la< P[ducel (Cratae-gus monogyna), Tei (Tilia cordata), Mac(genul Papaver), Lumân[ric[ (Verbas-cum phlomoides), prin t[ierea inflores-cen\ei la Coada-;oricelului (Achilleamillefolium) prin scuturarea ramurilorla Porumbar (Prunus spinosa).

În cazul Teiului, recoltarea florilornu se face prin ruperea crengilor de pecare s[ se adune florile ci direct cu mâ-na din copac. Recoltarea fructelor seface cu mâna sau cu pieptene pentrufructele mici, cum este Afinul (Vacci-nium myrtillus), Meri;orul. (Vacci-nium vitis-idaea). Fructele aromaticese recolteaz[ mecanizat sau cu seceraîn zorii zilei sau pe timp ploios.

Cartea se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Fiecare specie medicinal[ sau organ medicinal al unei specii are o perioad[ optim[ de recoltare,perioad[ din an aleas[ în func\ie de etapele de vegeta\ie sezoniere, când cantitatea de substan\eactive este cea mai mare.

Viitor tehnician nutri\ionist, Moricz Anita v[ a;teapt[ la antrenamentele bodyART ;i deepWORK la PrimaGym Satu Mare

Metodele de recoltare a plantelor medicinale

6 Informa\ia de Duminic[/15 mai 2016

RE}ETE

Spum[ de c[p;uni

Sup[ moro;eneasc[de rasol de vit[

Mod de preparare<

Căpșunele se sfărâmă bine și seamestecă cu jumătatea zahărului și cuvanilia, până la obținerea unei pasteomogene. Albușurile de ouă, cu restulzahărului, într-un bol mai mare, cu mi-xerul la turație mare se bat spumă tare,

apoi se amestecă cu pasta de fructe.Paharele, sau bolurile în care se va servispuma se pun în prealabil la frigider,sau și mai bine, la congelator, timp deo oră-două. Spuma se așează în pahareși se ornează cu bucăți de fructe, even-tual cu un topping de ciocolată, sauunul obținut din gălbenușurile de ouăfrecate cu alte 4 linguri de zahăr pudră.Se consumă proaspăt, sau răcit la fri-gider.

Ingrediente<

250 g căpșuni, cât mai binecoapte și proaspăt culese (în altăperiadă a anului se pot folosi șifructe congelate), 4 albușuri deouă (la temperatura camerei), 4-6 linguri de zahăr pudră, un pli-

culeț zahăr vanilat

Mod de preparare<

Ceapa se feliază și se călește ușorîn ulei. Rasolul curățat și spălat se taiebucăți și se călește ușor și acesta în ule-iul în care a fost prăjită ceapa. Se folo-sește inclusiv osul. Ceapa se poatearunca, sau se poate fierbe mai departe

în supă. Când carnea a prins o crustăalbicioasă, se stinge cu circa 2,5 l deapă și se fierbe la foc foarte mic circa2 ore. Se adaugă zarzavaturile și con-dimentele, apoi tot așa, la foc foartemic se mai fierbe până când toate in-gredientele se înmoaie. Se ia de pe foc,se lasă să se limpezească, se strecoarăși se separă ingredientele. Tăițeii saugăluștele se fierb separat, în apă săratăși se strecoară. La servire se așează înfarfurie zarzavaturile, carnea, tăițeii,apoi supa fierbinte. Se poate orna cupătrunjel verde și se oferă cu smânt]năsau ardei iute.

Ingrediente<

Un kg de rasol de vită, circa800 g de zarzavaturi și legume(morcovi, pătrunjei, păstârnac,țelină, gulie, conopidă, mazăre,eventual păstăi, brocoli, sau câ-teva frunze de varză), un ardeigras, o ceapă de mărimea unuiou, 2-3 linguri de ulei, sare, piper,tăiței pentru supă sau galuște din

gris.

Conopid[ gratinat[

Mod de preparare<

Într-o tigaie mai mare, antiaderen-tă, pesmetul se rumene;te ușor în câ-teva picături de ulei, până devine auriu.Conopida se curăță, se desface pe in-florescențe, se spală, se fierbe în apăsărată (împreună cu bucățile de bro-coli, dacă se folosesc), dar cu grijă caacestea să rămână crocante. Se stre-coară și bucată cu bucată se trece prin

pesmetul rumenit. Un vas termorezis-tent se unge foarte subțire cu unt (sauulei), bucățile de conopidă învelite cupesmet se așează în vas, astfel încât săfie o compoziție cât mai compactă, setoarnă peste ea smântâna și se pune lacuptorul preîncălzit. După ce smântâ-na începe să prindă o crustă, se presar[peste ea cașcavalul, se așează eventualși bucățile de brocoli sau roșiile tăiatejumătăți sau felii și se mai pune la cup-tor până când se rumenește. Se poateservi ca o mâncare de sine stătătoare,fără carne, sau ca garnitură la cărnuriseci (șnițel, grătar, cârnați prăjiți).

Ingrediente<

O conopidă de circa 1-1,2 kg(eventual se pot folosi și câtevabucățele de brocoli, sau roșii pen-tru ornat), 2-300 g pesmet, circa50 g ulei, 400 g smântână, 100 g

cașcaval răzuit.

Pl[cinte americane cu mere ;i scor\i;oare

Mod de preparare<

Merele curățate se răzuiesc, seamestecă cu o lingură de zahăr și selasă să stea așa cel puțin o oră. Se ames-tecă bine-bine, cu un tel sau cu mixerulfăina, ouăle, laptele, zahărul și drojdia

preparată în prealabil cu un pic de laptecălduț îndulcit. Merele se storc bine dezeamă, se amestecă cu scorțișoara și seadaugă la aluat. Se mai amestecă pânăla omogenizare, apoi se lasă aluatulacoperit, într-un loc călduț circa o ju-mătate de oră să crească. Se pune înulei fierbinte cu ajutorul unei linguri,sau se coace în formă pentru plăcinteamericane, eventual în formă pentrugofre, unsă în prealabil cu ulei sau unt.Se servesc calde, ornate cu topping, saupresărate cu zahăr pudră, eventual cugem de mere, caise, sau piersici.

Ingrediente<

400 g făină albă, 2 ouă, 500ml lapte, 4 linguri pline de zahăr,25 g de drojdie proaspătă (sau10 g drojdie uscată), 6 mere, olinguriță de scorțișoare pudră,ulei pentru copt, sau zahăr pudră

cu gust de vanilie la servire.

Florile de salcâm pot fi consumateca atare, proaspete, dar și în preparate-precum salate, prăjituri. De asemeneaflorile de salcâm pot fi uscate și mă-runţite apoi, se folosește pulberea ve-getală. Puteţi consuma cu miere pulbe-rea de flori de salcâm sau puteţi faceceai din flori de salcâm (fie proaspete,fie uscate). Florile de salcâm sunt indi-cate în bolile tubului digestiv< esofagitade reflux> gastrită> ulcer gastric sau duo-denal> colon iritabil> constipaţie.

În tratarea durerilor și arsurilor gas-trice, precum și a hiperacidităţii suculuigastric, florile de salcâm pot fi consu-mate atât proaspete, cât și sub forma depulbere sau ceai. Este indicat să le con-sumaţi dimineaţa, pe stomacul gol.

Pentru a profita de efectele florilorde salcâm pentru o perioadă mai lungăși nu doar în sezonul lor, vă recoman-dăm să le uscaţi în săculeţi din pânză,apoi le frecaţi în palme și să le folosiţica pulbere. O linguriţă de pulbere deflori de salcâm cu puţină apă în fiecaredimineaţă, pe stomacul gol, vindecă bo-lile tubului digestiv.

Florile de salcâm sunt de asemeneautilizate și în răceli, pentru tratarea tuseisau ameliorarea simptomelor din astm.În tratarea amigdalelor sensibile se fo-losește ceai cald de flori de salcâm în-dulcit cu miere, pe o perioadă de celpuţin 3 săptămâni (2-3 căni pe zi).

Ceaiul de flori de salcâm este folositși în tratarea candidozei, în special înameliorarea simptomelor de arsură, us-căciune și mâncărime în zona genitală.Ceaiul de flori de salcâm, folosit în băilede șezut, calmează simptomele vagini-telor și este totodată un bun cicatrizand,accelerând vindecarea.

Migrenele cauzate de stres își găsescde asemenea leacul cu florile de salcâm.Mai mult decât atât, delicatele floriconţin substanţe active care liniștesc,alungă stresul și depresia, dar sunt fo-losite și în tratarea acceselor de mâniesau atacurilor de panică.

De asemenea tulburările de somndispar dacă veţi consuma flori de sal-câm. Se pare că aceste flori au atât efectde liniștire, cât și de reglare a funcţiilororganismului, printre care o enumer[mși pe cea de... odihnă.

Dacă vă aflaţi în perioade de supra-solicitare intelectuală, puteţi lua înaintede fiecare masă o linguriţă de pudră deflori de salcâm. Aceste flori sunt indicateîn perioadele de astenie și oboseală,alungând stresul și anxietatea.

Florile de salcâm mai prezintă șiacţiune antispastică la nivelul muscu-laturii netede din diverse organe.Așadar este recomandată pudra de floride salcâm naturală ca adjuvant în crizabiliară, în dieta celor cu litiază renală,în tratarea crampelor abdominale, a ce-lor din sindromul colonului iritabil sauîn ameliorarea crampelor diareice.

De asemenea, dacă aveţi cârcei, pu-teţi bea în fiecare zi un ceai obţinut prininfuzia unei linguriţe rase de pudra deflori de salcâm și o linguriţă de propo-lis.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Florile de salcâmsunt folosite în peste

20 de boli

Pentru a profita de efectele florilor de salcâm pentru o perioadă mai lungă şi nu doar în sezonullor, vă recomandăm să le uscaţi în săculeţi din pânză, apoi le frecaţi în palme şi să le folosiţi capulbere. O linguriţă de pulbere de flori de salcâm cu puţină apă în fiecare dimineaţă, pe stomaculgol, vindecă bolile tubului digestiv.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

15 mai 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Pentru a crea un look memo-rabil ;i stilat, uneori nu este ne-cesar s[ cumperi foarte multe hai-ne noi. Poate fi suficient doar ogeant[ nou[. Aceasta este o me-dot[ simpl[ ;i la ̀ ndem]na oricuis[ devin[ o doamn[ rafinat[.

Cea mai mare dificultate pentrumulte din noi reprezint[ alegerea cor-rect[ a gen\ii, care se va asorta cu`nc[l\[mintea. ~nc[ mai crede\i c[geanta ;i `nc[l\[mintea trebuieneap[rat s[ fie `ntr-o nuan\[ ;i cuaceea;i textur[? Gre;it! Aceast[ p[rerea r[mas `n trecut. Ast[zi designerii ne`ndeamn[ s[ d[m dovad[ de mai multcuraj ;i s[ ne punem fantezia ̀ n mi;careatunci c]nd alegem o geant[. :i totu;i,o ra\iune curat[ ;i un gust rafinat nustric[.

Recomand[ri practice

Dac[ neap[rat ave\i nevoie de unset format din geant[ ;i `nc[l\[minteasem[n[toare, atunci nimeni nu v[ in-terzice nimic. Totu;i, diversitatea deop\iuni este at]t de mare, ̀ nc]t nu estenevoie s[ le analiza\i pe toate. Este su-ficient s[ re\ine\i c]teva reguli de baz[<

Ave\i voie ;i trebuie s[ combina\idiferite texturi. Fi\i de acord c[ asor-tarea unei perechi de pantofi de lac cuo geant[ asem[n[toare creeaz[ minimo senza\ie de plictiseal[. ~ncerca\i `nschimb s[ asorta\i o pereche de cizmede lac cu o geant[ din piele `ntoars[.Ve\i vedea imediat cum look-ul dum-neavoastr[ devine mai interesant. Sauinvers, botine din piele ̀ ntoars[ plus ogeant[ de lac. ~ntr-un cuv]nt, pune\ifantezia `n mi;care!

Ave\i voie ;i trebuie s[ combina\iimprimeuri cu materiale monocroma-tice. Dac[ ave\i o geant[ cu imagineaunei flori frumoase, pe care o purta\icu pl[cere, farmecul poate disp[rea peloc dac[ o ve\i asorta cu o pereche depantofi cu acela;i imprimeu. Frumu-se\ea unei astfel de gen\i va fi ideal ac-centuat[ dac[ ve\i ad[uga o perechede pantofi de culoare ro;ie aprins, ̀ ns[monocromatic[. ~n acela;i timp, se vaprivi ideal o pereche de pantofi delica\icu floricele sau buline asorta\i cu ogeant[ monocromatic[ atr[g[toare. Unasemenea duo aprins va ar[ta foartearmonios.

Stralucire ;i mat. Alege\i`nc[l\[mintea ;i geanta `ntr-o nuan\[,`ns[ executate din materiale cu texturidiferite. De exemplu, pantofii pat ;igeanta cu suprafa\a ̀ n nuan\[ metalic.Doar imagina\i-v[ c]t de stilat arat[urm[toarea combina\ie< pantofi bej saumaro completa\i cu o geant[ bronz sauauriu str[lucitor. O pereche de pantofialbi se potrivesc de minune cu o gen-tu\[ aurie.

Trebuie s[ ;ti\i acest lucrudac[ vre\i s[ fi\i stilat[!

Cum s[ alegem stilul corect al uneigen\i care s[ se potriveasc[ cu o pere-che de pantofi sau cizme? De fapt, estefoarte simplu, este suficient doar s[atrage\i aten\ia la detalii. ~ntotdeaunapute\i deosebi de exemplu ̀ nc[l\[min-tea sport de cea office sau de botine ̀ nstil retro, nu-i a;a? La fel e ;i cu gen\ile<exist[ gen\i sport, feminine, casual, fes-

tive, sobre ;i alte tipuri. Combinarea adou[ stiluri diferite prezente la`nc[l\[minte ;i gen\i este interzis[!

~n plus, atrage\i aten\ia la configu-ra\ii ;i propor\ii. De exemplu, o pere-che de ̀ nc[l\[minte feminin[ ;i festiv[,poate fi ideal asortat[ cu o geant[ cuforme rotunde, iar `ncaltamintea stiloffice f[r[ elemente decorative, se vacombina cu o geant[ cu acelea;i carac-teristici geometrice exacte.

Nu uita\i nici de regula de combi-nare corect[ a culorilor< culorile caldesunt `n armonie doar cu culori calde,iar cele reci-cu reci.

Pentru a alege un set de baz[ de`nc[l\[minte ;i gen\i, achizi\iona\i c]te-va seturi< geanta ;i ̀ ncal\[minte de cu-loare neagr[> geanta ;i ̀ ncal\[minte deculoare maro> geanta ;i `ncal\[minte

de culoare bej.Aceasta v[ va permite s[ ar[ta\i ele-

gant ;i stilat ̀ n orice perioad[ a anului;i `n orice situa\ie. Ideal ar fi s[achizi\iona\i, dac[ ave\i posibilitate,c]te dou[ seturi de fiecare culoare< unul`n stil business ;i altul `n stil sport.

Ce tipuri de gen\i exist[?

Geantă din piele moale, fără detaliisuplimentare. Această poate fi asortatăcu orice tip de încălţăminte şi poate fipurtată zilnic.

Geantă decorată cu nituri, fermoa-re, lan\uri şi alte elemente decorative,care vor completa ideal o pereche deîncălţăminte simplă.

Clutch, geantă plic sau orice gen-tu\ă mică poate fi asortată cu o pereche

de pantofi feminini şi eleganţi. Dacăcăuta\i o gentu\ă care se va potrivi cuo pereche de sandale pe toc cui, alege\iun clutch foarte sub\ire sau o gentu\ăelegantă cu curea lungă, iar pantofiistiletto se împacă de minune cu gean-tă-portmoneu.

Gen\ile din piele naturală de reptilăsunt foarte actuale la moment. Dacădori\i să purta\i anume astfel de model,atunci încălţămintea va trebui să arateşi ea corespunzător.

Încălţămintea busines se priveşteideal în combinaţie cu o geantă cu for-me clare, de exemplu o geantă drep-tunghiulară şi suficient de voluminoa-să.

Botinele sau cizmele pe talpă platase vor asorta de minune cu geantăpoştaş, care se recomandă a fi purtată

peste umăr. Geanta din textile sau paie este

ideală pentru a merge la plajă şi plim-bări prin oraş. Aceasta va completaideal o încălţăminte deschisă, precumsandalele.

Mocasinii, ghetele sau cizmele bru-tale în stil masculine se asortează per-fect cu o geantă sport sau de călătorie,fără forme exacte şi suficient despaţioasă.

Dacă v[ plac mult gen\ile cu formeneobişnuite sau decorate cu imaginifoarte aprinse, că recomandăm să lepurta\i împreună cu o pereche de în-călţăminte simplă şi monocromatică. Şi la final un mic sfat< doar abordândcu seriozitate alegerea încăl\ămintei şia gen\ii, veţi reuşi cu cheltuieli minimesă deveniţi o doamn[ super stilată!

~nc[ mai crede\i c[ geanta ;i `nc[l\[mintea trebuie neap[rat s[ fie `ntr-o nuan\[ ;i cu aceea;itextur[? Gre;it! Aceast[ p[rere a r[mas `n trecut. Ast[zi designerii ne `ndeamn[ s[ d[m dovad[de mai mult curaj ;i s[ ne punem fantezia `n mi;care atunci c]nd alegem o geant[. :i totu;i, ora\iune curat[ ;i un gust rafinat nu stric[.

Cum alegem stilul corect al gen\ii pentru a se potrivi cu pantofii?

8 Informa\ia de Duminic[/15 mai 2016

DIET~Pentru eliminarea toxinelor din organism, este recomandat[ cura sistematic[ cu gulii. Cura dureaz[

7-10 zile< diminea\a se ia pe stomacul gol o lingur[ cu ulei de m[sline, care asigur[ un pansamentgastric ;i mic;oreaz[ colesterolul din s]nge. Dup[ o jum[tate de or[, `naintea micului dejun c]tevafelii de gulie (50 de grame) sunt suficiente pentru dezintoxicare.

Gulia este o legum[ care nu`ngra;[, nu cade greu la stomac ;inu afecteaz[ bila.Poate este sin-gurul aliment cu 0% colesterol ;izaharuri ;i foarte pu\ine gr[simi.

Singura contraindica\ie se adre-seaz[ celor ce sufer[ de afec\iuni aletiroidei. Gulia con\ine glicosinola\i ca-re ̀ mpiedic[ asimilarea iodului de c[treglanda tiroid[.

Con\inut ;i modalit[\i de consum

Gulia este o legum[ revitalizant[de prim[var[ cu certe ;i numeroasecalit[\i terapeutice. Este un aliment ca-re se potrive;te perfect spuselor lui Hi-pocrate<"Hrana s[-\i fie medicament,iar medicamentul s[-\i fie hran[".

Face parte din familia cruciferelor,care prezint[ multe variet[\i, cele maicunoscute fiind varza ;i conopida.

De;i pare o r[d[cinoas[ care cre;te`n p[m]nt, gulia se dezvolt[ la supra-fa\a solului. Aceste legume sunt planteierboase, care cresc doar cultivate, dela ele consum]ndu-se partea ̀ ngro;at[a tulpinii care este c[rnoas[, precum;i frunzele.

P[r\ile comestibile ale guliilor cu operioad[ de vegeta\ie mai mic[ de 90de zile (soiuri extra-timpurii) ;i ale ce-lor cu o perioad[ vegetativ[ de 90-130de zile (soiuri timpurii) sunt numite`n mod curent gulioare, ̀ n timp ce ace-lea cu o perioad[ de vegeta\ie mai marede 130 de zile sunt numite gulii. Dup[culoare, se cultiv[ soiuri de gulii ;i gu-lioare albe, respectiv albastre.

Gulia este o surs[ excelent[ de vi-tamina C, vitaminele A, E, complexulB ;i K. De asemenea, con\ine mineraleprecum fosforul, fierul, potasiul, zin-cul, magneziul, calciul ;i cupru. Maicon\ine acid folic, luteina ;i fibre die-tetice. Glicosinola\ii determin[ aromacaracteristic[ ;i gustul acestei legume`ntr-o oarecare m[sur[ subestimat[.Guliile pot fi consumate crude sau g[ti-te, fiind asem[n[toare la gust cu varzasau conopida, av]nd o arom[ dulce cuu;oare nuan\e `n\ep[toare. Cele micipot fi g[tite ̀ ntregi cu tot cu coaj[. Gu-lia aduce o arom[ special[ unor ciorbe,iar gulia murat[ este considerat[ o de-licates[. Se conserv[ la frigider,rezist]nd 1-2 s[pt[m]ni. Frunzele potfi ;i ele consumate, dar se conserv[ se-parat ;i rezist[ doar c]teva zile.

Preparatele din gulie preg[tite ter-mic au o valoare nutritiv[ ;i terapeutic[relativ sc[zut[. Dintre formele prelu-crate termic, cele mai s[n[toase suntsupele de gulie. Consumul constant degulii regleaz[ nivelul glucozei dins]nge, de aceea se indic[ diabeticilor.Are propriet[\i excep\ionale put]nd fifolosit[ `n prevenirea sau ameliorareaunor boli cum sunt anemia, afec\iunilerespiratorii, infec\iile intestinale.

Gulia este o bun[ surs[ de fosformineral, care are rol esen\ial ̀ n forma-rea ;i men\inerea s[n[t[\ii oaselor ;idin\ilor, contribuind astfel la cre;terea;i regenerarea \esuturilor.

Consumarea guliilor faciliteaz[ eli-minarea apei din organism, ajut[ or-ganismul s[ se detoxifice, s[ elimineacidul uric ;i s[ intensifice ardereagr[similor.

Mai ales prin con\inutul de vitami-ne din complexul B, consumul guliilor

este important pentru buna func\io-nare ;i activitate a sistemului nervos ;icirculator. De asemenea, cantitateasemnificativ[ de potasiu, al[turi de en-zimele care confer[ energie corpului,ajut[ la buna func\ionare a sistemuluinervos, a mu;chilor ;i creierului. Po-tasiul reduce ;i riscul apari\iei bolilorcardiace.

Studiile recente arat[ c[ un consumregulat de legume din familia crucife-relor contribuie la prevenirea unor ti-puri de cancer. Astfel, riscul de cancerovarian scade cu 25% iar riscul de can-cer de prostat[ ;i testicular scade cu12%.

Aplicat[ extern, gulia este un re-mediu eficient ̀ mpotriva deger[turilor.Sub form[ de sup[ sau decoct, ea pre-zint[ propriet[\i antidiareice.

Cura de dezintoxicare

Pentru eliminarea toxinelor din or-ganism, este recomandat[ cura siste-matic[ cu gulii. Cura dureaza 7-10 zile<diminea\a se ia pe stomacul gol o lin-gur[ cu ulei de m[sline, care asigur[un pansament gastric ;i mic;oreaz[ co-lesterolul din s]nge. Dup[ o jum[tatede or[, `naintea micului dejun c]tevafelii de gulie (50 de grame) sunt sufi-ciente pentru dezintoxicare.

Copiilor (`ncep]nd cu v]rsta depeste 10 luni), `ndeosebi celor cu ten-din\[ de rahitism, li se recomand[ s[consume suc proasp[t de gulii. Av]ndpropriet[\i tonice ;i mineralizante, su-cul de gulii, `n combina\ie cu sucul demorcovi(gulia nu con\ine betacaroten)sau \elina, este excelent pentru ̀ nt[rireasistemului osos. ~n plus, tratamentulnaturist cu suc de gulii combate con-trac\iile musculare ;i atenueaz[ dure-rile produse de acestea. Consumat zil-nic, la micul dejun, amestecat cu sucde \elin[, elimin[ c]rceii.

Cura de sl[bire

Gulia, cu textura crocant[ ;i sucu-lent[ este o legum[ dietetic[, indicat[`n dietele de men\inere a siluetei ;i desl[bire, av]nd un con\inut sc[zut ̀ n ca-lorii ;i zero colesterol. Beneficiile gulieipentru sl[bit sunt sus\inute ;i de can-titatea mare de vitamina C pe care ocon\ine. Aportul adecvat de vitaminaC este foarte important `ntr-o cur[ desl[bire. Un studiu efectuat `n Arizonaa determinat c[ cei care au avut con-centra\ii serice mici de vitamina C auars cu 25% mai pu\ine calorii ̀ n timpulunei plimb[ri de 60 de minute sau pebanda de alergat, `n compara\ie cu ceicare au avut nivele suficiente de vita-mina C `n organism, care sporesc ca-pacitatea de ardere a gr[similor ̀ n tim-pul efortului fizic.

~n plus, guliile asigur[ un spectruvariat de s[ruri minerale, iar acest lucrueste absolut necesar pentru a sl[bis[n[tos. Pe l]ng[ acestea, 100 de gramede gulii con\in 4 grame de fibre diete-tice, care regleaz[ digestia, func\ia in-testinelor, previn constipa\ia,mic;oreaz[ absorb\ia de colesterol lanivelul intestinului, scad gr[simile dins]nge ;i previn obezitatea. O cur[ desl[bire cu gulii se \ine minim 7 zile ;i,cu voin\[ ;i r[bdare, se pierd 5-6 kilo-grame. Se folose;te urm[toarea re\et[<se cur[\[ c]teva gulii crude, se dau per[z[toare ;i se adaug[ pu\in[ sare,zeam[ de l[m]ie ;i ulei de m[sline,m[rar ;i p[trunjel verde. Se consum[exclusiv pe durata unei zile, f[r[ altealimente. Lipsa gr[similor este com-pensat[ de uleiul de m[sline, care, ̀ ns[,nu trebuie s[ dep[;easc[ 2 linguri pezi. Se m[n]nc[ numai gulie toata ziua;i, cu r[bdare, succesul este garantat.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Gulia are propriet[\i tonice ;i se recomand[

`n curele de sl[bire

V-aţi simţit vreodată copleşiţide probleme şi aţi decis cărezolvarea constă în mâncare? V-aţi găsit vreodată mâncând fără cade fapt să simţiţi foame? Acesteasunt efecte ale mâncatuluiemoţional, care intervine pe fondulunor probleme nerezolvate şi careexercită o presiune foarte mareasupra gândurilor şi sentimentelor.

Ceea ce face mâncatul emoţional estesă transforme acţiunea de a mânca însine într-un refugiu - într-un spaţiu careoferă confort şi siguranţă şi din care poatedeveni greu de ieşit. Cu toate acestea, nueste imposibil!

Studiile recente au demonstrat faptulcă principalele motiv pentru care apartulburările de alimentaţie, în specialmâncatul emoţional, constau în nevoiade iubire şi acceptare şi stresul. În ambelecazuri, alimentele sunt văzute precumun tunel de evadare.

Mâncatul emoţional este o formă deautosabotare, limitând astfel controlulasupra propriei vieţi şi proprieialimentaţii. Mai mult, acesta poate ajungela cazuri extreme care conduc cătreobezitate şi pun viaţa în pericol. Nu existăniciun beneficiu al practicării mâncatuluiemoţional, deoarece acesta nu facealtceva decât să amplifice problemeleiniţiale care conduc individul către acestcomportament.

Odată realizată problema, este foarteimportantă căutarea unui ajutor.Terapiile oferă o formă de suport în acesttip de tulburare, precum şi literatura despecialitate din cadrul dezvoltăriipersonale. Odată identificate problemelede la bază, este importantă stabilirea unei

strategii pentru a combate acest tip decomportament.

Cea mai utilă strategie esteantrenarea minţii astfel încât aceasta sădevină conştientă de tot ceea ce corpulprimeşte. Dat fiind faptului că mâncatulcompulsiv presupune cel mai adesea oacumulare excesivă de calorii, mintea vafi antrenată astfel încât alimenteleingerate să fie din ce în ce mai sănătoaseiar porţiile din ce în ce mai mici.

5 trucuri pentru a diminua m]ncatul

Motivul pentru care se recomandăterapia sau grupurile de suport în acestecazuri, este legat de faptul că de foartemulte ori, oamenii nu sunt conştienţi deceea ce îi apasă, şi odată ieşite la suprafaţă,aceste supărări pot cauza efecte mult maigrave, motiv pentru care este nevoie deprezenţa unui specialist care să ajute lasoluţionare. Mâncatul emoţional este unadintre cele mai comune probleme aleacestor timpuri, ca urmare a presiunilorsocietăţii şi a nivelului de stres foarteridicat.

Acestea sunt cinci trucuri pe care leputeţi urma pentru a diminua mâncatulemoţional<

- Nu mai cumpăraţi mâncărurinesănătoase

- Înlocuiţi gustările dulci cu fructesau legume precum morcovul şi ardeiul

- Chiar dacă veţi călca strâmb, nurenunţaţi

- Rugaţi un prieten să vă ajute cumonitorizarea alimentaţiei

- Căutaţi ajutorul unui specialist,dacă problemele sunt de naturăprofundă.

M]ncatul emo\ional poateavea consecin\e grave

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau partial

15 mai 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

De multe ori ne îndreptămatenţia spre problemele cotidiene,suntem preocupaţi de locul demuncă sau de grijile celor apro-piaţi, fără a ne dori să ne oprimmăcar pentru o clipă pentru aarunca o privire în jur şi a ne bu-cura de tot ce avem, de oameniidin jurul nostru şi de reuşitele lorpe care am putea să le încurajămmai des şi nu doar noi, cât şi statulromân care ajunge să se laude cutinerii României doar când suntremarcaţi de străini.

În aprilie, mai mulţi elevi din judeţne-au oferit destule motive să ne simţimmândri, însă poate din neştiinţă, dezin-teres sau pur şi simplu pentru că nu sun-tem obişnuiţi să dăm importanţă şi as-pectelor pozitive pe care media le pro-movează nu s-a dat importanţă rezulta-telor pe care aceşti elevi le-au obţinutanul acesta la Olimpiadele Naţionale.Pasionaţi, determinaţi şi conştienţi defaptul că învaţă în primul rând pentruviitorul lor, câţiva dintre aceşti elevi po-vestesc ce înseamnă performanţa pentruei şi cum îşi văd ei viitorul într-o ţară încare statul român apreciază prea puţinelevii olimpici care ajung într-un finalsă îşi continue studiile departe de casă,în străinătate, acolo unde cei mai bunisunt recompensaţi cu adevărat pentrurezultatele remarcabile.

“Eminescieni” de zece

Matematica, fizica sau biologia numai reprezintă demult o necunoscutăpentru câţiva elevi care studiază la Co-legiul Naţional “Mihai Eminescu“ dinmunicipiul Satu Mare. În ciuda faptuluică au observat din experienţele anilortrecuţi că Ministerul Educaţiei îşi doreşteprea puţin să îi cunoască sau să îi pro-moveze, aceşti elevi ne fac să ne simţimmândri că suntem sătmăreni deoarecene reprezintă cu cinste la fazele naţionaleale olimpiadelor şi la concursurile naţio-nale. Din păcate, efortul lor îl cunosc şiapreciază doar cei apropiaţi, familia şiprietenii, iar statul român mai puţin. Du-

pă luni de zile de pregătire, statul îi pre-miază pe ace;ti elevi doar cu o diplomăcare are sau nu valoare ̀ n CV şi cu o su-mă simbolică din care mulţi dintre ei nuî;i pot cumpăra nici măcar două cărţidin domeniul pe care îl studiază.

Ce spun olimpicii?

“Anul acesta am participat la olim-piada de limba germană modernă. Olim-piada a constat în două probe, una scrisăşi un proiect şi am reuşit să obţin locul1 la proba de proiect. Am muncit foartemult pentru acest rezultat, a trebuit sălipsesc trei săptămâni de la şcoală pentrua mă putea pregăti, în tot acest timp amlucrat cu doamna profesoară de la clasacare îmi pregătea zilnic fişe şi exerciţii.Consider că premiul pe care l-am luatpentru ocuparea primului loc nu a fostpe măsura efortului depus. Cred că statular putea să ofere mai multe fonduri pen-tru a-i recompensa pe elevii care vor săfacă performanţă. Eu, spre exemplu, m-am ales doar cu o diplomă şi o sumăsimbolică, până în 100 de lei”, a explicatAndrada Groza, elevă la Colegiul Naţio-nal “Mihai Eminescu” din municipiu.

Nu doar la limba germană judeţulSatu Mare a avut reprezentanţi de seamă,ci şi la matematică, o materie pe caredeşi nu foarte mulţi elevi o îndrăgesc îiimpulsionează pe unii elevii să îşi des-copere abilităţi pe care nu credeau vreo-dată că le vor putea exersa la un nivelatât de înalt. Integralele, ecuaţiile, dar şiproblemele complicate sunt pentruaceşti elevi o provocare, însă satisfacţiarezolvării lor este pentru unii mai presusdecât orice premiu în bani.

“Experienţa de anul acesta a fost unade neuitat, chiar mi-a plăcut foarte mult.Sunt la cea de-a treia participare la Olim-piada Naţională de Matematică şi anulacesta cred că a fost cea mai frumoasă şinu doar pentru că am reuşit să obţin omedalie de bronz ci şi pentru că nu ammai avut atâtea emoţii şi am putut să măbucur mai mult de toată experienţa.Amintirea olimpiadei pentru mine nuînseamnă doar amintirea unui premiu,înseamnă şi amintirea prieteniilor legatesau a bucuriei. Am muncit foarte mult,individual pentru că nu iau ore în par-

ticular, au fost zile când am lucrat zeceore pe zi, iar în rest, în afara pregătiriiolimpiadelor lucrez doar la matematicăcinci ore pe zi. Singurii care mă susţincu adevărat sunt părinţii şi doamna pro-fesoară de matematică“, mărturişesteIoana Roman, câştigătoarea medaliei debronz la olimpiada naţională de mate-matică.

“Mă aştept ca statul să aprecieze mai mult tinerii”

Anul acesta judeţul Satu Mare a avutla fiecare disciplină studiată la şcoalăunul sau doi reprezentanţi. Unii dintreelevii care au participat la fazele na\io-nale la o disciplină au fost şi la altă dis-ciplină, iar singura recunoaştere pe careau primit-o la final a fost din partea ru-delor. Prin această abordare, elevii susţincă Ministerul Educaţiei descurajeazăperformanţa şi implicit participarea laastfel de competiţii. Nici măcar univer-sităţile nu le oferă recunoaşterea pe careaceşti elevi o aşteaptă. În cazul celor maimulte dintre ele doar elevii care s-au cla-sat pe primele trei locuri au anumiteavantaje, iar efortul celor care se deba-rasează de aceste prime locuri este prac-tic ignorat.

“A fost o experienţă foarte interesan-tă, mai ales că s-a ţinut la noi în judeţ.Am obţinut premiul special pentru caream primit o diplomă, însă pe de altă parteam câ;tigat multă experienţă şi mi-amdovedit mie ce potenţial am şi am aflatcare sunt aspectele pentru care ar trebuisă mă pregătesc mai intens. La noi în ju-deţ există foarte mult potenţial, dar dincauza faptului că Satu Mare nu este uncentru universitar puternic nu este cinesă valorifice acest potenţial şi nu mă referaici la profesori. Oficialităţile ar trebuisă înţeleagă c[ performanţa costă. Spreexemplu, noi am avut de învăţat din optmanuale şi alte cărţi care nu erau incluseîn programă, nu le aveam, trebuia să lecumpărăm sau să le căutăm la bibliotecă.Pe de altă parte, performanţa presupunemult efort, motiv pentru care cred că înRomânia acest lucru ar trebui apreciatmai mult, potenţial există, însă nu e în-deajuns de valorificat. Pe viitor vreau săurmez o carieră în medicină, mă aştept

ca statul român să aprecieze mai mult ti-nerii, să le ofere mai multe oportunităţipentru că din păcate tot mai mulţi pleacăîn străinătate. Se presupune că noi, tineriicare vor să se implice, să muncească, săaibă rezultate remarcabile sunt schim-barea, însă majoritatea pleacă. Atunci ci-ne mai rămâne în România să schimbeceva în bine?“, spune Horea Urs, elev laColegiul Naţional “Mihai Eminescu“ dinSatu Mare.

Judeţul Satu Mare câştigă anual zecide premii la concursuri şi olimpiade şco-lare. Realitatea arată însă că elevii carefac performanţă în judeţ aleg să î;i con-tinue studiiile la Universităţile recunos-cute din străinătate unde primesc bursepentru rezultatele lor, iar premiile lacompetiţiile internaţionale pot ajungechiar şi la câteva mii de euro.

Lista olimpicilor

Redăm mai jos lista cu elevii de laColegiul Naţional “Mihai Eminescu” ca-re au obţinut anul acesta rezultate re-marcabile la olimpiade şi competiţii, iarîntr-un număr viitor din Informaţia deDuminică vom prezenta şi mărturiile al-tor tineri remarcabili de la alte licee dinjudeţ.

Limba ;i literatura română< premiuspecial – Vida Carla, clasa a IX-a (prof.Ziman Dorina).

Matematică< medalie de bronz - Ro-man Ioana, clasa a VIII-a, (Marciuc Da-ly)> medalie de bronz - Roatiș Iris, clasaa X-a (Blaga Alexandru).

Fizică< mențiune de onoare – PopSebastian, clasa a VI-a, (Rotaru Liviu)>

Biologie< mențiune – Nastai Mih-nea, clasa a VII-a, premiu special – Che-regi Paul, clasa a X-a, (Groza Laura)>premiu special – Chiș Rafael, clasa a XI-a (Prodan Adriana)> premiu special –Urs Horea, clasa a XI-a, (Groza Laura)>

Religie Cultul Ortodox< premiuspecial – Groza Sergiu, clasa a XII-a(Onea Vasile)> premiu special – Dan Ale-xandra Nicoleta, clasa a X-a (MiclăușMarian)> premiu special – Mihalca Ște-fania, clasa a IX-a (Miclăuș Marian).

Geografie< Hermina Hotca.Limba engleză< Lungu Alexandra.

Alexandra A.

Elevi de la Colegiul Național Mihai Eminescu premiați la diferite concursuri ;i olimpiade naționale

C.N. Mihai Eminescu are 17 elevi premia\i la olimpiadele na\ionale

EDUCA}IEPasionaţi, determinaţi şi conştienţi de faptul că învaţă în primul rând pentru viitorul lor, câţivadintre aceşti elevi povestesc ce înseamnă performanţa pentru ei şi cum îşi văd ei viitorul

La Olimpiadele Naționale – filieravocațională, desfășurate în perioada15-25 aprilie 2016, elevii sătmăreni auobținut următoarele rezultate.

Arte vizuale, arhitectură și istoria artelor - clasele XI-XII - Baia Mare.

Istoria artei, premiul III – BarthaEszter Eva, clasa a XI-a, Liceul de Arte”Aurel Popp” Satu Mare (profesor în-drumător< Kyrali Gabriela)> mențiunePictură – Ghita Marius, clasa a XI-a,Liceul de Arte ”Aurel Popp” (KyraliGabriela)> mențiune Textile – HutzelAlexandra, clasa a XII-a, Liceul de Arte”Aurel Popp” (Varga Diana).

Muzică - interpretare instrumentală - clasa III-VIII- București.

Clarinet, premiul II – Florea DenisDaniel Gabriel, clasa a VI-a, Liceul deArte ”Aurel Popp” (Voropciuc Petru)>Pian, premiul II – Struczuiz EvelinZsuzsa, clasa a IV-a, Liceul de Arte”Aurel Popp” (Kusnyer Angela)> men-țiune – Simionuc Maria, clasa a VI-a,Liceul de Arte ”Aurel Popp” (ManfrediMaria)

Muzică - interpretare instrumentală, vocală și studii teoretice - clasele IX-XII - București.

Canto, premiul II – Nori Emanue-le, clasa a XI-a, Liceul de Arte ”AurelPopp” (Boros Marius)> premiul III –Tibrea Tudor, clasa a XII-a, Liceul deArte ”Aurel Popp” (Boros Marius).

Olimpiada Națională Corală - Satu Mare

Premiu special – corul ExcelsiorJunior, clasa V-VIII (Florea Ioan).

Pregătire sportivă teoretică - Baia Mare

Premiul I – Moldovan Iulia, clasaa XI-a, Liceul cu Program Sportiv SatuMare (Macarie Horea).

Religie - seminarii și licee teo-logice ortodoxe – MănăstireaNeamț

Istoria bisericii ortodoxe române,premiu special – Donca Andrei, clasaa XI-a, Liceul Teologic Ortodox „Ni-colae Steinhardt” Satu Mare (Palfi Că-lin).

Premii speciale

Menționăm două premii specialeobținute de elevii sătmăreni la etapelenaționale ale Olimpiadelor școlare,despre care informațiile le-am primitulterior transmiterii comunicatului depresă din 5 mai 2016.

Discipline din aria curriculară Tehnologii - Educație tehnologică - Iași.

Premiu special – Zelic Octavia, cla-sa a VIII-a, Școala Gimnazială ”IonCreangă” Satu Mare (Feher Doina)

Olimpiada de Geografie - Sibiu.

Premiu special – Hotca HerminaRenata, clasa a X-a, C.N. ”Mihai Emi-nescu” Satu Mare (Pesek Attila).

Informațiile ne-au fost comunicatede Inspectoratul Școlar Județean.

A consemnat V.N. Deleanu

Rezultate laOlimpiadele

Na\ionale, filieravoca\ional[

10 Informa\ia de Duminic[/15 mai 2016

ART~

Deși a participat la toate ex-pozițiile organizate de artiștiiprofesioniști pe plan local, dar șiîn alte localități din țară și chiarde peste hotare, Maria Olteanu nua avut de mult timp o expozițiepersonală, nici la Satu Mare, niciîn alte localități, pe unde i s-a pro-pus și a acceptat să expună ini-mitabilele ei acuarele. Ultima ex-poziție de care îmi amintesc a avutloc în aprilie-mai 2001, la CasaCorpului Didactic> era a zecea„personală” a artistei.

Impresionat de efectul pe care peisa-jele expuse atunci, cu deosebire cele ac-vatice, numeroase în economia manifes-tării, îl căpătau prin tonurile de griuriperlate, mi-am intitulat însemnările dela vernisaj cu un fragment dintr-un verseminescian pe care l-am considerat pedeplin acoperit de harul artistei< „Arginte pe ape...”

Poate că greșesc în cronologia multorastfel de manifestări plastice, dar cu si-guranță nu greșesc când afirm că nouaexpoziție a artistei sătmăren, din apriliea.c, este cea mai bogată, însumând numai puțin de 67 de acuarele. Altele nicinu cred că mai încăpeau în cele două săliale Galeriilor de Artă din Centrul Nou.

Cred că e inutil să mai precizez căDeslușiri este o expoziție de acuarele>menționez acest lucru pentru eventualiivizitatori din alte părți de țară sau dinstrăinătate> în Satu Mare e destul să ros-tești numele autoarei că se știe cu ce seocupă. E mai potrivit să precizez că a ră-mas cam singura între artiștii plastici săt-măreni care abordează acest gen și, separe, printre puținii din țară. Contribuiela acest fenomen și dificultatea de con-servare a lucrărilor, în comparație cu pic-tura de gen sau cu grafica. Dar Maria Ol-teanu nu-și trădează vocația și încredin-țează hârtiei, fără rețineri, rodul sensibi-lității și hărniciei sale, al inspirației șimeșteșugului său. Potrivit genului, darmai cu seamă potrivit naturii și structuriiei lirice, acesta se concretizează în peisajeși în imagini de natură statică, adică înflori și fructe.

De la cele alpine la cele marine și dela păduri și luminișuri la case și grădini,la margini de sat și maluri de izvoare șipârâuri, peisajele surprind natura cu pre-ponderență în anotimpurile autumnalși hibernal, în plină zi sau în crepuscul.Nu evitarea monotoniei determină ale-gerea acestor intervale și momente aletimpului, ci corespondența care se insti-tuie între stările de spirit ale autoarei șiatmosfera degajată de înfățișările naturii,ca între termeni ai unei ecuații a ființeicare se presupun și se recheamă reciproc.

Din aceste poetice „corespunderi” seconstituie în fiecare lucrare impresia per-manentă de organicitate și vitalitate, ma-nifestată însă în tonalități și nuanțe de-a dreptul poetice și muzicale, alcătuindun recitativ plastic închinat organicitățiinaturii și naturaleții ființei.

Numai echilibrul unei asemenea vi-ziuni putea asigura armonizarea lor de-plină, și numai o stăpânire desăvârșită aresurselor plastice, dobândită de-a lungulîntregii sale activități, o putea transpuneîn deplină adecvare expresivă. O realăînțelepciune artistică și o statornică mo-destie pot conduce la o asemenea împli-nire.

Se detașează în peisajele ei de acumcasa și pădurea. Văzut din vecinătateaimediată a spațiului umanizat, de la mar-gine, plasată pe orizontala tablourilor,

peisajul silvestru se oferă privirii ajutatde pătrunderea luminii în adâncimealui. Ilustrativ este tabloul Siluete, în caretrunchiurile și profilele alungite ale mes-tecenilor din prim plan lasă să se între-vadă conturele incerte ale altor copaci,abia distincte în nuanțele mai întunecateale planului îndepărtat. Putem ușor aso-cia acestuia, prin puterea sugestivă a lu-crării, tonurile de galben și verde, ritmuriale lumii vii, ca și grația și gingășia mes-teacănului, generatoare de dispoziție li-rică, muzicală.

În compoziția tablourilor apare defiecare dată un drum, o potecă, un râusau un izvor, care dislocă masa arbore-tului și permite luminii să pătrundă îninteriorul pădurii și să conducă privireaspre „deslușirea” universului tainic alacesteia> alteori creează rariști, în carelumina se revarsă din plin reținută de al-bul imaculat al zăpezii sau de luciul tre-murător al curgerii apei. Tablourile au șititluri potrivite precum Drum prin pă-dure, Luminiș, Lângă lac, Pârâu în-ghețat sau inspirate de sugestivitateatehnicii plastice< Orgă hibernală, Con-traste.

O lucrare de excepție mi se pare Iar-nă, în care pârâul din centrul tablouluiconduce privirea printr-un prim rândde copaci spre un luminiș în spatele că-ruia alt rând de copaci se dislocă spreadâncimea pădurii, fără a ocupa planulmai îndepărtat din fundal. Perspectivaușor accelerată și alternanța șirurilor dearbori cu rariștile succesive, puternic lu-minate de zăpada imaculată imprimă ta-bloului ritmicitate. Cursul apei conduceprivirea pe acest traiect ritmat de alter-nanța spațiilor plastice. Se mai adaugăacestei serii de peisaje și Pădure violet,lucrare generatoare de stare lirică ușorhieratică, precum în poezia simbolistă,dar și un Dialog, cu trunchiurile a doicopaci bătrâni din care cresc mereu mlă-dițe noi, ca un triumf al vieții peste su-ferința nenumăratelor sacrificii. E oimagine a puterii de regenerare după in-tervenții brutale în rânduielile naturiproduse din neînțelegerea lumii moder-ne.

Prezența ființelor însuflețite este des-

tul de rară în peisajele Mariei Olteanu.Siluete umane propriu-zise apar doar înLa scăldat, (lucrare ceva mai veche), sec-vență estivală surprinsă pe malul So-meșului, în dreptul insulei de la Păulești.Mult mai multă pregnanță deține pre-zența pescărușilor în tablourile Pe apesau Bărci, dar mai cu seamă prezențaciorilor în tablourile cu titlu omonim<Ciori I, II. Cu deosebire în ultimul cio-rile animă peisajul hibernal al unei mar-gini de sat> câteva în zbor de-a lungulsârmelor de telegraf scot în evidență opereche contrastantă, coborâtă în mij-locul drumului înzăpezit, alcătuind uningenios contrapunct. Imaginea produceun efect puternic, adevărat „trompel’oeil”.

O prezență mult mai accentuată înactuala expoziție o constituie tablourilereprezentând casa, spațiu indestructibillegat de prezența umană, pe care, fără săo reprezinte, o implică în sugestivitatealucrărilor. Expoziția ne întâmpină cu odiversitate de imagini ale casei, dar și alepeisajului în care se încadrează structuraacestei construcții, și de momente și in-tervale ale timpului. Enumerăm spreilustrare doar câteva titluri< Casa demunte, Casa din grădină, Vară, cu re-marcabilă armonie în galben, Casa dinpădure, Octombrie, Noiembrie, Dimi-neață de iarnă, Iarnă la Sălciua, ano-timpurile ilustrând preferințele actuale.După mărturisirea proprie multe dintreaceste imagini sunt inspirate din Apu-seni> una singură, Casa din deal, careredă o casă mai degrabă părăsită din îm-prejurimile localității Geoagiu-Băi, a fostrealizată pe loc, de la prima vedere, cuunele instrumente improvizate, care i-au permis însă să ilustreze într-o tehnicăoriginală spațiul ocupat de iarba din cur-te. Pregnanța imaginii în astfel de lucrărieste conferită și de amplasarea deosebitde inspirată în peisaj, rod al unei price-peri ajunse la desăvârșire artistică.Deexcepție în această serie de peisaje esteCasa de pescar, executată, după mărtu-risirea autoarei, „din dorul de mare”. Deșimotivul tabloului, frecvent la mulți în-aintași celebri, are, în primul rând în pic-tura românească, precedente de ridicată

altitudine valorică, lucrarea se detașeazăprin armonia proporțiilor, a planurilor,a culorilor devenind un fel de simfonieautumnală în culori marine. Dezechili-brul dintre dimensiunile pescărușilor șiale casei pescărești, fundalul agitat al mă-rii și vegetația săracă a terenului, singu-rătatea și izolarea acestui mărunt așeză-mânt produc, după expresia ei, o starede „umilință ”a ființei în fața grandoriinaturii.

Altă temă a expoziției o alcătuiescflorile. Multe tablouri redau buchete învaze și, mai ales, în pahare> câteva poartăchiar titlul Pahar cu flori, deosebindu-se după felul florilor< Roșioare, Nalbe,Flori de câmp. Apa din pahare adaugăconturelor și culorilor transparența, odimensiune care o preocupă pe artistăde mult timp și pe care o realizează re-marcabil, spre întemeiată satisfacție es-tetică. Uneori, ca în Stânjenei, acesteasunt ocupate de imaginea multiplicată aflorilor din prim-plan, dar estompareaculorilor și imprecizia conturelor redaumai degrabă continuitatea decât distan-țarea planurilor> la fel și în tabloul cuScaieți. În câteva lucrări imaginile flo-rilor sunt asociate cu fructe, comple-mentaritatea fiind admisă de generati-vitatea și continuitatea lumii organice.Cromatic asocierea produce necesarecontraste (Cireșe,) sau armonii (Frunzede laur, Roade). Deosebit de atentă lacoloritul peisajului, autoarea recurge lacontraste în măsura în care relieful obiec-telor le admite, dar realizează și armoniimonocrome, cu deosebire în alb< GardViu. Ele relevă totodată și priceperea dea opera cu liniile desenului, ca în Mărare,(două lucrări), adevărate arabescuri saufiligrane, la concurență cu colega și prie-tena ei, Cristina Gloria Oprișa. Destinateinterioarelor, florile creează o dispozițiede lirică intimă, asemena capriciilor mu-zicale ori momentelor solistice de balet.

* * *Am lăsat la sfârșitul însemnărilor

un grup de lucrări de mai mici dimen-siuni expuse pe peretele principal dinprima sală a Galeriilor... plasate deasupraunor atrăgătoare peisaje. Cred că acesteapot alcătui argumentul tematic și cro-matic al întregii expoziții. Ele reflectă di-mensiunile dominante ale viziunii artis-tice, starea de spirit care se regăsește par-ticularizată în celelalte lucrări. IntitulatePe ape, Stampă, Amurg, acestora li seadaugă, în vecinătatea apropiată, distri-buite printre câteva peisaje de dimen-siuni mai mari, și Crepuscul, Amurg,Oglindire, care vorbesc și prin titluri,dar mai ales prin dominantele coloristice,tonuri de galben auriu și arămiu și degriuri învecinate sau înterpătrunse cualbastru, despre maturitatea viziunii ar-tistice a autoarei, despre momentul ro-dirii depline a gândului și al expresieidesăvârșite a acestuia. Mai puțin relevan-te prin aspectul lor figurativ, lucrărileamintite par a exprima, prin alăturareaacestor culori, dispoziția sufletească aautoarei. Completează parcă seria argu-mentelor o lucrare expusă în a doua sală,sugestiv intitulată Melancolie.

Constante ale întregii expoziții, elesubliniază preferința pentru anotimpu-rile autumnal și hibernal, pentru mo-mentele premergătoare amurgului, pen-tru tonurile și nuanțele de galben, ară-miu, auriu... Toate se regăsesc în com-binații coloristice particulare aproape înfiecare tablou, peisaj ori natură statică,fapt ce mă îndreptățește să întregesc ver-sul eminescian, început cândva, și săadaug cu aceeași convingere în deplinalor acoperire artistică< „ ... și aur în aer”.

Alexandru Zotta

„Clasa noastră”, de TadeuszSłobodzianek, montat la TeatrulNaţional „Lucian Blaga” din Cluj acâştigat premiul pentru cel mai bunspectacol, iar Radu Afrim a fost des-emnat cel mai bun regizor, pentruspectacolul „Tihna”, luni seară, la ceade-a 24-a ediţie a galei premiilor UNI-TER.

Prezentăm în continuare listacompletă a premiilor UNITER 2016<

Premiul pentru cel mai bun spec-tacol< piesa „Clasa noastră”, de TadeuszSłobodzianek, regia László Bocsárdi(Teatrul Naţional „Lucian Blaga” Cluj-Napoca)

Premiul pentru cel mai bun regi-zor< Radu Afrim pentru regia specta-colului „Tihna” (Teatrul Naţional Târ-gu-Mureş, Compania „Tompa Mik-lós”)

Premiul pentru cel mai bun sce-nograf< Adrian Damian, pentru sce-nografia spectacolului „Cântăreaţacheală” (Teatrul Naţional „Vasile Alec-sandri” Iaşi),

Premiul pentru cel mai bun actorîn rol principal< Marian Râlea pentrurolul Tullius din spectacolul „Marmu-ră” (Teatrul Bulandra, Bucureşti)

Premiul pentru cea mai bunăactriţă în rol principal< Emilia Dobrinpentru rolul Elena din spectacolul„Casa cu pisici” (Teatrul Mic, Bucu-reşti)

Premiul pentru cel mai bun actorîn rol secundar< Marius Manole pen-tru rolurile Bătrânica apatică, Actoruldin spectacolul „Între noi e totul bine”(Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” dinBucureşti)

Premiul pentru cea mai bunăactriţă în rol secundar< Ilinca Mano-lache pentru rolurile din spectacolul„Anul dispărut. 1989” (Teatrul Mic,Bucureşti)

Premiul pentru critică teatrală<Maria Zărnescu.

Premiul pentru teatru radiofonic<„Jucătorul de table” de George Arion,dramatizarea radiofonică şi regia ar-tistică Cezarina Udrescu, producţie aSocietăţii Române de Radiodifuziune

Premiul pentru teatru TV< „Buzu-narul cu pâine” de Matei Vişniec, regiaTudor Chirilă, producţie a SocietăţiiRomâne de Televiziune

Premiul pentru cel mai bun debut<Ada Galeş pentru rolul Denise dinspectacolul „Copilul problemă” (Tea-trul „Sică Alexandrescu” Braşov).

Pe baza propunerilor primite dinpartea teatrelor şi a membrilor, Sena-tul UNITER a acordat următoarelepremii<

Premiul de excelenţă< Gigi Căciu-leanu

Premii pentru întreaga activitate– Luminiţa Gheorghiu, Vladimir Găi-tan, Victor Ioan Frunză, Maria Miu,Anca Mănuţiu

Premiul special – compozitoruluiAdrian Enescu, pentru muzică de tea-tru

Premiul special – actorului MiklósBács, „un mentor al tinerelor generaţiide actori”

Premiu special – dramaturguluiMatei Vişniesc, pentru „cel mai jucatdramaturg român contemporan”

Premiu special – actorului EugenŢugulea, pentru „o viaţă dedicată tea-trului şi poeziei”

În cadrul galei au mai fost decer-nate dou[ premii speciale.

Premiul British Council< actoriiAlexandra Rădescu şi Dorin EugenIonescu, pentru roluri ̀ n piese de Wil-liam Shakespeare.

Premiul preşedintelui UNITER<Emil Boroghină

UNITER a acordatla Oradea premiilestagiunii teatrale

Maria Olteanu ;i Alexandru Zotta, la vernisajul expozi\iei din luna aprilie

Cred că e inutil să mai precizez că “Desluşiri” este o expoziție de acuarele> menționez acest lucrupentru eventualii vizitatori din alte părți de țară sau din străinătate> în Satu Mare e destul sărosteşti numele autoarei că se ştie cu ce se ocupă.

Expozi\ia Mariei Olteanu, un act artistic memorabil

15 mai 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

De multe ori, ne formăm automa-tisme și folosim expresii „după ureche“.În multe cazuri, formulările rostitegreșit sunt tentative de adaptare în ro-mână a unor cuvinte împrumutate dinlimbi străine.

Formulările „datorită“ și „din cau-za“ sunt folosite greșit cel mai frecvent.„Atunci când folosim expresia «dincauza» ne referim la ceva negativ, la unlucru rău care s-a întâmplat din cauzacuiva sau din cauza unor condiţii. Cândfolosim «datorită», ne referim la cevapozitiv. De exemplu, când spunem căam reușit ceva datorită unui om carene-a ajutat. De multe ori, aceste expresiisunt folosite cu sensuri greșite, inco-recte“, spune Adina Luca, profesor delimba română.

Una dintre cele mai cunoscute ex-presii folosite greșit este „a lua la cu-noștinţă“. Corect este „a lua cu-noștinţă“. „De multe ori, pe actele pecare le primim scriem automat «amluat la cunoștinţă», un lucru total greșit.Această expresie nu există în limba ro-mână. Corectă este expresia «a lua cu-noștinţă». Uneori, când este folositătotuși expresia corectă este scrisă greșitcu doi «i». Corect este cu unul singur“,mai spune profesorul.

Locaţie nu înseamnă un loc „Lo-caţie“ este un alt cuvânt pe care mulţiîl folosim atunci când ne referim la unanume loc. „În limba română cuvântul«locaţie» este un termen economico-juridic care se regăsește în contractelede locaţie de gestiune și nu are niciolegătură cu definirea unui anume loc.Locaţia reprezintă o anumită chirie plă-tită pentru folosirea unor spaţii. Estegreșit să spunem «locaţie» atunci cândne referim la o destinaţie sau un locanume“, mai spune profesorul AdinaLuca.

Laborios nu este sinonim cu pro-ductiv. Un alt cuvânt folosit greșit este„laborios“. Îl folosim des atunci cândvrem să facem un compliment, să spu-nem despre cineva că este productiv,dar nu este corect. „În limba românăcuvântul «laborios» înseamnă ceva carenecesită multă muncă și mult efort. Nueste corect să îl folosim ca un sinonimal cuvântului productiv, deoarece la-borios are conotaţii negative, adică sereferă la ceva foarte greu“, mai spunelingvistul.

Nu folosiţi engleza pe post de ro-mână. Destul de des folosim cuvinteromânești, dar le dăm sensul pe care îlau în limba engleză, deși la noi înseam-nă cu totul altceva. „Un exemplu înacest sens este cuvântul «patetic», pecare îl folosim atunci când referim lacineva care este jalnic. În limba româ-nă, «patetic» înseamnă o persoană carepune multe pasiune, mult patos în ceeace face și nu are nicio legătură cu folo-sirea acestui cuvânt în engleză. Tot unexemplu în acest sens este expresia «apune presiune», preluată tot din engle-ză, dar greșită în limba română. Corecteste «a presa»“, explică profesorul.

Cuvântul „debut“ este folosit, deasemenea, greșit uneori. Auzim pestetot debutul sezonului sau debutul com-petiţiei, mai ales în sport. „Cuvântul«debut» nu este sinonim cu început.Mai ales atunci când ne referim la în-ceputul unei competiţii sau la începe-rea anului școlar de exemplu. Debutînseamnă intrarea într-o activitate, în-tr-o profesie, dar se folosește o singurădată, de exemplu atunci când un actorurcă pentru prima dată pe scenă. Nuputem folosi cuvântul debut de fiecaredată când începe ceva“, mai spune lin-gvistul. 

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Inventatorul primului ”plă-mân artificial” din lume este unromân din Alba Iulia. Rudolf Ei-senmenger s-a născut în 1871, aurmat gimnaziul la Orăştie şi fa-cultatea de medicină la Cluj,obţinând doctoratul în anul 1896.

După absolvirea studiilor, RudolfEisenmenger a practicat medicina laOrăştie, pâna în anul 1918.

S-a concentrat pe proiectareaşi construirea de aparate pentru resuscitare respiratorie şi circulatorie

Încă de la începutul carierei, me-dicul din Alba Iulia s-a concentrat peproiectarea şi construirea de aparatepentru resuscitare respiratorie şi cir-culatorie.

În anul 1900, Rudolf Eisenmengera construit un aparat de respirat arti-ficial, numit de el ”Biomotor” şi care afost brevetat în multe ţări (Austria,Germania, Italia, SUA, Anglia, Belgia,Franţa) şi a fost produs în serie pentruutilizare pe scară largă în medicină.

Aparatul a avut un succes mare, fi-ind implementat în staţii de salvare,spitale şi clinici. Un exemplar se maiaflă expus la Muzeul Maghiar al Ser-viciului Naţional de Ambulanţe şi Ur-genţe din Budapesta.   

”Respiratorul lui Eisenmenger erade tip cuirasa (”scut”), în jurul abdo-menului anterior şi al toracelui inferior.Desigur, era mai portabil şi mai mobilcomparabil cu alte ventilatoare dinepocă, dar şi mai puţin eficient.

Aeromutatorul manevrabil cu pi-ciorul reprezintă continuarea ideilorîntâlnite la aparatele suflante alesfârşitului de sec. al XIX. Există şi unmodel mai greoi, prototip, imaginat deAlexander Graham Bell, părintele te-lefonului, dar acest model nu a fost fo-

losit niciodată şi nu există motive săcredem că ar fi fost cunoscut de Eisen-menger. Din analiza documentelor separe că Rudolf Eisenmenger a experi-mentat acest aparat pe voluntari sănă-toşi”, afirmă medicul Sorin Ghişoiu dinTimişoara, specialist în Anestezie şiTerapie Intensivă. Potrivit acestuia, Ru-dolf Eisenmenger a recunoscut şi in-sistat pe efectul alternant al mişcărilorrealizate prin presiunea negativă asu-pra abdomenului şi dispunea de anu-mite date experimentale cunoscute maiales în Europa Centrală.

”Probabil unicul punct cu valoarepersistentă realizat prin acest aparatconstă din sublinierea necesităţii unoracţiuni simultane asupra respiraţiei şi

circulaţiei, pe care orice manevră re-suscitatorie de succes trebuie să o în-trunească. Peste câţiva ani, ”scutul”lui Rudolf Eisenmenger se va regăsitransformat în tancul-cuirasa, iarideea compresiunii abdominale înmanevra Heimlich.

Autorul şi-a perfecţionat aparatul, ajungând până launul cu acţionare electrică

Autorul şi-a perfecţionat în con-tinuare aparatul, ajungând până la unmodel de respirator cu acţionare elec-trică”, susţine medicul Sorin Ghişoiu.Rudolf Eisenmenger şi-a publicat cer-cetările cu privire la respiraţia artifi-

cială şi a aparatului inventat de el înpatru articole apărute în Austria şiGermania, primul în 1904, iar ultimulîn 1934. 

De altfel, după Primul RăzboiMondial românul din Alba Iulia s-astabilit la Viena, unde s-a axat în prin-cipal pe perfecţionarea aparatelor cuacţionare asupra cutiei toracice şi ab-domenului până la moartea sa în anul1946.

În 1955 a şi fost publicat un articolîntr-un ziar vienez cu titlul ”Ideea plă-mânului artificial - născută la Viena!”.De fapt, ideea s-a născut la Orăştie,unde Rudolf Eisenmenger a practicatmedicina timp de 22 de ani şi unde aşi construit primul astfel de aparat.

“Din analiza documentelor se pare că Rudolf Eisenmenger a experimentat acest aparat pe voluntari sănătoşi”, afirmămedicul Sorin Ghişoiu din Timişoara

Geofizicienii contemporaniconsideră că Rezonanţa Shumanneste adevărata bătaie a inimii pla-netei noastre.

Ei au concluzionat că există o relaţiedirectă între accelerarea ritmului aces-teia şi percepţia omului conform căreiatimpul trece mai repede, transmiteevz.ro.

Fiind în timp, facem totulmai repede

Potrivit cocoon.ro, unele filme pre-cum “Cazul ciudat al lui Benjamin But-ton” sau “Ziua `n care Pământul s-aoprit” prezintă subtil acest fenomen,iar multă lume nu înţelege cum se poa-te scurta timpul dacă ceasul arată totatâtea ore.

„Ceea ce nu înţelege omul este căfiind în timp, facem totul mai repede,acesta fiind comprimat ca un balon ca-re dacă este umflat şi scrii ceva pe el cumarkerul, vezi literele mari şi largi, dardaca se dezumflă se strânge scrisul.

Aşa este şi timpul sau spaţiul nostru3D, care se poate măsura în această re-zonanţă energetică Schumann”, con-form uneia dintre păreri.

Alte păreri subliniază că Biblia ne-a avertizat că în vremurile din următimpul se va scurta, viaţa omului se vascurta, ca să se scurteze ororile şi su-

ferinţele de pe planetă.Timp de mii de ani, Rezonanţa

Shumann a avut valoarea constantă de7,8 Hz însă, începând din 1980 s-a con-statat o accelerare rapidă.

Astfel, s-a ajuns ca în zilele noastreRezonanţa Shumann să aibă valoareade 12 Hz, consecinţa directă fiind că

24 de ore actuale corespund cu 16 orereale, în termenii timpului terestru.

Potrivit unora dintre teorii, curge-rea timpului terestru se va accelera încontinuare până la apropierea de“punctul zero”, care corespunde inver-sării polilor magnetici ai Pământului.Fenomenul este văzut de mulţi ca fiindApocalipsa prevestită de Biblie, potrivitcăreia planeta va fi cuprins[ de întu-neric timp de trei zile. Conform acesteilogici, în “momentul zero” cele 24 deore ale timpului terestru vor corespun-de la zero ore efective.

Potrivit unora dintre teorii, curge-rea timpului terestru se va accelera încontinuare până la apropierea de“punctul zero”, care corespunde inver-sării polilor magnetici ai Pământului.Fenomenul este văzut de mulţi ca fiindApocalipsa prevestită de Biblie, potrivitcăreia planeta va fi cuprins[ de întu-neric timp de trei zile.

Conform acestei logici, în “mo-mentul zero” cele 24 de ore ale timpuluiterestru vor corespunde la zero oreefective.

În anul 1900, Rudolf Eisenmenger a construit un aparat de respirat artificial, numit de el ”Bio-motor” şi care a fost brevetat în multe ţări (Austria, Germania, Italia, SUA, Anglia, Belgia, Franţa)şi a fost produs în serie pentru utilizare pe scară largă în medicină.

Ni s-a scurtat timpul ;i trecem oare într-o alt[ dimensiune?

Rudolf Eisenmenger, românul care a inventat `n 1900 primul “pl[mân artificial“ din lume

Cele mai uzuale cuvinte ;i expresii folosite gre;it

din neaten\ie

12 Informa\ia de Duminic[/15 mai 2016

De la stilul s[u vestimentar laalegerile legate de cre;terea ;i edu-carea copiilor, precum ;i implica-rea ̀ n munca de caritate, ducesa deCambridge onoreaz[ mo;tenireal[sat[ de Prin\esa Diana, p[;ind curespect pe drumul istoric deschisde aceasta.

Prin\esa Diana ;i-a iubit enorm fiii,pe William ;i pe Harry. Dar prietenii eiapropia\i au observat deseori ;i c]t de mult;i-ar fi dorit o fiic[ - un privilegiu de carese poate bucura acum mama nepo\ilor ei,Prin\esa Kate. “E ceva deosebit s[ ai ofeti\[,” a declarat Kate (34 de ani) `ntr-uninterviu acordat cu ocazia realiz[rii docu-mentarului “Our Queen at 90”, `n cinsteacelor 90 de ani de via\[ ai Reginei Elisabeta.Vorbind despre Prin\ul George, care va`mplini 3 ani pe 22 iulie, ;i Prin\esa Char-lotte, care a `mplinit 1 an pe 2 mai,Kate a ad[ugat c[ se simte foartenorocoas[ c[ George are o su-rioar[.

Aceast[ surioar[, a c[ruinume `ntreg este CharlotteElizabeth Diana, aminte;tede mo;tenirea Prin\eseiDiana ;i este una dintremodalit[\ile alese de Ka-te pentru a o onora pemama so\ului s[u.De la subtile note destil, la alegeri majorelegate de cre;tere ;ieducare a copiilor,Kate a abordat via\ala Curtea Regal[ cuo `n\elegere de-osebit[ a femeii alc[rui impact adevenit chiarmai puternicdup[ decesuls[u ce a avutloc `n august1997, la v]rsta de36 de ani. “Ce alt mo-del de urmat are Kate`n familia regal[?”, se`ntreab[ vechiul aliat;i bodyguard al Dia-nei, Ken Wharfe.“Nu i s-a `nm]nat ocarte care s[ o `nve\e cum s[fie prin\es[. A trebuit s[ ̀ nve\ela fel cum a fost nevoit[ s[ fac[;i Diana.”

Influen\a celei care a fostcunoscut[ ca „Prin\esa inimi-lor” poate fi sim\it[ pretutin-deni< inelul cu safire ;i diaman-te al Dianei, mo;tenire de fami-lie, este acum nelipsit pe m]nalui Kate> munca `n scopuri cari-tabile a Ducesei de Cambridgepentru copiii afla\i ̀ n situa\ii vul-nerabile> alegerea de a-l `nscriepe George la gr[dini\[. Mai pre-sus de toate, Diana ar sprijini in-sisten\a lui William ;i a lui Kate de a-;i

cre;te copiii la \ar[, `n Norfolk, o op\iunepe care ea nu a avut-o `n calitate de so\iea Prin\ului Charles, care este primul ̀ n or-dinea succesiunii la tron. “William este aldoilea `n ordinea succesiunii la tron, a;ac[ mai are timp, iar posibilitatea de a leoferi copiilor s[i o via\[ lini;tit[ la \ar[ me-rit[ tot efortul,” spune o prieten[ a Prin\eseiDiana. “~i a;teapt[ o via\[ plin[ de blitz-uri.”

Prin\ul William (33 de ani) ;i Prin\ulHarry (31 de ani) sunt cea mai de pre\mo;tenire a mamei lor, Diana ̀ nv[\]ndu-i de mici s[ g]ndeasc[ singuri ;i oferindu-le, at]t c]t a avut posibilitatea, o via\[ nor-mal[. Decizia de a-l trimite pe micu\ulGeorge la :coala Montessori Westacre, ̀ napropiere de re;edin\a de la \ar[ a familiei,Anmer Hall, este ̀ n concordan\[ cu men-talitatea Dianei. “Probabil c[ acest lucru ̀ iva face pe George ;i pe Charlotte mai echi-libra\i ca persoane, fiind ̀ n compania altorcopii din localitate,”spune prietena Dia-nei. Pe l]ng[ aceas-ta, Anmer este lamic[ distan\[ de ca-sa din copil[rie a Dia-nei, Park House.“~ntotdeauna vorbeadespre c]t de fericit[

a fost acolo.”

Dorin\a de a ono-ra memoria Prin\eseiDiana se poate obser-va ̀ n diferite momenteimportante din via\acelor doi tineri p[rin\i.Ducesa de Cambridge aales o rochie cu buline laie;irea din spital, dup[na;terea Prin\ului Geor-ge, asem[n[toarea cu ceapurtat[ de Prin\esa Dianala na;terea Prin\ului Wil-liam. |inutele Dianei eraudeseori f[cute special pentruea, pe c]nd Kate alege multe\inute care sunt disponi-bile `n magazine.

Ducesa de Cambrid-ge apare, de asemenea, `n

num[rul din iunie al edi\iei bri-tanice „Vogue”, la celebrarea a 100de ani de la apari\ia publica\iei. Eacalc[ astfel pe urmele Prin\esei Dia-na, care a ap[rut `n respectiva pu-blica\ie de patru ori. Dou[ dintreimaginile din revist[ sunt expuse;i la National Portrait Gallery dinLondra, institu\ie patronat[ de du-

ces[.William i-a d[ruit viitoarei sale so\ii

inelul de logodn[ al mamei sale, acestafiind modul lui de a o \ine aproape de ei.Kate poart[ inelul cu safir tot timpul ;ideseori adaug[ ;i o pereche de cerceiasem[n[tori, care se crede c[ sunt modi-fica\i dintr-o pereche de-a Dianei. Se parec[ bijuteriile care nu fac parte din colec\iaregal[ au fost mo;tenite de fiii Dianei. Am-bele prin\ese au purtat tiara Lover’s Knot,realizat[ pentru Regina Mary `n 1914,dup[ propriul ei design ;i d[ruit[ Dianei

de c[tre Regina Elisabeta, cu ocazia nun\ii. Kate ;i William ;i-au dus copiii pe

p]rtia de schi mai devreme dec]t au f[cut-o Charkes ;i Diana cu b[ie\ii lor, merg]nd`n luna martie a acestui an `ntr-o vacan\[`n Alpii francezi. C[l[toriile celor dou[cupluri regale sunt asem[n[toare. Charles;i Diana au vizitat Australia `n 1983, iarWilliam ;i Kate s-au pozat ;i ei ̀ n fa\a AyersRock `n 2014. ~n luna aprilie a acestui an,cei doi au vizitat India ;i Taj Mahalul, undeDiana a fost fotografiată singură pe o banc[`n fa\a edificiului, ̀ n 1992. Această imaginea devenit un simbol al singurătă\ii sale deatunci, av]nd ̀ n vedere c[ cei doi prin\i s-au separat câteva luni mai târziu.

Cu toate c[ se pot observa multeasem[n[ri `ntre cele dou[ prin\ese, exist[;i unele deosebiri fundamentale. Kate are`n William un so\ care o sus\ine,complet]ndu-se unul pe cel[lalt at]t caparteneri, c]t ;i ca p[rin\i. C]t despre Dia-na ;i Charles, prin\esa a dorit tot timpuls[-;i sprijine so\ul, dar sentimentul nu a

fost reciproc. O alt[ diferen\[ este rela\iacu Regina. ~n timp ce Diana era deseori ̀ ndezacord cu monarhul, Kate ̀ ;i aminte;tec]t de grijulie a fost Regina `n timpul pri-mei sale ̀ ndatoriri regale. „:i-a facut timps[ se asigure c[ m[ simt bine ;i c[ sunt fe-ricit[,” a declarat ducesa pentru o televi-ziune britanic[.

~ntreg mapamondul a fost cu ochii peWilliam ;i Kate, pe tot parcursul vizitei loroficiale de o s[pt[m]n[ ̀ n India ;i Buthan,analiz]ndu-le cu aten\ie fiecare gest ;i co-ment]nd fiecare alegere vestimentar[ aducesei. Dar pe l]ng[ ̀ ndatoririle oficiale,Kate este preocupat[ de familia ei,petrec]ndu-;i majoritatea timpului `nNorfolk, al[turi de cei doi copii, ;i ie;ind`n public ̀ ndeosebi pentru a se implica ̀ nactivit[\ile dedicate mediatiz[rii proble-melor de s[n[tate mintal[ care pot ap[rea`n cazul copiilor. :i f[r[ ̀ ndoial[, Prin\esaDiana ar fi extrem de m]ndr[ de tot ceeace face Kate, at]t `n via\a public[, c]t ;i `ncea de familie.

Ducesa de Cambridge onoreaz[mo;tenirea l[sat[ de Prin\esa Diana