*Pedagogia Waldorf (1990)
*Pedagogia Montessori (1993)
*Pedagogia Freinet (1995)
*Alternativa Step by Step (1996)
*Planul Jena (1996)ALTERNATIVE EDUCAIONALEPEDAGOGIILE
ALTERNATIVEIn pedagogia alternativa copilul este dirijat sa
descopere singur cunostintele.
Privite la nceput cu reticenta, aceste initiative private au
ajuns astazi a fi apreciate de cei mai multi dintre cei implicati n
actul educational..
n comunicatul de presa al M.E.C si C.N.A.E din 31.03.2004 sunt
precizate cele 5 forme de educatii alternative existente n
Romnia:
*Pedagogia Waldorf (1990)
*Pedagogia Montessori (1993)
*Pedagogia Freinet (1995)
*Alternativa Step by Step (1996)
*Planul Jena (1996)La baza introducerii alternativelor
educationale in Romania au fost initiative private.
PEDAGOGIA WALDORFSingura forta a progresului este dragostea de
munca si nu de success.R Steiner
Pedagogia Waldorf a fost creata la nceputul secolului XX de
catre Rudolf Steiner-n. 25 febr 1861 in Austria atunci, astazi
Croatia.(filosof, pedagog, ganditor, fondatorul antroposofiei
Antropo=om,sofia=stiinta,este un curent spiritual modern, Tragedia
materialismului consta n faptul ca nu poate ntelege ce este
materia.o concepie despre om i lume care susine existena unor
elemente suprasensibile constitutive ale fiinei umane, dincolo de
corpul fizic.)-la initiativa directorului fabricii de tigarete
Waldorf Astoria, Emil Molt.(membru al societatii
antroposofice)."educaie pentru libertate". Aceast denumire nu
trebuie totui greit neleas, nefiind vorba de un nvmnt ce acord o
libertate deplin copilului, ci de o pregtire n vederea dobndirii
unei gndiri independente, odat cu maturitatea.
De la fondarea sa n 1919, modelul scolii Steiner s-a implantat n
Germania, apoi n Marea Britanie, n Canada, n Africa de sud si n
Australia; el a cstigat apoi metropolele din Sud si Japonia. n
prezent este n curs de a dobndi teren n tarile Europei de Est.
Federatia Waldorf din tara noastra cuprinde 23 asociatii, care
reprezinta interesele gradinitelor, scolilor, liceelor si centrelor
de pedagogie curativa din Romnia. Rezultatele la examenele
nationale de capacitate si de bacalaureat confirma performantele
acestui nvatamnt alternativ si i confera o pozitie egala n sistemul
national de nvatamnt.
Pedagogia Waldorf se bazeaza si functioneaza pe baza unui numar
de 7 principii pedagogice. -Principiul fundamental este abordarea
integrala a fiintei umane conform cu specificul vrstei si avnd ca
tel dezvoltarea personalitatii copilului.- Principiul educatiei
permanente se refera la faptul ca educatia ncepe odata cu nasterea
fiintei umane si devine o dimensiune a existentei sale pe parcursul
ntregii vieti.- Principiul organizarii ritmice a situatiei
educationale-aceasta organizare ritmica este reflectata n pedagogia
Waldorf prin planificarea pe ''epoci de studiu''. -Crearea unui
ambient adecvat obiectivelor este cel de-al patrulea principiu, n
timp ce principiul asigurarii unui echilibru ntre teorie si
practica are n vedere obiectivul pedagogiei Waldorf de a forma si
dezvolta elevul nu doar din punct de vedere cognitiv, ci si din
punct de vedere volitiv. -Principiul predarii artistice se refera
la faptul ca predarea este considerata o arta si este profesata ca
atare, astfel nct n faza liceala elevul sa fie apt de a dezvolta o
gndire cu un nalt grad de abstractizare. -n fine, principiul
predarii n imagini care se refera la nevoia de ''imagini vii'' a
copilului de vrsta scolara mica. Aceasta nevoie nu este
satisfacuta, nsa, doar de prezentarea unor planse, diapozitive sau
chiar a modelului natural, ci principala modalitate de a crea
''imagini vii'' este cuvntul.
''Nevoia de fantezie, simtul pentru adevar, simtul de
raspundere-acestea sunt cele trei forte care sunt nervii
pedagogiei'', spunea Rudolf, Steiner. Pedagogia Waldorf este o arta
ce actioneaza direct asupra fiintei umane n devenire. Dascalii care
predau ntr-o astfel de scoala se confrunta, nu att cu modalitati
diferite de predare sau forme de organizare a nvatamntului, ci cu
ntrebarile: ce forte traiesc n copil? ce trasaturi volitive poseda
copilul? cum este gndirea si afectivitatea lui? . Cunoscndu-le
profesorul actioneaza n sensul dezvoltarii lor. Metodele folosite
pentru educarea gndirii, vointei si simtirii copilului -exercitiul
artistic(educa vointa), -cuvntul rostit(actioneaza asupra
afectivitatii copilului, oferindu-i posibilitatea sa se concentreze
asupra materiei predate), -exercitiul practic(duce la nvatarea prin
fapta, prin activitate concreta, practica).
O clasa I Waldorf este preluata de un nvatator-diriginte timp de
8 ani. El reprezinta interesele clasei n colegiul profesorilor.
Discipline predate: lb. straine, sport, abilitati practice, muzica
de catre specialisti. nvatatorul-diriginte preda pe perioade de 2-5
saptamni(matematica, fizica, istorie etc.) n etape succesive(nu
sunt paralelisme). nvatatorul-diriginte nu poate fi dect un om cu
spectru foarte larg si nerutinier.
Dupa instructia de baza ntr-o zi de 90-100min., urmeaza ore cu
ritm saptamnal: lb. straine, sport, abilitati practice, etapele
mestesugaresti, pregatirea religioasa dupa optiunile parintilor sau
pregatire libera daca nu apartine nici unei comunitati religioase.
Dupa vrsta instructia dureaza ntre 24-36 ore saptamnal. La acestea
se adauga teatru, orchestra etc.
-Nu sunt examene formale, ci conteaza imaginea profesorului
despre evolutia elevului. La acestea se adauga teste(caiete de
epoca, pe perioade) scrise de copil. La sfrsitul anului se face o
caracterizare scrisa, ampla, pe baza careia sunt orientati si copii
si parintii.
Totul se bazeaza pe interes de nvatare, nu pe presiune
exterioara.-Particularitatile nvatamntului Waldorf sunt centrate pe
urmatoarele domenii:1*importanta ritmului2*nvatarea n epoci3*o
scoala fara manuale4*caietele si instrumentele de scris5*ponderea
deosebita a cursurilor artistice si practice6*o scoala fara
note7*conducerea clasei de catre nvatator, dincolo de
cls.aIV-a8*conducere colegiala9*materii si activitati specifice
1. n scoala Waldorf, ritmul are un rol important n educarea
vointei, urmarindu-se ritmul unei ore, al zilei, al lunii si al
anului. Ritmul orei este reliefat de mpartirea cursului principal,
ce se desfasoara la nceputul cursurilor n primele doua ore, n trei
parti:- o parte ritmica, prin care este solicitata vointa
copilului- o parte cognitiva care se adreseaza intelectului - o
parte de povestire care se adreseaza simtiriiUtilizarea ritmului n
educatie permite ca ntreaga fiinta a persoanei educate sa fie
abordata si nu numai componenta sa intelectuala. Ritmul zilei
presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv n prima parte a
acesteia si a celor artistice si practice n cea de a doua parte.
Acest lucru face posibila adncirea subiectelor teoretice prin
aplicarea lor n practica si prin nsufletirea lor artistica. Ritmul
lunii se refera la existenta unor module de 2-4 saptamni n care
zilnic ntre orele 8 si 10 sunt studiate materiile principale
(romna, matematica, fizica, chimia, biologia, istoria, geografia
etc.). Aceste module poarta denumirea de epoci.
2.Materiile cognitive sunt studiate n epoci: o clasa studiaza,
de exemplu, fizica, zilnic, primele doua ore fara pauza, timp de
2-4 saptamni. ntr-o astfel de epoca se poate parcurge chiar si
materia pe un an scolar. n scoala Waldorf uitarea este considerata
un aliat, din doua motive: n primul rnd pentru ca uitnd fizica,
elevul se va putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu,
de exemplu, literaturii, iar n al doilea rnd pentru ca, dupa ce
fizica a fost uitata aparent complet, la rentlnirea cu aceasta
stiinta, elevul si va reaminti mult mai intens cele nvatate.
3.Absenta manualului unic contribuie la cresterea respectului
fata de carti si la ntarirea autoritatii profesorului, care are
astfel o legatura directa n comunicarea cu elevii. Pe de alta
parte, elevii se obisnuiesc sa se documenteze din ct mai multe
surse n studiul unei teme. Formarea unei pareri ct mai obiective,
antrenamentul pentru facultate si viata de autodidact sunt calitati
evidente pe care le dobndesc elevii astfel scolarizati.
4.n scoala Waldorf nca de la nceput copilul scrie pe caiete fara
liniatura, considerndu-se ca liniatura este folosita exact cu
scopul de a ngradi si limita la norme clar stabilite scrisul
copilului. Alternativa Waldorf nu pledeaza pentru un scris
dezordonat, ci dimpotriva, ordinea, latura estetica, n general,
sunt puternic cultivate n scoala. n absenta liniilor, elevul va
trebui sa depuna un efort mai mare pentru a-si ordona scrisul. si n
legatura cu instrumentele de scris n scoala Waldorf elevii lucreaza
mai mult cu suprafete, n special n primele clase. Astfel, n clasa I
elevii scriu cu blocuri cerate, n clasa a II-a grosimea liniei se
subtiaza, folosindu-se creioane cerate, din clasa a II-a copiii vor
scrie cu creioane colorate groase, n clasa a III-a elevii exerseaza
scrisul cu pana si apoi ncep sa scrie cu stiloul. Caietele vor fi
organizate in asa fel nct, partea estetica, de scriere, de
ilustrare si de ornamentare sa fie n permanenta avute n vedere,
intr-un mod artistic,de calitate. Aceasta, cu att mai mult cu ct
redactarile n caiete reprezinta forma personala de ''manual'' pe
care o realizeaza elevii nsisi.
5. Ponderea ridicata a cursurilor artistice si a celor practice
iese n evidenta de la prima privire asupra orarului obisnuit din
scoala Waldorf, ntruct aceasta si propune sa realizeze o educatie
echilibrata, oferind pe de o parte fiecarui elev ceea ce i se
potriveste, nsa intervenind si cu preocupari n acele domenii spre
care acesta nu are nclinatii, dar care sunt necesare unei educatii
complete. Un argument n plus pentru acest principiu: de regula,
educatia intelectului prin stiinte cultiva distanta,
individualismul, antipatia si concurenta, iar, dimpotriva, educarea
sufletescului prin arte si mestesuguri cultiva simpatia,
apropierea, lucrul n echipa si colaborarea. Ambele laturi ale
educatiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat, dornic
sa-si controleze singur viata, fara a se lasa manipulat din
exterior.
- o scoala fara note. Din acest motiv orele sunt mult mai
libere, elevii fiind deosebit de deschisi, participnd n mod natural
la ora, fara frica de note proaste. Majoritatea elevilor ntreaba
cnd nu au nteles si ies cu curaj la tabla. La sfrsitul fiecarui an
scolar, elevul primeste un certificat n care fiecare profesor
descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. Din aceste
certificate, parintii afla mult mai multe despre copilul lor dect
dintr-o medie. n registrul matricol este cuantificata activitatea
elevului la fiecare materie cu un calificativ sau nota, echivalente
cu evaluarea facuta n timpul anului.
7. Activitatea de ndrumare a clasei este realizata, de regula,
de catre o personalitate, care si asuma corelarea si coordonarea
evolutiei scolare a elevilor pe parcursul unei trepte scolare.
Particularitatile de vrsta, antropologice, care sunt unitare n
perioada de la 7 la 14 ani, cer n mod obiectiv prezenta unei
aceleiasi persoane n aceasta functie coordonatoare. n sistemul
clasic de nvatamnt Waldorf, aceasta functie didactica este numita
''nvatatorul clasei'' si are ca si ndatoriri pedagogice predarea
unui numar de discipline, cuprinse n epoci, de-a lungul celor opt
ani de studiu pna la liceu. -Datorita formelor legislative si de
pregatire existente, aceasta forma de organizare nu este oficial
acceptata n Romnia, dar este ncurajata de unele inspectorate si de
cercetatori n pedagogie si de psihologi.
8. Rudolf Steiner a cerut corpului profesoral sa accepte ca
fundament pedagogico-organizatoric discutarea tuturor problemelor
scolii, ndeosebi a celor pedagogice, n consiliul profesoral. si
pentru ca problemele curente se cer discutate pe masura ce au loc,
consiliul profesoral se ntruneste saptamnal. Aici profesorii spun
ce predau, cum predau, daca au avut succes cu o tema sau esec cu
alta. Aici sunt luate n discutie clase de elevi sau elevi n parte,
care trec printr-o situatie mai dificila sau mai deosebita si au
nevoie de atentia ntregului corp profesoral pentru a depasi
situatia creata. Aici sunt dezbatute teme pedagogice generale,
indiferent de specialitate, la care participa toti profesorii si
nvatatorii, caci pe toti ''membrii familiei'' i intereseaza drumul
celuilalt.
9. O parte din materiile si activitatile specifice scolii
Waldorf sunt: scrisul si cititul, limba romna, limbile straine,
drumul de la basm la istorie, aritmetica, desenul formelor, desenul
geometric cu mna libera, matematica, zoologia, botanica, geografia,
fizica si chimia, euritmia, muzica, abilitatile practice si
educatia tehnologica, practica, arta dramatica etc. Ce este o
scoala Waldorf? Este un loc in care se incearca educarea omului in
ansamblul sau, atat cognitiv, cat si artistic sau in domeniul
manualitatii, armonizand procesul educational. Disciplinele scolare
nu sunt privite ca scop in sine, ci ca mijloace educationale, drept
pentru care nu se dau note sau calificative, elevii primind la
sfarsitul clasei o caracterizare scrisa de invatator sau de
profesori.Nivelul cunostintelor este echivalent cu cel din scoala
traditionala, la nivelul claselor a IV-a, a VIII-a si la
bacalaureat.(http://www.waldorf.ro/)
Din acest motiv, nu exista nici in sistemul Waldorf din Romania
si nici in strainatate acele materiale auxiliare atat de apreciate
in invatamatul traditional: manuale, indrumatoare, culegeri de
texte literare, etc. Invatatorul, profesorul din Scoala Waldorf
este pus in situatia de a-si gasi prin efort propriu cele mai
potivite mijloace de predare. Pana si in privinta recomandarii unor
metode specifice de lucru la clasa, a unor strategii didactice
prestabilite, exista mari rezerve.
Cum poate pasi un dascal Wadorf in fata unui colectiv de elevi
in aceste conditii? Nu se simte oare dezorientat in fata atator
necunoscute care ii stau in fata? Nu exista pericolul unui
diletantism ridicat la rangul de principiu didactic?
Marturisesc ca in primul an de activitate in Scoala Waldorf din
Iasi si chiar si dupa aceea am resimtit acut lipsa indicatiilor
metodice dar tocmai panica in care intrasem m-a ajutat sa caut, sa
descopar, sa ma implic activ si constient in elaborarea
materialelor de care aveam nevoie, de la planurile de invatamant si
programele scolare, la mijloacele de invatamant de care simteam ca
am nevoie. Evolutia elevilor mei mi-a confirmat ca in general am
luat decizii bune. Infiintarea unei scoli reprezinta intotdeauna
semnul evident al unei initiative individuale.
Cine poate preda intr-o unitate Waldorf?Cadrele didactice
studiaza pedagogia Waldorf inainte de a incepe activitatea intr-o
scoala Waldorf si au cel putin un curs de introducere in aceasta
pedagogie. Pe parcursul fiecarui an scolar, ele sunt obligate sa
parcurga module periodice de perfectionare in aceasta pedagogie,
pentru a aprofunda elementele de metodica, antropologie si
didactica disciplinei.(http://www.waldorf.ro/)
Fiecare scoala ia nastere din vointa si prin efortul cadrelor
didactice si al parintilor, care au convingerea ca pedagogia
Waldorf le ofera copiilor o educatie adecvata vietii contemporane
si care sunt dispusi sa sacrifice in acest scop energie, timp, idei
si, nu in ultimul rand, mijloace materiale.
De cele mai multe ori sunt necesari ani multi de rabdare si
tenacitate (in Germania, de obicei, intre 3 si 7 ani) de la ideea
infiintarii unei scoli si pana la aparitia acesteia cu primele ei
clase si cu invatatorii respectivi. Invatamantul Waldorf este
considerat de stat in Romania. Desi se lauda cu foarte multe
rezultate in evaluari si testari la examene de capacitate si/sau
bacalaureat - multe persoane raman pesimiste in privinta reusitei
acestui sistem si nu cred ca modeleaza un matur capabil sa faca
fata provocarilor contemporane.
Pedagogia Waldorf se bazeaza pe evidentierea spiritului artistic
si nu incurajeaza competitia sau concurenta. Multi cred ca o
asemenea educatie nu este compatibila cu epoca contemporana in care
copiii sunt nevoiti la maturitate sa faca fata multor confruntari,
sa concureze pentru locuri in institutii si companii si sa fie
spirite pragmatice pentru a reusi. Sa fii artist si liber nu este o
solutie!
Bibliografie "Educaie pentru libertate", trad. Sorin igreanu
(Cluj-Napoca: Triade, 1994)
Rudolf Steiner, "Antropologia general ca baz a pedagogiei"
(Cluj-Napoca: Triade, 1998)
PEDAGOGIA MONTESSORI
Maria Montessori, pedagog si medic italian, prima femeie medic a
Italiei, a nfiintat n 1907 ''casa dei bambini'' pentru copiii de
2-6 ani ai caror parinti erau n cautare de lucru. ''Casa dei
bambini'' similara gradinitei este o comunitate educativa care nu
se substituie, ci completeaza si desavrseste educatia copilului n
familie. Maria Montessori a prezentat n lucrarile sale ideile care
au pus bazele pedagogiei Montessori. Ea considera copilul ''fiinta
divina, dar nenteleasa''si afirma ca ar trebui ''sa nu-i educam pe
copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista
cnd ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea
lor. Atunci sa-i nvatam sa se adapteze''.
Pedagogia Montessori are drept principiu de baza educatia
necesara, adecvata si continua-tendinte ale reformelor actuale din
educatie care confirma ideile Mariei Montessori si le fac
aplicabile n practica. Ca atare prin pedagogia Montessori se
urmaresc promovarea drepturilor copilului, extinderea si
intensificarea educatiei timpurii si educarea parintilor, formarea
deprinderilor de activitate intelectuala intensa si continua, de
adaptabilitate si de asumare a schimbarilor; cresterea rolului
mediului educativ n ansamblul educatiei, n familie si n comunitate;
educatia cosmica si cea ecologica care pregatesc generatiile
urmatoare pentru extinderea relatiilor cu universul fizic si pentru
asumarea unor responsabilitati de care poate sa depinda chiar viata
umanitatii; educatia pentru libertate, pace, pentru schimbari
pozitive asumate responsabil.
ntr-o clasa Montessori copiii sunt pur si simplu absorbiti si
foarte preocupati de propria activitate. Aproape toate lectiile
sunt individuale, deci fiecare copil are de obicei un plan diferit
de activitati pe care educatorul l gndeste si l pune n practica n
functie de interesul si nivelul la care se afla copilul. Toate
materialele din clasa sunt usor accesibile si la dispozitia
copiilor, asezate pe rafturi joase. Copilul este liber sa aleaga
dintre materialele care i s-au prezentat anterior si dupa ce
termina de lucrat cu ele stie ca trebuie sa le aseze pe raft n
acelasi loc si n aceleasi conditii, gata pentru urmatorul copil
interesat de aceeasi activitate. Posibilitatea de a alege este un
privilegiu pe care, din pacate, copilul din scoala traditionala nu
l are. n clasele Montessori copilul se poate misca liber dintr-o
parte a clasei n alta, ascultnd de propriul lui impuls interior. Cu
timpul, exercitiul alegerii devine obisnuinta, adica se dezvolta
capacitatea copilului de a lua decizii cu privire la propria
persoana. Miscarea copiilor obisnuiti sa ia decizii pentru ei nsisi
devine o miscare inteligenta, cu scop si dictata de vointa, ba mai
mult aceasta miscare merge mpreuna cu cunoasterea si invatarea,
fara ea acestea fiind nenaturale la vrsta copilariei.
Structura fizica a clasei Montessori.
ntr-o clasa Montessori exista patru arii diferite:
1. Viata practica (practical life ) care cuprinde activitati
practice legate de viata de zi cu zi. Toate acestea l ajuta pe
copil sa se adapteze noului mediu din clasa, sa si cstige
independenta, sa si coordoneze miscarile si sa exerseze
concentrarea atentiei.
2. Activitatile senzoriale care vizeaza dezvoltarea simturilor.
La aceasta vrsta (3-6 ani) copilul exploreaza prin intermediul
simturilor mediul n care traieste. Dezvoltarea lor conduce implicit
la o cunoastere mai rafinata si la ascutirea inteligentei. Prin
materialul senzorial Maria Montessori a pus concepte abstracte n
forma concreta. Materialul senzorial vizeaza dezvoltarea fiecarui
simt n parte prin izolarea lui de celelalte. Materialul senzorial
pregateste copilul pentru observarea sistematica a mediului, primul
pas care duce la mici descoperiri realizate n mod spontan.
3. Activitatile de limbaj care vizeaza, fireste. Dezvoltarea
limbajului cu aspectele lui esentiale: vorbit, scris si citit.
4. Activitatile de matematica - se bazeaza pe materiale
specifice, care respecta caracteristica vrstei, de a opera n plan
concret, senzorial. Treptat, spre sfrsitul celui de-al treilea an n
aceeasi clasa, se face trecerea la materiale care se elibereaza de
ncarcatura senzoriala, nu pentru ca asa spune metoda, ci pentru ca
pur si simplu copilul realizeaza ca nu mai are nevoie de suportul
concret, ca si-a nsusit ideea.
ntr-o clasa Montessori copiii sunt pe trei nivele de vrsta, ntre
3 si 6 ani. Copiii care au nceput anul acesta gradinita la 3 ani
vor fi n aceeasi clasa nca doi ani de acum nainte. Acum sunt cei
mai mici, peste doi ani vor fi cei mai mari. Un proces de crestere
si dezvoltare pe care ei nsisi l sesizeaza cu mult entuziasm. n
felul acesta relatiile dintre copii n cadrul orelor de program
seamana mult mai mult cu viata din afara scolii, adica cu viata
reala. Un alt aspect deosebit este faptul ca n clasa Montessori
exista un singur exemplar al fiecarui material, ceea ce nseamna ca
un singur copil poate desfasura activitatea care implica acel
material. n mod implicit, daca un alt copil vrea sa foloseasca
acelasi material va trebui sa astepte pna ce colegul lui termina
activitatea si asaza materialul napoi pe raft. La nceputul anului
se creeaza conflicte, dar nu ia mult timp ca acceptarea sa devina
obisnuinta. n mod indirect, se educa astfel respectul pentru lucrul
altuia si rabdarea de a astepta sa-ti vina rndul.
Dat fiind faptul ca sistemul Montessori este n mod semnificativ
diferit de cel traditional, se impune un anumit plan de educatie a
parintilor care sunt, fireste, curiosi sa afle la ce anume le este
expus copilul. n acelasi timp, o comunicare eficienta si
consistenta cu parintii usureaza att evolutia copilului ct si
activitatea educatorului. Parintele si educatorul sunt ca cele doua
vsle ale unei barci. Daca se misca numai una sau daca actioneaza
ntr-o directie diferita exista riscuri: fie ca barca sa se nvrta n
loc, fie ca n cel mai rau caz sa se rastoarne.
PEDAGOGIA FREINET
La sfrsitul sec. XX, un anonim profesor francez, Celestin
Freinet pune bazele unui sistem denumit mai trziu pedagogia
Freinet. n mare parte, nvatatorul plecat dintr-un mic satuc francez
nu avea sa-si vada roadele muncii sale de-o viata. Astazi n peste
40 de tari din ntreaga lume, zeci de mii de copii din ciclul primar
nvata sa scrie, sa citeasca, sa se descurce n viata conform
pedagogiei Freinet.
Pedagogia Freinet se bazeaza pe o serie de principii, clar
stabilite: scoala centrata pe copil, munca scolara motivata,
activitate personalizata, expresie libera si comunicare, cooperare,
nvatare prin tatonare experimentala, globalitate a actiunii
educative.
n pedagogia Freinet elevul devine o prezenta activa, el nu mai
este un simplu recipient n care se toarna cunoastere. Printr-o
analiza critica fata de doctrinele care trateaza scolaritatea ca
activitate ludica Frienet evita neajunsurile acestor doctrine prin
crearea si justificarea ideii de ''munca-joc'' contrapusa celei de
''joc-munca'' subliniind astfel rolul muncii asumate liber nu numai
n educatie, ceea ce se observase de mult, ci si n nvatare. Este
relevata repudierea energetica a muncii-corvoada, a muncii-impuse
tipice pentru scoala traditionala. n pedagogia Freinet, libertatea
nu nseamna libertate de a nu face nimic, ci libertatea de a alege
ntre optiuni diverse. Munca individuala nseamna ca fiecare elev
face ce crede ca are nevoie mai multa n acel moment. Freinet
porneste de la ideea ca orice copil poate deveni cel mai bun ntr-un
anume moment al existentei sale, n aceste conditii ierarhizarea
ntr-un grup de copii nu pare cea mai buna idee. Freinet este ''o
pedagogie care responsabilizeaza la maxim si i nvata pe copii
respectul fata de altii''(Denise Lelouard Fouquer-corespondenta
sectorului international al Institutului Cooperativ al scolii
Moderne din Franta).
Tehnicile folosite n cadrul pedagogiei Freinet sunt: jurnalul
scolar, corespondenta scolara, ancheta documentara, exprimarea
plastica, exprimarea corporala, creatia manuala, exprimarea
dramatica, textul liber si iesirea scolara. Instrumentele
pedagogiei Freinet sunt: fisiere autocorective, fisiere
documentare, planul de munca individual, brevetul, autoevaluarea,
evaluarea. Formele de organizare a colectivului de elevi sunt:
clasa cooperativa, munca n echipa, traieste-ti proiectul.
Tipologia educatiei promovate de Freinet este nvatarea centrata
pe rezolvarea unor probleme de catre grupurile de copii aflate sub
ndrumarea cadrelor didactice. Munca n grupuri mici este considerata
drept mijlocul fundamental de educatie. Formarea grupurilor se face
la alegerea copiilor si dureaza 3-4 saptamni. Neinterventia
educatorului i va permite copilului sa constientizeze pentru prima
data valoarea sa ca membru al unui grup ca si valoarea celor cu
care colaboreaza.
n acest caz rolul educatorului se va limita doar la: organizarea
materialelor necesare educatiei, asigurarea si mentinerea
climatului de ncredere, precum si cultivarea ncrederii n parerile
celorlalti. n cea mai mare parte educatorul este doar un observator
atent care dirijeaza si coordoneaza activitatile elevilor sai.
Literatura de specialitate din strainatate observa de-a lungul
timpului aplicabilitatea acestui tip de pedagogie la ciclul primar,
gimnazial, liceal.
STEP BY STEP
Programul Step by Step este destinat copiilor de la nastere si
pna la vrsta de 13 ani, precum si familiilor acestora. n Romnia,
programul a debutat n 1994 sub numele de Head Start, care, n 1995 a
luat numele de Step by Step, la initiativa Fundatiei Soros pentru o
Societate Deschisa, prin semnarea unei Conventii cu Ministerul
Educatiei Nationale. ncepnd din martie 1998 programul este
continuat de ''Centrul Step by Step pentru Educatie si Dezvoltare
Profesionala'' care ofera noi metode ca o continuare a viziunii de
educare a generatiilor viitoare n vederea unei participari active n
cadrul societatilor deschise.
Programul Step by Step creeaza temelia atitudinilor,
cunostintelor si deprinderilor de care copiii vor avea nevoie n
rapida schimbare a timpurilor viitoare. Programul este conceput n
spiritul respectului fata de necesitatile specifice fiecarei tari
si traditiilor culturale, n spiritul respectarii Drepturilor Omului
si Conventiei Drepturilor Copilului.
Alternativa educationala Step by Step respecta curriculum-ul
national, standardele nationale, este adaptat culturii locale si, n
acelasi timp, integreaza standardele si cele mai bune practici
internationale din domeniul educatiei.
Programul promoveaza educatia centrata pe copil, predarea
orientata dupa nevoile si interesele copilului, nvatarea organizata
n centre de activitate, implicarea familiei si comunitatii n
educatia copiilor, respectarea si aprecierea diversitatii umane,
sustinerea incluziunii grupurilor defavorizate. Alternativa
educationala Step by Step are misiunea de a dezvolta n fiecare
copil capacitatea de a fi creativ, de a-si forma o gndire critica,
a face optiuni si a avea initiativa, a defini si a rezolva o
problema, a comunica usor cu semenii, a-i ntelege si a negocia.
La scolile Step by Step fiecare clasa are cte doua nvatatoare.
La nceputul unei zile n clasa Step by Step are loc ntlnirea de
dimineata. Aceasta ntlnire nu este o ora de curs, iar durata ei
este variabila si poate tine chiar de la 8:00 pna 9:00. Este un
prilej pentru copii sa se salute, sa comunice, dar si sa afle tema
si activitatile zilei. Aceste activitati nu sunt conditionate de
timp. Aceasta este una din caracteristicile alternativei
educationale Step by Step, care se adreseaza numai copiilor din
nvatamntul preprimar si primar. Elevii si desfasoara activitatea de
nvatare dupa modelul scolii depline, ntre orele 8-16, pe centre de
activitate: citire, scriere, matematica, stiinte, arte,
constructii, alte imagini. Elevii au responsabilitati diferite:
exista copii care raspund de prezenta, de aranjarea materialelor n
centre, de ngrijirea florilor etc.
PLANUL JENA
Aceasta alternativa pedagogica si trage numele de la
Universitatea Jena din Germania, acolo unde, cu ani n urma, n 1924
a fost initiat un experiment scolar n urma caruia prof. Peter
Petersen si-a expus teoriile la Congresul International de la
Locamo din 1924. Cu timpul, vazndu-se rezultatele remarcabile
obtinute, Planul Jena a nceput sa fie folosit pe scara larga, el
bazndu-se pe urmatoarele principii pedagogice: gruparea-majoritatea
timpului este petrecut de copii n grupuri eterogene de vrsta, dupa
modelul familial; activitatile de baza sunt cele care definesc
fiinta umana-conversatia, jocul, lucrul, serbarea( serbarile
marcheaza nceputul si sfrsitul de saptamna, aniversarile, sosirea
sau plecarea unui copil din scoala sau grupul de baza, sarbatori
religioase sau nationale, alte evenimente importante din viata
individuala, a scolii sau a comunitati); sala de clasa, grupa si
toate celelalte spatii sunt spatii educationale; participarea la
management, dezvoltarea simtului pentru ordine si a
responsabilitatii pentru spatiul comun; participarea copiilor n
organizarea experientelor educationale si a activitatii, n
amenajarea spatiului, managementul clasei, stabilirea regulilor
etc. Alternativa Jena este n faza de studiu privind continuarea
implementarii n sistem.
Fiecare dintre aceste tipuri educationale ar merita atentia
noastra, dar societatea romneasca este doar la stadiul n care se
obisnuieste cu astfel de concepte, iar pna la asimilarea lor
deplina este nevoie de timp.BIBLIOGRAFIE1. Aldo, Pettini - Freinet
si tehnicile sale, Editura CEDC, Bucuresti, 1992.2. Ezechil,
Liliana; Pedagogie. Fundamente teoretice. Radu, Ion T. - Editia a
II-a, Editura V&I Integral, Bucuresti, 2002. 3. Montessori,
Maria- Copilul fiinta divina, dar nenteleasa (pentru parinti si
educatori), Editura CEDC, Bucuresti, 1991. 4. Montessori, Maria-
Descoperirea copilului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1977.5. Radulescu, Mihaela - Pedagogia Freinet. Un demers inovator,
Editura Polirom, Iasi, 1999 6. www.stepbystep.ro accesat n 19
noiembrie 2006 7. www.waldorf.ro accesat n 15 noiembrie 2006
