-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
1/52
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
2/52
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
3/52
a
SI
a
f,,
\':,J
-
(
fi
.
\:v
\Feluri
de mincare
firi
frontiere
44
Mieile
patrii
46
Limbile
pe
glob
48
Povetti
din
intreaga lume
50
Stilurile de
export
52
Firi
frontiere
54
t
Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex
58
Cuprins
lntroducere
in,,Cilitori
exploratori"
t
Oameni
in cildtorie
l0
Mijloace de cilitorie l2
Sisteme
de
navigafie
l4
Primii
cilitori I6
Calitorii
medievali
t
I
in
ciutarea
mirodeniilor
20
Exploriri
;tiinfifice
22
eilitori
in
Africa
24
$0"
intAlnirea culturilor
26
A
prinde
ridicini
28
ConstrAngi si cilitoreasci
30
Celitorii
din
credinti
32
Popoare risipite
34
inceputut
unei noi
vie{i
36
Se rimAnem
unifi
38
Se ne
amintim originile 40
$"
Noi
traditii
42
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
4/52
ITTRoDUcERE iru
Cititori
Si
explorntori
Omul a
fost
dintotdeauna curios si afle
tot ceea ce
nu
ii
este
Ia
indemAni, tot
ce
se
afli
dincolo
de
orizont.
Primii
cilitori
au
fost
exploratori
9i
comercianti,
care
au descoperit,
impingi
de un
mare
curaj, cii
noi
de traversare a
regiunilor
pline
de
pericole
ti
a mirilor
neexplorate.
Astizi
se
cilitoregte
mai
mult
decit
in acea
perioadi
ti,
deseori, oamenii
se
stabilesc in locuri foarte indepirtate,
exact
cum obignuiau
cilitorii
;i
exploratorii.
De
asemenea, odati
cu
noi,
cilitoresc
;i
obiceiurile
noastre
ce
se impletesc cu
cele
ale
altor
popoare,
dind
nagtere
unui
amestec
multicolor
de
culturi,
limbi
;i
minciruri
traditionale.
b.
I
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
5/52
CatAronr
gr
Exeg
0amenl
in
cf,lf,torie
./)- tr
Existi
persoane
cirora
nu le
plac
cilitoriile
gi
nu se
indeperteazi niciodati
de
locul
in
care s-au niscut. Dar
au existat
dintotdeauna
persoane
care
au cilitorit
in
locuri
indepertate.
Unii
dintre
acetti
oameni
si-au
petrecut
viafa
in
firi
striine,
unde
au
intilnit
popoare
cu
obiceiuri
;i
conceptii
diferite
de
cele
proprii.
Nu
este
utor si
mergi
si
locuietti intr-un
loc
necunoscut,
dar deseori,
nevoia
de
a
munci,
de
a
ne
procura
hrana
sau de a
fugi
de
dutmani ne
obliga
si recurgem
la aceasti optiune.
DATT
ULUIT()AR
*
Aborigenii
au
ajuns in
Austratia
din Asia
de
Sud-Es
acum
40
000 de
ani.
Tn acea
epoci,
nivetut mirii
era sciz
9i
se
putea
strlbate
drumut
pe
jos
sau
cu
ambarcatiuni
rud imenta
re.
Fum
9i
cenugi
emanate de
un
vulcan
in
erupti
f
CArRE
o
CnsA
NouA?
Cele
mai
vechi
urme umane au
fost
gasite
in
Laetoli,
in
Tanzania. Acestea
au
fost
ldsate
cu trei milioane
de
ani
in
urma
de un adult
5i
un copil
primitivi,
care
au
pa;it
pe
un
strat
moale
de
cenuSd
vulcanica.
Nu
se
5tie
incotro
se indreptau,
probabil
spre
o
noui
casi.
Girafele se hrdnesc
cu frunzele
copacilor
Urme
ldsate
pe
un strat moale
de
cenusd
vu
Ican
ica
p@
aq
a
%
&
$i
tu ifi
pofi
lisa
urma
talpii in
noroi
sau in
nisipul
umed
Urmele
din
Laetoli, Tanzania
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
6/52
OnruENr
f
7
Srren
DE PAtvtArur
FuCIND DE
INANNICI
Astdzi,
in
India,
se
pot
intdlni
urmaqi
ai
religiei
parsi.
PdnE acum
1300 de ani,
strdmoqii
lor
trdiau
in
Persia
(parsi
inseamnd
tocmai
,rpersan"),
actualmente
Iran.
Dar atunci c6nd
arabii
musulmani
le-au
invad
at
\ara,
parsii
au
fost nevoifi
sd
fugd.
in
cele din
urmd,
s-au
stabilit
in
India.
Ceremonie intr-un
temptu
parsi,
in
lndia
Un comerciant
viking
incircat
cu
provizti
;i
api
in
jurul
anului 800 d.Hr.,
in
Scandinavia,
cregterea
numirului
de
Iocuitori
a
dus
la
ciutarea de
noi
terenuri
de
cultivat.
Vikingii
au navigat
cu
ambarcatiuni lungi,
pentru
a
cduta locuri
noi
unde
si se
stabileasci.
Unul
d
intre
locu
rile
u
nde
s-au
stabilit
a
fost
Anglia.
Adultul
aduce
un tubercul
comestibil
Un
adult
;i
un
copil
primitivi
pleaci
la
drum,
probabil
in
ciutarea
hranei
sau a unei
noi
locuinte
*
lru CAurnRE
DE MUNcA
in Antich
itate,
comerciantii
ch
inezi
cilatoreau
pentru
a
face
comert.
Secole
la
rind,
chinezii
au
ficut
inconjurul
lumii
in
ciutare
de
munci. Multi
dintre
ace5tia erau
mineri
sau
construiau
cai ferate,
altii
deschideau
magazine, afaceri
si
restaurante.
Negustori chinezi
in
Birmania
(in
prezent
Myanmar),
in
1886
/rrr
:
-
-
-r
-
--rrr
rr
-
r
-
r r
baurA
gr
DEscoPERA
cAueromE
iru srellu:
pp.
20-21
gnlNTA
ilu
.lunuL
NosrRU:
pp.
11,
24
L--IIIIII
II-I-IIIIIIII
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
7/52
CAlAronr
gr
ExploRAT@Rt
./)- A
Hstizi,
e
foarte
utor
si
cilitoregti.
Pofi ajunge
oriunde
cu
automobilul,
cu
trenul,
cu
avionul sau
cu vaporul.
Dar nu
a
fost
mereu
ata utor.
Existi
multe
aspecte
ale
istoriei referitoare la
cilitorii*
surprinzitoare
in
locuri indepirtate
gi prin
.
'l
linuturi
neospitaliere.
Oamenii
au intimpinat
deseori
mari
dificulteti
in a
se
muta,
dar; cu
toate acestea, au
fost
mereu
indemnafi
de
speranfa
intr-o
viati
mai
bune.
Mtfloace
de
cf,lf,to
Veld realizatd
fibre
de
p4lmie
,-
{j
'..1,-.
}l
.rrNr-t
X
*1
i
w
f
MERGAND
PE
Jos
Cu mii
de ani
in
urmd, vAndtorii-culegatori
nomazi
strabdteau
pe
jos
distanta dintre
Asia
si
America,
traversdnd
,,punti"
de
pamant
care,
ulterior, trebuie
sa
fi
fost
,,inundate".
Unii
s-au stabilit
pe
gheturile
din nord,
descendentii lor
din
prezent
fiind
aleutii
si
in
u itii
(esch
imo;ii) .
Cea
mai mare
parte
s-a
rdspandit
pani
in
America de Sud.
lnuitii
aveau
de
infruntat
cilitorii lungi
in
ciutarea
hranei
Ambarcatiune
cu
vAsle
O
ambarcafiune
polineziani
se
pregitegte
si
traverseze
Oceanul Pacific
*{
A
.t
ToArA
LUMEA
LA BoRD
Haine cdlduroase
confectionate
din
piei
de animale
Lance
cu vArf
de
piatra
Acum mai
bine
de
1400
de
ani,
polinezien
ii
utilizau
am
barcatiu
n i
asemindtoare
cu catamaranele
pen
a ajunge Ia
miile
de
insule
din
sudu
Pacificului,
acolo
unde
s-au
si
stabi
Canoele mari
erau
potrivite
pentru
cilatorii lungi
si
puteau
transporta
animalele
si
plantele
necesare
pent
incepe
o viatd noud
pe
un
pamdnt
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
8/52
M
r
J
LoAa
='.,?
E',gA,sI,gH
E
DATT
ULUITOARE
*
Fiecare
car bur
era
tras
de nu
mai
putin
de
20 de
boi
gi
putea
si
transporte
p6ni
ta
doui
tone
de incirciturS.
Platformd de
lemn,
construita
din
axe
legate
intre
ele cu
fibre
de
cocotier
5i
sigilate cu
rasind
lipicioasd
Mongolii
erau
nomazi
din
Asia Centrala.
in
1206,
triburile
acestora
s-au unit
sub comanda
unui
razboinic
pe
nume Genghis
Han. S-au
extins spre Occident,
citre
Europa
ti
spre Orient,
citre
Chilla, cu intentia de a
cuceri
noi
teritorii.
Rizboin
icii mongoli
parcurgeau
B0
de kilometri
pe
zi
calare
pe
cai mici,
dar
robusti.
*
'
MARELE TNEK
in
1834,
cotoni;tii
buri
(taranii
olandezi)
au abandonat
in
favoarea
engl ezilor
Colonia Capului
(in
Africa
de
Sud
din
prezent)
si
s-au deplasat citre
nord-est, unde
au
intemeiat
republicile
Transvaal
5i
Orange.
Calitoria
a
durat
pani
in 1839 si a
rdmas in istorie
drep
Marele
Trek
(Marea
Calitorie)
,
la
care
au
participat
aproximativ
14.000
de
persoane
care
ti-au
transportat,
in
care
acoperite,
tot ceea ce detineau.
Carele b
Marelui
Trek
boi
rrrr
il;;;-;;-;;;GOPERA
MARILE
INVENTII:
pp.
20-21
ISTORIA OMULUI:
pp.
36-37
Acoperi;
central
de
protectie
fmpotriva
soarelui
timpul
rase de
fi
.6i"
,G
ln".+'1"
-*:
*,*. :
- -.i{"
,r*,d':'-"r-
,iffi:*,,.
Pe ntru
cal ato rft'
Ecestea
erau
incdrcate cu
provizii,
ape si
fructe
proaspete
sau
uscate
e
,'.'?
Pr
Cnr
Carele erau
lungi
de
pAnd
Ia 5
metri
Mongolii
ataci
Bagdadul
L--
-r---- -----r-------
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
9/52
$fu
ede
t
'
l
foarte
usor
si
te
riticesti
pe
mare
daci nu
poti
stabili
direcfia
de
deplasare
sau
nu
*ii
si calculezi
ruta.
a,
BusoLA,
SrxrnNTUL
5t
CnoNoMET
UtilizAnd
busola
impreund
cu
alte
instrumen
de navigatie,
navigatorii
puteau
localiza
poz
proprie
pe
harta
5i
puteau
stabili ruta.
Cu
aj
sextantului
se
calcula
iniltimea
soarelui
la
orizont, stabilind astfel
Iatitud
inea, ad ica
Ia
distanti se aflau
fata
de
nord
sau
de sud.
P
a
calcula longitudinea,
sau
pozitia
de la est
de
la
vest, se utiliza cronometrul,
care
inregi
durata
calitoriei
(;i
viteza navei).
Cronometr
(cu
arc, nu cu
pendul)
functiona
chiar si in
condilii
de
mare
agitata.
Pe vremea
cind s-au
explorat
noile
uscaturi,
nu
existau
he{i, iar
pe
mare
nu
existi
puncte de
referinfi,
prcum
fluvii,
dealuri,
care
si
te
ajute
si
gisetti
drumul.
Abia
in
secolul al
Xll-lea, navigatorii
au
inceput
si
utilizeze
busola, care servea
la
stabilirea
direcfiei
in
care
se
deplasau.
A
trebuit
si mai
treaci
inci
600 de
ani
pentru
a
putea
localiza
pe
harti
punctul
exact in
care se
aflau. Echipamentele
pentru
navigafie
au
fost
perfecfionate
lent,
de-a lungul
secolelor:
Exploratorul
pregateste
cu
grija
calatoria inainte
de
plecare
Un
explorator
european
din
secolul al XVII|-lea,
alituri
de
instrumentele
sale
de navigafie
Hartd
de
na
ind
icAnd
usca
marea
Sextantul
este
alcituit
din
oglinzi
9i
dintr-un mic telescop
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
10/52
ASTRoLABUL
Atunci cand cerul
se
afli
in
mi;care
pe
su
prafata
Pamdntu
lu
i, aspectu
I ceru lu
i
se
schimbi:
ai
impresia
ci stelele isi
schimba
locul. Pentru
a stabili
pozitia
Soarelu
i
si
a stelelor,
pentru
a
intelege
in
ce
punct
se afla
nava
;i
pentru
a
planifica
ruta, navigatorul utiliza
astrolabu l.
e
VnluRr, VArur
5r
Srelr
Acum mai
bine de
1 400
de ani,
vikingii
si
polinezienii
au strabatut
oceanele
pentru
a se
stabili
in teritorii noi. Pentru
a se
orienta,
se
foloseau
de stele,
de
m
iscarea
valu
rilor,
de
zboru
I pasarilor
marine
ti
de
d
irectia
vantu
lu
i.
Polinezien
i
au intocmit
pe
hartie
de trestie ha4i,
care descriau curentii
din
diverse
puncte
pe
mare.
Ambarcafiunitru
vikinge
se
orientau
ffi
dupi
migcarea
valurilor
Astrolab
din
secolul
al XIll-lea
Acul
busolei
indicd fn
permanentd
nordul
Cronometru,
pentru
mdsu
rarea
longitud in
ii
Sextant,
pentru
calcularea
latitudinii
M
rr-i
il;;;-;;-;;;COPERA
$TltNTA
itu
.lunuL
NosrRU:
pp.
26-27
SPATIUL COSMIC:
pp.
40-43
Cuvr
FuxcTroNA
MAGNETITUL
Navigatorii
chi
nezi
au fost
probabil
primii
care
au
utilizat
magnetitul,
utr
mineral feros,
cate avea ca
rol
magnetizatea
acelor. Atunci cAnd
sunt libere
sd se
miqte,
acele urmeazd,
magnetismul natural
al
Magnetit din
secotuI
Pdm6ntului, indicdnd nordul.
al, XVI-lea
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
11/52
CAlAronr
gr
Explog
Rt
Primii
gf,ldntori
dintre
motivele
care
determina
oamenii si
cilitoreasci,
pe
lAngi
curiozitatea
de
a
descoperi
terimuri
striine,
era
dorinfa
de
a-ti
vinde
marfa
sau
de
a cumpira marfe
de
la
alte
popoare: primii
cilitori au
fost
deci comercianfii,
precum
chinezii,
care vindeau
mitisuri si
bronz.
c
ExPLoRAToRlt
GnEcr
Grecia a fost
dintotdeauna
o ta
de
navigatori.
Atunci
cAnd
plec
mare,
grecii
imbinau cucerirea
pamAnturi
cu colonizarea
ti
com
Deja
incepAnd
cu anul
S00
i.Hr
ace;tia
ficeau
comert
cu Sicilia
si Calia, Franta
de ast azi.
in
325
un explorator
grec, pe
nume Py
a
vizitat
minele
de
pe
insulele
britanice
gi
a navigat probabil
p
Marea
Nordului,
pAnd
in Norve
O
navi
comerciali feniciani
intr-un
port
striin
Veld
simpld,
valorificarea
\
pentru
vAntu lu
i
t"MERcrANTr
r
FrN
rcr
EN
r
Acum
mai
bine
de
3 000
de
ani,
actualu
I
teritoriu
al
Liban
u
lu i era
ocupat
de
o
natiune
numeroasd
constituind
Fenicia. Fenicienii
erau
comercianti
abili si
marinari
pricepuli.
Navigau
pe
mare
mii
si
mii
de
mile,
explorind
tarAmuri noi
si
intemeind
orate
comerciale
de-a
lungul
coastei
Africii
de
Nord.
*'
qffi
ffi
ffiffi
ffi
#
Rame
utilizate
pe
post
de
cArmd
Membrii
echipajului
cArmuiau
ambarcatiunea
cu rame
de
pe
o
platforma
de
lemn
aflata
la
pupa
navei
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
12/52
PnrMn
DATE ULUIT()ART
't
in secolul
at Vll-lea i.Hr.,
navigatorii fenicieni
au
navigat
?n
jurut
Africii,
orientindu-se dupi
Steaua
Polari,
cunoscuti
in acea
epoci
drept
Steaua
Feniciani.
f
PELERINUL
CnINEz
Monahul
budist
Fa-Hsien
a cilitorit
in lndia
incepind
cu
anul 405
pana
in 41
1d.Hr.,
in
cdutare
de
relicve
5i
de
inscrisuri
budiste. Atunci
cAnd s-a
intors, dupa
tase
ani, a adus cu sine
descrieri ale
larii
gi
texte
budiste
necu noscute
pani
atu nci.
SUTRA DIAMANTULU
unul
din
textele
culese
Fa-Hsien,
tradus in
chi
Cal
de
ambrd
gravat,
descoperit
in
partea
de
nord a Europei,
in
jurul
anului
2 000 f.Hr.
Drumul
ambrei
din
Mare
Baltici
in
ltalia
si
in
Grec
e
CoMERTUL cu
AtvtBRA
Ambra este
o
raSini fosila
produsi
de
,.,,.
##'
plante,
utilizata
inci
din
Antichitate
,'ll4:;:
pentru
a
fabrica
podoabe.
Negustorii
l_;+t#,i*::,'
'**F,;-i.
din
preajma
Mirii Baltice
ti
din
Europa
."'r'-l--
------.
t-
.'---.'--
? v v-
rncarcaturd
asezatd
de
T.:rd
transportau ambtl
og-1
lungu
t|...,.,1a- al.n I ..uana I aaluala alan
pe
fundut
nu,zi-E'DE
lt"','?:li,:iffliz,t;:l:
r''
depa5i
Corp
al
navei
construit
cu
scAnduri din
lemn
rrr
il;;;-;l-;;;coPERA
Ambarcafiune
greaci
antici,
cu
pAnze,
transporti
ulei
;i
alte mirfuri
destinate
comertului
ISTORIA OMULUI:
pp"
2O-21
I
MIJLOACE
DE
TRANSPORT:
p.
30
I
L-----r--------
------
-
J
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
13/52
Expl
Cf,lf,torll
medtevall
n
Evul
Mediu, exploratorii
porneau
in lungi
cilitorii
pentru
a
descoperi
noi
finuturi.
Multi
dintre
ace;tia,
precum
Marco
Polo
gi
chinezul
Ch6ng
Ho,
au
devenit
renumiti.
intorti
in
firile
lor;
au
adus
cu sine
mirfuri
necunoscute
gi
idei
noi,
dar;i
povestiri
referitoare
la
aventurile
emofionante, la
creaturi
fantastice
li
locuri indepertate.
*
'lBN
BnrrurAH
A
fost
un explorator curajos, de
religie
musulmani, niscut in
Tanger;
in
nordul
Marocului.
Din
1325
pana
in 1
35
4 a
calitorit
in Africa
de
Nord, in
Orientul
Mijlociu,
in
sudul
Spaniei,
in lndia
ti
in
China,
punind
pe
hartie
aventurile din
timpul
vietii,
sub
titlul
de
Calatoriile
Iui
lbn
Battutah.
A stribitut, in
anii
1
3 34-
I
335,
si
Dobrogea
de
Nord.
"iP
Lo
RAro
RU
L irvrpARAru
LU
intre 1 40 5-1433,
amiralul
Chng
Ho
intreprins
gapte
expedilii
lungi in ser
impiratului chinez Yung-lo. A naviga
Oceanul
Indian
gi
pe
Marea
Rotie cu
de
ambarcatiuni mari,
denumite
jon
PAnze
intdrite
cu axe din bambus
Chdng
Ho
s-a
intors din
Africa
aducAnd
o
girafd
pentru
a
o
ardta
impdratuluf,
Ora;ul
musulman Mopti,
din Mali a fost,
probabil,
vizitat
de
lbn Battutah
Jonci
chineze;ti
ancorate intr-un
port
african
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
14/52
Sac
cu
mirodenii
Comercianti cu cap
de cAine
din
lume
in
epoca
lui
Chilng Ho,
j
o
n ci le.
Q ;1i
neze5ti
erau
cele
mW'
mari ambarcati
u n
i
4"vEsnRr
DrN
cAl-AroRrl
Povestirile
din
calatorii
descriau deseori
intAlniri
cu
animale
fantastice. Calatorii
intorgi in
tara
de origine
relatau istorisiri
referitoare
Ia
locuitorii
insulelor indepartate
din
Extremul
Orient,
unde
aveau
un
picior
uriaS sub
care
se
addposteau de soare. AIte
povestiri
se
refereau
la
comerciantii din
lnsulele Andamane,
care aveau cap
de cain
Marco
Polo se
apiri
de bandifi in
China
/rrr;-----rrrrrrr-rrrrrl
GnurA
gr
DEscoPERA
ISTORIA
OMULUI:
pp.
32-33
MIJLOACE
DE TRANSPORT:
p.22
*
Y
Mnnco PoLo
in 127
1
,
doi
frati
din
Venelia,
Niccolo
;i
Matteo Polo,
au
pornit
spre
China.
Au
parcurs
anticele
cii comerciale
cunoscute sub
denumirea de
Calea
Matasii.
Acegtia
au fost insotiti
de
fiul
lui
Niccolo,
de
Saptesprezece
ani,
ale
cirui amintiri
au
fost adunate
in cartea intitulata Milionul.
Comercianlii chinezi cumpdrau
mirfuri
precum
lemn
ti
tamAie
DATT ULUIT()ART
*
Famitiei Polo
i-au
trebuit
gase
luni
si
traverseze
Asia
Centrat5:
cititoreau
cu un
pagaport
speciat din
aur
inscriplionat, smnat de
Kubtai
Han,
conducitorul
Chinei.
si vindeau testuri
si vase
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
15/52
CA"ffironr
Sr
Expr-speJpRt
-"''.
--x;r.;i-.
;*i:..
_.
A
In
edutarea
mlrodenlllor
,\
din
Antichitate,
mirodeniile
din
Extremul
f
Orient,
foarte
apreciate
in
intreaga
Europi,
Rrvnur Eunoperur
erau
considerate
peste
tot
o
marfi
de schimb
prefioasi.
Perioada
cuprinsi
intre
anii
l415
9i
1535
a reprezentat
epoca
marilor
cilitorii ale
exploratorilor
europeni,
care s-au
indreptat
citre
locuri
in
care nu
indrizniseri
si
se aventureze
pini
atunci,
in ciutare
de
noi
contacte
pentru
comer_tul
cu
mirodenii
;i
pentru
a
gisi
cele mai
utoare
cii de
a ajunge
in Oceanul
lndian
li
in
lnsulele
Moluce,
in
lndonezia.
Busoli
ASnzoNAREA
cu
MrRoDENrr
Neqtiind
cum sd
conserve
hrana, europenii
addugau mirodenii,
precum piperul,
ardeiul
iute
sau scor[iEoara. Astfel,
gustul
mdncdrii
ce
nu mai
era
proaspdtd,,
in
special
al
cdrnii,
era
ascuns.
Magellan a navigat
cdtre
Brazilia,
a
inconjurat
America
de
Sud
ti
a
continuat
drumul
spre Filipine
Spania, Portugalia, Olanda
s
Anglia
erau
marile
puteri
m
si
comerciale
din secolele
al
si al XVI-lea, in competitie a
pentru
a detine
controlul
comertului rentabil cu
mirod
Acestea
erau interesate de
asemenea
;i
de
po(elanurile
mitasea
ti
parfumurile
din
C
si
din alte
regiuni,
precum
P
si
sperau
sa
gaseasci
aur.
Cilitoriile
lui
Columb
Vasco
da Gama
gi
Mag
Columb a
ajuns
in
America apoi
s-a
intor
in Portugalia
mai t6rziu,
in septemUriellS2?.
',
ct--,r'l
SeviLl,a din
Spania, [a O'atiOe
29
septembrie
151,9.
Un4dintre
nave s-a
intors
[a
Sevittb.trei ani
iedd.F
j
Cronometru,
inventat
in
secolul al
XVlll-lea
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
16/52
Model
in mirime naturali
al
navei
Santa Maria
a
lui Columb
LUr
coLUMB
Cristofor
Columb a
pornit
din
Spania si a
traversat
Oceanul
Atlantic, indreptandu-se
citre
I
nd ia, ignordnd
existenla continentu
lu
i
american.
ln
momentul
in
care, la
data
de
1
2
octom brie
1 492
,
a
aju ns in insu la San
Salvador
in Caraibe, a crezut
cd a ajuns
in
lnd ia.
Vasco da Gama
a
inconjurat
Africa
ti
a ajuns
pe
coasta
esticd a Indiei
t
{
t
I
)
.t
L-t
*
Vasc-o da Gama a
pornit
din
Lisabona, Portugalia,
[a
8
iutie 1t 97, a
trecut
a doua
oari
prin
dreptuI
f llr;gn
, 3}:ffi |i:'-w#
I
ru
[urAREA
MlRoDEryS-oR
4nsco
DA
Gnmn
ir.r
lruon
Vasco
da
Cama a
demonstrat
ci exista
o
cale
directd
din Portugalia citre lndia.
in 1497
,
a trecut
de doui ori
prin
dreptut
Capului
Bunei Speranle
(punctul
cel mai
sudic
al Africii),
navigAnd
cdtre Coa
5i
Calicut,
in
lndia.
Molemo Canaqua,
un
comerciant
din
aceasti
tard,
i-a
servit
pe post
de
ghid pe
Oceanul
lndian.
Metru
9i
jurnal
utilizate
in
timpul
expedifiilor
*;:i
\
t
I
irl'
4'.
;
i+Yi.*
\s'"t
s*
Istee.
'{ldh
t^lAroRrA
LUr Mn.ELLAN
\
l
I
I
\
in I
5l9,
Fernando Magellan a condus
ci
nave
din
Spania, incercind o
cale vestica
a ajunge
in
lnsulele Moluce.
Calitoria
a
marcata
de
revolte, foamete
5i
boli.
Mag
a
fost ucis
in
Filipine in
1521
.
O singurd
a
reu;it
si se
intoarci.
\g
h
'^r-.1
t-:-
|
t:
rr-rrrr-rrr-rrr-I-rr-r
L--r-----r----r-rr-rrr
'cAUTA
$t
DESCOPERA
ATLAS:
pp.
12-13
MARILE
INVENTII:
pp.
30-31,45
I'
Ochean,
secolului
inventat
la inceputul
al
XVll-lea
Canaqua
;i
Vasco
da
G
DATE
ULUIT()ARE
*
Din
cele
265
de
persoane
care au navigat
atituri
de
ageltan
in
cilitoria in
juru
umii,
au supravietuit
doar
1
Revolti
pe
una
dintre
navele
lui Magel
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
17/52
CALAronl
gr
ExploRAUpRt
n
a doua
jumitate
a
secorutui
ar
Xv-lea
gi
pe
toati
durata
secolului
al
XVI-ld,
navigatorii
europeni au
ajuns
in
locuri
mai indepertate
ca
niciodati.
Come(ul
gi
dorinta de a explora noi
tinuturi
au
continuat
si
fie motivele
principale
ale
cilitoriilor; dar
expeditiilor
au
inceput
si
li
se
aliture
;i
oameni
de
ttiinfa.
Acegtia studiau
noile
teritorii,
animalele
gi
plantele
pe
care le
giseau
aici.
Explorf,rl
qttinffflee
Muntii
StAncosi
q
ArvrERrcA DE
NoRD
in
1804,
colonistii
americani Meriwethe
Lewis
ti
William
CIark
au
pornit
cu inten
de
a
intocmi harta vastei
regiuni cuprins
intre
fluviul
Mississippi
si
Oceanul
Pacif
America. Expeditia
a
durat aproape
1
B
Au
studiat fauna
ti
flora
din
regiune
5i
5
facut
multi
prieteni printre pieile
rosii.
Sacajawea
cunottea
Iimba
si obiceiurile
locuitorilor
din
regiun
devenind
ghidul
colon istilor
Mulli
coloni;ti
americani
au
descoperit cd
hainele
amerindienilor
erau
mai
calduroase
5i
mai
durabile
Jurnal
pentru
notife
5i
schige
'
***i*'
t
-
Lewis
gi
Clark alituri
de
ghidul
lor
Sacajawea
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
18/52
*
r'
lN AtvtERIcA
DE
Sup
in 1799,
omut
de
;tiinta
german
Alexander von Humboldt
a
pornit
intr-o
calitorie
de cinci ani
pentru
a-ti aprofunda cunostinlele
despre
America de
Sud.
Colaborand
cu
un
botanist
(expert
in
plante),
a
cilatorit
in
Venezuela,
Columbia,
Ecuador,
Mexic
5i
Peru,
ficdnd
insemniri
cu
privire
Ia
plante,
animale si
climi.
Von
Humboldt
ia
notife
in timpul
cilitoriei in
America de
Sud
Sosirea cipitanului
Cook
in
Noua Zeeland
*
'
lN
AUSTRALIA
Un olan dez,
Abel Tasman, a
fost
primul
european care
a
explorat continentul
australian,
in
1642. A
trebuit
si se
agtepte
pana
in
1769
pentru
ca englezul
James
Cook
sa
studieze cu
atentie
coastele
Australiei, ale
Noii
Zeelande si
ale
insulelo
din
Pacific.
/rrr:--rr---r-rrr---rrrl
bnurA
gr
DEscoPERA
PIANTELE:
pp.
45
ISTORIA OMULUI:
pp.
40-41
L--r-----------r-r----
I
NsEMNAR
I DE
C.A.'l.A,ron
I E
Exploratorii
au
infeles
cd era
important
sd noteze
cu
precizie
ceea ce intdlneau
in
timpul
cdldtoriilor,
fiind
deseori
insofifi
de
artiqti
qi de
oameni
de
qtiin[d.
ln
secolul
al
XVIII-lea,
cdpitanul
James Cook,
spre
exemplu, a fost
inso[it
de
botanistul
Joseph Banks
gi
de
artistul
Sydney
Parkinson, in cdlStoriile
sale in
Oceanul
Pacific.
Desenele
[ui Parkinson
reprezinti
9i
azi
o
sursi
importanti
pentru
botanigti
DATT
ULUIT()ART
*
Pentru
a
preveni
boata
denumiti
scorbut, membrii
echipajutui [ui Cook trebuiau
vrv^
si
minince
un
kitogram de
varzi
murati
sau de
varzi
?n
o[et
pe
siptiminS.
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
19/52
CAiAronr
gl
Exq,
n
secolele
at
Xv-lea
si
al
XVI-tea
negustorii
europeri,
in special
portugh
ezt, au constituit
baze
comerciale
pe
coastele
africane.
Regiunile
interne
erau
pentru
ei
un
mister: se
spuneau
povegti
despre
deterturi
aride
gi
jungle
intunecate,
dar abia
acum
200
de
ani
a inceput
si
se
exploreze
interiorul continentului.
MISIUNEA
LUI LIVINGSTONE
David Livingstone
a
fost
un
misionar
scotian
din secolul al XIX-lea, care a explorat
Africa
Centrald, in
speranta
ci va
imbunitati
cond itiile
de viata ate
popu
tatiei. in
an
u I
1
855 a fost
primul
european
care
a vizut
im
presionantele
cascade
Victoria.
Nu
s-a mai
5tiut
nimic
de
el
timp
de cinci
ani,
pana
cand
ziaristul
american Henry
Stanley
a
plecat
sa il
caute
gi
l-a
gasit
in
anul
187
1in
satul Ugigi,
in
Tanganyika
(in
prezent
Tan zania).
Satul
Ugigi, Tanganyika,
cu
case
din
namol
si
iarba
Bdgtinagii
il respectau
pe
Stan
ley
lntAlnirea dintre
Stanley
9i
Livingstone
in
anul
1
871
,
?n Tanganyika
RI
Cf,If,torl
in Afnlea
#**ue446ffij
ln
arta din
Madagascar se
gise
influente indoneziene si africa
Drru SuMATRA
itrt ArRtcA
Madagascar este
o
insula
in
largul
coastei
orientale din
Africa,
coloniza
de
locuitorii
din
Sumatra
(lndonezia
secolul
I
d.Hr.
5i
astizi,
in
Madagas
vorbeSte o
limbd
care se
aseamana
mult
cu
indoneziana
decAt
cu africa
Stanley
I-a salutat
misionar cu
faimoas
cuvi
nte:
,,
Do m n
u
I
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
20/52
Sculptura
in aur a
lmperiului
Ashanti
ItvtPERIUL
ASHANTT
Populatia
Ashanti
traia
in
actuala
Chana.
incepand
cu anul167O
aproximativ, in
timpul
regatului
Osai
Tutu, natiunea lor a
devenit
foarte
puternici
datoriti
bogatiei
in
aur.
Negustorii englezi
si
olan
dezi
isi
vindeau
pu;tile in
schimbul aurului,
fildeSului
5i
sclavilor. Folosind acele
pu;ti,
Ashanti
au
reuSit
sa infranga
popoarele
vecine
5i
sa i5i creeze un
vast imperiu.
Spre
deosebire
de
alli exploratori,
Livingstone a locuit
si a
lucrat
cu
indigenii
Artizanii arabi
au creat
gresia
f,
cu
motive decorative rafinate
7
AnnBIr
in
secolele
al Vll-lea
;i
al VII -lea
d.Hr.,
arabii din Orientul
Mijlociu
au
cucerit
o
buna
parte
din
Africa
de
Nord si
din
Spania,
aducAnd
cu ei
religia
ti
cultura musulmani.
Noii sositi
au influenlat stilul
constructiilor,
imbrdcimintea
5i
obiceiurile
culinare
din
regiunea
ocupata.
/r-r:-
-rr----r---
rrr-
r
'caurA
gr
DEscoPERA
POPOARELE LUMII:
pp.
36-39
ISTORIA OMULUI:
pp.
38-39
DATI
ULUIT()ART
>t
in cititoriite
in Africa,
Stanley nu
renunla
[a confort:
in cortut
siu se
afla
un covor
persan
gi
o cadi
de baie.
L---r-----r-rrr---r-rr
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
21/52
CAfAroRr
gr
Explo6S9gnr
..,"--.,i,41rti4g,g1fiiii#,t4$;,.-.
h
irea
0dffiil0r
ind
persoane
apa4inind
unor culturi
si
unor
tiri
diferite
se intAlnesc
;i
triiesc
impreuni,
acestea
invate
unele
de
Ia
altele.
Din
fuztunea ideilor
si
a
obiceiurilor
rezulte
noi stiluri
de
viafi:
se
modifici
limba,
muzicEr,
artele
si
obiceiurile
culinare.
Statele
Unite sunt
definite
ca un
melting
pot
(amestec):
aici
s-au
stabilit
;i
s-au
amestecat
imigranfi
din
intreaga
lume.
Cu sute
de
ani in
urmi,
uropenii
au adus cu
ei
propriile
traditii.
Recent,
imigranfii
hispanici
din
America
Centrali
gi
de
Sud
au
fost
cei care
au
influentat
stilul
de viati american.
Mayflower
a transportat
pirinfii
pelerini
in New England
A
C,
rct
rtA
;tei
le.
:eir
4rrA
RrcuNosrNrEr
Primii
colonisti englezi
care
s-au stabilit
in
State
Unite
au
fost
denumiti
parinti
pelerini.
Au
sosit
Capo
Cod in
anul 1620
;i
un indian
dintre
pieil
ro;ii
wampanoag
cu numele
Squanto i-a invdta
si cultive
pamAntul.
in
anut
urmdtor,
cotonistii
au organ izat
sarbitoarea Recuno5tintei
pentru
a celebra
cu
Wampanoag
prima
recolta.
La
masd,
fipari,
pAine
5i
cereale
Coloni;tii
englezi
9i
Wampanoag
au
pregitit
prima
zl
a Recunogtinfei
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
22/52
irrr
Trmpul
MocuLrLoR
Mogulii
erau
rdzboinici
musulmani
din
Asia
Centrala
inruditi
cu
Mongolii. imparatii
moguli
au
guvernat
India
din
1526-
1
B5B,
creind
o
noui
culturi,
care imbina
credinte
hinduse,
budiste
si
musulmane. Acest
lucru
este
evident
in
arta,
in
m uzica
Si
in arh itectu
ra mogu
I ilor.
f
BrsERrcA
iru AmERrcA
in
secotut al XVI-lea,
europenii au cucerit
Mexicul
si
America
de Sud, aparand
cregtinismu
lnd
igen
ii
au
contopit
noua religie cu propriile
credinte. Astizi, in
multe
ceremonii
creStine
din
lari
ca Mexic
;i
Brazilia
se
roagi
la
lisus
Hristos
si
la zeii
trad itionali
ai
locu
lu i.
Ceremonii religioase mexicane imbini
obiceiuri
maya
ti
aztece
cu
traditii
cregtine
f
DIVINITATI
MoDERNE
La
inceputul secolului
al
Xx-lea
locu
itorii insu
lelor
d
in Pacific
vedeau
in vizitatorii
europeni
divinitati sau spirite. Astfel,
au luat na;tere noi
culturi
si
multe
persoane
erau convinse
ci aceste
,,spirite"
le-au adus multe mdrfuri
moderne.
Statueti in
formi
de
polifist
aferenti
noilor
culte
/-rr:--rr-r--rrrrr---rrlI
'cnurA
gt
DEscoPERA
POPOARELE LUMII:
pp.
50-51
ISTORIA OMULUI:
pp.
44-45
I
HTIALN
I
REA
Cu
LTURILOR
Pictorii
moguli
erau
faimogi
prin
picturile
lor
rafinate
in America,
se
sdrbdtoreSte
5i
in
prezent
Ziua
Recu nostintei
'
Unul dintre
pdrinlii
pelerini
ii multumeste
lui Dumnezeu
inainte
de
a lua
prAnzul
L---------r-------rr--
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
23/52
Cnn-Aronl
gl
ExploRATpRl
Aprlnde
ridielnl
greu
si
te
stabiletti intr-o
fari
noui.
Unii se
mutau
in
locuri
pu{in
locuite,
unde
construiau
case
gi
se
striduiau
si
i;i
procure
hrana. Altii
se
stabileau
unde exista deja
un
popor
gi
trebuiau
si
geseasci
solu{ia
pentru
a
munci
9i
a trii
impreuni
cu vecinii.
Multi
dintre
cei
nou-sosifi
contribuiau
la construirea
unor mari
imperii
ce
au
durat
secole.
Statuile zeilor
qi
demonilor
hindusi
aliniate
de-a
lungul
strazii care duce cdtre
templu
IwTPERTUL KnMER
lntre
secolele al lX-lea
5i
al
XV-lea,
in
Cambodgia,
in
sud-estul asiatic,
a
inflorit
marele imperiu khmer.
Aici s-au
stabilit negustori indieni
5i
chin ezi,
care
au adus cu
ei
propriile
credinte
budiste
si
hinduse. Regii
khmer
au construit
marele
ora5-templu
din
Angkor, in
onoarea
zeilor noilor
sositi, atit
budisti cAt
5i
hindusi.
"fiusuLMANr
ir.r
spnrurn
in
secolul
al Vlll-lea, maurii,
musulmani
din Africa
de Nord,
au cucerit
o
parte
din
Spania.
S-au
stabilit
in
sudul
tarii,
pe
care
au numit-o
al-Andalus,
unde
au triit si au
muncit
impreuni
cu cregtinii si cu evreii.
Comertu
l,
activitatea
agricola
si m
ineritu
I
au
facut
ca
regiunea
sa
prospere.
Ziduri
construite
din mari blocuri
de
piatra
suprapuse
Alhambra,
elegantul
palat
arab
in Spania,
construit in secolul
din Granada,
al Xlll-lea
DATE
ULUITOABT
*
Pe
pista
din Oregor,
in Americo,
se
inainta
incet.
Pionierii
aveau nevoie
de
gase
luni
pentru
a
parcurge
cei 3 200
km
cu
care
trase
de cai.
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
24/52
{A
PmNDE RAoAcrNr;
4'
Partea superioard
a intrdrii in formd
de munte
Cap
de
statuie
budista
pe
uta
de
acces
Casi de
coloni;ti-pionieri
din Australia
RoPENr
inr
AusrRALrA
in
secolul
at XIX-tea europenii
au
emigrat
in
Australia,
unde
au
construit
ferme
pe
un teren salbatic.
Pentru
pionieri
(colonisti
ai unei
noi
regiuni)
mesele
erau
modeste,
pana
cand
pamAntul
a
dat primele
roade. Multe
dintre
enormele
ferme australiene
de
astizi
s-au
ndscut ca mici
loturi
de
pamant
despadurite.
,J--
-
:
-
-
rr-
-r
-
r
--r
rr r
r
-
'caurA
gr
DEscoPERA
POPOARELE
LUMII:
pp.
54-55
t
ISTORIA
OMULUI:
p.
35
I
f
---r-------r---------
PTSTA DTFICILA
intre 1840
qi
1870,
mii de
american
au cdldtorit
de-a
lungul
pistei
din
Oregon,
de
la
Missouri
la
Oregotr,
prin
Muntii
Stdncoqi.
Pentru
a
traversa
fluviile, demontau carele
Ei
le transportau.
Pionieri
pe pista
din 0regon
lntrare
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
25/52
Oonstrm$$
df,torcabcf,
*
7
ScLAVU
ilv
AwTERIcA
Cand
europenii
au colonizat
America,
au
adus cu
ei
sclavi africani
pentru
a cultiva
tutun,
trestie de
zahdr
ti
alte
produse.
Nu mai
putin
de
15
milioane'
de
muncitori au fost transportati
pe
mare de
pe
coasta
occidentali
a Africii
?n America,
pentru
a fi
vAnduti
ca sclavi.
De
obicei
erau
foarte
riu
tratati
si mureau
in
calatorie.
DATT
ULUITOARE
*
in
secotut at
XIX-tea,
utr
cowboy
din cinci era
de
origine
africani.
Mutli erau sclavi
etiberati
sau
fugari.
,\
tr".ut, ca
gi
astizi,
oamenii
au
cilitorit
in
ciutarea
muncii
9i
a
cigtigului.
Deseori
mergeau
in
firi
striine
pentru
ci
in
patrie
nu mai
aveau
de
lucru
sau
pentru
a
cAgtiga
mai
mult.
Totuti,
uneori,
erau
obliga{i
si-gi piriseasce
propriul
pAmint
ti
sA
munceasce
in
alte
parte
chiar
ti
ca
sclavi,
maltratati
si
vAnduti
asemenea
unor
mirfuri
.
Asti
zi,
sclavia
a
fost
aproape
definitiv
invinse, dar
reprezinti
un
capitol
nefericit
gi
semnificativ din
istoria
mondiali.
patroana
sa,
d.Hr.
CAfiroRt
ExploRAT@Rt
r
Bdrbali,
femei
si
chiar copii
erau
vAnduti
ca
sclavi
Strigdtorul
accepta
oferta
cea mai buna
./,]
-?p
pentru vAnzarea
,'l\
sclavilor
4RAN'F'RMAt
ir.r
scLA
Multe popoar.
untice
folosea
sclavii
pentru
muncile cele
m
grele.
De
exemplu,
se spune
egiptenii
ii foloseau
pentru
a
construi
piramidele.
in
Roma
unii sclavi
greci,
mai
noroco;i
erau
profesori.
Deseori,
popo
cucerite deveneau
sclave,
pre
aztecii, dupa
invazia spaniola
secolul al
XVI-lea.
O sclavi
romani
cu
secolul
l-l I
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
26/52
f
FoRTAT iru AusrRALtA
Din
17BB
;i
pAna
in I
865,
Anglia
a
trimis
in
Australia mii
de
detinuti
condamnati Ia
munci
silnica.
Pedeapsa
consta
in
munci
grele
ti
extenuante
in
locuri
numite
colonii
de pedeapsi.
Un
proprietar
de
sclavi face
o ofertd
SCA
Colonia
inchisoare
din
Port Arthur,
Australia,
asa cum se
prezinti
astizi
MUNcA
LA
CArlr
FTRATE
Calea
ferati canadian5,, care leaga
Montreal
de
Vancouver,
a
fost
inaugurati
in
anul
1
BB6. Au
construit-
mii
de
muncitori chin ezi,
imigrati
in
Canada,
in
ciutare de
munci.
Nu erau
sclavi, dar
traiau
in
conditii
grele
ti
era
prost
platiti.
Muncitori
chinezi
lucrAnd la
caile ferate
rrrrl
{";;;-;;-;;;coPERA
ISTORIA OMULUI:
pp.21
I
MIJLOACE
DE TRANSPORT:
pp.
46.47
I"-F
Un
proprietar
de sclavi alege
noi sclavi
O licitalie
de
sclavi africani
in America
LTBERTATE
PBNTRU
SCINvT
Mul[i
s-au
luptat
pentru
a
pune
capdt crudului comerf
cu
fiin[e umane.
In
Imperiul
britanic,
sclavia a
fost
abolitd
in
anul
1833,
in
Statele
Unite
in anul 1865
qi
in
Brazilia
in
1888.
ln
secotul
a[ XIX-tea,
persoanete
care
doreau
abolirea sctaviei
purtau
medatii cu
inscrisUl
,,Nu
sunt oare un om
si
un
frate?"
frl
A
l,v
4t
Tren
cu abur
pe
calea
ferati
care traverseazi Canada
L----rr---------------
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
27/52
CatAroRr
gr
Cf,lf,torii
dinGdiry
&M"ri
deptasiri
pot
avea
toc
din
motive
religioase.
Unii
cilitori
sunt
pelerini,
adici
persoane
cu
o
credin{a
puternici,
hotirati
si
parcurgi
distanfe
mari
pentru
a se
ruga.
Locuri de
pelerinaj
se
gesesc
in
intreaga
lume
9i
sunt deseori legate
de
persoane
sau
evenimente
demne
de veneratie.
ExploRAT@Rr
4*?
I
.,1
r
l
fl
rt$'
lil'
*
Trepte
care duc
din orat cdtre
rAu
"i^spA*
Dr REA Bu DrsMU LU
r
Marele
suveran indian
Ashoka
a devenit
budist
in
secolul lll
d.Hr.
A
trimis
cAtiva
membri
ai
familiei
sale gi
multi
misionari
si
converteascd
lumea
Ia
credinta
sa.
Prin
urmare, incepind
cu
secolul
al
lV-lea
d.Hr.
budismul s-a rispandit
in
zone vaste din
sud-estul
asiatic
pani
in
Indonezia.
apele Gangelui
purificd
sufletul
f
7
CnEDINcrosrr HINDU
in
lndia
sunt multe
tocuri
sacre
pentru
hindus
Cel mai
important
este la Varanasi,
un
oraS
p
malul
Cangelui cu aproximativ
1
500 de tem
in fiecare
an, mii
de
pelerini parcurg
distante
pentru
a intra
in
apele fluviului
si
pentru
a se
in
acest loc
sacru.
Hindugi in Gange
la Varanasi,
lndia
Replici
a
unei
roci
pe
care misionarii
lui
Ashoka
au
gravat
invi{iturile acestuia
DATT
ULUIT()ART
*
Sirbitoare hindusi
Kumbh Mela
este sirbitoarea
religioasi
cea
mai
impunitoare din
[ume.
Are
loc o dati
ta 12
ani.
Cu aceasti o cazi
peste
15
ilioane
de
persoane
se
aduni
pentru
a intra
in Gange.
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
28/52
e.41
-#
Credirtcict;i
pc
ii
elttele
*dF**.
rugerrdu-se
dirr
pia(.i'a
CnucIADELrl
intre
109tj
Ui
I27O, suverauii
curupetii
au
culrcius
Eapte
mari
t
ruciade,
acisvdi'ate
rdzboaic
rcligit-rasc.
Arrnatel
s ut
eqtiue
au urganizaL
cxpeditii
pentru
a
elibera
Ict
usaiiurul dirr
nrdinile
lllusulrlralrilut
l
pclrlt
u
a
ob[inc
colltrol
ul asupl a
Pdnrdnl"
ul ui
Sfdn
[,
sact.u
perr
Lr u
acqtia,
ua
$l
ptrll[tu
cvrdl
Papa Urban
aI it-tea
il lrrviti
pe
toli cavaterii
crestirri si
participe
La Prilna Cruciadi
t
'
CAlAroRn
Un
hindus
fnainteazd
in
apeie Cangelui aparandu-se
cu o urnbrela
de
soare
DnroRr r
LE
Musu
LMAN I
LoR
Musu
Iman
ii
cred
ca fiecare
cred
incios
trebu
ie
sa efectueze
micar
o datd
in viata
pelerinajul
la
Mecca,
denumit
hajj
.
Yizita
incepe
cu
;apte
ture
pe
jos
in
jurul
Kaaba,
o
constructie
cubici ce
inconjoara
Piatra Neagri, considerati
sacra.
Pelerini musulmani in
jurul
Kaaba, la
Mecca
f
MrsroNARn CnESTtNr
in
urma
cu aproximativ
2
0OO de
ani,
lisus
Ie-a
spus discipolilor Sai
sa
meargA sa
propoviduiasci
cuvarrtul
Sau.
De atunci, misionari crestirri du
calitorit
in intreaga
lume
pentru
d
propovadui
religia
printre
ceilalti
)r
pentru
a
construi scoli si spitale
O
sori misionari
in
lndia
ingrije;te
o femeie bolnavi
r--rl
il;;;.;;.;;;COPERA
LOCURI CELEBRE:
pp
.
32-33
MARTLE PERsorunllrAlr:
p.
34
't"
I
*
I
I
K
,,i
^'
f"
bg
d
I
{r
"d
T
*n
{
ft
llr
h:
.\
L---------r-----------
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
29/52
CflAronr
gt
ExploRAToRt
&Uneori,
rdzboiut,
revoltele
sau
*
'
EvRErr ilv
Exn
Poprlstplte
marile
catastrofe
naturale, cum
ar
fi
foametea,
au constrins
oamenii
si-;i
abandoneze
in masi
propriul
pimAnt.
Acestea
au
parcurs
sute
de
kilometri,
in
speranfa
ci
vor incepe
o
viafi
noui
pe
un
pimAnt
nou,
Iuind
cu ei obiceiurile.
Evreii
utilizau
orice
armd
pe
care
o
gdseau
pentru
a se ap;dra
ln
anul70
d.Hr.,
romanii
au
reprimat
o
revolta
a evreilor
in
Palestina,
au
distrus
templul
din
lerusalim
si
le-au interzis
evreilor
si
rimdni
in Palestina.
A inceput astfel
diaspora
(imprastierea)
evreilor
in intreaga
tume.
in
secotele
urmitoare,
evreii
s-au
stabilit
in
diverse
regiuni
din
Africa
de
Nord,
in
Spania, Europa
de
Est
5i
Statele
Unite.
Pe
unde
au
mers
au dus cu ei
religia
;i
obiceiurile.
*,r
-*'--
t-l--o
:*#-*
'r
:
- "4
Itn
ofiler
roman;*"dd{&;1#
,
*
4.
isi indeamnd
oamenii
ry:i'
sd atace
Soldafii romani
se lupti
cu evreii
rebeli
in
Palestina
DATE ULUITOARI
* oin
1941
9i
pini
in
18s1,
in
lrlanda
poputalia
a scizut
de [a
8,2
ta
6,6 ffiiLioane.
Din
picate, mutli
au
murit
de
foatn,
atlii au
ptecat
s5-gi
refaci viata
Tn
atti
parte.
>k
gvreii
nu au avut
o
patrie
Tncepind
cu
anut
70
d.
Hr.
9i
pini
in
anul
1948, c6nd
s-a
constituit
statut
lsrael.
,.
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
30/52
e'"
PoPoARE RslPlrE
r
;tI
'al
'*?rrr
+,
FonmETEA
irv lnmNDA
intre
an
i
i
1845-
1
B
46,
in
lrtanda, recolta
de cartofi,
singurul aliment
pentru
majoritatea
populatiei,
a
fost
distrusa
de o
boali,
provocdnd
foamete, adica
foame
in
masi. Mai mult
de
jumitate
de
milion
de
persoane
au
murit
;i
peste
un milion au fost constrdnse
sd
pdriseasci
lrlanda
din cauza
lipsei
de
hrani. Multi
au
plecat
in
State
Unite,
in
Australia si in Canada.
I
rlandezi agteptAndu-gi
rAndul
pentru
o
farfurie
de
supi in timpul foametei
Templul
sikh,
o
gurdwara pdzeSte
textele
sacre,
reprezentAnd un
Ioc
de
regd.sire
pentru
credinciosi
t'r
&
F
.,,'j
J
Templul sikh
Ia Bradford,
Anglia
*
'
SIKH itrt
LuME
Fondata
in
lndia
de
Nanak
(?n
secolu
al
XVI-lea), comunitatea
sikh
practicd
o
credinta
care imbina
islamismul
si
hinduismul.
Chiar daci nu
au
fost
niciodata
constranti sa
plece,
sikh au
crezut
intotdeauna cd ar fi trait
mai
bine
in
afara
lndiei.
inca
din
1
900
s-
organizal
pentru
a
emigra
in
Anglia,
State le U
n ite
si Canada.
-r
-
r r
-
r r rr
-r
r-
-
r
-
r- r
-
e 6"urA
gr
DEscoPER
q
PoPoARELE LUMII
:
p.23
ISTORIA OMULUI:
pp.
2O-21
MUNCA
IN
STNATNATATE
CAnd
sdrdcia qi
gomajul
ingreuneazd
supravie{ui
rea)
un
membru
al
familiei
pleacd
in
strdindtate
in
cdutarea unui
loc de
muncd.
Egiptenii,
fili
pinezii qi
pakist
anezii,
de
exemplu,
se
aldturd
comunitdtilor deja
existente in
trdrile
strdine.
iqi
gdsesc
un
loc
de
muncd
qi
trimit bani
familiei.
Muncitori fitipinezi intr-o zi
de sirbitoare
[a Hong Kong
L---
---
-- -------------
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
31/52
CAlAronr
gr
ExplonATffil
D"
la sfArsitul secolutui al
XIX-lea,
Statele Unite
au devenit
finta
imigranfilor
din
intreaga
lume,
astfel ci
in
Ellis Island,
in
portul
New
York,
s-a construit
o
zoni
speciali
pentru
a-i
primi.
intre
anii
1895-1924,
EIIis
lsland a
fost
prima
escali
pentru
aproximativ
12
milioane
de
imigran{i.
in acea
epoci
de deplasiri
in masi,
navele
transportau
un
milion de
persoane
pe
an.
Dupi ce
erau
interogate
;i
supuse
controlului medical,
s
decidea
daci
Ie
era
permis
accesul
sau
daci
erau
trimigi
inapoi.
Pe
insuli
existau spitale
gi
spafii
pentru
dormit,
mAncat
gi
spilat.
in
fiecare
zi,
puteau
fi
primite
pAni
la
8 000
de
persoane.
A
Navele
care
se indreptau
spre Statele
Unit
aglomerate de
imigranfii
plini
de spera
4ur.,AroRrE
LA
cr-nsn
A TnErA
in
anul
1904, calatoria cu vaporut citre
S
Unite costa
doar
1
0 dolari.
TotuSi,
pentru
pre
persoanele
erau ingrimadite
in cabin
clasa
a
treia
pe
fundul
navelor cu spatiu
m
pentru
dormit,
spelat
5i
mdncat.
Multi acc
aceste conditii in speranta
cd vor avea
in
o
viata mai bund.
4rNrRoLUL NorLoR
sosrTl
Pe
Ellis
Island, imigrantii
erau examinati de
citre
medici
si
interogati
de
funclionari
americani. Trebuiau
sa
demonstreze
ca au ban
suficienti
pentru
a
se
intretine
sau ca
au
pe
cineva
care se ocupa de ei. Cei care erau
acceptati luau feribotul cdtre New
York. Dar
criminalii
si
persoanele
cu boli
infectioase erau
de cele mai
multe
ori trimisi
in tara
de origine
Ellis lsland, la
poarta
New York-ului
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
32/52
O SurA
DE Mll PE Aru
incepAnd cu anul
1870,
o
sutd
de
mii
de
italieni
plecau
in
fiecare
an
spre America,
ldsAnd
in
tard femei,
copii
si
bitrani: tintele sunt
Irguntina,
Brazilia,
U
ruguay,
SUA.
ln anul
I
914,
cifra
totala era de
I 6 m ilioane de
em igranli.
Steagul Statelor U
nite
ale
Americii
ITcEPUTUL
Uruer Nor
Vrcn
Dupd
vizita medicald,
imigranlii
treceau
in
camera
de
interogatoriu
Funclionarii
stdteau
Ia
birou
pentru
a
interoga im
igranti
i
DESTINATIA AUSTRALIA
La
jumdtatea
anilor
pat
ruzeci, in
Australia lipsea mdna de lucru
speci alizatd,.
Guvernul
incuraja
imigrarea,
ajutdndu-i
pe
cei care
soseau sd-Ei
pldteascd
biletul
gi
sd-
qi
caute o
casd
sau un
loc
de
muncd. Peste
-1
milioane
de
persoane
au acceptat
oferta.
0
vitrini
din Londra in anuI l9lrs
ne
inviti
si ne
mutim in Australia
T
l
/r-r:----r--r-rrr
--
-
-
'cnurA
gr
DEscoPER
lmigranfi
interogati
la Ellis Island,
Statele
Unite
Un
numdr mare de
persoane
insemna
5iruri
lungi
de oameni
si a5teptari
,f)
fri'
l-
--{
,,^WIl,
,si
POPOARELE
LUMII:
pp.
44-45
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
33/52
CALAronr
gr
ExproRATgRr
deseori
in
marile
orate, unde
se
organizeazd,
sau
se
alituri
unor comunitifi
avind
aceeagi culturi.
Aici
pot
continua
si
foloseasci
limba, mincirurile, traditiile
gi
religia
care
le
sunt
familiare,
DATE ULUIT()ABT
*
,,Biscuilii
norocutui"
gi
populara
chop
suey
lmincare
cu
carne
9i
tegumel sunt felu
de mincare create de
imigran
chinezi pentru
a
satisface
gusturite
americane.
*
Iw AwUNTIREA ltrtprEl
lndienii
isi mentin
propriile
obicei
si
propria
religie
oriunde
s-ar depla
si
construiesc temple
pentru
a-ti
p
practica
in
continuare credinta:
ce
mare
templu
hindus din afara
lnd
Shri
Swaminarayan
Mandir
din
Lo
in
timp
ce se
integreaze
in
noua
tarA.
Templul hindus de
Ia
Shri
Swaminarayan
Mandir din Londra
Cupole
gi
turnuri,
conform
traditiei
templelor
i
ndiene
Co n struclia
te m
pl
u I u
i,
inaugurat
in
anul
1995,
a
durat trei ani
r.
I
,y
t
li
ll'
s
y'---
"--i-_
-.-tr*-
\
incepAnd
cu anii
cincizeci,
multi
indieni au emigrat
in Marea Britanie
Majoritatea pietrelor
^Au
fost
sculptate in
tndia
5i
transportate
in
Anglia
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
34/52
dSA
RArvlAruEM
UruH;
CHTNATowN
{LAMUL
PE BArrrcrLE
ScoLu
Pistrarea identitatii
religioase
este
deseori
foarte importantd
pentru
cei
din strdinitate.
in
multe
oraSe
ale tum
imigrantii
musulmani
gi-au
infiintat
propriile
5coli,
u
nde
baietii
si
fetele
urmeazi cu
rsuri
separate.
ln multe
gcoli
musulmane,
fete
urmeazi obiceiul
de a-;i
acoperi
c
MrcA
lrnur
Multe orate
din
lume
gazduiesc
mari
comunitdti
italiene. Pentru
italieni,
fotbalul
este
important iar
emigrantii
acestora se
reunesc
deseori
pentru
a
sustine
Nationala. 5i
mincarea
este
importanti, iar restaurantele
italiene
din strainitate sunt
foarte
populare.
Italienii
susfin echipa nafionali
/rrr;---rrr-rrrr--r-:--t
cAurA
$r
DEscoPERA
POPOARELE LUMII:
pp.
24-25
I
LOCURI
CELEBRE:
pp.
30-31
I
I
-----rr-r--------rrr-
Chinezii au emigrat, in
numir
mare,
in
multe
tari
ale lumii.
Sunt
putine
orate
in
Europa,
in
Asia
gi
in
Statele
Unite
care si
nu
aiba restaurante
si magazine chinezeSti.
Unele
au
ch
iar
cartiere ch
inezeSti
,
deseori
n u
m ite
,,Ch
inatown"
.
Poarti
chinezeasci
ce
semnaleazi intrarea
in
Chinatown
I
,1.
'T
.H$
hfr
ii
E
On,q. CnAIULUI
ln
secolul al
XIX
-lea,
guvernatorii
engl
ezi
din
India
au
pdstrat multe
traditii.
Chiar
qi
in
[dri
indepdrtate, la
prdnz,
se
obiqnuia sd se bea
ceaiul
in
cegti din
por{elan
cu
prdjituri
qi
sandviciuri.
Servirea
ceaiutui in lndia
britanicS,
in
secotut
at XIX-tea
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
35/52
CAlAronl
gt
Exngoq4rBnr
crt$iHlIe
Multor emigranfi
din
Frile
indepirtate
le
place
si
celebreze
propriile
sirbitori
nationale
gi
religioase.
Unele
au caracter
privat
9i
familiar: membrii
unui
grup
mic
se reunesc pentru
a-gi
intiri
propriile
tradi{ii
gi
pentru
a
pistra
vie amintirea
originilor,
Altele
sunt publice
gi
constituie
o
ocazie
pentru
a arita
vecinilor
cit de bogati
este
cultura
lor. Sirbitorile sunt
deseori
acompaniate
de
muzici,
steaguri
gi
costume
traditionale.
$*
He
&mimGtm
a,
SARBAToRILE
CnESTtN-OnroDoxE
l-
pA
rtesirea
aceleiasi cred
inte
r
rneste persoanele.
Cregtinii
nrtndocsi
d
in
intreaga
lu me
qlrnt
rn
numar
de cel
putin
l
oO
de
milioane.
Joia
Mare,
rarP
aminteste
de Cina
cea
de
TainA
a
lui
lisus
ti
de
ziua
rare
precede
moartea sa,
este
o
data
importanti,
pe
care
crestin
ii
ortodoc5i o
sa
rha
to
resc
im
p
re
u
n
d.
,ij
Preoti
i
cre;tin-ortodocgi
sirbitoresc
Joia
Mare
Apa
pentru
spdlarea
picioarelor
aminteste
*
'
ZruA
SrANrrrrrtl PnrRtcK
17 martie
este
ziua
Sfantului
Patric
sirbatoarea
nationala
i
rlandeza.
Pentru irlandezii
em
igrati
d
in
intre
lume este
o
zi
speciala.
La
New
Yo
americanii irlandezi celebreazi
ac
zi
printr-o defilare
in
rostt
tme
S,A,N
BATOAR EA Ltnul
NI
I
Oriunde
ar
f
rdi,
hindugii
shrh5tnresc
in
lr na
octomhrie
Diwal
i,
o
s5rhSloare
care d
rt
reazd
cinci
zile. Pe
strdzi,
tn
temple
qi
in
case se
aprin
d
lrrmfrndri
qi
lFmpi crr
rtlei
Familiile
fac
sch
imh
de
c:adorr ri qi
SCTVCSC
mA
n
chrrr ri
trad
i[ion ale.
Diwali
la
l.
nntlra
credinciosilor
cd
lisus a
spalat
picioarele
d
isci
pol
i lor
Sei
PAinea
se
mdnincd
pentru
a
aminti
de
Cina
cea
cle
Taina
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
36/52
SA
NE
Participanlii
poartd
steagul
american
pentru
cd
sunt
mAndri
de
noua
lor
patrie
Steaguri
in
culorile
statu lu i
sau regiu n ii
d
in
care
provin participantii
ArvuNTt
DATE
ULUIT()ARE
*
Oe origini
ne
putem
aminti
9i
cu un c6ntec- Emigranlii
ital,ieni
?n
America
obignuiau
si
se
reuneasci,
din cind in
cind,pentruafredona
metodii,
cum
ar fi
Santa
Lucia,
care
exprimi
nostatgia
comuni
pentru
tara
de
obirsie.
imbrdcdmintea
este
identicd cu cea
pe
care
o
purtau
primii
imigranti
irlandezi
Defilarea in costume
de
ziua
SfAntului
Patrick
Ia New York
Verdele este culoarea
traditionald
a
I
rlandei
Un
moment din timpul
Carnavalului
de
la Notting H
}'I^RNAVALUL
DE
LA
NorrrNG H*l
in
anii
cincizeci,
multi afro-caraibieni
s-au
muta
in Marea
Britanie.
in luna august, comunitatea
afro-caraibiani
engl ezd, organizeazi
un
mare
carnaval
la Notting
Hill, la Londra. Carnavalul
este
sarbatorit,
printre
altele,
cu
muzici, mdncar
dans
si
costume
traditionale.
-rrr
r r I II
rI II I II
Ir
r r
bnurA
gr
DEscoPERA
POPOARELE
LUMII:
pp.
48-49
t
DATUA
TEAThU
$,
MUZTGA:
pp.
10-13
,
t---rr---r-r-rr--r--
-
--f
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
37/52
CfiLAroRt
gl
ExPLoRArpRl
mi
ffifffii
Arunci cind
mai multe
persoane
cu
obiceiuri
;i
tradifii
diferite
triiesc
impreuni,
culturile
lor
se
amesteci,
dind
na;tere astfel unor
noi
obiceiuri.
Samba
gi
sals?,
muzici
gi
dansuri
din
America
de
Sud, de exemplu,
derivi
din fuziunea
traditiilor
muzicale
spaniole
gi
africane.
Populafia
Cajun
din Louisiana,
Statele Unite,
vorbe;te
gi
cinti
in
franc
ezd,
Iimba
strimotilor,
amestecati
cu engl
eza;i
spaniola;
servesc
minciruri,
precum
gumbo
gi
jambalaya,
care
sunt
un
amestec
creativ
de
multe
ingrediente
tradi{ionale. La fel
ca
mincarea
gi
limba,
jocurile
ti
juciriile
s-au
rispindit
rapid
in intreaga lume.
r
ocu
I
o
l''il', i$1,f:1l'ili
L'
e co
I u I
)
.FQ
M
oDA
FnST.FOOD-ULUI
ln
prezent,
in
multe
tari
se
mininci
hamburgeri si
hot
dog,
mancaruri
de
origine
germand care
s-au
raspandit
in
intreaga
lume.
Lanturile de
fast
food
adapteazi deseori
retetele la
gusturile
culturii locale.
in
Japonia,
de
exemplu,
hamburgerilor
li
se
adaugi
teriyaki,
u n
sos
trad
itional
.
Jr.rciriile
copiilor
prorrin
din
toati lumea
a,
JocuRr 5r
JucAnrr
Sahul
este
un
joc
de
masd,
de
origine
indiand,
care
s-a
raspdndit
in
intreaga lume.
Vulturii, fo
odata
de rdzboinicii
chinezi
pentru
a-i speria
dutmani
in
bitilie,
astizi ii
distreaz6, oriunde
cei
mari
si
pe
cei
mici.
Fotbalul, un
joc
invent
in
Anglia, este
sportul cel
mai
popular
din
lum
Fast food
in Rusia
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
38/52
4u auNEA
srLURrLoR
M
tJzrcALE
Mu zica
a
favo
rizat
d
intodeau
na intaln
irea
d
intre
cu ltu ri. Rock'n'roll
amesteci
jazz,
blues, gospel si muzicd
alba.
CAntecul
popular
al Chinei
de Sud
amesteci muzica
traditionala
din
Canton
cu
melodii
occidentale. Bhangra
este
un
amestec
de
muzica
indiani
din
Punjab,
muzica
disco,
rap
si
ritmuri
latine.
.,,p
CAntdrelii
scandeazd
in
ritm
de
rap
cuvintele cAntecului
Tobele mici
sunt
batute
cu betisoare
MnoTCINA AnTICA
$r
MonnRNA
Ayurveda
este
o metodd veche
a medicinii indien
ebazat5
pe
echilibr
dintre
corp
qi
mintg
pentru
a
preveni
qi
vindena
bolile.
Medicina
occidentald
modernd
incepe
s5-qi facd
multe
idei
proprii
asupr
Ayurveda qi
asupra
altor
metode
tradilionale
din
Orient.
Schema
hindusi
a centrelor
de
energie
din
corp
m
unt
un
intre tra
si moder
imbrdcdmintea/fmbind
sti
lul
i
ndian
traditional
cu
cel modern
O formatie moderni
bhangra
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
39/52
CAlAronl
gl
fiffi
feluri
de
mAncare
folosesc
aceleagi
ingrediente,
dar
au
forme
diferite
in diverse
tiri
;
de
exemplu,
wanton
chinezetti,
pakora
indiene
gi
pierogi
polon
ezi
sunt diferite
feluri de
paste
cu
carne.
Dar
existi
gi
mAnciruri
care
rimin
aceleagi
in
intreaga
lume
9i
oferi
pu{in
,,gust"
din
{ara
din
care
provin.
"?^spA^tDIREA
Pvzet
Pizza
a
fost
inventatd
la Napoli
secolul
al
XVIII-lea.
Pana
in anu
I905,
cand
unii imigranti
sicilie
din
Statele
Unite au
deschis
o
pizzerie
Ia
New
York,
aceasta
n
era
cunoscuti
in afara
sudului
Italiei.
Astazi,
pizza
se
giseSte in
aproape
toati
lumea.
Pizzarul aruncd
in
aer
aluatul
pentru
a-l
intinde
in
cuptorul
tradilional
cu
lemne,
pizza
se
prepara
in
doar
I
0
minute
Pe lAngd rogii
gi
mozzarella, se
adauga
deseori
alte
ingrediente
opata
folositd
pentru
a
introduce
in cuptor
pizza
are un mlner
Iung
pentru
a
ajunge
pAna
in
partea
din spate
a
cuptorului
Pizzari la lucru
in
bucitirie
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
40/52
FeLURT
Un
vAnzator
de
inghefati
asteptind
clienti.
F-FoNTtERE
lngrediente de
bazi
pentru gogogi
*
r
GocoStLE
Mii
de
ani,
popoare
din
diferite
tari
au
pregatit
gogosi
de
diferite tipuri.
ln
general,
acestea sunt
facute
din
fiind,
lapte, oud.,
sare
gi
uneori
zahdr. Pentru
c
latite Ie
fran ceze
,
b I i
ntzes e b
raice
,
dosai
indiene, blinele
ruse;ti,
se folosesc
aceleaSi
ingrediente de bazd,
cu
diverse
umpluturi
.
-a---
--r
r----r--r-
-- - -
r
EeurA sr
DEscoPenA
CORPUL
UMAN:
pp.
32-33
PLANTELE:
pp.
46-47
DE
MAruCARE
FANA
' ''''-r
4'r "';1i,-.1J,iffi1$illii{rp"''ii":+:'i"-:':i
'--r'i:'*'.5"'-
t
t**
t.,
a,
lNcHErArA
lrnuANA
Se spune
ci
Marco
Polo a
adus
din
China
in ltalia reteta
de
bazi
a
inghetatei.
Apoi
italienii
au
raspAndit
arta
inghetatei in
restul
lumii.
INTALNTREA
LA
CnrEA
Cine
este departe
de
casd doreqte sd
int0lneascd
persoane
care
provin
din
\ara
sa.
De aceea existd localuri
precum
cafenelele, unde
se
poate
bea
un
suc tradi{ional
la
o
intdlnire
cu
i
prietenii.
In intreaga
lume
existd
cafenele turcegti,
pol
onezq
marocane,
columbiene
qi
liban
eze
pentru
a
intdlni
gusturile
de acasd.
0 cafenea
Libanezi
[a Londra
t;
'ii*
t--**
I"t
,iI
ilt**
,il
FV
ll
Sare
L--------
-------------
DATT ULUIT()ART
*
lnventarea
tizilor
frigorifice
?n
jurut
anului 1870 a
ficut
posibit
transportul
pe
mare
al
mAncirurilor
traditionate
in
5ri
striine.
Astizi,
tizite
transporti
mSnciruri
congelate
dintr-o
tari
in
alta
pe
o distant;
de mii
de
kitometri.
-
7/24/2019 6.Calatori si exploratori.pdf
41/52
CAf,hroRr
gr
Exp
Mloileptrn
I
ln
cere
mai
nea;teptate
rocuri
se
pot
intilni
mici
comunititi care,
prin
culoarea
pielii,
Iimbe
sau
obiceiuri, se
diferenti
azd, de
restul
popula{iei.
Este
vorba
de
persoane
care,
din diferite
motive,
se
afli
in alte
tiri
decAt
in
(ara
de
origine.
in Fiji,
copiii
merg
deseori
la
scoala
cu
barca
Pielea
indienilor Habshi
este
mai
inchisi
decAt cea
a
altor indieni
ArRrcANrr
iw
lruprn
Habshi
din lndia
occidentali sunt descendentii
sclavilor african
i
d
in Etiopia.
Probabil, in
secolu
I
al
Vlll-lea
au fost
vinduti
de
neg
![Brashares, Ann - [Pantalonii Calatori] 01 Pantalonii Calatori](https://img.dokumen.tips/doc/110x75/55cf8e30550346703b8f82a1/brashares-ann-pantalonii-calatori-01-pantalonii-calatori.jpg)
![Brashares, Ann - [Pantalonii Calatori] 02 a Doua Vara a Pantalonilor Calatori](https://img.dokumen.tips/doc/110x75/5540777d4a795958078b4a79/brashares-ann-pantalonii-calatori-02-a-doua-vara-a-pantalonilor-calatori.jpg)
