Upload
nguyenngoc
View
228
Download
4
Embed Size (px)
Citation preview
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILORÎnvăţămînt Superior
Ciclul I, studii superioare de licențăCiclul II, studii superioare de masterat
Studii superioare integrateDoctorat
Domeniul general de studiu
61 Științe agricole64 Medicină veterinară
Domeniul de formare profesională
528 Inginerie agrară
Chişinău 2013
CZU 378C 12
Coordonator principal: Loretta Handrabura, dr., conf. univ., viceministră a educației Direcția învățămînt superior și dezvoltare a știintei, Ministerul Educației.Instituția coordonatoare: Universitatea Agrară de Stat din Moldova.Coordonator elaborare: Eugeniu Zacon, dr., conf. univ., prorector.
ISBN 978-9975-80-637-4.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Cadrul Național al Calificărilor : Învățămîntul superior : ciclul I, studii superioare de Licență ; ciclu II, studii superioare de Masterat ; Studii superioare integrale; Doctorat : Domeniul general de studiu 61. Stiinte agricole 64. Medicină veterinară : Domeniul de formare profesională 528. Inginerie agrară / Min. Educatiei al Rep. Moldova. - Ch. : S. n., 2012 (Tipogr. “Bons Offices”). - 236 p.
3
Cuprins
1. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 611 Selecția și genetica culturilor agricole ......................................................... 4
2. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 612 Protecția plantelor .............................................................................. 27
3. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 613 Agronomie ...................................................................................... 51
4. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 614 Zootehnie ...................................................................................... 73
5. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 615 Horticultură .................................................................................... 97
6. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 616 Silvicultură și grădini publice ............................................................121
7. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 617 Viticultură și vinificație .....................................................................146
8. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 618 Biotehnologii agricole ........................................................................170
9. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 528 Inginerie agrară .................................................................................193
10. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 641 Medicină veterinară ...........................................................................216
CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR
Învăţămînt Superior
Domeniul de formare profesională
611 Selecția şi genetica culturilor agricole
5
Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Coordonator elaborare: Rurac Mihail, doctor,
conferenţiar universitar
6
1. Introducere în domeniul de formare profesională
1.1. Descriere generală Domeniul vizează pregătirea viitorilor specialiști în bazele teoretice și practice
profunde în genetică, ameliorare și tehnologia modernă de cultivare a plantelor agri-cole pentru a activa cu succes în domeniul întregului spectru al producţiei vegetale: crearea, aprecierea și selectarea soiurilor și hibrizilor de perspectivă ale culturilor agricole, organizarea producerii de seminţe și material săditor, recoltarea și valorifi-carea producţiei, cercetare și învăţămînt, creativitate etc.
În cadrul domeniului Selecţia şi genetica culturilor agricole se realizează speciali-tatea 611.1 Selecţia şi genetica culturilor agricole, care are tangenţe relevante cu urmă-toarele specialităţi: 613.1 Agronomie, 612.1 Protecţia plantelor, 615.1 Horticultură și 618.1 Biotehnologii agricole.
La elaborarea programelor de studii au fost identificate, la nivel naţional, necesi-tăţile societăţii în pregătirea specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.
1.2. Caracteristici-cheie Nivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (ciclul II) Doctorat
Durata studiilor 4 ani (5)* 1,5 ani 3 ani (4)*Credite de studiu
ECTS240 credite 90 credite Nu se aplică
Forma de organizare
Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi Învăţămînt de zicu frecvenţă redusă
Condiţii de acces
Diplomă de studii liceale*, diplomă de colegiu, diplomă de studii superioare
Diplomă de licenţă Diplomă de licenţă, diplomăde master
Precondiţii
30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii
Stagii de practică Cu titlu obligatoriuminimum 20 credite
Cu titlu obligatoriuminimum 30 credite Nu se realizează
7
Reguli de examinare şi
evaluare
Evaluarea se realizează prin:
1. evaluarea periodică, pe parcursul între-gului an de studiu la lucrări practice și de laborator, formularea temelor, elaborarea lucrărilor, proiecte-lor etc. individuale cu scopul estimării competenţelor speci-fice și instrumentale;
2. evaluarea interme-diară la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cu-noștinţelor de către fiecare student;
3. evaluarea stagiilor de practică în scopul aprecierii competen-ţelor sistemice;
4. evaluare finală semestrială menită să aprecieze gradul de însușire a unei unităţi de curs pro-gramate.
1. evaluarea perio-dică, pe parcursul întregului an de studii, la lucrări practice și semi-nare, realizarea lucrărilor indivi-duale de proiecta-re și cercetare, cu scopul estimării competenţelor specifice pentru ciclul II, studii superioare mas-terat;
2. evaluarea intermediară la mijlocul fiecă-rui semestru în scopul stabi-lirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare masterand;
3. evaluarea finală semestrială me-nită să aprecieze gradul de însuși-re a unităţilor de curs programate.
Evaluarea se realizează prin:
1. susţinerea examenelor de doctorat pentru testarea competenţelor generale pentru acest ciclu;
2. susţinerea a trei referate știinţi-fice pe unităţi de curs, de specialitate, în scopul apreci-erii competen-ţelor specifice profesionale.
Modalitate de evaluare
finală
Examen de licenţăinclusiv două probe (o unitate de curs fundamentală și una de specialitate) și teza de licenţă.
Susţinerea tezei de master
Susţinerea tezeide doctor
Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctor
Titlu acordat Licenţiat Master Doctor
Drepturi pentru absolvenţi
– A aplica pentru programe de master;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
– A aplica pentru programe de doctorat;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
– A aplica pentru realizarea post doctoratului;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
8
Autorizarea programelor
Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de către Senatul universitarși confirmate de cătreMinisterul Educaţieiși cel de resort. O dată la 5 ani programele sînt acreditateîn modul stabilit.
Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului
Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură abilitată
* În cazul studiilor cu frecvenţă redusă şi la distanţă în modul stabilit.** Lifelong learning
9
2. Titluri (calificări) şi ocupaţii
2.1. Descrierea calificăriiCiclul Titluri acordate / componente specifice
Licenţă
Licenţiat în ştiinţe agricole, specialitatea Selecţia și genetica culturilor agricole: cunoștinţe de bază în domeniul disciplinelor: botanică, biochimie, pedologie, genetică, citogenetică, fiziologia plantelor, informatică, psihologia comunicării, agrotehnica, fitotehnia, ameliorarea specială a plantelor de cîmp, producerea de seminţe, imunogenetica, bazelor biologice și ecologice ale cultivării culturilor agricole pe sectoarele de producţie și seminciere, tehnologiilor performante de producere a producţiei fitotehnice, certificarea și comercializarea producţiei fitotehnice și a materialului semincier și săditor.Studiile se finalizează cu susţinerea examenului licenţă, inclusiv teza de licenţă.
Masterat
Master în ştiințe agricole, cu specializări în ameliorarea generală şi specială a plantelor, genetica generală, ontogenetica şi biotehnologii în fitotehnie, genetică, ameliorare şi biotehnologii vegetale.Studiile prevăd aprofundarea în pregătirea teoretică și practică, pentru a activa cu succes în domeniul Selecţiei şi genetica plantelor, în cercetările știinţifice de profil, în instruirea elevilor și studenţilor în cadrul instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate și superior, pentru continuarea studiilor de doctorat. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.
Doctorat
Doctor în agricultură, doctor în biologie.Studiile prevăd pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare în genetică și ameliorare pentru necesităţile știinţei, ale învăţămîntului și alte domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social-economic al ţării.Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură.
10
2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului 611 Selecția și genetica culturilor agricole pe cicluri
Ciclul I, studii superioare de licențăDomeniul
de specializare
Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
Agronomie Agricultură
– fermier specializat în creșterea diferitor culturi agricole
– fermier producător de produse pentru consum personal
– fermier specializat în culturi vegetale și crescător de animale
– fermier specializat în producerea seminţelor și a materialului săditor
– agronom – agronom de calificare medie – agronom pentru protecţia
plantelor de calificare medie – agronom de secţie – agronom de secţie de calificare medie – agronom pentru producerea seminţelor – agronom de calificare medie
pentru producerea seminţelor – biolog – laborant – tehnician în biologie
11
Ciclul II, studii superioare de masterat
Domenii de specializare
Categorii / grupuri de profesii pedomeniul de
activitate economică
Lista profesiilor conformspecializării
Planificarea producţiei, managementul procedeelor agrotehnice la cultivarea culturilor agricole pe sectoarele de producţie și seminciere.Valorificarea producţiei fitotehnice, materialului semincier și săditor, certificarea și comercializarea producţiei fitotehnice conform standardelor existente naţionale și internaţionale etc.
Agricultură
– agronom șef – director întreprinderi agricole de stat – director întreprinderi
mici în agricultură – director staţie pentru
experimentarea soiurilor – inspector principal de stat în domeniul
cerealelor și produse cerealiere – șef cîmp experimental – șef compartiment în agricultură – șef compartiment de producţie
a sectorului agricol – șef detașament în agricultură – șef direcţie în agricultură – șef expediţie în agricultură – șef punct în agricultură – șef sector în agricultură – inspector principal de stat pentru
producerea seminţelor – inspector principal de stat
pentru calitatea cerealelor și a produselor cerealiere
– manager în agricultură – președinte cooperativă agricolă – șef sector în agricultură – șef sector de experimentare a soiurilor – șef secţie în agricultură – șef staţie în agricultură
Învăţămînt
– lector – asistent în învăţămîntul superior – profesor în colegiu – director colegiu – inspector în instituţii de
învăţămînt superior – inspector în învăţămîntul
secundar profesional.
Cercetare
– stagiar - cercetător în biologie – colaborator știinţific în biologie – șef laborator de cercetări știinţifice – laborant cercetător în biologie
12
Doctorat
Domenii de specializare
Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
Agricultură, agronomie, selecţie și genetica culturilor agricole, tehnologia de cultivare a culturilor de cîmp pe sectoarele de producţie și seminciere.
Învăţămînt – lector superior universitar – conferenţiar universitar – profesor universitar
Cercetare
– colaborator știinţific în biologie – șef laborator de cercetări știinţifice – director grădină botanică – șef laborator de producţie – șef proiect cercetare – proiectare
2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională / specialităţile care necesită includerea cursu-
rilor din domeniul 611 Selecţia şi genetica culturilor agricole sînt, după cum urmea-ză: I. 613.1 Agronomie, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și
agrometeorologie, tractoare și automobile, chimie generală, biochimie, bota-nică, microbiologie, topografie, mașini agricole, pedologie, genetică, ecologie și protecţia mediului, agrotehnică, fitotehnie, fiziologia plantelor); opţionale: (agrochimie, agricultură ecologică, ecotoxicologia).
II. 615.1 Horticultură, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agrometeorologie, tractoare și automobile, chimie generală, biochimie, botani-că, microbiologie, topografie, mașini agricole, pedologie, fiziologia plantelor); opţionale: (agrotehnica, fitotehnia, agrochimia, tehnica experimentală).
III. 616.1 Silvicultură şi grădini publice, obligatorii (matematică și statistică biologi-că, biofizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, botanică, topogra-fie, pedologie, fiziologia plantelor); opţionale (ecologie și protecţia mediului).
IV. 617.1 Viticultură şi vinificaţie, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, botanică, microbio-logie, topografie, mașini agricole, pedologie, ecologie și protecţia mediului, fizi-ologia plantelor); opţionale (agrotehnica, agrochimia, cartare agrochimică).
V. 612.1 Protecţia plantelor, obligatorii (matematică și statistică biologică, bio-fizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, botanică, tractoare și automobile, mașini agricole, pedologie, genetică, ecologie și protecţia mediu-lui, fiziologia plantelor); opţionale (fitotehnie, agrochimie, apicultură, cartarea agrochimică).
VI. 614.1 Zootehnia, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agro-meteorologie, chimie generală, biochimie); opţionale: (apicultura, ameliorarea animalelor).
VII. 618.1 Biotehnologii agricole, obligatorii (matematică și statistică biologică, bio-fizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie).
13
3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptori de nivel pe cicluri
3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice
și generice (în conformitate cu descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.
În tabelul ce urmează sînt indicate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:
A. CunoaștereB. Aplicarea cunoștinţelorC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa
Competenţele generice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generice1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă
10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii
14
Cic
lul I
, stu
dii s
uper
ioar
e de
lice
nță
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Ray
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
orLa
fina
lizar
ea ci
clulu
i înt
îi în
Sele
cţia
şi ge
netic
a cu
lturil
or a
grico
le,
stude
ntul
/a tr
ebui
e:
Niv
elul
de
scri
ptor
ilor
de la
Dub
lin
1.so
luţio
nare
a pr
oble
mel
orsă
est
imez
e or
dine
a pr
iorit
ăţilo
r în
solu
ţiona
rea
dife
ritor
situ
aţii
prof
esio
nale
de
prod
ucţie
din
dom
eniu
l agr
onom
iei
B
2.cu
noaș
tere
să p
osed
e de
cun
oștin
ţe în
bot
anic
ă, b
ioch
imie
, gen
etic
ă, m
icro
biol
ogie
, fiz
iolo
gia
plan
telo
r; in
form
atic
ă, p
sihol
ogia
com
unic
ării
în d
omen
iuA
3.cu
noaș
tere
să p
osed
e cu
noșt
inţe
de
spec
ialit
ate
în d
omen
iul b
iolo
giei
, gen
etic
ii,
sele
cţie
i și t
ehno
logi
ei d
e cu
ltiva
re a
dife
ritor
cul
turi
de cî
mp
A
4.ab
ilită
ţi bi
olog
ice
să c
unoa
scă
și să
aplic
e cu
noșt
inţe
de
bază
în d
omen
iul i
nter
acţiu
nii
proc
esel
or fi
zico
– ch
imic
e și
fizio
logi
ce la
spor
irea
prod
uctiv
ităţii
cu
lturil
or a
gric
ole
A, B
5.re
peta
bilit
ate
expe
rimen
tală
să co
nfirm
e în
mod
indi
vidu
al, e
xper
imen
tal,
ipot
eze
prac
tice
și te
oret
ice
cuno
scut
eB
6.m
odel
area
și so
luţio
nare
a pr
oble
mel
or
să id
entifi
ce el
emen
tele
prio
ritar
e în
elab
orar
ea și
util
izar
ea u
nui m
odel
vi
abil
pent
ru d
iferit
e pr
oces
e te
hnol
ogic
e di
n do
men
iu c
u as
igur
area
ce
rtitu
dini
i nec
esar
eB
7.cu
ltură
agr
onom
ică
și ad
apta
bilit
ate
să c
unoa
scă
cele
mai
impo
rtan
te a
rii d
in b
iolo
gie
și ag
rono
mie
și
capa
cita
tea
de a
se a
dapt
a sit
uaţii
lor n
oiA
, C, E
8.st
udiu
l lite
ratu
rii d
e sp
ecia
litat
e di
n do
men
iusă
sele
ctez
e și
să u
tiliz
eze
info
rmaţ
ia d
in li
tera
tura
de
spec
ialit
ate,
Inte
rnet
, ac
te n
orm
ativ
e et
c. E
9.ca
paci
tate
a de
a în
văţa
și d
e a
lucr
a in
divi
dual
să a
bord
eze
noi d
omen
ii pr
in st
udiu
indi
vidu
al și
apro
fund
area
cu
noșt
inţe
lor o
bţin
ute
E
10.
abili
tăţi
prof
esio
nal-u
man
e
să d
ezvo
lte si
mţu
l res
pons
abili
tăţii
în co
ncor
danţ
ă cu
libe
ra a
lege
re a
cu
rsur
ilor (
opţio
nale
, fac
ulta
tive)
, de
a cî
știg
a fle
xibi
litat
e pr
ofes
iona
lă
prin
tr-u
n sp
ectr
u la
rg a
met
odel
or d
e am
elio
rare
a c
ultu
rilor
agr
icol
e cu
ltiva
te
A, B
15
11.
abili
tăţi
de o
rient
are
gene
rală
să în
veţe
, cer
cete
ze, a
naliz
eze,
expu
nă o
ral ș
i în
scris
, în
limba
de
stat
și, c
el
puţin
, înt
r-o
limbă
de
circ
ulaţ
ie in
tern
aţio
nală
, inc
lusiv
prin
inte
rmed
iul
tehn
olog
iilor
info
rmaţ
iona
leA
, B
12.
abili
tăţi
soci
o-um
anist
ice
să a
sum
e re
spon
sabi
lităţ
i cu
cara
cter
jurid
ic, fi
lozo
fic, p
olito
logi
c,
soci
olog
ic, p
sihol
ogic
și e
cono
mic
în si
tuaţ
ii re
ale
de p
rodu
cţie
A, B
13.
abili
tăţi
de o
rient
are
spre
sp
ecia
litat
e
să c
unoa
scă
și să
aplic
e ba
zele
bio
logi
ce la
crea
rea
și se
lect
area
soiu
rilor
și
hibr
izilo
r noi
de
plan
te, c
arac
teris
ticii
de p
rodu
cţie
, cer
inţe
lor f
aţă
de
fact
orii
ecol
ogic
i și t
ehno
logi
ci, r
ezist
enţa
la b
oli ș
i dău
năto
ri, te
hnol
ogii
perf
orm
ante
de
prod
ucer
e și
de p
ăstr
are
a pr
oduc
ţiei fi
tote
hnic
e, in
dici
i de
cal
itate
, cer
tifica
rea
și co
mer
cial
izar
ea p
rodu
cţie
i fito
tehn
ice
conf
orm
st
anda
rdel
or n
aţio
nale
și in
tern
aţio
nale
A, B
14.
abili
tăţi
de co
mun
icar
esă
com
unic
e at
ît în
cole
ctiv
ul d
e sp
ecia
liști,
cît ș
i în
cel d
e ne
spec
ialiș
ti în
do
men
iuD
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tabe
l ind
ică
pond
erea
com
pone
ntel
or d
e tip
A şi
B în
rapo
rt c
u ce
ilalți
trei
des
crip
tori
de la
Dub
-lin
.
16
Cic
lul I
I, st
udii
supe
rioa
re d
e m
aste
rat
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Ray
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
La fi
naliz
area
mas
tera
tulu
i, stu
dent
ul/a
treb
uie:
Niv
elul
de
scri
ptor
ilor
de la
Dub
lin
1.m
odel
area
ana
litic
ă și
pred
ictiv
ă în
solu
ţiona
rea
prob
lem
elor
să id
entifi
ce a
nalit
ic și
pre
dict
iv el
emen
tele
prio
ritar
e în
elab
orar
ea și
ut
iliza
rea
unui
mod
el v
iabi
l pen
tru
dife
rite
proc
ese
tehn
olog
ice
din
dom
eniu
cu
asig
urar
ea ce
rtitu
dini
i nec
esar
eC
2.so
luţio
nare
a pr
oble
mel
orsă
est
imez
e or
dine
a pr
iorit
ăţilo
r în
baza
opt
imiz
ării
proc
esel
or d
e am
elio
rare
și se
lect
are
cu sc
opul
solu
ţionă
rii d
iferit
or si
tuaţ
ii pr
ofes
iona
leC
3.st
udiu
l lite
ratu
rii d
e sp
ecia
litat
e di
n do
men
iusă
sele
ctez
e și
să u
tiliz
eze
info
rmaţ
ii di
n lit
erat
ura
de sp
ecia
litat
e, In
tern
et,
acte
nor
mat
ive
etc.
E
4.ca
paci
tate
a de
a în
văţa
și d
e a
lucr
a in
divi
dual
să a
bord
eze
noi d
omen
ii pr
in st
udiu
l ind
ivid
ual ș
i apr
ofun
dare
a cu
noșt
inţe
lor o
bţin
ute
A, B
5.m
odel
are
să a
dapt
eze
mod
ele
disp
onib
ile la
dat
e ex
perim
enta
le n
oiB
6.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
să o
bţin
ă și
să ap
rofu
ndez
e cu
noșt
inţe
refe
ritoa
re la
real
izăr
ile av
ansa
te d
in
dom
eniu
E
7.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
să o
bţin
ă și
să ap
rofu
ndez
e cu
noșt
inţe
din
dom
eniil
e ad
iace
nte
spec
ialit
ăţii
de b
ază
E
8.cu
noaș
tere
, per
fecţ
iona
re și
ad
apta
bilit
ate
să re
aliz
eze
diag
noze
baz
ate
pe ce
rcet
are
în v
eder
ea re
zolv
ării
prob
lem
elor
pr
in in
tegr
area
cun
oștin
ţelo
r noi
sau
inte
rdisc
iplin
are,
elab
orar
ea
jude
căţil
or p
e ba
za u
nor i
nfor
maţ
ii in
com
plet
e sa
u lim
itate
, dez
volta
rea
de
depr
inde
ri no
i ca
răsp
uns l
a no
ile c
unoș
tinţe
car
e ap
ar și
ada
ptar
ea la
ace
ste
situa
ţii
A, C
, E
9.re
peta
bilit
ate
expe
rimen
tală
să co
nfirm
e în
mod
inde
pend
ent,
expe
rimen
tal i
pote
ze p
ract
ice
și te
oret
ice
deja
cun
oscu
teB
10.
abili
tăţi
biol
ogo-
ecol
ogic
esă
cun
oasc
ă în
dom
eniu
l int
erac
ţiuni
i fac
toril
or b
iolo
gici
și e
colo
gici
la
spor
irea
prod
uctiv
ităţii
și c
alită
ţii p
rodu
cţie
i cul
turil
or a
gric
ole
B, E
17
11.
cerc
etar
ea d
e fr
ontie
răsă
cun
oasc
ă și
să ap
lice
prin
cipi
ile g
ener
ale
ale
unei
a sa
u m
ai m
ulto
r sp
ecia
lităţ
i adi
acen
te d
omen
iulu
i dat
A, B
12.
abili
tăţi
de co
mun
icar
esă
com
unic
e atît
cu sp
ecia
liști
în d
omen
iu, c
ît și
cu ce
i din
afar
a lui
D
13.
capa
cită
ţi m
anag
eria
lesă
act
ivez
e cu
un
grad
spor
it de
auto
nom
ie, î
n sp
ecia
l, pr
in a
ccep
tare
a re
spon
sabi
lităţ
ii în
pla
nific
area
și m
anag
emen
tul p
roie
ctel
or d
in d
omen
iuC
14.
capa
cită
ţi de
mod
erni
zare
să p
osed
e in
form
aţii
cure
nte
refe
ritoa
re la
met
ode
și pr
oced
ee n
oi d
in
dom
eniu
și c
apac
itate
a de
a si
ntet
iza
și tr
ansm
ite a
ceas
tă in
form
aţie
pe
rsoa
nelo
r coi
nter
esat
e E
15.
abili
tăţi
de ce
rcet
are
să p
rogr
amez
e și
să re
aliz
eze
cerc
etăr
i știi
nţifi
ce su
b în
drum
area
co
nduc
ător
ului
știin
ţific
C, E
16.
abili
tăţi
prof
esio
nal-u
man
e
să-ș
i dez
volte
sim
ţul r
espo
nsab
ilită
ţii în
conc
orda
nţă
cu li
bera
ale
gere
a
curs
urilo
r (op
ţiona
le, f
acul
tativ
e), d
e a
cîșt
iga
flexi
bilit
ate
prof
esio
nală
pr
intr
-un
spec
tru
larg
al m
etod
elor
de
amel
iora
re a
cul
turil
or a
gric
ole
culti
vate
A, B
17.
abili
tăţi
de o
rient
are
gene
rală
să ce
rcet
eze,
anal
izez
e, ex
pună
ora
l și î
n sc
ris, î
n lim
ba d
e st
at și
, cel
pu
ţin, î
ntr-
o lim
bă d
e ci
rcul
aţie
inte
rnaţ
iona
lă, i
nclu
siv p
rin in
term
ediu
l te
hnol
ogiil
or in
form
aţio
nale
B, D
18.
abili
tăţi
soci
o-um
anist
ice
să-ș
i asu
me
resp
onsa
bilit
ăţi c
u ca
ract
er ju
ridic
, filo
zofic
, pol
itolo
gic,
so
ciol
ogic
, psih
olog
ic și
eco
nom
ic în
situ
aţii
real
e de
pro
ducţ
ieD
19.
abili
tăţi
de o
rient
are
spre
sp
ecia
litat
e
să c
unoa
scă ș
i să a
plic
e baz
ele b
iolo
gice
la cr
eare
a și s
elect
area
soiu
rilor
și
hibr
izilo
r noi
de p
lant
e, ca
ract
erist
icii
de p
rodu
cţie
, cer
inţe
lor f
aţă d
e fac
torii
ec
olog
ici ș
i teh
nolo
gici
, rez
isten
ţa la
bol
i și d
ăună
tori,
tehn
olog
ii pe
rform
ante
de
pro
duce
re și
păs
trare
a pr
oduc
ţiei fi
tote
hnic
e și m
ater
ialu
lui s
emin
cier
și
sădi
tor,
indi
cii d
e cal
itate
, cer
tifica
rea ș
i com
erci
aliz
area
pro
ducţ
iei fi
tote
hnic
e și
sem
inţe
lor c
onfo
rm st
anda
rdelo
r naţ
iona
le și
inte
rnaţ
iona
le
C, E
20.
stan
dard
e ab
solu
te
inov
ațio
nale
să in
form
eze d
espr
e „lu
crul
de g
eniu
” (va
rieta
tea
și sa
tisfa
cţia
des
cope
ririlo
r di
n do
men
iu) î
n sc
opul
conș
tient
izăr
ii ce
lor m
ai e
xige
nte
stan
dard
eC
, E
21.
capa
cită
ţi lin
gvist
ice
să c
unoa
scă
la n
ivel
de
com
unic
are
fluen
tă o
lim
bă d
e ci
rcul
aţie
in
tern
aţio
nală
D
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tab
el in
dică
pon
dere
a co
mpo
nent
elor
de
tip A
şi B
în r
apor
t cu
cei
lalți
tre
i des
crip
torii
de
la
Dub
lin.
18
Doc
tora
t
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Ray
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
La fi
naliz
area
doc
tora
tulu
i, do
ctor
andu
l/a tr
ebui
e să:
Niv
elul
de
scri
ptor
ilor
de la
Dub
lin
1.st
udiu
l lite
ratu
rii d
e sp
ecia
litat
e di
n do
men
iusă
sele
ctez
e, sin
tetiz
eze
și ut
ilize
ze a
info
rmaţ
iei p
rivin
d st
adiu
l act
ual a
l an
umito
r pro
blem
e cu
car
acte
r știi
nţifi
c E
2.st
udiu
l ind
ivid
ual
să ap
lice
met
odel
e av
ansa
te d
e pr
ogra
mar
e și
prel
ucra
re a
dat
elor
ex
perim
enta
le și
real
izar
ea ce
rcet
ărilo
r în
baza
pro
gram
elor
elab
orat
eE
3.m
odel
are
să cr
eeze
mod
ele
noi a
decv
ate
dife
ritor
situ
aţii
real
e B
4.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
să e
xtin
dă sa
u re
defin
easc
ă cu
noșt
inţe
le și
/sau
pra
ctic
a pr
ofes
iona
lă
exist
ente
în c
adru
l dom
eniu
lui s
au la
inte
rfer
enţă
cu
alte
dom
enii
C, E
5.ap
rofu
ndar
e și
adap
tabi
litat
esă
util
izez
e cun
oștin
ţele
pen
tru
a an
aliz
a cr
itic,
a ev
alua
și a
sint
etiz
a id
ei n
oi
și co
mpl
exe,
celo
r mai
avan
sate
din
dom
eniu
și a
dapt
area
la a
cest
e situ
aţii
C, E
6.re
peta
bilit
ate
expe
rimen
tală
să co
nfirm
e în
mod
indi
vidu
al, e
xper
imen
tal,
ipot
eze
prac
tice
și te
oret
ice
cuno
scut
eB
7.el
abor
are
și ap
licar
esă
conc
eapă
, ela
bore
ze și
pro
iect
eze
noi t
ehno
logi
i, pr
oces
e, m
etod
e de
cr
eare
a so
irilo
r și h
ibriz
ilor n
oi e
tc. c
u im
plem
enta
rea
aces
tora
în p
rodu
cţie
și
obţin
erea
de
noi c
unoș
tinţe
și so
luţii
pro
cedu
rale
C, E
8.ce
rcet
area
de
fron
tieră
să re
aliz
eze
inve
stig
aţii
știin
ţifice
la in
ters
ecţia
dife
ritor
dom
enii
adia
cent
e A
9.ca
paci
tăţi
lingv
istic
esă
cun
oasc
ă la
niv
el d
e co
mun
icar
e și
prez
enta
re re
zulta
tele
știin
ţifice
într
-o
limbă
de
circ
ulaţ
ie in
tern
aţio
nală
D
10.
capa
cita
tea
de co
mun
icar
e sp
ecifi
căsă
pro
mov
eze,
în co
ntex
t aca
dem
ic și
pro
fesio
nal,
prog
resu
l teh
nico
-șt
iinţifi
c înt
r-o
soci
etat
e ba
zată
pe
cuno
aște
reD
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tabe
l ind
ică
pond
erea
abs
olut
ă a
com
pone
ntel
or C
, D, E
în ra
port
cu
ceila
lți d
oi d
escr
ipto
ri de
la
Dub
lin.
19
3.2.
Cor
elaţ
ia „
final
ităţi
de st
udiu
şi co
mpe
tenţ
e –
curr
icul
um”
Tran
spun
erea
fina
lităţ
ilor d
e st
udiu
și c
ompe
tenţ
elor
pre
coni
zate
în c
onţin
utur
i / c
urric
ulum
prin
uni
tăţi
de c
urs /
mod
ule
sînt
stru
ctur
ate
conf
orm
com
pone
ntel
or p
lanu
lui d
e în
văţă
mîn
t și p
reze
ntat
e în
tabe
lele
ce u
rmea
ză.
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs /
fina
lităţ
i de
stud
ii sc
onta
te p
entr
u lic
enţă
”
Cod
curs
Uni
tate
de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
iteEC
TSFi
nalit
ăţile
de
stud
iu în
ord
inea
pri
orită
ţilor
existente
12
34
56
78
910
1112
1314
F.M
atem
atic
ă și
stat
istic
ă bi
olog
ică
4+
++
++
F.Bi
ofizi
că și
agr
omet
eoro
logi
e6
++
++
++
++
F.C
him
ie g
ener
ală
4+
++
+F.
Bioc
him
ie4
++
++
++
++
+F.
Bota
nica
6
++
++
++
+F.
Mic
robi
olog
ie3
++
++
++
++
F.To
pogr
afie
3+
++
F.Pe
dolo
gie
4+
++
++
++
F.C
itoge
netic
ă 4
++
++
++
++
F.Ec
olog
ie și
pro
tecţ
ia m
ediu
lui
4+
++
++
++
+F.
Fizi
olog
ia p
lant
elor
6+
++
++
++
+F.
Gen
etic
a ge
nera
lă6
++
++
++
++
+S.
Trac
toar
e și
auto
mob
ile4
++
++
S.M
așin
i agr
icol
e6
++
++
S.Ec
onom
ia a
grar
ă4
++
++
+S.
Agr
oteh
nică
4+
++
++
+
20
S.Fi
tote
hnie
+
++
++
++
++
S.C
onta
bilit
ate
și ge
stiu
ne
econ
omic
ă+
++
++
++
++
S.M
arke
ting
++
++
+S.
Am
elio
rare
a ge
nera
lă a
pla
ntel
or+
++
++
++
++
S.A
mel
iora
re sp
ecia
lă a
pla
ntel
or
de cî
mp
++
++
++
++
+
S.M
anag
emen
t+
++
+
S.A
mel
iora
rea
spec
ială
a p
lant
elor
ho
rtic
ole
++
++
++
++
++
G.
Lim
bi st
răin
e-1
++
++
G.
Info
rmat
ică
++
++
++
G.
Psih
olog
ia co
mun
icăr
ii+
++
+G
.Li
mbi
stră
ine
- 2+
++
+
UEl
emen
te d
e cu
ltură
uni
vers
ală
și na
ţiona
lă+
++
+
UBa
zele
stat
ului
, dre
ptul
ui și
le
gisla
ţia m
unci
i+
++
++
++
UŞt
iinţe
filo
zofic
e+
++
++
++
+U
Etic
ă pr
ofes
iona
lă+
++
+U
Baze
le m
icro
- și m
acro
econ
omie
i+
++
++
+U
Inte
grar
e ec
onom
ică
euro
pean
ă+
++
++
++
+
* Pre
dare
a în
mod
ul
21
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs /
fina
lităţ
i de
stud
ii sc
onta
te p
entr
u m
aste
rat”
Cod
cu
rsU
nita
tea
de cu
rs (m
odul
)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
propus
12
34
56
78
910
1112
1314
1516
1718
1920
21
F.
Teor
ia șt
iințe
i, m
etod
olog
ia și
etic
a ce
rcet
ării
Plan
ifica
rea
expe
rienţ
elor
, efe
ctua
rea
cerc
etăr
ilor ș
i int
erpr
etăr
ii re
zulta
telo
r ob
ţinut
e.
10+
++
++
++
++
++
++
++
+
F.
Baze
le șt
iinţifi
ce b
iolo
gice
creă
rii și
sele
ctăr
ii so
iuril
or și
hib
rizilo
r noi
ale
pla
ntel
or
agric
ole
și sp
orire
a pr
oduc
tivită
ţii și
cal
ităţii
pr
oduc
ţiei o
bţin
ute
15+
++
++
++
++
++
++
++
++
S.C
ertifi
care
a și
com
erci
aliz
area
pro
ducţ
iei
fitot
ehni
ce, m
ater
ialu
lui s
emin
cier
și să
dito
r10
++
++
++
++
++
++
++
++
+
S.Bi
oteh
nolo
gii ș
i met
ode
avan
sate
de
amel
iora
re so
iuril
or și
hib
rizilo
r a c
ultu
rilor
ag
ricol
e15
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.St
agiu
de
prac
tică
10+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.Te
za d
e m
aste
r30
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
22
Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”
Cod curs Unitatea de curs (modul)
Număr credite ECTS
Finalităţile de studiu în ordinea priorităţilor
Nu
se ap
lică
Disciplina de specialitate
Nu
se ap
lică
+ + + + + + + +Informatică + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 3 + + + + + + + + +
Teza de doctor + + + + + + + + + +
3.3. Proces de consultare
Viziunea comparativă referitor la competenţele generale
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe genericeStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie3 5 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 7 capacitatea de a învăţa6 3 11 creativitate4 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 4 adaptabilitate5 8 8 abilităţi critice și autocritice9 9 9 comunicare orală și scrisă13 10 13 angajament etic11 11 5 capacităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine10 13 10 capacitatea de a lua decizii
Notă: Tabelul este elaborat în baza prelucrării statistice a datelor obţinute în baza sondajului realizat la specialitatea Selecţia şi genetica culturilor agricole, UASM; pre-cum și cadre didactice de la Facultatea de Agronomie şi 18 angajatori din diferite domenii de activitate (producţie, cercetare, colegii agricole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova).
23
4. Volumul de muncă şi ECTS
4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS
Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani
4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel, într-
un an universitar, numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului consti-tuie 1800 ore.
Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.
Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore- lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.
De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:
a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;
b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extra-curriculare de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;
c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.La ultimul an de licenţă raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-
vidual este 1:2. La studiile de masterat se prevede raportul de 1:3.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților
pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.
Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licenţă în domeniul de formare profesională 611 Selecţia şi genetica culturilor agricole cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.
Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a 330 credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.
24
5. Învăţarea, predarea şi evaluareaÎnvățămîntul la ciclul I (licență) se asigură prin:
• desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor, practicilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul selecţiei și geneticii culturilor agricole;
• acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;
• soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de cadrul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, spe-cificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, și solicitîndu-le să explice logic studentului în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;
• încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;
• soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;
• realizarea proiectelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele ob-ţinute la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute în cercetările știinţifice din analiza literaturii de speciali-tate, Internet etc. prin rezolvarea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc;
• familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.
Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii:• Evaluarea iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic
ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;
• Evaluarea continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice integra-te în procesul complex de predare / învăţare / evaluare, ale gradului de realizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei prelegeri, teme, întrebări etc., precum și în interiorul acestora. Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competenţelor caracteristice programului, se foloseș-te evaluarea prin portofoliu.
Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitatea evaluării auto-critice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte specifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajarea în cîmpul muncii.
25
• Evaluarea Finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate. Sînt re-comandate estimările cu notă a prezentărilor orale, lucrărilor scrise, rezultatelor testărilor, examenelor finale etc.
Învătămîntul la ciclul II (master) se bazează pe competențele obținute la ciclul I, asigurîndu-se capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realiză-rile avansate în domeniu, cum ar fi:• elementele de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de
aplicare a teoriilor avansate;• selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-
meniu;• transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente selecţiei și geneticii
culturilor agricole;• declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-
struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documen-telor, demonstrarea, modelarea) și problematizarea (punerea, elaborarea, rezol-varea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţierea contradic-ţiilor).
6. Sporirea calităţiiCalitatea învăţămîntului în universitate este asigurată de utilizarea diferitor com-
petenenţe generice conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, com-petenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management al calităţii sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor pla-nificate, satisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.
Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin:• proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu
beneficiarii;• realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie
la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;
• monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;
• autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate;• evaluarea externă;• îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvoltare;• sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul selecţiei și geneticii cul-
turilor agricole, asigurată de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire continuă;
26
• asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii traseului educaţional;
• facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul selecţiei și geneticii culturilor agricole, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tip - Feedback;
• utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii, în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.
CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR
Învăţămînt Superior
Domeniul de formare profesională
612 Protecția plantelor
28
Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Coordonator elaborare: Balan Valerian, doctor habilitat,
profesor universitar
29
1. Introducere în domeniul de formare profesională
1.1. Descriere generală a domeniului Domeniul Protecţia plantelor (identificat pe plan mondial) vizează pregătirea
specialiștilor în direcţia minimalizării pierderilor de recoltă a culturilor agricole și a produselor vegetale depozitate prin elaborarea și aplicarea sistemelor integrate de protecţie a plantelor, bazate pe principii ecologice și biocenotice. Protecţia plantelor presupune nu numai cunoștinţe teoretice și practice temeinice, ci și o specializare profesională continuă în întreaga strategie de elaborare și implementare a unei agri-culturi durabile, menită să asigure securitatea alimentară a ţării noastre.
În cadrul domeniului Protecţia plantelor se realizează specialitatea 612.1 Protec-ţia plantelor care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 611.1 Selecţia şi genetica culturilor agricole, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvicultură şi grădini publice, 617.1 Viticultură şi vinificaţie, 618.1 Biotehnologii agricole, 424.1 Ecologia şi protecţia mediului.
Elaborarea programelor de studii a fost un rezultat firesc atît al cunoștinţelor teo-retice și practice obţinute în domeniul protecţiei plantelor, cît și a condiţiilor naturale favorabile pentru cultivarea plantelor agricole de care dispune Republica Moldova, pre-cum și a necesităţii societăţii în pregătirea specialiștilor în domeniul respectiv. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.
Programele de studii se realizează prin activităţi de predare, învăţare și evaluare, reunite într-o concepţie unitară din punct de vedere al conţinutului și al desfășurării lor în timp în vederea formării specialiștilor în domeniul protecţiei plantelor. Desfă-șurarea procesului educaţional se realizează prin modul de planificare a procesului de formare, de distribuire a cunoștinţelor pe discipline, de acordare a creditelor, de evaluare curentă și finală la unitatea de curs.
Programul de studii superioare de licenţă (ciclul I) oferă un istoric în deprin-derile comunicative; matematică; fizică; curs știinţific general despre plante așa ca botanica, chimia, pedologia, fiziologia plantei, genetica, entomologia și fitopatologia; cursuri de producere în promovarea plantei, identificarea plantei, conducerea unei sere, producerea legumelor, fructelor, strugurilor, florilor; conducerea unei pepiniere etc.; și încă o gamă largă de cursuri de predare a abilităţilor generice ce promovează o educaţie durabilă. Programul de studii superioare master (ciclul II) în Ştiinţe agricole şi agrosilvice asigură aprofundarea cunoștinţelor în domeniul sistemelor de cultură și a tehnologiilor performante de producere a materialului săditor pomicol, legumicol, viticol și floricol, precum și a fructelor, legumelor și strugurilor. Studenţii pot opta pentru o specializare așa ca protecţia integrată a plantelor, pomicultura etc. sau pot alege un studiu mai general pentru întregul domeniu de studiere. La cursul selectat se alocă 30 ore contact direct.
Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic.
30
1.2.
Car
acte
rist
ici-c
heie
Niv
elul
Lice
nţă
(cic
lul I
)M
aste
rat (
Cic
lul I
I)D
octo
rat
12
34
Dur
ata
stud
iilor
4 (5
)* a
ni1,
5 an
i3
(4)*
ani
Cre
dite
de
stud
iu
ECTS
240
cred
ite90
cred
iteN
u se
aplic
ă
Form
a de
org
aniz
are
Învă
ţăm
înt d
e zi
Învă
ţăm
înt d
e zi
În
văţă
mîn
t de
zi
Con
diţii
de
acce
sD
iplo
mă
de st
udii
licea
le ,
dipl
oma
de
cole
giu,
dipl
omă
de st
udii
supe
rioa
re
Dip
lom
a de
lice
nţă
Dip
lom
ă de
lice
nţă*
, dip
lom
a de
m
aste
r
Prec
ondi
ţii-
30 d
e cr
edite
pen
tru
mas
tera
t de
cerc
etar
e pe
ntru
can
dida
ții d
in a
lte
dom
enii
-
Stag
ii de
pra
ctic
ăCu
titlu
obl
igat
oriu
Cu ti
tlu o
blig
ator
iuN
u se
real
izea
zăR
egul
i de
exam
inar
e şi
eva
luar
eEv
alua
rea
se re
aliz
ează
prin
:
1.
Eval
uare
cure
ntă p
e par
curs
ul în
tre-
gulu
i an
de st
udii
la se
min
are,
lucr
ări
prac
tice,
de la
bora
tor,
de co
ntro
l etc
. cu
scop
ul es
timăr
ii co
mpe
tenţ
elor
spec
ifi-
ce și
inst
rum
enta
le;
2.
Eval
uare
a int
erm
edia
ră la
mijl
ocul
fie
căru
i sem
estr
u în
scop
ul st
abili
rii
nive
lulu
i și r
itmul
ui d
e acu
mul
are a
cu
noșt
inţe
lor d
e căt
re fi
ecar
e stu
dent
;3.
Ev
alua
rea s
tagi
ilor d
e pra
ctic
ă în
sco-
pul a
prec
ierii
com
pete
nţel
or si
stem
ice;
4.
Eval
uare
fina
lă se
mes
tria
lă m
enită
să
apre
ciez
e gra
dul d
e îns
ușire
a di
scip
li-ne
lor p
rogr
amat
e.
Eval
uare
a se
real
izea
ză p
rin:
1.
Eval
uare
cur
entă
pe
parc
ursu
l înt
re-
gulu
i an
de st
udii
la le
cţiil
e pr
actic
e și
sem
inar
e, re
aliz
area
lucr
ărilo
r in
divi
dual
e de
pro
iect
are
și ce
rcet
are
cu sc
opul
est
imăr
ii co
mpe
tenţ
elor
sp
ecifi
ce p
entr
u ci
clul
doi
de
stud
ii;2.
Ev
alua
rea
inte
rmed
iară
la m
ijloc
ul
fiecă
rui s
emes
tru
în sc
opul
stab
ilirii
ni
velu
lui ș
i ritm
ului
de
acum
ula-
re a
cun
oștin
ţelo
r de
cătr
e fie
care
st
uden
t;3.
Ev
alua
re fi
nală
sem
estr
ială
men
ită
să ap
reci
eze
nive
lul r
eal d
e at
inge
re a
ob
iect
ivel
or p
reco
niza
te.
Eval
uare
a se
real
izea
ză p
rin:
1.
Susţ
iner
ea e
xam
enel
or d
e do
ctor
at p
entr
u te
star
ea
com
pete
nţel
or g
ener
ale
pent
ru a
cest
cicl
u;2.
Su
sţin
erea
a tr
ei re
fera
te
știin
ţifice
pe
disc
iplin
a de
spec
ialit
ate
în sc
opul
sis
tem
atiz
ării
și co
nsol
idăr
ii cu
noșt
inţe
lor d
obîn
dite
.
31
Mod
alita
te d
e ev
alua
re fi
nală
Exam
en d
e lic
enţă
, inc
lusiv
dou
ă pr
obe
(o
unita
tea
de c
urs f
unda
men
tală
și u
na d
e sp
ecia
litat
e) și
teză
de
licen
ţă
Susţ
iner
ea te
zei d
e m
aste
rSu
sţin
erea
teze
i de
doct
or
Cer
tifica
reD
iplo
mă
de li
cenţ
ăD
iplo
mă
de m
aste
rD
iplo
mă
de d
octo
rTi
tlu a
cord
atLi
cenţ
iat
Mas
ter
Doc
tor
Dre
ptur
i pen
tru
abso
lven
ţi –
A ap
lica
pent
ru p
rogr
ame
de m
aste
r; –
prel
ucra
re, p
ăstr
are,
vînz
ări,
serv
icii;
–op
ortu
nită
ţi LL
L**
–A
aplic
a pe
ntru
pro
gram
e do
ctor
at;
–ac
ces p
e pi
aţa
mun
cii;
–op
ortu
nită
ţi LL
L
–Re
aliz
area
pos
tdoc
tora
tulu
i; –
acce
s pe
piaţ
a m
unci
i; –
opor
tuni
tăţi
LLL
Aut
oriz
area
pr
ogra
mel
orD
omen
iile
stab
ilite
prin
lege
de
cătr
e Pa
rlam
entu
l Rep
ublic
ii M
oldo
va.
Prog
ram
ele
sînt a
prob
ate
de c
ătre
Se
natu
l uni
vers
itar ș
i con
firm
ate
de c
ătre
M
inist
erul
Edu
caţie
i și c
el d
e re
sort
. O
dată
la 5
ani
pro
gram
ele
sînt a
cred
itate
în
mod
stab
ilit.
Min
ister
ul E
duca
ţiei l
a pr
opun
erea
Se
natu
lui
Con
siliu
l Naţ
iona
l de
Ates
tare
și
Acr
edita
re sa
u al
tă st
ruct
ură
* În
caz
ul st
udiil
or la
frec
venț
ă re
dusă
și la
dist
anță
în m
odul
stab
ilit
**
LLL
– Li
felo
ng L
earn
ing
32
2. T
itlur
i (ca
lifică
ri) ş
i ocu
paţii
2. 1
. Des
crie
rea
califi
cări
iC
iclu
lTi
tluri
aco
rdat
e / c
ompo
nent
e sp
ecifi
ceLi
cenţ
ăLi
cenţ
iat î
n şt
iinţe
agr
icol
e, d
omen
iul P
rote
cţia
pla
ntelo
r, sp
ecia
litat
ea P
rote
cţia
pla
ntelo
r: cu
noșt
inţe
de
bază
în d
omen
iile
defin
itorii
: ent
omol
ogie
gen
eral
ă și
spec
ială
, fito
pato
logi
e ge
nera
lă și
spec
ială
, pro
tecţ
ie b
iolo
gică
, chi
mic
ă și
inte
grat
ă a
plan
telo
r agr
icol
e. St
udiil
e se
fina
lizea
ză c
u su
sţin
erea
exa
men
ului
de
licen
ţă.
Mas
tera
tM
aste
r în
ştiin
ţe a
gric
ole
cu sp
ecia
lizăr
i în:
pro
tecţ
ia b
iolo
gică
a p
lant
elor
, pro
tecţ
ia p
lant
elor
în te
ren
prot
ejat
, pro
tecţ
ia
plan
telo
r în
silvi
cultu
ră, c
aran
tina
fitos
anita
ră, p
rote
cţia
pro
duse
lor v
eget
ale
depo
zita
te, m
arke
tingu
l pes
ticid
elor
, pro
tecț
ia
inte
gral
ă a
agro
ecos
istem
elor
. Stu
diile
pre
văd
o pr
egăt
ire te
oret
ică
avan
sată
în b
iolo
gia
și fiz
iolo
gia
plan
telo
r, m
etod
olog
ia d
e in
stru
ire și
cerc
etar
e, ca
re fo
rmea
ză p
oten
ţialu
l pro
fesio
nal,
pent
ru a
act
iva
cu su
cces
în p
rogr
amel
e de
ext
ensiu
ne în
pro
tecţ
ia
plan
telo
r, în
cerc
etăr
ile șt
iinţifi
ce d
e pr
ofil,
în d
omen
iul p
edag
ogic
; pen
tru
cont
inua
rea
stud
iilor
supe
rioar
e de
doc
tora
t. St
udiil
e se
fina
lizea
ză c
u su
sţin
erea
teze
i de
mas
ter.
Doc
tora
tD
octo
r în
agri
cultu
ră. S
tudi
ile p
revă
d pr
egăt
irea
cadr
elor
știin
ţifice
de
înal
tă c
alifi
care
pen
tru
nece
sităţ
ile șt
iinţe
i, al
e în
văţă
mîn
tulu
i și a
ltor d
omen
ii de
act
ivita
te, î
n sc
opul
asig
urăr
ii pr
ogre
sulu
i știi
nţifi
c și s
ocia
l eco
nom
ic a
l ţăr
ii. P
rogr
amul
de
doc
tora
t inc
lude
disc
iplin
ele
de sp
ecia
litat
e: e
ntom
olog
ie sp
ecia
lă, fi
topa
tolo
gie
spec
ială
, pro
tecţ
ie b
iolo
gică
, chi
mic
ă și
inte
grat
ă a
plan
telo
r agr
icol
e. St
udiil
e se
fina
lizea
ză c
u su
sţin
erea
teze
i de
doct
or.
33
2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului Protecția plantelor
Ciclul I, studii superioare de licențăDomeniile
de specializare
Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
1 2 3
Protecţia plantelor Agricultură
– agent agricol – agrochimist – agronom – agronom pentru protecţia plantelor – agronom de secţie (brigadă,
sector agricol, fermă) – conducător de asociaţii – conducător tehnic – controlor pieţe – inspector de stat în specialitate – inspector de stat pentru carantina fitosanitară – inspector de stat pentru protecţia pădurilor – inginer patologia pădurilor – inginer pentru protecţia pădurilor – președinte cooperativă în agricultură
34
Ciclul II, studii superioare de masteratDomeniile
de specializare
Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializărilor
1 2 3
Știinţe horticole şi agrosilvice
Agricultură
– consultant îndrumare și orientare profesională – director asociaţie de producţie – director (șef) cursuri – director firmă – director general agenţie de stat – director general asociaţie de producţie – director general întreprindere – director întreprindere agricolă de stat – director întreprindere mică – director școală profesională (colegiu) – inginer patologia pădurilor – inspector principal de stat pentru
carantina fitosanitară – inspector instruirea în producţie – manager în agricultură – specialist principal – șef compartiment în agricultură – șef detașament în agricultură – șef direcţie în agricultură – șef inspector pentru carantina fitosanitară – șef punct în agricultură – șef sector în agricultură – șef secţie în agricultură – șef staţie în agricultură
Cercetare
– colaborator știinţific – conducător birou studenţesc
de cercetări știinţifice – bacteriolog – biolog – entofitopatolog – entomolog – epizootolog – micolog – microbiolog
Învăţămînt
– colaborator știinţific – conducător practică de producţie – inspector în învăţămîntul secundar profesional – lector universitar – lector superior universitar – profesor în sistemul învăţămîntului special – șef cîmp experimental
35
DoctoratDomeniile
de specializare
Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializărilor
1 2 3
Protecţia plantelor
Agricultură – director general al direcţiei generale
Cercetare
– cercetător – director institutul de cercetări știinţifice – director general asociaţie
știinţifică de producţie – director general programe – șef laborator
Învăţămînt – conferenţiar universitar – inspector instituţii de învăţămînt superior – profesor universitar
2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională/specialităţile care necesită includerea cursuri-
lor din domeniul 612 Protecţia plantelor sînt, după cum urmează: 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole612.1 Protecţia plantelor613.1 Agronomie614.1 Zootehnie615.1 Horticultură616.1 Silvicultură și grădini publice617.1 Viticultură și vinificaţie618.1 Biotehnologii agricole.Specialitatea Protecţia plantelor poate forma un program de studiu pentru cali-
ficare în specialităţile enumerate mai sus, deoarece unele discipline fundamentale (matematică și statistică, chimie generală etc.) și toate disciplinele socio-umane și de cultură generală sînt, practic identice.
Discipline comune pentru: * specialităţile enumerate mai sus sînt după cum urmează: limbi străine; ele-
mente de cultură universală și naţională; psihologia comunicării; știinţe filo-sofice; bazele statului dreptului și legislaţiei muncii; etica profesională; bazele micro - și macroeconomiei; integrare economică europeană.
* specialităţile 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvicultură și grădini publice, 617.1 Viticultură și vinificaţie sînt după cum urmează: obligatorii (matematică și statistică; biofizică și agrometeorologie; chimie generală; in-formatică; biochimie; botanică; topografie; genetică; pedologie); opţionale (ecologie și protecţia mediului; fiziologia plantelor; tehnica experimentală; metodologia instruirii și cercetării; contabilitate și gestiune economică; fi-nanţarea și creditarea în agricultură; marketing; studiul pieţei agricole; agro-chimie; cartarea agrochimică; standardizare, certificare și metrologie; secu-ritatea alimentară.
36
* specialităţile 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 617.1 Viticultură și vini-ficaţie sînt după cum urmează: obligatorii (microbiologie; tractoare și auto-mobile; mașini agricole); opţionale (Agrotehnică; Agrotehnică și erbologie; Economie agrară; Tehnici de analiză și similare economică).
3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptorii de nivel pe cicluri
3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice
și generale (în conformitate cu descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.
În tabela de mai jos sînt indicate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:
A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa
Competenţele generale înscrise în descriptorii de la DublinRaytingul în funcţie de importanţă Competenţe generale
1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă10 angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii
37
Cic
lul I
, stu
dii s
uper
ioar
e de
lice
nță
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Ray
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
(la fi
naliz
area
ciclu
lui î
ntîi
în P
rote
cţia
pla
ntelo
r stu
dent
ul/a
treb
uie s
ă:)
Niv
elul
de
scri
ptor
iilor
de
la D
ublin
1.
cola
bora
rea
în
solu
ţiona
rea
prob
lem
elor
să e
stim
eze
prio
rităţ
ile în
rezo
lvar
ea d
iferit
or si
tuaţ
ii pr
ofes
iona
le d
e pr
oduc
ţie d
in
dom
eniu
l pro
tecţ
iei p
lant
elor
B
2.cu
noaș
tere
să
stăp
înea
scă
de c
unoș
tinţe
în zo
olog
ie, b
ioch
imie
, fizi
olog
ia p
lant
elor
, m
icro
biol
ogia
fito
pato
geni
lor
A
3.cu
noaș
tere
să
disp
ună
de c
unoș
tinţe
de
spec
ialit
ate
în d
omen
iile
defin
itorii
: ent
omol
ogie
ge
nera
lă și
spec
ială
, fito
pato
logi
e ge
nera
lă și
spec
ială
, pro
tecţ
ie b
iolo
gică
, ch
imic
ă și
inte
grat
ă a
plan
telo
r agr
icol
eA
4.ab
ilită
ţi fiz
iolo
go-
biol
ogic
e
să c
unoa
scă
și să
aplic
e cu
noșt
inţe
le te
mei
nice
în d
omen
iul i
nter
acţiu
nii
proc
esel
or fi
zice
, chi
mic
e, fiz
iolo
gice
și b
iolo
gice
la sp
orire
a pr
oduc
tivită
ţii
siste
mel
or a
gric
ole
și sil
vice
A, B
5.m
etod
olog
ia d
e ce
rcet
are
știin
ţifică
să c
unoa
scă
met
odol
ogia
de
cerc
etăr
i știi
nţifi
ce d
e a
confi
rma
de si
ne st
ătăt
or,
expe
rimen
tal i
pote
ze p
ract
ice
și te
oret
ice
cuno
scut
eB
6.m
odel
area
și so
luţio
nare
a pr
oble
mel
or
să id
entifi
ce el
emen
tele
prio
ritar
e în
elab
orar
ea și
util
izar
ea u
nui m
odel
via
bil
pent
ru d
iferit
e pr
oces
e te
hnol
ogic
e di
n do
men
iu c
u as
igur
area
cert
itudi
nii
nece
sare
B
7.re
leva
nţă
educ
aţio
nală
și
adap
tabi
litat
esă
stăp
înea
scă
cele
mai
impo
rtan
te a
rii d
in p
rote
cţia
pla
ntel
or și
cap
acita
tea
de a
se
ada
pta
situa
ţiilo
r noi
A, C
, E
8.va
lorifi
care
a ce
rcet
ărilo
r șt
iinţifi
cesă
sele
ctez
e și
să u
tiliz
eze
cerc
etăr
ile șt
iinţifi
ce și
info
rmaţ
ia d
in li
tera
tura
de
spec
ialit
ate,
Inte
rnet
, act
e no
rmat
ive
etc.
E
9.în
văţa
rea
și st
udiu
l cre
ativ
să ap
lice
efici
ent ș
i cre
ativ
div
erse
met
ode,
proc
edee
, teh
nici
din
agr
icul
tură
, de
a ab
orda
noi
dom
enii
prin
stud
iul i
ndiv
idua
l și a
prof
unda
rea
cuno
știn
ţelo
r obţ
inut
eE
38
10.
Abi
lităţ
i pro
fesio
nal
uman
e
să î-
și de
zvol
te si
mţu
l res
pons
abili
tăţii
în co
ncor
danţ
ă cu
libe
ra a
lege
re a
cu
rsur
ilor (
opţio
nale
, fac
ulta
tive)
, de
a cî
știg
a fle
xibi
litat
e pr
ofes
iona
lă p
rintr
-un
spec
tru
larg
de
tehn
ici o
ferit
e în
cur
ricul
ăA
, B
11.
Abi
lităţ
i de
orie
ntar
e ge
nera
lă
să în
vețe
, cer
cete
ze, a
naliz
eze,
expu
ne o
ral ș
i în
scris
, în
limba
rom
ână
și, ce
l puţ
in,
într
-o li
mbă
de
circ
ulaţ
ie in
tern
aţio
nală
, inc
lusiv
prin
inte
rmed
iul t
ehno
logi
ilor
info
rmaţ
iona
leA
, B
12.
Abi
lităţ
i so
cio-
uman
istic
esă
î-și
asum
e re
spon
sabi
lităţ
i cu
cara
cter
jurid
ic, fi
lozo
fic, p
olito
logi
c, so
ciol
ogic
, ps
ihol
ogic
și e
cono
mic
în si
tuaţ
ii re
ale
de p
rodu
cţie
A, B
13.
Abi
lităţ
i de
orie
ntar
e sp
re
spec
ialit
ate
să id
entifi
ce, a
naliz
eez p
robl
emel
e și
tend
inţe
le c
are
apar
la el
abor
area
, ar
gum
enta
rea
și ap
licar
ea te
hnol
ogiil
or av
ansa
te at
ît de
pro
duce
re a
sem
inţe
lor ș
i a
mat
eria
lulu
i săd
itor p
omic
ol, v
itico
l și l
egum
icol
, cît
și de
pro
duce
re a
fruc
telo
r, st
rugu
rilor
și le
gum
elor
A, B
14.
Abi
lităţ
i de
com
unic
are
să co
mun
ice
audi
enţe
i rez
ulta
tele
inve
stig
aţiil
or c
u pr
ivire
la d
ezvo
ltare
a,
prod
ucer
ea și
util
izar
ea p
rodu
cţie
i hor
ticol
eD
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tab
el in
dică
pon
dere
a co
mpo
nent
elor
de
tip A
şi B
în r
apor
t cu
cei
lalți
tre
i des
crip
torii
de
la
Dub
lin.
Cic
lul I
II, s
tudi
i sup
erio
are
de m
aste
rat
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Ray
tingu
l în
func
ţie
de
impo
rtan
ţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
La fi
naliz
area
ciclu
lui I
I, stu
dent
ul/a
treb
uie:
Niv
elul
de
scri
ptor
iilor
de
la D
ublin
1.m
onito
rizar
ea a
ctiv
ităţii
pr
ofes
iona
le
să id
entifi
ce a
nalit
ic și
pre
dict
iv el
emen
tele
prio
ritar
e în
elab
orar
ea și
util
izar
ea
unui
mod
el v
iabi
l pen
tru
dife
rite
proc
ese
tehn
olog
ice
din
dom
eniu
cu
asig
urar
ea
cert
itudi
nii n
eces
are
C
39
2.co
labo
rare
în so
luţio
nare
a pr
oble
mel
orsă
iden
tifice
și e
stim
aezd
e or
dine
a pr
iorit
ăţilo
r în
baza
opt
imiz
ării,
pro
cese
lor
tehn
olog
ice
din
dom
eniu
l, cu
scop
ul so
luţio
nării
dife
ritor
situ
aţii
prof
esio
nale
C
3.ab
ilită
ţi de
a în
văţa
să se
lect
eze
și ut
ilize
ze in
form
aţia
din
lite
ratu
ra d
e sp
ecia
litat
e, In
tern
et, a
cte
norm
ativ
e et
c. E
4.ab
ilită
ţi de
a în
văţa
să in
terp
rete
ze și
să în
ţele
agă
real
itate
a pr
in re
inte
rpre
tare
a cu
noșt
inţe
lor
dobî
ndite
în d
omen
iuE
5.m
odel
are
să a
dapt
eze
mod
elel
e di
spon
ibile
la d
ate
expe
rimen
tale
noi
B
6.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
să e
valu
eze
în m
od co
nsec
vent
pro
priu
l pro
gres
în c
unoș
tinţe
, dep
rinde
ri și
com
pete
nte
prof
esio
nale
cu
priv
ire la
real
izăr
ile în
dom
eniu
A
, B, E
7.ab
ilită
ţi de
a în
văţa
să o
bţin
ă și
să u
tiliz
eze
cu în
dem
înar
e cu
noșt
inţe
din
dom
eniil
e ad
iace
nte
spec
ialit
ăţii
de b
ază
A, B
, E
8.cu
noaș
tere
, per
fecţ
iona
re și
ad
apta
bilit
ate
să re
aliz
eze
diag
noze
baz
ate
pe ce
rcet
are
în v
eder
ea re
zolv
ării
prob
lem
elor
prin
in
tegr
area
cun
oștin
ţelo
r noi
sau
inte
rdisc
iplin
are,
elab
orar
ea ju
decă
ţilor
pe
baza
uno
r inf
orm
aţii
inco
mpl
ete
sau
limita
te, d
ezvo
ltare
a de
dep
rinde
ri no
i ca
răsp
uns l
a no
ile c
unoș
tinţe
și te
hnic
i car
e ap
ar și
ada
ptar
ea la
ace
ste
situa
ţii
A, C
, E
9.re
aliz
area
pro
iect
elor
de
cerc
etar
esă
real
izez
e pr
oiec
te d
e ce
rcet
are
știin
ţifică
și să
ado
pte
real
izăr
ile șt
iinţe
i în
dom
eniu
B, C
10.
abili
tăţi
fizio
logi
cesă
sele
ctez
e cu
noșt
inţe
ade
cvat
e ac
tivită
ţii p
ract
ice
în d
omen
iul i
nter
acţiu
nii
proc
esel
or fi
ziol
ogic
e și
bioc
him
ice
B, E
11.
cerc
etar
ea d
e fr
ontie
răsă
aplic
e re
zulta
tele
cerc
etăr
ilor ș
tiinţ
ifice
ale
une
ia sa
u cî
torv
a sp
ecia
lităţ
i ad
iace
nte
dom
eniu
lui d
atA
, B, C
12.
abili
tăţi
de co
mun
icar
esă
com
unic
e au
dien
ţei r
ezul
tate
le in
vest
igaţ
iilor
cu
priv
ire la
dez
volta
re,
prod
ucer
e și
utili
zare
D
13.
aptit
udin
i man
ager
iale
să a
ctiv
eze
cu u
n gr
ad sp
orit
de au
tono
mie
, în
spec
ial,
prin
acc
epta
rea
resp
onsa
bilit
ăţii
în p
lani
ficar
ea și
man
agem
entu
l pro
iect
elor
din
dom
eniu
C
14.
adap
tabi
litat
esă
stăp
înea
scă
info
rmaţ
ii cu
rent
e re
ferit
or la
met
ode
și pr
oced
ee n
oi d
in
dom
eniu
și c
apac
itate
a de
a fa
ce o
sint
eză
și de
a tr
ansm
ite a
ceas
tă in
form
aţie
pe
rsoa
nelo
r coi
nter
esat
e E
15.
abili
tăţi
de ce
rcet
are
să re
aliz
eze
proi
ecte
de
cerc
etar
e șt
iinţifi
că în
dom
eniu
l pro
tecţ
iei p
lant
elor
C, E
40
16.
Com
pete
nţă
prof
esio
nală
să e
valu
eze
proc
esul
și re
zulta
tul î
nvăţ
ămîn
tulu
i agr
ar d
in p
unct
de
vede
re
tele
olog
ic, c
urric
ular
și șt
iinţifi
c. D
ezvo
lte si
mţu
lui r
espo
nsab
ilită
ţii în
co
ncor
danţ
ă cu
libe
ra a
lege
re a
cur
suril
or (o
pţio
nale
, fac
ulta
tive)
, de
a cî
știg
a fle
xibi
litat
e pr
ofes
iona
lă p
rintr
-un
spec
tru
larg
de
tehn
ici o
ferit
e în
cur
ricul
ă
A, B
17.
Abi
lităţ
i de
orie
ntar
e ge
nera
lă
să ce
rcet
eze,
anal
izez
e, ex
pună
ora
l și î
n sc
ris, î
n lim
ba ro
mân
ă și,
cel p
uţin
, în
tr-o
lim
bă d
e ci
rcul
aţie
inte
rnaţ
iona
lă, i
nclu
siv p
rin in
term
ediu
l teh
nolo
giilo
r in
form
aţio
nale
B, D
18.
Abi
lităţ
i so
cio-
uman
istic
esă
î-și
asum
e re
spon
sabi
lităţ
i cu
cara
cter
jurid
ic, fi
lozo
fic, p
olito
logi
c, so
ciol
ogic
, ps
ihol
ogic
și e
cono
mic
în si
tuaţ
ii re
ale
de p
rodu
cţie
D
19A
bilit
ăţi d
e or
ient
are
spre
sp
ecia
litat
e
să id
entifi
ce, a
naliz
eze
prob
lem
ele
și te
ndin
ţel c
are
apar
la el
abor
area
, ar
gum
enta
rea
și ap
licar
ea te
hnol
ogiil
or av
ansa
te d
e pr
otec
ţie in
tegr
ată
a pl
ante
lor a
tît d
e pr
oduc
ere
a se
min
ţelo
r și a
mat
eria
lulu
i săd
itor p
omic
ol, v
itico
l și
legu
mic
ol e
tc.,
cît ș
i de
prod
ucer
e a
fruc
telo
r, st
rugu
rilor
și le
gum
elor
C, E
20.
Stan
dard
e ab
solu
te
inov
aţio
nale
să ap
lice
efici
ent ș
i cre
ativ
div
erse
met
ode
cu p
rivire
la in
ovaţ
iile
din
agric
ultu
ră
la sp
orire
a pr
oduc
tivită
ţii e
cosis
tem
elor
agr
icol
e și
silvi
ceB,
C, E
21.
Cap
acită
ţi lin
gvist
ice
să c
unoa
scă
la n
ivel
de
com
unic
are
fluen
tă o
lim
bă d
e ci
rcul
aţie
inte
rnaţ
iona
lăD
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tabe
l ind
ică
dim
inua
rea
pond
erii
com
pone
ntel
or A
şi B
în fa
voar
ea c
elor
lați
trei
des
crip
torii
de
la
Dub
lin.
41
Doc
tora
t
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Ray
tingu
l în
func
ţie
de
impo
rtan
ţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
Niv
elul
de
scri
ptor
iilor
de
la D
ublin
1.
iden
tifica
rea
dire
cţiil
or
evol
uţie
i știi
nţel
or d
in
dom
eniu
să se
lect
eze,
sinte
tizez
e și
utili
zeze
a in
form
aţii
priv
ind
stad
iul a
ctua
l al a
num
itor
prob
lem
e cu
car
acte
r știi
nţifi
c E
2.ap
licar
ea e
ficie
nt și
crea
tiv a
m
ijloa
celo
r de
învă
ţare
să ap
lice
met
odel
e av
ansa
te d
e pr
ogra
mar
e, pr
ogno
zare
și p
relu
crar
e a
date
lor
expe
rimen
tale
și re
aliz
area
cerc
etăr
ilor î
n ba
za p
rogr
amel
or el
abor
ate
C, E
3.m
odel
area
cerc
etăr
ii șt
iinţifi
cesă
det
erm
ine
obie
ctul
, sco
pul,
ipot
eza
și ob
iect
ivel
e de
cerc
etar
e ad
ecva
te
dife
ritor
situ
aţii
real
e B,
C
4.id
entifi
care
a și
aplic
area
m
etod
olog
iei c
erce
tării
să id
entifi
ce și
aplic
e ad
ecva
t crit
eriil
e m
etod
ele
și pr
oced
eele
de
real
izar
e a
cerc
etăr
ii bi
olog
ice,
fizio
logi
ce, a
grot
ehni
ce e
tc. î
n do
men
iul a
gric
ol și
silv
icC
-E
5.ap
rofu
ndar
e și
adap
tabi
litat
esă
util
izez
e cu
noșt
inţe
le p
entr
u a
anal
iza
criti
c, a
eval
ua și
a si
ntet
iza
idei
noi
și
com
plex
e, a
celo
r mai
avan
sate
din
dom
eniu
și a
dapt
area
la a
cest
e sit
uaţii
B, C
, E
6.sin
tetiz
area
rezu
ltate
lor
obţin
ute
să si
ntez
eze
și ge
nera
lizez
e re
zulta
tele
obţ
inut
e ex
perim
enta
l, ip
otez
e pr
actic
e și
teor
etic
e cu
nosc
ute
C, B
7.el
abor
are
și ap
licar
esă
conc
eapă
, ela
bore
ze, p
roie
ctez
e și
aplic
e no
i teh
nolo
gii,
proc
ese,
utila
je e
tc.
cu im
plem
enta
rea
aces
tora
în p
rodu
cţie
și o
bţin
erea
noi
lor c
unoș
tinţe
și so
luţii
pr
oced
ural
eC
, E
8.co
nclu
zii ș
i rec
oman
dări
să fi
e ca
pabi
l de
a fa
ce co
nclu
zii ș
i rec
oman
dări
a in
vest
igaţ
iilor
știin
ţifice
in
terd
iscip
linar
e în
teor
ia și
pra
ctic
a di
ferit
or d
omen
ii ad
iace
nte
A
42
9.ca
paci
tăţi
lingv
istic
esă
cun
oasc
ă la
niv
el d
e co
mun
icar
e și
prez
enta
re re
zulta
tele
știin
ţifice
într
-o
limbă
de
circ
ulaţ
ie in
tern
aţio
nală
D
10.
capa
bilit
ate
de co
mun
icar
e șt
iinţifi
că
să fi
e ca
pabi
l de
a pr
omov
a, în
cont
ext a
cade
mic
și p
rofe
siona
l, pr
ogre
sul
tehn
ico-
știin
ţific d
in d
omen
iu, d
e a
dete
rmin
a el
ocve
nt v
aloa
rea
inve
stig
aţiil
or
pers
onal
e, lo
cul l
or în
cont
extu
l cer
cetă
rilor
de
profi
l din
ţară
și d
e pe
ste
hota
reC
, D
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tabe
l ind
ică
pond
erea
abso
lută
a co
mpo
nent
elor
C, D
, E în
rapo
rt cu
ceila
lți d
ouă
desc
ripto
ri de
la
Dub
lin.
3.2.
Cor
elaţ
ia „
final
ităţi
de st
udiu
şi co
mpe
tenţ
e –
curr
icul
um”
Tran
spun
erea
fina
lităţ
ilor
de s
tudi
u și
com
pete
nţel
or p
reco
niza
te în
con
ţinut
uri/c
urric
ulum
prin
uni
tăţi
de c
urs/
mod
ule
sînt
stru
ctur
ate
conf
orm
com
pone
ntel
or p
lanu
lui d
e în
văţă
mîn
t și s
înt p
reze
ntat
e în
urm
ătoa
rele
tabe
lele
.
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
pen
tru
licen
ţă”
Cod
curs
Uni
tate
a de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
existent
12
34
56
78
910
1112
1314
F.M
atem
atic
ă și
stat
istic
ă4
++
++
++
+F.
Biofi
zică
și a
grom
eteo
rolo
gie
6+
++
++
+F.
Chi
mie
gen
eral
ă4
++
++
++
F.Bi
ochi
mie
4+
++
+F.
Bota
nică
6+
++
++
++
++
F.M
icro
biol
ogia
fito
pato
geni
lor
3+
++
43
F.Zo
olog
ie a
gric
olă
3+
++
+F.
Ecol
ogia
și p
rote
cţia
med
iulu
i4
++
+F.
Gen
etic
ă4
++
++
F.Pe
dolo
gie
4+
++
++
++
++
F.En
tom
olog
ie g
ener
ală
6F.
Fizi
olog
ia p
lant
elor
6+
++
++
++
++
F.Fi
topa
tolo
gie
gene
rală
6+
++
++
++
++
++
++
S.En
tom
olog
ie a
gric
olă
6+
++
++
++
S.Fi
topa
tolo
gie
agric
olă
6+
++
++
++
G.
Info
rmat
ică
4+
++
+G
.Li
mbi
stră
ine
I4
++
++
G.
Psih
olog
ia co
mun
icăr
ii4
++
++
U.
Elem
ente
de
cultu
ră u
nive
rsal
ă și
naţio
nală
4+
++
++
U.
Baze
le st
atul
ui, d
rept
ului
și le
gisla
ţiei
mun
cii
4+
++
++
+
U.
Ştiin
ţe fi
loso
fice
4+
++
++
++
U.
Etic
a pr
ofes
iona
lă4
++
++
U.
Baze
le m
icro
- și m
acro
econ
omie
i4
++
++
++
U.
Inte
grar
e ec
onom
ică
euro
pean
ă6
++
++
++
Not
ă: *
se v
or p
reda
în m
odul
44
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
pen
tru
mas
tera
t”
Cod
curs
Uni
tate
a de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
propus
12
34
56
78
910
1112
1314
1516
1718
1920
21
F.Te
oria
știin
ţei,
met
odol
ogia
și e
tica
ceer
cetă
rii10
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
F.
Tehn
olog
ii pe
rfor
man
te
în p
rote
cția
pla
ntel
or.
Sist
eme
de p
rote
cție
in
tegr
ată
20+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
F.Te
hnol
ogii
de c
ultiv
are
a en
tom
ofag
ilor ș
i en
tom
otop
atog
enilo
r10
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
F.Bi
odiv
ersit
atea
ag
rosis
tem
elor
și p
rote
cția
ei
10+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.M
icro
flora
pat
ogen
ă a
cultu
rilor
agr
icol
e10
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
S.Te
za d
e m
aste
r30
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
45
Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”
Cod curs Unitatea de curs (modul)
Număr credite ECTS
Finalităţile de studiu în ordinea priorităţilor
exis
tent
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nu
se ap
lică
Unitatea de curs de specialitate
Nu
se ap
lică
+ + + + + + + +
Informatică + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 3 + + + + + + + + +
Teza de doctor + + + + + + + + + +
3.3. Proces de consultare cu persoanele şi instituţiile-cheie (anga-jatorii, absolvenţii, tinerii specialişti etc.)
Viziunea comparativă referitor la competenţele generale
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generaleStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 Cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 Cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 Capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 Capacitatea de a învăţa8 5 11 Creativitate6 6 3 Aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 Adaptabilitate5 8 8 Abilităţi critice și autocritice9 9 9 Comunicare orală și scrisă
13 10 13 Angajament etic11 11 5 Capabilităţi interpersonale12 12 6 Cunoașterea unei limbi străine10 13 10 Capabilitatea de a lua decizii
46
Notă: Întru elaborarea şi determinarea ratingului în funcţie de importanţă a competenţelor generale şi specifice în domeniul protecţiei plantelor, am consultat foştii studenţi de la întreprinderile specializate „Bioprotect” (6 specialişti), „Agri-matco” (4 specialişti), „Fertilitate” (5 specialişti), studenţii actuali (an. 3 – 15 studenţi; an. 4 – 10 studenţi), Direcţia Generală Fitotehnie a Ministerului Agriculturii şi In-dustriei Alimentare a Republicii Moldova, Direcţiile Agricole raionale. Permanent consultăm, de asemenea, opiniile consultanţilor raionali în agricultură la seminarele şi conferinţele de totalizare a practicilor în protecţia plantelor, pomicultură, viticultură, legumicultură etc., cît şi opiniile studenţilor exprimate în Chestionarul cu privire la evaluarea cadrelor didactice şi a procesului de învăţămînt desfăşurat de ei.
4. Volumul de muncă şi ECTS
4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS:
Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru a studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani
4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului, astfel într-un
an universitar numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului constituie 1800 ore.
Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.
Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore - lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.
La etapa actuală în pregătirea agronomilor în domeniul protecţiei plantelor cu studii universitare are loc trecerea de la învăţămîntul informativ-reproductiv la cel formativ-dezvoltativ, bazat pe metode activ-participative de predare-învăţare, pe cer-cetare, descoperire. Ei realizează teze de curs la o unitate de curs fundamentală și la una de specialitate. Pe parcursul anilor ei desfășoară practica didactică, de producţie și de licenţă, în timpul cărora efectuează cercetări biologice, fiziologice și agrotehnice în asolamente, pepiniere, sere, livezi, podgorii, grădini etc., elaborează și susţin în faţa comisiei de stat teze de licenţă, care au un caracter teoretico-aplicativ.
47
De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:
a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;
b) – 25 % pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extra-curriculară de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;
c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.La ultimul an de licenţă raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-
vidual este 1:2, iar la studiile de masterat 1:3.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților
pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.
Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licenţă în domeniul Protecţiei plantelor cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.
Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a trei sute treizeci de credite pen-tru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.
5. Învăţarea, predarea şi evaluareaProcesul de instruire a învăţămîntului universitar agrar se axează pe Competenţe-
le generale și cele specifice, standardele curriculare și profesionale la fiecare modul de discipline sau de învăţămînt și se axează pe finalităţile de studiu a specialistului.
Exemplul I: Cunoaştere şi înţelegere (ciclul I - studii superioare de licenţă)Competenţele care urmează a fi formate și dezvoltate se realizează prin:
• desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor practicilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul horticulturii;
• metoda Feedback, utilizată, în deosebi, la realizarea temelor individuale, folo-sind Feedback-ul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performan-ţelor obţinute de către student, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialului, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la autoinstruire continuă;
■ acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;
■ soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceasta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale în-tr-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de cadrul di-dactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, specifi-cînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, solicitîndu-le să explice logica lor în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;
48
■ încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;
■ soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;
■ realizarea tezelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele obţinute la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, Internet etc. prin rezolva-rea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc.;
■ familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.
Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii: ■ Evaluarea iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic
ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;
■ Evaluarea continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice ale gra-dului de realizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei teme, întrebări etc. precum și în interiorul acestora.
Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competen-ţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu;
Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitate evaluării autocri-tice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte spe-cifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii;
■ Evaluarea finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.
Exemplul II: Aprofundarea cunoştinţelor (ciclul II - studii superioare de mas-terat)
Capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate în domeniu, se asigură prin includerea suplimentară faţă de tehnicile folosite la ciclul întîi și anume:
■ elemente de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a teoriilor avansate;
■ selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;
■ transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente horticulturii; ■ declanșarea demersurilor cognitive de observare, sintetizare, investigare, con-
struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţie-rea contradicţiilor).
49
6. Sporirea calităţiiSporirea calităţii pregătirii specialiștilor cu studii superioare universitare în do-
meniul învăţămîntului horticol în universitate este asigurată de utilizarea diferitor competenţe generale conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, competenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management ale calităţii programelor de pregătire a specialiștilor horticultori sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor planificate, satisfac exi-genţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standar-delor de calitate.
Disciplinele obligatorii, în număr de 30, sînt poziţionate într-o succesiune logică și răspund cerinţelor formate prin metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei, de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior, dintre care amintim:
– definirea și delimitarea componenţelor generale și de specialitate; – compatibilitatea cu cadrul de calificări naţional; – compatibilitatea și armonizarea cu planurile și programele de studii similare din
statele Uniunii Europene, ponderile disciplinelor fiind exprimate în credite de studii ECTS.
Disciplinele opţionale sînt prevăzute la anii III și IV, fiind grupate în pachete op-ţionale, alegerea acestora făcîndu-se de către studenţi înainte de începutul fiecărui an de studiu. Planurile de învăţămînt cuprind, de asemenea, discipline la libera alegere, cu obiect de studiu constituit din problematici conexe domeniului.
Unităţile de curs cuprinse în planurile de învăţămînt au programe analitice în care sînt precizate: obiectivele disciplinei, conţinutul tematic de bază, repartizarea numă-rului de ore de curs, seminar și activităţi aplicative, sistemul de evaluare a studenţilor, bibliografia minimală.
Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior se realizează conform metodologiei elaborate: Manual de Management al Calităţii. Chișinău, 2005, 54 p.; Evaluarea stu-denţilor - Strategii și Metode. Chișinău, 2006, 168 p.; Evaluarea studenţilor în Con-textul Procesului Bologna. Chișinău, 2006, 110 p.
Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin: ■ proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu
beneficiarii; ■ realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie
la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;
■ monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;
■ autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate. ■ evaluarea externă de către Comisia de evaluare și acreditare a calităţii pregătirii
specialiștilor în domeniul Protecţiei plantelor; ■ evaluarea de către Comisia de stat a calităţii pregătirii absolvenţilor în timpul
susţinerii examenelor și tezelor de licenţă; ■ discutarea în ședinţele Comisiei didactico-metodice a facultăţii și a universităţii
a programelor analitice, a lucrărilor metodice, a ghidurilor, a manualelor etc.;
50
■ discutarea modalităţilor care sporesc calitatea pregătirii specialiștilor în dome-niul Protecţiei plantelor în cadrul ședinţelor Consiliului facultăţii și Senatului universitar;
■ participarea titularilor catedrelor facultăţii de Horticultură în procesele de eva-luare a calităţii și sporirii acesteia la specialităţile similare din colegii;
■ participarea cadrelor didactice a facultăţii în lucrul diferitor seminare, conferin-ţe, simpozioane și altor forumuri știinţifice și metodice organizate în baza unor proiecte de colaborare în consorţiumul internaţional și republican;
■ îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-re;
■ sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul: Horticulturii, asigurată de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire con-tinuă;
■ asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii traseului educaţional;
■ facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul: Horticulturii, utilizează dialo-gul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;
■ utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii, în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.
CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR
Învăţămînt Superior
Domeniul de formare profesională
613 Agronomie
52
Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Coordonator elaborare: RURAC Mihail, doctor,
conferenţiar universitar
53
1. Introducere în domeniul de formare profesională
1.1. Descriere generală a domeniuluiDomeniul vizează pregătirea viitorilor specialiști în bazele teoretice și practice,
suficiente pentru a activa cu succes în domeniul întregului spectru al producţiei ve-getale: planificarea producţiei, organizarea și dirijarea unităţilor de producţie agri-colă, utilizarea tehnologiilor noi de producere și de păstrare a producţiei fitotehnice, producerea seminţelor și materialului săditor, recoltarea și valorificarea producţiei, studierea pieţei interne și externe etc.
Acest domeniu este perceput în același mod în majoritatea ţărilor europene, avînd diferite denumiri precum: agricultura, știinţe agricole, agronomie etc.
În cadrul domeniului Agronomie se realizează specialitatea 613.1 Agronomie, care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 612.1 Protecţia plantelor, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvicultură şi grădini publice, 611.1 Selecţia şi genetica culturilor agricole.
La elaborarea programelor de studii au fost identificate, la nivel naţional, necesi-tăţile societăţii în pregătirea specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.
1.2. Caracteristici-cheieNivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (ciclul II) Doctorat
Durata studiilor 4 ani (5)* 1,5 ani 3 ani (4)*Credite de studiu
ECTS240 credite 90 credite Nu se aplică
Forma de organizare
Învăţămînt de zi;cu frecvenţă redusă; la distanţă
Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi; cu frecvenţă redusă
Condiţii de acces Diplomă de studii liceale (eventual atestatul de școalămedie de cultură generală)**, diplomă de colegiu, diplomă de studii superioare
Diplomă de licenţă Diplomă de licenţă*
diplomăde master
Precondiţii 30 credite pentru masterat de cercetare pentru candidați din alte domenii
După necesitate
Stagii de practică Cu titlu obligatoriuminimum 20 credite
Cu titlu obligatoriu, minimum 30 credite
Nu se realizează
54
Reguli de examinare şi
evaluare
Evaluarea se realizează prin:
1. evaluarea periodică, pe parcursul întregului an de studiu, la lucrări practice și de laborator, elaborarea temelor, lu-crărilor, proiectelor etc. individuale, cu scopul estimării competenţelor specifice și instrumen-tale;
2. evaluarea intermedia-ră, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;
3. evaluarea stagiilor de practică, în scopul aprecierii competenţelor sistemice;
4. evaluare finală semes-trială menită să apreci-eze gradul de însușire a unităţilor de curs programate.
1. evaluarea perio-dică, pe parcursul întregului an de studii, la lucrări practice și semi-nare, realizarea lucrărilor indivi-duale de proiecta-re și cercetare cu scopul estimării competenţelor specifice pentru ciclul II, studii superioare de masterat;
2. evaluarea in-termediară, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmu-lui de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare masterand;
3. evaluarea finală semestrială me-nită să aprecieze gradul de însușire a unităţilor de curs programate.
Evaluarea se realizează prin:
1. susţinerea examenelor de doctorat pentru testa-rea competen-ţelor generale pentru acest ciclu;
2. susţinerea a trei referate știinţifice pe unitate de curs de speci-alitate, în sco-pul aprecierii competenţe-lor specifice profesionale.
Modalitate de evaluare finală
Examen de licenţăinclusiv două probe (o unitate de cursfundamentală și una de specialitate) și teza de licenţă.
Susţinerea tezei de master
Susţinerea tezeide doctor
Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctor
Titlu acordat Licenţiat Master DoctorDrepturi pentru
absolvenţia aplica pentru programe de master;
– acces la piaţa muncii; – oportunităţi LLL
– a aplica pentru programe de doctorat; acces la piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
– realizarea postdoctora-tului acces la piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
55
Autorizarea programelor
Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de către Senatul universitar și confirmate de către Ministerul Educaţiei și cel de resort. Odată la 5 ani programele sînt acreditate în modul stabilit.
Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului
Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură aliată
* în cazul studiilor cu frecvenţă redusă și la distanţă** Lifelong learning.
2. Titluri (calificări) şi ocupaţii
2.1. Descrierea calificăriiCalificarea Titluri acordate / componente specifice
Licenţă
Licenţiat în știinţe agricole: cunoștinţe de bază în domeniile botanică, biochimie, pedologie, genetică, fiziologia plantelor; informatică, psihologia comunicării; agrotehnică, fitotehnie, ameliorarea plantelor, producerea de seminţe, bazelor biologice și ecologice ale cultivării culturilor agricole, tehnologiilor performante de producere și păstrare a producţiei fitotehnice. Studiile se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă, inclusiv o teză de licenţă.
Masterat
Master în științe agricole cu specializări în: optimizarea procedeelor tehnologice în fitotehnie, metode și practici de sporire a calităţii seminţelor, tehnologii de consum redus în fitotehnie.Studiile prevăd aprofundarea în pregătirea teoretică și practică, pentru a activa cu succes în domeniul agronomiei, în cercetările știinţifice de profil, în instruirea elevilor și studenţilor în cadrul instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate și superior, pentru continuarea studiilor superioare de doctorat.Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.
Doctorat
Doctor în agricultură.Studiile prevăd pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare în fitotehnie pentru necesităţile știinţei, ale învăţămîntului și alte domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social-economic al ţării.Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură.
56
2.2 Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului dat pe cicluri
Ciclul I - studii superioare de licenţă
Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului AgronomieDomeniul
de specializare
Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate
economică
Lista profesiilor conform specializării
Agronomie Agricultură
– Fermier specializat în creșterea diferitor culturi agricole
– fermier producător de produse pentru consum personal
– fermier specializat în culturi vegetale și crescător de animale
– agronom – agronom de calificare medie – agronom pentru protecţia
plantelor de calificare medie – agronom de secţie – agronom de secţie de calificare medie – agronom pentru producerea
seminţelor – agronom de calificare medie
pentru producerea seminţelor – biolog – laborant – tehnician în biologie
57
Ciclul II – studii superioare de masterat
Domenii de specializare
Categorii / grupuri de profesii peDomeniul de
activitate economică
Lista profesiilor conformspecializării
Tehnologii de consum redus în fitotehnie, aspecte teoretice și aplicative ale sporirii producţiei fitotehnice, metode și practici de sporire a calităţii seminţelor; optimizarea procedeelor tehnologice în fitotehnie
Agricultură
– agronom șef – director întreprinderii agricole de stat – director întreprinderii mici în agricultură – director staţie pentru
experimentarea soiurilor – inspector principal de Stat în domeniul
cerealelor și produse cerealiere – șef cîmp experimental – șef compartiment în agricultură – șef compartiment de producţie
a sectorului agricol – șef detașament în agricultură – șef direcţie în agricultură – șef expediţie în agricultură – șef laborator în agricultură – șef punct în agricultură – șef sector în agricultură – inspector principal de stat pentru
producerea seminţelor – inspector principal de stat pentru calitatea
cerealelor și a produselor cerealiere – manager în agricultură – președinte cooperativă agricolă – șef sector în agricultură – șef sector de experimentare a soiurilor – șef secţie în agricultură – șef staţie în agricultură
Învăţămînt
– lector – asistent în învăţămîntul superior – profesor în învăţămîntul preuniversitar – director colegiu – inspector în instituţii de
învăţămînt superior – inspector în învăţămîntul
secundar profesional
Cercetare
– stagiar-cercetător în biologie – colaborator știinţific în biologie – șef laborator de cercetări știinţifice – laborant cercetător în biologie
58
Doctorat
Domenii de specializare
Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate
economică
Lista profesiilor conform specializării
Agronomie, tehnologia de cultivare a culturilor de cîmp etc.
Cercetare
– colaborator știinţific în biologie – șef laborator de cercetări știinţifice – director grădină botanică – șef laborator de producţie – șef proiect cercetare-proiectare
Învăţămînt
– lector superior universitar – șef laborator de producţie – conferenţiar universitar – profesor universitar
2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională / specialităţile care necesită includerea cursu-
rilor din domeniul 613 Agronomie sînt, după cum urmează: I 611.1 Selecţia şi genetica culturilor agricole, obligatorii (matematică și statistică
biologică, biofizică și agrometeorologie, tractoare și automobile, chimie generală, biochimie, botanică, microbiologie, topografie, mașini agricole, pedologie, gene-tică, ecologie și protecţia mediului, agrotehnică, fitotehnie, fiziologia plantelor); opţionale (agrochimie, agricultură ecologică, ecotoxicologia).
II. 615.1 Horticultură, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agrometeorologie, tractoare și automobile, chimie generală, biochimie, bota-nică, microbiologie, topografie, mașini agricole, pedologie, genetică, fiziologia plantelor); opţionale (agrotehnica, fitotehnia, agrochimia, tehnica experimen-tală).
III. 616.1 Silvicultură şi grădini publice, obligatorii (matematică și statistică biolo-gică, biofizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, botanică, topo-grafie, pedologie, genetică, fiziologia plantelor); opţionale (ecologie și protecţia mediului, tehnica experimentală).
IV. 617.1 Viticultură şi vinificaţie, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, botanică, microbio-logie, topografie, mașini agricole, pedologie, genetică, ecologie și protecţia me-diului, fiziologia plantelor); opţionale (agrotehnica, agrochimia, tehnica expe-rimentală).
V. 612.1 Protecţia plantelor, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizi-că și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, botanică, tractoare și auto-mobile, mașini agricole, pedologie, genetică, ecologie și protecţia mediului, fizi-ologia plantelor); opţionale (legumicultura, tehnica experimentală, viticultura, agrochimie, fitotehnie, pomicultură, apicultură).
VI. 614.1 Zootehnia, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, genetică); opţionale (apicultura, cultura plantelor furajere).
VII. 618.1 Biotehnologii agricole, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, genetică); opţionale (tehnica experimentală).
59
Disciplinele comune:1) limba străină, 2) psihologia comunicării, 3) etica profesională, 4) elemente de cultură universală și naţională; 5) știinţe filozofice, 6) integrarea economică euro-peană, 7) bazele statului, dreptului și legislaţia muncii, 8) bazele micro – și macro-economiei, 9) informatica.
3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptorii de nivel pe cicluri
3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice
și generale (în conformitate cu descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.
În tabelul ce urmează sînt indicate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:
A. CunoaștereB. Aplicarea cunoștinţelorC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa
Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generale1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă
10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii
60
Ciclul I – studii superioare de licenţă
Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raitingul în funcţie
de importanţă
Denumirea succintă a
competenţelor specifice
Descrierea competenţelor
(la finalizarea ciclului întîi în agronomie, studentul/a trebuie să:)
Nivelul descriptorilor de la Dublin
1. soluţionarea problemelor
estimze ordinea priorităţilor în soluţionarea diferitor situaţii profesionale de producţie din domeniul agronomiei
B
2. cunoaștere
posede cunoștinţe în botanică, biochimie, genetică, microbiologie, pedologie, fiziologia plantelor și informatică, psihologia comunicării în domeniu
A
3. cunoaștereposede cunoștinţe de specialitate în domeniul biologiei și tehnologiei de cultivare a diferitor culturi de cîmp
A
4. abilităţi biologice
aplice cunoștinţele de bază în domeniul interacţiunii proceselor fizico-chimice și fiziologice la sporirea productivităţii culturilor agricole
A, B
5. repetabilitate experimentală
confirme de sine stătător, experimental ipoteze practice și teoretice cunoscute B
6.modelarea și soluţionarea problemelor
identifice elementele prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare
B
7.cultură agronomică și adaptabilitate
cunoască cele mai importante arii din agronomie și capacitatea de a se adapta situaţiilor noi
A, C, E
8.studiul literaturii de specialitate din domeniu
selecteze și utilizeze informaţia din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc.
E
9.capacitatea de a învăţa și de a lucra individual
abordeze noi domenii prin studiul individual și aprofundarea cunoștinţelor obţinute
E
10abilităţi profesional-umane
î-și dezvolte simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), cîștige flexibilitate profesională printr-un spectru larg de culturi agricole cultivate
A, B
11.abilităţi de orientare generală
înveţe, cerceteze, analizeze, expună oral și în scris, în limba de stat și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale
A, B
61
12. abilităţi socio-umanistice
î-și asume responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie
A, B
13.aAbilităţi de orientare spre specialitate
cunoască și aplice bazele biologice și ecologice ale cultivării plantelor, caracteristicii de producţie, cerinţelor faţă de factorii ecologici și tehnologici, rezistenţa la boli și dăunători a speciilor, soiurilor și hibrizilor culturilor agricole, tehnologii performante de producere și de păstrare a producţiei fitotehnice, indicii de calitate, certificarea și comercializarea producţiei fitotehnice conform standardelor naţionale și internaţionale
A, B
14. abilităţi de comunicare
comunice atît în colectivul de specialiști, cît și în cel de nespecialiști în domeniu D
Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea componentelor de tip A şi B în raport cu ceilalți trei descriptorii de la Dublin.
Ciclul II – studii superioare de masterat
Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raitingul în funcţie
de importanţă
Denumirea succintă a
competenţelor specifice
Descrierea competenţelor
(la finalizarea masteratului în agronomie, studentul/a trebuie să:)
Nivelul descriptorilor de la Dublin
1.
modelarea analitică și predictivă în soluţionarea problemelor
identifice analitic și predictiv a elementelor prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare
C
2. soluţionarea problemelor
estimeze ordinea priorităţilor în baza optimizării proceselor tehnologice din domeniul agronomiei cu scopul soluţionării diferitor situaţii profesionale
C
3.
studiul literaturii de specialitate din domeniu
selecteze și utilizeze informaţia din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc. E
4.capacitatea de a învăţa și de a lucra individual
capacitatea de a aborda noi domenii prin studiul individual și aprofundarea cunoștinţelor obţinute
E
5. modelare adapteze modelele disponibile la date experimentale noi B
62
6. aprofundarea cunoștinţelor
obţină și aprofundeze cunoștinţe referitoare la realizările avansate din domeniu
E
7. aprofundarea cunoștinţelor
capacitatea de a obţine și aprofunda cunoștinţe din domeniile adiacente specialităţii de bază
E
8.cunoaștere, perfecţionare și adaptabilitate
realizeze diagnoze bazate pe cercetare în vederea rezolvării problemelor prin integrarea cunoștinţelor noi sau interdisciplinare, elaborarea judecăţilor pe baza unor informaţii incomplete sau limitate, dezvoltarea de deprinderi noi ca răspuns la noile cunoștinţe care apar și adaptarea la aceste situaţii
A, C, E
9. repetabilitate experimentală
confirme de sine stătător, experimental ipoteze practice și teoretice cunoscute B
10. abilităţi biologo - ecologice
î-și aprofundeze cunoștinţele în domeniul interacţiunii factorilor biologici și ecologici la sporirea productivităţii și calităţii producţiei culturilor de cîmp
B, E
11. cercetarea de frontieră
cunoască și aplice principiile generale ale uneia sau cîtorva specialităţi adiacente domeniului dat
A, B
12. abilităţi de comunicare
comunice atît cu specialiști în domeniu, cît și cu cei din afara lui D
13. capacităţi manageriale
activeze cu un grad sporit de autonomie, în special, prin acceptarea responsabilităţii în planificarea și managementul proiectelor din domeniu
C
14. capacităţi de modernizare
posede informaţii curente referitoare la metode și procedee noi din domeniu, să sintetizeze și transmite această informaţie persoanelor cointeresate
E
15. abilităţi de cercetare
programeze și realizeze cercetări știinţifice sub îndrumarea conducătorului știinţific C, E
16.abilităţi profesional- umane
î-și dezvolte simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), î-și cîștige flexibilitate profesională printr-un spectru larg al culturilor agricole cultivate
A, B
17.abilităţi de orientare generală
cerceteze, analizeze , expune oral și în scris, în limba de stat și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale
B, D
18. abilităţi socio-umanistice
î-și asume responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie
D
63
19.abilităţi de orientare spre specialitate
cunoască și aplice bazele biologice și ecologice ale cultivării plantelor, caracteristicii de producţie, cerinţelor faţă de factorii ecologici și tehnologici, rezistenţa la boli și dăunători a speciilor, soiurilor și hibrizilor culturilor agricole, tehnologii performante de producere și păstrare a producţiei fitotehnice, indicii de calitate, certificarea și comercializarea producţiei fitotehnice conform standardelor naţionale și internaţionale
C, E
20. standarde absolute
informeze despre „lucrul de geniu” (varietatea și satisfacţia descoperirilor din domeniu) în scopul conștientizării celor mai exigente standarde
C, E
21. capacităţi lingvistice
cunoască la nivel de comunicare fluentă o limbă de circulaţie internaţională D
Notă: Analiza informaţiei din tabel indică diminuarea ponderii componentelor A şi B în favoarea ceilalți trei descriptorii de la Dublin.
64
• Doctorat
Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie
de importanţă
Denumirea succintă a
competenţelor specifice
Descrierea competenţelor
(la finalizarea doctoratului, doctorandul/a trebuie să:)
Nivelul descriptorilor de la Dublin
1.studiul literaturii de specialitate din domeniu
Selecteze, sintetizeze și utilizeze a informaţiei privind stadiul actual al anumitor probleme cu caracter știinţific
E
2. capacitatea de a lucra individual
Aplice metode avansate de programare și prelucrare a datelor experimentale și realizarea cercetărilor în baza programelor elaborate
E
3. modelareCreeze modele noi adecvate diferitor situaţii reale B
4. aprofundarea cunoștinţelor
Extindă sau redefinească cunoștinţe și/sau practicii profesionale existente în cadrul domeniului sau la interferenţă cu alte domenii
C, E
5. aprofundare și adaptabilitate
Utilizeze cunoștinţele pentru a analiza critic, a evalua și a sintetiza idei noi și complexe, a celor mai avansate din domeniu și adaptarea la aceste situaţii
C, E
6. repetabilitate experimentală
Confirme de sine stătător, experimental ipoteze practice și teoretice cunoscute B
7. elaborare și aplicare
Concepeapă, elaboreze și proiecteze noi tehnologii, procese etc., cu implementarea acestora în producţie și obţinerea de noi cunoștinţe și soluţii procedurale
C, E
8. cercetarea de frontieră
Realizeze investigaţii știinţifice la intersecţia diferitor domenii adiacente A
9. capacităţi lingvistice
Cunoască la nivel de comunicare și prezentare rezultatele știinţifice într-o limbă de circulaţie internaţională
D
10.capacitatea de comunicare specifică
Promoveze, în context academic și profesional, progresul tehnico-știinţific într-o societate bazată pe cunoaștere
D
Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea absolută a componentelor C, D, în raport cu ceilalți doi descriptorii de la Dublin.
65
3.2.
Cor
elaţ
ia „
final
ităţi
de st
udiu
şi co
mpe
tenţ
e –
curr
icul
um”
Tran
spun
erea
fina
lităţ
ilor d
e st
udiu
și c
ompe
tenţ
elor
pre
coni
zate
în c
onţin
utur
i / c
urric
ulum
prin
uni
tăţi
de c
urs /
mod
ule
sînt
stru
ctur
ate
conf
orm
com
pone
ntel
or p
lanu
lui d
e în
văţă
mîn
t și s
înt p
reze
ntat
e în
urm
ătoa
rele
tabe
le.
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs /
fina
lităţ
i de
stud
ii sc
onta
te p
entr
u lic
enţă
”
Cod
curs
Uni
tate
de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
iteEC
TSFi
nalit
ăţile
de
stud
iu în
ord
inea
pri
orită
ţilor
existente
12
34
56
78
910
1112
1314
F.M
atem
atic
ă și
stat
istic
ă bi
olog
ică
4+
++
++
F.Bi
ofizi
că și
agr
omet
eoro
logi
e6
++
++
++
++
F.C
him
ie g
ener
ală
4+
++
+F.
Bioc
him
ie4
++
++
++
++
+F.
Bota
nica
6
++
++
++
+F.
Mic
robi
olog
ie3
++
++
++
++
F.To
pogr
afie
3+
++
F.Pe
dolo
gie
4+
++
++
++
F.G
enet
ică
4+
++
++
++
+F.
Ecol
ogie
și p
rote
cţia
med
iulu
i4
++
++
++
++
F.Fi
ziol
ogia
pla
ntel
or6
++
++
++
++
S.Ec
onom
ie a
grar
ă4
++
++
++
S.A
grot
ehni
că6
++
++
++
S.Fi
tote
hnie
6
++
++
++
++
+S.
Con
tabi
litat
e și
gest
iune
3+
++
+S.
Mar
ketin
g3
++
+
66
S.M
anag
emen
t6
++
++
G.
Lim
bi st
răin
e-1
4+
++
+G
.In
form
atic
ă 4
++
++
++
G.
Psih
olog
ia co
mun
icăr
ii4
++
++
G.
Lim
bi st
răin
e - 2
4+
++
+
U.
Elem
ente
de
cultu
ră u
nive
rsal
ă și
naţio
nală
4+
++
+
U.
Baze
le st
atul
ui, d
rept
ului
și le
gisla
ţia
mun
cii
4+
++
++
++
U.
Ştiin
ţe fi
lozo
fice
4+
++
++
++
+U
.Et
ică
prof
esio
nală
4+
++
+U
.Ba
zele
mic
ro-ș
i mac
roec
onom
iei
6+
++
++
+U
.In
tegr
are
econ
omic
ă eu
rope
ană
6+
++
++
++
+
* pen
tru
disc
iplin
ele
nota
te c
u cr
atim
ă se
pre
coni
zeaz
ă pr
edar
ea în
mod
ul
67
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs /
fina
lităţ
i de
stud
ii sc
onta
te p
entr
u m
aste
rat”
Cod
curs
Uni
tate
a de
curs
(m
odul
)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
propus
12
34
56
78
910
1112
1314
1516
1718
1920
21
F.Te
oria
știin
ţei
5+
++
++
++
++
++
++
+
F.M
etod
olog
ia și
etic
a ce
rcet
ării
5+
++
++
++
++
++
++
++
+
F.Fi
ziol
ogia
și b
ioch
imia
pl
ante
lor d
e cî
mp
10+
++
++
++
++
++
++
++
F.Te
hnol
ogii
de co
nsum
re
dus î
n fit
oteh
nie
5+
++
++
++
++
++
++
++
F.
Asp
ecte
le te
oret
ice
și ap
licat
ive
ale
spor
irii
prod
ucţie
i fito
tehn
ice.
Asp
ecte
le te
oret
ice
și ap
licat
ive
ale
siste
mel
or d
e ag
ricul
tură
5+
++
++
++
++
++
++
++
+
F.D
rept
ul d
e au
tor
5+
++
++
++
++
++
++
++
+
F.M
etod
e și
prac
tici
de sp
orire
a c
alită
ţii
sem
inţe
lor
5+
++
++
++
++
++
++
+
68
S.
Opt
imiz
area
pr
oced
eelo
r te
hnol
ogic
e în
fit
oteh
nie.
Asp
ecte
act
uale
și
de p
ersp
ectiv
ă al
e ag
rote
hnic
ii am
elio
rativ
e
5+
++
++
++
++
++
++
+.+
+
S.C
ăile
de
aten
uare
a
cons
ecin
ţelo
r sec
etei
5+
++
++
++
++
++
++
++
+
S.St
agiu
de
prac
tică
10+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.Te
za d
e m
aste
r30
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs /
fina
lităţ
i de
stud
ii sc
onta
te p
entr
u do
ctor
at”
Cod curs
Uni
tate
a de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite E
CTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
12
34
56
78
910
Nu se aplică
Disc
iplin
a de
spec
ialit
ate
Nu se aplică
++
++
++
++
Info
rmat
ică
++
+Li
mba
mod
ernă
++
++
Isto
ria și
met
odol
ogia
dom
eniu
lui d
e ce
rcet
are
++
++
+Re
fera
t pe
prob
lem
atic
a te
zei,
anul
1+
++
++
++
++
Refe
rat p
e pr
oble
mat
ica
teze
i, an
ul 2
++
++
++
++
+Re
fera
t pe
prob
lem
atic
a te
zei,
anul
3+
++
++
++
++
Teza
de
doct
or+
++
++
++
++
+
69
3.3. Proces de consultare cu persoanele şi instituţiile - cheie
Viziunea comparativă referitor la competenţele generale
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generaleStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 capacitatea de a învăţa8 5 11 creativitate6 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 adaptabilitate5 8 8 abilităţi critice și autocritice9 9 9 comunicare orală și scrisă
13 10 13 angajament etic11 11 5 capacităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine10 13 10 capacităţi de a lua decizii
Notă: Tabelul este elaborat în baza prelucrării statistice a datelor obţinute în baza sondajului realizat pe un lot de 57 studenţi din anul trei bac, specialitatea Agronomie, UASM; 28 cadre didactice de la Facultatea de Agronomie şi 18 angajatori din diferite domenii de activitate (producţie, cercetare, colegii agricole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova).
4. Volumul de muncă şi ECTS
4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS:
Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani
4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel, într-
un an universitar, numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului consti-tuie 1800 ore.
70
Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.
Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore- lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucru individual în perioada sesiunilor.
De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:
a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;
b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea extracurriculară a temelor individuale de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;
c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.La ultimul an de licenţă, raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-
vidual este 1:2. La studiile de masterat se prevede raportul de 1:3.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților
pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.
Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licenţă în domeniul Agronomie cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.
Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a 330 credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.
5. Învăţarea, predarea şi evaluareaÎnvățămîntul la ciclul I (licență) se asigură prin:
• desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor, practicilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul agronomiei;
• acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;
• soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de către ca-drul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, specificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, solicitîndu-le stu-denţilor să explice logica în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;
71
• încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile folosite de către colegi în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;
• soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;
• realizarea proiectelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele ob-ţinute la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, Internet etc. prin rezolvarea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc.;
• familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.
Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii:• Evaluarea Iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic
ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;
• Evaluarea Continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice integra-te în procesul complex de predare / învăţare / evaluare, ale gradului de realizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei prelegeri, teme, întrebări etc., precum și în interiorul acestora.
Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competen-ţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu.
Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitatea evaluării auto-critice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte specifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajarea în cîmpul muncii.• EvaluareaFinală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri
periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate. Sînt re-comandate estimările cu notă a prezentărilor orale, lucrărilor scrise, rezultatelor testărilor, examenelor finale etc.
Învățămîntul la ciclul II (masterat) se bazează pe competențe obținute la ciclul I.Capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate în domeniul agronomiei, de exemplu “Managementul procedeelor agrotehnice la cultivarea culturilor agricole” se asigură prin includerea suplimentară faţă de ma-terialele folosite la ciclul întîi și anume:
• elementele de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a teoriilor avansate;
• selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;
• transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente agronomiei;• declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-
struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documen-
72
telor, demonstrarea, modelarea) și problematizarea (punerea, elaborarea, rezol-varea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţierea contradic-ţiilor).
6. Sporirea calităţiiCalitatea învăţămîntului în universitate este asigurată de utilizarea diferitor com-
ponenţe generice conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, compe-tenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management ale calităţii sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor pla-nificate, satisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.
Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin:• proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu
beneficiarii;• realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie
la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;
• monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;
• autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate;• evaluarea externă;• îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-
re;• sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul agronomiei, asigurată
de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire con-tinuă;
• asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii a traseului educaţional;
• facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul agronomiei, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tip – Feedback;
• utilizarea comitetelor interne și externe de audit ale calităţii instruirii în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.
CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR
Învăţămînt Superior
Domeniul de formare profesională
614 Zootehnie
74
Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Coordonator elaborare: EREMIA Nicolae, doctor habilitat,
profesor universitar
75
1. Introducere în domeniul de formare profesională
1.1. Descriere generală a domeniului Domeniul vizează pregătirea viitorilor specialiști în bazele teoretice a agriculturii,
urmată de o formare profesională în Zootehnie, dublată de acumularea cunoștinţe-lor și aptitudinilor în Zootehnie cu cunoașterea speciilor și raselor de animale, teh-nologiilor performante de creștere și exploatare a animalelor domestice, obţinere și prelucrare primară a produselor de origine animală. Acest domeniu, în esenţă, este perceput în același mod în majoritatea ţărilor europene, avînd diferite denumiri – Zootehnie.
În cadrul domeniului de Zootehnie se realizează specialitatea 614.1 Zootehnie, care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 618.1 Biotehnologii agricole, 641.1 Medicină Veterinară, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură.
La elaborarea programelor de studii au fost identificate, la nivel naţional, necesi-tăţile societăţii și pregătirea specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.
Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic.
1.2. Caracteristici-cheieNivelul Licență (ciclul I) Masterat (ciclul II) DoctoratDurata
studiilor 4 (5)* ani 1,5 ani 3 (4)* ani
Credite de studiu ECTS 240 credite 90 credite Nu se aplică
Forma de organizare
Învăţămînt de zi; cu frecvenţă redusă; la distanţă
Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi; cu frecvenţă redusă
Condiţii de acces
Diplomă de de studii liceale, diplomă de colegiu, diplomă de studii superioare
Diplomă de Licenţă
Diplomă de licenţă,diplomă de master
Precondiţii -
30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii
-
Stagii de practică
Cu titlu obligatoriu, minim 20 credite
Cu titlu obligatoriu, minim 30 credite
Nu se realizează
76
Reguli de examinare şi
evaluare
Evaluarea e realizează prin:
1. evaluare periodică, pe parcursul întregului an de studii, la lucrări practice și de laborator, elaborarea te-melor, lucrărilor, proiectelor etc. individuale, cu scopul estimării competenţelor specifice și instrumentale;
2. evaluarea intermediară, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fieca-re student;
3. evaluarea stagiilor de practică, în scopul aprecierii competenţelor sistemice;
4. evaluarea finală semestrială menită să aprecieze gradul de însușire a disciplinelor programate.
1. evaluarea peri-odică, pe par-cursul întregului an de studii, la lucrări practice și seminare, realizarea lucră-rilor individuale de proiectare și cercetare, cu scopul estimării competenţelor specifice pentru ciclul II, studii superioare de masterat;
2. evaluarea intermediară la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabi-lirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare masterand;
3. evaluarea finală simestrială me-nită să aprecieze gradul de însuși-re a disciplinelor programate.
Evaluarea se realizează prin:
1. susţinerea examenelor de docto-rat pentru testarea competenţe-lor generale pentru acest ciclu.
2. susţinerea a trei referate știinţifice la disciplina de specialitate, în scopul aprecierii competenţe-lor specifice profesionale.
Modalitate de evaluare
finală
Examen de licenţăinclusiv două probe (unitate de curs fundamentală și una de specialitate)și teză de licenţă
Susţinerea tezei de master
Susţinerea tezei de doctor
Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctor
Titlu acordat Licenţiat Master Doctor
Drepturi pentru
absolvenţi
– a aplica pentru programe de master;
– acces pe piaţa muncii; – oportunităţi LLL**
– a aplica pentru programe de doctorat;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
– realizarea postdoctora-tului;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
77
Autorizarea programelor
Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de Senatul universitar și confirmate de Ministerul Educaţiei și cel de resort. O dată la 5 ani programele sînt acreditate în modul stabilit
Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului
Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură abilitată
* în cazul studiilor cu frecvenţa redusă şi la distanţă** LLL – Lifelong learning
2. Titluri (calificări) şi ocupaţii
2.1. Descrierea calificării Calificarea Titluri acordate / componente specifice
Licenţă
Licenţiat în științe agricole / cunoștinţe de bază în domeniile Geneticii; Fiziologiei animale; Nutriţiei și alimentaţiei animalelor; Creșterii bovinelor, suinelor, păsărilor, ovinelor, animalelor de blană, cabalinelor, peștilor, albinelor. Studiul se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă, inclusiv teza de licenţă.
Masterat
Master în zootehnie cu specializări în avicultură, ovicultură, apicultură, piscicultură, cunicultură, creșterea și exploatarea bovinelor, suinelor, cabalinelor, biotehnologii în reproducția animalelor, biotehnologii în obținerea și prelucrarea pproduselor animaliere, siguranța elementelor de origine animală. Studiile prevăd o aprofundare a cunoștinţelor în nutriţia și alimentaţia în sistemele moderne de exploatare a animalelor; biotehnologii avansate în ameliorarea animalelor; tehnologii avansate de creștere și exploatare a animalelor pentru producţia de carne și lapte; biotehologii avansate în prelucrarea și valorificarea cărnii și laptelui. Studiul se finalizează cu susţinerea tezei de master.
Doctorat
Doctor în agricultură cu specializări în zootehnie. Studiile prevăd o aprofundare a cunoștinţelor și efectuarea cercetărilor știinţifice fundamentale și aplicative în domeniile creării noilor rase, hibrizi de animale, perfecţionării tehnologiilor de creștere, ameliorare și exploatare a animalelor domestice (bovinelor, suinelor, ovinelor, cabalinelor, animalelor de blană, păsărilor, albinelor), de obţinere și prelucrare a produselor animaliere, preparării furajului și alimentaţiei animalelor; tehnologia creșterii animalelor și obţinerii produselor animaliere; istoria și metodologia domeniului de cercetare.Studiul se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură.
78
2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului dat pe cicluri
Ciclul I – studii superioare de licenţă
Domenii de specializare
Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
1 2 3
Zootehnie
Agricultură
– zootehnic – zoolog – zootehnician secţie (complex,
sector agricol, fermă)
Agricultură , industrie
– zooinginer – inginerbiolog – achizitor produse și materie primă – aparatist la pasterizarea pastei de ouă – aparatist la uscarea pastei de ouă – aparatist la pasterizarea și răcirea laptelui – aparatist la prelucrarea produselor lactate praf – aparatist la producerea înlocuitorului
lichid al laptelui integral – aparatist la producerea nutreţurilor combinate – aparatist la sterilizarea cărnii – materie primă – asamblor articole din piele și blană – brigadier în secţie – brigadier în secţie de colectare – conservator piei și blănuri brute – controlor blănuri brute și semifabricate
în producţia de umezire și vopsire – crescător de animale – crescător de cai – maistru brînzar – maistru la prepararea produselor
lactate integrale și acide – maistru – preparator unt – operator la îngrijirea animalelor – mulgător – operator în secţie de preparare a nutreţurilor – operator la automatul de ambalare a
produselor lactate în pachete și peliculă – operator la fermele mecanizate zootehnice
79
Domenii de specializare
Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
1 2 3
Agricultură, industrie
– operator la fermele mecanizate de creșterea oilor
– operator la fermele mecanizate de creșterea porcilor
– operator la însămînţarea artificială a animalelor și păsărilor
– operator la linia automată de obţinere a produselor lactate
– operator la linia de îmbuteliere a produselor lactate
– operator la utilajul de tuns – ovocsopist – pescar în ape interioare – prelucrător păsări, pește, piei și blănuri brute – secţionator produse de carne – sortator lînă nespălată – sortator piei și blănuri brute – socotitor – tehnician pentru evidenţă – tehnician pentru producţie – tehnolog în ramură
80
Ciclul II – studii superioare de masterat
Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului Zootehnie
Domenii de specializare
Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
Modularea, optimizarea , proiectare și managementul proceselor tehnologice din zootehnie;Tehnologia creșterii și exploatării bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor, păsărilor, albinelor.
Agricultură
– mananger – șef brigadă – sef complex – sef direcţie – șef centru în ramură – zootehnician șef – piscicultor principal – conducător tehnic – conducător întreprindere mică – director asociaţie de producţie – director depozit de montă – director hipodrom – director rezervaţie naturală
Industrie
– inspector de stat în specialitate – manager – șef cabinet – șef centru în ramură – șef complex în ramură – șef direcţie în ramură – șef laborator de producţie – șef inspectorat de stat – șef producţie – tehnolog șef
Învăţămînt
– lector universitar – lector superior universitar – inspector în învăţămîntul
secundar profesional – profesor în colegiu – șef laborator – conducător practică în producţie – specialist principal în
studiul vînatului.
Cercetare
– cercetător stagier – cercetător știinţific – colaborator știinţific – șef proiect de cercetare – șef de laborator – laborant cercetător
81
Doctorat
Domenii de specializareCategorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
Tehnologia creșterii, ameliorării animalelor și obţinerea produselor animaliere, prepararea nutreţurilor și alimentaţia animalelor
Cercetare
– cercetător știinţific – șef laborator de cercetări știinţifice – șef laborator de producţie – șef proiect cercetare – proiectare
Învăţămînt – conferenţiar universitar – profesor universitar
2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională / specialităţile care necesită includerea cursu-
rilor din domeniul 614 Zootehnie, sînt, după cum urmează:A. 618 Biotehnologii în agricole - zoologie, biochimie, genetică, fiziologia ani-
mală, ameliorarea animalelor, nutriţia și alimentaţia animalelor, procesarea produselor de origine animală
B. 641 Medicină veterinară - zoologie, biochimie, genetică, fiziologia animală, nutriţia și alimentaţia animalelor
C. 613 Agronomie - apicultura, cultura plantelor furajere;D. 615 Horticultură - apicultura
3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptori de nivel pe cicluri
3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu / rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice
și generale (în conformitate cu Descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.
În tabelul de la pag. 83, sînt folosite Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin exprimaţi în cinci dimenisiuni după cum urmează:
A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilitaţi analitice și predictiveD. Abilitaţi de comunicareE. Abilitaţi de a învăţa
82
Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin
Raitingul în funcţie de importanţă Competenţe generale
1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate 8. abilităţi critice și autocritice 9. comunicare orală și scrisă
10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii
83
Cic
lul I
– st
udii
supe
rioa
re d
e lic
ență
Com
pete
nţel
e- ch
eie
spec
ifice
însc
rise
în d
escr
ipto
rii d
e la
Dub
lin
Rai
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă
a co
mpe
tenţ
elor
sp
ecifi
ce
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
(la fi
naliz
area
ciclu
lui î
ntîi
în Z
oote
hnie
, stu
dent
ul/a
treb
uie s
ă:)
Niv
elul
de
scri
ptor
ilor
de la
Dub
lin
1.so
luţio
nare
a pr
oble
mel
ores
timez
e or
dine
a pr
iorit
ăţilo
r în
solu
ţiona
rea
dife
ritor
situ
aţii
prof
esio
nale
de
prod
ucţie
din
dom
eniu
l Zoo
tehn
iei
B
2.cu
noaș
tere
pose
de c
unoș
tinţe
în M
atem
atic
ă, C
him
ie, B
ioch
imie
, Bio
fizic
ă și
agro
met
erol
ogie
, Zo
olog
ie, A
nato
mie
și e
mbr
iolo
gie,
Gen
etic
ă și
Fizi
olog
ie a
nim
ală
prec
um și
în
Cre
șter
ea b
ovin
elor
, sui
nelo
r, ov
inel
or, a
nim
alel
or d
e bl
ană,
alb
inel
or, p
eștil
or,
caba
linel
or.
A
3.cu
noaș
tere
po
sede
cun
oștin
ţe în
dom
eniil
e Te
hnol
ogie
i cre
șter
ii, e
xplo
atăr
ii și
obţin
erii
prod
usel
or a
nim
alie
reA
4.ab
ilită
ţi an
atom
o -
fizio
logi
ceî-ș
i apr
ofun
deze
cun
oștin
ţelo
r în
dom
eniil
e A
nato
mie
i și fi
ziol
ogie
i ani
mal
elor
B,E
5.re
peta
bilit
ate
expe
rimen
tală
fie c
apab
il de
a co
nfirm
a in
divi
dual
, exp
erim
enta
l ipo
teze
pra
ctic
e și
teor
etic
e cu
nosc
ute
B
6.m
odel
area
și
solu
ţiona
rea
prob
lem
elor
abili
tate
a de
a id
entifi
ca el
emen
tele
prio
ritar
e în
elab
orar
ea și
util
izar
ea u
nui m
odel
vi
abil
pent
ru d
iferit
e pr
oces
e te
hnol
ogic
e di
n do
men
iu c
u as
igur
area
cert
itudi
nii
nece
sare
B
7.cu
ltură
tehn
olog
ică
cuno
ască
cele
mai
impo
rtan
te a
rii d
in te
hnol
ogiil
e ag
ricol
eA
8.st
udiu
l lite
ratu
rii
de sp
ecia
litat
e di
n do
men
iuse
lect
eze
și să
util
izez
e in
form
aţii
din
liter
atur
a de
spec
ialit
ate
E
9.ca
paci
tate
a de
a în
văţa
și
de a
lucr
a in
divi
dual
abor
deze
noi
dom
enii
prin
stud
iul i
ndiv
idua
l și a
prof
unda
rea
cuno
știn
ţelo
r obţ
inut
eE
84
10.
abili
tăţi
prof
esio
nal
uman
e
î-și d
ezvo
lte si
mţu
l res
pons
abili
tăţii
în co
ncor
danţ
ă cu
libe
ra a
lege
re a
cur
suril
or
(opţ
iona
le, f
acul
tativ
e), d
e a
cîșt
iga
flexi
bilit
ate
prof
esio
nală
prin
tr-u
n sp
ectr
u la
rg d
e te
hnic
i ofe
rite
în c
urric
ulă
A, B
11.
abili
tăţi
de o
rient
are
gene
rală
înve
ţe, c
erce
teze
, ana
lizez
e, ex
pună
ora
l și î
n sc
ris, î
n lim
ba d
e st
at și
, cel
puţ
in,
într
-o li
mbă
de
circ
ulaţ
ie in
tern
aţio
nală
, inc
lusiv
prin
inte
rmed
iul t
ehno
logi
ilor
info
rmaţ
iona
leA
, B
12.
abili
tăţi
soci
o-um
anist
ice
î-și a
sum
e re
spon
sabi
lităţ
i cu
cara
cter
jurid
ic, fi
lozo
fic, p
olito
logi
c, so
ciol
ogic
, ps
ihol
ogic
și e
cono
mic
în si
tuaţ
ii re
ale
de p
rodu
cţie
.A
, B
13.
abili
tăţi
de o
rient
are
spre
spec
ialit
ate
cuno
ască
și să
aplic
e ba
zele
agr
icul
turii
, ana
tom
iei,
fizio
logi
ei, a
mel
ioră
rii și
nut
riţie
i an
imal
elor
A, B
14.
abili
tăţi
de co
mun
icar
eco
mun
ice
atît
în co
lect
ivul
de
spec
ialiș
ti, cî
t și î
n ce
l de
nesp
ecia
liști
în d
omen
iu.
D
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tabe
l ind
ică
pond
erea
com
pone
ntel
or d
e tip
A şi
B în
rapo
rt c
u ce
ilalți
trei
des
crip
torii
de
la D
ud-
lin
Cic
lul I
I – st
udii
supe
rioa
re d
e m
aste
rat
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Rai
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
(la fi
naliz
area
mas
tera
tulu
i, stu
dent
ul/a
treb
uie s
ă:)
Niv
elul
de
scri
ptor
ilor d
e la
Dub
lin1
23
4
1.m
odel
area
ana
litic
ă și
pred
ictiv
ă în
solu
ţiona
rea
prob
lem
elor
iden
tifice
ana
litic
și p
redi
ctiv
elem
ente
le p
riorit
are
în el
abor
area
și
utili
zare
a un
ui m
odel
via
bil p
entr
u di
ferit
e pr
oces
e te
hnol
ogic
e di
n do
men
iu c
u as
igur
area
cert
itudi
nii n
eces
are
C
2.so
luţio
nare
a pr
oble
mel
or
estim
eze
ordi
nea
prio
rităţ
ilor î
n ba
za o
ptim
izăr
ii pr
oces
elor
te
hnol
ogic
e di
n do
men
iul z
oote
hnie
i cu
scop
ul so
luţio
nării
di
ferit
or si
tuaţ
ii pr
ofes
iona
leC
85
3.st
udiu
l lite
ratu
rii d
e sp
ecia
litat
e di
n do
men
iu
dele
ctez
e și
să u
tiliz
eze
info
rmaţ
ia d
in li
tera
tura
de
spec
ialit
ate,
Inte
rnet
, act
e no
rmat
ive
etc.
E
4.ca
paci
tate
a de
a în
văţa
și d
e a
lucr
a in
divi
dual
ab
orde
ze n
oi d
omen
ii pr
in st
udiu
l ind
ivid
ual ș
i apr
ofun
dare
a cu
noșt
inţe
lor o
bţin
ute
E
5.m
odel
area
și o
ptim
izar
ea
adap
teze
mod
elel
e di
spon
ibile
la d
ate
expe
rimen
tale
noi
și
optim
izar
ea lo
rB
6.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
obţin
ă și
să ap
rofu
ndez
e cu
noșt
inţe
refe
ritoa
re la
real
izăr
ile
avan
sate
din
dom
eniu
E
7.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
obţin
ă și
să ap
rofu
ndez
e cu
noșt
inţe
le d
in d
omen
iile
adia
cent
e sp
ecia
lităţ
ii de
baz
ăE
8.cu
noaș
tere
, înţ
eleg
ere
și pe
rfec
ţiona
re
real
izez
e di
agno
ze b
azat
e pe
cerc
etar
e în
ved
erea
rezo
lvăr
ii pr
oble
mel
or p
rin in
tegr
area
cun
oștin
ţelo
r noi
sau
inte
rdisc
iplin
are,
elab
orar
ea ju
decă
ţilor
pe
baza
uno
r inf
orm
aţii
inco
mpl
ete
sau
limita
te, d
ezvo
ltare
a de
dep
rinde
ri no
i ca
răsp
uns
la n
oile
cun
oștin
ţe și
tehn
ici c
are
apar
A, C
, E
9.re
peta
bilit
ate
expe
rimen
tală
co
nfirm
e de
sine
stăt
ător
, exp
erim
enta
l ipo
teze
, pra
ctic
e și
teor
etic
e de
ja c
unos
cute
B
10.
abili
tăţi
anat
omo-
fizio
logi
ceîși
apro
fund
eze
cuno
știn
ţele
în d
omen
iile
anat
omie
i și fi
ziol
ogie
i an
imal
elor
B, E
11.
cerc
etar
e de
fron
tieră
cuno
ască
și ap
lice
prin
cipi
ile g
ener
ale
ale
unei
a sa
u cî
torv
a sp
ecia
lităţ
i adi
acen
te d
omen
iulu
i dat
A, B
12.
abili
tăţi
de co
mun
icar
e co
mun
ice
atît
cu sp
ecia
liști
în d
omen
iu, c
ît și
cu ce
i din
afa
ra lu
iD
13.
capa
cită
ţi m
anag
eria
leac
tivez
e cu
un
grad
spor
it de
auto
nom
ie, î
n sp
ecia
l, pr
in
acce
ptar
ea re
spon
sabi
lităţ
ii în
pla
nific
area
și m
anag
emen
tul
proi
ecte
lor d
in d
omen
iuC
14.
capa
cită
ţi de
mod
erni
zare
po
sede
info
rmaţ
ii cu
rent
e re
ferit
oare
la m
etod
e și
proc
edee
noi
di
n do
men
iu și
cap
acita
tea
de a
sint
etiz
a și
tran
smite
ace
astă
in
form
aţie
per
soan
elor
coin
tere
sate
E
15.
abili
tăţi
de ce
rcet
are
prog
ram
eze
și re
aliz
eze
cerc
etăr
i știi
nţifi
ce su
b în
drum
area
co
nduc
ător
ului
știin
ţific
C, E
86
16.
abili
tăţi
prof
esio
nal u
man
e
î-și d
ezvo
lte si
mţu
l res
pons
abili
tăţii
în co
ncor
danţ
ă cu
libe
ra
aleg
ere
a cu
rsur
ilor (
opţio
nale
, fac
ulta
tive)
, de
a cî
știg
a fle
xibi
litat
e pr
ofes
iona
lă p
rintr
-un
spec
tru
larg
de
tehn
ici o
ferit
e în
cur
ricul
ă
A, B
17.
abili
tăţi
de o
rient
are
gene
rală
ce
rcet
eze,
anal
izez
e, ex
pună
ora
l și î
n sc
ris, î
n lim
ba d
e st
at și
, ce
l puţ
in, î
ntr-
o lim
bă d
e ci
rcul
aţie
inte
rnaţ
iona
lă, i
nclu
siv p
rin
inte
rmed
iul t
ehno
logi
ilor i
nfor
maţ
iona
leB,
D
18.
abili
tăţi
soci
o-um
anist
ice
î-și a
sum
e re
spon
sabi
lităţ
i cu
cara
cter
jurid
ic, fi
lozo
fic,
polit
olog
ic, s
ocio
logi
c, ps
ihol
ogic
și e
cono
mic
în si
tuaţ
ii re
ale
de
prod
ucţie
D
19.
abili
tăţi
de o
rient
are
spre
sp
ecia
litat
e
aplic
e ba
zele
agr
icul
turii
, par
amet
rilor
fizi
olog
ici,
met
odel
or d
e am
elio
rare
și n
utriţ
ie a
ani
mal
elor
, cun
oasc
ă și
aplic
e te
hnol
ogiil
e de
creș
tere
, exp
loat
are
a an
imal
elor
și o
bţin
erii
prod
usel
or d
e or
igin
e an
imal
ieră
C, E
20.
stan
dard
e ab
solu
tese
fam
iliar
izez
e cu
“luc
ru d
e ge
niu”
(var
ieta
tea
și sa
tisfa
cţia
de
scop
eriri
lor d
in d
omen
iu) î
n sp
ecia
l con
știin
tizăr
ii ce
lor m
ai
exig
ente
stan
dard
eC
, E
21.
capa
cită
ţi lin
gvist
ice
cuno
ască
la n
ivel
de
com
unic
are
fluen
tă o
lim
bă d
e ci
rcul
aţie
in
tern
aţio
nală
D
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tabe
l ind
ică
dim
inua
rea
pond
erii
com
pone
ntel
or A
şi B
în fa
voar
ea c
elor
lalți
trei
des
crip
tori
de la
D
ublin
.
87
Doc
tora
t
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Rai
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
(la fi
naliz
area
doc
tora
tulu
i, do
ctor
andu
l/a tr
ebui
e să:
)
Niv
elul
de
scri
ptor
ilor
de la
Dub
lin
1.st
udiu
l lite
ratu
rii d
e sp
ecia
litat
e din
dom
eniu
sele
ctez
e, sin
tetiz
eze
și ut
ilize
ze in
form
aţia
priv
ind
stad
iul a
ctua
l al a
num
itor
prob
lem
e cu
car
acte
r știi
nţifi
c E
2.ca
paci
tate
a de
a lu
cra
indi
vidu
alap
lice
met
odel
e av
ansa
te d
e pr
ogra
mar
e și
prel
ucra
re a
dat
elor
exp
erim
enta
le și
re
aliz
area
cerc
etăr
ilor î
n ba
za p
rogr
amel
or el
abor
ate
E
3.m
odel
area
și
optim
izar
ea
fie c
apab
il de
a cr
ea m
odel
e no
i și o
ptim
izar
ea lo
r ade
cvat
e di
ferit
or si
tuaţ
ii re
ale
B
4.ap
rofu
ndar
ea
cuno
știn
ţelo
r ex
tindă
sau
rede
finea
scă
cuno
știn
ţele
și /
sau
prac
tica
prof
esio
nală
exi
sten
tă în
cad
rul
dom
eniu
lui s
au la
inte
rfer
enţa
cu
alte
dom
enii
C, E
5.ap
rofu
ndar
ea
cuno
știn
ţelo
r ut
ilize
ze c
unoș
tinţe
le p
entr
u a
anal
iza
criti
c, a
eval
ua și
a si
ntet
iza
idei
noi
și
com
plex
e, a
celo
r mai
avan
sate
din
dom
eniu
și a
dapt
area
la a
cest
e sit
uaţii
C, E
6.re
peta
bilit
ate
expe
rimen
tală
fie c
apab
il de
a co
nfirm
a in
divi
dual
, exp
erim
enta
l ipo
teze
pra
ctic
e și
teor
etic
e cu
nosc
ute
B
7.el
abor
are
și ap
licar
e co
ncea
pă, e
labo
reze
, opt
imiz
eze
și pr
oiec
teze
noi
le te
hnol
ogii,
pro
cese
, util
aje
etc.
cu
impl
emen
tare
a ac
esto
ra în
pro
ducţ
ie și
obţ
iner
ea n
oilo
r cun
oștin
ţe și
solu
ţii
proc
edur
ale
C, E
8.ce
rcet
area
de
fron
tieră
re
aliz
eze i
nves
tigaţ
ii șt
iinţifi
ce la
inte
rsec
ţia d
iferit
or d
omen
ii ad
iace
nte
A
9.ca
paci
tăţi
lingv
istic
e cu
noas
că la
niv
el d
e co
mun
icar
e și
prez
enta
re re
zulta
tele
știin
ţifice
într
-o li
mbă
de
circ
ulaţ
ie in
tern
aţio
nală
D
10.
capa
bilit
atea
de
com
unic
are
spec
ifică
fie c
apab
il de
a p
rom
ova,
în co
ntex
t aca
dem
ic și
pro
fesio
nal,
prog
resu
l teh
nico
-șt
iinţifi
c înt
r-o
soci
etat
e ba
zată
pe
cuno
aște
reD
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tabe
l ind
ică
pond
erea
abs
olut
ă a
com
pone
ntel
or C
, D, E
în ra
port
cu
ceila
lți d
oi d
escr
ipto
ri de
la
Dub
lin.
88
3.2.
Cor
elaţ
ia “fi
nalit
ăţi d
e st
udiu
şi co
mpe
tenţ
e –
curr
icul
um”
Tran
spun
erea
fina
lităţ
ilor
de s
tudi
u și
com
pete
nţel
or p
reco
niza
te în
con
ţinut
uri/
curr
icul
um p
rin u
nită
ţi de
cur
s/m
odul
e sîn
t st
ruct
urat
e co
nfor
m co
mpo
nent
elor
pla
nuril
or d
e în
văţă
mîn
t și s
înt p
reze
ntat
e în
urm
ătoa
rele
tabe
le.
Cor
elaţ
ia “u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi”
de
stud
ii sc
onta
te p
entr
u lic
enţă
Cod
curs
Uni
tate
de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udii
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
existent
12
34
56
78
910
1112
1314
15
F.M
atem
atic
ă și
stat
istic
ă bi
olog
ică
4+
++
++
++
++
F.C
him
ie g
ener
ală
4+
++
++
++
++
++
+F.
Bioc
him
ie4
++
++
++
++
++
++
F.A
nato
mie
și e
mbr
iolo
gie
4+
++
++
++
++
++
+F.
Gen
etic
ă4
++
++
++
++
++
++
F.Fi
ziol
ogie
ani
mal
ă6
++
++
++
++
++
++
F.Ec
olog
ie și
pro
tecţ
ia m
ediu
lui a
mbi
ant
4+
++
++
++
++
++
+S.
Nut
riţia
și a
limen
taţia
ani
mal
elor
*6
++
++
++
++
++
++
S.Ec
onom
ia a
grar
ă4
++
++
++
++
++
++
S.Pi
scic
ultu
ra4
++
++
++
++
++
++
S.Ap
icul
tura
4
++
++
++
++
+S.
Mar
ketin
g3
++
++
++
++
++
++
S.C
onta
bilit
ate
și ge
stiu
ni e
cono
mic
e3
++
++
++
++
++
++
S.C
reșt
erea
păs
ărilo
r6
++
++
++
++
++
++
S.C
reșt
erea
bov
inel
or
6+
++
++
++
++
++
+
89
S.M
anag
emen
t6
++
++
++
++
+S.
Baze
le v
eter
inăr
iei
6+
++
++
++
++
++
++
S.Li
mbi
stră
ine
– 1
4+
++
G.
Info
rmat
ică
4+
++
++
+G
.Li
mbi
stră
ine
– 2
4+
++
U.
Elem
ente
de c
ultu
ră n
aţio
nală
și u
nive
rsal
ă4
++
++
U.
Ştiin
ţe fi
lozo
fice
4+
++
++
+U
.Ba
zele
statu
lui,
drep
tulu
i și l
egisl
aţia
mun
cii
4+
++
++
++
++
U.
Etic
a pr
ofes
iona
lă4
++
++
+U
.Ba
zele
mic
o- și
mac
roec
onom
iei
4+
++
++
++
U.
Inte
grar
ea e
cono
mic
ă eu
rope
ană
6+
++
++
++
++ +
Cor
elaţ
ia “u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
pen
tru
mas
tera
t”
Cod
curs
Uni
tate
a de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
propus
12
34
56
78
910
1112
1314
1516
1718
1920
21
F.Te
oria
știin
ţei,
met
odol
ogia
și e
tica
ceer
cetă
rii10
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.Fi
ziol
ogia
, alim
enta
ția și
am
elio
rare
a an
imal
elor
10+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
90
S.Te
hnol
ogia
creș
terii
și
expl
oată
rii a
nim
alel
or10
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.Bi
oteh
nolo
gii î
n pr
eluc
rare
a pr
odus
elor
an
imal
iere
10+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.C
ertifi
care
a pr
odus
elor
de
orig
ine
anim
ală
10+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.Bi
osec
urita
tea
prod
usel
or
de o
rigin
e an
imal
ă10
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
S.Te
za d
e m
aste
er30
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
91
Cor
elaţ
ia “u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
pen
tru
doct
orat
”
Cod
curs
Uni
tate
de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udii
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
12
34
56
78
910
Nu se aplică
Uni
tăţi
de c
urs d
e sp
ecia
litat
e
Nu se aplică
++
++
++
++
Info
rmat
ică
++
+Li
mba
mod
ernă
++
++
Isto
ria și
met
odol
ogia
dom
eniu
lui d
e ce
rcet
are
++
++
+
Refe
rat p
e pr
oble
mat
ica
teze
i, an
ul 1
++
++
++
++
+
Refe
rat p
e pr
oble
mat
ica
teze
i, an
ul 2
++
++
++
++
+
Refe
rat p
e pr
oble
mat
ica
teze
i, an
ul 3
++
++
++
++
+
Teza
de
doct
orat
++
++
++
++
++
92
3.3. Proces de consultare cu persoanele
Viziunea comparativă referitor la competenţele generaleRaitingul în funcţie de importanţă Competenţe genericeStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 capacitatea de a învăţa8 5 11 creativitate6 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 adaptabilitate 5 8 8 abilităţi critice și autocritice 9 9 9 comunicare orală și scrisă
13 10 13 angajament etic11 11 5 capabilităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine 10 13 10 capabilitatea de a lua decizii
4. Volumul de muncă şi ECTS
4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS
Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani
4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel, într-
un an universitar, numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului consti-tuie 1800 ore.
Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.
93
Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în 2 componente: 450 ore – lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.
De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrului va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:
a)– 10% pentru unităţile de curs care au un număr considerabil de lucrări de laborator;
b)– 25% pentru unităţile de curs care prevăd realizarea temelor individuale ex-tracurriculare de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;
c)– 40% pentru unităţile de curs care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.
La ultimul an de licenţă, raportul recomandabil de ore contact / ore de studii in-dividual este 1:2, la studiile de masterat 1:3.
Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.
Majoritatea instituţiilor de învăţămînt acordă diplomă de licenţă în domeniul Zo-otehniei cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS. Există universităţi care sînt în proces de schimbare a programelor pentru a ajusta pregătirea acestor specialiști la modelul de 180 credite pentru licenţă (de exemplu, Franţa, Cehia).
Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a 330 credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.
5. Învăţarea, predarea şi evaluareaÎnvățămîntul la ciclul I (licență) se asigură prin:
• desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, lucrărilor de labo-rator și practice etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsio-nare a interesului cognitiv de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din zootehnie și biotehnologii agricole;
• metoda Feedback, utilizată în deosebi la realizarea temelor individuale, folosind Feedbacul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performanţelor obţi-nute de către student, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialu-lui, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la autoinstruire continuă.
• acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;
94
• soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definitivă. Activitatea studenţilor este ghidată de cadrul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, spe-cificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, solicitîndu-le să ex-plice logica studentului în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;
• încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;
• soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare folosind materialul studiat anterior;
• realizarea proiectelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele ob-ţinute la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, internet, etc. prin rezolvarea unor probleme concrete de concepere, calcul proiectare etc;
• finalizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a in-formaţiei, necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.
Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii:• Evaluarea Iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic
ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;
• Evaluarea Continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice, inte-grate în procesul complex de predare / învăţare / evaluare, ale gradului de rea-lizare a obiectivelor de învăţare, imediat după încheierea unei prelegeri, teme, întrebări etc., precum și în interiorul acestora.
Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competen-ţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu;
Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitatea evaluării auto-critice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte specifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii.• Evaluarea Finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri
periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.
Învățămîntul la ciclul II (master) se bazează pe competențe obținute la ciclul I.Capacitatea de a obţine și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansa-
te în domeniul Tehnologiei agricole cu specializarea Biotehnologii în zootehnie, de exemplu “Logistica și mentenanţa tehnologiilor agricole în zootehnie și celei din in-dustria prelucrătoare a produselor animaliere”, se asigură prin includerea suplimen-tară faţă de tehnicile folosite la cilul întîi și anume:
95
• elementele de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a tehnologiilor avansate;
• selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;
• transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente tehnologiilor în zootehnie;
• declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă din evidenţie-rea contradicţiilor).
6. Sporirea calităţiiCalitatea învăţămîntului în universitate este asigurată de utilizarea diferitor
competențe generale conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, com-petenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management al calităţii sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor planificate, sa-tisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.
Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin:• proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu
beneficiarii;• realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie
la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;
• monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;
• autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate;• evaluarea externă;• îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-
re;• sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul Tehnologiilor agricole cu
specializarea Biotehnologii în zootehnie, asigurată de dezvoltarea competenţe-lor interactiv – profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire continuă;
• asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii traseului educaţional;
96
• facilizarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul tehnologiei agrare cu speciali-zarea în tehnologii în zootehnie, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipului Feedback;
• utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii, în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.
CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR
Învăţămînt Superior
Domeniul de formare profesională
615 Horticultură
98
Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Coordonator elaborare: BALAN Valerian, doctor habilitat,
profesor universitar
99
1. Introducere în domeniul de formare profesională
1.1. Descriere generală a domeniului Domeniul horticol (identificat pe plan mondial) vizează pregătirea specialiștilor
în cultivarea pomilor și arbuștilor fructiferi, a viţei de vie, a legumelor și florilor, a plantelor ornamentale de seră și de cîmp, la fel și utilizarea productivă a acestor specii ce necesită o pregătire teoretică și practică profundă de natură fiziologică și tehnologică și devine tot mai popular în economia globală. Horticultura presupune nu numai cunoștinţe teoretice și practice temeinice, ci și o specializare profesională continuă în crearea unor ecosisteme horticole cu o înaltă productivitate și stabilita-te ecologică, dragoste de meserie, multă experienţă și o anumită artă inginerească. Aceasta implică dezvoltarea, producerea, distribuirea și utilizarea atît în ţară, cît și peste hotare a fructelor, legumelor etc., ce necesită o administrare mult mai intensă, forţe de muncă mai calificate decît la alte culturi agricole.
În cadrul domeniului Horticultură se realizează specialitatea 615.1 Horticultu-ră, care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 616.1 Silvicultură și grădini publice, 617.1 Viticultură și vinificaţie, 618.1 Biotehnologii agricole.
Elaborarea programelor de studii a fost un rezultat firesc atît al cunoștinţelor te-oretice și practice obţinute în domeniul horticulturii, cît și al condiţiilor naturale de care dispune Republica Moldova și a necesităţii societăţii de pregătire a specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.
Programele de studii se realizează prin activităţi de predare, învăţare și evaluare, reunite într-o concepţie unitară din punct de vedere al conţinutului și al desfășurării lor în timp în vederea formării profesionale a specialiștilor horticultori la ciclul I și II. Desfășurarea procesului educaţional se realizează prin modul de planificare a proce-sului de formare, de distribuire a cunoștinţelor pe discipline, de acordare a creditelor, de evaluare curentă și finală la unitatea de curs.
Programul de studii superioare de licenţă (ciclul I) oferă un istoric în deprin-derile comunicative; matematică; fizică; curs știinţific general despre plante așa ca botanica, chimia, pedologia, fiziologia plantei, genetica, entomologia și fitopatologia; cursuri de producere în promovarea plantei, identificarea plantei, conducerea unei sere, producerea legumelor, fructelor, strugurilor, florilor; conducerea unei pepiniere etc. și încă o gamă largă de cursuri de predare a abilităţilor generice ce promovează o educaţie trainică. Programul studii superioare de master (ciclul II) în Ştiinţe agricole şi agrosilvice asigură aprofundarea cunoștinţelor în domeniul sistemelor de cultură și a tehnologiilor performante de producere a materialului săditor pomicol, legumicol, viticol și floricol, precum și a fructelor, legumelor și strugurilor. Studenţii pot opta pentru o specializare așa ca pomicultura etc. sau pot alege un studiu mai general pen-tru întregul domeniu de studiere. La cursul selectat se alocă 30 ore contact.
Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic.
100
1.2. Caracteristici-cheie
Caracteristici-cheie ale domeniului
Nivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (Ciclul II) Doctorat
1 2 3 4Durata studiilor 4 (5)1∗ ani 1,5 ani 3 (4)∗ aniCredite de studiu
ECTS240 credite 90 credite Nu se aplică
Forma de organizare
Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă; la distanţă
Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă
Condiţii de acces Diploma de studii liceale, diploma de colegiu, diploma de studii superioare
Diploma de licenţă Diploma de licenţă, diploma de master
Precondiţii
-
30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii
-
Stagii de practică Cu titlu obligatoriu, minimum 20 credite
Cu titlu obligatoriu, minimum 30 credite
Nu se realizează
Reguli de examinare şi evaluare
Evaluarea se realizează prin:
1. evaluare curentă, pe parcursul întregului an de studii, la semina-re, lucrări practice, de laborator, de control etc., cu scopul estimării competenţelor specifice și instrumentale;
Evaluarea se realizează prin:
1. evaluare curen-tă, pe parcursul întregului an de studii, la lecţiile practice și seminare, re-alizarea lucră-rilor individule de proiectare și cercetare, cu scopul estimă-rii competen-ţelor specifice pentru ciclul II, studii su-perioare de masterat;
Evaluarea se realizează prin:
2. susţinerea examenelor de doctorat pentru testarea competenţelor generale ale ciclului III;
101
Reguli de examinare şi evaluare
2. evaluarea intermedia-ră, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;
3. evaluarea stagiilor de practică, în scopul aprecierii competenţelor sistemice;
4. evaluare finală semes-trială menită să apreci-eze gradul de însușire a disciplinelor programate.
2. evaluarea intermediară, la mijlocul fie-cărui semestru, în scopul sta-bilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;
3. evaluare finală semestrială menită să apre-cieze nivelul real de atingere a obiectivelor preconizate.
2. susţinerea a trei referate știinţi-fice pe unitatea de curs de speci-alitate, în scopul sistematizării și consolidării cunoștinţelor dobîndite;
Modalitate de evaluare finală
Examen de licenţă, inclusiv două probe (o unitate de curs fundamentală și una de specialitate) și teză de licenţă
Susţinerea tezei de master
Susţinerea tezei de doctor
Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctorTitlu acordat Licenţiat Master DoctorDrepturi pentru absolvenţi
– a aplica pentru programe de master;
– acces pe piaţa muncii, în producţie, prelucrare, păstrare, vînzări, servicii
– oportunităţi LLL**
– a aplica pentru programe dedoctor;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
– realizarea post doctoratului;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
Autorizarea programelor
Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de Senatul universitar și confirmate de Ministerul Educaţiei și cel de resort. O dată la 5 ani programele sînt acreditate în mod stabilit.
Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului
Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură abilitată
* în cazul studiilor cu frecvența redusă și la distanță în mod stabilit** Lifelong learning
102
2. Titluri (calificări) şi ocupaţii
2.1. Descrierea calificăriiCalificarea Titluri acordate/ componente specifice
Licenţă Licenţiat în știinţe agricole, domeniul Horticultură, specialitatea Horticultură: cunoștinţe de bază în domeniile definitorii precum pomicultură, legumicultură, floricultură, viticultură, tehnologia prelucrării produselor horticole, ameliorarea plantelor horticole. Studiile se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă.
Masterat Master în științe agricole cu specializări în: pomicultură și viticultură; producerea legumelor în sere; managementul peisajer; pepinierit horticol; producerea legumelor; managementul calităţii produselor horticole; fiziologia post recoltării, științe horticole și agrosilvice, siguranța alimentelor de origine vegetală, studiile prevăd o pregătire teoretică avansată în: Tehnologia producerii de sămînţă, material săditor pomicol, viticol, floricol și legumicol; Sisteme de cultură și tehnologii performante în pomicultură, legumicultură, viticultură; Sisteme de protecţie integrată a culturilor horticole, care formează potenţialul profesional pentru a activa cu succes în programele de extensiune în horticultură, în cercetare știinţifică de profil și în domeniul pedagogic; pentru continuarea studiilor în doctorantură. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.
Doctorat Doctor în agricultură cu specializări în pomicultură, viticultură și legumicultură. Studiile prevăd pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare pentru necesităţile știinţei, ale învăţămîntului și altor domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social economic al ţării. Programul de doctorat include disciplinele de specialitate: Bazele biologice ale pomiculturii, legumiculturii și viticulturii; Pomicultura generală și specială; Legumicultura generală și specială; Viticultura generală și ampelografia. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură.
103
2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii în domeniul dat pe cicluri
Ciclul I – studii superioare de licență
Domeniile de
specializare
Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
1 2 3
Horticultură Agricultură
– agent agricol – agronom – agronom de secţie (brigadă, sector agricol, fermă) – agronom pentru producerea seminţelor – conducător de asociaţii – conducător tehnic – controlor pieţe – inspector de stat în specialitate – președinte cooperativă în agricultură.
Ciclul II – studii superioare de masterat
Domeniile de specializare
Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializărilor
1 2 3
Ştiinţe agricole și agrosilvice
Agricultură
– agronom șef – consultant îndrumare și orientare profesională – director asociaţie de producţie – director (șef) cursuri – director firmă – director general agenţie de stat – director general asociaţie de producţie – director general întreprindere – director întreprindere agricolă de stat – director întreprindere mică – director staţie pentru încercarea soiurilor – director școală profesională (colegiu) – inspector instruirea în producţie – inspector principal de stat pentru
producerea seminţelor selecţionate – manager în agricultură – specialist principal
104
Ştiinţe agricole și agrosilvice
Agricultură
– șef compartiment în agricultură – șef detașament în agricultură – șef direcţie în agricultură – șef pepinieră – șef punct în agricultură – șef sector în agricultură – șef secţie în agricultură – șef staţie în agricultură
Cercetare
– colaborator știinţific – conducător birou studenţesc
de cercetări știinţifice – șef sector de experimentare a soiurilor
Învăţămînt
– colaborator știinţific – conducător practică de producţie – inspector în învăţămîntul
secundar profesional – lector universitar – lector superior universitar – profesor în colegiu – șef cîmp experimental.
Doctorat
Domeniile de specializare
Categorii/grupuri de profesii pe
domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializărilor
1 2 3
Pomicultură Viticultură
Legumicultură etc.
Agricultură – director general al direcţiei generale
Cercetare
– cercetător – director institutul de cercetări știinţifice – director general asociaţie
știinţifică de producţie – director general programe – șef laborator
Învăţămînt – conferenţiar universitar – inspector instituţii de învăţămînt superior – profesor universitar
2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională/specialităţile, care necesită includerea cursu-
rilor din domeniul 615 Horticultură, sînt, după cum urmează: 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole612.1 Protecţia plantelor613.1 Agronomie614.1 Zootehnie615.1 Horticultură616.1 Silvicultură și grădini publice617.1 Viticultură și vinificaţie
105
Specialitatea Horticultură poate forma un program de studiu pentru calificare în specialităţile enumerate mai sus, deoarece unele discipline fundamentale (matema-tică și statistică, chimie generală etc.) și toate disciplinele socio-umane și de cultură generală sînt, practic, identice.Discipline comune pentru:
* specialităţile enumerate mai sus sînt după cum urmează: limbi străine; ele-mente de cultură universală și naţională; psihologia comunicării; știinţe filo-sofice; bazele statului dreptului și legislaţiei muncii; etica profesională; bazele micro- și macroeconomiei; integrare economică europeană.
* specialităţile 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvicultură și grădini publice, 617.1 Viticultură și vinificaţie sînt după cum urmează: obligatorii (matematică și statistică; biofizică și agrometeorologie; chimie generală; in-formatică; biochimie; botanică; topografie; genetică; pedologie); opţionale (ecologie și protecţia mediului; fiziologia plantelor; tehnica experimentală; metodologia instruirii și cercetării; contabilitate și gestiune economică; fi-nanţarea și creditarea în agricultură; marketing; studiul pieţei agricole; agro-chimie; cartarea agrochimică; standardizare, certificare și metrologie; secu-ritatea alimentară).
* specialităţile 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 617.1 Viticultură și vini-ficaţie sînt după cum urmează: obligatorii (microbiologie; tractoare și auto-mobile; mașini agricole); opţionale (agrotehnică; agrotehnică și erbologie; economie agrară; tehnici de analiză și similare economică).
3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptorii de nivel pe cicluri
3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice
și generale (în conformitate cu descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.
În tabelul ce urmează la pag. 106, sînt utilizate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:
A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa
106
Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generice1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă
10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii
Ciclul I – studii superioare de licență
Competenţele - cheie specifice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie
de importanţă
Denumirea succintă a
competenţelor specifice
Descrierea competenţelor
(la finalizarea ciclului întîi în horticultură, studentul/a trebuie să:)
Nivelul descriptorilor de la Dublin
1.colaborarea în soluţionarea problemelor
estimeze priorităţile în rezolvarea diferitor situaţii profesionale de producţie din domeniul horticulturii
B
2. cunoaștere stăpînească cunoștinţe în biochimie, fiziologia și biologia plantelor pomicole, legumicole, floricole și viticole
A
3. cunoaștere
dispună de cunoștinţe de specialitate în domeniile definitorii: pomicultură, legumicultură, floricultură, viticultură, tehnologia prelucrării produselor horticole, ameliorarea plantelor horticole
A
4.abilităţi
fiziologo-biologice
cunoască și să aplice cunoștinţele temeinice în domeniul interacţiunii proceselor fizice, chimice, fiziologice și biologice la sporirea productivităţii sistemelor horticole
A, B
5.metodologia de cercetare
știinţifică
cunoască metodologia de cercetări știinţifice să confirme de sine stătător, experimental ipoteze practice și teoretice cunoscute
B
107
6.modelarea și soluţionarea problemelor
identifice elementele prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare
B
7.relevanţă
educaţională și adaptabilitate
stăpînească cu cele mai importante arii din horticultură și capacitatea de a se adapta situaţiilor noi
A, C, E
8.valorificarea cercetărilor știinţifice
fie capabil de a selecta și utiliza a cercetările știinţifice și informaţia din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc.
E
9.capacitatea de a învăţa și de a lucra creativ
fie capabil de a aplica eficient și creativ diverse metode, procedee, tehnici din horticultură, de a aborda noi domenii prin studiul individual și aprofundarea cunoștinţelor obţinute
E
10.abilităţi
profesional umane
fie capabil de a-și dezvolta simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), de a cîștiga flexibilitate profesională printr-un spectru larg de tehnici oferite în curriculă
A, B
11.abilităţi de orientare generală
fie capabil de a învăţa, cerceta, analiza , expune oral și în scris, în limba română și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale
A, B
12. abilităţi socio-umanistice
fie capabil de a-și asuma responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie
A, B
13.abilităţi de
orientare spre specialitate
identifice, analizeze problemele și tendinţele care apar la elaborarea, argumentarea și aplicarea tehnologiilor avansate atît de producere a seminţelor și a materialului săditor pomicol, viticol și legumicol, cît și de producere a fructelor, strugurilor și legumelor
A, B
14. abilităţi de comunicare
comunice audienţei rezultatele investigaţiilor cu privire la dezvoltarea, producerea și utilizarea producţiei horticole
D
Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea componentelor de tip A şi B în raport cu ceilalți trei descriptori de la Dublin.
108
Ciclul II – studii superioare de masterat
Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie
de importanţă
Denumirea succintă a
competenţelor specifice
Descrierea competenţelor
(la finalizarea ciclului II, studentul/a trebuie să:)
Nivelul descriptorilor de la Dublin
1.monitorizarea
activităţii profesionale
identifice analitic și predictiv a elementelor prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare
C
2.colaborare în soluţionarea problemelor
identifice și estimeze ordinea priorităţilor în baza optimizării, proceselor tehnologice din domeniul horticulturii cu scopul soluţionării diferitor situaţii profesionale
C
3. abilităţi de a învăţa
selecteze și să utilizeze informaţia din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc.
E
4. abilităţi de a învăţa
interpreteze și să înţelegă realitatea prin reinterpretarea cunoștinţelor dobîndite în domeniu
E
5. modelare adapteze modele disponibile la date experimentale noi B
6. aprofundarea cunoștinţelor
evalueze în mod consecvent propriul progres în cunoștinţe, deprinderi și competente profesionale cu privire la realizările în domeniu
A, B, E
7. abilităţi de a învăţa
fie capabil de a obţine și a utiliza cu îndemînare cunoștinţe din domeniile adiacente specialităţii de bază
A, B, E
8.cunoaștere,
perfecţionare și adaptabilitate
realizeze diagnoze bazate pe cercetare în vederea rezolvării problemelor prin integrarea cunoștinţelor noi sau interdisciplinare, elaborarea judecăţilor pe baza unor informaţii incomplete sau limitate, dezvoltarea de deprinderi noi ca răspuns la noile cunoștinţe și tehnici care apar și adaptarea la aceste situaţii
A, C, E
9.realizarea
proiectelor de cercetare
realizeze proiecte de cercetare știinţifică și să adopte realizările știinţei în domeniu B, C
10. abilităţi fiziologice
fie abil de a selecta cunoștinţele adecvate activităţii practice în domeniul interacţiunii proceselor fiziologice
B, E
109
11. cercetarea de frontieră
cunoască și să fie capabil de a aplica rezultatele cercetărilor știinţifice ale uneia sau cîtorva specialităţi adiacente domeniului dat
A, B, C
12. abilităţi de comunicare
comunice audienţei rezultatele investigaţiilor cu privire la dezvoltarea, producerea și utilizarea
D
13. aptitudini manageriale
fie capabil de a activa cu un grad sporit de autonomie, în special, prin acceptarea responsabilităţii în planificarea și managementul proiectelor din domeniu
C
14. adaptabilitate
stăpînească informaţii curente referitor la metode și procedee noi din domeniu și capacitatea de a face o sinteză și de a transmite această informaţie persoanelor cointeresate
E
15. abilităţi de cercetare
fie capabil de a realiza proiecte de cercetare știinţifică în domeniul horticol C, E
16. competenţă profesională
evaluaeze procesul și rezultatul învăţămîntului horticol din punt de vedere teleologic, curricular și știinţific. Dezvolte simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), de a cîștiga flexibilitate profesională printr-un spectru larg de tehnici oferite în curriculă
A, B
17.abilităţi de orientare generală
fie capabil de a cerceta, analiza , expune oral și în scris, în limba română și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale
B, D
18. abilităţi socio-umanistice
fie capabil de a-și asuma responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie
D
19.abilităţi de
orientare spre specialitate
identifice, analizeze problemele și tendinţele care apar la elaborarea, argumentarea și aplicarea tehnologiilor avansate atît de producere a seminţelor și a materialului săditor pomicol, viticol și legumicol, cît și de producere a fructelor, strugurilor și legumelor
C, E
20.standarde absolute
inovaţionale
aplice eficient și creativ diverse metode cu privire la inovaţiile din agricultură la sporirea productivităţii ecosistemelor horticole
B, C, E
21. capacităţi lingvistice
cunoască la nivel de comunicare fluentă o limbă de circulaţie internaţională D
Notă: Analiza informaţiei din tabel indică diminuarea ponderii componentelor A şi B în favoarea celorlați trei descriptori de la Dublin.
110
Doctorat
Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie
de importanţă
Denumirea succintă a
competenţelor specifice
Descrierea competenţelor
(la finalizarea ciclului III, doctorandul/a trebuie să:)
Nivelul descriptorilor de la Dublin
1.
identificarea direcţiilor evoluţiei
știinţelor din domeniu
selecteze, sintetizeze și utilizeze informaţia privind stadiul actual al anumitor probleme cu caracter știinţific E
2.
aplicarea eficient și creativ a
mijloacelor de învăţare
aplice metodele avansate de programare, prognozare și prelucrare a datelor experimentale și realizarea cercetărilor în baza programelor elaborate
C, E
3.modelare
a cercetării știinţifice
determine obiectul, scopul, ipoteza și obiectivele de cercetare adecvate diferitor situaţii reale
B, C
4.
identificarea și aplicarea
metodologiei cercetării
identifice și aplice adecvat a criteriile, metodele și procedeele de realizare a cercetării biologice, fiziologice, agrotehnice etc. în domeniul horticol
C-E
5. aprofundare și adaptabilitate
utilizeze cunoștinţele pentru a analiza critic, a evalua și a sintetiza idei noi și complexe, a celor mai avansate din domeniu și adaptarea la aceste situaţii
B, C, E
6.sintetizarea rezultatelor
obţinute
fie capabil de a sinteza și generaliza rezultatele obţinute experimental, ipoteze practice și teoretice cunoscute
C, B
7. elaborare și aplicare
conceapă, elaborareze, proiecteze și aplice noi tehnologii, procese, utilaje etc. cu implementarea acestora în producţie și obţinerea de noi cunoștinţe și soluţii procedurale
C, E
8. concluzii și recomandări
fie capabil de a elabora concluzii și recomandări a investigaţiilor știinţifice interdisciplinare în teoria și practica diferitor domenii adiacente
A
111
9. capacităţi lingvistice
cunoască la nivel de comunicare și prezentare a rezultatelor știinţifice într-o limbă de circulaţie internaţională
D
10.capabilitate de
comunicare știinţifică
promoveze, în context academic și profesional, progresul tehnico-știinţific din domeniu, de a determina elocvent valoarea investigaţiilor personale, locul lor în contextul cercetărilor de profil din ţară și de peste hotare
C, D
Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea absolută a componentelor C, D, E în raport cu ceilalți doi descriptori de la Dublin.
112
3.2.
Cor
elaţ
ia „
final
ităţi
de st
udiu
şi co
mpe
tenţ
e –
curr
icul
um”
Tran
spun
erea
fina
lităţ
ilor
de s
tudi
u și
com
pete
nţel
or p
reco
niza
te în
con
ţinut
uri/
curr
icul
um p
rin u
nită
ţi de
cur
s/m
odul
e sîn
t st
ruct
urat
e co
nfor
m co
mpo
nent
elor
pla
nulu
i de
învă
ţăm
înt ș
i sîn
t pre
zent
ate
în ta
bele
le ce
urm
ează
.
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
pen
tru
licen
ţă”
Cod
curs
Uni
tate
a de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
existent
12
34
56
78
910
1112
1314
F.M
atem
atic
ă și
stat
istic
ă4
++
++
++
+F.
Biofi
zică
și a
grom
eteo
rolo
gie
6+
++
++
+F.
Chi
mie
gen
eral
ă4
++
++
++
F.Bi
ochi
mie
4+
++
+F.
Bota
nică
6+
++
++
++
++
F.M
icro
biol
ogie
3+
++
F.To
pogr
afie
3+
++
+F.
Gen
etic
ă4
++
++
F.Pe
dolo
gie
4+
++
++
++
++
F.Ec
olog
ia și
pro
tecţ
ia m
ediu
lui
4+
++
F.Fi
ziol
ogia
pla
ntel
or6
++
++
++
++
+F.
Baze
le b
iolo
gice
ale
hor
ticul
turii
6+
++
++
++
++
++
++
S.Tr
acto
are
și au
tom
obile
4+
++
++
++
S.M
așin
i agr
icol
e6
++
++
++
+S.
Pom
icul
tură
gen
eral
ă6
++
++
++
+S.
Legu
mic
ultu
ră sp
ecia
lă4
++
++
++
+
113
S.Po
mic
ultu
ră sp
ecia
lă6
++
++
++
+G
.In
form
atic
ă4
++
++
G.
Lim
bi st
răin
e I
4+
++
+G
.Li
mbi
stră
ine
II4
++
++
G.
Psih
olog
ia co
mun
icăr
ii4
++
++
U.
Elem
ente
de
cultu
ră u
nive
rsal
ă și
naţio
nală
4+
++
++
U.
Ştiin
ţe fi
loso
fice
4+
++
++
++
U.
Baze
le st
atul
ui, d
rept
ului
și le
gisla
ţiei
mun
cii
4+
++
++
+
U.
Etic
a ed
ucaţ
iona
lă4
++
++
U.
Baze
le m
icro
- și
mac
roec
onom
iei
4+
++
++
+U
.In
tegr
are
econ
omic
ă eu
rope
ană
6+
++
++
+
Not
ă: *
se v
or p
reda
în m
odul
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
pen
tru
mas
tera
t”
Cod
curs
Uni
tate
a de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
propus
12
34
56
78
910
1112
1314
1516
1718
1920
21
F.Ep
istem
olog
ie(T
eoria
știin
ței)
10+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
114
F.M
etod
olog
ia și
etic
a ce
rcet
ării
20+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
S.
Baze
le b
iolo
gice
ale
în
mul
țirii
plan
telo
r și
biot
ehno
logi
i în
hotic
ultu
ră
10+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
S.Te
hnol
ogii
perf
orm
ante
și
siste
me
de p
rote
cție
a
plan
telo
r15
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
S.
Sist
eme
de c
ultu
ră în
ex
ploa
tații
le h
ortic
ole.
tehn
olog
ii pe
rfor
man
te în
do
men
iu
15+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.Si
stem
e de
sigu
ranț
ă10
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+S.
Teza
de
mas
teer
30+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
115
Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”
Cod
curs
Unitatea de curs (modul)
Număr credite ECTS
Finalităţile de studiu în ordinea priorităţilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nu
se ap
lică
Unitatea de curs de specialitate
Nu
se ap
lică
+ + + + + + + +Informatică + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 3 + + + + + + + + +
Teza de doctorat + + + + + + + + + +
3.3. Proces de consultare cu persoanele şi instituţiile cheie (anga-jatorii, absolvenţii, tinerii specialişti etc.)
Viziunea comparativă referitor la competenţele generale
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generaleStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 capacitatea de a învăţa8 5 11 creativitate6 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 adaptabilitate5 8 8 abilităţi critice și autocritice9 9 9 comunicare orală și scrisă
13 10 13 angajament etic11 11 5 capabilităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine10 13 10 capabilitatea de a lua decizii
Notă: Întru elaborarea şi determinarea ratingului în funcţie de importanţă a competenţelor generale şi specifice în domeniul horticultură, au fost consultaţi foştii
116
studenţi de la întreprinderile horticole „ST Codru”, (5 pomicultori), „Sauron” ( 4 viticultori), „Sălcuţa” (5 pepinierişti), „Ecoplantera” (6 legumicultori şi 4 floricul-tori), studenţii actuali (an. 3 – 20 studenţi; an. 4 – 15 studenţi), Direcţia Generală Horticultură a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Mol-dova, Direcţiile Agricole raionale. Permanent consultăm, de asemenea, opiniile şi referinţele asupra activităţii studenţilor ce-şi fac studiile la învăţămîntul cu frecvenţă redusă, opiniile consultanţilor raionali în agricultură la seminarele şi conferinţele de totalizare a practicilor în pomicultură, viticultură şi legumicultură, cît şi opiniile studenţilor exprimate în Chestionarul cu privire la evaluarea cadrelor didactice şi a procesului de învăţămînt desfăşurat de ei.
4. Volumul de muncă şi ECTS
4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS:
Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani
4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul dat Un credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. astfel într-un
an universitar, numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului constituie 1800 ore.
Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.
Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore - lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.
La etapa actuală, în pregătirea agronomilor horticultori cu studii universitare are loc trecerea de la învăţămîntul informativ-reproductiv la cel formativ-dezvoltativ, ba-zat pe metode activ-participative de predare-învăţare, pe cercetare, descoperire. Ei realizează teze de curs la o unitate de curs fundamentală și la una de specialitate. Pe parcursul anilor ei desfășoară practica didactică, de producţie și de licenţă în timpul cărora efectuează cercetări biologice, fiziologice și agrotehnice în pepiniere, sere, li-vezi, podgorii, grădini etc., scriu și susţin în faţa comisiei de stat teze de licenţă, care au un caracter teoretico-aplicativ.
De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:
117
a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;
b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extra-curricular de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;
c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.La ultimul an de licenţă raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-
vidual este 1:2, iar la studiile de masterat 1:3.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților
pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.
Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licenţă în domeniul Horticul-turii cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.
Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a trei sute treizeci credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.
5. Învăţarea, predarea şi evaluareaProcesul de instruire a învăţămîntului universitar agrar se axează pe Competenţe-
le generale și cele specifice, standardele curriculare și profesionale la fiecare modul de discipline sau de învăţămînt și se axează pe finalităţile de studiu al specialistului.
Exemplul I : Cunoaşterea (ciclul I - studii superioare de licenţă)Competenţele care urmează a fi formate și dezvoltate se realizează prin: ■ desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor,
practicilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul horticulturii;
■ metoda Feedback, utilizată, îndeosebi, la realizarea temelor individuale, folo-sind Feedback-ul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performan-ţelor obţinute de către student, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialului, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la autoinstruire continuă;
■ acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;
■ soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceasta, studenţii se divizează în echipe, chemate să rezolve diverse probleme generale într-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de către ca-drul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, specificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, cerînd de la stu-denţi să explice logica sa în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;
■ încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;
118
■ soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;
■ realizarea tezelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele obţinute la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, Internet etc. prin rezolvarea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc.;
■ familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.
Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii: ■ Evidența Iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic
ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;
■ Evidența Continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice ale gra-dului de realizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei teme, întrebări etc. precum și în interiorul acestora. Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competenţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu;
Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliu reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitate evaluării autocri-tice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte spe-cifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii;
■ Evidența Finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.
Exemplul II : Aprofundarea cunoştinţelor (ciclul II - studii superioare de mas-terat)Capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate
în domeniul horticulturii se asigură prin includerea suplimentară faţă de tehnicile folosite la ciclul întîi și anume:
■ elemente de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a teoriilor avansate;
■ selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;
■ transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente horticulturii; ■ declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-
struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observare, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţie-rea contradicţiilor).
119
6. Sporirea calităţiiSporirea calităţii pregătirii specialiștilor cu studii superioare universitare în do-
meniul învăţămîntului horticol în universitate este asigurată de utilizarea diferitor competențe generale conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, competenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management ale calităţii programelor de pregătire a specialiștilor horticultori sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor planificate, satisfac exi-genţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standar-delor de calitate.
Disciplinele obligatorii, în număr de 30, sînt poziţionate într-o succesiune logică și răspund cerinţelor formate prin metodologia de Asigurare a Calităţii în Învăţămîn-tul Superior, elaborată de Ministerul Educaţiei, dintre care amintim:
– definirea și delimitarea componenţelor generale și de specialitate; – compatibilitatea cu cadrul naţional de calificări; – compatibilitatea și armonizarea cu planurile și programele de studii similare din
statele Uniunii Europene, ponderea disciplinelor fiind exprimate în credite de studii ECTS.
Disciplinele opţionale sînt prevăzute la anii III și IV, fiind grupate în pachete op-ţionale, alegerea acestora făcîndu-se de către studenţi înainte de începutul fiecărui an de studiu. Planurile de învăţămînt cuprind, de asemenea, discipline la libera alegere, cu obiect de studiu constituit din problematici conexe domeniului.
Unităţile de curs cuprinse în planurile de învăţămînt au programe analitice în care sînt precizate: obiectivele disciplinei, conţinutul tematic de bază, repartizarea numă-rului de ore de curs, seminar și activităţi aplicative, sistemul de evaluare a studenţilor, bibliografia minimală.
Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior se realizează conform metodologiei elaborate: Manual de Management al Calităţii. Chișinău, 2005, p. 54; Evaluarea stu-denţilor - Strategii și Metode. Chișinău, 2006, 168 p.; Evaluarea studenţilor în Con-textul Procesului Bologna. Chișinău, 2006, 110 p.
Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin: ■ proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu
beneficiarii; ■ realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie
la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;
■ monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;
■ autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate; ■ evaluarea externă de către Comisia de evaluare și acreditare a calităţii pregătirii
specialiștilor horticultori; ■ evaluarea de către Comisia de stat a calităţii pregătirii absolvenţilor în timpul
susţinerii examenelor și tezelor de licenţă; ■ discutarea în ședinţele Comisiei didactico-metodice a facultăţii și a universităţii
a programelor analitice, a lucrărilor metodice, a ghidurilor, a manualelor etc.;
120
■ discutarea modalităţilor care sporesc calitatea pregătirii specialiștilor horticul-tori în cadrul ședinţelor Consiliului facultăţii și Senatului universitar;
■ Participarea titularilor catedrelor facultăţii de Horticultură în procesele de eva-luare a calităţii și sporirii acesteia la specialităţile similare din colegii;
■ participarea cadrelor didactice a facultăţii în lucrul diferitor seminare, conferin-ţe, simpozioane și altor forumuri știinţifice și metodice organizate în baza unor proiecte de colaborare în consorţiumul internaţional și republican;
■ îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvoltare; ■ sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul horticulturii, asigurată
de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire con-tinuă;
■ asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii traseului educaţional;
■ facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul horticulturii, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;
■ utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii, în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.
CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR
Învăţămînt Superior
Domeniul de formare profesională
616 Silvicultură şi grădini publice
122
Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Coordonator elaborare: BALAN Valerian, doctor habilitat,
profesor universitar
123
1. Introducere în domeniul de formare profesională
1.1. Descriere generală a domeniuluiDomeniul vizează (identificat pe plan mondial) pregătirea specialiștilor în Silvi-
cultură şi grădini publice, domenii importante ale economiei Republicii Moldova. In-fluenţele majore ale pădurii asupra mediului înconjurător și asigurarea echilibrului ecologic, protejarea solurilor contra eroziunii solurilor și alunecărilor de teren, pu-rificarea atmosferei, cît și importanţa pădurii ca sursă de materie primă, de diferite bunuri materiale și spirituale necesită o bună pregătire teoretică și practică de natură biologică, ecologică, fiziologică și tehnologică, care ar asigura o activitate durabilă în rezolvarea multiplelor probleme cu care se confruntă sectorul forestier și grădinile publice – reconstrucţia ecologică a arboretelor degradate și slab productive, conser-varea biodiversităţii ecosistemelor forestiere naturale, ameliorarea terenurilor degra-date prin împădurire, extinderea suprafeţei terenurilor împădurite și a spaţiilor verzi. În domeniul Silvicultură şi grădini publice se pregătesc specialiști de ex. în Suedia.
În cadrul domeniului Silvicultură se realizează specialitatea 616.1 Silvicultură și grădini publice, care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 424.1 Eco-logie, 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 618.1 Biotehnologii agricole.
Elaborarea programelor de studii a fost un rezultat firesc atît al cunoștinţelor teo-retice și practice obţinute în domeniul silviculturii, cît și a condiţiilor naturale de care dispune Republica Moldova și a necesităţii societăţii de pregătire a specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.
Programele de studii se realizează prin activităţi de predare, învăţare și evaluare, reunite într-o concepţie unitară din punct de vedere al conţinutului și al desfășură-rii lor în timp în vederea formării specialiștilor silvicultori. Desfășurarea procesului educaţional se realizează prin modul de planificare a procesului de formare, de dis-tribuire a cunoștinţelor pe discipline, de acordare a creditelor, de evaluare curentă și finală la unitatea de curs.
Programul de studii superioare de licenţă (ciclul I) oferă un istoric în deprinderile comunicative; matematică; fizică; curs știinţific general despre plante așa ca botani-ca, chimia, pedologia, fiziologia plantei, genetica, entomologia și fitopatologia; cur-suri de producere în promovarea plantei, identificarea plantei, gestionarea durabilă a resurselor forestiere, managementul ecosistemelor forestiere etc.; și încă o gamă largă de cursuri de predare a abilităţilor generice ce promovează o educaţie trainică. Programul studii superioare de masterat (ciclul II) în Ştiinţe agricole și agrosilvice asigură aprofundarea cunoștinţelor în domeniul Reconstrucţii ecologice a pădurilor, Modelarea proceselor în modelarea pădurilor, Programul și metode de ameliorare a arborilor.
Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic.
124
1.2. Caracteristici-cheie:Nivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (Ciclul II) Doctorat
1 2 3 4Durata
studiilor 4 (5)∗ ani 1,5 ani 3 (4)∗ ani
Credite de studiu ECTS
240 credite 90 credite Nu se aplică
Forma de organizare
Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă; la distanţă
Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă
Condiţii de acces
Diplomă de studii liceale diploma de colegiu, diplomă de studii superioare
Diplomă de licenţă Diplomă de licenţă ∗∗, diploma de master
Precondiţii
-
30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii
-
Stagii de practică
Cu titlu obligatoriu, minimum 20 credite
Cu titlu obligatoriu, minimum 30 credite
Nu se realizează
Reguli de examinare şi
evaluare
Evaluarea se realizează prin:
1. evaluare periodică, pe parcursul între-gului an de studii, la lecţiile practice și la-borator, întocmirea temelor, lucrărilor, proiectelor etc. in-dividuale, cu scopul estimării compe-tenţelor specifice și instrumentale;
Evaluarea se realizează prin:
1. evaluare periodică, pe parcursul întregului an de studii, la lecţiile practice și seminare, realizarea lucrărilor in-dividuale de proiectare și cercetare, cu scopul estimării competen-ţelor specifice pentru ciclul II, studii superi-oare de masterat;
Evaluarea se realizează prin:
1. susţinerea examenelor de doctorat pentru testarea competenţe-lor generale pentru acest ciclul;
125
Reguli de examinare şi
evaluare
2. evaluarea interme-diară, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cu-noștinţelor de către fiecare student;
3. evaluarea stagiilor de practică, în sco-pul aprecierii com-petenţelor sistemice;
4. evaluare finală se-mestrială menită să aprecieze gradul de însușire a discipli-nelor programate.
2. evaluarea intermedia-ră, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;
3. evaluare finală se-mestrială menită să aprecieze nivelul real de atingere a obiective-lor preconizate.
2. susţinerea a trei referate știinţifice la disciplina de specialitate, în scopul sistematizării și consolidării cunoștinţelor dobîndite;
Modalitate de evaluare finală
Examen de licenţă, inclusiv două probe (o unitatea de curs fundamentală și una de specialitate) și teză de licenţă
Susţinerea tezei de master Susţinerea tezei de doctor
Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctorTitlu acordat Licenţiat Master Doctor
Drepturi pentru
absolvenţi
– a aplica pentru programe de master;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunităţi LLL**
– a aplica pentru programe doctorat;
– acces pe piaţa muncii; – oportunităţi LLL
– realizarea postdoctora-tului;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
Autorizarea programelor
Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de Senatul universitar și confirmate de către Ministerul Educaţiei și cel de resort. Odată la 5 ani programele sînt acreditate în modul stabilit.
Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului
Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură abilitată
* în cazul studiilor cu frecvența redusă și la distanță în modul stabilit.** Lfelong learning
126
2. Titluri (calificări) şi ocupaţii
2.1. Descrierea calificăriiCalificarea Titluri acordate/ componente specifice
Licenţă
Licenţiat în știinţe agricole, domeniul Silvicultură, specialitatea Silvicultură și grădini publice: cunoștinţe de bază în domeniul executării diferitor lucrări silvi-culturale, de exploatări forestiere, de amenajare a pădurilor și a fondurilor cinegetice, analiza influenţei factorilor de mediu asupra creșterii și dezvoltării arborilor, arboretului și pădurii în ansamblu, organizarea recoltării, condiţionării, certificării și comercializării produselor pădurii, efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor și spaţiilor verzi, organizarea lucrărilor privind creșterea materialului de reproducere în pepiniere. Studiile se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă.
Masterat
Master în știinţe agricole cu specializări în silvicultură și grădini publice. Programul include atît materii de sinteză, cît și de aprofundare: reconstrucţia ecologică a pădurilor; amenajarea pădurilor; teledetecţie, strategii, programe și metode de ameliorare a arborilor, managementul ecosistemelor forestiere, științe horticole și agrosilvice. Studiile prevăd însușirea de către studenţi a metodologiilor de lucru specifice producţiei, proiectării și cercetării de profil, o pregătire teoretică avansată în știinţele fiziologice, biologice, ecologice, metodologice de instruire și cercetare care formează potenţialul profesional pentru a activa cu succes în programele de extensiune în silvicultură, în cercetare știinţifică de profil și în domeniul pedagogic; pentru continuarea studiilor în doctorantură. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.
Doctorat
Doctor în agricultură cu specializări în ameliorarea și reproducerea genofondului forestier și gospodărirea silvică (cu specificare: păduri, zone forestiere de protecţie, spaţii verzi, rezervaţii, grădini publice). Programul de doctorat include disciplinele: silvicultură; împăduriri; amenajarea pădurilor. Studiile prevăd pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare pentru necesităţile știinţei, ale învăţămîntului și altor domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social economic al ţării.Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură.
127
2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii în domeniul dat pe cicluri
Ciclul I – studii superioare de licență
Domeniile de
specializare
Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
1 2 3
Silvicultură și grădini publice
Agricultură
– șef adjunct Ocol Silvic – conducător de asociaţii – conducător tehnic – controlor pieţe – inginer proiectant – inginer cinegetician – maistru spaţii verzi – inginer patologia pădurilor – inginer pentru protecţia pădurilor – inginer regenerarea pădurii – inginer resurse de lemn materie primă – inspector de stat în specialitate – maistru pădurar – pădurar – președinte cooperativă în silvicultură (vînătoare)
128
Ciclul II – studii superioare de masterat
Domeniile de
specializare
Categorii/grupuri de profesii pe
domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializărilor
1 2 3
Ştiinţe horticole și agrosilvice
Agricultură
– ameliorator agrosilvic – consultant îndrumare și orientare profesională – director asociaţie de producţie – director (șef) cursuri – director firmă – director birou de proiectare – director general agenţie de stat – director general asociaţie de producţie – director general întreprindere – director gospodărire silvică (de vînătoare) – director întreprindere mică – director școală profesională (colegiu) – inginer șef în silvicultură (vînătoare) – inspector de stat pentru protecţia pădurilor – inspector instruirea în producţie – manager în silvicultură (vînătoare) – președinte cooperativă în
gospodăria silvică (vînătoare) – specialist principal – șef centru exploatare forestieră – șef compartiment în silvicultură (vînătoare) – șef detașament în silvicultură (vînătoare) – șef de ocol silvic – șef direcţie în silvicultură (vînătoare) – șef gospodărie silvică – șef pepinieră silvică – șef sector în silvicultură (vînătoare) – șef secţie în silvicultură (vînătoare) – șef staţie în silvicultură (vînătoare)
Cercetare
– colaborator știinţific – conducător birou studenţesc
de cercetări știinţifice – specialist în studiul vînatului
Învăţămînt
– colaborator știinţific – conducător practică de producţie – inspector în învăţămîntul secundar profesional – lector universitar – lector superior universitar – profesor în colegiu – șef cîmp experimental
129
Doctorat
Domeniile de
specializare
Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializărilor
1 2 3
Silvicultură; grădini publice;
floricultură etc.
Agricultură - director general al direcţiei generale
Cercetare
- cercetător- director grădina botanică- director institutul de cercetări știinţifice- director general asociaţie știinţifică de producţie- director general programe- director rezervaţie naturală- specialist principal în studiul vînatului- șef laborator
Învăţămînt- conferenţiar universitar- inspector instituţii de învăţămînt superior- profesor universitar
2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională/specialităţile, care necesită includerea cursu-
rilor din domeniul 616 Silvicultură şi grădini publice, sînt, după cum urmează: 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole612.1 Protecţia plantelor613.1 Agronomie615.1 Horticultură617.1 Viticultură și vinificaţieSpecialitatea Silvicultură şi grădini publice poate forma un program de studiu
pentru calificare în specialităţile enumerate mai sus, deoarece unele discipline fun-damentale (matematică și statistică, chimie generală etc.) și toate disciplinele socio-umane și de cultură generală sînt , practic, identice. Unităţi de curs comune pentru:
* specialităţile enumerate mai sus sînt după cum urmează: limbi străine; ele-mente de cultură universală și naţională; psihologia comunicării; știinţe filo-sofice; bazele statului dreptului și legislaţiei muncii; etica profesională; bazele micro- și macroeconomiei; integrare economică europeană.
* specialităţile 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvicultură și grădini publice, 617.1 Viticultură și vinificaţie sînt după cum urmează: obligatorii (matematică și statistică; biofizică și agrometeorologie; chimie generală; in-formatică; biochimie; botanică; topografie; genetică; pedologie); opţionale (ecologie și protecţia mediului; fiziologia plantelor; tehnica experimentală; metodologia instruirii și cercetării; contabilitate și gestiune economică; fi-nanţarea și creditarea în agricultură; marketing; studiul pieţei agricole; agro-chimie; cartarea agrochimică; standardizare, certificare și metrologie; secu-ritatea alimentară).
130
* specialităţile 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 617.1 Viticultură și vini-ficaţie sînt după cum urmează: obligatorii (microbiologie; tractoare și auto-mobile; mașini agricole); opţionale (agrotehnică; agrotehnică și erbologie; economie agrară; tehnici de analiză și similare economică).
3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptorii de nivel pe cicluri
3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice
și generale (în conformitate cu descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.
În tabelul ce urmează la pag. 131, sînt folosite competenţele cheie specifice înscri-se în descriptorii de la Dublin exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:
A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa
Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generale1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă
10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii
131
Cic
lul I
– st
udii
supe
rioa
re d
e lic
ență
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Ray
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or(la
fina
lizar
ea ci
clulu
i înt
îi în
Silv
icul
tură
şi g
rădi
ni p
ublic
e,
stude
ntul
/a tr
ebui
e să:
)
Niv
elul
de
scri
ptor
iilor
de
la D
ublin
1.co
labo
rare
a în
solu
ţiona
rea
prob
lem
elor
estim
eze
prio
rităţ
ile în
rezo
lvar
ea d
iferit
or si
tuaţ
ii pr
ofes
iona
le d
e pr
oduc
ţie d
in d
omen
iul S
ilvic
ultu
rii și
gră
dini
lor p
ublic
eB
2.cu
noaș
tere
st
ăpîn
easc
ă cu
noșt
inţe
ade
cvat
e în
Top
ogra
fie, E
colo
gie
fore
stie
ră, m
etod
e de
am
elio
rare
a a
rbor
ilor ș
.aA
3.cu
noaș
tere
di
spun
ă de
cun
oștin
ţe d
e sp
ecia
lizar
e ap
rofu
ndat
ă în
Eco
logi
a și
man
agem
entu
l eco
siste
mel
or fo
rest
iere
, Ges
tionă
rii d
urab
ile a
resu
rsel
or
fore
stie
reA
4.ab
ilită
ţi fiz
iolo
go-b
iolo
gice
cuno
ască
și să
aplic
e cu
noșt
inţe
le te
mei
nice
în d
omen
iul I
nter
acţiu
nii
proc
esel
or fi
zice
, chi
mic
e, fiz
iolo
gice
și b
iolo
gice
la sp
orire
a pr
oduc
tivită
ţii
siste
mel
or si
lvic
eA
, B
5.m
etod
olog
ia d
e ce
rcet
are
știin
ţifică
cuno
ască
met
odol
ogia
de
cerc
etăr
i știi
nţifi
ce să
confi
rme
indi
vidu
al,
expe
rimen
tal i
pote
ze p
ract
ice
și te
oret
ice
cuno
scut
eB
6.m
odel
area
și so
luţio
nare
a pr
oble
mel
or
iden
tifice
elem
ente
le p
riorit
are
în el
abor
area
și u
tiliz
area
unu
i mod
el v
iabi
l pe
ntru
dife
rite
proc
ese
tehn
olog
ice
din
dom
eniu
cu
asig
urar
ea ce
rtitu
dini
i ne
cesa
reB
7.re
leva
nţă
educ
aţio
nală
și
adap
tabi
litat
est
ăpîn
ieas
că ce
le m
ai im
port
ante
arii
din
silv
icul
tură
și c
apac
itate
a de
a se
ad
apta
situ
aţiil
or n
oiA
, C, E
8.va
lorifi
care
a ce
rcet
ărilo
r șt
iinţifi
cefie
cap
abil
de a
sele
cta
și ut
iliza
cerc
etăr
ile șt
iinţifi
ce și
info
rmaţ
ia d
in
liter
atur
a de
spec
ialit
ate,
Inte
rnet
, act
e no
rmat
ive
etc
E
9.ca
paci
tate
a de
a în
văţa
și d
e a
lucr
a cr
eativ
fie c
apab
il de
a ap
lica
efici
ent ș
i cre
ativ
div
erse
met
ode,
proc
edee
, teh
nici
di
n sil
vicu
ltură
și g
rădi
ni p
ublic
e, de
a a
bord
a no
i dom
enii
prin
stud
iul
indi
vidu
al și
apro
fund
area
cun
oștin
ţelo
r obţ
inut
eE
132
10.
Abi
lităţ
i pro
fesio
nal u
man
eFi
e ca
pabi
l de
a-și
dezv
olta
sim
ţul r
espo
nsab
ilită
ţii în
conc
orda
nţă
cu
liber
a al
eger
e a
curs
urilo
r (op
ţiona
le, f
acul
tativ
e), d
e a
cîșt
iga
flexi
bilit
ate
prof
esio
nală
prin
tr-u
n sp
ectr
u la
rg d
e te
hnic
i ofe
rite
în c
urric
ulă
A, B
11.
Abi
lităţ
i de
orie
ntar
e ge
nera
lăFi
e ca
pabi
l de
a în
văţa
, cer
ceta
, ana
liza
, exp
une
oral
și în
scris
, în
limba
ro
mân
ă și,
cel p
uţin
, înt
r-o
limbă
de
circ
ulaţ
ie in
tern
aţio
nală
, inc
lusiv
prin
in
term
ediu
l teh
nolo
giilo
r inf
orm
aţio
nale
A, B
12.
Abi
lităţ
i so
cio-
uman
istic
eFi
e ca
pabi
l de
a-și
asum
a re
spon
sabi
lităţ
i cu
cara
cter
jurid
ic, fi
lozo
fic,
polit
olog
ic, s
ocio
logi
c, ps
ihol
ogic
și e
cono
mic
în si
tuaţ
ii re
ale
de p
rodu
cţie
A, B
13.
Abi
lităţ
i de
orie
ntar
e sp
re
spec
ialit
ate
Iden
tifice
, ana
lizez
e pr
oble
mel
e și
tend
inţe
le c
are
apar
la el
abor
area
, ar
gum
enta
rea
și ap
licar
ea te
hnol
ogiil
or av
ansa
te at
ît de
pro
duce
re a
se
min
ţelo
r și a
mat
eria
lulu
i săd
itor p
omic
ol, v
itico
l și l
egum
icol
, cît
și de
pr
oduc
ere
a fr
ucte
lor,
stru
guril
or și
legu
mel
or
A, B
14.
Abi
lităţ
i de
com
unic
are
Com
unic
e au
dien
ţei r
ezul
tate
le in
vest
igaţ
iilor
cu
priv
ire la
dez
volta
rea,
pr
oduc
erea
și u
tiliz
area
pro
ducţ
iei h
ortic
ole
D
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tabe
l ind
ică
pond
erea
com
pone
ntel
or d
e tip
A şi
B în
rapo
rt c
u ce
ilalți
trei
des
crip
tori
de la
Dub
-lin
. Cic
lul I
I – st
udii
supe
rioa
re d
e m
aste
rat
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Ray
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
(la fi
naliz
area
ciclu
lui I
I, stu
dent
ul/a
treb
uie s
ă:)
Niv
elul
de
scri
ptor
iilor
de
la D
ublin
1.m
onito
rizar
ea a
ctiv
ităţii
pr
ofes
iona
le
iden
tifice
ana
litic
și p
redi
ctiv
ele
men
tele
prio
ritar
e în
elab
orar
ea și
ut
iliza
rea
unui
mod
el v
iabi
l pen
tru
dife
rite
proc
ese
tehn
olog
ice
din
dom
eniu
cu
asig
urar
ea ce
rtitu
dini
i nec
esar
eC
2.co
labo
rare
în so
luţio
nare
a pr
oble
mel
or
iden
tifice
și e
stim
eze
ordi
nea
prio
rităţ
ilor î
n ba
za o
ptim
izăr
ii, p
roce
selo
r te
hnol
ogic
e di
n do
men
iul h
ortic
ultu
rii, c
u sc
opul
solu
ţionă
rii d
iferit
or
situa
ţii p
rofe
siona
le
C
133
3.ab
ilită
ţi de
a în
văţa
sele
ctez
e și
să u
tiliz
eze
info
rmaţ
ia d
in li
tera
tura
de
spec
ialit
ate,
Inte
rnet
, ac
te n
orm
ativ
e et
c. E
4.ab
ilită
ţi de
a în
văţa
inte
rpre
teze
și să
înţe
leag
eă re
alita
tea
prin
rein
terp
reta
rea
cuno
știn
ţelo
r do
bînd
ite în
dom
eniu
E
5.m
odel
are
adap
teze
mod
ele
disp
onib
ile la
dat
e ex
perim
enta
le n
oiB
6.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
eval
ueze
în m
od co
nsec
vent
pro
priu
l pro
gres
în c
unoș
tinţe
, dep
rinde
ri și
com
pete
nte
prof
esio
nale
cu
priv
ire la
real
izăr
ile în
dom
eniu
A, B
, E
7.ab
ilită
ţi de
a în
văţa
fie c
apab
il de
a o
bţin
e și
a ut
iliza
cu
înde
mîn
are
cuno
știn
ţe d
in d
omen
iile
adia
cent
e sp
ecia
lităţ
ii de
baz
ă A
, B, E
8.cu
noaș
tere
, per
fecţ
iona
re și
ad
apta
bilit
ate
real
izez
e di
agno
ze b
azat
e pe
cerc
etar
e în
ved
erea
rezo
lvăr
ii pr
oble
mel
or
prin
inte
grar
ea c
unoș
tinţe
lor n
oi sa
u in
terd
iscip
linar
e, el
abor
area
ju
decă
ţilor
pe
baza
uno
r inf
orm
aţii
inco
mpl
ete
sau
limita
te, d
ezvo
ltare
a de
dep
rinde
ri no
i ca
răsp
uns l
a no
ile c
unoș
tinţe
și te
hnic
i car
e ap
ar și
ad
apta
rea
la a
cest
e sit
uaţii
A, C
, E
9.re
aliz
area
pro
iect
elor
de
cerc
etar
ere
aliz
eze
proi
ecte
de
cerc
etar
e șt
iinţifi
că și
să a
dopt
e re
aliz
ările
știin
ţei î
n do
men
iul s
ilvic
ultu
rii și
gră
dini
lor p
ublic
eB,
C
10.
abili
tăţi
fizio
logi
cefie
cap
abil
de a
sele
cta
cuno
știn
ţele
ade
cvat
e ac
tivită
ţii p
ract
ice
în d
omen
iul
inte
racţ
iuni
i pro
cese
lor fi
ziol
ogic
e și
bioc
him
ice
B, E
11.
cerc
etar
ea d
e fr
ontie
răcu
noas
că și
să fi
e ca
pabi
l de
a ap
lica
rezu
ltate
le ce
rcet
ărilo
r știi
nţifi
ce a
le
unei
a sa
u cî
torv
a sp
ecia
lităţ
i adi
acen
te d
omen
iulu
i dat
A, B
, C
12.
abili
tăţi
de co
mun
icar
eco
mun
ice
rezu
ltate
lor i
nves
tigaţ
iilor
cu
priv
ire la
dez
volta
rea,
pro
duce
rea
și ut
iliza
rea
D
13.
aptit
udin
i man
ager
iale
fie c
apab
il de
a a
ctiv
a cu
un
grad
spor
it de
auto
nom
ie, î
n sp
ecia
l, pr
in
acce
ptar
ea re
spon
sabi
lităţ
ii în
pla
nific
area
și m
anag
emen
tul p
roie
ctel
or d
in
dom
eniu
C
14.
adap
tabi
litat
est
ăpîn
easc
ă in
form
aţii
cure
nte
refe
ritor
la m
etod
e și
proc
edee
noi
din
do
men
iu și
cap
acita
tea
de a
face
o si
ntez
ă și
de a
tran
smite
ace
astă
in
form
aţie
per
soan
elor
coin
tere
sate
E
15.
abili
tăţi
de ce
rcet
are
fie c
apab
il de
a re
aliz
a pr
oiec
te d
e ce
rcet
are
știin
ţifică
în d
omen
iul
silvi
cultu
rii și
gră
dini
lor p
ublic
e C
, E
134
16.
com
pete
nţă
prof
esio
nală
poat
ă ev
alua
pro
cesu
l și r
ezul
tatu
l înv
ăţăm
întu
lui s
ilvic
din
pun
ct d
e ve
dere
tele
olog
ic, c
urric
ular
și șt
iinţifi
c. D
esto
inic
de
a-și
dezv
olta
sim
ţul
resp
onsa
bilit
ăţii
în co
ncor
danţ
ă cu
libe
ra a
lege
re a
cur
suril
or (o
pţio
nale
, fa
culta
tive)
, de
a cî
știg
a fle
xibi
litat
e pr
ofes
iona
lă p
rintr
-un
spec
tru
larg
de
tehn
ici o
ferit
e în
cur
ricul
ă
A, B
17.
abili
tăţi
de o
rient
are
gene
rală
fie c
apab
il de
a ce
rcet
a, a
naliz
a , e
xpun
e or
al și
în sc
ris, î
n lim
ba ro
mân
ă și,
cel p
uţin
, înt
r-o
limbă
de
circ
ulaţ
ie in
tern
aţio
nală
, inc
lusiv
prin
in
term
ediu
l teh
nolo
giilo
r inf
orm
aţio
nale
B, D
18.
abili
tăţi
soci
o-um
anist
ice
fie c
apab
il de
a-ș
i asu
ma
resp
onsa
bilit
ăţi c
u ca
ract
er ju
ridic
, filo
zofic
, po
litol
ogic
, soc
iolo
gic,
psih
olog
ic și
eco
nom
ic în
situ
aţii
real
e de
pro
ducţ
ieD
19.
abili
tăţi
de o
rient
are
spre
sp
ecia
litat
e
iden
tifice
, ana
lizez
e pr
oble
mel
e și
tend
inţe
le c
are
apar
la el
abor
area
, ar
gum
enta
rea
și ap
licar
ea te
hnol
ogiil
or av
ansa
te at
ît de
pro
duce
re a
se
min
ţelo
r și a
mat
eria
lulu
i săd
itor s
ilvic
și d
endr
olog
ic e
tc.,
cît ș
i de
prod
ucer
e a
lem
nulu
i și p
rodu
selo
r acc
esor
ii
C, E
20.
stan
dard
e ab
solu
te
inov
aţio
nale
aplic
e efi
cien
t și c
reat
iv d
iver
se m
etod
e cu
priv
ire la
inov
aţiil
e di
n ag
ricul
tură
la sp
orire
a pr
oduc
tivită
ţii e
cosis
tem
elor
silv
ice
B, C
, E
21.
capa
cită
ţi lin
gvist
ice
cuno
ască
la n
ivel
de c
omun
icar
e flue
ntă
o lim
bă d
e circ
ulaţ
ie in
tern
aţio
nală
D
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tabe
l ind
ică
dim
inua
rea
pond
erii
com
pone
ntel
or A
şi B
în fa
voar
ea c
elor
lalți
trei
des
crip
tori
de la
D
ublin
.
Doc
tora
t
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Ray
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
(la fi
naliz
area
ciclu
lui I
II, d
octo
rand
ul/a
treb
uie s
ă:)
Niv
elul
de
scri
ptor
iilor
de
la D
ublin
1.id
entifi
care
a di
recţ
iilor
evo
luţie
i șt
iinţe
lor d
in d
omen
iuse
lect
eze,
sinte
tizez
e și
utili
zeze
info
rmaţ
ia p
rivin
d st
adiu
l act
ual a
le
anum
itor p
robl
eme
cu c
arac
ter ș
tiinţ
ific
E
135
2.ap
licar
ea e
ficie
nt și
crea
tiv a
m
ijloa
celo
r de
învă
ţare
aplic
are
met
odel
e av
ansa
te d
e pr
ogra
mar
e, pr
ogno
zare
și p
relu
crar
e a
date
lor e
xper
imen
tale
și re
aliz
area
cerc
etăr
ilor î
n ba
za p
rogr
amel
or
elab
orat
eC
, E
3.m
odel
are
a ce
rcet
ării
știin
ţifice
Dde
term
ine
obie
ctul
, sco
pul,
ipot
eza
și ob
iect
ivel
e de
cerc
etar
e ad
ecva
te
dife
ritor
situ
aţii
real
e B,
C
4.id
entifi
care
a și
aplic
area
m
etod
olog
iei c
erce
tării
iden
tifice
și să
aplic
e ad
ecva
t crit
eriil
e, m
etod
ele
și pr
oced
eele
de
real
izar
e a
cerc
etăr
ii bi
olog
ice,
fizio
logi
ce, a
grot
ehni
ce e
tc. î
n do
men
iul s
ilvic
C-E
5.ap
rofu
ndar
e și
adap
tabi
litat
eut
ilize
ze c
unoș
tinţe
le p
entr
u a
anal
iza
criti
c, a
eva
lua
și a
sinte
tiza
idei
noi
și
com
plex
e, a
celo
r mai
avan
sate
din
dom
eniu
și a
dapt
area
la a
cest
e sit
uaţii
B, C
, E
6.sin
tetiz
area
rezu
ltate
lor o
bţin
ute
fie c
apab
il de
a si
ntez
a și
gene
raliz
a re
zulta
tele
obţ
inut
e ex
perim
enta
l, ip
otez
e pr
actic
e și
teor
etic
e cu
nosc
ute
C, B
7.el
abor
are
și ap
licar
eco
ncea
pă, e
labo
reze
, pro
iect
eze
și ap
lice
noi t
ehno
logi
i, pr
oces
e, ut
ilaje
etc
. cu
impl
emen
tare
a ac
esto
ra în
pro
ducţ
ie și
obţ
iner
ea n
oilo
r cun
oștin
ţe și
so
luţii
pro
cedu
rale
C, E
8.co
nclu
zii ș
i rec
oman
dări
fie c
apab
il de
a el
abor
a co
nclu
zii ș
i rec
oman
dări
a in
vest
igaţ
iilor
știin
ţifice
in
terd
iscip
linar
e în
teor
ia și
pra
ctic
a di
ferit
or d
omen
ii ad
iace
nte
A
9.ca
paci
tăţi
lingv
istic
ecu
noas
că la
niv
el d
e co
mun
icar
e și
prez
enta
re a
rezu
ltate
lor ș
tiinţ
ifice
în
tr-o
lim
bă d
e ci
rcul
aţie
inte
rnaţ
iona
lăD
10.
capa
bilit
ate
de co
mun
icar
e șt
iinţifi
că
prom
ovez
e în
cont
ext,
acad
emic
și p
rofe
siona
l, pr
ogre
sul t
ehni
co-ș
tiinţ
ific
din
dom
eniu
, de
a de
term
ina
eloc
vent
val
oare
a in
vest
igaţ
iilor
per
sona
le,
locu
l lor
în co
ntex
tul c
erce
tăril
or d
e pr
ofil d
in ţa
ră și
de
pest
e ho
tare
C, D
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tabe
l ind
ică
pond
erea
abs
olut
ă a
com
pone
ntel
or C
, D,E
în ra
port
cu
ceila
lți d
oi d
escr
ipto
ri de
la
Dub
lin.
136
3.2.
Cor
elaţ
ia „
final
ităţi
de st
udiu
şi co
mpe
tenţ
e –
curr
icul
um”
Tran
spun
erea
fina
lităţ
ilor
de s
tudi
u și
com
pete
nţel
or p
reco
niza
te în
con
ţinut
uri/
curr
icul
um p
rin u
nită
ţi de
cur
s/m
odul
e sîn
t st
ruct
urat
e co
nfor
m co
mpo
nent
elor
pla
nulu
i de
învă
ţăm
înt ș
i sîn
t pre
zent
ate
în ta
bele
le d
e m
ai jo
s.
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
pen
tru
licen
ţă”
Cod
curs
Uni
tate
a de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
existent
12
34
56
78
910
1112
1314
F.M
atem
atic
ă și
stat
istic
ă4
++
++
++
+F.
Biofi
zică
și a
grom
eteo
rolo
gie
6+
++
++
+F.
Bioc
him
ie4
++
++
F.Bo
tani
că6
++
++
++
++
+F.
Zool
ogie
3+
++
F.To
pogr
afie
3+
++
+F.
Gen
etic
ă4
++
++
F.Pe
dolo
gie
4+
++
++
++
++
F.Ec
olog
ie și
pro
tecţ
ia m
ediu
lui
4+
++
F.Fi
ziol
ogia
pla
ntel
or6
++
++
++
++
+F.
Den
drol
ogie
6+
++
++
++
++
++
++
S.Ba
za e
nerg
etic
ă, tr
acto
are
și au
tom
obile
4+
++
++
++
S.M
ecan
izar
ea lu
crăr
ilor s
ilvic
e6
++
++
++
+S.
Flor
icul
tură
6+
++
++
++
+S.
Silv
icul
tură
I6
++
++
++
+
137
S.Si
lvic
ultu
ra II
6+
++
++
++
G.
Info
rmat
ică
4+
++
+G
.Li
mbi
stră
ine
I4
++
++
G.
Lim
bi st
răin
e II
4+
++
+G
.Ps
ihol
ogia
com
unic
ării
4+
++
+U
.El
emen
te d
e cu
ltură
uni
vers
ală
și na
ţiona
lă4
++
++
+U
.Şt
iinţe
filo
sofic
e4
++
++
++
+U
.Ba
zele
stat
ului
, dre
ptul
ui și
legi
slaţie
i mun
cii
4+
++
++
+U
.Et
ica
prof
esio
nală
4+
++
++
U.
Baze
le m
icro
- și m
acro
econ
omie
i4
++
++
++
U.
Inte
grar
e ec
onom
ică
euro
pean
ă6
++
++
++
Not
ă: *
se v
or p
reda
în m
odul
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
pen
tru
mas
tera
t”
Cod
curs
Uni
tate
a de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
propus
12
34
56
78
910
1112
1314
1516
1718
1920
21
F.ep
istem
olog
ie(T
eoria
știin
ței)
5+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
F.m
etod
olog
ia și
etic
a ce
rcet
ării
5+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
138
S.
baze
le b
iolo
gice
ale
în
mul
țirii
plan
telo
r. Ba
zele
bi
olog
ice
și e
colo
gice
al
e m
anag
emen
tulu
i ec
osist
emel
or fo
rest
iere
.
15+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
S.te
hnol
ogii
perf
orm
ante
și
siste
me
de p
rote
cție
a
plan
telo
r15
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
S.
biod
iver
sitat
e fo
rest
ieră
și
arii
prot
ejat
e. Re
cons
truc
ția e
colo
gică
a
pădu
rilor
10+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.sis
tem
e ag
rosil
vice
și
silvo
pato
rale
10+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.te
za d
e m
aste
r30
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
139
Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”
Cod
curs
Unitatea de curs (modul)
Număr credite ECTS
Finalităţile de studiu în ordinea priorităţilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nu
se ap
lică
Unitatea de curs de specialitate
Nu
se ap
lică
+ + + + + + + +Informatică + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +Referat pe problematica tezei, anul 3 + + + + + + + + +Teza de doctorat + + + + + + + + + +
3.3. Proces de consultare cu persoanele
Viziunea comparativă referitor la competenţele generice
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe genericeStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 capacitatea de a învăţa8 5 11 creativitate6 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 adaptabilitate5 8 8 abilităţi critice și autocritice9 9 9 comunicare orală și scrisă
13 10 13 angajament etic11 11 5 capabilităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine10 13 10 capabilitatea de a lua decizii
Notă: Întru elaborarea şi determinarea raytingului în funcţie de importanţă a competenţelor generice şi specifice în domeniul silviculturii şi grădinilor publice am consultat foştii studenţi de la întreprinderile silvice „Chişinău” (4 specialişti), „Străşeni” (6 specialişti), „Orhei” (7 specialişti), „Teleneşti” (4 specialişti), studenţii actuali (an. 3 – 20 studenţi; an. 4 – 15 studenţi), Agenţia pentru silvicultură „Moldsilva”. Per-
140
manent consultăm, de asemenea, opiniile şi referinţele asupra activităţii studenţilor ce-şi fac studiile la învăţămîntul cu frecvenţă redusă, opiniile consultanţilor raionali în agricultură la seminarele şi conferinţele de totalizare a practicilor în pomicultură, viticultură şi legumicultură, cît şi opiniile studenţilor exprimate în Chestionarul cu privire la evaluarea cadrelor didactice şi a procesului de învăţămînt desfăşurat de ei.
4. Volumul de muncă şi ECTS
4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS:
Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani
4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel într-
un an universitar, numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului consti-tuie 1800 ore.
Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.
Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore - lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.
La etapa actuală, în pregătirea inginerilor-silvici cu studii universitare are loc tre-cerea de la învăţămîntul informativ-reproductiv la cel formativ-dezvoltativ, bazat pe metode activ-participative de predare-învăţare, pe cercetare, descoperire. Ei realizea-ză proiectele de curs la o unitatea de curs fundamentală și la una de specialitate. Pe parcursul anilor ei desfășoară practica didactică, de producţie și de licenţă în timpul cărora efectuează cercetări biologice, fiziologice și agrotehnice în pepiniere, sere, pă-duri, parcuri, dendrarii, rezervaţii silvice etc., scriu și susţin în faţa comisiei de stat teze de licenţă, care au un caracter teoretico-aplicativ.
141
De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:
a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;
b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extra-curricular de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;
c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor ) de an.La ultimul an de licenţă raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-
vidual este 1:2, iar la studiile de masterat 1:3.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților
pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.
Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licenţă în domeniul Silvicultu-rii și grădinilor publice cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.
Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a trei sute treizeci de credite pen-tru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.
142
5. Învăţarea, predarea şi evaluareaProcesul de instruire a învăţămîntului universitar agrar se axează pe Competenţe-
le generale și cele specifice, standardele curriculare și profesionale la fiecare modul de discipline sau de învăţămînt și se axează pe finalităţile de studiu a specialistului.
Exemplul I : Cunoaştere (ciclul I - studii superioare licenţă)Competenţele care urmează a fi formate și dezvoltate se realizează prin: ■ desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor
practicilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul silviculturii;
■ metoda Feedback, utilizată, în deosebi, la realizarea temelor individuale, folo-sind Feedback-ul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performan-ţelor obţinute de către student, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialului, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la autoinstruire continuă;
■ acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;
■ soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de către cadrul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea proble-mei, specificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, cerînd de la studenţi să explice logica sa în rezolvarea problemei și încrederea în corectitu-dinea răspunsului;
■ încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;
■ soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;
■ realizarea tezelor de an, chemate să confirme și să aprofundeze cunoștinţele ob-ţinute la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, Internet etc. prin rezolvarea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc.;
■ familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.
Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii: ■ Evaluarea Iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic
ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;
■ Evaluarea Continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice ale gra-dului de realizare al obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei teme, întrebări etc. precum și în interiorul acestora. Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competenţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu;
143
Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitate evaluării autocri-tice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte spe-cifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii;
■ Evaluarea Finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.
Exemplul II: Aprofundarea cunoştinţelor (ciclul II - studii superioare de mas-terat)
Capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate în domeniul horticulturii, se asigură prin includerea suplimentară faţă de tehnicile folosite la ciclul întîi și anume:
■ elemente de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a teoriilor avansate;
■ selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;
■ transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente horticulturii; ■ declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-
struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţie-rea contradicţiilor).
144
6. Sporirea calităţiiSporirea calităţii pregătirii specialiștilor cu studii superioare universitare în do-
meniul învăţămîntului silvic în universitate este asigurată de utilizarea diferitor com-ponenţe generice conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, compe-tenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management ale calităţii programelor de pregătire a specialiștilor silvici sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate de-monstrează capacităţi de realizare ale obiectivelor planificate, satisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.
Disciplinele obligatorii, în număr de 30, sînt poziţionate într-o succesiune logică și răspund cerinţelor formate prin metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior, dintre care amintim:
– definirea și delimitarea componenţelor generale și de specialitate; – compatibilitatea cu cadrul naţional de calificări; – compatibilitatea și armonizarea cu planurile și programele de studii similare din
statele Uniunii Europene, ponderea disciplinelor fiind exprimate în credite de studii ECTS.
Disciplinele opţionale sînt prevăzute la anii III și IV, fiind grupate în pachete op-ţionale, alegerea acestora făcîndu-se de către studenţi înainte de începutul fiecărui an de studiu. Planurile de învăţămînt cuprind, de asemenea, discipline la libera alegere, cu obiect de studiu constituit din problematici conexe domeniului.
Unităţile de curs cuprinse în planurile de învăţămînt au programe analitice în care sînt precizate: obiectivele disciplinei, conţinutul tematic de bază, repartizarea numă-rului de ore de curs, seminar și activităţi aplicative, sistemul de evaluare a studenţilor, bibliografia minimală.
Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior se realizează conform metodologiei elaborate: Manual de Management al Calităţii. Chișinău, 2005, 54 p.; Evaluarea stu-denţilor - Strategii și Metode. Chișinău, 2006, 168 p.; Evaluarea studenţilor în Con-textul Procesului Bologna. Chișinău, 2006, 110 p.
Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin: ■ proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu
beneficiarii; ■ realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie
la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;
■ monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;
■ autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate. ■ evaluarea externă de către Comisia de evaluare și acreditare a calităţii pregătirii
specialiștilor în domeniul silvic; ■ evaluarea de către Comisia de stat a calităţii pregătirii absolvenţilor în timpul
susţinerii examenelor și tezelor de licenţă. ■ discutarea în ședinţele Comisiei didactico-metodice a facultăţii și a universităţii
a programelor analitice, a lucrărilor metodice, a ghidurilor, a manualelor etc.;
145
■ discutarea modalităţilor care sporesc calitatea pregătirii specialiștilor silvici în cadrul ședinţelor Consiliului facultăţii și Senatului universitar;
■ participarea titularilor catedrelor facultăţii de Horticultură în procesele de eva-luare a calităţii și sporirii acesteia la specialităţile similare din colegii;
■ participarea cadrelor didactice a facultăţii în lucrul diferitor seminare, conferin-ţe, simpozioane și altor forumuri știinţifice și metodice organizate în baza unor proiecte de colaborare în consorţiumul internaţional și republican;
■ îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-re;
■ sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul horticulturii, asigurată de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire con-tinuă;
• asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii traseului educaţional;
• facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul silviculturii și grădinilor publi-ce, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;
• utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii, în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.
CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR
Învăţămînt Superior
Domeniul de formare profesională
617 Viticultură şi vinificație
147
Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Coordonator elaborare: BALAN Valerian, doctor habilitat,
profesor universitar
148
1. Introducere în domeniul de formare profesională
1.1. Descriere generală a domeniului Domeniul Viti-vinicol vizează pregătirea specialiștilor în cultivarea viţei de vie, a
materialului de înmulţire și săditor viticol, ameliorarea genetică clonală și fitosanitară ce necesită o pregătire teoretică și practică profundă de natură fiziologică și tehno-logică. Domeniul vizat mai formează aptitudini de tehnolog în industria prelucrării strugurilor și obţinerea unor băuturi concrete cu cerinţele normative faţă de calitate și dragostea faţă de arta inginerească. În ţările cu viticultură dezvoltată așa ca Franţa (Mauntpellier), Italia (Udine) se pregătesc specialiști în acest domeniu cu titlul de inginer viticultor-oenolog.
În cadrul domeniului Viti-vinicol se realizează specialitatea 617.1 Viticultură și vinificaţie care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 541.3 Tehnologia vinului și a produselor obţinute prin fermentare, 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvi-cultură și grădini publice, 618.1 Biotehnologii agricole.
Elaborarea programelor de studii a fost un rezultat firesc atît al cunoștinţelor teo-retice și practice obţinute în domeniul Viti-vinicol, cît și a condiţiilor naturale de care dispune Republica Moldova și a necesităţii societăţii de pregătire a specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi membrii Comitetului de evaluare externă a calităţii învăţămîntului în UASM și dife-riţi angajatori.
Programele de studii se realizează prin activităţi de predare, învăţare și evaluare, reunite într-o concepţie unitară din punct de vedere al conţinutului și al desfășură-rii lor în timp în vederea formării specialiștilor viticultori-vinificatori. Desfășurarea procesului educaţional se realizează prin modul de planificare a procesului de forma-re, de distribuire a cunoștinţelor pe discipline, de acordare a creditelor, de evaluare curentă și finală la unitatea de curs.
Programul de studii superioare de licenţă (ciclul I) oferă un istoric în deprinderile comunicative; matematică; fizică; curs știinţific general despre plante așa ca botanica, chimia, pedologia, fiziologia plantei, genetica, protecţia plantelor, operaţii unitare în industria alimentară, oenochimie; cursuri tehnologice în vinificaţie, de producere în promovarea plantei, identificarea plantei, conducerea unei vinării, producerea fruc-telor, strugurilor, conducerea unei pepiniere etc. și încă o gamă largă de cursuri de predare a abilităţilor generice ce promovează o educaţie trainică. Programul studii superioare de masterat (ciclul II) în Ştiinţe agricole şi agrosilvice asigură aprofunda-rea cunoștinţelor în domeniul sistemelor de cultură și a tehnologiilor performante de producere a materialului săditor pomicol, legumicol, viticol și floricol, precum și a fructelor, legumelor și strugurilor. Studenţii pot opta pentru o specializare așa ca viticultura etc. sau ei pot alege un studiu mai general pentru întregul domeniu de studiere. La cursul selectat se alocă 30 ore contact.
Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic.
149
1.2. Caracteristici-cheie:Nivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (ciclul II) Doctorat
1 2 3 4Durata
studiilor 4 (5)1∗ ani 1,5 ani 3 (4)∗ ani
Credite de studiu ECTS 240 credite 90 credite Nu se aplică
Forma de organizare
Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă; la distanţă
Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă
Condiţii de acces
Diplomă de studii liceale, diploma de colegiu, diploma de studii superioare
Diplomă de licenţă Diplomă de licenţă**, diploma de master
Precondiţii -
30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii
-
Stagii de practică
Cu titlu obligatoriu, minimum 20 credite
Cu titlu obligatoriu, minimum 30 credite
Nu se realizează
Reguli de examinare şi
evaluare
Evaluarea se realizează prin:
1. evaluare periodică, pe parcursul întregului an de studii, la lecţiile prac-tice și laborator, întoc-mirea temelor, lucrărilor, proiectelor etc. individu-ale, cu scopul estimării competenţelor specifice și instrumentale;
2. evaluarea intermedia-ră, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;
3. evaluarea stagiilor de practică în scopul aprecierii competenţelor sistemice;
Evaluarea se realizează prin:
1. evaluare periodică, pe parcursul întregului an de studii, la lecţiile practice și seminare, realizarea lucrărilor individule de pro-iectare și cercetare, cu scopul estimării competenţelor speci-fice pentru ciclul II, studii superioare de masterat;
2. evaluarea intermedia-ră, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;
Evaluarea se realizează prin:
1. susţinerea examenelor de doctorat pen-tru testarea competenţe-lor generale pentru acest ciclu;
150
Nivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (ciclul II) Doctorat1 2 3 4
Reguli de examinare şi
evaluare
4. evaluare finală semestri-ală menită să aprecieze gradul de însușire a dis-ciplinelor programate.
3. evaluare finală semes-trială menită să apreci-eze nivelul real de atingere a obiectivelor preconizate.
2. susţinerea a trei referate știinţifice la disciplina de specialitate, în scopul sistematizării și consolidării cunoștinţelor dobîndite;
Modalitate de evaluare
finală
Examen de licenţă, inclusiv două probe (o unitatea de curs fundamentală și una de specialitate) și teză de licenţă
Susţinerea tezei de master Susţinerea tezei de doctor
Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctor
Titlu acordat Licenţiat Master Doctor
Drepturi pentru
absolvenţi
– a aplica pentru programe de master;
– acces pe piaţa muncii, în producţie, prelucrare, păstrare, vînzări, servicii;
– oportunităţi LLL**
– a aplica pentru programe doctorat;
– acces pe piaţa muncii; – oportunităţi LLL
– realizarea postdoctora-tului;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
Organ responsabil de autorizarea programelor
Domeniile stabilite prin lege de Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de către Senatul universitar și confirmate de Ministerul Educaţiei și cel de resort. O dată la 5 ani programele sînt acreditate în mod stabilit.
Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului
Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură abilitată
* - în cazul studiilor cu frecvența redusă și la distanță în modul stabilit** - Lifelong Learning
151
2. Titluri (calificări) şi ocupaţii
2.1. Descrierea calificăriiCalificarea Titluri acordate/ componente specifice
Licenţiă
Licenţiat în știinţe agricole, domeniul Viticultură și vinificație, specialitatea Viticultură și vinificaţie, cunoștinţe de bază în domeniile definitorii: viticultură, ampelografie, oenologie, tehnologia păstrării și prelucrării produselor horticole, ameliorarea plantelor horticole. Studiile se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă.
Masterat
Master știinţe agricole cu specializări în: arta tehnologică de exploatare a plantaţiilor viticole de prelucrare a strugurilor și de intensificare a proceselor tehnologice de stabilizare a vinurilor; administrarea bussinesului în domeniul viti-vinicol; arta și metodologia cercetărilor în ramura viti-vinicolă (integral), evaluarea ecosistemelor viticole pentru producția vitivinicolă cu denumire de origine. Studiile prevăd o pregătire teoretică avansată în: Tehnologia producerii de material săditor viticol; Sisteme de cultură și tehnologii performante în viticultură; Sisteme de protecţie integrată a culturilor horticole, care formează potenţialul profesional pentru a activa cu succes în programele de extensiune în horticultură, în cercetare știinţifică de profil și în domeniul pedagogic; pentru continuarea studiilor superioare de doctorat. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.
Doctorat
Doctor în agricultură cu specializări în viticultură și oenologie. Studiile prevăd pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare pentru necesităţile știinţei, ale învăţămîntului și altor domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social economic al ţării. Programul de doctorat include disciplinele de specialitate: Bazele biologice ale viticulturii; Viticultura generală și ampelografie; Oenologie; Operaţii unitare în industria alimentară. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură.
152
2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii în domeniul dat pe cicluri
Ciclul I – studii superioare de licență
Domeniile de specializare
Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
1 2 3
Viticultură şi vinificaţie Agricultură
– agent agricol – agronom – agronom de secţie (brigadă,
sector agricol, fermă) – conducător de asociaţii – conducător tehnic – controlor pieţe – inspector de stat în specialitate – președinte cooperativă în agricultură
Ciclul II – studii superioare de masterat
Domeniile de
specializare
Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializărilor
1 2 3
Știinţe horticole şi agrosilvice
Agricultură
– agronom – consultant îndrumare și orientare profesională – director asociaţie de producţie – director (șef) cursuri – director firmă (Vin punct) – director general agenţie de stat – director general asociaţie de producţie – director general întreprindere – director întreprindere agricolă de stat – director întreprindere mică – director staţie pentru încercarea soiurilor – director școală profesională (colegiu) – inspector instruirea în producţie – manager în agricultură – specialist principal – șef compartiment în agricultură – șef detașament în agricultură – șef direcţie în agricultură – șef pepinieră
153
Domeniile de
specializare
Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializărilor
1 2 3
Știinţe horticole şi agrosilvice
Agricultură
– șef punct în agricultură – șef sector în agricultură – șef secţie în agricultură – șef staţie în agricultură
Industrie – inspector de stat pentru supravegherea
producţiei alcoolice – tehnolog
Cercetare
– colaborator știinţific – conducător birou studenţesc
de cercetări știinţifice – șef sector de experimentare a soiurilor
Învăţămînt
– colaborator știinţific – conducător practică de producţie – inspector în învăţămîntul secundar profesional – lector universitar – lector superior universitar – profesor în colegiu – șef cîmp experimental
Doctorat
Domeniile de
specializare
Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializărilor
1 2 3
Viticultură; Vinificaţie
etc.
Agricultură – director general al direcţiei generale
Cercetare
– cercetător – director institutul de cercetări știinţifice – director general asociaţie
știinţifică de producţie – director general programe – șef laborator
Învăţămînt – conferenţiar universitar – inspector instituţii de învăţămînt superior – profesor universitar
2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională/specialităţile, care necesită includerea cursu-
rilor din domeniul 617 Viticultură şi vinificaţie, sînt, după cum urmează: 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole612.1 Protecţia plantelor613.1 Agronomie614.1 Zootehnie615.1 Horticultură
154
616.1 Silvicultură și grădini publiceSpecialitatea Viticultură şi vinificaţie poate forma un program de studiu pentru
calificare în specialităţile enumerate mai sus, deoarece unele discipline fundamentale (matematică și statistică, chimie generală etc.) și toate disciplinele socio-umane și de cultură generală sînt , practic, identice.
Discipline comune pentru: * specialităţile enumerate mai sus sînt după cum urmează: Limbi străine; Ele-
mente de cultură universală și naţională; Psihologia comunicării; Ştiinţe Filosofice; Bazele statului dreptului și legislaţiei muncii; Etica profesională; Bazele micro- și macroeconomiei; Integrare economică europeană.
* specialităţile 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvicultură și grădini publice, 617.1 Viticultură și vinificaţie sînt după cum urmează: obligatorii (matematică și statistică; biofizică și agrometeorologie; chimie generală; in-formatică; biochimie; botanică; topografie; genetică; pedologie); opţionale (ecologie și protecţia mediului; fiziologia plantelor; tehnica experimentală; metodologia instruirii și cercetării; contabilitate și gestiune economică; fi-nanţarea și creditarea în agricultură; marketing; studiul pieţei agricole; agro-chimie; cartarea agrochimică; standardizare, certificare și metrologie; secu-ritatea alimentară).
* specialităţile 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 617.1 Viticultură și vini-ficaţie sînt după cum urmează: obligatorii (microbiologie; tractoare și auto-mobile; mașini agricole); opţionale (agrotehnică; agrotehnică și erbologie; economie agrară; tehnici de analiză și similare economică).
3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptorii de nivel pe cicluri
3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice
și generale (în conformitate cu descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, reco-mandată în cadrul proiectului Tuning) relevante pentru subiect la fiecare ciclu și s-a luat în considerare nivelul competenţelor.
În tabelul de mai jos sînt indicate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:
A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa.
155
Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generale
1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă
10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii
Ciclul I – studii superioare de licență
Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie
de importanţă
Denumirea succintă a
competenţelor specifice
Descrierea competenţelor(la finalizarea ciclului întîi în Viticultură
şi vinificaţie, studentul/a trebuie să:)
Nivelul descriptoriilor
de la Dublin
1.colaborarea în soluţionarea problemelor
estimeze priorităţile în rezolvarea diferitor situaţii profesionale de producţie din domeniul viticultură și vinificaţie
B
2. cunoaștere stăpînească cunoștinţe în Biochimie, Microbiologie, Oenochimie, Fiziologia plantelor
A
3. cunoaștere
dispună de cunoștinţe de specialitate în domeniile definitorii: viticultură, oenologie, tehnologia prelucrării produselor horticole, ameliorarea plantelor horticole
A
4. abilităţi fiziologo-biologice
cunoască și să aplice cunoștinţele temeinice în domeniul interacţiunii proceselor fizice, chimice, fiziologice și biologice la sporirea productivităţii sistemelor viticole și vinicole
A, B
5.metodologia de cercetare
știinţifică
cunoască metodologia de cercetări știinţifice să confirme de sine stătător, experimental ipoteze practice și teoretice cunoscute
B
156
6.modelarea și soluţionarea problemelor
identifice elemente prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare
B
7.relevanţă
educaţională și adaptabilitate
cunoască cele mai importante arii din viticultură și vinificaţie și capacitatea de a se adapta situaţiilor noi
A, C, E
8.valorificarea cercetărilor știinţifice
fie capabil de a selecta și utiliza cercetările știinţifice și informaţia din literatura de specialitate, internet, acte normative etc
E
9.capacitatea de a învăţa și de a lucra creativ
fie capabil de a aplica eficient și creativ diverse metode, procedee, tehnici din viticultură și vinificaţie, de a aborda noi domenii prin studiul individual și aprofundarea cunoștinţelor obţinute
E
10.abilităţi
profesional-umane
fie capabil de a-și dezvolta simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), de a cîștiga flexibilitate profesională printr-un spectru larg de tehnici oferite în curriculă
A, B
11.abilităţi de orientare generală
fie capabil de a învăţa, cerceta, analiza , expune oral și în scris, în limba română și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale
A, B
12. abilităţi socio-umanistice
fie capabil de a-și asuma responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie
A, B
13.abilităţi de
orientare spre specialitate
identifice, analizeze problemele și tendinţele care apar la elaborarea, argumentarea și aplicarea tehnologiilor avansate atît de producere a seminţelor și a materialului săditor pomicol, viticol și legumicol cît și de producere a fructelor, strugurilor și legumelor
A, B
14. abilităţi de comunicare
comunice audienţei rezultatele investigaţiilor cu privire la dezvoltarea, producerea și utilizarea producţiei horticole
D
Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea componentelor de tip A şi B în raport cu ceilalți trei descriptori de la Dublin.
157
Ciclul II - studii superioare de masterat
Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie
de importanţă
Denumirea succintă a
competenţelor specifice
Descrierea competenţelor
(la finalizarea ciclului II, studentul/a trebuie să:)
Nivelul descriptoriilor
de la Dublin
1.monitorizarea
activităţii profesionale
identifice analitic și predictiv elementele prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare
C
2.colaborare în soluţionarea problemelor
identifice și estimeze ordinea priorităţilor în baza optimizării proceselor tehnologice din domeniul viti-vinicol cu scopul soluţionării diferitor situaţii profesionale
C
3. abilităţi de a învăţa
selecteze și utilizeze informaţiii din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc
E
4. abilităţi de a învăţa
interpreteze și să înţeleagă realitatea prin reinterpretarea cunoștinţelor dobîndite în domeniu
E
5. modelareadapteze modele disponibile la date experimentale noi B
6. aprofundarea cunoștinţelor
evalueze în mod consecvent a propriului progres în cunoștinţe, deprinderi și competenţe profesionale cu privire la realizările în domeniu
A, B, E
7. abilităţi de a învăţa
fie capabil de a obţine și a utiliza cu îndemînare cunoștinţe din domeniile adiacente specialităţii de bază
A, B, E
8.cunoaștere,
perfecţionare și adaptabilitate
realizeze diagnoze bazate pe cercetare în vederea rezolvării problemelor prin integrarea cunoștinţelor noi sau interdisciplinare, elaborarea judecăţilor pe baza unor informaţii incomplete sau limitate, dezvoltarea de deprinderi noi ca răspuns la noile cunoștinţe și tehnici care apar și adaptarea la aceste situaţii
A, C, E
9.realizarea
proiectelor de cercetare
realizeze proiecte de cercetare știinţifică și să adopte realizările știinţei în domeniu.
B, C
158
10. abilităţi fiziologice
fie capabil de a selecta cunoștinţele adecvate activităţii practice în domeniul interacţiunii proceselor fiziologice și biochimice
B, E
11. cercetarea de frontieră
cunoască și să fie capabil de a aplica rezultatele cercetărilor știinţifice ale uneia sau cîtorva specialităţi adiacente domeniului dat
A, B, C
12. abilităţi de comunicare
comunice audienţei rezultatele investigaţiilor cu privire la dezvoltarea, producerea și utilizarea
D
13. aptitudini manageriale
fie capabil de a activa cu un grad sporit de autonomie, în special, prin acceptarea responsabilităţii în planificarea și managementul proiectelor din domeniu
C
14. adaptabilitate
stăpînească informaţii curente referitor la metode și procedee noi din domeniu și capacitatea de a face o sinteză și de a transmite această informaţie persoanelor cointeresate
E
15. abilităţi de cercetare
fie capabil de a realiza proiecte de cercetare știinţifică în domeniul viti-vinicol
C, E
16. competenţă profesională
poată evalua procesul și rezultatul învăţămîntului agrar din punct de vedere teleologic, curricular și știinţific. Destoinic de a-și dezvolta simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), de a cîștiga flexibilitate profesională printr-un spectru larg de tehnici oferite în curriculă
A, B
17.abilităţi de orientare generală
fie capabil de a cerceta, analiza , expune oral și în scris, în limba română și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale
B, D
18. abilităţi socio-umanistice
fie capabil de a-și asuma responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie
D
19.abilităţi de
orientare spre specialitate
i dentifice, analizeze problemele și tendinţele care apar la elaborarea, argumentarea și aplicarea tehnologiilor avansate atît de producere a materialului săditor viticol, cît și de producere a strugurilor și vinurilor
C, E
159
20.standarde absolute
inovaţionale
aplice eficient și creativ diverse metode cu privire la inovaţiile din agricultură și industrie la sporirea productivităţii ecosistemelor viticole și tehnologiilor de producere a vinurilor
B, C, E
21. capacităţi lingvistice
cunoască la nivel de comunicare fluentă o limbă de circulaţie internaţională D
Notă: Analiza informaţiei din tabel indică diminuarea ponderii componentelor A şi B în favoarea celorlalți trei descriptori de la Dublin.
Doctorat
Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie
de importanţă
Denumirea succintă a
competenţelor specifice
Descrierea competenţelor
(la finalizarea doctoratului, doctorandul/a trebuie să:)
Nivelul descriptoriilor
de la Dublin
1.
identificarea direcţiilor evoluţiei
știinţelor din domeniu
selecteze, sintetizeze și utilizeze informaţia privind stadiul actual al anumitor probleme cu caracter știinţific E
2.
aplicarea eficient și creativ a
mijloacelor de învăţare
aplice metodele avansate de programare, prognozare și prelucrare a datelor experimentale și realizarea cercetărilor în baza programelor elaborate
C, E
3.modelare
a cercetării știinţifice
determine obiectul, scopul, ipoteza și obiectivele de cercetare adecvate diferitor situaţii reale
B, C
4.
identificarea și aplicarea
metodologiei cercetării
identifice și să aplice adecvat criteriile, metodele și procedeele de realizare a cercetării biologice, fiziologice, biochimice, agrotehnice etc. în domeniul viti-vinicol
C-E
5. aprofundare și adaptabilitate
utilizeze cunoștinţele pentru a analiza critic, a evalua și a sintetiza idei noi și complexe, a celor mai avansate din domeniu și adaptarea la aceste situaţii
B, C, E
6.sintetizarea rezultatelor
obţinute
fie capabil de a sinteza și generaliza rezultatele obţinute experimental, ipoteze practice și teoretice cunoscute
C, B
7. Elaborare și aplicare
Conceapă, elaboreze, proiecteze și aplice noile tehnologii, procese, utilaje etc. cu implementarea acestora în producţie și obţinerea noilor cunoștinţe și soluţii procedurale
C, E
160
8. concluzii și recomandări
fie capabil de a elabora concluzii și recomandări a investigaţiilor știinţifice interdisciplinare în teoria și practica diferitor domenii adiacente
A
9. capacităţi lingvistice
cunoască la nivel de comunicare și prezentare a rezultatelor știinţifice într-o limbă de circulaţie internaţională
D
10.capabilitate de
comunicare știinţifică
promoveze, în context academic și profesional, progresul tehnico-știinţific din domeniu de a determina elocvent valoarea investigaţiilor personale, locul lor în contextul cercetărilor de profil din ţară și de peste hotare
C, D
Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea absolută a componentelor C, D, E în raport cu ceilalți doi descriptori de la Dublin.
161
3.2.
Cor
elaţ
ia „
final
ităţi
de st
udiu
şi co
mpe
tenţ
e –
curr
icul
um”
Tran
spun
erea
fina
lităţ
ilor
de s
tudi
u și
com
pete
nţel
or p
reco
niza
te în
con
ţinut
uri/
curr
icul
um p
rin u
nită
ţi de
cur
s/m
odul
e sîn
t st
ruct
urat
e co
nfor
m co
mpo
nent
elor
pla
nulu
i de
învă
ţăm
înt ș
i sîn
t pre
zent
ate
în ta
bele
le d
e m
ai jo
s.
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
pen
tru
licen
ţă”
Cod
curs
Uni
tate
a de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
existent
12
34
56
78
910
1112
1314
F.M
atem
atic
ă și
stat
istic
ă4
++
++
++
+F.
Biofi
zică
și a
grom
eteo
rolo
gie
6+
++
++
+F.
Chi
mie
gen
eral
ă4
++
+F.
Bioc
him
ie4
++
++
F.Bo
tani
că6
++
++
++
++
+F.
Mic
robi
olog
ie3
++
+F.
Topo
grafi
e3
++
++
F.G
enet
ică
4+
++
+F.
Pedo
logi
e4
++
++
++
++
+F.
Ecol
ogie
și p
rote
cţia
med
iulu
i4
++
+F.
Fizi
olog
ia p
lant
elor
6+
++
++
++
++
F.O
pera
ţii u
nita
re în
indu
stria
alim
enta
ră6
++
++
++
++
++
++
+S.
Baza
ene
rget
ică,
trac
toar
e și
auto
mob
ile4
++
++
++
+
162
S.M
așin
i agr
icol
e6
++
++
++
+S.
Viti
cultu
ră I
6+
++
++
++
S.V
iticu
ltură
II6
++
++
++
+S.
Oen
olog
ie I
6
S.O
enol
ogie
II6
++
++
++
+
S.O
enol
ogie
și p
roie
ctar
ea în
trep
rinde
rilor
de
ram
ură
6+
++
++
++
++
++
+
G.
Info
rmat
ică
4+
++
+G
.Li
mbi
stră
ine
I4
++
++
G.
Lim
bi st
răin
e II
4+
++
+G
.Ps
ihol
ogia
com
unic
ării
4+
++
+U
.El
emen
te d
e cu
ltură
uni
vers
ală
și na
ţiona
lă4
++
++
+U
.Şt
iinţe
filo
sofic
e4
++
++
++
+
U.
Baze
le st
atul
ui, d
rept
ului
și le
gisla
ţiei m
unci
i4
++
++
++
U.
Etic
a pr
ofes
iona
lă4
++
++
+U
.Ba
zele
mic
ro- ș
i mac
roec
onom
iei
4+
++
++
+U
.In
tegr
are
econ
omic
ă eu
rope
ană
6+
++
++
+
* se
vor p
reda
în m
odul
.
163
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
pen
tru
mas
tera
t”
Cod
curs
Uni
tate
a de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
propus
12
34
56
78
910
1112
1314
1516
1718
1920
21
F.Te
oria
știin
ței,
met
odol
ogia
și e
tica
cerc
etăr
ii10
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
F.
Bioc
him
ie și
m
icro
biol
ogie
viti
vini
colă
. Ba
zele
știin
țifice
ale
am
elio
rării
vițe
i de
vie.
15+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
S.
Tehn
olog
iii p
erfo
rman
te
în v
iticu
ltură
și e
nolo
gie.
Tehn
olog
ia c
ultiv
ării
dive
rsel
or so
iuri
de
stru
guri.
15+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.Si
stem
e de
sigu
ranț
ă10
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
S.Pr
oces
e ap
arat
e și
tehn
ică
mod
ernă
în d
omen
iu10
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
S.Te
za d
e m
aste
er30
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
164
Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”
Cod
curs
Unitatea de curs (modul)
Număr credite ECTS
Finalităţile de studiu în ordinea priorităţilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nu
se ap
lică
Unitatea de curs de specialitate
Nu
se ap
lică
+ + + + + + + +Informatică + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 3 + + + + + + + + +
Teza de doctorat + + + + + + + + + +
3.3. Proces de consultare cu persoanele
Viziunea comparativă referitor la competenţele generice
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe genericeStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 Cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 Cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 Capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 Capacitatea de a învăţa8 5 11 Creativitate6 6 3 Aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 Adaptabilitate5 8 8 Abilităţi critice și autocritice9 9 9 Comunicare orală și scrisă
13 10 13 Angajament etic11 11 5 Capabilităţi interpersonale12 12 6 Cunoașterea unei limbi străine10 13 10 Capabilitatea de a lua decizii
Notă: Întru elaborarea şi determinarea raytingului în funcţie de importanţă a competenţelor generice şi specifice în domeniul vitivinicol, am consultat foştii studenţi de la întreprinderile horticole „ST Codru”, (5 viticultori), „Sauron” ( 4 vi-
165
ticultori), „Sălcuţa” (5 pepinierişti), studenţii actuali (an. 3 – 15 studenţi; an. 4 – 10 studenţi), Agenţia de Stat pentru Viticultură şi Vinificaţie „MoldovaVin”, Direcţia Generală Horticultură a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Re-publicii Moldova, Direcţiile Agricole raionale. Permanent consultăm, de asemenea, opiniile şi referinţele asupra activităţii studenţilor ce-şi fac studiile la învăţămîntul cu frecvenţă redusă, opiniile consultanţilor raionali în agricultură la seminarele şi conferinţele de totalizare a practicilor în viticultură şi vinificaţie, cît şi opiniile studenţilor exprimate în Chestionarul cu privire la evaluarea cadrelor didactice şi a procesului de învăţămînt desfăşurat de ei.
4. Volumul de muncă şi ECTS
4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS
Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani
4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel, într-
un an universitar numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului constituie 1800 ore.
Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.
Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore - lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.
La etapa actuală în pregătirea inginerilor viti-vinicoli cu studii universitare are loc trecerea de la învăţămîntul informativ-reproductiv la cel formativ - dezvoltativ, bazat pe metode activ-participative de predare-învăţare, pe cercetare, descoperire. Ei realizează proiecte de curs la o unitatea de curs fundamentală și la una de specialita-te. Pe parcursul anilor ei desfășoară practica didactică, de producţie și de licenţă în timpul cărora efectuează cercetări biologice, fiziologice, tehnologice și agrotehnice în pepiniere, sere, podgorii, puncte de colectare și prelucrare a strugurilor, grădini etc., scriu și susţin în faţa comisiei de stat teze de licenţă, care au un caracter teoretico-aplicativ.
De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:
166
a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;
b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extracu-ricular de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;
c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.La ultimul an de licenţă raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-
vidual este 1:2, iar la studiile de masterat 1:3.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților
pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.
Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licenţă în domeniul de forma-re profesională 617.1 Viticultură şi vinificație cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.
Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a 330 de credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de masterat.
5. Învăţarea, predarea şi evaluareaProcesul de instruire a învăţămîntului universitar agrar se axează pe Competenţe-
le generale și cele specifice, standardele curriculare și profesionale la fiecare modul de discipline sau de învăţămînt și se axează pe finalităţile de studiu al specialistului.
Exemplul I : Cunoaştere (ciclul I - studii superioare de licenţă)Competenţele care urmează a fi formate și dezvoltare se realizează prin: ■ Desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor,
practicilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul horticulturii;
■ metoda Feedback, utilizată, în deosebi, la realizarea temelor individuale, folo-sind Feedback-ul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performan-ţelor obţinute de către student, depistarea lacuneor în procesul de asimilare a materialului, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la au-toinstruire continuă;
■ Acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudini-lor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și con-firmarea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;
■ Soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de către ca-drul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, specificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, solicitîndu-le să explice logica sa în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspun-sului;
167
■ Încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;
■ Soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;
■ Realizarea tezelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele obţinu-te la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, Internet etc., prin rezolva-rea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc.;
■ Familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.
Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii: ■ Evaluare iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic
ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;
■ Evaluare continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice ale gra-dului de realizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei teme, întrebări etc., precum și în interiorul acestora. Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competenţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu;
Evaluarea prin portofoliu este partea programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitate evaluării autocri-tice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte spe-cifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii;
■ Evaluare finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.
Exemplul II : Aprofundarea cunoştinţelor (ciclul II - studii superioare de mas-terat)Capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate
în domeniul horticulturii se asigură prin includerea suplimentară faţă de tehnicile folosite la ciclul întîi și anume:
■ Elemente de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a teoriilor avansate;
■ Selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;
■ Transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente horticulturii; ■ Declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-
struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţie-rea contradicţiilor).
168
6. Sporirea calităţiiSporirea calităţii pregătirii specialiștilor cu studii superioare universitare în do-
meniul învăţămîntului horticol în universitate este asigurată de utilizarea diferitor competenţe generaleconform Programului Tuning (competenţe instrumentale, com-petenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management ale calită-ţii programelor de pregătire a specialiștilor în domeniul viti-vinicol sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare ale obiectivelor planificate, sati-sfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.
Disciplinele obligatorii în număr de 33 sînt poziţionate într-o succesiune logică și răspund cerinţelor formate prin metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior, dintre care amintim:
– definirea și delimitarea componenţelor generale și de specialitate; – compatibilitatea cu cadrul de calificări naţional; – compatibilitatea și armonizarea cu planurile și programele de studii similare din
statele Uniunii Europene, ponderile disciplinelor fiind exprimate în credite de studii ECTS.
Disciplinele opţionale sînt prevăzute la anii III și IV, fiind grupate în pachete op-ţionale, alegerea acestora făcîndu-se de către studenţi înainte de începutul fiecărui an de studiu. Planurile de învăţămînt cuprind, de asemenea, discipline la libera alegere, cu obiect de studiu constituit din problematici conexe domeniului.
Unităţile de curs cuprinse în planurile de învăţămînt au programe analitice în care sînt precizate: obiectivele disciplinei, conţinutul tematic de bază, repartizarea numă-rului de ore de curs, seminar și activităţi aplicative, sistemul de evaluare a studenţilor, bibliografia minimală.
Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior se realizează conform metodologiei elaborate: Manual de Management al Calităţii. Chișinău, 2005, 54 p.; Evaluarea stu-denţilor - Strategii și Metode. Chișinău, 2006, 168 p.; Evaluarea studenţilor în Con-textul Procesului Bologna. Chișinău, 2006, 110 p.
Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin: ■ Proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu
beneficiarii; ■ Realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribu-
ie la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;
■ Monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;
■ Autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate; ■ Evaluarea externă de către Comisia de evaluare și acreditare a calităţii pregătirii
specialiștilor în domeniul viti-vinicol; ■ Evaluarea de către Comisia de stat a calităţii pregătirii absolvenţilor în timpul
susţinerii examenelor și tezelor de licenţă; ■ Discutarea în ședinţele Comisiei didactico-metodice a facultăţii și a universităţii
a programelor analitice, a lucrărilor metodice, a ghidurilor, a manualelor etc.;
169
■ Discutarea modalităţilor care sporesc calitatea pregătirii specialiștilor viti - vini-coli în cadrul ședinţelor Consiliului facultăţii și Senatului universitar;
■ Participarea titularilor catedrelor facultăţii de Horticultură în procesele de eva-luare a calităţii și sporirii acesteia la specialităţile similare din colegii;
■ Participarea cadrelor didactice a facultăţii în lucrul diferitor seminare, conferin-ţe, simpozioane și altor forumuri știinţifice și metodice organizate în baza unor proiecte de colaborare în consorţiumul internaţional și republican;
■ Îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvoltare; ■ Sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul horticulturii, asigurată
de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire con-tinuă;
■ Asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de cre-dite transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibi-litatea alegerii traseului educaţional;
■ Facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echi-librului formării specialiștilor în domeniul viticulturii și vinificaţiei, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;
■ Utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.
CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR
Învăţămînt Superior
Domeniul de formare profesională
618 Biotehnologii agricole
171
Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Coordonator elaborare: Eremia Nicolae, doctor habilitat,
profesor universitar
172
1. Introducere în domeniul de formare profesională
1.1. Descriere generală a domeniului Domeniul vizează pregătirea viitorilor specialiști în bazele teoretice a agriculturii,
urmată de o formare profesională în Biotehnologii agricole, dublată de acumularea cunoștinţelor și aptitudinilor în Biotehnologii agricole cu cunoașterea biotehnologi-ilor performante de producere, păstrare a materialului seminal (gameţi, embrioni), crearea animalelor transgenice și exploatarea lor, biotehnologii performante de pro-ducere, păstrare a nutreţurilor și substanţelor biologic active, tehnologiilor perfor-mante de creștere și exploatare a animalelor domestice, obţinere și prelucrare a pro-duselor de origine animală. Acest domeniu, în esenţă, este perceput în același mod în majoritatea ţărilor europene, avînd diferite denumiri – Biotehnologii în agricultură, Biotehnologii în zootehnie.
În cadrul domeniului Biotehnologii agricole se realizează specialitatea 618.1 Biotehnologii agricole, care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 614.1 Zootehnie, 641.1 Medicină Veterinară, 613.1 Agronomie, 615.1-Horticultură.
La elaborarea programelor de studii au fost identificate, la nivel naţional, necesi-tăţile societăţii și pregătirea specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.
Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic. Acest pro-gram poate fi oferit numai de către universităţile cu caracter aplicativ.
1.2. Caracteristici-cheieNivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (ciclul II) DoctoratDurata
studiilor4 (5)* ani 1,5 an 3 (4)* ani
Credite de studiu ECTS
240 credite 90 credite Nu se aplică
Forma de organizare
Învăţămînt de zi; cu frecvenţă redusă; la distanţă
Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi; cu frecvenţă redusă
Condiţii de acces
Diplomă de studii liceale, diplomă de colegiu, diplomă de studii superioare
Diplomă de licenţă Diplomă de licenţă, diplomă de master
Precondiţii -
30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii
-
Stagii de practică Cu titlu obligatoriu Cu titlu obligatoriu,
minim 30credite Nu se realizează
173
Reguli de examinare şi
evaluare
Evaluarea se realizează prin:
1. evaluare periodică pe parcursul între-gului an de studii la lecţiile practice și de laborator, formularea temelor, elaborarea lucrărilor, proiecte-lor etc. individuale cu scopul estimării competenţelor speci-fice și instrumentale;
2. evaluarea interme-diară la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cu-noștinţelor de către fiecare student;
3. evaluarea stagiilor de practică în scopul aprecierii competen-ţelor sistemice;
4. evaluarea finală se-mestrială menită să aprecieze gradul de însușire a discipline-lor programate.
1. evaluarea periodică, pe parcursul între-gului an de studii, la lecţiile practice și seminare, realizarea lucrărilor individu-ale de proiectare și cercetare, cu scopul estimării competen-ţelor specifice pentru ciclul II, studii supe-rioare de masterat;
2. evaluarea interme-diarăla mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cu-noștinţelor de către fiecare masterand;
3. evaluarea finalăse-mestrială menită să aprecieze gradul de însușire a discipline-lor programate.
Evaluarea se realizează prin:1. susţinerea exame-
nelor dedoctorat pentru testarea competenţelor generale pentru acest ciclu;
2. susţinerea a trei referate știinţifice pe disciplina de specialitate, în scopul aprecierii competenţelor specifice profesi-onale.
Modalitate de evaluare
finală
Examen de licenţă, inclusiv două probe (unitate de curs fundamentală și una de specialitate) și teză de licenţă.
Susţinerea tezei de master
Susţinerea tezei de doctor
Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctor
Titlu acordat Licenţiat Master Doctor
Drepturi pentru
absolvenţi
– a aplica pentru programe de master;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunități LLL**
– a aplica pentru programe de doctorat;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunități LLL
– realizarea postdoctoratului;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunități LLL
174
Organ responsabil
de autorizarea
programelor
Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de către Senatul universitar și confirmate de către Ministerele Educaţiei și cel de resort.
Senatul Universitar prin coordonare cu Ministerul Educaţiei
Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare
* în cazul studiilor cu frecvenţa redusă şi la distanţă în modul stabilit** LLL - Lifelong learning
2. Titluri (calificări) şi ocupaţii
2.1. Descrierea calificării domeniului Biotehnologii agricole
Calificarea Titluri acordate / componente specifice
Licenţiat
Licenţiat în ştiințe agricole, specialitatae Biotehnologii agricole / cunoștinţe de bază în domeniile Geneticii; Fiziologiei animale; Biotehnologiei de nutriţie și alimentaţie a animalelor; Biotehnologiei reproducerii animalelor și transferului de embioni; Obţinerii și valorificării producţiilor de bovine, suine, păsări, ovine, cabaline, pești, albine și animalelor de blană. Studiile se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă, inclusiv o teză de licenţă.
Masterat
Master în științe agricole, cu specializarea – Biotehnologii în zootehnie cu specializări în (reproducerea și însămînţări artificiale a animalelor domestice, crearea și exploatarea animalelor transgenice (ingineria genetică), biotehnologia prelucrării produselor din carne și lapte, biosinteza și prelucrarea lor, biotehnologia producerii nutreţurilor combinate, substanţelor biolog active, biotehnologii de reciclare a produselor reziduale), Biotehnologii în reproducția animalelor, biotehnologii în obținerea și prelucrarea produselor animaliere, siguranța alimentelor de orgine animală.Studiile prevăd o aprofundare a cunoștinţelor în Genetica moleculară; Bazele endocrinologice ale biotehnologiilor de reproducţie; Biotehnologii moderne în însămînţările artificiale a animalelor; Biotehnologii moderne a transferului de embrioni la animale. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.
Doctorat
Doctor în agriculturăStudiile prevăd o aprofundare a cunoștinţelor și efectuarea cercetărilor știinţifice fundamentale și aplicative în reproducerea și însămînţarea artificială a animalelor domestice, crearea și exploatarea animalelor transgenice (ingineria genetică), biotehnologia prelucrării produselor din carne și lapte, biosinteza și prelucrarea lor, biotehnologia producerii nutreţurilor combinate, substanţelor biolog active, biotehnologia de reciclare a produselor reziduale. Ameliorarea și Biotehnologia Reproducţiei Animalelor; Istoria și metodologia domeniului de cercetare.Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură sau doctor în biologie.
175
2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului dat pe cicluri
Ciclul I - studii superioare de licenţă
Domenii de specializare
Categorii / grupuri de profesii pe
domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
1 2 3
Biotehnologii agricole
Agricultură
– biotehnolog – zoolog – biotehnolog secţie (complex,
sector agricol, fermă) – zootehnician secţie (complex,
sector agricol, fermă)
Agricultură, industrie
– biotehnolog – inginer-biotehnolog – achizitor produse și materie primă – aparatist la pasterizarea pastei de ouă, – aparatist la uscarea pastei de ouă – aparatist la pasterizarea și răcirea laptelui – aparatist la prelucrarea produselor lactate praf – aparatist la producerea înlocuitorului
lichid al laptelui integral – aparatist la producerea nutreţurilor combinate – aparatist la sterilizarea cărnii – materie primă – asamblor articole din piele și blană – brigadier în secţie – brigadier în secţie de colectare – conservator piei și blănuri brute – controlor blănuri brute și semifabricate
în producţia de umezire și vopsire – crescător de animale
176
Domenii de specializare
Categorii / grupuri de profesii pe
domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
1 2 3
Biotehnologii agricole
Agricultură, industrie
– crescător de cai, ovine, suine, bovine, păsări, albine
– maistru brînzar – maistru la prepararea produselor
lactate integrale și acide – maistru – preparator unt – operator la îngrijirea animalelor – mulgător – operator în secţie de preparare a nutreţurilor – operator la automatul de ambalare a
produselor lactate în pachete și peliculă – operator la fermele mecanizate zootehnice
Agricultură, industrie
– operator la fermele mecanizate de creșterea oilor
– operator la fermele mecanizate de creșterea porcilor
– operator la însămînţarea artificială a animalelor și păsărilor
– operator la reproducerea și transfer de embrion “in vitro”
– operator la linia automată de obţinere a produselor lactate
– operator la linia de îmbuteliere a produselor lactate
– operator la utilajul de tuns – ovocsopist – pescar în ape interioare – prelucrător păsări, pește, piei și blănuri brute – secţionator produse de carne – sortator lînă nespălată – sortator piei și blănuri brute – socotitor – tehnician pentru evidenţă – tehnician pentru producţie – biotehnolog în ramură
177
Ciclul II - studii superioare de masterat
Domenii de specializareCategorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
1 2 3
Modularea, optimizarea, proiectare și managementul proceselor biotehnologice din zootehnie;Biotehnologia creșterii și exploatării bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor, păsărilor, albinelor, biotehnologia obţinerii și prelucrării produselor de origine animală.
Agricultură
– mananger – șef brigadă – sef complex – sef direcţie – șef centru în ramură – biotehnolog șef – zootehnician șef – piscicultor principal – conducător tehnic – conducător întreprindere mică – director asociaţie de producţie – director depozit de montă – director hipodrom – director rezervaţie naturală
Industrie
– inspector de stat în specialitate – manager – șef cabinet – șef centru în ramură – șef complex în ramură – șef direcţie în ramură – șef laborator de producţie – șef inspectorat de stat – șef producţie – biotehnolog șef
Învăţămînt
– lector universitar – lector superior universitar – inspector în învăţămîntul
secundar profesional – profesor la învăţămîntul
preuniversitar – șef laborator – conducător practică în producţie – specialist principal în
studiul vînatului
Cercetare
– cercetător stagier – cercetător știinţific – colaborator știinţific – șef proiect de cercetare – șef de laborator – laborant cercetător
178
Doctorat
Domenii de specializareCategorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
Biotehnologia reproducerii, fiziologia și biochimia, creșterea, ameliorarea animalelor și obţinerea produselor animaliere, biotehnologia preparării nutreţurilor și alimentaţia animalelor
Cercetare
– cercetător știinţific – șef laborator de cercetări știinţifice – șef laborator de producţie – șef proiect cercetare – proiectare.
Învăţămînt – conferenţiar universitar – profesor universitar.
2.3 Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională / specialităţile care necesită includerea cursu-
rilor din domeniul 618 Biotehnologii agricole sînt după cum urmează:C. 614 Zootehnie - Zoologie, Biochimie, Genetică, Fiziologia animală, Ameli-
orarea animalelor, Nutriţia și alimentaţia animalelor,Procesarea produselor de origine animală;
D. 641 Medicină veterinară - Zoologie, Biochimie, Genetică, Fiziologia anima-lă, Nutriţia și alimentaţia animalelor ;
E. 613 Agronomie - Apicultura, Cultura plantelor furajere;F. 615 Horticultură - Apicultura.
3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptori de nivel pe cicluri
3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu / rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice
și generice (în conformitate cu Descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.
În tabelul ce urmează sînt indicate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:
A. cunoaștere și înţelegere;B. aplicarea cunoștinţelor și înţelegere;C. abilitaţi analitice și predictive;D. abilitaţi de comunicare;E. abilitaţi de a învăţa.
179
Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin
Raitingul în funcţie de importanţă Competenţe generale
1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiza și sinteza4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate 8. abilităţi critice și autocritice 9. comunicare orală și scrisă
10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii
180
Cic
lul I
- st
udii
supe
rioa
re d
e lic
enţă
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Rai
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
la fi
naliz
area
ciclu
lui î
ntîi
în B
iote
hnol
ogii
agric
ole,
stude
ntul
/a tr
ebui
e să:
)
Niv
elul
de
scri
ptor
ilor
de la
Dub
lin
1.so
luţio
nare
a pr
oble
mel
ores
timez
e or
dine
a pr
iorit
ăţilo
r în
solu
ţiona
rea
dife
ritor
situ
aţii
prof
esio
nale
de
prod
ucţie
din
dom
eniu
l bio
tehn
olog
iei
B
2.cu
noa
șter
e
pose
de c
unoș
tinţe
în M
atem
atic
ă, C
him
ie, B
ioch
imie
, Ana
tom
ie și
em
brio
logi
e, G
enet
ică,
Fiz
iolo
gie
anim
ală,
pre
cum
și B
iote
hnol
ogia
repr
oduc
erii
anim
alel
or,
Ingi
neria
gen
etic
ă, B
iote
hnol
ogia
tran
sfer
ului
de
embr
ioni
și fe
cund
aţia
in v
itro,
O
bţin
erea
și v
alor
ifica
rea
prod
usel
or d
e bo
vine
, sui
ne, o
vine
și c
aprin
e, av
icol
e, ap
icol
e, pr
oduc
ţiilo
r de
blan
ă și
vîna
t
A
3.cu
noaș
tere
po
sede
cun
oștin
ţe în
dom
eniil
or re
prod
ucer
ii și
însă
mîn
ţării
art
ifici
ală
a an
imal
elor
dom
estic
e, bi
oteh
nolo
gia
creș
terii
, exp
loat
ării,
obţ
iner
ii și
valo
rifică
rii
prod
usel
or a
nim
alie
reA
4.ab
ilită
ţi bi
olog
o –
chim
ice
și bi
ochi
mic
eîși
apro
fund
eze
cuno
știn
ţele
în d
omen
iile
biol
ogie
i, ch
imie
i și b
ioch
imie
iB,
E
5.ab
ilită
ţi an
atom
o –
fizio
logi
ceîși
apro
fund
eze
cuno
știn
ţele
în d
omen
iile
anat
omie
i și fi
ziol
ogie
i ani
mal
elor
B, E
6.re
peta
bilit
ate
expe
rimen
tală
fie c
apab
il de
a co
nfirm
a de
sine
stăt
ător
, exp
erim
enta
l, ip
otez
e pr
actic
e și
teor
etic
e de
ja c
unos
cute
B
7.m
odel
area
și so
luţio
nare
a pr
oble
mel
or
fie a
bil d
e a
iden
tifica
elem
ente
le p
riorit
are
în el
abor
area
și u
tiliz
area
unu
i m
odel
via
bil p
entr
u di
ferit
e pr
oces
e bi
oteh
nolo
gice
din
dom
eniu
cu
asig
urar
ea
cert
itudi
nii n
eces
are
B
8.cu
ltură
tehn
olog
ică
cuno
ască
cele
mai
impo
rtan
te a
rii d
in b
iote
hnol
ogiil
e ag
ricol
eA
181
9.St
udiu
l lite
ratu
rii d
e sp
ecia
litat
e di
n do
men
iuSe
lect
eze
și ut
ilize
ze in
form
aţia
din
lite
ratu
ra d
e sp
ecia
litat
eE
10.
Cap
acita
tea
de a
învă
ţa și
de
a lu
cra
indi
vidu
alA
bord
eze
noi d
omen
ii pr
in st
udiu
indi
vidu
al și
apro
fund
area
cun
oștin
ţelo
r ob
ţinut
eE
11.
Abi
lităţ
i pro
fesio
nal u
man
eÎ-
și de
zvol
te si
mţu
l res
pons
abili
tăţii
în co
ncor
danţ
ă cu
libe
ra a
lege
re a
cur
suril
or
(opţ
iona
le, f
acul
tativ
e), d
e a
cîșt
iga
flexi
bilit
ate
prof
esio
nală
prin
tr-u
n sp
ectr
u la
rg d
e te
hnic
i ofe
rite
în c
urric
ulă
A, B
12.
Abi
lităţ
i de
orie
ntar
e ge
nera
lă
Învă
ţe, c
erce
teze
, ana
lizez
e, ex
pună
ora
l și î
n sc
ris, î
n lim
ba d
e st
at și
, cel
pu
ţin, î
ntr-
o lim
bă d
e ci
rcul
aţie
inte
rnaţ
iona
lă, i
nclu
siv p
rin in
term
ediu
l bi
oteh
nolo
giilo
r inf
orm
aţio
nale
A, B
13.
Abi
lităţ
i soc
io-u
man
istic
eÎ-
și as
ume
resp
onsa
bilit
ăţi c
u ca
ract
er ju
ridic
, filo
zofic
, pol
itolo
gic,
soci
olog
ic,
psih
olog
ic și
eco
nom
ic în
situ
aţii
real
e de
pro
ducţ
ieA
, B
14.
Abi
lităţ
i de
orie
ntar
e sp
re
spec
ialit
ate
Cuno
ască
și să
aplic
e ba
zele
agr
icul
turii
, rep
rodu
cerii
și în
săm
înţă
rii a
nim
alel
or
dom
estic
e, an
atom
iei,
fizio
logi
ei, a
mel
ioră
rii și
nut
riţie
i ani
mal
elor
A, B
15.
Abi
lităţ
i de
com
unic
are
Com
unic
e at
ît în
cole
ctiv
ul d
e sp
ecia
liști,
cît ș
i în
cel d
e ne
spec
ialiș
ti în
dom
eniu
D
Not
ă: A
naliz
a inf
orm
aţie
i din
tabe
l ind
ică p
onde
rea c
ompe
tenţ
elor
de t
ip A
şi B
în ra
port
cu ce
ilalți
trei
des
crip
tori
de la
Dub
lin.
182
Cic
lul I
I - st
udii
supe
rioa
re d
e m
aste
rat
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Rai
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
(la fi
naliz
area
mas
tera
tulu
i, stu
dent
ul/a
treb
uie s
ă:)
Niv
elul
de
scri
ptor
ilor
de la
Dub
lin1
23
4
1.m
odel
area
ana
litic
ă și
pred
ictiv
ă în
solu
ţiona
rea
prob
lem
elor
iden
tifice
ana
litic
și p
redi
ctiv
elem
ente
le p
riorit
are î
n el
abor
area
și u
tiliz
area
unu
i m
odel
via
bil p
entr
u di
ferit
e pr
oces
e bi
tehn
olog
ice
din
dom
eniu
l cu
asig
urar
ea
cert
itudi
nii n
eces
are
C
2.so
luţio
nare
a pr
oble
mel
or
estim
eze
ordi
nea
prio
rităţ
ilor î
n ba
za o
ptim
izăr
ii pr
oces
elor
bio
tehn
olog
ice
din
dom
eniu
l zoo
tehn
iei c
u sc
opul
solu
ţionă
rii d
iferit
or si
tuaţ
ii pr
ofes
iona
leC
3.st
udiu
l lite
ratu
rii d
e sp
ecia
litat
e di
n do
men
iu
sele
ctez
e și
utili
zeze
info
rmaţ
ia d
in li
tera
tura
de
spec
ialit
ate,
inte
rnet
, act
e no
rmat
ive
etc.
E
4.ca
paci
tate
a de
a în
văţa
și d
e a
lucr
a in
divi
dual
ab
orde
ze n
oi d
omen
ii pr
in st
udiu
l ind
ivid
ual ș
i apr
ofun
dare
a cu
noșt
inţe
lor
obţin
ute
E
5.m
odel
area
și o
ptim
izar
ea
adap
teze
mod
elel
e di
spon
ibile
la d
ate
expe
rimen
tale
noi
și o
ptim
izar
ea lo
rB
6.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
obţin
ă și
să ap
rofu
ndez
e cu
noșt
inţe
refe
ritoa
re la
real
izăr
ile av
ansa
te d
in
dom
eniu
E
7.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
obţin
ă și
să ap
rofu
ndez
e cu
noșt
inţe
le d
in d
omen
iile
adia
cent
e sp
ecia
lităţ
ii de
ba
zăE
8.cu
noaș
tere
, înţ
eleg
ere
și pe
rfec
ţiona
re
real
izez
e di
agno
ze b
azat
e pe
cerc
etar
e în
ved
erea
rezo
lvăr
ii pr
oble
mel
or p
rin
inte
grar
ea c
unoș
tinţe
lor n
oi sa
u in
terd
iscip
linar
e, el
abor
area
jude
căţil
or p
e ba
za u
nor i
nfor
maţ
ii in
com
plet
e sa
u lim
itate
, dez
volta
rea
de d
eprin
deri
noi c
a ră
spun
s la
noile
cun
oștin
ţe și
tehn
ici c
are
apar
și a
dapt
area
la a
cest
e sit
uaţii
A, C
, E
183
Rai
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
(la fi
naliz
area
mas
tera
tulu
i, stu
dent
ul/a
treb
uie s
ă:)
Niv
elul
de
scri
ptor
ilor
de la
Dub
lin1
23
4
9.re
peta
bilit
ate
expe
rimen
tală
co
nfirm
e de
sine
stăt
ător
, exp
erim
enta
l, ip
otez
e, pr
actic
e și
teor
etic
e de
ja
cuno
scut
eB
10ab
ilită
ţi bi
olog
o-ch
imic
e și
bioc
him
ice
își ap
rofu
ndez
e cu
noșt
inţe
le în
dom
eniil
e bi
olog
iei,
chim
iei ș
i bio
chim
iei
B, E
11.
abili
tăţi
anat
omo-
fizio
logi
ceîși
apro
fund
eze
cuno
știn
ţele
în d
omen
iile
anat
omie
i și fi
ziol
ogie
i ani
mal
elor
B, E
12.
cerc
etar
e de
fron
tieră
cuno
ască
și ap
lice
prin
cipi
ile g
ener
ale
ale
unei
a sa
u m
ai m
ulto
r spe
cial
ităţi
adia
cent
e do
men
iulu
i dat
A, B
13.
abili
tăţi
de co
mun
icar
e co
mun
ice
atît
cu sp
ecia
liști
în d
omen
iu, c
ît și
în ce
i din
afa
ra lu
iD
14.
capa
cită
ţi m
anag
eria
leac
tivez
e cu
un
grad
spor
it de
auto
nom
ie în
spec
ial p
rin a
ccep
tare
a re
spon
sabi
lităţ
ii în
pla
nific
area
și m
anag
emen
tul p
roie
ctel
or d
in d
omen
iuC
15.
capa
cită
ţi de
mod
erni
zare
po
sede
info
rmaţ
ii cu
rent
e re
ferit
oare
la m
etod
e și
proc
edee
noi
din
dom
eniu
și
capa
cita
tea
de a
sint
etiz
a și
tran
smite
ace
astă
info
rmaţ
ie p
erso
anel
or co
inte
resa
te
E
16.
abili
tăţi
de ce
rcet
are
prog
ram
eze
și re
aliz
eze
cerc
etăr
i știi
nţifi
ce su
b în
drum
area
cond
ucăt
orul
ui
știin
ţific
C, E
17.
abili
tăţi
prof
esio
nal-u
man
eî-ș
i dez
volte
sim
ţul r
espo
nsab
ilită
ţii în
conc
orda
nţă
cu li
bera
ale
gere
a c
ursu
rilor
(o
pţio
nale
, fac
ulta
tive)
, de
a cî
știg
a fle
xibi
litat
e pr
ofes
iona
lă p
rintr
-un
spec
tru
larg
de
tehn
ici o
ferit
e în
cur
ricul
ă A
, B
18.
abili
tăţi
de o
rient
are g
ener
ală
cerc
etez
e, an
aliz
eze,
expu
ne o
ral ș
i în
scris
în li
mba
de
stat
și, c
el p
uţin
, înt
r-o
limbă
de
circ
ulaţ
ie in
tern
aţio
nală
, inc
lusiv
prin
inte
rmed
iul t
ehno
logi
ilor
info
rmaţ
iona
leB,
D
184
Doc
tora
t
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Rai
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
(la fi
naliz
area
doc
tora
tulu
i, do
ctor
andu
l/a tr
ebui
e să:
)
Niv
elul
de
scri
ptor
ilor
de la
Dub
lin
1.st
udiu
l lite
ratu
rii d
e sp
ecia
litat
e di
n do
men
iuse
lect
eze,
sinte
tizez
e și
utili
zeze
info
rmaţ
ia p
rivin
d st
adiu
l act
ual a
l anu
mito
r pr
oble
me
cu c
arac
ter ș
tiinţ
ific
E
2.ca
paci
tate
a de
a lu
cra
indi
vidu
alap
lice
met
odel
e av
ansa
te d
e pr
ogra
mar
e și
prel
ucra
re a
dat
elor
exp
erim
enta
le și
re
aliz
area
cerc
etăr
ilor î
n ba
za p
rogr
amel
or el
abor
ate
E
3.m
odel
area
și o
ptim
izar
ea
fie ca
pabi
l de a
crea
mod
ele n
oi și
opt
imiza
rea l
or ad
ecva
te d
iferit
or si
tuaţ
ii re
ale
B
4.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
extin
dă sa
u re
defin
i cun
oștin
ţele
și /
sau
prac
tica
prof
esio
nală
exi
sten
tă în
cad
rul
dom
eniu
lui s
au la
inte
rfer
enţa
cu
alte
dom
enii
C, E
5.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
utili
zeze
cun
oștin
ţele
pen
tru
a an
aliz
a cr
itic,
a ev
alua
și a
sint
etiz
a id
ei n
oi și
co
mpl
exe,
a ce
lor m
ai av
ansa
te d
in d
omen
iu și
ada
ptar
ea la
ace
ste
situa
ţiiC
, E
6.re
peta
bilit
ate
expe
rimen
tală
fie ca
pabi
l de
a co
nfirm
a de
sine
stăt
ător
, exp
erim
enta
l ipo
teze
pra
ctic
e și
teor
etic
e de
ja c
unos
cute
B
7.el
abor
are
și ap
licar
e co
ncea
pă, e
labo
rare
ze, o
ptim
izez
e și
proi
ecte
ze n
oi b
iote
hnol
ogii,
pro
cese
, util
aje
etc.
cu im
plem
enta
rea
aces
tora
în p
rodu
cţie
și o
bţin
erea
de
noi c
unoș
tinţe
și
solu
ţii p
roce
dura
le
C, E
8.ce
rcet
area
de
fron
tieră
re
aliz
eze
inve
stig
aţii
știin
ţifice
la in
ters
ecţia
dife
ritor
dom
enii
adia
cent
eA
9.ca
paci
tăţi
lingv
istic
e cu
noas
că la
niv
el d
e co
mun
icar
e și
prez
enta
re a
rezu
ltate
lor ș
tiinţ
ifice
într
-o
limbă
de
circ
ulaţ
ie in
tern
aţio
nală
D
10.
capa
bilit
atea
de
com
unic
are
spec
ifică
fie c
apab
il de
a p
rom
ova,
în co
ntex
t aca
dem
ic și
pro
fesio
nal,
prog
resu
l teh
nico
-șt
iinţifi
c înt
r-o
soci
etat
e ba
zată
pe
cuno
aște
reD
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tabe
l ind
ică
pond
erea
abs
olut
ă a
com
pone
ntel
or C
, D, E
în ra
port
cu
ceila
lți d
oi d
escr
ipto
ri de
la
Dub
lin.
185
3.2.
Cor
elaţ
ia “fi
nalit
ăţi d
e st
udiu
şi co
mpe
tenţ
e –
curr
icul
um”
Tran
spun
erea
fina
lităţ
ilor
de s
tudi
u și
com
pete
nţel
or p
reco
niza
te în
con
ţinut
uri/
curr
icul
um p
rin u
nită
ţi de
cur
s/m
odul
e sîn
t st
ruct
urat
e co
nfor
m co
mpo
nent
elor
pla
nuril
or d
e în
văţă
mîn
t și s
înt p
reze
ntat
e în
tabe
lele
de
mai
jos.
Cor
elaţ
ia “u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi”
de
stud
ii sc
onta
te p
entr
u lic
enţă
Cod
curs
Uni
tate
de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udii
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
Existent
12
34
56
78
910
1112
1314
15
F.M
atem
atic
ă și
stat
istic
ă bi
olog
ică
4+
++
++
++
++
F.Bi
ofizi
ca și
agr
omet
rolo
gia
6+
++
++
++
++
++
+F.
Chi
mie
gen
eral
ă4
++
++
++
++
++
++
F.Zo
olog
ie4
++
++
++
++
++
++
F.Bi
ochi
mie
4+
++
++
++
++
++
+F.
Ana
tom
ie și
em
brio
logi
e 4
++
++
++
++
++
++
F.G
enet
ică
6+
++
++
++
++
++
+F.
Fizi
olog
ie a
nim
ală
6+
++
++
++
++
++
+
F.Ec
olog
ie și
pro
tecţ
ia m
ediu
lui
ambi
ant
4+
++
++
++
++
++
+
S.Tr
acto
are
și au
tom
obile
4+
++
++
++
++
++
+S.
Biol
ogia
mol
ecul
ară
și ce
lula
ră4
++
++
++
++
++
++
S.Ba
zele
bio
tehn
olog
iei
4+
++
++
++
++
++
+
S.Bi
oteh
nolo
gia
repr
oduc
erii
anim
alel
or –
14
++
++
++
++
++
++
186
S.O
bţin
erea
și v
alor
ifica
rea
prod
usel
or ap
icol
e4
++
++
++
++
++
++
S.Bi
oteh
nolo
gia
repr
oduc
erii
anim
alel
or –
2*
4+
++
++
++
++
++
+
S.Ec
onom
ia a
grar
ă4
++
++
++
++
+S.
Ingi
nerie
gen
etic
ă4
++
++
++
++
++
++
S.O
bţin
erea
și v
alor
ifica
rea
prod
ucţii
lor d
e bo
vine
5+
++
++
++
++
++
+
S.M
arke
ting
3+
++
++
++
++
S.C
onta
bilit
ate
și ge
stiu
ni
econ
omic
e3
++
++
++
++
++
+
S.M
anag
emen
t6
++
++
++
++
++
S.Bi
oteh
nolo
gia
tran
sfer
ului
de
embr
ioni
și fe
cund
aţia
in v
itro
6+
++
++
++
++
++
+
G.
Lim
bi st
răin
e –
14
++
++
G.
Info
rmat
ică
4+
++
++
G.
Lim
bi st
răin
e –
24
++
++
U.
Elem
ente
de
cultu
ră n
aţio
nală
și
univ
ersa
lă4
++
++
U.
Psih
olog
ia co
mun
icăr
ii4
++
++
++
U.
Ştiin
ţe fi
lozo
fice
4+
++
++
+
U.
Baze
le st
atul
ui, d
rept
ului
și
legi
slaţia
mun
cii
4+
++
++
++
++
U.
Etic
a pr
ofes
iona
lă4
++
++
+U
.Ba
zele
mic
o- și
mac
roec
onom
iei
4+
++
++
++
U.
Inte
grar
ea e
cono
mic
ă eu
rope
ană
6+
++
++
++
++
* pen
tru
disc
iplin
ele
nota
te c
u cr
atim
ă se
pre
coni
zeaz
ă pr
edar
ea în
mod
ul
187
Cor
elaţ
ia “u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
pen
tru
mas
tera
t”
Cod
curs
Uni
tate
a de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
propus
12
34
56
78
910
1112
1314
1516
1718
1920
21
F.Te
oria
știin
ţei,
met
odol
ogia
și e
tica
ceer
cetă
rii10
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
F.G
enet
ica
mol
ecul
ară
și in
gine
ria av
ansa
tă10
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
F.Bi
oteh
nolo
gii m
oder
ne în
în
sănî
nțăr
ile a
rtifi
cial
e a
anim
alel
or15
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
F.Bi
oteh
nolo
gii m
oder
ne
a tr
ansp
lant
ului
de
embr
ioni
la a
nim
ale
15+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.Ba
zele
end
ocrin
olog
ice
ale
biot
ehno
logi
ilor d
e re
prod
ucție
10+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.Te
za d
e m
aste
er30
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
188
Corelaţia “unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”
Cod curs
Unitate de curs (modul)
Număr credite ECTS
Finalităţile de studii în ordinea priorităţilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nu
se ap
lică
Unităţi de curs de specialitate
Nu
se ap
lică
+ + + + + + + +
Informatică + + +
Limba modernă + + + +
Istoria și metodologia domeniului de cercetare
+ + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 1
+ + + + + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 2
+ + + + + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 3
+ + + + + + + + +
Teza de doctorat + + + + + + + + + +
3.3 Proces de consultare cu persoanele şi instituţiile-cheie (anga-jatorii, absolvenţii, tinerii specialişti etc.)
Viziunea comparativă referitor la competenţele generale
Raitingul în funcţie de importanţă Competenţe generaleStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 Cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 Cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 Capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 Capacitatea de a învăţa8 5 11 Creativitate6 6 3 Aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 Adaptabilitate 5 8 8 Abilităţi critice și autocritice 9 9 9 Comunicare orală și scrisă
13 10 13 Angajament etic11 11 5 Capabilităţi interpersonale12 12 6 Cunoașterea unei limbi străine 10 13 10 Capabilitatea de a lua decizii
189
4. Volumul de muncă şi ECTS
4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS
Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani
4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul dat Un credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel într-
un an universitar numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului constituie 1800 ore.
Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1 : 1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.
Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitateoa de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în 2 componente: 450 ore – lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.
De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrului va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:
a)– 10% pentru unităţile de curs care au un număr considerabil de lucrări de laborator;
b)– 25% pentru unităţile de curs care prevăd realizarea temelor individuale ex-tracurriculare de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;
c)– 40% pentru unităţile de curs care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.
La ultimul an de licenţă și la studiile de masterat, raportul recomandabil de ore con tact / ore de studii individual este 1 : 2.
Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.
Majoritatea instituţiilor de învăţămînt acordă diplomă de licenţă în domeniul de formare profesională Biotehnologii agricole cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.
Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a 330 credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.
190
5. Învăţarea, predarea şi evaluareaÎnvățămîntul la ciclul I (licență) se asigură prin:
• desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, lucrărilor de la-borator și practice etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impul-sionare a interesului cognitiv de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesi-onale din domeniul biotehnologiilor agricole cu specializarea Biotehnologii în zootehnie.
• metoda Feedback, utilizată în deosebi la realizarea temelor individuale, folosind Feedbacul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performanţelor obţi-nute de către student, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialu-lui, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la auto-instruire continuă;
• acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;
• soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definitivă. Activitatea studenţilor este ghidată de cadrul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, spe-cificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, solicitîndu-le să ex-plice logica studentului în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;
• încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;
• soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare folosind materialul studiat anterior;
• realizarea proiectelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele ob-ţinute la una, sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, internet, etc. prin rezolva-rea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc;
• finalizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a in-formaţiei, necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.
Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii:• Evaluarea iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic
ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;
• Evaluarea continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice, integra-te în procesul complex de predare / învăţare / evaluare, ale gradului de realizare a obiectivelor de învăţare, imediat după încheierea unei prelegeri, teme, între-bări etc., precum și în interiorul acestora.
Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competen-ţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu.
191
Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competen-ţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitatea evaluării autocritice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în con-texte specifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii.
• Evaluarea finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.
Învățămîntul la ciclul II (master) se bazează pe competențe obținute la ciclul I.Capacitatea de a obţine și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate în domeniul Biotehnologiei agricole cu specializarea Biotehnologii în zootehnie, de exemplu “Logistica și mentenanţa biotehnologiilor agricole în zootehnie și ce-lei din industria prelucrătoare a produselor animaliere” se asigură prin includerea suplimentară faţă de tehnicile folosite la cilul întîi și anume:
• elementele de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a biotehnologiilor avansate;
• selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;
• transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente biotehnologiilor în zootehnie;
• declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă din evidenţie-rea contradicţiilor).
6. Sporirea calităţiiCalitatea învăţămîntului în universitate este asigurată de utilizarea diferitor com-
petenţe generale conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, compe-tenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management ale calităţii sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare al obiectivelor planificate, sa-tisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.
Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin:• proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu
beneficiarii;• realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie
la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;
• monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;
• autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate;
192
• evaluarea externă;• îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-
re;• sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul Biotehnologiilor agri-
cole, asigurată de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesional. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire continuă;
• asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii a traseului educaţional;
• facilizarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînd ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul Biotehnologiei agrare cu speci-alizarea în Biotehnologii în zootehnie, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;
• utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.
CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR
Învăţămînt Superior
Domeniul de formare profesională
528 Inginerie agrară
194
Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Coordonator elaborare: Gorobeț Vladimir, doctor,
conferențiar universitar
195
1. Introducere în domeniul de formare profesională
1.1. Descriere generală a domeniului Domeniul vizează pregătirea viitorilor specialiști în bazele teoretice ale ingineriei,
urmată de o formare profesională în ingineria agrară, dublată de acumularea cunoș-tinţelor și aptitudinilor în mecanizarea agriculturii cu cunoașterea mașinilor, instala-ţiilor, echipamentelor și a tehnologiilor utilizate în agricultură și pentru prelucrarea primară a produselor de origine vegetală și animală. Acest domeniu, în esenţă, este perceput în același mod în majoritatea ţărilor europene, avînd diferite denumiri – in-ginerie agrară, mecanică agricolă, tehnică agricolă etc.
În cadrul domeniului Inginerie agrară se realizează specialitatea 528.1 Mecaniza-rea agriculturii, care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 524.2 Electri-ficarea agriculturii; 527.1 Ingineria și tehnologia transportului auto.
La elaborarea programelor de studii au fost identificate, la nivel naţional, necesi-tăţile societăţii cu privire la pregătirea specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.
Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic.
1.2. Caracteristici-cheieNivelul Licenţă(ciclul I) Masterat (ciclul II) Doctorat
Durata studiilor 4 (5) ani 1,5 ani 3 (4) aniCredite de
studiu ECTS 240 credite 90 credite Nu se aplică
Forma de organizare
Învăţămînt de zi; cu frecvenţă redusă; la distanţă Învăţămînt de zi
Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă
Condiţii de acces
Diplomă bac, diplomă de colegiu, diplomă de studii superioare
Diplomă de licenţăDiplomă de licenţă3, diplomă de master
Precondiţii -
30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii
-
Stagii de practică
Cu titlu obligatoriu, minimum 20 credite
Cu titlu obligatoriu, minimum 30 credite Nu se realizează
Reguli de examinare şi
evaluare
Evaluarea se realizează prin: 1. evaluare periodică, pe
parcursul întregului an de studii, la lecţiile practice și de laborator, formularea temelor, elaborarea temelor, lucrărilor, proiectelor etc. cu scopul estimării competenţelor specifi-ce și instrumentale;
1. evaluare periodi-că, pe parcursul întregului an de studii, la lecţiile practice și semi-nare, realizarea lucrărilor individu-ale de proiectare și cercetar, cu scopul estimării
Evaluarea se realizează prin:
1. susţinerea examenelor de docto-rat pentru testarea com-petenţelor generale ale ciclului III;
196
Reguli de examinare şi
evaluare
2. evaluarea intermedi-ară la mijlocul fiecărui semestru în scopul stabi-lirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoș-tinţelor de către fiecare student;
3. evaluarea stagiilor de practică în scopul aprecierii competenţe lor sistemice;
4. evaluare finală semestri-ală menită să aprecieze gradul de însușire a dis-ciplinelor programate.
competenţelor spe-cifice pentru ciclul II, studii superioare de masterat;
2. evaluarea interme-di-ară la mijlocul fiecărui semestru în scopul stabilirii ni-velului și ritmului de acumulare a cu-noștinţelor de către fiecare masterand;
3. evaluare finală se-mestrială menită să aprecieze gradul de însușire a discipli-nelor programate.
2. susţinerea a trei referate știinţifice pe disciplina de specialitate, în scopul aprecierii competenţe-lor specifice profesionale.
Modalitate de evaluare finală
Examen de licenţă, inclusiv două probe (o disciplină fundamentală și una de specialitate) și teză de licenţă.
Susţinerea tezei de master
Susţinerea tezei de doctor
Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctor
Titlu acordat Licenţiat Master Doctor
Drepturi pentru absolvenţi
– a aplica pentru programe de master;
– acces pe piaţa muncii; – oportunităţi LLL
– a aplica pentru programe de doctorat;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
– realizarea postdoctora-tului;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
Autorizarea programelor
Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de către Senatul universitar și confirmate de către Ministerul Educaţiei și cel de resort. Odată la cinci ani programele sînt acreditate în modul stabilit.
Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului
Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare, sau altă structură abilitată
* în cazul studiilor cu frecvență redusă și la distanță în modul stabilit** LLL - Lifelong learning
197
2. Titluri (calificări) şi ocupaţii
2.1. Descrierea calificării domeniului Inginerie agrarăCiclul Titluri acordate / componente specifice
Licenţă
Licenșiat în inginerie și activități inginerești / cunoștinţe de bază în domeniul disciplinelor fundamentale (Studiul și Tehnologia materialelor, Geometrie descriptivă și Bazele grafice ale proiectării, Mecanică teoretică, Rezistenţa materialelor, informatică și proiectarea asistată de calculator), inginerești generale (Teoria mașinilor și mecanismelor, Interschimbabilitate, standardizare și metrologie, Organe de mașini, Electrotehnică și bazele electronicii, Automobile, Mașini-unelte și prelucrări mecanice, Climatologie, Termotehnică) și de specialitate (Mașini agricole, Exploatarea parcului de mașini și tractoare, Reparaţii de mașini, Tribologie și fiabilitate, mecanizarea sectorului zootehnic), bazelor agriculturii, principalelor soluţii constructive pentru mașinile și instalaţiile din fitotehnie și zootehnie etc.Studiile se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă, inclusiv un proiect de licenţă.
Masterat
Master în inginerie și activități inginerești cu specializări în: proiectarea și managementul proceselor mecanizate din agricultură, logistica și mentenanţa tehnicii agricole și celei din industria prelucrătoare; tehnologia și ingineria mediului; ingineria prelucrării primare a producţiei fitotehnice și zootehnice, agroinginerie.Studiile prevăd o aprofundare a cunoștinţelor în cursurile: Tehnologiile avansate de exploatare a tehnicii agricole, Tehnologii avansate în fiabilitatea și mentenanţa tehnicii agricole; managementul deșeurilor agricole și în optimizare, proiectare și cercetare combinînd studiile teoretice cu aplicaţiile practice. Studiile se finalizează susţinerea tezei de master.
Doctorat
Doctor în tehnică cu specializări în mecanizarea agriculturii și în exploatarea și mentenanţa tehnicii din agricultură și celei din ingineria prelucrătoare.Studiile prevăd susţinerea examenelor de specialitate (Exploatarea și mentenanţa tehnicii agricole și celei din industria prelucrătoare, mecanizarea agriculturii), pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare pentru necesităţile știinţei, ale învăţămîntului și altor domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social-economic al ţării.Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în tehnică.
198
2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului 528 Inginerie agrară
Ciclul I - studii superioare de licenţă
Domenii de specializare
Categorii /grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
Ingineria agrară
Agricultură – inginer mecanic în agricultură – inginer în exploatarea parcului
de mașini și tractoare
Agricultură, industrie
– inginer mecanic în industria prelucrătoare
– inginer pe calitate – inginer de construcţii agricole – inginer laborant – inginer materiale combustibile
și lubrifiante – inginer în mecanizarea și
automatizarea proceselor de producţie
– inginer în mecanizarea proceselor cu volum mare de muncă
– inginer pe normarea muncii – inginer în organizarea lucrărilor
de exploatare și reparaţii – inginer protecţia muncii
și tehnica securităţii – inginer în reparaţii – inginer tehnolog, laborant – maistru atelier-școală de producţie – maistru atelier mecanic de reparaţii – maistru centru de instruire – maistru controlor (secţie, sector) – maistru exploatarea și reparare
mașini și instalaţii – maistru instruire în producţie – maistru laborator de producţie – - maistru repararea utilajelor
(utilajului tehnologic) – mecanic garaj – mecanic sector (secţie) – tehnolog în ramură
199
Ciclul II - studii superioare de masterat
Domenii de specializare
Categorii /grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
Proiectarea şi managementul
proceselor mecanizate din
agricultură; logistica şi
mentenanţa tehnicii agricole
şi celei din industria
prelucrătoare; tehnologia şi ingineria mediului; ingineria
prelucrării primare a producţiei
fitotehnice şi zootehnice etc.
Agricultură
– inginer mecanic superior – inginer șef – manager – mecanic șef – șef brigadă specializată – șef centru în ramură – șef compartiment – șef complex – șef detașament – șef direcţie – șef direcţie principală în minister – șef filială – șef direcţie – șef parc de mașini
Industrie
– inginer superior (șef) informaţii tehnico - știinţifice
– inginer superior (șef) implementarea tehnicii și tehnologiilor noi
– inginer cercetător – inginer încercări – inginer pentru brevete și invenţii – inginer proiectant – inginer reglări și încercări – inginer de standardizare – inginer la supravegherea tehnică – inginer șef – inspector protecţia muncii
și tehnica securităţii – inspector de stat în specialitate – inspector muncă – inspector principal de stat protecţie
civilă și lichidare situaţii extraordinare – manager – manager în compartimentele de
dezvoltare tehnico-știinţifică – mecanic – șef brigadă specializată – șef cabinet – șef centru în ramură – șef compartiment în ramură – șef complex în ramură
200
Industrie
– șef detașament în ramură – șef direcţie în ramură – șef direcţie principală în minister – șef filială – șef direcţie în ramură – șef direcţie principală în minister – șef filială în ramură – șef parc de mașini – șef atelier (industrie, aprovizionare
tehnico-materială, transport) – șef birou (industrie, aprovizionare
tehnico-materială) – șef laborator de producţie – șef grupă în ramură – șef inspectorat de stat – șef producţie
Învăţămînt
– cadre didactice în învăţămîntul superior – profesor în colegiu – inspector în învăţămîntul
secundar profesional – instructor instruire în producţie
a muncitorilor în profesii de uz larg, șef laborator
– șef poligon de instruire
Cercetare
– cercetător în știinţe tehnice – colaborator știinţific – inginer de cercetare – inginer șef de proiect – inginer implementare tehnici
și tehnologii noi – șef laborator – șef proiect cercetare-proiectare
Doctorat
Domenii de specializare
Categorii /grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
Mecanizarea agriculturii;
exploatarea şi mentenanţa
tehnicii agricole şi celei din ingineria prelucrătoare etc.
Cercetare
cercetătorșef laborator de cercetări știinţificeșef laborator de producţieșef proiect cercetare-proiectare
Învăţămînt
lector universitarlector superior universitarconferenţiar universitarprofesor universitar
201
2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională/specialităţile care necesită includerea cursuri-
lor din domeniul 528 Inginerie agrară sînt, după cum urmează:524.2 Electrificarea agriculturii (matematici superioare, fizică)527.1 Ingineria și tehnologia transportului auto (matematici superioare, fizică, rezistența materialelor, tehnologia materialelor, mecanica teoretică, teoria meca-nismelor și mașinilor, organe de mașini și siteme de transport, geometrie descrip-tivă)
3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptori de nivel pe cicluri
3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice
și generale (în conformitate cu Descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandat în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.
În tabela de mai jos sînt indicate competenţele cheie specifice înscrise în descrip-torii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:
A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa.
Competenţele generice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generale1 cunoștinţe de bază în domeniu2 cunoștinţe de bază în profesie3 capacitatea de analiză și sinteză4 capacitatea de a învăţa5 creativitate6 aplicarea cunoștinţelor în practică7 adaptabilitate8 abilităţi critice și autocritice9 comunicare orală și scrisă
10 angajament etic11 capabilităţi interpersonale12 cunoașterea unei limbi străine13 capabilitatea de a lua decizii
202
Ciclul I - studii superioare de licenţă
Competenţe specifice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie de
importanţă
Denumirea succintă a competenţelor
specifice
Descrierea competenţelorla finalizarea ciclului întîi în ingineria
agrară, studentul/a trebuie să:
Nivelul descriptorilor de la Dublin
1 soluţionarea problemelor
estimeze ordinea priorităţilor în soluţionarea diferitor situaţii profesionale de producţie din domeniul ingineriei agrare
B
2 cunoaștere
posede cunoștinţe fundamentale (Studiul și Tehnologia materialelor, Geometrie descriptivă și Bazele grafice ale proiectării, Mecanică teoretică, Rezistenţa materialelor, informatică și proiectarea asistată de calculator), inginerești generale (Teoria mașinilor și mecanismelor, Interschimbabilitate, standardizare și metrologie, Organe de mașini, Electrotehnică și bazele electronicii, Automobile, Mașini-unelte și prelucrări mecanice, Climatologie, Termotehnică) șide specialitate (Mașini agricole, Exploatarea parcului de mașini și tractoare, Reparaţii de mașini, Tribologie și fiabilitate, mecanizarea sectorului zootehnic)
A
3 cunoaștere și înţelegere
posede cunoștinţe de specialitate în domeniu (construcţia, principiul de funcţionare, exploatarea și mentenanţa tehnicii agricole și celei din industria prelucrătoare)
A
4 abilităţi fizico-matematice
cunoască și să aplice bazele și formele de interceptare și transpunere a cunoștinţelor din matematică și fizică
A, B
5 repetabilitate experimentală
fie capabil de a confirma, de sine stătător experimental, ipoteze practice și teoretice deja cunoscute
B
6modelarea și soluţionarea problemelor
identifice elementele prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare
B
203
7 cultură inginerească și adaptabilitate
cunoască cele mai importante arii din ingineria agrară și capacitatea de a se adapta situaţiilor noi
A, C, E
8studiul literaturii de specialitate din domeniu
selecteze și utilizeze informaţii din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc.
E
9capacitatea de a învăţa și de a lucra individual
abordeze noi domenii prin studiul individual și aprofundarea cunoștinţelor obţinute
E
10 abilităţi profesional-umane
fie capabil de a-și dezvolta simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), de a cîștiga flexibilitate profesională printr-un spectru larg de tehnici oferite în curriculă
A, B
11 abilităţi de orientare generală
înveţe, cerceteze, analizeze, expună oral și în scris în limba de stat și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale
A, B
12 abilităţi socio-umanistice
fie capabil de a-și asuma responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie
A, B
13 abilităţi de orientare spre specialitate
cunoască și să aplice bazele agriculturii, materialelor din ingineria agrară, metodelor de prezentare grafică a ideilor constructive și tehnologice, bazelor teoriei mecanismelor și mașinilor, principalelor soluţii constructive și a elementelor de calcul al organelor de mașini și sistemelor de transport; confecţionarea diferitor piese prin forjare, sudare, lăcătușărie, așchiere; conducerea tractorului și automobilului
A, B
14 abilităţi de comunicare
fie abil de comunicare atît în colectivul de specialiști, cît și în cel de nespecialiști în domeniu
D
Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea componentelor de tip A şi B în raport cu ceilalți trei descriptori de la Dublin.
204
Ciclul II - studii superioare de masterat
Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie de
importanţă
Denumirea succintă a competenţelor
specifice
Descrierea competenţelorla finalizarea masteratului,
studentul/a trebuie să:
Nivelul descriptorilor de la Dublin
1
modelarea analitică și predictivă în soluţionarea problemelor
identifice analitic și predictiv elementele prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare
C
2 soluţionarea problemelor
estimeze ordinea priorităţilor în baza optimizării proceselor tehnologice din domeniul ingineriei agrare cu scopul soluţionării diferitor situaţii profesionale
C
3studiul literaturii de specialitate din domeniu
fie capabil de selectare și utilizare a informaţiei din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc.
E
4capacitatea de a învăţa și de a lucra individual
fie capabil de a aborda noi domenii prin studiul individual și aprofundarea cunoștinţelor obţinute
E
5 modelarefie capabil de a adapta modelele disponibile la date experimentale noi B
6 aprofundarea cunoștinţelor
fie capabil de a obţine și aprofunda cunoștinţe referitoare la realizările avansate din domeniu
E
7 aprofundarea cunoștinţelor
fie capabil de a obţine și aprofunda cunoștinţe din domeniile adiacente specialităţii de bază
E
8cunoaștere, perfecţionare și adaptabilitate
fie capabil de a realiza diagnoze bazate pe cercetare în vederea rezolvării problemelor prin integrarea cunoștinţelor noi sau interdisciplinare, elaborarea judecăţilor pe baza unor informaţii incomplete sau limitate, dezvoltarea de deprinderi noi ca răspuns la noile cunoștinţe și tehnici care apar și adaptarea la aceste situaţii
A, C, E
9 repetabilitate experimentală
fie capabil de a confirma de sine stătător, experimental ipoteze practice și teoretice deja cunoscute
B
205
10 abilităţi fizico-matematice
își aprofundeze cunoștinţele în domeniile fizicii și matematicii superioare
B, E
11 cercetarea de frontieră
cunoască și aplice principiile generale ale uneia sau mai multor specialităţi adiacente domeniului dat
A, B
12 abilităţi de comunicare
comunice atît cu specialiști în domeniu, cît și cu cei din afara lui D
13 capacităţi manageriale
fie capabil de a activa cu un grad sporit de autonomie, în special prin acceptarea responsabilităţii în planificarea și managementul proiectelor din domeniu
C
14 capacităţi de modernizare
posede informaţii curente referitor la metode și procedee noi din domeniu și capacitatea de a sinteriza și transmite această informaţie persoanelor cointeresate
E
15 abilităţi de cercetareprogrameze și realizeze cercetări știinţifice sub îndrumarea conducătorului știinţific
C, E
16 abilităţi profesional- umane
fie capabil de a-și dezvolta simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), de a cîștiga flexibilitate profesională printr-un spectru larg de tehnici oferite în curriculă
A, B
17 abilităţi de orientare generală
cerceteze, analizeze, expună oral și în scris, în limba de stat și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale
B, D
18 abilităţi socio-umanistice
fie capabil de a-și asuma responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie
D
206
19 abilităţi de orientare spre specialitate
aplice bazele agriculturii, materialelor din ingineria agrară, metodelor de prezentare grafică a ideilor constructive și tehnologice, bazelor teoriei mecanismelor și mașinilor, principalelor soluţii constructive și a elementelor de calcul al organelor de mașini și sistemelor de transport; confecţionarea diferitor piese prin forjare, sudare, lăcătușărie, așchiere; conducerea tractorului și automobilului
C, E
20 dtandarde absolute
se familiarizeze cu „lucrul de geniu” (varietatea și satisfacţia descoperirilor din domeniu) în scopul conștientizării celor mai exigente standarde
C, E
21 capacităţi lingvisticecunoască la nivel de comunicare fluentă o limbă de circulaţie internaţională
D
Notă: Analiza informaţiei din tabel indică diminuarea ponderii componentelor A şi B în favoarea celorlalță trei descriptori de la Dublin.
207
Doctorat
Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie
de importanţă
Denumirea succintă a
competenţelor specifice
Descrierea competenţelor
la finalizarea doctoratului, doctorandul/a trebuie să:
Nivelul descriptorilor de la Dublin
1studiul literaturii de specialitate din domeniu
selectezee, sintetizeze și utilizeze informaţii privind stadiul actual al anumitor probleme cu caracter știinţific
E
2 capacitatea de a lucra individual
aplice metodele avansate de programare și prelucrare a datelor experimentale și realizarea cercetărilor în baza programelor elaborate
E
3 modelarefie capabil de a crea modele noi adecvate diferitor situaţii reale B
4 aprofundarea cunoștinţelor
extindă sau redefinească cunoștinţele și/sau practica profesională existentă în cadrul domeniului sau la interferenţă cu alte domenii
C-E
5 aprofundare și adaptabilitate
utilizeze cunoștinţele pentru a analiza critic, a evalua și a sintetiza idei noi și complexe, a celor mai avansate din domeniu și adaptarea la aceste situaţii
C, E
6 repetabilitate experimentală
confirme de sine stătător, experimental, ipoteze practice și teoretice deja cunoscute
B
7 elaborare și aplicare
conceapă, elaboreze și proiecteze noi tehnologii, procese, utilaje etc. cu implementarea acestora în producţie și obţinerea de noi cunoștinţe și soluţii procedurale
C, E
8 cercetarea de frontieră
realizeze investigaţii știinţifice la intersecţia diferitor domenii adiacente A
9 capacităţi lingvistice
cunoască la nivel de comunicare și prezentare a rezultatelor știinţifice într-o limbă de circulaţie internaţională
D
10capabilitate de comunicare specifică
promoveze, în context academic și profesional, progresul tehnico-știinţific într-o societate bazată pe cunoaștere
D
Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea absolută a componentelor C, D, E în raport cu celelalți doi descriptori de la Dublin.
208
3.2.
Cor
elaţ
ia „
final
ităţi
de st
udiu
şi co
mpe
tenţ
e –
curr
icul
um”
Tran
spun
erea
fina
lităţ
ilor
de s
tudi
u și
com
pete
nţel
or p
reco
niza
te în
con
ţinut
uri/
curr
icul
um p
rin u
nită
ţi de
cur
s/m
odul
e sîn
t st
ruct
urat
e co
nfor
m co
mpo
nent
elor
pla
nulu
i de
învă
ţăm
înt ș
i sîn
t pre
zent
ate
în ta
bele
le d
e m
ai jo
s.
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
pen
tru
licen
ţă” /
Cod
curs
Uni
tate
a de
curs
(mod
ul)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
existent
12
34
56
78
910
1112
1314
F.M
atem
atic
i sup
erio
are
16
+
+
++
++
+
+
F.G
eom
etrie
des
crip
tivă
4
++
+
++
++
+
F.
Baze
le a
grob
iolo
gice
ale
ingi
nerie
i agr
are
2+
+
+
++
+
F.
Mat
emat
ici s
uper
ioar
e 2
4
+
++
++
++
+
F.
Fizi
că5
+
+
++
++
+
+
F.Ba
zele
gra
fice
ale
proi
ectă
rii5
+
+
++
++
+
+
F.St
udiu
l mat
eria
lelo
r4
+
+
++
++
+
+
F.M
ecan
ică
teor
etic
ă6
+
+
++
++
+
+
F.Te
hnol
ogia
mat
eria
lelo
r4
+
+
++
++
+
+
F.Re
zist
enţa
mat
eria
lelo
r6
+
+
++
++
+
+
F.M
otoa
re c
u ar
dere
inte
rnă
4+
+
+
++
++
+
F.
Baze
le te
oret
ice
ale
auto
vehi
cule
lor*
4
+
+
++
++
+
+
S.Pr
actic
ă di
dact
ică
la at
elie
rul m
ecan
ic6
+
+
++
++
+
+
S.Ec
onom
ie ap
licat
ivă
și co
ntab
ilita
te3
+
+
++
+
+
∗ pe
ntru
disc
iplin
ele
nota
te c
u cr
atim
ă se
pre
coni
zeaz
ă pr
edar
ea în
mod
ul
209
S.Pr
actic
ă te
hnol
ogic
ă6
+
+
++
++
+
+
S.Au
tove
hicu
le5
+
+
++
++
+
+
S.M
așin
i agr
icol
e 1
6+
+
+
++
++
+
S.
EPM
T 1
3+
+
+
++
++
+
S.
Repa
raţii
de
maș
ini 1
3+
+
+
++
++
+
S.
Prac
tică
dida
ctic
ă6
+
+
++
++
+
+
S.Se
curit
atea
act
ivită
ţii v
itale
3+
+
+
++
+
+
+
S.M
anag
emen
t și m
arch
etin
g în
teha
gros
ervi
cii
4+
++
+
+
+
S.Pr
actic
ă de
bac
helo
r4
+
+
++
++
++
++
G.
Lim
ba st
răin
ă4
+
++
+
G.
Psih
olog
ia co
mun
icăr
ii4
+
++
+
G.
Lim
ba st
răin
ă4
+
++
+
G.
Info
rmat
ică
4
++
++
+
+
U
.Et
ică
prof
esio
nală
4
++
+
+U
.El
emen
te d
e cu
ltură
uni
vers
ală
și na
ţiona
lă
4
++
+
+
U.
Baze
le st
atul
ui, d
rept
ului
și le
gisla
ţiei m
unci
i4
+
++
++
+
++
U.
Baze
le m
icro
și m
acro
econ
omie
i4
+
+
++
+
+
U.
Inte
grar
e ec
onom
ică
euro
pean
ă6
+
+
++
++
++
U.
Ştiin
ţe fi
lozo
fice
4+
++
++
++
+
210
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
pen
tru
mas
tera
t”
Cod
curs
Uni
tate
a de
curs
(m
odul
)
Nr.
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
ile d
e st
udiu
în o
rdin
ea p
rior
ităţil
or
propus
12
34
56
78
910
1112
1314
1516
1718
1920
21
F.M
etod
olog
ia in
stru
irii ș
i ce
rcet
ării
-+
++
++
++
++
++
++
+
F.Ep
istem
olog
ie5
++
++
++
++
++
++
++
F.Te
hnic
i ava
nsat
e în
ce
rcet
ări ș
tiinţ
ifice
-
++
++
++
++
++
++
++
++
+
F.M
etod
olog
ia și
etic
a ce
rcet
ării
5+
++
++
++
++
++
++
++
++
S.Te
hnol
ogii
avan
sate
în
exp
loat
area
tehn
icii
agric
ole
10+
++
++
++
++
++
++
++
S.C
ondu
cere
a ca
lităţ
ii în
in
gine
ria a
grar
ă5
++
++
++
++
++
++
++
+
S.Te
hnic
i ava
nsat
e în
fia
bilit
atea
și m
ente
nanţ
a te
hnic
ii ag
ricol
e10
++
++
++
++
++
++
++
+
S.Te
hnic
i ava
nsat
e în
pr
oduc
ţia a
gric
olă
10+
++
++
++
++
++
++
++
S.Lu
brifi
anţi
și co
m-
pust
ibili
alte
rnat
ivi
5+
++
++
++
++
++
++
++
S.St
agiu
de
prac
tică
10+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
S.Te
za d
e m
aste
r30
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
211
Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”
Cod
curs
Unitatea de curs (modul)
Număr credite ECTS
Finalităţile de studiu în ordinea priorităţilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nu
se ap
lică
Disciplina de specialitate
Nu
se ap
lică
+ + + + + + + +Informatică + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +Referat pe problematica tezei, anul 3 + + + + + + + + +Teza de doctorat + + + + + + + + + +
3.3. Proces de consultare cu persoanele
Viziunea comparativă referitor la competenţele generice
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe genericeStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 capacitatea de a învăţa8 5 11 creativitate6 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 adaptabilitate5 8 8 abilităţi critice și autocritice9 9 9 comunicare orală și scrisă
13 10 13 angajament etic11 11 5 capabilităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine10 13 10 capabilitatea de a lua decizii
Notă: Tabelul este elaborat în baza prelucrării statistice a datelor obţinute în baza sondajului realizat pe un lot de 42 studenţi din anul trei bac, specialitatea „Mecaniza-rea agriculturii”, UASM; 21 cadre didactice de la Facultatea de Inginerie Agrară şi Transport Auto şi 12 angajatori din diferite domenii de activitate (producţie, cerc-
212
etare, colegii agricole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova).
4. Volumul de muncă şi ECTS
4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS:
Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani
4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul dat Un credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel într-
un an universitar, numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului consti-tuie 1800 ore.
Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.
Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore - lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.
De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:
a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;
b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extracu-ricular de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;
c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.La ultimul an de licenţă, raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-
vidual este 1:2. La studiile de masterat se prevede raport de 1:3. Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților
pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.
Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licență în domeniul de formare profesională Inginerie agrară cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.
213
Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a 330 credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.
5. Învăţare, predare şi evaluareÎnvățămîntul la ciclul I (licență) se asigură prin:
• folosirea în predare a metodelor de comunicare verbală (expozitive şi interogative) şi celor bazate pe acţiune;
• desfăşurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor, prac-ticilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare şi impulsionare a intere-sului cognitiv, de antrenare şi dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul ingineriei agrare;
• acordarea priorităţilor în dezvoltare a personalităţii, capacităţilor şi aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însuşirea şi confirma-rea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare şi nu pe predare;
• utilizarea calculatorului la prezentarea prelegerilor, seminarelor şi lucrărilor prac-tice;
• soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi; • încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, fo-
losite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale şi celor specifice;• soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de soluţio-
nare a acestora, folosind materialul studiat anterior;• realizarea proiectelor de an, care să confirme şi să aprofundeze cunoştinţele obţi-
nute la o disciplină sau un grup de discipline;• încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, fo-
losite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale şi celor specifice;• familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare şi asimilare a
informaţiei necesare pentru însuşirea materialului prevăzut de către programele analitice.
Metodele expozitive (prelegerea, cursul, instructajul, expunerea cu întrebări și cea cu ilustraţii audiovizuale) se folosesc cînd este necesar de prezentat materialul relativ repede și în volum destul de mare cum sînt unele informaţii, precum și pentru pre-zentarea noţiunilor introductive sau de sinteză.
Metodele interogative (dezbaterea, colocviul, cursul prin întrebări și răspunsuri, masa rotundă), se folosesc în cadrul seminarelor și în activităţi de evaluare a cunoș-tinţelor pentru completarea metodelor expozitive, conferind posibilitatea de a stabili un dialog amplu și continuu între student și profesor.
Metodele bazate pe acţiunea studentului includ acţiuni directe asupra obiectului studiat investigaţia pentru a-i sesiza aspectele esenţiale, după care urmează formula-rea modelelor explicative cu evidenţierea legităţilor diferitor obiecte și fenomene din ingineria agrară și ramurile conexe.
În desfășurarea activităţilor didactice un loc aparte este rezervat metodei Feed-back, utilizată, în deosebi, la realizarea temelor individuale, folosind Feed-backul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performanţelor obţinute de către stu-
214
dent, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialului, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la autoinstruire continuă.
Utilizarea calculatorului la prezentarea prelegerilor, seminarelor și lucrărilor prac-tice permite stocarea, prelucrarea și diseminarea unui volum impresionant de infor-maţii către studenţi. În cazul lucrărilor practice, utilizarea calculatorului facilitează prezentarea principalelor elemente teoretice si a schemelor experimentului, înscrie-rea și prelucrarea datelor obţinute, prelucrarea statistică a informaţiei experimentale, sporirea veridicităţii și credibilităţii concluziilor făcute. De asemenea, se pot obţine modelări si simulări bidimensionale și tridimensionale care permit demonstrarea atît a funcţiei, cît și a formei.
Prin soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp defi-nitivată. Activitatea studenţilor este ghidată de către cadrul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, specificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, și solicitîndu-le să explice logica studentului în rezol-varea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului.
Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii:• Evaluarea iniţială, prin care se determină gradul de competenţă pentru mersul
didactic ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la înce-putul predării unei teme;
• Evaluarea continuă (formativă) care se realizează prin verificări sistematice, in-tegrate în procesul complex de predare/învăţare/evaluare, ale gradului de rea-lizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei prelegeri, teme, întrebări etc., precum și în interiorul acestora.
Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competen-ţelor caracteristice programului se folosește evaluarea prin portofoliu.
Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pentru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Por-tofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitatea evaluării autocritice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte specifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii;• Evaluarea finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri
periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.
Învățămîntul la ciclul II (master) se bazează pe competențe obținute la ciclul I.Capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate
din domeniul ingineriei agrare, de exemplu „Logistică și mentenanţa tehnicii agrico-le și celei din industria prelucrătoare” se asigură prin includerea suplimentară faţă de tehnicile folosite la ciclul întîi și anume: • Elementele de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de
aplicare a teoriilor avansate;• Selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-
meniu;• Transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente ingineriei agrare;
215
• Declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-struire a ideilor, elaborarea răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţie-rea contradicţiilor).
6. Sporirea calităţiiCalitatea învăţămîntului în universitate este asigurată de utilizarea diferitor com-
ponenţe generice conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, compe-tenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management al calităţii sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor pla-nificate, satisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.
Sporirea nivelului calităţii învăţămîntului își găsește exprimare prin:• Proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu
beneficiarii;• Realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribu-
ie la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;
• Monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;
• Autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate;• Evaluarea externă;• Îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-
re;• Sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul ingineriei agrare, asigu-
rată de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire continuă;
• Asigurarea mobilităţii comunităţii academice prin utilizarea sistemului de cre-dite transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională, avînd posibi-litatea alegerii a traseului educaţional;
• Facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care contribuie la menţinerea stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul ingineriei agrare, se utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;
• Utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.
CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR
Învăţămînt Superior
Domeniul de formare profesională
641 Medicină veterinară
217
Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Coordonator elaborare: Donica Gheorghe, doctor,
conferențiar universitar
218
1. Introducere în domeniul de formare profesională
1.1. Descriere generală a domeniului şi caracteristicilor-cheie ale acestuiaDomeniul vizează pregătirea specialiștilor medici veterinari cu o pre-gătire teoretică profundă și practică pentru a activa cu succes în întregul spectru al serviciului sanitar veterinar: planificarea măsurilor de profilaxie și comba-tere a zooantroponozelor, promovarea în sectourl zootehnic obștesc și privat a cunoștinţelor privind alimentaţia, întreţinerea și exploatarea corectă a animale-lor; obţinerea, prelucrarea, controlul sanitar veterinar al produselor de origine animalieră și sănătatea publică; studierea pieţei interne și externe, managmentul, marketingul, economia, relaţiile economice internaţionale, informatica, cerce-tarea. Acest domeniu reglementat sectorial în cadrul Uniunii Europene ( studii superioare integrate cu durata de 6 ani și respectiv 360 credite ECTS ) în esenţă este perceput în același mod în majoritatea ţărilor europene, avînd aceeași denu-mire – Medicina Veterinară. În cadrul domeniului Medicina Veterinară se realizează specialitatea 641.1 Medi-
cină Veterinară. La elaborarea programului de studii au fost identificate, la nivel naţional, necesi-
tăţile societăţii în pregătirea specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajaţi.
Programul a oferit o pondere scontată din punct de vedere academic.
1.2. Caracteristici - cheieNivelul Studii superioare integrate Doctorat
Durata studiilor 6 ani 3 ani ( 4 ) *Credite de studiu
ECTS 360 credite Nu se aplică
Forma de organizare Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi și cu
frecvenţă redusă
Condiţii de acces Diplomă de studii liceale, diplomă de colegiu, diplomă de studii superioare
Studii superioare integrate
Precondiţii - -Stagii de practică Cu titlu obligatoriu Nu se realizează
219
Reguli de examinare şi
evaluare
Evaluarea se realizează prin:
1. evaluarea periodică, pe parcursul între-gului an de studii, la lucrări practice și seminare, realizarea lucrărilor individu-ale de proiectare și cercetare cu scopul estimării competenţelor specifice pentru studii superioare integrate;
2. evaluarea intermediară la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;
3. evaluare finală semestrială menită să aprecieze gradul de însușire a disciplinelor programate.
Evaluarea se realizează prin:1. susţinerea exame-
nelor de doctorat pentru testarea competenţelor generale.
2. susţinerea a trei referate știinţifice pe disciplina de specialitate, în sco-pul aprecierii com-petenţelor specifice profesionale.
Modalitate de evaluare finală Susţinerea tezei de master Susţinerea tezei de
doctor
Certificare Diplomă de studii superioare integrate (licenţă + master) Diplomă de doctor
Titlu acordat Master Doctor
Drepturi pentru absolvenţi
– a aplica pentru programe de doctorat; – acces la piaţa muncii; – oportunităţi LLL**
– realizarea postdoctoratului;
– acces pe piaţa muncii;
– oportunităţi LLL
Autorizarea programelor
Regulamentele stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de cătreSenatul Universitar și confirmate de către Ministerul Educaţiei și cel de resort. Odată la 5 ani programele sînt acreditate în modul stabilit.
Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură abilitată
* în cazul studiilor cu frecvența redusă în modul stabilit** LLL – Lifelong learning
220
2. Titluri (calificări) şi ocupaţii
2.1. Descrierea calificării domeniului Medicină VeterinarăCalificarea Titluri acordate/componente specifice
Studii superioare integrate (licenţă
+ masterat)
Master în medicina veterinară acordat în urma studiilor superioare integrate. Studiile prevăd o aprofundare a cunoștinţelor în optimizare și cercetare prin combinarea studiilor teoretice cu aplicaţiile practice. O parte din cursuri vor avea caracter strict vocaţional în funcţie de specializarea aleasă. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.
Doctorat
Doctor în medicina veterinară; doctor în biologie. Studiile prevăd pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare pentru necesităţile știinţei, învăţămîntului și altor domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social-economic al ţării.Este obligatoriu susţinerea tezei de doctor în medicina veterinară sau biologie.
2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului 641 Medicină veterinară
Studii superioare integrate (licenţă + masterat)
Domenii de specializare
Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
Medicină veterinară Medicina Veterinară
– Director general al Agenţiei Sanitar-veterinară și pentru siguranţa produselor de origine animală
– medic veterinar șef al Direcţiei Generale Medicină Veterinară cu Inspectoratul Veterinar de Stat
– medic veterinar șef al Direcţiilor sanitar veterinare raionale și municipale pentru siguranţa produselor de origine animală
– medic veterinar oficial la serviciul veterinar de Stat pentru frontieră și transport
– medic veterinar de liberă practică în unităţile deţinătoare de animale sau care transportă, depozitează și prelucrează produse de origine animală
– medic veterinar de liberă practică la circuri; menagerii, precum și în unităţile militare, cele subordonate Ministerului Apărării
– medic veterinar de liberă practică în gospodăriile avicole, piscicole și vînătorești
– medic veterinar a camerei de licenţiere – medic veterinar de liberă practică
în compania de asigurări – medic veterinar de liberă practică
(master) în domeniul farmacoterapiei
221
Medicină veterinară
Medicina Veterinară
– medic veterinar de liberă practică (master) în domeniul controlului și expertizei produselor de origine animală
– medic veterinar de liberă practică (master) în domeniul bolilor animalelor de companie
Învăţămînt
– asistent universitar – lector universitar – profesor în colegiu – inspector în învăţămîntul secundar profesional – șef laborator
Cercetare – colaborator știinţific – șef laborator
Doctorat
Domenii de specializare
Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică
Lista profesiilor conform specializării
Medicina Veterinară
Învăţămînt – lector superior universitar – conferenţiar universitar – profesor universitar
Cercetare – cercetător – șef laborator de cercetări știinţifice – șef laborator de producţie
2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională / specialităţile care necesită includerea cursu-
rilor din domeniul 641 Medicină Veterinară sînt după cum urmează:614.1 Zootehnie, 618.1 Biotehnologii agricole. Limba străină, psihologia comunică-
rii, elemente de cultură universală și naţională, știinţe filozofice, integrarea economi-că europeană, bazele statului dreptului și legislaţia muncii, bazele micro- și macroe-conomiei, chimia generală, zoologia.
3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptori de nivel
3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFianlităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice
și generice ( în conformitate cu Descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, reco-mandată în cadrul proiectului Tuning ), relevante pentru subiectele la fiecăre ciclu, și luîndu-se în consideraţie nivelul competenţelor.
În tabelul de mai jos sînt indicate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:
A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa
222
Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin
Raytingul în funcţie de importanţă
Competenţe generale
1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă
10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii
223
Stud
ii su
peri
oare
inte
grat
e (l
icen
ţă +
mas
tera
t)
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Ray
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
la fi
naliz
area
stud
iilor
supe
rioar
e int
egra
te în
med
icin
a ve
terin
ară,
stu
dent
ul/a
treb
uie s
ă:)
Niv
elul
de
scri
ptor
ilor
de la
Dub
lin
1.m
odel
area
ana
litic
ă și
pred
ictiv
ă în
solu
ţiona
rea
prob
lem
elor
iden
tifice
ana
litic
și p
redi
ctiv
elem
ente
le p
riorit
are
în el
abor
area
și u
tiliz
area
un
ui m
odel
via
bil p
entr
u di
ferit
e pr
oces
e te
hnol
ogic
e di
n do
men
iu c
u as
igur
area
cert
itudi
nii n
eces
are
C
2.so
luţio
nare
a pr
oble
mel
ores
timez
e or
dine
a pr
iorit
ăţilo
r în
baza
opt
imiz
ării
proc
esel
or te
hnol
ogic
e di
n do
men
iul m
edic
inii
vete
rinar
e cu
scop
ul so
luţio
nării
dife
ritor
situ
aţii
prof
esio
nale
C
3.st
udiu
l lite
ratu
rii d
e sp
ecia
litat
e în
dom
eniu
sele
ctez
e și
să u
tiliz
eze
info
rmaţ
ii di
n lit
erat
ura
de sp
ecia
litat
e, In
tern
et, a
cte
norm
ativ
e et
c.E
4.ca
paci
tate
a de
a în
văţa
și d
e a
lucr
a in
divi
dual
abor
deze
noi
dom
enii
prin
stud
iul i
ndiv
idua
l și a
prof
unda
rea
cuno
știn
ţelo
r ob
ţinut
eE
5.m
odel
are
adap
teze
mod
elel
e di
spon
ibile
la d
ate
expe
rimen
tale
noi
B
6.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
fie c
apab
il de
a o
bţin
e și
apro
fund
a cu
noșt
inţe
refe
ritoa
re la
real
izăr
ile
avan
sate
din
dom
eniu
E
7.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
fie c
apab
il de
a o
bţin
e și
apro
fund
a cu
noșt
inţe
din
dom
eniil
e ad
iace
nte
spec
ialit
ăţii
de b
ază
E
8.cu
noaș
tere
, pe
rfec
ţiona
re și
ad
apta
bilit
ate
real
izez
e di
agno
ze b
azat
e pe
cerc
etar
e în
ved
erea
rezo
lvăr
ii pr
oble
mel
or p
rin
inte
grar
ea c
unoș
tinţe
lor n
oi sa
u in
terd
iscip
linar
e, el
abor
area
jude
căţil
or p
e ba
za u
nor i
nfor
maţ
ii in
com
plet
e sa
u lim
itate
, dez
volta
rea
de d
eprin
deri
noi
ca ră
spun
s la
noile
cun
oștin
ţe ce
apar
și a
dapt
area
la a
cest
e sit
uaţii
A,C
,E
224
9.re
peta
bilit
ate
expe
rimen
tală
confi
rme
de si
ne st
ătăt
or, e
xper
imen
tal i
pote
ze p
ract
ice
și te
oret
ice
deja
cu
nosc
ute
B
10.
abili
tăţi
bioc
him
ice
își ap
rofu
ndez
e cu
noșt
inţe
le în
dom
eniil
e bi
ochi
mic
eB,
E
11.
cerc
etar
ea d
e fr
ontie
răcu
noas
că și
aplic
e pr
inci
piile
gen
eral
e al
e un
eia
sau
mai
mul
tor s
peci
alită
ţi ad
iace
nte
dom
eniu
lui d
atA
,B
12.
abili
tăţi
de co
mun
icar
eco
mun
ice a
tît cu
spec
ialiș
ti în
dom
eniu
, cît
și cu
cei d
in af
ara
lui
D
13.
capa
cită
ţi m
anag
eria
lefie
cap
abil
de a
act
iva
cu u
n gr
ad sp
orit
de au
tono
mie
în sp
ecia
l prin
ac
cept
area
resp
onsa
bilit
ăţii
în p
lani
ficar
ea și
man
agem
entu
l ser
vici
ilor s
anita
r ve
terin
are
C
14.
capa
cită
ţi de
mod
erni
zare
pose
de in
form
aţii
cure
nte
refe
ritoa
re la
met
ode
și pr
oced
ee n
oi d
in d
omen
iu
și ca
paci
tate
a de
a si
ntet
iza
și tr
ansm
ite a
ceas
tă in
form
aţie
per
soan
elor
co
inte
resa
teE
15.
abili
tăţi
de ce
rcet
are
fie c
apab
il de
a p
rogr
ama
și re
aliz
a ce
rcet
ări ș
tiinţ
ifice
sub
îndr
umar
ea
cond
ucăt
orul
ui șt
iinţifi
cC
,E
16.
abili
tăţi
prof
esio
nal-u
man
eî-ș
i dez
volte
sim
ţul r
espo
nsab
ilită
ţii în
conc
orda
nţă
cu li
bera
ale
gere
a
curs
urilo
r (op
ţiona
le, f
acul
tativ
e), d
e a
cîșt
iga
flexi
bilit
ate
prof
esio
nală
prin
tr-
un sp
ectr
u la
rg d
e m
etod
e of
erite
în c
urric
ulă
A,B
17.
abili
tăţi
de o
rient
are
gene
rală
cerc
etez
e, an
aliz
eze,
expu
nă o
ral ș
i în
scris
, în
limba
de s
tat ș
i, ce
l puţ
in, î
ntr-
o lim
bă d
e ci
rcul
aţie
inte
rnaţ
iona
lă, i
nclu
siv p
rin in
term
ediu
l teh
nolo
giilo
r in
form
aţio
nale
B,D
18.
abili
tăţi
soci
o-um
anist
ice
fie c
apab
il de
a-ș
i asu
ma
resp
onsa
bilit
ăţi c
u ca
ract
er ju
ridic
, filo
sofic
, po
litol
ogic
, soc
iolo
gic,
psih
olog
ic și
eco
nom
ic în
situ
aţii
real
e de
pro
ducţ
ieD
225
19.
abili
tăţi
de o
rient
are
spre
sp
ecia
litat
e
fie c
apab
il de
org
aniz
are
a m
ăsur
ilor d
e pr
ofila
xie
și co
mba
tere
a zo
onoz
elor
și
antr
opoz
oono
zelo
z; di
agno
stic
ului
și tr
atam
entu
lui b
olilo
r ter
apeu
tice,c
hiru
rgic
ale,g
inec
olog
ice,i
nfec
ţioas
e și
para
zita
re la
ani
mal
e, pă
sări,
peșt
i și
albi
ne; a
sigur
area
cont
rolu
lui a
supr
a ob
ţiner
ii pr
odus
elor
și m
ater
iei p
rime
de o
rigin
e an
imal
ă și
a pr
odus
elor
veg
etal
e ca
litat
ive
din
pun
ct d
e v
eder
e sa
nita
ro v
eter
inar
; apl
icar
ea n
orm
elor
etic
e, de
onto
logi
ce și
jurid
ice
în
dom
eniu
C,E
20.
stan
dard
e ab
solu
tecu
noas
că în
deap
roap
e „
lucr
ul d
e ge
niu
”( v
arie
tate
a și
satis
facţ
ia
desc
oper
irilo
r din
dom
eniu
) în
scop
ul co
nștie
ntiz
ării
celo
r mai
exi
gent
e st
anda
rde
C,E
21.
capa
cită
ţi lin
gvist
ice
cuno
ască
la n
ivel
de
com
unic
are
fluen
tă a
une
i lim
bi d
e ci
rcul
aţie
in
tern
aţio
nală
D
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tabe
l ind
ică
dim
inua
rea
pond
erii
com
pone
ntel
or A
şi B
în fa
voar
ea c
elor
lalte
trei
des
crip
torii
de
la D
ublin
.
Doc
tora
t
Com
pete
nţel
e sp
ecifi
ce în
scri
se în
des
crip
tori
i de
la D
ublin
Ray
tingu
l în
func
ţie d
e im
port
anţă
Den
umir
ea su
ccin
tă a
co
mpe
tenţ
elor
spec
ifice
Des
crie
rea
com
pete
nţel
or
la fi
naliz
area
doc
tora
tulu
i, do
ctor
andu
l/a tr
ebui
e să:
Niv
elul
de
scri
ptor
ilor
de la
Dub
lin
1.st
udiu
l lite
ratu
rii d
e sp
ecia
litat
e di
n do
men
iuse
lect
eze,
sinte
tizez
e și
utili
zeze
info
rmaţ
ii pr
ivin
d st
adiu
l act
ual a
l anu
mito
r pr
oble
me
cu c
arca
ter ș
tiinţ
ific
E
2.ca
paci
tate
a de
a lu
cra
indi
vidu
alap
lice
met
odel
e av
ansa
te d
e pr
ogra
mar
e și
prel
ucra
re a
dat
elor
exp
erim
enta
le
și re
aliz
area
cerc
etăr
ilor î
n ba
za p
rogr
amel
or el
abor
ate
E
3.m
odel
are
fie c
apab
il de
a cr
ea m
etod
e no
i ade
cvat
e di
ferit
or si
tuaţ
ii re
ale
B
4.ap
rofu
ndar
ea c
unoș
tinţe
lor
extin
dă sa
u re
defin
easc
ă cu
noșt
inţe
le și
/sau
pra
ctic
ii pr
ofes
iona
le e
xist
ente
în
cadr
ul d
omen
iulu
i sau
la in
terf
eren
ţa c
u al
te d
omen
iiC
,E
226
5.ap
rofu
ndar
e și
adap
tabi
litat
eut
ilize
ze c
unoș
tinţe
le p
entr
u a
anal
iza
criti
c, a
eva
lua
și a
sinte
tiza
idei
noi
și
com
plex
e, a
celo
r mai
avan
sate
din
dom
eniu
și a
dapt
area
la a
cest
e sit
uaţii
C,E
6.re
peta
bilit
ate
expe
rimen
tală
fie c
apab
il de
a co
nfirm
a de
sine
- st
ătăt
or e
xper
imen
tal,
ipot
eze
prac
tice
și te
oret
ice
cuno
scut
eD
7.el
abor
are
și ap
licar
eco
ncea
pă, e
labo
reze
noi
met
ode
de p
rofil
axie
și tr
atam
ent c
u im
plim
enta
rea
aces
tora
în p
rodu
cţie
și o
bţin
erea
de
noi c
unoș
tinţe
și so
luţii
pro
cedu
rale
C,E
8.ce
rcet
area
de
fron
tieră
fie c
apab
il de
a re
aliz
a in
vest
igaţ
ii șt
iinţifi
ce la
inte
rsec
ţia d
iferit
or d
omen
ii ad
iace
nte
A
9.ca
paci
tăţi
lingv
istic
ecu
noas
că la
niv
el d
e co
mun
icar
e și
prez
enta
re a
rezu
ltate
lor ș
tiinţ
ifice
într
-o
limbă
de
circ
ulaţ
ie in
tern
aţio
nală
D
10.
capa
bilit
ate
de co
mun
icar
e sp
ecifi
căpr
omov
eze,
în co
ntex
t aca
dem
ic și
pro
fesio
nal,
prog
resu
l teh
nico
-știi
nţifi
c în
tr-o
soci
etat
e ba
zată
pe
cuno
aște
re
D
Not
ă: A
naliz
a in
form
aţie
i din
tabe
l ind
ică
pond
erea
abs
olut
ă a
com
pone
ntel
or C
, D, E
în ra
port
cu
cele
lalți
doi
des
crip
tori
de la
D
ublin
.
227
Cor
elaţ
ia „fi
nalit
ăţi d
e st
udiu
şi co
mpe
tenţ
e –
curr
icul
um”
Tran
spun
erea
fina
lităţ
ilor
de s
tudi
u și
com
pete
nţel
or p
reco
niza
te în
con
ţinut
uri/c
urric
ulum
prin
uni
tăţi
de c
urs/
mod
ule,
sînt
stru
ctur
ate
conf
orm
com
pone
ntel
or p
lanu
lui d
e în
văţă
mîn
t și s
înt p
reze
ntat
e în
tabe
lele
ce u
rmea
ză.
Cor
elaţ
ia „u
nita
te d
e cu
rs/fi
nalit
ăţi d
e st
udii
scon
tate
” pen
tru
stud
ii su
peri
oare
inte
grat
e
Cod
ul cu
rsU
nita
tea
de cu
rs
(mod
ulul
)
Num
ăr
cred
ite
ECTS
Fina
lităţ
i de
stud
iu în
ord
inea
pri
orită
ţilor
existent
12
34
56
78
910
1112
1314
1516
1718
1920
21
F.M
atem
atic
ă și
stat
istic
ă4
++
++
+F.
Chi
mie
gen
eral
ă4
++
++
++
F.Li
mbi
stră
ine
4+
++
F.Bi
ochi
mie
4+
++
++
+F.
Biofi
zică
4+
++
++
++
++
F.Zo
olog
ie4
++
++
++
+
F.Ec
olog
ie și
pro
tecţ
ia
med
iulu
i4
++
++
+
F.Fi
ziol
ogie
ani
mal
ă4
++
++
++
++
++
++
++
+F.
Nut
riția
ani
mal
elor
5+
++
++
++
++
++
++
++
+S.
Lim
ba la
tină
4+
++
++
S.A
nato
mia
6
++
++
++
++
+S.
Biol
ogie
celu
lară
4+
++
++
++
++
S.A
nato
mie
com
para
tă şi
to
pogr
afică
5+
++
++
++
+
228
S.H
istol
ogie
5+
++
++
++
+S.
Mic
robi
olog
ie g
ener
ală
5+
++
++
++
++
++
++
+S.
Fizi
opat
olog
ie g
ener
ală
4+
++
++
++
++
++
+S.
Mic
robi
olog
ie sp
ecia
lă4
++
++
++
++
++
++
+S.
Fizi
opat
olog
ie sp
ecia
lă5
++
++
++
++
++
++
++
S.Se
mio
logi
e ge
nera
lă5
++
++
++
++
+S.
Farm
acol
ogie
gen
eral
ă5
++
++
++
++
++
+
S.Pr
oped
eutic
ă ch
irurg
ical
ă3
++
++
++
++
++
++
++
S.Fa
rmac
olog
ie cl
inic
ă4
++
++
++
++
++
++
++
S.C
hiru
rgie
Ope
rato
are
*4
++
++
++
++
++
++
++
+
S.M
orfo
pato
logi
e ge
nera
lă4
++
++
++
++
+
S.C
hiru
rgie
gen
eral
ă4
++
++
++
++
++
++
++
+
S.Ig
ienă
vet
erin
ară
gene
rală
4+
++
++
++
++
++
++
++
+
S.Pa
tolo
gie
şi cl
inic
ă m
edic
ală
4+
++
++
++
++
++
++
++
++
S.Ep
idem
iolo
gie
4+
++
++
++
++
++
++
++
S.Pa
razi
tolo
gie
gene
rală
4+
++
++
++
++
++
++
++
S.Ig
ienă
vet
erin
ară
spec
ială
3+
++
++
++
++
++
++
++
+
S.C
hiru
rgie
spec
ială
*5
++
++
++
++
++
++
++
S.Pa
tolo
gie
şi cl
inic
a m
edic
ală
II5
++
++
++
++
++
++
++
++
S.Bo
li in
fecţ
ioas
e al
e an
imal
elor
agr
icol
e4
++
++
++
++
++
++
++
S.Pa
razi
tolo
gie
spec
ială
4+
++
++
++
++
++
++
+
229
S.Bo
li in
fecţ
ioas
e la
pă
sări,
ani
mal
e de
bl
ană,
peş
ti şi
albi
ne5
++
++
++
++
++
++
++
+
S.Bo
li pa
razi
tare
5+
++
++
++
++
++
++
+S.
Nec
rops
ie2
++
++
++
++
++
++
++
MBi
osec
urita
tea
alim
enta
ră4
++
++
++
++
++
++
++
++
MM
anag
emen
t şi g
estiu
ne
econ
omic
ă în
sevi
ciul
sa
nita
r vet
erin
ar4
++
++
++
++
++
+
MBi
ochi
mie
clin
ică
4+
++
++
++
++
++
++
++
++
MM
arke
ting
şi m
anag
emen
t fa
rmac
eutic
4+
++
++
++
++
++
++
++
+
MM
edic
ina
vete
rinar
ă le
gală
4+
++
++
++
++
++
++
++
MTe
rapi
a în
bol
i ob
stet
rical
e şi
gine
colo
gice
5+
++
++
++
++
++
++
++
+
MTe
rapi
a în
bol
i int
erne
4+
++
++
++
++
++
++
++
+
MTe
rapi
a în
bol
i in
fecţ
ioas
e6
++
++
++
++
++
++
++
++
MC
ontr
olul
cal
ităţii
pr
odus
elor
şi
alim
ente
lor f
uncţ
iona
le5
++
++
++
++
++
++
++
++
MLe
gisla
ţia în
cont
rolu
l şi
expe
rtiz
a al
imen
telo
r5
++
++
++
++
++
++
++
++
MBo
li en
dem
ice,
epid
emic
e şi
neop
araz
itoze
6+
++
++
++
++
++
++
++
230
MPa
tolo
gia
med
ical
ă şi
derm
atop
atol
ogie
5+
++
++
++
++
++
++
++
+
U.
Elem
ente
de
cultu
ră
univ
ersa
lă şi
naţ
iona
lă4
+
U.
Baze
le st
atul
ui,
drep
tulu
i şi l
egisl
aţie
i m
unci
i4
++
+
U.
Ştiin
ţe fi
lozo
fice
4+
U.
Etic
a pr
ofes
iona
lă4
++
++
U.
Baze
le m
icro
- şi
mac
roec
ono-
mic
i6
++
+
U.
Inte
grar
e ec
onom
ică
euro
pean
ă6
++
+
G.
Info
rmat
ica
4+
G.
Lim
bi st
rain
e4
+G
.Ps
ihol
ogia
com
unic
ării
4+
231
Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate” pentru doctoratC
odul
curs
Unitatea de curs (modul)
Număr credite ECTS
Finalităţi de studiu în ordinea priorităţilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nu
se ap
lică
Disciplinele de specialitate
Nu
se ap
lică
+ + + + + + + +
Informatica + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +
Referat pe problematica tezei, anul 3 și 4 + + + + + + + + +
Teza de doctorat în medicină veterinară + + + + + + + + + +
3.3. Proces de consultare
Viziunea comparativă referitor la competenţele generice
Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe genericeStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 capacitatea de a învăţa8 5 11 creativitate6 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 adaptabilitate5 8 8 abilităţi critice și autocritice9 9 9 comunicare orală și scrisă
13 10 13 angajament etic11 11 5 capabilităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine10 13 10 capabilitatea de a lua decizii
Notă: Tabelul este întocmit în baza prelucrării statistice a datelor obţinute în baza sondajului realizat pe un lot de 30 studenţi din anul trei cu diplome de studii liceale,
232
specialitatea „ Medicină Veterinară ”, UASM; 15 cadre didactice de la Facultatea de Medicină Veterinară şi 10 angajatori din diferite domenii de activitate (producţie, cercetare, colegii agricole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Repub-licii Moldova).
4. Volumul de muncă şi ECTS
4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS
Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani
4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore de învăţare a studentului. Astfel, într-un an uni-
versitar numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului constituie 1800 ore.
Pentru primii 4 ani este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și celor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.
Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre ( două semestre cîte 15 săptămîni ), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor ( două sesiuni a cîte 4 săptămîni ). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore-lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450-lucrul individual în perioada sesiunilor.
De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:
a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;
b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extra-curricular de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;
c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea tezelor de an.La ultimii 2 ani, raportul de ore contact/ore de studii individual este 1:2.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților
pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.
233
Specificul pregătirii specialiștilor în domeniul Medicinei Veterinare constă în fap-tul că recomandările sectoriale din cadrul Uniunii Europene indică organizarea stu-diilor superioare integrate ( licenţă-masterat ).
Aceasta prevede acordarea titlului de master în medicină veterinară cu condiţia acumulării de către student a 360 credite ECTS ( echivalent a 6 ani de studii ). În acest caz nu se prevede acordarea intermediară a diplomei de licenţă.
Este necesară acumularea a 360 credite pentru acordarea diplomei de master.
5. Învăţarea, predarea şi evaluareaÎnvățămîntul la studii integrate, ciclul I și ciclul II (licența și masterat) se asigură
prin:• Desfășurarea activităţilor didactice ( prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor,
practicilor etc. ) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul medicinii veterinare;
Un loc aparte este rezervat metodei Feedback, utilizată, în deosebi, la realizarea temelor individuale, folosind Feedbackul profesor-student. Aceasta permite eviden-ţierea performanţelor obţinute de către student, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialului, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la autoinstruire continuă;• Acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudini-
lor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și con-firmarea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;
• Soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de cadrul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, spe-cificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, solicitîndu-le să ex-plice logica studentului în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;
• Încurajarea studenţilor, în cadrul lucrărilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;
• Soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;
• Realizarea tezelor de an, caree să confirme și să aprofundeze cunoștinţele ob-ţinute la o disciplină sau un grup de unităţi de curs. Tezele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, Internet etc. prin rezolvarea unor probleme concrete de concepere, calcul etc.;
• Familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.
Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii:
234
• Evaluarea iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;
• Evaluarea continuă ( formativă ). Se realizează prin verificări sistematice, in-tegrate în procesul complex de predare/învăţare/evaluare, ale gradului de rea-lizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei prelegeri, teme, întrebări etc., precum și în interiorul acestora. Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competenţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu;
Evaluarea prin portofoliu este partea programului de studiu și se realizează pentru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului printr-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitatea evaluării auto-critice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte specifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii;• Evaluarea finală ( cumulativă, sumativă ). Se realizează prin verificări și aprecieri
periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi ( semestriale ) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.
Capacitatea de a obţine și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate în domeniul medicinei veterinare se asigură la ultimul an de studii prin:• Elementele de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de
aplicare a teoriilor avansate;• Selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-
meniu;• Transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente medicinei veteri-
nare;• Declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-
struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare ( observaţie, experiment, cercetarea documen-telor, demonstrarea, modelarea) și problematizarea ( punerea, elaborarea, rezol-varea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţierea contradic-ţiilor ).
6. Sporirea calităţiiCalitatea învăţămîntului în universitate este asigurată de utilizarea diferitor com-
petenţe generale conform Programului Tuning ( competenţe instrumentale, compe-tenţe interpersonale, competenţe sistemice ). Strategiile de management ale calităţii sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor pla-nificate, satisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.
Sporirea nivelului calităţii învăţămîntului își găsește exprimare prin:• Proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu
beneficiarii;
235
• Realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contri-buie la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calirăţii de tip ISO 9000;
• Monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;
• Autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate;• Îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-
re;• Sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul medicinii veterinare,
asigurată de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele prin-cipale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și in-struire continuă;
• Asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de cre-dite transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibi-litatea alegerii a traseului educaţional;
• Facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programului de studii la exigerenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acorda-rea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul medicinii veterinare, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;
• Utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.