Click here to load reader
Upload
alina-daiana
View
14
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
16/01/2013
1
Familia Enterobacteriaceae
Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală
• Citrobacter freundii, C. koseri
• Enterobacter aerogenes, E. cloacae
• Escherichia coli
• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca
• Morganella morganii
• Proteus mirabilis, P. vulgaris
• Salmonella enterica
• Serratia marcescens
• Shigella sonnei, S. flexneri
• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis
•
Familia Enterobacteriaceae
• Habitat
– Tractusul intestinal al omului și animalelor
• Taxonomie
– 41 genuri
– Degradarea lactozei
•Lactozo-pozitivi - coliformi
•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia
• Rezistența la factorii de mediu
– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă
– Sensibile la dezinfectante uzuale
– 5 minute la 100 °C
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere microscopice
– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite
– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii de cultură simple
– Facultativ anaerobi
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii diferențiale
– Medii selective
Caractere biochimice
Familia Enterobacteriaceae
• Structura antigenică
– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:
•Antigenul O
•Antigenul H
•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)
•Antigenul F
– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță
epidemiologică.
Salmonella
• Lactozo-negative, producătoare de H2S
• Patogeni intestinali
• Taxonomie
• 2 specii: S. enterica, S. bongori
• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)
• Schema Kauffmann-White
• Habitat
– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om
– Salmonele enterice (non-tifoidice)
•Om
•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )
•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)
Salmonella
• Factori de patogenitate
– Fimbrii – aderență la enterocite
– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine
toxice (plasmide)
– Endotoxină – manifestări sistemice
– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare
•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen
• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi
– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar
Pathogenesis of salmonellosis
Salmonele tifice
• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)
• Febre enterice
• 105-106 UFC doza infectantă
• Patogenie
– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,
ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală
– plăci Peyer: necroză, hemoragii
– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină
• Diagnostic
– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură
– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie
• Tratament
– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă
• Epidemiologie
– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari
– transmitere: apă/ alimente contaminate
– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică
• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică
Serotipuri non-tifice de Salmonella
• TIA/ gastroenterite acute
– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de
portaj
• ancheta epidemiologică
• izolarea aceluiaşi serotip diareigen
– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile
•episoade epidemice cu caracter nosocomial
• forme severe – AB, conform ABG
• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare
– sugari, vârstnici, imunosupresaţi
– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom
Invasion of intestinal mucosa by Salmonella
Shigella
• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează
• Sensibili la uscăciune
• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)
• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga
• Patogenie şi infecţie
– Dizenteria bacilară
– doza infectantă mică (sub 200 bacili)
– invazia mucoasei leziuni ulcerative
– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi
mucosanguinolente
• Imunitate – IgA (câţiva ani)
• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv
• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)
• Epidemiologie
– bolnav/purtător convalescent
– apă/alimente contaminate
– mai ales copii sub 5 ani
• Profilaxie – măsuri nespecifice
Patogeneza shigelozei la om
Histopatologia shigelozei
Yersinia
• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis
• Lactozo-negativi; produc urează
• Sensibili la uscăciune
• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;
mobile sub 30°C
• Factori de patogenitate
– proteina P1 (adezivitate)
– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)
– yersiniabactin (chelatori de Fe)
– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)
•
Yersinis pestis
• Caractere microscopice
– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar
• Caractere de cultură
– Medii simple
• Patogenie şi infecţie
– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)
– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →
bubon
– Pestă bubonică/septicemie
– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără
tratament.
• Diagnostic.
– Puncție bubon, spută, sânge
• Tratament
– Streptomicină
– Gentamicină, doxiciclină
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)
– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen
• Profilalaxie
– Izolarea pacienților
– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).
Yersinia pestis
Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar
Yersinioze cu poartă de intrare digestivă
• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute
• Y. pseudotuberculosis
• Transmitere de la animal la om
• Patogenie și infecție
– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică
– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați
– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos
• Diagnostic
– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C
– serologic – artrite reactive
• Tratament
– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală
– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)
– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!
•
Escherichia coli
• Lactozo-pozitivi
• Domină flora intestinală facultativ anaerobă
• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)
• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)
– gastroenterită
– infecţii ale tractului urinar
– meningită neonatală/septicemie
Gastroenteritis caused by Escherichia coli
Diagnostic de laborator
• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate
• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC
• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)
• EIEC ~ Shigella; FQ
• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H
Terapie
• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar
• ABterapie – ECEH (SHU)
Epidemiologie
• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)
• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)
• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)
– Ţări subdezvoltate economic
– Diaree turişti - ETEC
Profilaxie
• nespecifică
• alimentaţia la sân
Patotipuri uropatogene
• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate
• infecţii ascendente
• mai frecvente la sexul feminin
• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale
• diagnostic de laborator
– Piurie - peste 10 leucocite/ μL
– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină
• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin
(antibiograma)
Patotipul bacteriemic
• antigen capsular K1
• meningite neonatale
• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în
vaginul mamei bacteriemie meningită
• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale
Klebsiella pneumoniae
Klebsiella pneumoniae
Proteus
• Lactozo-negativi, urează+, f mobili
• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern
• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective
• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,
pneumonii (respiraţie asistată)
• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
16/01/2013
2
Familia Enterobacteriaceae
Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală
• Citrobacter freundii, C. koseri
• Enterobacter aerogenes, E. cloacae
• Escherichia coli
• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca
• Morganella morganii
• Proteus mirabilis, P. vulgaris
• Salmonella enterica
• Serratia marcescens
• Shigella sonnei, S. flexneri
• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis
•
Familia Enterobacteriaceae
• Habitat
– Tractusul intestinal al omului și animalelor
• Taxonomie
– 41 genuri
– Degradarea lactozei
•Lactozo-pozitivi - coliformi
•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia
• Rezistența la factorii de mediu
– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă
– Sensibile la dezinfectante uzuale
– 5 minute la 100 °C
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere microscopice
– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite
– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii de cultură simple
– Facultativ anaerobi
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii diferențiale
– Medii selective
Caractere biochimice
Familia Enterobacteriaceae
• Structura antigenică
– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:
•Antigenul O
•Antigenul H
•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)
•Antigenul F
– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță epidemiologică.
Salmonella
• Lactozo-negative, producătoare de H2S
• Patogeni intestinali
• Taxonomie
• 2 specii: S. enterica, S. bongori
• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)
• Schema Kauffmann-White
• Habitat
– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om
– Salmonele enterice (non-tifoidice)
•Om
•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )
•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)
Salmonella
• Factori de patogenitate
– Fimbrii – aderență la enterocite
– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine
toxice (plasmide)
– Endotoxină – manifestări sistemice
– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare
•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen
• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi
– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar
Pathogenesis of salmonellosis
Salmonele tifice
• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)
• Febre enterice
• 105-106 UFC doza infectantă
• Patogenie
– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,
ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală
– plăci Peyer: necroză, hemoragii
– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină
• Diagnostic
– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură
– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie
• Tratament
– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă
• Epidemiologie
– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari
– transmitere: apă/ alimente contaminate
– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică
• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică
Serotipuri non-tifice de Salmonella
• TIA/ gastroenterite acute
– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de
portaj
• ancheta epidemiologică
• izolarea aceluiaşi serotip diareigen
– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile
•episoade epidemice cu caracter nosocomial
• forme severe – AB, conform ABG
• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare
– sugari, vârstnici, imunosupresaţi
– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom
Invasion of intestinal mucosa by Salmonella
Shigella
• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează
• Sensibili la uscăciune
• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)
• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga
• Patogenie şi infecţie
– Dizenteria bacilară
– doza infectantă mică (sub 200 bacili)
– invazia mucoasei leziuni ulcerative
– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi
mucosanguinolente
• Imunitate – IgA (câţiva ani)
• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv
• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)
• Epidemiologie
– bolnav/purtător convalescent
– apă/alimente contaminate
– mai ales copii sub 5 ani
• Profilaxie – măsuri nespecifice
Patogeneza shigelozei la om
Histopatologia shigelozei
Yersinia
• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis
• Lactozo-negativi; produc urează
• Sensibili la uscăciune
• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;
mobile sub 30°C
• Factori de patogenitate
– proteina P1 (adezivitate)
– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)
– yersiniabactin (chelatori de Fe)
– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)
•
Yersinis pestis
• Caractere microscopice
– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar
• Caractere de cultură
– Medii simple
• Patogenie şi infecţie
– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)
– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →
bubon
– Pestă bubonică/septicemie
– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără
tratament.
• Diagnostic.
– Puncție bubon, spută, sânge
• Tratament
– Streptomicină
– Gentamicină, doxiciclină
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)
– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen
• Profilalaxie
– Izolarea pacienților
– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).
Yersinia pestis
Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar
Yersinioze cu poartă de intrare digestivă
• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute
• Y. pseudotuberculosis
• Transmitere de la animal la om
• Patogenie și infecție
– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică
– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați
– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos
• Diagnostic
– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C
– serologic – artrite reactive
• Tratament
– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală
– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)
– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!
•
Escherichia coli
• Lactozo-pozitivi
• Domină flora intestinală facultativ anaerobă
• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii
plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)
• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)
– gastroenterită
– infecţii ale tractului urinar
– meningită neonatală/septicemie
Gastroenteritis caused by Escherichia coli
Diagnostic de laborator
• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate
• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC
• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)
• EIEC ~ Shigella; FQ
• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H
Terapie
• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar
• ABterapie – ECEH (SHU)
Epidemiologie
• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)
• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)
• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)
– Ţări subdezvoltate economic
– Diaree turişti - ETEC
Profilaxie
• nespecifică
• alimentaţia la sân
Patotipuri uropatogene
• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate
• infecţii ascendente
• mai frecvente la sexul feminin
• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale
• diagnostic de laborator
– Piurie - peste 10 leucocite/ μL
– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină
• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin
(antibiograma)
Patotipul bacteriemic
• antigen capsular K1
• meningite neonatale
• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în
vaginul mamei bacteriemie meningită
• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale
Klebsiella pneumoniae
Klebsiella pneumoniae
Proteus
• Lactozo-negativi, urează+, f mobili
• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern
• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective
• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,
pneumonii (respiraţie asistată)
• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
16/01/2013
3
Familia Enterobacteriaceae
Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală
• Citrobacter freundii, C. koseri
• Enterobacter aerogenes, E. cloacae
• Escherichia coli
• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca
• Morganella morganii
• Proteus mirabilis, P. vulgaris
• Salmonella enterica
• Serratia marcescens
• Shigella sonnei, S. flexneri
• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis
•
Familia Enterobacteriaceae
• Habitat
– Tractusul intestinal al omului și animalelor
• Taxonomie
– 41 genuri
– Degradarea lactozei
•Lactozo-pozitivi - coliformi
•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia
• Rezistența la factorii de mediu
– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă
– Sensibile la dezinfectante uzuale
– 5 minute la 100 °C
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere microscopice
– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite
– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii de cultură simple
– Facultativ anaerobi
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii diferențiale
– Medii selective
Caractere biochimice
Familia Enterobacteriaceae
• Structura antigenică
– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:
•Antigenul O
•Antigenul H
•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)
•Antigenul F
– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță
epidemiologică.
Salmonella
• Lactozo-negative, producătoare de H2S
• Patogeni intestinali
• Taxonomie
• 2 specii: S. enterica, S. bongori
• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)
• Schema Kauffmann-White
• Habitat
– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om
– Salmonele enterice (non-tifoidice)
•Om
•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )
•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)
Salmonella
• Factori de patogenitate
– Fimbrii – aderență la enterocite
– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine
toxice (plasmide)
– Endotoxină – manifestări sistemice
– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare
•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen
• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi
– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar
Pathogenesis of salmonellosis
Salmonele tifice
• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)
• Febre enterice
• 105-106 UFC doza infectantă
• Patogenie
– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,
ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală
– plăci Peyer: necroză, hemoragii
– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină
• Diagnostic
– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură
– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie
• Tratament
– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă
• Epidemiologie
– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari
– transmitere: apă/ alimente contaminate
– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică
• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică
Serotipuri non-tifice de Salmonella
• TIA/ gastroenterite acute
– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de
portaj
• ancheta epidemiologică
• izolarea aceluiaşi serotip diareigen
– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile
•episoade epidemice cu caracter nosocomial
• forme severe – AB, conform ABG
• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare
– sugari, vârstnici, imunosupresaţi
– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom
Invasion of intestinal mucosa by Salmonella
Shigella
• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează
• Sensibili la uscăciune
• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)
• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga
• Patogenie şi infecţie
– Dizenteria bacilară
– doza infectantă mică (sub 200 bacili)
– invazia mucoasei leziuni ulcerative
– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi
mucosanguinolente
• Imunitate – IgA (câţiva ani)
• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv
• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)
• Epidemiologie
– bolnav/purtător convalescent
– apă/alimente contaminate
– mai ales copii sub 5 ani
• Profilaxie – măsuri nespecifice
Patogeneza shigelozei la om
Histopatologia shigelozei
Yersinia
• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis
• Lactozo-negativi; produc urează
• Sensibili la uscăciune
• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;
mobile sub 30°C
• Factori de patogenitate
– proteina P1 (adezivitate)
– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)
– yersiniabactin (chelatori de Fe)
– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)
•
Yersinis pestis
• Caractere microscopice
– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar
• Caractere de cultură
– Medii simple
• Patogenie şi infecţie
– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)
– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →
bubon
– Pestă bubonică/septicemie
– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără
tratament.
• Diagnostic.
– Puncție bubon, spută, sânge
• Tratament
– Streptomicină
– Gentamicină, doxiciclină
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)
– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen
• Profilalaxie
– Izolarea pacienților
– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).
Yersinia pestis
Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar
Yersinioze cu poartă de intrare digestivă
• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute
• Y. pseudotuberculosis
• Transmitere de la animal la om
• Patogenie și infecție
– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică
– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați
– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos
• Diagnostic
– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C
– serologic – artrite reactive
• Tratament
– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală
– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)
– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!
•
Escherichia coli
• Lactozo-pozitivi
• Domină flora intestinală facultativ anaerobă
• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii
plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)
• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)
– gastroenterită
– infecţii ale tractului urinar
– meningită neonatală/septicemie
Gastroenteritis caused by Escherichia coli
Diagnostic de laborator
• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate
• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC
• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)
• EIEC ~ Shigella; FQ
• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H
Terapie
• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar
• ABterapie – ECEH (SHU)
Epidemiologie
• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)
• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)
• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)
– Ţări subdezvoltate economic
– Diaree turişti - ETEC
Profilaxie
• nespecifică
• alimentaţia la sân
Patotipuri uropatogene
• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate
• infecţii ascendente
• mai frecvente la sexul feminin
• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale
• diagnostic de laborator
– Piurie - peste 10 leucocite/ μL
– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină
• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin
(antibiograma)
Patotipul bacteriemic
• antigen capsular K1
• meningite neonatale
• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în vaginul mamei bacteriemie meningită
• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale
Klebsiella pneumoniae
Klebsiella pneumoniae
Proteus
• Lactozo-negativi, urează+, f mobili
• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern
• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective
• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,
pneumonii (respiraţie asistată)
• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
16/01/2013
4
Familia Enterobacteriaceae
Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală
• Citrobacter freundii, C. koseri
• Enterobacter aerogenes, E. cloacae
• Escherichia coli
• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca
• Morganella morganii
• Proteus mirabilis, P. vulgaris
• Salmonella enterica
• Serratia marcescens
• Shigella sonnei, S. flexneri
• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis
•
Familia Enterobacteriaceae
• Habitat
– Tractusul intestinal al omului și animalelor
• Taxonomie
– 41 genuri
– Degradarea lactozei
•Lactozo-pozitivi - coliformi
•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia
• Rezistența la factorii de mediu
– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă
– Sensibile la dezinfectante uzuale
– 5 minute la 100 °C
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere microscopice
– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite
– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii de cultură simple
– Facultativ anaerobi
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii diferențiale
– Medii selective
Caractere biochimice
Familia Enterobacteriaceae
• Structura antigenică
– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:
•Antigenul O
•Antigenul H
•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)
•Antigenul F
– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță
epidemiologică.
Salmonella
• Lactozo-negative, producătoare de H2S
• Patogeni intestinali
• Taxonomie
• 2 specii: S. enterica, S. bongori
• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)
• Schema Kauffmann-White
• Habitat
– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om
– Salmonele enterice (non-tifoidice)
•Om
•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )
•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)
Salmonella
• Factori de patogenitate
– Fimbrii – aderență la enterocite
– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine
toxice (plasmide)
– Endotoxină – manifestări sistemice
– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare
•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen
• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi
– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar
Pathogenesis of salmonellosis
Salmonele tifice
• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)
• Febre enterice
• 105-106 UFC doza infectantă
• Patogenie
– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,
ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală
– plăci Peyer: necroză, hemoragii
– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină
• Diagnostic
– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură
– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie
• Tratament
– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă
• Epidemiologie
– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari
– transmitere: apă/ alimente contaminate
– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică
• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică
Serotipuri non-tifice de Salmonella
• TIA/ gastroenterite acute
– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de
portaj
• ancheta epidemiologică
• izolarea aceluiaşi serotip diareigen
– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile
•episoade epidemice cu caracter nosocomial
• forme severe – AB, conform ABG
• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare
– sugari, vârstnici, imunosupresaţi
– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom
Invasion of intestinal mucosa by Salmonella
Shigella
• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează
• Sensibili la uscăciune
• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)
• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga
• Patogenie şi infecţie
– Dizenteria bacilară
– doza infectantă mică (sub 200 bacili)
– invazia mucoasei leziuni ulcerative
– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi
mucosanguinolente
• Imunitate – IgA (câţiva ani)
• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv
• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)
• Epidemiologie
– bolnav/purtător convalescent
– apă/alimente contaminate
– mai ales copii sub 5 ani
• Profilaxie – măsuri nespecifice
Patogeneza shigelozei la om
Histopatologia shigelozei
Yersinia
• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis
• Lactozo-negativi; produc urează
• Sensibili la uscăciune
• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;
mobile sub 30°C
• Factori de patogenitate
– proteina P1 (adezivitate)
– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)
– yersiniabactin (chelatori de Fe)
– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)
•
Yersinis pestis
• Caractere microscopice
– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar
• Caractere de cultură
– Medii simple
• Patogenie şi infecţie
– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)
– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →
bubon
– Pestă bubonică/septicemie
– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără
tratament.
• Diagnostic.
– Puncție bubon, spută, sânge
• Tratament
– Streptomicină
– Gentamicină, doxiciclină
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)
– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen
• Profilalaxie
– Izolarea pacienților
– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).
Yersinia pestis
Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar
Yersinioze cu poartă de intrare digestivă
• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute
• Y. pseudotuberculosis
• Transmitere de la animal la om
• Patogenie și infecție
– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică
– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați
– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos
• Diagnostic
– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C
– serologic – artrite reactive
• Tratament
– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală
– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)
– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!
•
Escherichia coli
• Lactozo-pozitivi
• Domină flora intestinală facultativ anaerobă
• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii
plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)
• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)
– gastroenterită
– infecţii ale tractului urinar
– meningită neonatală/septicemie
Gastroenteritis caused by Escherichia coli
Diagnostic de laborator
• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate
• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC
• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)
• EIEC ~ Shigella; FQ
• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H
Terapie
• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar
• ABterapie – ECEH (SHU)
Epidemiologie
• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)
• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)
• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)
– Ţări subdezvoltate economic
– Diaree turişti - ETEC
Profilaxie
• nespecifică
• alimentaţia la sân
Patotipuri uropatogene
• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate
• infecţii ascendente
• mai frecvente la sexul feminin
• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale
• diagnostic de laborator
– Piurie - peste 10 leucocite/ μL
– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină
• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin
(antibiograma)
Patotipul bacteriemic
• antigen capsular K1
• meningite neonatale
• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în
vaginul mamei bacteriemie meningită
• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale
Klebsiella pneumoniae
Klebsiella pneumoniae
Proteus
• Lactozo-negativi, urează+, f mobili
• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern
• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective
• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,
pneumonii (respiraţie asistată)
• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
16/01/2013
5
Familia Enterobacteriaceae
Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală
• Citrobacter freundii, C. koseri
• Enterobacter aerogenes, E. cloacae
• Escherichia coli
• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca
• Morganella morganii
• Proteus mirabilis, P. vulgaris
• Salmonella enterica
• Serratia marcescens
• Shigella sonnei, S. flexneri
• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis
•
Familia Enterobacteriaceae
• Habitat
– Tractusul intestinal al omului și animalelor
• Taxonomie
– 41 genuri
– Degradarea lactozei
•Lactozo-pozitivi - coliformi
•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia
• Rezistența la factorii de mediu
– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă
– Sensibile la dezinfectante uzuale
– 5 minute la 100 °C
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere microscopice
– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite
– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii de cultură simple
– Facultativ anaerobi
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii diferențiale
– Medii selective
Caractere biochimice
Familia Enterobacteriaceae
• Structura antigenică
– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:
•Antigenul O
•Antigenul H
•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)
•Antigenul F
– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță
epidemiologică.
Salmonella
• Lactozo-negative, producătoare de H2S
• Patogeni intestinali
• Taxonomie
• 2 specii: S. enterica, S. bongori
• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)
• Schema Kauffmann-White
• Habitat
– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om
– Salmonele enterice (non-tifoidice)
•Om
•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )
•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)
Salmonella
• Factori de patogenitate
– Fimbrii – aderență la enterocite
– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine
toxice (plasmide)
– Endotoxină – manifestări sistemice
– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare
•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen
• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi
– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar
Pathogenesis of salmonellosis
Salmonele tifice
• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)
• Febre enterice
• 105-106 UFC doza infectantă
• Patogenie
– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,
ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală
– plăci Peyer: necroză, hemoragii
– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină
• Diagnostic
– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură
– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie
• Tratament
– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă
• Epidemiologie
– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari
– transmitere: apă/ alimente contaminate
– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică
• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică
Serotipuri non-tifice de Salmonella
• TIA/ gastroenterite acute
– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de
portaj
• ancheta epidemiologică
• izolarea aceluiaşi serotip diareigen
– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile
•episoade epidemice cu caracter nosocomial
• forme severe – AB, conform ABG
• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare
– sugari, vârstnici, imunosupresaţi
– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom
Invasion of intestinal mucosa by Salmonella
Shigella
• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează
• Sensibili la uscăciune
• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)
• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga
• Patogenie şi infecţie
– Dizenteria bacilară
– doza infectantă mică (sub 200 bacili)
– invazia mucoasei leziuni ulcerative
– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi
mucosanguinolente
• Imunitate – IgA (câţiva ani)
• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv
• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)
• Epidemiologie
– bolnav/purtător convalescent
– apă/alimente contaminate
– mai ales copii sub 5 ani
• Profilaxie – măsuri nespecifice
Patogeneza shigelozei la om
Histopatologia shigelozei
Yersinia
• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis
• Lactozo-negativi; produc urează
• Sensibili la uscăciune
• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;
mobile sub 30°C
• Factori de patogenitate
– proteina P1 (adezivitate)
– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)
– yersiniabactin (chelatori de Fe)
– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)
•
Yersinis pestis
• Caractere microscopice
– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar
• Caractere de cultură
– Medii simple
• Patogenie şi infecţie
– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)
– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →
bubon
– Pestă bubonică/septicemie
– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără
tratament.
• Diagnostic.
– Puncție bubon, spută, sânge
• Tratament
– Streptomicină
– Gentamicină, doxiciclină
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)
– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen
• Profilalaxie
– Izolarea pacienților
– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).
Yersinia pestis
Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar
Yersinioze cu poartă de intrare digestivă
• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute
• Y. pseudotuberculosis
• Transmitere de la animal la om
• Patogenie și infecție
– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică
– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați
– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos
• Diagnostic
– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C
– serologic – artrite reactive
• Tratament
– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală
– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)
– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!
•
Escherichia coli
• Lactozo-pozitivi
• Domină flora intestinală facultativ anaerobă
• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii
plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)
• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)
– gastroenterită
– infecţii ale tractului urinar
– meningită neonatală/septicemie
Gastroenteritis caused by Escherichia coli
Diagnostic de laborator
• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate
• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC
• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)
• EIEC ~ Shigella; FQ
• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H
Terapie
• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar
• ABterapie – ECEH (SHU)
Epidemiologie
• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)
• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)
• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)
– Ţări subdezvoltate economic
– Diaree turişti - ETEC
Profilaxie
• nespecifică
• alimentaţia la sân
Patotipuri uropatogene
• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate
• infecţii ascendente
• mai frecvente la sexul feminin
• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale
• diagnostic de laborator
– Piurie - peste 10 leucocite/ μL
– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină
• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin
(antibiograma)
Patotipul bacteriemic
• antigen capsular K1
• meningite neonatale
• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în
vaginul mamei bacteriemie meningită
• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale
Klebsiella pneumoniae
Klebsiella pneumoniae
Proteus
• Lactozo-negativi, urează+, f mobili
• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern
• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective
• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,
pneumonii (respiraţie asistată)
• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
16/01/2013
6
Familia Enterobacteriaceae
Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală
• Citrobacter freundii, C. koseri
• Enterobacter aerogenes, E. cloacae
• Escherichia coli
• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca
• Morganella morganii
• Proteus mirabilis, P. vulgaris
• Salmonella enterica
• Serratia marcescens
• Shigella sonnei, S. flexneri
• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis
•
Familia Enterobacteriaceae
• Habitat
– Tractusul intestinal al omului și animalelor
• Taxonomie
– 41 genuri
– Degradarea lactozei
•Lactozo-pozitivi - coliformi
•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia
• Rezistența la factorii de mediu
– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă
– Sensibile la dezinfectante uzuale
– 5 minute la 100 °C
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere microscopice
– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite
– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii de cultură simple
– Facultativ anaerobi
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii diferențiale
– Medii selective
Caractere biochimice
Familia Enterobacteriaceae
• Structura antigenică
– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:
•Antigenul O
•Antigenul H
•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)
•Antigenul F
– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță
epidemiologică.
Salmonella
• Lactozo-negative, producătoare de H2S
• Patogeni intestinali
• Taxonomie
• 2 specii: S. enterica, S. bongori
• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)
• Schema Kauffmann-White
• Habitat
– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om
– Salmonele enterice (non-tifoidice)
•Om
•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )
•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)
Salmonella
• Factori de patogenitate
– Fimbrii – aderență la enterocite
– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine
toxice (plasmide)
– Endotoxină – manifestări sistemice
– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare
•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen
• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi
– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar
Pathogenesis of salmonellosis
Salmonele tifice
• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)
• Febre enterice
• 105-106 UFC doza infectantă
• Patogenie
– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,
ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală
– plăci Peyer: necroză, hemoragii
– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină
• Diagnostic
– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură
– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie
• Tratament
– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă
• Epidemiologie
– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari
– transmitere: apă/ alimente contaminate
– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică
• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică
Serotipuri non-tifice de Salmonella
• TIA/ gastroenterite acute
– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de
portaj
• ancheta epidemiologică
• izolarea aceluiaşi serotip diareigen
– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile
•episoade epidemice cu caracter nosocomial
• forme severe – AB, conform ABG
• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare
– sugari, vârstnici, imunosupresaţi
– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom
Invasion of intestinal mucosa by Salmonella
Shigella
• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează
• Sensibili la uscăciune
• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)
• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga
• Patogenie şi infecţie
– Dizenteria bacilară
– doza infectantă mică (sub 200 bacili)
– invazia mucoasei leziuni ulcerative
– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi
mucosanguinolente
• Imunitate – IgA (câţiva ani)
• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv
• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)
• Epidemiologie
– bolnav/purtător convalescent
– apă/alimente contaminate
– mai ales copii sub 5 ani
• Profilaxie – măsuri nespecifice
Patogeneza shigelozei la om
Histopatologia shigelozei
Yersinia
• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis
• Lactozo-negativi; produc urează
• Sensibili la uscăciune
• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;
mobile sub 30°C
• Factori de patogenitate
– proteina P1 (adezivitate)
– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)
– yersiniabactin (chelatori de Fe)
– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)
•
Yersinis pestis
• Caractere microscopice
– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar
• Caractere de cultură
– Medii simple
• Patogenie şi infecţie
– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)
– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →
bubon
– Pestă bubonică/septicemie
– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără
tratament.
• Diagnostic.
– Puncție bubon, spută, sânge
• Tratament
– Streptomicină
– Gentamicină, doxiciclină
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)
– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen
• Profilalaxie
– Izolarea pacienților
– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).
Yersinia pestis
Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar
Yersinioze cu poartă de intrare digestivă
• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute
• Y. pseudotuberculosis
• Transmitere de la animal la om
• Patogenie și infecție
– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică
– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați
– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos
• Diagnostic
– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C
– serologic – artrite reactive
• Tratament
– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală
– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)
– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!
•
Escherichia coli
• Lactozo-pozitivi
• Domină flora intestinală facultativ anaerobă
• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii
plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)
• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)
– gastroenterită
– infecţii ale tractului urinar
– meningită neonatală/septicemie
Gastroenteritis caused by Escherichia coli
Diagnostic de laborator
• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate
• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC
• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)
• EIEC ~ Shigella; FQ
• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H
Terapie
• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar
• ABterapie – ECEH (SHU)
Epidemiologie
• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)
• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)
• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)
– Ţări subdezvoltate economic
– Diaree turişti - ETEC
Profilaxie
• nespecifică
• alimentaţia la sân
Patotipuri uropatogene
• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate
• infecţii ascendente
• mai frecvente la sexul feminin
• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale
• diagnostic de laborator
– Piurie - peste 10 leucocite/ μL
– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină
• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin
(antibiograma)
Patotipul bacteriemic
• antigen capsular K1
• meningite neonatale
• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în
vaginul mamei bacteriemie meningită
• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale
Klebsiella pneumoniae
Klebsiella pneumoniae
Proteus
• Lactozo-negativi, urează+, f mobili
• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern
• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective
• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,
pneumonii (respiraţie asistată)
• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
16/01/2013
7
Familia Enterobacteriaceae
Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală
• Citrobacter freundii, C. koseri
• Enterobacter aerogenes, E. cloacae
• Escherichia coli
• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca
• Morganella morganii
• Proteus mirabilis, P. vulgaris
• Salmonella enterica
• Serratia marcescens
• Shigella sonnei, S. flexneri
• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis
•
Familia Enterobacteriaceae
• Habitat
– Tractusul intestinal al omului și animalelor
• Taxonomie
– 41 genuri
– Degradarea lactozei
•Lactozo-pozitivi - coliformi
•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia
• Rezistența la factorii de mediu
– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă
– Sensibile la dezinfectante uzuale
– 5 minute la 100 °C
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere microscopice
– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite
– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii de cultură simple
– Facultativ anaerobi
Familia Enterobacteriaceae
• Caractere de cultură
– Medii diferențiale
– Medii selective
Caractere biochimice
Familia Enterobacteriaceae
• Structura antigenică
– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:
•Antigenul O
•Antigenul H
•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)
•Antigenul F
– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță
epidemiologică.
Salmonella
• Lactozo-negative, producătoare de H2S
• Patogeni intestinali
• Taxonomie
• 2 specii: S. enterica, S. bongori
• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)
• Schema Kauffmann-White
• Habitat
– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om
– Salmonele enterice (non-tifoidice)
•Om
•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )
•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)
Salmonella
• Factori de patogenitate
– Fimbrii – aderență la enterocite
– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine
toxice (plasmide)
– Endotoxină – manifestări sistemice
– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare
•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen
• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi
– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar
Pathogenesis of salmonellosis
Salmonele tifice
• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)
• Febre enterice
• 105-106 UFC doza infectantă
• Patogenie
– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,
ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală
– plăci Peyer: necroză, hemoragii
– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină
• Diagnostic
– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură
– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie
• Tratament
– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă
• Epidemiologie
– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari
– transmitere: apă/ alimente contaminate
– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică
• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică
Serotipuri non-tifice de Salmonella
• TIA/ gastroenterite acute
– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de
portaj
• ancheta epidemiologică
• izolarea aceluiaşi serotip diareigen
– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile
•episoade epidemice cu caracter nosocomial
• forme severe – AB, conform ABG
• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare
– sugari, vârstnici, imunosupresaţi
– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom
Invasion of intestinal mucosa by Salmonella
Shigella
• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează
• Sensibili la uscăciune
• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)
• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga
• Patogenie şi infecţie
– Dizenteria bacilară
– doza infectantă mică (sub 200 bacili)
– invazia mucoasei leziuni ulcerative
– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi mucosanguinolente
• Imunitate – IgA (câţiva ani)
• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv
• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)
• Epidemiologie
– bolnav/purtător convalescent
– apă/alimente contaminate
– mai ales copii sub 5 ani
• Profilaxie – măsuri nespecifice
Patogeneza shigelozei la om
Histopatologia shigelozei
Yersinia
• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis
• Lactozo-negativi; produc urează
• Sensibili la uscăciune
• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;
mobile sub 30°C
• Factori de patogenitate
– proteina P1 (adezivitate)
– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)
– yersiniabactin (chelatori de Fe)
– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)
•
Yersinis pestis
• Caractere microscopice
– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar
• Caractere de cultură
– Medii simple
• Patogenie şi infecţie
– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)
– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →bubon
– Pestă bubonică/septicemie
– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără
tratament.
• Diagnostic.
– Puncție bubon, spută, sânge
• Tratament
– Streptomicină
– Gentamicină, doxiciclină
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)
– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen
• Profilalaxie
– Izolarea pacienților
– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).
Yersinia pestis
Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar
Yersinioze cu poartă de intrare digestivă
• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute
• Y. pseudotuberculosis
• Transmitere de la animal la om
• Patogenie și infecție
– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică
– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați
– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos
• Diagnostic
– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C
– serologic – artrite reactive
• Tratament
– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală
– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)
– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!
•
Escherichia coli
• Lactozo-pozitivi
• Domină flora intestinală facultativ anaerobă
• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii
plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)
• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)
– gastroenterită
– infecţii ale tractului urinar
– meningită neonatală/septicemie
Gastroenteritis caused by Escherichia coli
Diagnostic de laborator
• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate
• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC
• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)
• EIEC ~ Shigella; FQ
• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H
Terapie
• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar
• ABterapie – ECEH (SHU)
Epidemiologie
• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)
• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)
• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)
– Ţări subdezvoltate economic
– Diaree turişti - ETEC
Profilaxie
• nespecifică
• alimentaţia la sân
Patotipuri uropatogene
• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate
• infecţii ascendente
• mai frecvente la sexul feminin
• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale
• diagnostic de laborator
– Piurie - peste 10 leucocite/ μL
– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină
• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin (antibiograma)
Patotipul bacteriemic
• antigen capsular K1
• meningite neonatale
• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în
vaginul mamei bacteriemie meningită
• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale
Klebsiella pneumoniae
Klebsiella pneumoniae
Proteus
• Lactozo-negativi, urează+, f mobili
• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern
• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective
• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,
pneumonii (respiraţie asistată)
• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43