7

Click here to load reader

5.Enterobacteriaceae

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: 5.Enterobacteriaceae

16/01/2013

1

Familia Enterobacteriaceae

Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală

• Citrobacter freundii, C. koseri

• Enterobacter aerogenes, E. cloacae

• Escherichia coli

• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca

• Morganella morganii

• Proteus mirabilis, P. vulgaris

• Salmonella enterica

• Serratia marcescens

• Shigella sonnei, S. flexneri

• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis

Familia Enterobacteriaceae

• Habitat

– Tractusul intestinal al omului și animalelor

• Taxonomie

– 41 genuri

– Degradarea lactozei

•Lactozo-pozitivi - coliformi

•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia

• Rezistența la factorii de mediu

– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă

– Sensibile la dezinfectante uzuale

– 5 minute la 100 °C

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere microscopice

– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite

– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii de cultură simple

– Facultativ anaerobi

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii diferențiale

– Medii selective

Caractere biochimice

Familia Enterobacteriaceae

• Structura antigenică

– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:

•Antigenul O

•Antigenul H

•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)

•Antigenul F

– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță

epidemiologică.

Salmonella

• Lactozo-negative, producătoare de H2S

• Patogeni intestinali

• Taxonomie

• 2 specii: S. enterica, S. bongori

• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)

• Schema Kauffmann-White

• Habitat

– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om

– Salmonele enterice (non-tifoidice)

•Om

•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )

•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)

Salmonella

• Factori de patogenitate

– Fimbrii – aderență la enterocite

– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine

toxice (plasmide)

– Endotoxină – manifestări sistemice

– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare

•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen

• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi

– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar

Pathogenesis of salmonellosis

Salmonele tifice

• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)

• Febre enterice

• 105-106 UFC doza infectantă

• Patogenie

– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,

ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală

– plăci Peyer: necroză, hemoragii

– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină

• Diagnostic

– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură

– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie

• Tratament

– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă

• Epidemiologie

– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari

– transmitere: apă/ alimente contaminate

– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică

• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică

Serotipuri non-tifice de Salmonella

• TIA/ gastroenterite acute

– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de

portaj

• ancheta epidemiologică

• izolarea aceluiaşi serotip diareigen

– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile

•episoade epidemice cu caracter nosocomial

• forme severe – AB, conform ABG

• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare

– sugari, vârstnici, imunosupresaţi

– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom

Invasion of intestinal mucosa by Salmonella

Shigella

• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează

• Sensibili la uscăciune

• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)

• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga

• Patogenie şi infecţie

– Dizenteria bacilară

– doza infectantă mică (sub 200 bacili)

– invazia mucoasei leziuni ulcerative

– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi

mucosanguinolente

• Imunitate – IgA (câţiva ani)

• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv

• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)

• Epidemiologie

– bolnav/purtător convalescent

– apă/alimente contaminate

– mai ales copii sub 5 ani

• Profilaxie – măsuri nespecifice

Patogeneza shigelozei la om

Histopatologia shigelozei

Yersinia

• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis

• Lactozo-negativi; produc urează

• Sensibili la uscăciune

• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;

mobile sub 30°C

• Factori de patogenitate

– proteina P1 (adezivitate)

– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)

– yersiniabactin (chelatori de Fe)

– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)

Yersinis pestis

• Caractere microscopice

– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar

• Caractere de cultură

– Medii simple

• Patogenie şi infecţie

– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)

– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →

bubon

– Pestă bubonică/septicemie

– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără

tratament.

• Diagnostic.

– Puncție bubon, spută, sânge

• Tratament

– Streptomicină

– Gentamicină, doxiciclină

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)

– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen

• Profilalaxie

– Izolarea pacienților

– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).

Yersinia pestis

Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar

Yersinioze cu poartă de intrare digestivă

• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute

• Y. pseudotuberculosis

• Transmitere de la animal la om

• Patogenie și infecție

– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică

– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați

– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos

• Diagnostic

– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C

– serologic – artrite reactive

• Tratament

– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală

– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)

– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!

Escherichia coli

• Lactozo-pozitivi

• Domină flora intestinală facultativ anaerobă

• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)

• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)

– gastroenterită

– infecţii ale tractului urinar

– meningită neonatală/septicemie

Gastroenteritis caused by Escherichia coli

Diagnostic de laborator

• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate

• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC

• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)

• EIEC ~ Shigella; FQ

• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H

Terapie

• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar

• ABterapie – ECEH (SHU)

Epidemiologie

• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)

• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)

• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)

– Ţări subdezvoltate economic

– Diaree turişti - ETEC

Profilaxie

• nespecifică

• alimentaţia la sân

Patotipuri uropatogene

• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate

• infecţii ascendente

• mai frecvente la sexul feminin

• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale

• diagnostic de laborator

– Piurie - peste 10 leucocite/ μL

– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină

• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin

(antibiograma)

Patotipul bacteriemic

• antigen capsular K1

• meningite neonatale

• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în

vaginul mamei bacteriemie meningită

• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale

Klebsiella pneumoniae

Klebsiella pneumoniae

Proteus

• Lactozo-negativi, urează+, f mobili

• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern

• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective

• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,

pneumonii (respiraţie asistată)

• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

Page 2: 5.Enterobacteriaceae

16/01/2013

2

Familia Enterobacteriaceae

Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală

• Citrobacter freundii, C. koseri

• Enterobacter aerogenes, E. cloacae

• Escherichia coli

• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca

• Morganella morganii

• Proteus mirabilis, P. vulgaris

• Salmonella enterica

• Serratia marcescens

• Shigella sonnei, S. flexneri

• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis

Familia Enterobacteriaceae

• Habitat

– Tractusul intestinal al omului și animalelor

• Taxonomie

– 41 genuri

– Degradarea lactozei

•Lactozo-pozitivi - coliformi

•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia

• Rezistența la factorii de mediu

– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă

– Sensibile la dezinfectante uzuale

– 5 minute la 100 °C

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere microscopice

– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite

– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii de cultură simple

– Facultativ anaerobi

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii diferențiale

– Medii selective

Caractere biochimice

Familia Enterobacteriaceae

• Structura antigenică

– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:

•Antigenul O

•Antigenul H

•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)

•Antigenul F

– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță epidemiologică.

Salmonella

• Lactozo-negative, producătoare de H2S

• Patogeni intestinali

• Taxonomie

• 2 specii: S. enterica, S. bongori

• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)

• Schema Kauffmann-White

• Habitat

– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om

– Salmonele enterice (non-tifoidice)

•Om

•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )

•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)

Salmonella

• Factori de patogenitate

– Fimbrii – aderență la enterocite

– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine

toxice (plasmide)

– Endotoxină – manifestări sistemice

– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare

•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen

• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi

– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar

Pathogenesis of salmonellosis

Salmonele tifice

• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)

• Febre enterice

• 105-106 UFC doza infectantă

• Patogenie

– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,

ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală

– plăci Peyer: necroză, hemoragii

– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină

• Diagnostic

– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură

– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie

• Tratament

– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă

• Epidemiologie

– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari

– transmitere: apă/ alimente contaminate

– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică

• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică

Serotipuri non-tifice de Salmonella

• TIA/ gastroenterite acute

– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de

portaj

• ancheta epidemiologică

• izolarea aceluiaşi serotip diareigen

– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile

•episoade epidemice cu caracter nosocomial

• forme severe – AB, conform ABG

• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare

– sugari, vârstnici, imunosupresaţi

– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom

Invasion of intestinal mucosa by Salmonella

Shigella

• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează

• Sensibili la uscăciune

• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)

• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga

• Patogenie şi infecţie

– Dizenteria bacilară

– doza infectantă mică (sub 200 bacili)

– invazia mucoasei leziuni ulcerative

– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi

mucosanguinolente

• Imunitate – IgA (câţiva ani)

• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv

• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)

• Epidemiologie

– bolnav/purtător convalescent

– apă/alimente contaminate

– mai ales copii sub 5 ani

• Profilaxie – măsuri nespecifice

Patogeneza shigelozei la om

Histopatologia shigelozei

Yersinia

• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis

• Lactozo-negativi; produc urează

• Sensibili la uscăciune

• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;

mobile sub 30°C

• Factori de patogenitate

– proteina P1 (adezivitate)

– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)

– yersiniabactin (chelatori de Fe)

– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)

Yersinis pestis

• Caractere microscopice

– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar

• Caractere de cultură

– Medii simple

• Patogenie şi infecţie

– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)

– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →

bubon

– Pestă bubonică/septicemie

– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără

tratament.

• Diagnostic.

– Puncție bubon, spută, sânge

• Tratament

– Streptomicină

– Gentamicină, doxiciclină

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)

– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen

• Profilalaxie

– Izolarea pacienților

– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).

Yersinia pestis

Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar

Yersinioze cu poartă de intrare digestivă

• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute

• Y. pseudotuberculosis

• Transmitere de la animal la om

• Patogenie și infecție

– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică

– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați

– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos

• Diagnostic

– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C

– serologic – artrite reactive

• Tratament

– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală

– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)

– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!

Escherichia coli

• Lactozo-pozitivi

• Domină flora intestinală facultativ anaerobă

• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii

plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)

• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)

– gastroenterită

– infecţii ale tractului urinar

– meningită neonatală/septicemie

Gastroenteritis caused by Escherichia coli

Diagnostic de laborator

• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate

• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC

• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)

• EIEC ~ Shigella; FQ

• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H

Terapie

• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar

• ABterapie – ECEH (SHU)

Epidemiologie

• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)

• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)

• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)

– Ţări subdezvoltate economic

– Diaree turişti - ETEC

Profilaxie

• nespecifică

• alimentaţia la sân

Patotipuri uropatogene

• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate

• infecţii ascendente

• mai frecvente la sexul feminin

• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale

• diagnostic de laborator

– Piurie - peste 10 leucocite/ μL

– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină

• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin

(antibiograma)

Patotipul bacteriemic

• antigen capsular K1

• meningite neonatale

• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în

vaginul mamei bacteriemie meningită

• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale

Klebsiella pneumoniae

Klebsiella pneumoniae

Proteus

• Lactozo-negativi, urează+, f mobili

• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern

• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective

• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,

pneumonii (respiraţie asistată)

• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

Page 3: 5.Enterobacteriaceae

16/01/2013

3

Familia Enterobacteriaceae

Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală

• Citrobacter freundii, C. koseri

• Enterobacter aerogenes, E. cloacae

• Escherichia coli

• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca

• Morganella morganii

• Proteus mirabilis, P. vulgaris

• Salmonella enterica

• Serratia marcescens

• Shigella sonnei, S. flexneri

• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis

Familia Enterobacteriaceae

• Habitat

– Tractusul intestinal al omului și animalelor

• Taxonomie

– 41 genuri

– Degradarea lactozei

•Lactozo-pozitivi - coliformi

•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia

• Rezistența la factorii de mediu

– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă

– Sensibile la dezinfectante uzuale

– 5 minute la 100 °C

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere microscopice

– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite

– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii de cultură simple

– Facultativ anaerobi

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii diferențiale

– Medii selective

Caractere biochimice

Familia Enterobacteriaceae

• Structura antigenică

– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:

•Antigenul O

•Antigenul H

•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)

•Antigenul F

– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță

epidemiologică.

Salmonella

• Lactozo-negative, producătoare de H2S

• Patogeni intestinali

• Taxonomie

• 2 specii: S. enterica, S. bongori

• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)

• Schema Kauffmann-White

• Habitat

– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om

– Salmonele enterice (non-tifoidice)

•Om

•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )

•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)

Salmonella

• Factori de patogenitate

– Fimbrii – aderență la enterocite

– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine

toxice (plasmide)

– Endotoxină – manifestări sistemice

– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare

•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen

• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi

– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar

Pathogenesis of salmonellosis

Salmonele tifice

• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)

• Febre enterice

• 105-106 UFC doza infectantă

• Patogenie

– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,

ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală

– plăci Peyer: necroză, hemoragii

– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină

• Diagnostic

– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură

– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie

• Tratament

– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă

• Epidemiologie

– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari

– transmitere: apă/ alimente contaminate

– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică

• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică

Serotipuri non-tifice de Salmonella

• TIA/ gastroenterite acute

– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de

portaj

• ancheta epidemiologică

• izolarea aceluiaşi serotip diareigen

– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile

•episoade epidemice cu caracter nosocomial

• forme severe – AB, conform ABG

• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare

– sugari, vârstnici, imunosupresaţi

– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom

Invasion of intestinal mucosa by Salmonella

Shigella

• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează

• Sensibili la uscăciune

• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)

• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga

• Patogenie şi infecţie

– Dizenteria bacilară

– doza infectantă mică (sub 200 bacili)

– invazia mucoasei leziuni ulcerative

– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi

mucosanguinolente

• Imunitate – IgA (câţiva ani)

• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv

• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)

• Epidemiologie

– bolnav/purtător convalescent

– apă/alimente contaminate

– mai ales copii sub 5 ani

• Profilaxie – măsuri nespecifice

Patogeneza shigelozei la om

Histopatologia shigelozei

Yersinia

• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis

• Lactozo-negativi; produc urează

• Sensibili la uscăciune

• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;

mobile sub 30°C

• Factori de patogenitate

– proteina P1 (adezivitate)

– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)

– yersiniabactin (chelatori de Fe)

– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)

Yersinis pestis

• Caractere microscopice

– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar

• Caractere de cultură

– Medii simple

• Patogenie şi infecţie

– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)

– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →

bubon

– Pestă bubonică/septicemie

– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără

tratament.

• Diagnostic.

– Puncție bubon, spută, sânge

• Tratament

– Streptomicină

– Gentamicină, doxiciclină

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)

– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen

• Profilalaxie

– Izolarea pacienților

– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).

Yersinia pestis

Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar

Yersinioze cu poartă de intrare digestivă

• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute

• Y. pseudotuberculosis

• Transmitere de la animal la om

• Patogenie și infecție

– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică

– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați

– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos

• Diagnostic

– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C

– serologic – artrite reactive

• Tratament

– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală

– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)

– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!

Escherichia coli

• Lactozo-pozitivi

• Domină flora intestinală facultativ anaerobă

• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii

plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)

• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)

– gastroenterită

– infecţii ale tractului urinar

– meningită neonatală/septicemie

Gastroenteritis caused by Escherichia coli

Diagnostic de laborator

• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate

• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC

• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)

• EIEC ~ Shigella; FQ

• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H

Terapie

• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar

• ABterapie – ECEH (SHU)

Epidemiologie

• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)

• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)

• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)

– Ţări subdezvoltate economic

– Diaree turişti - ETEC

Profilaxie

• nespecifică

• alimentaţia la sân

Patotipuri uropatogene

• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate

• infecţii ascendente

• mai frecvente la sexul feminin

• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale

• diagnostic de laborator

– Piurie - peste 10 leucocite/ μL

– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină

• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin

(antibiograma)

Patotipul bacteriemic

• antigen capsular K1

• meningite neonatale

• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în vaginul mamei bacteriemie meningită

• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale

Klebsiella pneumoniae

Klebsiella pneumoniae

Proteus

• Lactozo-negativi, urează+, f mobili

• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern

• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective

• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,

pneumonii (respiraţie asistată)

• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

Page 4: 5.Enterobacteriaceae

16/01/2013

4

Familia Enterobacteriaceae

Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală

• Citrobacter freundii, C. koseri

• Enterobacter aerogenes, E. cloacae

• Escherichia coli

• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca

• Morganella morganii

• Proteus mirabilis, P. vulgaris

• Salmonella enterica

• Serratia marcescens

• Shigella sonnei, S. flexneri

• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis

Familia Enterobacteriaceae

• Habitat

– Tractusul intestinal al omului și animalelor

• Taxonomie

– 41 genuri

– Degradarea lactozei

•Lactozo-pozitivi - coliformi

•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia

• Rezistența la factorii de mediu

– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă

– Sensibile la dezinfectante uzuale

– 5 minute la 100 °C

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere microscopice

– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite

– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii de cultură simple

– Facultativ anaerobi

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii diferențiale

– Medii selective

Caractere biochimice

Familia Enterobacteriaceae

• Structura antigenică

– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:

•Antigenul O

•Antigenul H

•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)

•Antigenul F

– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță

epidemiologică.

Salmonella

• Lactozo-negative, producătoare de H2S

• Patogeni intestinali

• Taxonomie

• 2 specii: S. enterica, S. bongori

• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)

• Schema Kauffmann-White

• Habitat

– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om

– Salmonele enterice (non-tifoidice)

•Om

•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )

•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)

Salmonella

• Factori de patogenitate

– Fimbrii – aderență la enterocite

– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine

toxice (plasmide)

– Endotoxină – manifestări sistemice

– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare

•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen

• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi

– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar

Pathogenesis of salmonellosis

Salmonele tifice

• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)

• Febre enterice

• 105-106 UFC doza infectantă

• Patogenie

– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,

ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală

– plăci Peyer: necroză, hemoragii

– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină

• Diagnostic

– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură

– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie

• Tratament

– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă

• Epidemiologie

– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari

– transmitere: apă/ alimente contaminate

– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică

• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică

Serotipuri non-tifice de Salmonella

• TIA/ gastroenterite acute

– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de

portaj

• ancheta epidemiologică

• izolarea aceluiaşi serotip diareigen

– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile

•episoade epidemice cu caracter nosocomial

• forme severe – AB, conform ABG

• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare

– sugari, vârstnici, imunosupresaţi

– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom

Invasion of intestinal mucosa by Salmonella

Shigella

• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează

• Sensibili la uscăciune

• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)

• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga

• Patogenie şi infecţie

– Dizenteria bacilară

– doza infectantă mică (sub 200 bacili)

– invazia mucoasei leziuni ulcerative

– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi

mucosanguinolente

• Imunitate – IgA (câţiva ani)

• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv

• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)

• Epidemiologie

– bolnav/purtător convalescent

– apă/alimente contaminate

– mai ales copii sub 5 ani

• Profilaxie – măsuri nespecifice

Patogeneza shigelozei la om

Histopatologia shigelozei

Yersinia

• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis

• Lactozo-negativi; produc urează

• Sensibili la uscăciune

• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;

mobile sub 30°C

• Factori de patogenitate

– proteina P1 (adezivitate)

– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)

– yersiniabactin (chelatori de Fe)

– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)

Yersinis pestis

• Caractere microscopice

– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar

• Caractere de cultură

– Medii simple

• Patogenie şi infecţie

– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)

– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →

bubon

– Pestă bubonică/septicemie

– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără

tratament.

• Diagnostic.

– Puncție bubon, spută, sânge

• Tratament

– Streptomicină

– Gentamicină, doxiciclină

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)

– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen

• Profilalaxie

– Izolarea pacienților

– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).

Yersinia pestis

Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar

Yersinioze cu poartă de intrare digestivă

• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute

• Y. pseudotuberculosis

• Transmitere de la animal la om

• Patogenie și infecție

– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică

– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați

– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos

• Diagnostic

– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C

– serologic – artrite reactive

• Tratament

– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală

– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)

– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!

Escherichia coli

• Lactozo-pozitivi

• Domină flora intestinală facultativ anaerobă

• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii

plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)

• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)

– gastroenterită

– infecţii ale tractului urinar

– meningită neonatală/septicemie

Gastroenteritis caused by Escherichia coli

Diagnostic de laborator

• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate

• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC

• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)

• EIEC ~ Shigella; FQ

• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H

Terapie

• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar

• ABterapie – ECEH (SHU)

Epidemiologie

• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)

• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)

• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)

– Ţări subdezvoltate economic

– Diaree turişti - ETEC

Profilaxie

• nespecifică

• alimentaţia la sân

Patotipuri uropatogene

• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate

• infecţii ascendente

• mai frecvente la sexul feminin

• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale

• diagnostic de laborator

– Piurie - peste 10 leucocite/ μL

– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină

• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin

(antibiograma)

Patotipul bacteriemic

• antigen capsular K1

• meningite neonatale

• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în

vaginul mamei bacteriemie meningită

• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale

Klebsiella pneumoniae

Klebsiella pneumoniae

Proteus

• Lactozo-negativi, urează+, f mobili

• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern

• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective

• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,

pneumonii (respiraţie asistată)

• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

Page 5: 5.Enterobacteriaceae

16/01/2013

5

Familia Enterobacteriaceae

Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală

• Citrobacter freundii, C. koseri

• Enterobacter aerogenes, E. cloacae

• Escherichia coli

• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca

• Morganella morganii

• Proteus mirabilis, P. vulgaris

• Salmonella enterica

• Serratia marcescens

• Shigella sonnei, S. flexneri

• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis

Familia Enterobacteriaceae

• Habitat

– Tractusul intestinal al omului și animalelor

• Taxonomie

– 41 genuri

– Degradarea lactozei

•Lactozo-pozitivi - coliformi

•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia

• Rezistența la factorii de mediu

– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă

– Sensibile la dezinfectante uzuale

– 5 minute la 100 °C

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere microscopice

– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite

– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii de cultură simple

– Facultativ anaerobi

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii diferențiale

– Medii selective

Caractere biochimice

Familia Enterobacteriaceae

• Structura antigenică

– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:

•Antigenul O

•Antigenul H

•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)

•Antigenul F

– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță

epidemiologică.

Salmonella

• Lactozo-negative, producătoare de H2S

• Patogeni intestinali

• Taxonomie

• 2 specii: S. enterica, S. bongori

• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)

• Schema Kauffmann-White

• Habitat

– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om

– Salmonele enterice (non-tifoidice)

•Om

•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )

•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)

Salmonella

• Factori de patogenitate

– Fimbrii – aderență la enterocite

– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine

toxice (plasmide)

– Endotoxină – manifestări sistemice

– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare

•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen

• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi

– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar

Pathogenesis of salmonellosis

Salmonele tifice

• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)

• Febre enterice

• 105-106 UFC doza infectantă

• Patogenie

– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,

ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală

– plăci Peyer: necroză, hemoragii

– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină

• Diagnostic

– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură

– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie

• Tratament

– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă

• Epidemiologie

– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari

– transmitere: apă/ alimente contaminate

– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică

• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică

Serotipuri non-tifice de Salmonella

• TIA/ gastroenterite acute

– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de

portaj

• ancheta epidemiologică

• izolarea aceluiaşi serotip diareigen

– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile

•episoade epidemice cu caracter nosocomial

• forme severe – AB, conform ABG

• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare

– sugari, vârstnici, imunosupresaţi

– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom

Invasion of intestinal mucosa by Salmonella

Shigella

• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează

• Sensibili la uscăciune

• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)

• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga

• Patogenie şi infecţie

– Dizenteria bacilară

– doza infectantă mică (sub 200 bacili)

– invazia mucoasei leziuni ulcerative

– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi

mucosanguinolente

• Imunitate – IgA (câţiva ani)

• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv

• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)

• Epidemiologie

– bolnav/purtător convalescent

– apă/alimente contaminate

– mai ales copii sub 5 ani

• Profilaxie – măsuri nespecifice

Patogeneza shigelozei la om

Histopatologia shigelozei

Yersinia

• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis

• Lactozo-negativi; produc urează

• Sensibili la uscăciune

• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;

mobile sub 30°C

• Factori de patogenitate

– proteina P1 (adezivitate)

– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)

– yersiniabactin (chelatori de Fe)

– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)

Yersinis pestis

• Caractere microscopice

– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar

• Caractere de cultură

– Medii simple

• Patogenie şi infecţie

– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)

– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →

bubon

– Pestă bubonică/septicemie

– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără

tratament.

• Diagnostic.

– Puncție bubon, spută, sânge

• Tratament

– Streptomicină

– Gentamicină, doxiciclină

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)

– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen

• Profilalaxie

– Izolarea pacienților

– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).

Yersinia pestis

Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar

Yersinioze cu poartă de intrare digestivă

• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute

• Y. pseudotuberculosis

• Transmitere de la animal la om

• Patogenie și infecție

– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică

– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați

– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos

• Diagnostic

– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C

– serologic – artrite reactive

• Tratament

– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală

– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)

– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!

Escherichia coli

• Lactozo-pozitivi

• Domină flora intestinală facultativ anaerobă

• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii

plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)

• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)

– gastroenterită

– infecţii ale tractului urinar

– meningită neonatală/septicemie

Gastroenteritis caused by Escherichia coli

Diagnostic de laborator

• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate

• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC

• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)

• EIEC ~ Shigella; FQ

• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H

Terapie

• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar

• ABterapie – ECEH (SHU)

Epidemiologie

• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)

• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)

• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)

– Ţări subdezvoltate economic

– Diaree turişti - ETEC

Profilaxie

• nespecifică

• alimentaţia la sân

Patotipuri uropatogene

• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate

• infecţii ascendente

• mai frecvente la sexul feminin

• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale

• diagnostic de laborator

– Piurie - peste 10 leucocite/ μL

– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină

• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin

(antibiograma)

Patotipul bacteriemic

• antigen capsular K1

• meningite neonatale

• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în

vaginul mamei bacteriemie meningită

• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale

Klebsiella pneumoniae

Klebsiella pneumoniae

Proteus

• Lactozo-negativi, urează+, f mobili

• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern

• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective

• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,

pneumonii (respiraţie asistată)

• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

Page 6: 5.Enterobacteriaceae

16/01/2013

6

Familia Enterobacteriaceae

Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală

• Citrobacter freundii, C. koseri

• Enterobacter aerogenes, E. cloacae

• Escherichia coli

• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca

• Morganella morganii

• Proteus mirabilis, P. vulgaris

• Salmonella enterica

• Serratia marcescens

• Shigella sonnei, S. flexneri

• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis

Familia Enterobacteriaceae

• Habitat

– Tractusul intestinal al omului și animalelor

• Taxonomie

– 41 genuri

– Degradarea lactozei

•Lactozo-pozitivi - coliformi

•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia

• Rezistența la factorii de mediu

– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă

– Sensibile la dezinfectante uzuale

– 5 minute la 100 °C

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere microscopice

– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite

– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii de cultură simple

– Facultativ anaerobi

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii diferențiale

– Medii selective

Caractere biochimice

Familia Enterobacteriaceae

• Structura antigenică

– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:

•Antigenul O

•Antigenul H

•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)

•Antigenul F

– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță

epidemiologică.

Salmonella

• Lactozo-negative, producătoare de H2S

• Patogeni intestinali

• Taxonomie

• 2 specii: S. enterica, S. bongori

• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)

• Schema Kauffmann-White

• Habitat

– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om

– Salmonele enterice (non-tifoidice)

•Om

•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )

•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)

Salmonella

• Factori de patogenitate

– Fimbrii – aderență la enterocite

– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine

toxice (plasmide)

– Endotoxină – manifestări sistemice

– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare

•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen

• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi

– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar

Pathogenesis of salmonellosis

Salmonele tifice

• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)

• Febre enterice

• 105-106 UFC doza infectantă

• Patogenie

– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,

ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală

– plăci Peyer: necroză, hemoragii

– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină

• Diagnostic

– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură

– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie

• Tratament

– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă

• Epidemiologie

– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari

– transmitere: apă/ alimente contaminate

– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică

• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică

Serotipuri non-tifice de Salmonella

• TIA/ gastroenterite acute

– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de

portaj

• ancheta epidemiologică

• izolarea aceluiaşi serotip diareigen

– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile

•episoade epidemice cu caracter nosocomial

• forme severe – AB, conform ABG

• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare

– sugari, vârstnici, imunosupresaţi

– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom

Invasion of intestinal mucosa by Salmonella

Shigella

• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează

• Sensibili la uscăciune

• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)

• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga

• Patogenie şi infecţie

– Dizenteria bacilară

– doza infectantă mică (sub 200 bacili)

– invazia mucoasei leziuni ulcerative

– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi

mucosanguinolente

• Imunitate – IgA (câţiva ani)

• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv

• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)

• Epidemiologie

– bolnav/purtător convalescent

– apă/alimente contaminate

– mai ales copii sub 5 ani

• Profilaxie – măsuri nespecifice

Patogeneza shigelozei la om

Histopatologia shigelozei

Yersinia

• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis

• Lactozo-negativi; produc urează

• Sensibili la uscăciune

• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;

mobile sub 30°C

• Factori de patogenitate

– proteina P1 (adezivitate)

– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)

– yersiniabactin (chelatori de Fe)

– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)

Yersinis pestis

• Caractere microscopice

– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar

• Caractere de cultură

– Medii simple

• Patogenie şi infecţie

– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)

– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →

bubon

– Pestă bubonică/septicemie

– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără

tratament.

• Diagnostic.

– Puncție bubon, spută, sânge

• Tratament

– Streptomicină

– Gentamicină, doxiciclină

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)

– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen

• Profilalaxie

– Izolarea pacienților

– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).

Yersinia pestis

Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar

Yersinioze cu poartă de intrare digestivă

• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute

• Y. pseudotuberculosis

• Transmitere de la animal la om

• Patogenie și infecție

– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică

– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați

– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos

• Diagnostic

– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C

– serologic – artrite reactive

• Tratament

– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală

– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)

– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!

Escherichia coli

• Lactozo-pozitivi

• Domină flora intestinală facultativ anaerobă

• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii

plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)

• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)

– gastroenterită

– infecţii ale tractului urinar

– meningită neonatală/septicemie

Gastroenteritis caused by Escherichia coli

Diagnostic de laborator

• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate

• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC

• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)

• EIEC ~ Shigella; FQ

• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H

Terapie

• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar

• ABterapie – ECEH (SHU)

Epidemiologie

• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)

• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)

• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)

– Ţări subdezvoltate economic

– Diaree turişti - ETEC

Profilaxie

• nespecifică

• alimentaţia la sân

Patotipuri uropatogene

• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate

• infecţii ascendente

• mai frecvente la sexul feminin

• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale

• diagnostic de laborator

– Piurie - peste 10 leucocite/ μL

– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină

• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin

(antibiograma)

Patotipul bacteriemic

• antigen capsular K1

• meningite neonatale

• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în

vaginul mamei bacteriemie meningită

• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale

Klebsiella pneumoniae

Klebsiella pneumoniae

Proteus

• Lactozo-negativi, urează+, f mobili

• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern

• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective

• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,

pneumonii (respiraţie asistată)

• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

Page 7: 5.Enterobacteriaceae

16/01/2013

7

Familia Enterobacteriaceae

Specii de Enterobacteriaceae cu importanţă medicală

• Citrobacter freundii, C. koseri

• Enterobacter aerogenes, E. cloacae

• Escherichia coli

• Klebsiella pneumoniae, K. oxytoca

• Morganella morganii

• Proteus mirabilis, P. vulgaris

• Salmonella enterica

• Serratia marcescens

• Shigella sonnei, S. flexneri

• Yersinia pestis, Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis

Familia Enterobacteriaceae

• Habitat

– Tractusul intestinal al omului și animalelor

• Taxonomie

– 41 genuri

– Degradarea lactozei

•Lactozo-pozitivi - coliformi

•Lactozo-negativi - Salmonella, Shigella et Yersinia

• Rezistența la factorii de mediu

– Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat - contaminare fecală recentă

– Sensibile la dezinfectante uzuale

– 5 minute la 100 °C

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere microscopice

– Bacili gram-negativi, cu extremități rotunjite

– Capsula (e.g., Klebsiella spp.)

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii de cultură simple

– Facultativ anaerobi

Familia Enterobacteriaceae

• Caractere de cultură

– Medii diferențiale

– Medii selective

Caractere biochimice

Familia Enterobacteriaceae

• Structura antigenică

– Cele mai importante antigene ale Enterobacteriaceae -lor:

•Antigenul O

•Antigenul H

•Antigenul K (antigen capsular sau antigen Vi)

•Antigenul F

– Prin Ag O, H și K speciile sunt subdivizate în serovaruri, cu importanță

epidemiologică.

Salmonella

• Lactozo-negative, producătoare de H2S

• Patogeni intestinali

• Taxonomie

• 2 specii: S. enterica, S. bongori

• S. enterica subsp. enterica - > 2000 serovaruri (antigenele O și H)

• Schema Kauffmann-White

• Habitat

– Salmonele tifoidice – boli sistemice la om

– Salmonele enterice (non-tifoidice)

•Om

•Animale (p. ex., S. Typhisuis, S. Abortusovis )

•Păsări (p.ex., S. Gallinarum)

Salmonella

• Factori de patogenitate

– Fimbrii – aderență la enterocite

– M.m. “insule de patogenitate” – aderență, invazie, sisteme de excreție, proteine

toxice (plasmide)

– Endotoxină – manifestări sistemice

– Supraviețuire în fagocite - bacterii facultativ intracelulare

•neutralizarea radicalilor toxici de oxigen

• rezistenţă la pH-ul acid din fagolizosomi

– AgVi (S. Typhi și S. Paratyphi C ) - antifagocitar

Pathogenesis of salmonellosis

Salmonele tifice

• S. Typhi (febră tifoidă), S. Paratyphi A, B, C (febre paratifoidice)

• Febre enterice

• 105-106 UFC doza infectantă

• Patogenie

– penetrează mucoasa intestinală ggl. mezenterici x sânge Mf splină,

ficat, măduva osoasă sânge semne şi simptome de boală

– plăci Peyer: necroză, hemoragii

– eliminarea bacililor prin bilă (scaun) şi urină

• Diagnostic

– Bacteriologic: hemoculturi, urocultură, coprocultură

– Serologic: anti-O, anti-H (r. Widal, agl în tuburi); dinamică semnificativă/seroconversie

• Tratament

– AB active, cu bună penetrabilitate i.cel.: fluorochinolone, aminpeniciline, ceftriaxonă

• Epidemiologie

– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători sănătoşi fecali/ urinari

– transmitere: apă/ alimente contaminate

– absenţa imunităţii specifice; bariera acidă gastrică

• Profilaxie - vaccinare anti-tifoidică

Serotipuri non-tifice de Salmonella

• TIA/ gastroenterite acute

– TIA - tratamentul cu AB nu scurtează perioada de boală şi prelungeşte starea de

portaj

• ancheta epidemiologică

• izolarea aceluiaşi serotip diareigen

– n.n. şi sugar (alimentaţi artificial) gastroenterite acute febrile

•episoade epidemice cu caracter nosocomial

• forme severe – AB, conform ABG

• Bacteriemii/septicemii cu localizări secundare

– sugari, vârstnici, imunosupresaţi

– localizări secundare: meninge, articulaţii, os, plăci de aterom

Invasion of intestinal mucosa by Salmonella

Shigella

• Lactozo-negativi; nu produc H2S sau urează

• Sensibili la uscăciune

• 4 specii: S. dysenteriae (10), S. flexneri (6), S. boydii (15), S. sonnei (1)

• Factori de patogenitate: enterotoxine (Stx1, Stx2), toxina Shiga

• Patogenie şi infecţie

– Dizenteria bacilară

– doza infectantă mică (sub 200 bacili)

– invazia mucoasei leziuni ulcerative

– febră, dureri abdominale colicative, tenesme, scaune apoase, apoi mucosanguinolente

• Imunitate – IgA (câţiva ani)

• Diagnostic – leucocite fecale; coprocultura pe mediu selectiv

• Tratament – reechilibrare hidro+electrolitică; AB în forme severe (SXT, FQ, CRO)

• Epidemiologie

– bolnav/purtător convalescent

– apă/alimente contaminate

– mai ales copii sub 5 ani

• Profilaxie – măsuri nespecifice

Patogeneza shigelozei la om

Histopatologia shigelozei

Yersinia

• Y. pestis, Y. enterocolitica şi Y. pseudotuberculosis

• Lactozo-negativi; produc urează

• Sensibili la uscăciune

• Y. enterocolitica, Y. pseudotuberculosis – se multiplică la temperatura frigiderului;

mobile sub 30°C

• Factori de patogenitate

– proteina P1 (adezivitate)

– proteine Yops (citotoxice, inh. migrarea PMN şi fagocitoza)

– yersiniabactin (chelatori de Fe)

– Y. pestis – capsula = AgF1 (37°C) (imunogenă, rol antifagocitar)

Yersinis pestis

• Caractere microscopice

– BGN, scurt, imobil, capsulat, se colorează frecvent bipolar

• Caractere de cultură

– Medii simple

• Patogenie şi infecţie

– Peste – boală a rozătoarelor (șobolani)

– Poartă de intrare (microtraumatisme ale pielii) → ganglioni regionali → X →bubon

– Pestă bubonică/septicemie

– Pestă pulmonară secundară. Contactul cu acești pacienți conduce, la pestă pulmonară primară (infecție aerogenă) cu mortalitate aproape 100% fără

tratament.

• Diagnostic.

– Puncție bubon, spută, sânge

• Tratament

– Streptomicină

– Gentamicină, doxiciclină

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție – rozătoare bolnave (zoonoză)

– Transmitere – puricii șobolanilor, contact direct, aerogen

• Profilalaxie

– Izolarea pacienților

– Carantinarea contacților pentru 6 zile (= timp incubație).

Yersinia pestis

Y. pestis: cocobacili coloraţi bipolar

Yersinioze cu poartă de intrare digestivă

• Y. enterocolitica (serotipuri O:3, O:8 et O:9) – enterite acute

• Y. pseudotuberculosis

• Transmitere de la animal la om

• Patogenie și infecție

– Yersinioze intestinale – enterite + limfadenită mezenterică

– Yersinioze extra-intestinale – septicemie la imunodeprimați

– Boli post-infecțioase – artrite reactive, eritem nodos

• Diagnostic

– bacteriologic (coprocultură medii selective), 25-30 °C

– serologic – artrite reactive

• Tratament

– SXT, cef G2/G3, FQ în forme severe de boală

– Y. enterocolitica natural rezistentă la aminopeniciline şi cefalosporine G1

• Epidemiologie

– Rezervor de infecție - animale, păsări infectate (zoonoză)

– Transmitere - alimente contaminate; refrigerare prelungită!

Escherichia coli

• Lactozo-pozitivi

• Domină flora intestinală facultativ anaerobă

• infecţii oportuniste extraintestinale: ITU, colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii

plăgi, meningite, bacteriemii (nosocomiale)

• factori de patogenitate suplimentari (gene plasmidice/profagice)

– gastroenterită

– infecţii ale tractului urinar

– meningită neonatală/septicemie

Gastroenteritis caused by Escherichia coli

Diagnostic de laborator

• tehnici moleculare de identificare a genelor care codifică factorii de patogenitate

• metode imunologice (ELISA, LA): enterotoxine ETEC

• mediu diferenţial cu sorbitol EHEC O157 H7 (sorbitol neg)

• EIEC ~ Shigella; FQ

• EPEC – identificat prin aglutinare cu seruri specifice anti-O și anti-H

Terapie

• reechilibrare hidroelectrolitică + regim alimentar

• ABterapie – ECEH (SHU)

Epidemiologie

• rezervor de infecţie: om, cu excepţia ECEH (vite)

• transmitere: apă, alimente contaminate, mâini contaminate fecal (excepţie ECET)

• receptivitate: sugari, copii mici (excepţie ECET, ECEH)

– Ţări subdezvoltate economic

– Diaree turişti - ETEC

Profilaxie

• nespecifică

• alimentaţia la sân

Patotipuri uropatogene

• 70-80 % din infecţiile urinare necomplicate

• infecţii ascendente

• mai frecvente la sexul feminin

• factori de patogenitate: fimbrii tip P, adezine non-fimbriale

• diagnostic de laborator

– Piurie - peste 10 leucocite/ μL

– Bacteriurie - peste 1 bacil/ câmp; peste 105 UFC/ mL urină

• terapie: peniciline cu spectru larg, cefalosporine, fluorochinolone, nitrofurantoin (antibiograma)

Patotipul bacteriemic

• antigen capsular K1

• meningite neonatale

• colonizarea intestinală a n.n. imediat după naştere cu aceste tulpini prezente în

vaginul mamei bacteriemie meningită

• absenţa Ac IgM specifici materni (nu traversează placenta) + recunoaşterea ca self a AgK1 ~ glicopeptide cerebrale

Klebsiella pneumoniae

Klebsiella pneumoniae

Proteus

• Lactozo-negativi, urează+, f mobili

• Microbiota intestinală om, animale; mediu extern

• colonii asemănătoare cu Salmonella pe medii selective

• infecţii urinare (↔ calculi urinari), meningite, infecţii nosocomiale plăgi/ arsuri,

pneumonii (respiraţie asistată)

• natural rezistente la polimixine, tetracicline, P.mirabilis - nitrofurantoin

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43