JUDE UL SOROCA
file de istorie
2000
Tehnoredactare computerizat: Marian Motrescu
Alte fotografii: I on Chibzii
Nicolae Bulat
C U P R I N S
C Î M P I A S O R O C I I 9
„COSTE, P Î R CL A B D E SOROCA..." 10
C E T A T E A L U I P E T R U V O D
R A R E S
18
Cercetri 24
T R E C U T A P R U T D I N N E G U R A VR E M U
R I LO R 26
D I M I T R I E C AN T E M I R — C E L
E 240 Z I L E D E D O M N I E 50
U N SECOL D E RZ B O I 61
IN U TU L S O R O C A 66
T Î R G U L
S O R O C A — C E N T R U C O M E R C I AL
SI AD M I N I S T R A T I V 75
Administraia Tîrgului Soroca 79
S T R U C T U R A T E R I T O R I A L A T Î R G U
L U I — O C O L U L , H O T A R U L I V AT R
A 89
Meteugurile în
Tîrgul Soroca 92
C O M E R , V AM , M O N E D E SI M SU R
I 93
Vama Soroca 98
Monede i msuri 101
O R AU L S O R O C A L A S F Î R S I T U L S E C . A L X V I I
I L E A
M I JL O C U L S E C . AL X I X L E A 10 4
SO R O C A SI R E F O R M E L E B U R G H E Z E
D IN P E R I O AD A A N I L O R '60 '70 A I
SEC. AL X I X L E A
110
C LD I R E A Z E M ST VE I S O R O C A 117
V I A T A E C O N O M I C A J U D E U L U I S O R O CA
(SF . S E C . A L X I X L E A Î N C . S E C . A L X X L E A )
1 20
Proprietatea funciar 123
Secia apicult r 127
Operaia „ istar l 130
Ultimul lup 130
BISERICA 138
M E D I C I N A 15 3
S italul 158
Farmacii 167
Î N V M Î N T U L ÎN P E R I O AD A AR I ST 16
9
colile parohiale 178
L I C E U L D E F E T E D I N S O R O C A 18 5
6
C O A L A D E C O U R I I M O B IL A D
IN RC H I T 204
ST A I IL E D E P O T I D R U M U R I LE , T
E L EG R A F U L 206
C A L E A F E R A T — U N V I S D E 1 00 D E A N
I 212
S O C I E T A T E A C E R C E TT O R I L O R V I I N I S T R U L U
I 215
D IN I ST O R I A
P R E S E I SO R O C E N E 225
Gazeta eteptarea 228
O A M E N I L O R N O I D E L A O AM E N I I V E C H
I 230
O R AU L I JU D E U L S O R O C A Î N
P R I M A J U M T AT E A SEC. AL X
X L E A 237
Populaia judeului Soroca 243
Economia 246
învmintul 248
Religia 249
inistraia 249
S O L I D A R I T A T E A — Î N U N I R E ST
P U T E R E A. D in activitatea corpului
didactic Soroca în perioada interbelic 253
Cursurile învtoreti din
Congresul profesorilor de geografie 263
Cursurile de la Soroca ale învtorilor
din nordul Basarabiei 264
Banca „Progresul" 265
Cooperativa asociaiei „Lupta" 268
Casa de odihn din Cîmpulung Moldovenesc
271
iaa cultural a Asocia iei corpului didactic
din judeul Soroca 273
O D U L C E AM I N T I R E 289
F I G U R I S OR O C E N E .' 295
Î N T R E B R U N I R OU : 28 I U N I
E 1940 317
D E C E A L A L T P A R T E A B A R I C A D E
I 323
B A T A L I O N U L S P E C I A L D E M U N C
217 325
D E P O R TR I L E 328
TVL U G U L 334
Pentru V alentin a, M axim , N atalia i Patricia
Orlowitz
„ O m u l e c u r i o s d i n fire, a d i c u r m î n
d o t a in i c p o r u n c
n a t u r i i, e l d o r e t e s t
ie to t c e se poa te t i, fi indc t i i n
a
e ma i a d u c t oa re de fe r i c ir e dec î t ne t ii n a . E ,
dec i, po run ca
f i reasc [...] s cercetm^s c u t m ,
s a f lm , s t im."
\
Cartea
pe care o propu n em
acum cititorilor nu a fost u or
de scris. E i
firesc — subiectul ei a cerut an
i lun gi d e cu tri i cercetri. D
ar toate ar fi fost
fr rost dac nu se gseau i n imi
care s m ajute pe parcurs, i mai
ales la
editarea ei. De fapt, în aceste
timpuri este m ai u or s scrii
o carie — aricit de
grea ar fi — decît
aceea, doresc
au
contribuit ca visul s devin
realitate, iar greu tile s par m ai
uoare.
întî i de toate a vrea s
mul umesc
fam iliei mele care m a sus inut
în
ideea de a scrie aceast carte pentru
toi cei care iubesc acest pm î n t s f î n t
al
S orocii, pentru c ei care vor s i cun
oasc trecutul.
Urmeaz dna Patriciu Orlowitz creia
îi datorez enorm de m u lt pentru
sprijinul moral acordat.
L e sîn t profund recu nosc tor anelor V e r a
Ciobanu , Mria Grosu i L idia
Bobulici, care au fost prim ele
cititoare ale m anu scrisulu i acestei cri.
Autorul crii exprim sincere
mul umi r i urmtorilor colaboratori
ai
Centrului Reformelor de Business Privat din
Chiinu pentru aportul lor la
editarea acestei cri: Cornelia Zvezdin , N atalia
Gavriliuc,
Angela Glavan,
N atalia Vinderu, T atiana Basarab, Alion
a Bejenu, Veaceslav Buiclî .
Mul umesc i editorilor
care au f acut totul ca s apar
la lum ina zilei, în
toat amploarea ei istoric , o vatr
strmoeasc — Soroca.
în s f î r s i t le m ul um esc tuturor
celor care m au în sufleit si m au încu
rajat la aceast fapt de a scrie ceva despre S oroca
i inu tu l ei pen tru soroceni
i . . . pentru toat lumea.
A u t o r u l
C I M P I A SOROCII
Se poate presupune c bunu l Dumnezeu
a zîmbit din înaltul
ce ru lu i asupra ace stu i i d i li c co l d e lu
m e cu n u m e d r a g C îm p ia Soro
cii, blagoslovindu 1 cu col ine înverz i te , dumbrvi
rcoroase , c împi i
în t inse i mnoase, lunci sc ldate în razele
soa relui .
C u u n t a l e n t d e o se bi t r e d f r u m u se e
a i pi tor escul acestor m e
leagur i în flo r itoa re c ron ica ru l M iron C os t in : „D
e abia a u t re cu t M u n
ii C a r p a i i de pe coama mun i l o r îna l i p r
ivesc sp re pmîntu l
M oldove i vi itoa re . O ch iu l cu pr inde lunc i l e P ru
tu lu i , în care se o glin
desc cîm pii le cu rate ce se în t ind p
în la N ist ru , c
împii întinse, care se
a r a t c a o î n t i n d e r e f u m u r i e sau
ca m r ime asemenea oceanu lu i .
N i s t r u l cel m r e . . . cu rge p r in t r e st
înc i scu lp ta t e n a tu ra l , ca i cum a r
fi l uc ra t e de mîn d e o m : e m a i fr u m o s
ca N i lu l . . . Valur i le N ist ru lu i , în
u m b r , u d m a lu r i cu pere ii s r în
i i fluviul poa r t rzbo i cu P h oe
bus , ca s p r in d d in razele lu i , cci st
înc i le apleca te î i a sc u n d cerul...
P este tot , c împii m noase, pu ni în t inse, care alte
pmînturi în l ume
se pot asemna cu a cestea? M ai depar t e e i vd i pdu r i. .. i c
înd
aplecar ochii , vzur o a r , cum ar f i
o grdin înf lor i t , cul t iva t
în t re gard ur i le
ei cu
se
de
a a cu de f lor i Dac d in
fabulele grece t i ar f i af la t d
e aces te inu tu r i , ar fi veni t des igur a ic
i
din Olimpul lor".
Pes te secole vin e s în t regeasc t ablou
l, cu aceeai d ra goste pen
t ru
d e I on D r u :
„Cîmpia Sorocii... O za re ro tu nd
de horbo ic a lbas t r, în t insu r i
largi, fe rmec toare . . . "
„COSTE, PIRCALAB D E SOR OC A. ./
August 1469. Ndueala ver i i ce p t rundea pes te to t ,
ch ia r i în
dumbrvi le rcoroase , d e d a t a a c e a st a a d u c
e a c e va n o u , n e c u n o sc u t .
C l d u r a se îmb ina cu pres im i r i le
p l ine d e nel in i t e a le rani lor
, în
u l t imul t imp via a devenise m a i a gi t a t
. Ve t i t r i s te soseau d e pes te
a p a N i st r u l u i . C î te va c a r a va n e d
e t î rgove i , ce in e a u d r u m u l sp
re
Kiev, s a u o p r it
la
va d u l N i st r u l u i .
D in
s t epa s lba t i c v în tu l aducea
m i r o s d e a r s . Nor i neg r i d e f u m
a p r e a u i d i sp r eau în za
rea
d e p r t a t .
D in n o u s a c u t r e m u r a t st e p a s lb a t
ic . H o a r d a d e A u r a u r c a t
ia r i în a , în d r e p t î n d u i i u r e u l n va ln
i c a l cavaler ie i spre Eu ropa .
T t a r i i d e peste a pa Volgi,
în f r u n t e cu hanul lor, a u
t r ecu t N ip ru l
o r i e n t î n d i lovi tu r i le spre Li
tuania i P o d o lia . Au a p r u t su
b zidur i le
Cameni e i i J i omi ru lu i , s e mn î n d groaz, p
rd înd i r ob ind m i i de
oamenii. Litvenii, care nu s a u a t e p t
a t la aceast invazie i fi ind
p u i n i la n u m r , n ic i n a u î n d rz n i t s le
stea î n c a le . L a u n m o m e n t
da t , p rea c acea st u rgie va t
rece p e l îng M oldova , t u lb u r î n d n u
m a i
apele
Cavale r ia
t t a r s e zb t e a în t r e ma lu r i le Bu gu lu i i N i
st ru lu i ,
cu t înd i ei r e sp re no i pm în tu r i . M oldoven ii spe rau c
N i st r u l va o pri
repede acel n o u r de lcust t tar . Sperau. .
. în zada r au încerca t s i
opreasc soroceni i , b a r în d u le ca lea sp re in im
a r ii . P u ho iu l s lba t i c
s a ro s togo l i t pes t e e i , p rd înd sa t e l e în c u
rm ez iu l i î n l a t u l c îm pie i,
s au r i d ica t în lu n gu l R u t u l u
i, au rscolit drumurile i codrii
Sorocii,
a jung înd pe valea apoi pe c u lm e a C u
b o l t e i. A a j u n s H o a r d a p în la
o
d u m b r a v c a r e se chema L ipn i i : „
în a n u l 6978 (1470, a u gu s t în 20
,
scrie cronica de la P u t n a ) v e n i t a u
o mare m u l i m e de t t a r i , i au
b i ru i t Stefan Voievod la D u m br a va de
la L ipni i , aproa pe d e N i st r u . . . "
în acea c r încen b t l ie a u p i e r d u t t t
a r i i p e f iu l h a n u l u i , p r i n s
d e
viu. . .
D u p b t l i a de la Lipnic d in 1469, „ veni t au i au
sf in i t h r a m u l
prea s f in te i n s c t o a r e d e D u m
n e z e u de la P u t n a cu m î n a p r e
a o
s f în tu lu i mit ropo l i t K ir Teoc t i s
t i episcopulu i Taras ie , f i ind d e f
a
egumenii t u tu ro r m nst ir ilo r i înt regu lui
c ler preo esc de 64 de in i .
Septembr ie în 3 , sub a r h i m a n d r i t u l
loasa f" (L etopiseul de la Putna) .
deasupra l u i t e fan ce l M are. B t î nd u se cu t u
rc i i la Vas lu i , la R z
boieni, gîndur i l e lu i er a u î n d r e p t a
t e sp r e h o t a r u l d e rs r i t a l ri
i , la
acel
va d t recut l iber d e t t a r i .
C u r s u l d e su s a l N i st r u l u i e r a pz it d e C e
t a t e a H o t in , p a r te a d i n
jos, d e C e t a t e a O r h e i , u n d e
st a s ingur C a n g u r i n u m a i c u r s u
l d e
mijloc al Nis t ru lu i , cu cele
patru vaduri — Otaci , Soroca, Vadu
Ras
cu lu i i
R îm n i a —, rmînea desch i s ca n i
t e p o r i . N u m a i r id i c în d o
ceta te la Soroca , t e fan cel M a re i a
r fi as igu ra t secu r i t a t ea d inspre
rsri t .
Spre deosebire d e a l t e ce t i, a jun se p în
în zilele n oa stre cu m a ri
schimb r i în c o n s t ru c i e , p a r i a l d e m o
l a t e, î n n o i t e d e m a i mul te o r i ,
actualei cet i Soroca i a fost h rzi t
o al t soa r t — contemporanii
no t r i o p o t a d m i ra a p r o a p e în
fo r m a ei ini ia l , cu t o a t
e c st în d paz
la vad u l N ist ru lu i i a t r ecu t p r in focul
mul to r b t l i i , f i ind d e m u l t e
o r i ased ia t de polonezi, cazac i , t t a r i . S i as tzi
z idu r i le ex ter ioa re a le
ce t i i p s t r e a z u r m e d e gloan e
i obuze , ia r cele in te r ioare , u rme
propri i vie i i une i garn izoane mi l i t a re .
Izvoarele d o c u m e n t a r e sc r ise c o n i n i n f o r m
a i i d e s t u l d e src
cioase despre o r ig inea ce t i i . P r ime le d a t
e ver id ice despre ac tua la
ce t a t e a Soroc i i se con in în le to pise u l lu i M
iron C ost in . în Cronica
polonez M . Cost in m r t u r i se t e c ce t a t
ea d in p i a t r So roca a fost
cons t ru i t d e c t r e P e tr u R a r e „ c în
d s a u a e za t P e tr u V o d pe a d o u a
d o m n i e la scaunul su" , ad ic în an i
i '40 a i sec. a l X V I le a .
B ine în e les, apa re în t r eba rea : a
fost
ea cons t ru i t pe loc gol sau a
a v u t c a predecesoare o a l t ce t a t e?
Cu t înd rspuns la aceas t în t re
bare , mul i i s tor ic i , a rh i tec i , s impl i cerce t to r i
a u prezen ta t d i f e r i t e
versiuni , ipoteze. C e a m a i r s p în d i t
a fost var i an t a ca re conside ra c
Ceta tea Soroca
altceva
decî t Olhio
nia, colonie st rvech e, i a r m a i t î r z iu fac to
r i e genovez . P r in t r e p rom o
to r i i aces te i ve r s iun i se num r D imi t r i e C
a n t e m ir , C o n s t a n t in S t a
mat i , A. M eier, Zamf i r Arbore
etc. în cunoscuta lucrare Descrierea
Moldovei D imi t r i e C an tem i r su s i ne c : „ . . . i
nu tu l ce l m a i de p re ce
ias te pre m a lu l N i st r u l u i o b u n b
u c a t d e c a le i a st e i n u t u l So r oc
ii.
Scaunu l lui iaste Soroca, de
se chema mai înainte «Alhionia...»".
Si în
lucr r i le unor i s tor ic i
ca S.
N . lorga , M . Cos ta
chescu se face o aprop ie re d in t r e Ce ta t
ea Soroca i Olh ion ia . Dup
p re rea lor , ce ta tea a fost c on st ru i t de
genovezi, i a r l a începu tu l sec .
a l XV l ea , dup cde rea Olh ion ie i i a
R epu blic ii G enoveze la M a r e a
„ C O S T E , PÎRCAlAB
D E SOROCA..."
12
N eagr , ea revine Sta tu lu i M oldovenesc . P e locul ac este i
factor i i geno
veze. t e f an cel M are , a f irm ei, pe
la 1475 ridic ce ta tea d in p ia t r
.
M u l t t i m p anume aceast concepie a fost
socotit prim ord ial .
C u to tu l d i fe r i t es te pozi ia a l tor istor ic i ( I
on N istor , t e fa n C i o ba n u )
care resping ideea construc ie i for t i f ica ie i
pe locul Olhioniei . E i afir
m c Cetatea Soroca a fost construi t
de c t re tefan cel Mare cu
scopul d e a ap ra grani ele d e R s r i
t a le M oldovei, ia r P e tr u R a re
o
recons t ru ie t e doar în p r im a ju m t a t
e a sec. a l XVI le a .
Investiga i i le arheologice efectuate în ce t a t
e în
19581959
i 1968
lui Gh. C ebotarenko,
doctor în istorie, s sprijine o
a l t ve r siune , îna in t a t d e i sto r i cu
l A. Laped a tu i a r h i t e c t u l V Voi
e
hovschi : pe t impu l l u i t e fan cel M are la
Soroca a fost c o n st r u i t o
cetuie din lemn i pmînt , iar Pet
ru Rare r id ic în locul ei cetatea
d in p ia t r .
în favoarea acestei versiuni , care pare a f i cea mai ver i tabi l
,
vorbesc o serie de izvoare documentare
.
Anul 1499. O
zi cald de var a unui sfîrit de
secol zbuciumat i
sîngeros , d ar a t î t d e glor ios pen t ru m icul s ta t a l lu
i t e fan ce l M are .
Ungur i i , t t a r i i , tu rc i i , poloni i —
t o i a u fost t recu i p r in sabie
i
c lca i în
picioare
. . .Patru
c lre i trecur în grab t rec toarea pes te P ru
t de la tef
neti, î n d r ep t în d u se spre
Suceava. Vara era în to i . P r in ia rba m
tsoas
a potecilor de codru , ici i
colo albeau oseminte. Turce t i? T tare?
Po lone? în codr i i Cosminu lu i se r id
icau spre îna l tu l ceru lu i s te j re i i
rs r i i d in brazda p lugu lu i b lest em a t d
e polon ezii lu i loan Albert .
C e t a t e a d e scaun i a deschis por i le nou
veni i lor . P î rc l abu l
sorocean Coste i cei trei înso i tori ai si
se
îndreptar spre pa la tu l
domnesc . O d i h n i n d u s e p u i n , a
u l u a t în grab calea spre H î r lu
.
A j u n s acolo, pîrc labul p i pragul s l i i d e r e e
d i n a d o m n i t o r u l u i ,
încperea era d eja plin de dregtori i oteni,
boieri i tîrgovei — de
cei ce a l t u r i d e t e f a n s a u af
la t i la nevoie i la i zb înd .
în scu r t
t i m p c e i m a i vrednic i b rba i a i n
e a m u lu i îi vor p u n e se m n t u r a d
e
m a r t o r sub o nou b i ru in a lui t e
fan cel M a re — pacea cu loan
Albert: Gheorghe, arhiepiscopul
Moldovei, Toader i Negril, starosti i
de la H o t in , E remia i D rago, p î rc lab ii de l a N eam u ,
Arbore de la
Suceava, Ivanco i Alexa, pîrc labi i de la Orhei ,
în sfîr i t Coste ,
pîrclabul de Soroca...
„Cos te , pîrc lab de Soroca", as t fe l es te
men i ona t în p rocesu l
ne i p r ima a t es t a re documenta r a Soroc i i , a ce t i i de
l emn i
pmînt . Pe t e dou lun i , la 14 septembrie
1499, din nou „Coste ,
st a ros te de Soroca" în t r e t e ca m ar to r ocu la r t r a t a
t u l lu i t e f an ce l
M a r e cu Alexandru , mare duce de L i tuan ia . Fap tu l
pa r t i c ip r i i l u i
Coste la sfa tu l dom nesc mai are i o al t
sem nif ica ie p entru noi .
P î rc l ab i i pr inc ipa le lo r ce t i m oldovenet i sîn t
cu no scu i nu m ai
d in hr isoavele do m ne t i, f igur în d ca ma r
to r i. E i e rau oam enii ce i m a i
ap rop ia i de do m ni to r , f iind u neor i ch i a r rud e cu e l
i fceau pa r t e d in
sfa tu l d o m n e s c . F a p tl c un u i simplu p
î rc lab a l un e i ce t i „d e lemn
i pm î n t " i
sa permis s asiste în Divanul ri i vorbe
te despre d o u
luc rur i : o r i c C e t a t e a S o r o ca ju c a u n
r o l i m p o r t a n t în ap ra rea ce t i
i
d e scau n a lu i t e f an ce l M a
re — Suceava, ori C oste , p îrc lab d
e Soroca,
era o persona litate
de epoc i avea respectul do m nitorului pr
in înelep
ciunea i slujba lui la h o t a r u l d
e rs r i t a l M oldovei, la cele t re i
vad u r i
d e pe cursu l de m ijloc al N i st r
u l u i — O t ac i, So ro ca , V a d u R a c u .
Coste , pî rc l ab d e Soroca , sta ro s te d
e Soroca , ar fi m ai m u l t d e c ît
posibil acel Coste P o s a d n i c a c ru i
so i e M aruca , d even ind du p
moar tea so ulu i mo t en i toarea moiei Brani t i
, o vinde la 7 martie
1528 lu i Albu l F îrcovici.
U n
a lt document ca re vorbe t e în fo losu l
i den t i t i i lu i Cos te ,
pîrc lab de Soroca,
1552, în care
el e st e n u m i t Coste P osadn ic , p îr c
lab d e Soroca .
Coste
P osadn ic, p îrc lab de Soroca , a fost fec ioru
l lu i S tan P osad
n ic i a l so ie i aces tu ia M ar i ica , care se t rgea d
in M ih a il Per i t schi .
Cos te d e Soroca a avu t la r
î n d u l su un fecior i c inc i f e e : F
t u l
(viitorul pîrc lab de Ciubarciu) , Stanca, Solomia,
Neaga, Ana i
Anghe l ina .
La 1500, m a r t ie 14, t e f
an cel M a re î i î n t r e t e lu
i C oste , p îrc l ab
de Soroca, f ra telui Toader i G iu r j P cu r a ru
l moia Todire t i .
D u p vînzare a sa u lu i Bran i t i d e c t r
e M aruca , so i a lu i Coste ,
i copii acestuia vo r vinde, la r
îndul lor , o p a r t e d in mo ten i
rea
p r in te lu i . La 7 a pr i lie 1528, F t u l i su ro r
i le a ces tu i a vînd o pa r t e d in
sa tu l S ta ro su l i i .
D in t r u n d o c u m e n t e m is la 28 mart ie 1528
aflm c P e tr u R a r e
î n t r e t e o p a r t e d in s a t u l
Pi t ic i Stanc i ,
fiica
Neag i , nepoa t a lu i
Toader Pi t ic . D in a lt d o c u m e n t , de la
29 mart ie 1552, a f lm d i n n o u
despre urma i i lu i C oste. Ion, f iul N eagei, f
iica lu i Cos tea Posadn ic ,
d par t ea sa d in P i t ic i lu i G heorghe , d i ac pen t
ru sa u l Valea N e a gr d e
la N i st r u (Va lea C iorne i) .
„COSTE PÎRCLAB
DE SOROCA..."
14
Cde rea ce t i lo r de la D u n r e i M
a re a în s e m n a t p e n t r u s t a i
moldovenesc
crearea
unor m a r i bree în sistemul
defensiv i pierde
economice enorme . t e f an cel M a r e a
d e p u s e f o r t u r i cons iderabi l
pent ru redobîndi rea ce lor dou ce t i : Chi l ia i C e
t a t ea Alb, d ar , d i:
pcate, fr rezultat.
în a ceas t si t ua i e . t e fan cel M a re
, în u l t i m i i ani a i vie i
i sale, i
a înd rep ta t a t en i a sp re în t r i r ea ce t ilo r d in n
ordu l M oldove i i sp r
c o n s t r u i r e a a l t o r a , d e s t i n a t e s
opun rez is ten invazi i lor t t a re ;
p o lo n e ze . M r t u r i i în acest sens gsim
î n r o c ron ic r u seasc d u p
care , îna in tea lupte lor cu regele polon, loan Albert
, t e fa n c e l M a r
„ i a a d u n a t o a s t e a lui i a aeza
t cu o a m e n i i i a î n t r i t p u t e
r n i
C e t a t e a d e Scaun Suceava i t oa te
ce le l a l t e ce t i a le lui" i, d
asemenea, a con st ru i t
cetatea din lemn i pm î n t de
la Soroca.
Sp t u r i le a rheo logice e fec tu a t e la
Soroca de G h. C e bo t a r e n k o ai
d e m o n s t r a t c , î n t r a d e v r , t e
fan cel M a r e a r i d i ca t
la Soroca, îi
pr imul r înd împotr iva cetelor t tare , care, ocol ind
vadul Nis t ru lu
a p r a t d e ce ta t ea d in p i a t r d
e la O rhe i, fceau incu rsiun i sp re inim ,
M oldovei, ma i pe la n o r d , p r i n va d u r i l
e de la Soroca, o c e t a t e a
l care
pîrc lab îl întîlnim n u m i t p e n t r u p r i m a d a
t în d o c u m e n t u l de la L
iu lie 1499. U rm ele e i au fost gs i te
în per ime t ru l ce t i i d in piatra
c o n s t r u i t m a i t î rziu în acela i
l oc de P e t r u R a r e . For t i f ica i a d i
i
lemn i pm î n t de la Soroca a
c o n t i n u a t s func ioneze
cu aceea
des t ina i e d e a p r a r e i în t im pu
l dom nie i fec io r ilo r lu i t e f an : B o
g
d a n c e l O r b (1504 1517) , t e fn i
( 1 5 1 7 1 5 2 7 ) i în p r im a d o m n i
e ;
lui P e tr u R a re (15271538).
La l i u n i e 1512, d o m n i t o r u l B o
gd a n I I I ad reseaz r egelu i polone;
o scrisoare, în care roag s i se t r
a n s m i t în poses ie n i te mor i p
N i s t r u ,
aeza te f a în f a c u „ c a
st r u m n o s t r u m S o ro c ia n u m . .. co n t n
pagonos t u t e l a m habet" —
castelul nostru
de Soroca care n e apr d
t
pagini. D o c u m e n t c e conf irm ex ist en a
, cît i ro s tu l ce t i i Soroca .
Despre i n u t u l So ro c a i c e t a t e
a lu i d e sc a u n d o c u m e n t e le isto
rice
a le secolelor X V X V I vorbesc cu
aceea i bog i e sau zgîrcenie. :
totu i , chiar de la pr im a atestare d o c u m
e n t a r ( 12 iulie 1499) „perso
na l i t a t ea i s to r i c i geograf ic" a
i n u t u l u i a p a r e d e ja def in i t iv f ixa
te
i ea r ezu l t d in n e c e si t a t e a
:
1. organizrii unei fron t iere pol it ice;
2 . un ei c i rcu la i i com erc ia le e fic
iente i sigure;
3. organiz r i i economice a t e r i t o r i u l
u i d in care îi ob inea exis
Locui tor i i i n u t u lu i so r o c e a n a ve a u î n p a
z h o t a r u l N i st r u l u i p e
p o r iu n e a r î u l u i O t a c i — V a d u R a c u
, cu cele t re i vad u ri pr inc ipale pe
ea: O taci — M ovilu, Soroca — lampol i V
a d u R a c u . V ec h i cp it a n i
d e hotar moldovenesc din t impuri s t
rvechi au fost aeza i la aceste
t rec tor i . Probabil aceste vaduri au existat i
mai înainte de 1499.
C l to ru l rus
Z osima , care pr in 1420 inea calea spre C on stan t inopo
l ,
pe calea h agiilor, m a i d d e u n va d a l N ist
r u lu i , u n d e se afla d e o p a r t
e
vama moldoveneasc , i a r de a l t a , vama podo l i c a mare lu i
cneaz
l i tvan Vito ld , i a n u m e , St înca
Vamei (M i ti r evu C im a n u ) ; deoa rece
c l to ru l venea de la Kiev peste Bug prin
Braslaw, s ar pu tea s f ie
vorba de punc tu l vamal Otac i s au Soroca . P în î n p
rezen t , ce l ma i
ap rop ia t sa t , aeza t în vîrfu l dea lu lu
i , se n u m e t e Z a st în c a ? I a r St
înca
Vamei , d a c nu a r fi îns i S t
înca Bechir, dea su pra c reia se afl
sa tu l
Zas t înca . î n p rea jma aces to r vadu r i , ma i t î r z
iu , au ap ru t aez r i
importante , care exist i as tzi : Otaci , Soroca i V a d u R
a c u , f ieca re
d in ele contr ibuind la apari ia unor aez r
i pe m alul st îng al N ist ru lu i ,
precum M ovilu, lam pol, R acov. Sub prot ec ia aezri
lor de hotar , pe
versantul moldovenesc sa în t r i t i s a m
e n in u t în decu rs de secole
popu la i a au tohto n m oldoveneasc .
D r u m u r i impor tante t receau a l tdat , ca
i astzi , pr in aceste
vadu r i , l eg înd i nu tu l Soroca i regiuni
le d e pes te N i s t r u cu
celelalte
i n u t u r i m o l d o v e n e t i i c u cen t re
le pol it ice a le r i i Suceava i Ia i
.
U n u l in a c e st e d r u m u r i era ce l d e
la p r a gu r i le N i st r u l u i : la m p o l
—
C o su i — Soroca — B l i — F l e t
i — u o ra — Ia i . Cheia aces tu i
d r u m era i n u t d e ce t a t ea Soroca
. Ca lea na vigab i l a N i st r u l u i d i n
spre G ali i a i Bu covina a t rgea sp re aces t e vad u
r i mn un ch iu r i de c i
d e uscat la care , în t recut , spre schelele de aici se
scurgea gr îul
regiunilor r iverane i tot aici se af
lau
sta i i le d e cherestea. Soroca,
s i tuat imediat mai jos de praguri le de
la Cosu i , era p u n c t u l de
leg tu r în t re ce le d ou „ t runchiur i" de na viga
ie ale r îu lu i i deinea
acest pu nct cr i t ic al na viga ie i n ist rene
din vechim e. U nele ci comer
c ia le pur tau numele t î rgulu i prin care t
recea. Una din acestea trecea
pr in Soroca, cuno scut d rept C alea Orheiu lu i . E
a pornea de la H o tin ,
t recea pr in Soroca , Orhei i T ighina , cu pu n ctu l f in
a l la C eta t ea Alb .
D e altfel , n egus to r i i d in Liov m ai
aveau o ca le — cea care t recea pr in
apropierea nemij loci t a N i st r u l u i:
de la C a m e n i a ve n e a u la H o t in
, de
un de m ergeau sp re O tac i, apo i sp re Soroca , Orhe iu l Vech
i, C h ii nu ,
Tighina i C e t a t e a Alb .
„COSTE, P Î R CL AB
D E SOROCA..."
16
La 17 ianuarie 1517, Bogdan cel
Orb întrete actul de vînzan
fcut de copii i lui Ivanco Hanco i nepo i i lui Calian, a
locali t
Solone, d a t de ctre tefan cel M
a re bunelului lo r Calian în
loci
satelor Cosceu i i Trinciu i i i Str igicu i care t
rebu iau s asculte d
ce ta tea noa st r d e la Soroca . Sa te le C osu
i i, po sibil, Trifu i fcea
pa r te d in inu tu l Soroca , men iona t pen t ru p r
ima da t în
cronic
polon de la 1564. Acest do cum ent ad everete înc o d a t
existen]
cet i i la hotarul d in t re dou secole . Ceta
tea îi îndepl inea ros tu l
prin: paza hotarelor pe N i s t r u , a
vaduri lor i a c i lor comerciale, i
rani i cont r ibuiau la asigurarea cet i i
cu al im ente i al te produ:
necesare, part icipînd chiar la lucrrile d
e repara ie a ei d u p lupte
d u s e cu invad ato r i i st r in i . H r
isovul lu i P e t ru ch iopu l d in 11
m a r t
1585 con ine informa ia c s a t u l Climu i
, afla t deasupra Nis t ru lu
satu l Socolul i sel itea Z vdinele din in u tu l Soroca, „ toa te
ascul i
toa re c t re oco lul cet i i Soroca", au fost
da te logof t u lu i Andre i , ii
cel din 12 a prilie 1620 al lui G
aspar G ra ian i în t r et e lu i Nicoari
vornic, între al tele , satul Tri fu i „fost drep
t domnesc ascu l t to r c
tîrgul Soroca". Posibil, este vorba d e m o m e n t u
l c î n d se lichida:
ocolul t î rgu lu i , fo rm at d i n m a i multe
sa te legate d e ceta te . Si t o t u
cînd satele erau
în t r i t e cu iva de dom
nitori, cetatea cu garnizoana
co nt inu a s existe i avea nevoie de apr ovizion are. Se pare c
alte sa
în acea perioad aveau
acel „drept d om nesc ascult tor de t îrgul
Son
ca". P robabil, d e
la cuvîntuls0r0c, în sens d e t ermen pen
t ru exercita n
boierescului, îi t rage originea toponimul
Soroca. C doar nu
vene<
r an i i d in sa te le ascul t toa re toa te
buluc la ceta te , s i fac d ator i
ci r înd pe r înd , cînd
le venea sorocul.
N u exist izvoare d ocu m entare toponim ice sigu re care
ar expli
originea denumirii, exist îns
pe care
expunem m a i jos.
Vasile T rofil în cartea sa Soroca
(Moldova Suveran , 1997) susii
c cuvîntu l Soroc înseamn marg ine d
e a r . C a do vad este folosi
explica ia Dicionarului Explicativ al L im b
ii R om âne , u n d e c u vî n t u l so
are sens de m argin e. D u p V T rofil an u m
e de la aces t sens a pro vei
denumirea oraulu i Soroca .
Zamfi r Arbore, ca i G . G hibnescu, îi a
t r ibuie lu i t e fan ce l M
f a p t u l d e a i n u m i pe locu i tor i i b t
rânei O lhionia s rac i, d e u nd e a
proveni t denumirea Soroca.
Ru i i a u îm p r u m u t a t d e la greci cu
vîntu l
soroc
a t î t
izarea s i s t e m u l u i d e pla t , aa
cum l a r o m a n i pecus ( t u r m de o i
) a
lat pecun ia ( m o n e d ) , to t as t fe
l la slavi pielea d e oa ie a
slujit ca pr im
noned. T o t o d a t , c u vî n t u l „ S o r o c "
în l imba slav avea sensul d e
,staroste". D e fapt , Soroca era centrul ,
s tarost ia inutului Soroca.
\ s t fe l , t e rm e n u l slav soroc,
ca
sta r os t ie ,
ar fi
pu tu t servi d rep t o r igine
a
Soroca . . .
S f ie oare or ig inea Soroci i de la pa t ruzec i? Sau poate
de la
îchimbare fon et ic din Sraca? Star ostie?
în a l t op in ie se s u s i n e c
Soroca i a r fi l u a t n u m e l e de la
sasrea
sorok o. — coofan, cotvus pica (
l a t . ) , d u p cu m m u lt e a l t e o r a
e
î i t î rgu r i p o a r t n u m e d e ps r i
: Vrancea — Vorone e tc .
Ce ta t ea Soroca încheie act ivi ta tea lu i te
fan cel Mare d e con
î t r uc to r
s t r l uc i t a l celu i m a i o r
g a n i z a t i mai putern ic s is tem d e
ipr a re d in în t r eaga i s to r i e a M oldove i m ed ieva
le.
„COSTE, PÎ RCLAB
D E SOROCA..."
CETATEA L U I P E TR U VOD RARE
„ D u p m o a r t e a lu i t e fan vod
cel T înr s t r î n s u s a u boierii
i
a ra d e 1 au a le s d o m n p e P a t r u M ja r
iu l , c e 1 au porec li t R a re, du p
numele maniei sale." ( G r . U r e c h e ) .
U r m a u l lu i t e fn i a fost u n
o m care , f r s a ib j udeca t a
l impede i sigur a lu i t e f an c e
l M a r e , i s t e i m e a lui în a lc t u i r
ea
p lanur i lo r m ar i, mo t en et e de la t a t
l s u vite jia i, ma i m u l t , î n d r
z
neala d e a începe lucrur i grele , legate d
e mul te p r imejd i i , d a r care
a d u c e a u fo l o a s e m a r i. P r in t r e a c e st e lu c r
u r i m a r i a le lu i P e tr u R a r e se
înscr ie i ce t a t ea d in p ia t r oroca
.
M i r o n C o s t i n , în Cronica Polon,
scr ie : „oroca a fost c ld i t d e
P e t r u V o d , dup desc l eca tu l a
l doilea". F a p tu l c c r o n i c a r u l M
ir o n
Cos t in n u 1 n u m e t e pe d o m n P e t
r u R a r e , a i sca t m a i m u l t
e preri,
p r e s u p u n î n d u s e c
ce ta tea oroca
d e
M u a t
(1375 1391) . P en t ru ace i ca re su s i n a ceas t ipo tez
aducem c î t eva
c o n t r a a r g u m e n t e :
1. P e t ru vo d M u a t n a a vu t u n a l d o ile a d e s c
le c a t ( d o m n i e ) . P e
c în d P e tr u R a r e d o m n i t d e
2 ori : 20 i anuar ie 1527 18 septembr
ie
1538 i 23 i anuar ie 1541 3 septem brie
1546.
2 . A l e x a n d r u c e l B u n ( 1 4 0 0 1 4 3 2
) a gsi t M oldova în t r eg i t .
C e t a t e a oroca va fi c o n st r u i t m u
lt m a i t î r z iu . C u t o a t e c
C . C iho
d a r u a f i r m c pe t i m p u l lu i A
l e x a n d r u ce l Bun în M oldova ex i st a u
„ o r a e f o r m a t e pe l î ng ce t i sau
în c a r e s a u c o n s t r u i t c e t i c a d
e
p i l d , H o t i n , T î r g u N e a m , Tigh ina ,
Orhe i i oroca" , documenta r
oroca a fost a t es ta t , d up cu m s a scr is
m ai sus , la 12 iu l ie 1499,
ad ic pes te
m o a r t ea
lu i
c el
B u n .
în a d o u a d o m n ie , P e t ru R a r e î n t r e p r i n
d e u n e le m su r i p e n t r u a
opr i p t r unde rea t u rc i lo r sp re no rd . E l r
econs t ru i e t e unele ce t i ,
p r in t r e ca re i H o t i n u l , iar
la oroca în locuie t e vechea ce ta te d in
lemn i p m î n t c u u n a d i n p ia t r c
a re co ns t i t u i e pe r la m et e r i lo r lu i
P e tr u R a r e .
D a c ar fi s vorb im despre me t e r i i z ida r
i d in sec. a l XV l ea , î i
c u n o a t e m d o a r pe do i d in e i
—zidarul loan d in Liov i pe
greco
genovezul loan P r ivan a de la Ch i lia , ace sta veni t
pro babil d in
C af fa ,
ca
m a i a p o i în sec. a l
X V I l e a s i c u n o a t e m ca a r h
i t e c i a i lu i P e t r u
R a r e . U n ul din ei a i fost
cel care a condus luc r r i l e d e c o n
st r u c i e a
ce t i i oroca .
La 23 apri l ie 1543, Petru Rare scr ie d
in B a h l u i m a g i s t r a t u l u i
ora ulu i Bist r i a (T rans i lvan ia ) o scr
isoa re pr in care do m ni toru l roag
m agist r a tu l (B i st r i a , în t impul pr imei
sale domnii , 1527 1538, se afla
în c o m p o n e n a M o ld o ve i) , s1 sus in
în „a legerea munci tor i lo r i
me t e r i lor pent ru cons t ruc i a ce t i i , numi t
Soroca".
„Petrus Dei grada W ajvoda, dominus et
heres verus terre Moldovie et
cetera. Prudens etfidelis
nobis sincere dik cte. Plurim
ure admiramur ab quani
causam eadem
ese
hu c ab su a n on revenit
bonafide nostra
eiden i
pollicemur
omnia qu e Tibr constant et tu
a sînt; quia Fidelitas T ua m a x i m
e opus esset in
labore et m agisterio tu
circa arcem u n a m
nomine
quam
cito revenias. Datum Bachlovie, die
Divi Georgii Militis et Mortiris,
1543 ( P e t r u , cu mila lu i D u m n e z
eu vo ie vo d , d o m n i stpîn a l r
ii
M o ld o va e c . P r u d e n t u lu i i c red inc
iosu lu i nos t ru a cz u t a noas t
r
alegere sincer . Cel mai mult ne
uimete fap tu l , da tor i t cruia din
n o u n e î n t o a r c e m la t reaba n oa
st r . Averea lua t de la supusu l nos t ru
p r o m i t s fie în t oa rs com ple t , v ii
le etc, d e aceea v asigur
c s în t în
siguran , aadar , f idel i ta tea Voastr c e l m a
i mult s t rui i v în alege
r ea m un c i to r ilo r i m et e r ilo r pen t ru con st ruc i a
ce t i i nu m i t So ro
ca . F i i i ndu lgen t i r s p u n d e
i c î m a i r epede i n g rab . Da t la
Bahlui în ziua sf în t u lu i G heorghe Bi ru i toru
l i Mucenicul, 1543").
înc la 1529, P e t r u R a r e vo ia s i a d u c la C e
t a t e a N e a m u lu i p e
zidar i i bis t r i eni . U n m et e r pe n
u m e A d r i a n e p o m e n it în
1536. L a
1543, Vod se adreseaz personal
„credinciosului meter" de care are
nevoie pen t ru lucr r i le de co n s t ruc i e a ce t i i Soroca
— Vestrates n on
noverant
iuxta consuetudinem n ostram
edificare.
Asemuirea ce t i i Soroca cu o for t rea genovez,
d e fe lu l c i ta
dele i de la C eta tea Alb , de p lan c i rcu la r , cu p înza în a
l t de 20 m et r i ,
n e face s credem c cetatea
a fost r idicat d e m î n a
unor meteri ce
cuno t e au r îndu ia l a ce t i l o r m e d i t e r a n e e
n e , în t r adev r , z idar i i lu i
P e t r u R are , a t î t ce i d in B ist r i a , c î i cei
d in M oldova , au r id ica t o
cetate care, dup sistemul ei de ap rare
, se aseamn foar te mult cu
cîteva ce t i d in E uro pa . P r in a rh i t ec tu ra sa , ce
t a t ea Soroca a re ana lo
gie în u nele e lem ente de for t i f icar e i de ap r
a re cu C as te lu l del M o nte
d in Italia, cu cele de la Qu
eenborough, Walmer i Deal d in
Kent ,
Angl ia .
Not: L a zece mile spre sud de Andr i a ,
pe vîrful unu i dea l , d e
forma unei piramide, numit M
urgie di Minervino, se ridic
impozant
Cas te lu l d el M o n t e , o c o n s t ru
c i e cu d o u e ta je i cu o cu r t e
oc ago
na l . Op t t u rnu r i pu te rn ice se r i d i c l a co rnu r i .
Cas te lu l a re pes te
C E T A T E A L U I
P E T R U VOD
R A R E
19
PETRU VOD
RARE S
nou su te p ic ioare în c i rcumfer in . Pe re i
i a u peste 100 picioare
în l ime. Poar ta pr inc ipal — din m armor roi
e — es te sus inu t de
coloane, d e asem enea d in marm or, ce
au la baz n i te le i. O rnam en
te le scu lp ta te , foar t e f rum oa se , s în t o mem orie a a r
te i c lasice . C as te lu l
a fost c o n s t r u i t în anul
1240 d e F r e d e ri ck I I , care
îi avea des tu l d e
frecvent reed in a acolo . Locul es te a t î t d e pus t iu
înc î t este foa r te greu
s crezi c veselu l i în v a t u l î m
p r a t p u t e a s aib
grij d e cas te l .
Acolo, în C a s t e l u l D el M o n te,
feciorii
lu i M a n fr ed a u fost închi
i ca
prizonieri d e C har les d 'Anjou .
i, desigur, o adev ra t per l a
fost C a s t e l u l Queenborough ,
r id ica t în Kent , Angl ia , în 1361
1377, care, cu prere d e ru , a
fost
demolat în secolul al XVII l e a . Pere i i lui
rotunzi erau m u l t mai
p u t e r n i c i i ma i rez is ten i la b
t a i a t unur i lo r dec î t ce i p t r a i , ia
r
s i s t emul d e aprare era concen t r ic ,
poa r t a
f i ind
b i n e a p r a t d e t u r
nur i l e d in f lan cu r i . Qu eenborough
a fost u n castel perfect
. O perfec
iune care venise prea t î rz iu . C t r e sf î r i tu
l
secolulu i a l XV lea el
devenise deja un anacronism. Se vor const ru i a l te cas te le în
urm
t oa rea su t d e ani , d a r t o t u
l va fi în z a d a r d in p u n c t d
e vede re m i li ta r .
Folosirea pra fu lu i de puc i a a r t i le r ie i, apl ica
te pen t ru pr ima d a t în
Anglia , în 1325, cond uc la d ecl inu l caste le lor în Angl ia
.
Tot în Anglia, în K e n t, pe c o a
st a r m u lu i , la o d i st a n d e cîte
va
zeci de kilometri, u n u l lîng
altul,
se
înal dou castele cu care
ce t a tea Soroca se asemna foa r t e m u l t în ro tun jimea un u
i t u rn p r inc i
p a în c o n ju r a t d e a l tele m a
i m ici — W a l m e r i D
eal. La C ornwal l, p în
în
ziua
de
caste
lele engleze, Wa lmer i D eal, cît i C
eta tea Soroca a u fost
c o n st r u i t e în
p r ima jum t a t e a sec . a l XVI l e a . C as te le i
ce t i de epoc a l e u nu i
veac
de
trecut.
Fieca re descoper i re prac t ic a secole lor precedente , în
a r ta ap
r r i i i con st ru c ie i ce t i lor , a gs i t o în t ru chipa re
v ie , c î t i o în t r e
buin are per fec t l a cas te le le d el Monte ,
Queenborough , Walmer ,
Deal , Sf. M a we i Soroca prin:
— pere i i ro tunz i c e sî n t m u l t m a
i pu te rn ic i dec î t c ei d rep i;
— s is temul concent r ic de ap ra re ;
— a t a c a n i i e r a u i m p u i s se m it
e pe un te ren deschis, af la t sub
focul î n c r u c i a t a l tun ur i lor , ca
s a jun g la p u n c t u l ce l m a i vu
lnerab i l
a l ce t i i
—
în
ceta te ;
— intrarea în castelele europene, cît
i turnul de intrare în cetatea
Soroca
P r e r e a unor i s to r i c i po t r iv i t c r e i a ce t
a t ea Soroca seamn cu
cas te lu l C apra ro la ( I t a l ia ) , dup p r erea no as t
r, e s t e grei t . A ic i ar f i
m a i corec t s spunem c Soroca a
r p u t e a fi c o m p a r at cu Capra
ro la ,
deoarece ca stelul i ta l ian a fos t con st ru i
t la 1573, adic dup 30 de ani
d e la r idicarea ce t i i So roca . în t r e
Soroca i C a p r a r o l a m a i exist
o
deosebire esenial. Caprarola este în
plan arh i tec tura l un pentagon,
pe c înd Soroca rep rez in t î n p lan un tu rn g igan t i c cu c
inc i t u rn u r i m a i
mic i î n ju r u l lu i , p l a s a t e ca fr
un za t r i fo iu lu i . Co nfo rm dest ina ie i
sale ,
ce t a t ea Soroca est e u n ed i f ic iu mi li t a r , pe c
înd C apra ro la a fost ree
d i n a c a r d i n a l u l u i Alessan d ro
Farnese , cu toa te cond i i i l e de t r a i pe
care le presupune un a s t fe l de
edificiu.
în 1997, colec i a muzeulu i d in A u st r i
a „Minimundus" d in Kla
genfur t sa com ple ta t
cu înc un expona t — copia
la scar redus a
cet i i S o ro c a . î n a c e s t m u z e u a l m o n u m e n t e
lo r d e a r h i t e c t u r d i n
în t reaga lume , ce t a t ea Soroca s a plasa t a l t
u r i d e a l t e m o n u m e n t e
a le cu l tu r i i u n ive rsa le : M arele Z id Ch
inezesc , M oscheea lu i Sule iman ,
T u r n u l Eiffel, Abu Simbel , Sta tu ia Liber
t i i . a .
Dac am privi ceta tea Soroca din zboru l
unei psri, am vedea c ea
reprezin t o stea cu c inc i co la re , am in
t ind f igu ra om ulu i, spun un i i.
Coroana
voievodului, susin alii. Un pentagon, af
irm ali specialiti.
Zidu r i l e îm preun cu ce le 5 tu r n u r i fo rm eaz o inc
in t c ir cu la r ,
fc înd o s re ziste la atacuri le ar t i ler
iei grele d e asediu .
M et e ru l Adr i an , d a r i ce ila l i m et e r i z ida r i a i
lu i P e t ru R a re,
e r au b ine f am i li a r i za i cu a r h i t e c t u r
a d e for t i f ica ie d in epoca R
ena
te r ii , a legînd o pe cea per fec t .
Sc r isoa rea Vo ievod u lu i R a re de la 23 apri l ie
1543 este ad everin a
d e natere a cet i i Soroca. D e fap
t . Adr ian o fi fos t chemat d in
Bis t r i a la m o m e n t u l p r i n c i p a l
a l cons t ruc i e i , ia r însu i procesul
d e
preg t ire, probabil, a î n c e p u t cu
mul t îna in te , o d a t cu venirea
în
scau nu l r i i a l u i P e t ru R a re. S au p reg t i t grop ile
cu va r st ins, s a
a d u s d in îm pre ju r im i p i a t r a n ecesa r, n
i sipu l, l em nu l pen t ru schele ,
ca m a i apoi, su b conducerea me te r i lor
z idar i , s înceap con st ruc i a
p ropr iu z i s a ce t i i.
Const ruc i a ce t i i a decurs în mai
multe etape. La înlarea
ziduri lor
s a fo los i t ca lcar i g res ie în îmbinare cu p ia t
r silicioas,
extrase în preajma Sorocii. M ortarul se
compunea
din nisip i vâr,
i n u t m a i m u l i an i în grop i, un
de se a runcau mor tc iun i l e , p ie r i t u
rile, oasele sa u rc i tu ra d e
oase a c ror pro te ine a u con t r ibu i
t la
formarea c le iu lu i m or ta r ca re a fost fo
losi t la ed i ficarea ce t i i . P ere i i
C E T A T E A L U I
P E T R U VOD
R A R E
21
C E T A T E A L U I
P E T R U VOD
R A R E S
in t e r io r i a i ce t i i a u
fost t e n c u i i. D i a m e t r u l t u r n u l u i
p r in c ip a l e st e d e
30,5 m , grosimea pere i lor, d e
3,05 m , în l imea z idu r i lo r în
prezen t
e st e d e 18 m , înu n t r u , i 21 m , în a f a r . Tu
rnu r ile sîn t m a i îna l t e cu 3
m dec î t pe re ii ce t i i. T u rn u l de la in
t r a r e a re gros imea pere i lor d e 2
m . A c e st t u r n e ra a p r a t d e a
pa r î u l u i . în j u r u l t u r n u l u i p r
i n c i p a l se
afl 4 t u r n u r i d e lu p t
i u n u l d e i n t r a r e d e fo r
m d r e p t u n g h iu l a r .
D i a m e t r u l t u r n u r i l o r d e lu p t e st
e d e 4,75 m .
T u r n u l d e la in t r a r e a re 4 nive lu
r i . P r imu l este t u ne lu l d e in t r a re
,
e r a b lo c a t c u t r e i u i : d o u d in e l e e r a u e
xe c u t a t e d i n t r u n c h i u r i
d e stejar, c l i te î n foc , îm biba t
e cu smoa l i fe reca te cu m eta
l, a t r e i a
u e ra d in m e t a l c a re se r i d i ca c
u a j u t o r u l u nu i sc r ipe t , ca
re se
afla
la
n ive lu l t r e i , deasupra pa rac l i su lu i . Ca i
or icare a l t ce ta te , Soroca
avea o b i se r i cu o r todocs , s i t ua t l a n ive lu l do i a
l t u rnu lu i de
in t ra re , u n p ara cl is, un d e îi fcea u servic i ile d
ivine sluj i tor i i re l igio i
a i garn izoan e i m oldovenet i . C e ta t ea e ra nu nu m ai
paz la ho ta r , c i i
cen t ru l c re t in o r todox , spri j inul sp i r i
t ua l i m o r a l a l sorocenilor .
B u n i i i vi te j i i a rca i soroceni a i lu
i t e f an c el M a r e îi c î t
igau
ex i s t en a în s u d o a r e a f r u n i
i l u c r î n d d in zor i i
pîn seara t î rz iu
ogoare le, da r d ac no u r i negr i de vr jma i dd eau nva l pe l
a t r ec
tori , a rcu l, s ab ia i bu zd u gan u l l ua u locu l coase
i, poiu lu i i sece r i i.
M î in i le vînjoase s t r îngeau a rmele de lup t , c
a re semnau g roaza în
dumani i de toa te so iu r i l e . In t r a rea în pa rac l i s
se fcea pr in ua ca re
în u r m a lu c r r ilo r d e r e st a u r a r
e a fost t r a n s f o r m a t în fe r
e a st r . P î n
sus se p u t e a u r c a p e scrile d
in le m n , c a r e e ra u a m p l a s a t e în d r
e a p t a i
în st ing t u n e lu l u i d e i n t r a r e
.
La serviciile divine d in p a r a c l is p a r t i
c ip a c o m a n d a n t u l c e t i i —
pîrc labu l , ma r i i cp i t an i de h o ta r , cpi t an i i ce t
i i, nob i li i, o ren i i
î n s t r i i a i t î r g u l u i So r o ca . P r o s t im e
a se afla în o gr a d a c e t ii . P r e o t u
l
se ad resa p ro st im i i de la pa ra pe tu l d in f a
a u i i .
La nive lu l a l pa t ru lea , pe t e r asa de supraveghere ,
ga rn izoana
s t t ea d e veghe t i m p d e 2 4 d
e ore . în caz de per icol se a p r i
n d e a
imed ia t un foc cu l emne sau pa ie umede , ca re se af
lau la î n d e m î n .
Astfel , z iua se f o r m a u n stî
lp d e f u m , ia r noap tea
focul se vedea la
m ar i d ep r t r i ves t ind c ho ta r u l M oldove i est e c l ca
t la Soroca . (P r in
i n t e r m e d i u l r u gu r i l o r a p r i n s
e pe cele m a i î n a l t e d e a l u r
i d e la Baxan i ,
Ci r ipeau , Visoca . a . ves tea a jungea f o a
r t e
repede p î n în cap i t a l a
M o ld o ve i — la Suceava , mai apoi
, Ia i. )
F iecare t u r n r o t u n d a ve a 4 nivelu ri
. Si p a r t er u l n u m r a 4 niveluri
,
ferest re . L a eta je le l i 2 se
afla ar t i le r ia ce t i i , to t aco lo locu
iau i
servan i i t u n u r ilo r . Su b f iecare
podea a e t a ju l u i se afla u n m
ic depo zit
folosit pen t ru pst r a rea m un i ii lo r i lu
cru ri lor person ale ale solda i lor,
în t u r n e r a u c î t e 6 t u n u r i , c a r
e î n c a z d e l u p t se t rgeau
î n u n t r u i se î n c r c a u cu p r a
f d e pu c i obuze r o t u n d e ,
în t i m p d e
pace, tun ur i le n u prezenta u u
n mare disconfort pentru solda i , deoarece
era vorba d e o c e t a t e m i li t a r i nu
de u n cas te l a l u n u i n obil ,
în cele 2
t u r n u r i , a f la t e în s t înga i
în d r e a p t a t u r n u l u i d e in t r a re
, d e f o r m
dreptunghiular , locuia
cet i i — pîrc labu l i cpita
nii, î n cp e r i le e r a u d e s t u l d e con fo
r t a b il e . E le aveau cmine i t oa le t e
.
In i i a l , c u r t e a c e t ii era foa r t
e larg . E a coincidea cu p a r a m e t r
u l
t u r n u l u i principa l, î n cen t
ru se afl pîn în prezent f în t în
a ce t i i. D e a
l u n g u l
pere te lu i pr inc ipal se afla o t
e r as c u m a i m u l t e p a r a p e t e .
Terasa
pr inc ipal se gsea la nivelul e ta
ju lu i 2 a l t u r n u r i lo r r o t u n d e .
Niele
p e n t r u b îr n e s în t c u m u lt m a
i l a rg i dec î t to a t e ce le la lte . P roba
bil, aici, ca i în o g ra d , r i t m u l m o n o t
o n a l vie i i e ra î n t r e r u p t d
in c înd
în c înd d e s t r ig te le s t ra jn ic i
lor i de a p a r i i a d u m a n u l u i . A i c
i se
af lau ca mere u nd e se adpos tea ga rn izoan a . P en t ru
a a jun ge la t e r a s
erau folo site scrile d e lemn c a r e u n e a
u m a i mul te pa rape te .
G aler ia principa l avea u n ac operi. L
a nivelu l e ta ju lu i a l p a t r u l ea
a l t u r n u r i lo r se m a i afla o
te ras , ca re servea d rept e lem ent d e c o m u
nicare pe tot spaiul cet i i . Acolo, sus,
se afla linia principal de
ap r a re . G arn izoana ce t i i nu m r a ap rox im a t iv
200 250 de o st ai ,
care, la r î n d u l lo r, e r a u a j u t a i d
e oam eni i simpl i, a d ic d e pros t im e .
Schimbrile considerabile
ale cet i i au survenit în timpul
aflri i
polonezilor în ce ta t e , în t r e an i
i 16841699 Ac e t ia sap în ju ru l ce t i
i
u n an ad înc sau , m a i bine
zis, îl refac pe ce l vechi, care
se um plea cu
ap
d in r î u l e u l R a c o v . Su b ogl inda
ape i e rau ascunse dou r îndu r i
d e p o a ie . P m î n t u l d in a n
a fost a d u s în ce ta t e r id i c
în d u se a s t f e l
nivelul ogrzi i , care a junge în prezen t
l a 3 m de la baz . L a fel, s a
u m p l u t cu p m î n t i p a r t e r u l
t u r n u r i l o r r o t u n d e . P o l o n e z i i a
u c o n
s t ru i t d e a lu n g u l pe r et e lu i r o t u n d
13 cazem ate ( bec iu r i, depoz i t e ) d in
pia t r , u n d e se p s t r a u pra fu l d e pu c
i proviz ii le . O bu n p ar t e d in
ele au
fost r e c o n st r u i t e . E i a u m a i
spa t o fîn t în a în par tea nord ic. D
e
aceas t f în t în a este lega t i legend a cu tu ne lu l ce m
erge pe su b a lbia
Nis t ru lu i . Cont ra existen ei aces tu i tu nel prezentm
cî teva a rgum ente :
1.
C eta t ea Soroca ap r a f ron t i e re le st a t u lu i M
oldova pe N ist r u .
Teri tor iul st în g
al
aparinea coroanei poloneze, apoi U cra ine i
czce t i i, în d in
C E T A T E A L U I
P E T R U VOD
R A R E
23
PETRU VOD
RARE S
4
a ju to r î n caz de ne voie nu de la vecin
ii d e peste N i st r u , ci de la Su
ceava
sau de la Iai.
2. C h i a r s fi fost u n t u n e
l pe sub a lbia N ist ru lu i , el ar fi
fost
îneca t d e apele sub te rane . Sub N i st r
u pm î n t u l e s t e s u p r a s a t u r a t c u
ap . Si d a c t o t u i a fost c
îndva u n t un e l porn i t d in ceta t e ( a
rheo logi i,
în u rm a inves t iga i i lor , n u 1
au descoper i t ) , e u 1 a cu t
a în par t ea d in
deal, spre sud...
D e a s u p r a c a z e m a t e lo r se af lau
încperi le d in le m n p e n t r u t r a i i o
capel catol ic .
F u n d a m e n t u l ce t i i se ad înc et e
în so l pîn la 5,20 m i a ju n g e
p în la n ive lu l u nd e apa re apa . M et e r i i z id a r i au
in u t con t d e aces t
f ap t : f u n d a m e n t u l are
o grosime de aproape 5 metri, î n g
u s t î n d u s e
spre supra fa .
D in cele m a i vech i t impur i omul
a încerca t s i imor ta l izeze
ex i s t en a în a ceas t lum e t r ec t oa re p r
in desenele d in pe ter i le Alta
mira i Lasko, pr in inscr ip i ile ie ro gl ife d in p i
ram idele egiptene , pr in
desene rupestre.
în t im pu l cerce t r i lor a rheo logice p
e pere i i ce t i i a u fost desco
per i t e d i fe r i t e desene i inscr ip i i
zgîr ia te p e p i a t r . P r i n t r e e le
f igu rau
au togra fe le zidar ilor, o barc
cu pînze d in sec. XVI
XVII, litere, m o n o
gram e, c ruc i , cercur i , an ima le do m est ice , obiec te d e
uz casnic . ..
în unul din cele t
rei metereze din t u r n u l 3 se a
fl o inscrip ie care
a r a t c c e t a t e a a fost c o n s
t r u i t în t im pu l p î rc l abulu i Toader .
C o m p a r a t i v c u al te ce t i , ce ta tea
Soroca n u es te a t î t d e mare , d
a r
pe t impur i avea mar i capac i t i d e ap r a
re , r ep rezen t înd u n p u n c t
s t r a t e g i c f o a r t e i m p o r t a n t .
Cînd se p u r t a u l u p t e , n i c i
o p a l m d e
pm î n t d i n ju r u l c e t i i n u rm î n e a f r
sup raveghere , î n fi eca re tu rn
ro tu nd ex ist au c î t e 6 pun c te de foc p lus ce i ca re t
rgeau cu a rc u r i l e de
de asupra z idu r i lo r , p r in c rene lu r i .
CERCETRI
M ul te va vedea c l t o ru l grbi t la Soroca , da r i m a i m u l
te va afla
cel d o r n ic d e a c u n o a t e , f i
indc a n u m e el va si m i r i t m u l i n t e n
s a l
a c e s t u i sfîr i t d e secol i
milen iu , cel al secolelor apuse; va
avea
posib i l i t a tea s se apropie de v ia a st rm o i lor no t
r i , va s im i respi ra
ia epocilor trecute.
U n E ldora d o a rheo logic , o neseca t com
oar d e relicve a le t r e c u
Zeci de an i , aceas t m r ea ce t a t e a t r age p r in m
iste ru l e i a scuns
î n t r e pere i i r ec i de p i a t r . M ul i ce rce t t o
r i a i p la iu lu i m oldav au
fcut popas sub zidurile ei. în 1968 M
inisterul C ultur i i al R S S M
a d o p t ho t r î r ea de a con t inua sp t u r i l e a rheo
log ice începu te l a
sf î r i tu l ani lor '50 i de a r es t au ra pa
r i a l ce t a t ea .
Pr imele cercetr i i restau r r i fost e fec
tua te în anii '20 de profe
soru l R a d u Vulpe. t a f e t a a
fost pre lua t m a i apo i d e A c a d
e m ia d e
t i in e a R S M .
în u r m a cercetrilor efec tua te de
doctorul în istorie Gheorghe
Cebo ta renko a u fost scoase la lum
ina z ile i m u l te de ta li i d in c o n st r u c
ia ce t i i , e tapele de co nst ru c ie i recon st ru c ie a
e i de c t re polonezi,
dup 1684. Obiectele descoperite
au permis a învia m om ente din viaa
i
l up ta s t rmo i l o r no t r i , c a re a u s
ta t d e
straj
la hotar . Obiec te le
descoperi t e impresioneaz p r in nu m ru l i felu l
lor.
Colec ia con ine m onede tu rcet i, polone,
ruseti de aur , argint
i
a ram , ad u se în t î rgu l oroca d in josu l i su su
l N i st r u l u i . D e p e e le n e
privesc ch ipur i le celor a c ror lcomie s
a np u st i t n u o s ingur da t
asupr a M oldovei — tefan Bathory,
loan Kazimir , A b d u l H a m i d I,
Elizaveta
P e t ro vn a . Lu le le le d in lu t m a i pst r eaz m
i rosu l d e tu tu n a l
celor ca re au ap r a t ce t a t ea . P ocale d in st i c l
, u lc ioa re d in lut, cupe
d in ca re s a bu t vin rou
i spumos în cinstea biruin elor . Ceramic
origin al , obiecte d e fier, care vorbesc despre m
iest r ia m et eu gar i lor
d in oroca i d in î m p r e ju r i m i .
D e sub s t ra tu l de fu n ingine a u iei t la su pr a fa d i
fer i te desene ,
inscr ip i i fcu te de cei care i au adus co nt
r ibu i a la construirea cet i i
i au sta t de veghe la h o t a
r — l acop, G ligor, Va sile — i a c
ro r a rm e de
lupt , vîrfu r i d e suli i sge i , ghiulele vor fi
gsite sub zidu rile cet i i .
C E T A T E A L U I
P E T R U V O D
RARE S
T R E C U T AP R U T D IN N E G U R A VR E M U
R I LO R
M u l i
ani la
vad ul N ist ru lu i ,
ap r înd ho ta ru l M oldove i par t ea C împiei in
înd p iept na vale i
celor n es i oi d e pm întu r i vec
ine — t t a r i i , tu rc i i, polonezii , cazac i
i.
D ar vorba c ron ica ru lu i : „ n a
fost neam m ai lovi t , care s
se apere
c u o m a i c u m p li t în d î r ji re". C e t a te
a cu z id u r i le e i î n a l t
e i pu te rn ice a
sf ida t de nenumrate ori no r
ii negri de plum b i ploile npra
znice de
fo c a le d u m a n i lo r d e t o t soiu l
. Ap r t o r i i vredn ic i a i a c e s t u i in u
t d e
h o t a r a u rez ista t în ciu d a vi t rej
iei vrem ur i lor . D e zidu r i le ce t i i Soroca
i au zdrobi t i a taganele ienicer i i tu rc i , sub z idur i le ce
t i i i au gs i t
sf î r i tu l m u l i no bi li polonezi . Au t r e
c u t cu ma ri rzboaie pe la Soroca
zaporojenii...
în 1523 dom ni to ru l M oldove i S te fn i îl a
n u n a pe regele polon
Sigismund c pîrc labu l de la Soroca a zd rob i t un de t
aam ent t u rcesc ,
lu în d pr izon ieri , i a în t o rs r i i 2500 de o i , j e
fu i t e d e t u r c i .
P r o a s p t c o n s t r u i t , c e t a t e a l u i P e t r u R a
r e , d u p c u m s p u n e
cronicarul G r.
i
d e
l O m ar t i e 1568) .
„ A l e x a n d r u V o d vr îndu s î n t r
e în voia tu rc i lor , sc r ie b r înul
G r igore U reche , p recum s fgd u i s îna in tea îm p r a
tu lu i c va r i sip i
toa te cetile din a ra M o ld o
vei numai s i dea domnia". Lpuneanu
i a
î ndep l in i t p romis iunea da t t u rc i lo r
. A u m p l u t t o a t e c e t i l e cu
lemne i l e a d a t fo c . A a a în c e p u t c e a d e
a d o u a d o m n i e a lu i
A l e x a n d r u V o d Lp u n e a n u (1564) . Au a r
s t o a t e , n u m a i H o t i n u l a
rm as în t r eg, ap r înd a ra i imper iu l t u rcesc de po lonez
i.
. . . în dup amiaza zilei de 16 iunie
578, un b rba t de vreo 49 de
ani , cu s t a t u r i m p u n t o a r e i
f r u m o s la î n f i a r e , p u r t în d
b a r b
dup obice iu l domni lor moldoveni , ros tea în f a a
c l i lor s i i a u ne i
m u l im i a d u n a t e î n P ia a d e M r fu r i d in
Liov ul t imele sa le cuvinte :
„ S î n o s î n d i la m o a r t e, d a r n u t i u p e n t r
u c e , fi in d c n u c u n o s c
s fi svîrit în viaa m ea vreo fapt pent
ru care a r t rebui s termin
as t fe l . t iu bine c a m l u p t a t î n
t o t d e a u n a b r bt e t e i cavalere te
—
cu c ins te — împot r iva dumani lo r l umi i c re
t ine .
N u cunosc n ic i un a l t motiv, d a
r d a c eu s î n c o n d a m n a t la
s fac acest luc ru i regele a porun ci t
c lulu i s d u c treaba la bun
sfîrit , p e n t r u m in e n a r e n ic i o în s e
m n t a t e . D a r in e i m i n t e c nu va
trece m u l t t im p i cel ca re m u c
i d e azi pe m i n e v a r p u t e a u c i d e i
pe
vo i i c fptu r i l e voas t re i
cele a le regilor vo t r i vor fi d u s
e la
C o n s t a n t i n o p o l d e în d at ce ce l care p l t e
te o va cere".
R e p r o d u c î n d aces te cuv in t e ale lu i N
ic o a r P o t c o a v — ros t i t e î n
p ia a m are i reprodu se de F i lippo Ta ldu
cci în scrisoarea sa din 12 iulie
1578, ad re sa t d in Craiova c o n t e l u i G io
va n i B a t t i s t a C o n c in i d e C o n i
del la P e n n a , r e la tm d e s p re t r a g ic u l
sfîrit a l ce lu i în f a c r u i a s
a u
deschis por i le C e t ii Soroca — N i c
o a r P o t c o a v .
C înd c lu l , dup c u m e r a obiceiul vremii
, a a r t a t p o p o r u l u i
c a p u l s înger înd , pen t ru a d e m o n s t
ra c ju d e c a t a s a fcu t i c d r
e p t a
tea a birui t , un m u r m u r
de nemulumire i durere a
izbucnit de
a su p r a p ie ei . N u m a i p a za b u n as igu ra t l in
i t ea o ra u lu i Liov.
Fi l ippo T a l d u c c i n e c o m u n i c
c u m c p î n în cele d in u r
m
spir i tele au fost l i n i t i t e , p e r m i î n d
u s e o a m e n i l o r lu i N i c o a r s
d e p u n c o r p u l, î m p r e u n cu capu
l, în biser ica or tod ox d
in Liov, zis a
ru i lor, cu t o a t e c m a i î n a i n t
e ea fusese r id i ca t i spr i jin i t
cu ban i i
dom nilor M oldovei.
D u p în fr îngerea lu i loan vod
cel C u m p lit în lupte le de la R
ocani ,
d in iunie M oldova îl avu stpîn pe P e t ru vod M un teanu
l ( P e t r u
chiopul ) . E l avu m u lt d e fu rc c
u ca zaci i , care n v l i r d e m a i m u l
te
o ri în M o ld o va , a d u c î n d cu dîn
i i „domnior i , f i i ,
f r a i
adev r a i sa u
înch ipu i i a i D o m n i lo r c e stpîn iser p
în la Pe t ru vod" .
„ D e noroc era Pe t ru vod cu
cazacii cum s tîmpl pururea
o m u l u i d e n a r e o d i h n c
bine d e u n i i nu se mîntu ia , a l i i
veni ia
asup ra lu i". ( G r . U r e ch e )
în d ru m u l lo r sp re dom nie cazac i i t r eceau N ist ru l pe
la Soroca ,
R a c u i pe la R îb n i a . U n u l d in ce
i m u l i d o r n ic i d e d o m n i e
a fost i
N i c o a r Po tcoav . A j u t a t d e
cazac i i de r an i i fuga r i d in
Secea
Zaporojan , el încearc o pr im
incursiune în M oldova , în a u g u s
t
septembrie 1577, d a r ca re a su fe r i t
eec . C ron ica r ii G r igore U reche i
Nicolae C o st i n r e la t e a z c la a c ea i n c u r si u n
e a u p a r t i c ip a t n u m a i 3 30
d e o a m e n i c o n d u i d e h a t m a n u
l ah i de m o l d o v e a n u l C e a p . A
d o u a în c e r c a r e a lu i P o t c o a v d e a p u n e m
î n a p a p u t e r e s a în c u n u n a t
cu su cces. P otcoa v t rece N i st r u l la
Soroca , un de „ prost im ea la p r im i t
ca domni tor" . L a sf î ri tu l lu i
noiembrie 1577, el s a instalat d o m n
la
Ia i . G r igo r e U r ec h e a fi r m c „ m u l
i i s a u î n c h i n a t ".
î n t r o scr isoa re d in 16 ianu ar ie 1578 c t r
e îm p r a tu l R ud o lf I I se
s p u n e c N i co a r P o t c o a v a
fost a e za t d o m n a l M oldovei pr in voin
a
T R E C U T A P R U T
D I N N E G U R A
V R E M U R I L O R
7
T R E C U T A P R U T
DIN N E G U R A
V R E M U R I L O R
8
r i i . Astfel se explic , cred, cea d e a
doua v ic to r i e a supra lu i Pe t ru
Sch iopu , d up i ns t a la rea lu i la Ia i
, la D ocolina , la 13 decem brie
1577.
D ar noul domn care î i numise a l i d reg to r i i î i
începuse domnia
pr in deschiderea temni elor n a fost pr imi
t d t u r c i. Su l t a n u l M u r a t a l
I I I l ea a d a t p o r u n c î n T r a n si lva n i a i a
ra R o m â n e a sc s se a d u n e
o t i pen t ru a a t a c a M o ld o va .
în fa a acestor preg t i r i Nicoar Potcoav , la
sfatul lui tefan
Bathory, fostu l principe a l T ra n si lvan
iei , de venit d e c u r î n d i el rege
a l
Poloniei, i la îndemnul magna i lor
polonezi, se retrage din M oldova
pe la Soroca spre ara Leeasc .
Pr ins prin vicleug de magnatu l Micola
Sineawski, pa la t inu l
Podo