52378511-lucrare-creditul-bancar-partea-I (2) - Copy.doc

8/19/2019 52378511-lucrare-creditul-bancar-partea-I (2) - Copy.doc

1/20

UNIVERSITATEA DE STAT DIN

MOLDOVAFACULTATEA : ŞTIINŢE ECONOMICESPECIALITATEA : FINANŢE ŞI BĂNCI

LUCRARU INDIVIDUAL LA DISCIPLINA :TEORIA ECONOMICA

Tema: “Politica antiinflaţionistă”

Elaborat: Bejan Doina.Verificat: Rusu !eo"#!e$%e&'.uni(.

C!i)in*u +,-


2/20

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………..

CAPITOLUL I

-.-Inflaţia noţiuni generale,forme,efecte......................................................

-.+ Politica antiinflaţionistă ..................……………………………….......

-./Măsuri împotriva inflaţiei..………………………………………….....

CAPITOLUL II

+.-Combaterea inflaţiei în R.M. ..……………………………………...........

+.+Combaterea inflaţiei în ţările U.E. .............................................................

CONCLU0II………………………………………………………………….

BIBLIORAFIE……………………………………………………………..

!

"

##

#$

#!

#%

#&

$


3/20

INTRODUCERE

Pre'enta lucrare repre'intă o sinte'ă a elementelor fun(amentale ce caracteri'ea'ă

In1%a2ia )i 3o%i'i&i%e an'iin1%a2ionis'e (in ţara noastră cît )i (in ţările înalt

(e'voltate care a cunoscut o amplă evoluţie pe parcursul timpului )i pînă în

pre'ent.

*ucrarea cuprin(e (ouă capitole în care sunt pre'entate elementele (eterminante în

totalitate a inflaţiei, astfel aceasta e+plică mo(ul în care acţionea'ă aceasta în

(iverse (omenii (e competenţă, (in ce motive i cu ce re'ultate.ș

Capitolul I inclu(e trei subteme care anali'ea'ă noţiunea (e inflaţiei în ansamblul

său, formele sale cît )i efectele acesteia.

Cel (eal (oilea capitol, nuanţea'ă rolul principal al politicilor antiinflaţioniste si

problemele cu care se confrunta acestea în combaterea inflaţiei.

*ucrarea se înc-eie cu &on&%u4ii%e, pe care mi leam e+primat în urma anali'ei pe

care am reali'ato prin stu(iul acestei teme.


4/20

CAPITOLUL I

-.-. INFLAŢIA5NOŢIUNI ENERALE$FORME$EFECTE.

Economia este un mecanism real (inamic aflat în continuă mi)care. Ea are în

componenţă un sistem (e sectoare, ramuri )i activităţi (e pro(ucţie, (e (istribuţie,

(e sc-imb )i consum, uri(ice, economice, organi'atorice )i social / culturale.

0 Fără un astfel de sistem – care să producă hrana, s-o prelucreze, s-o ambaleze şi

s-o distribuie, care să fabrice stofe şi să confecţioneze îmbrăcăminte, care să

construiască case şi să le mobileze, să asigure servicii medicale şi de învăţământ,

să legifereze şi să menţină ordinea, să pregătească apărarea colectivităţii – viaţa

ar fi grea. ată deci funcţia lui. !istemul economic optim este acela care furnizează

ma"imul din ceea ce au nevoie oamenii. 1oate aceste activităţi sunt susţinute )i

asigurate (e agenţii economici, )i g-i(ate înainte (e toate (e 0m2na invi'ibilă3 a

pieţei, prin mecanismele sale. 4nsă la nivelul economiei naţionale sau globale, ele

nu se pot (esfă)ura în con(iţii optime în corelaţie cu nevoile in(ivi'ilor )i ale

societăţii, fără o anumită concor(anţă, un ec-ilibru macroeconomic.

5cest ec-ilibru macroeconomic ar trebui reali'at între toate sectoarele, ramurile )i

mecanismele economiei pentru o (esfă)urare normală a proceselor care ar (uce la

cre)tere economică.

4ncă (in cele mai vec-i timpuri omul a fost preocupat (e cre)terea economică,

pentru că aceasta a(ucea bunăstare societăţii în care trăia. 4nsă ca la orice ciclu

economic, perioa(a (e cre)tere economică era urmată (e stagnare, )i mai apoi (e

recesiune. 5ceste perioa(e (e regres au accentuat numeroase (e'ec-ilibre

macroeconomice care )iau pus amprenta asupra bunului mers al economiei. Unele

(intre cele mai importante (e'ec-ilibre ar fi inflaţia )i )omaul, care au avut )i

continuă să aibă o influenţă ri(icată asupra încetinirii sau c-iar stopării procesului

(e cre)tere economică, accentuat (iferit (e la o ţară la alta.

!


5/20

4n concepţia lui 6. M. 7e8nes, inflaţia î)i are originile în economia reală, în

(e'ec-ilibrul structural )i (urabil (intre cererea )i oferta (e mărfuri. El afirmă că9

0atunci când o nouă creştere a volumului cererii efective nu mai determină o nouă

creştere a volumului producţiei şi se manifestă e"clusiv printr-o creştere a unităţii

de cost, strict proporţional cu creşterea cererii efective, s-a creat o situaţie care

poate fi definită cu temei ca inflaţie autentică3. Pe (e altă parte M. :rie(man,

repre'entant al )colii monetariste, consi(eră că9 0inflaţia e totdeauna şi

pretutindeni un fenomen monetar de care se face răspunzătoare politica statului.

#olitica sa constă în a finanţa surplusul de cheltuieli, imprimând din ce în ce mai

mulţi bani. $ste unul din motivele pentru care cantitatea de monedă creşte%. 5stfel

putem spune că inflaţia este fenomenul economicosocial care se caracteri'ea'ă prin cre)terea accentuată a preţurilor, cre)terea cantităţii (e mone(ă (in circulaţie,

scă(erea puterii (e cumpărare )i (eprecierea banilor.

;ivelul general al preturilor poate fi estimat in (iferite mo(uri.

- politica salarială> cre)terea salariilor fără cre)terea corespun'ătoare a

pro(uctivităţii muncii>

- (evalori'area mone(ei>

- politica (e cre(itare> acor(area (e cre(ite fără o anali'ă amănunţită asupra

scopului urmărit (e client>

- politica fiscală e+cesivă prin care se acoperă un volum mare (e c-eltuieli ale

statului>

- (eficitul bugetar pe care statul încearcă săl acopere prin emisiune (e mone(ă>

?


6/20

- cre)terea (atoriei e+terne (atorită lipsei (e lic-i(ităţi

-a'ar(e naturale, care provoacă multe pagube =inun(aţii, secete, cutremure etc.@

Fo"7e%e in1a%'iei 8u3a in'ensi'a'ea a&es'eia:

• Inflstie taratoare, e+primata printrun ritm me(iu anual (e crestere a

preturilor (e consum (e pana la A>• Inflatia moderata, (aca preturile respective cresc in ritm (e pana la BA>

• Inflatia rapida, atunci can( respectivul ritm se apropie (e #A>

• Inflatia galopanta, can( cresterea preturilor (e consum (epaseste #?A.

• Hiperinflatia incepe in luna in care cresterea preturilor (epaseste ?A si se

termina in luna anterioara sca(erii cresterii preturilor sub aceasta limita,

peste care nu se trece cel putin un an. In mo( cert, -iperinflatia e+primaforma e+cesiva a inflatie.

E1e&'e%e in1%a'iei :

Inflatia poate fi anticipata sau neanticipata.

•


7/20

-.+. POLITICI ANTIINFLAŢIONISTE

Inflaţia are influenţe at2t po'itive c2t )i negative asupra cre)terii economice, asupra

populaţiei, (ar )i asupra întreprin(erilor. D inflaţie ri(icată fr2nea'ă cre)terea

economică, -iperinflaţia in(uce recesiune, iar la un nivel mo(erat, inflaţia în

general antrenea'ă efecte benefice. 4nsă (e cele mai multe ori acesta (etermină

efecte negative )i (e aceea oamenii (e specialitate au formulat anumite politici (e

control )i stopare a fenomenului inflaţionist.

- politica bugetară )i fiscală>

- limitarea cre(itului>

- politica veniturilor.Po%i'i&i%e an'iin1%a'ionis'e se &%asi1i&a 8u3a 7ai 7u%'e &"i'e"ii:

&. 'upa intensitatea si sensul procesului

• Politici (e lupta cu cri'a inflationista

• Politici (e prevenire a -iperinflatiei si (e mentinere a inflatiei mo(erate sub

controlul factorilor responsabili

(. 'upa doctrina social-eonomica ce sta la baza lor • Politicile (e combatere a inflatiei (e control a cererii agregate

• Politici (e stimulare a ofertei agregate"


8/20

). 'upa metodele si instrumentele folosite

Politicile cererii agregate se (erulea'a cu folosirea prepon(erenta fie a

instrumentelor fiscale, fie a celor monetare.

Politicile fiscale (e combatere a inflatiei presupun mo(ificarea c-eltuielilor

publice sisau a veniturilor (in impo'ite si ta+e. Cererea agregata poate fi re(usa prin (iminuarea si tempori'area c-eltuielilor guvernamentale sau prin ri(icarea

nivelului impo'itelor si ta+elor.

Politicile monetare se ba'ea'a fie pe mo(ificarea ofertei (e mone(a, fie pe cea a

ratei (oban'ii.

Po%i'i&i%e u#e'a" ; 1is&a%e

Recurgerea la aceste politici pentru a combate inflaţia se ba'ea'ă pe ipote'a că,maorarea preţurilor are loc (atorită e+cesului (e cerere globală faţă (e oferta

globală. Dbiectivul principal al acestor politici este re(ucerea cererii globale

acţion2n( asupra9 consumului privat, investiţiilor, c-eltuielilor publice, e+porturilor

)i fiscalităţii.


9/20

controlul cre(itului intern, al sc-imbului e+tern al masei monetare )i re(ucerea

ratei (ob2n'ii.

Controlul cre(itului intern presupune (e fapt controlul creanţelor asupra tre'oreriei

publice )i controlul cre(itelor pentru economie. 5cestea pun accent pe finanţarea în

valută , maorarea ratei re'ervei minime oblicatorii, re(ucerea volumului cre(itelor sau plafonarea lor.

Controlul sc-imbului e+tern pune accent pe (eprecierea mone(ei, care influenţea'ă

negativ importurile, (ar po'itiv e+porturile, sau (e cre)terea ratei (ob2n'ii care

influenţea'ă investitorii străini să)i plase'e banii in valuta respectivă

Concomitent cu aceste operaţiuni reglarea masei monetare se mai poate face )i prin

plasarea (e noi împrumuturi (e stat, v2n'area (e către banca centrală (e efecte (estat prin operaţiuni (e openmarFet, (ar )i manevrarea ratei rescontului.

4n con(iţiile în care oferta (e mone(ă trebuie spriinită în economie, se pot lua

următoarele măsuri9

- ieftinirea cre(itelor, prin scă(erea ratei me(ii a (ob2n'ii pe piaţa monetară>

- acor(area unor facilităţi fiscale, a(ică re(uceri (e impo'ite în primii ani (e

activitate, re(uceri (e impo'ite pentru profiturile reinvestite>

- re(ucerea costurilor (e pro(ucţie

Po%i'i&i%e 8e (eni'u"i

5ceste politici au ca obiectiv principal e+ercitarea unui control asupra salariilor, în

sensul in(e+ării lor. Pentru un control a(ecvat al inflaţiei, cre)terea salariilor

trebuie să coinci(ă cu o maorare a pro(uctivităţii, în paralel cu cea a preţurilor.

4nsă această maorare a veniturilor trebuie controlată, pentru a nu fi e+cesivă,

pentru că în ca' contrar ar (etermina o cre)tere a cererii agregate )i în acela)i timp

al costurilor salariale, care ar accentua inflaţia.

1otu)i aceste aspecte evi(enţia'ă faptul că pentru o re(ucere a inflaţiei este

necesară (e asemenea )i o re(ucere a veniturilor. 5cest lucru face ca politica (e

faţă să nu fie agreată (atorită presiunilor sin(icatelor, fiin( preferată in(e+area

salariilor în sensul cre)terii lor

&


10/20

Po%i'i&i%e 8e 3"e2u"i

5ceste politici vi'ea'ă un control asupra preţurilor, în sensul că fie este limitată

cre)terea preţurilor la numite pro(use, fie se apelea'ă la blocaul preţurilor. 5cest bloca al preţurilor este o măsură (irectă (e luptă contra inflaţiei )i constă în măsuri

(e inter'icere a maorării preţurilor pentru (iverse bunuri )i servicii, (ea lungul

unei perioa(e (eterminate. 5ceastă meto(ă are totu)i )i (e'avantae, (eoarece

eficacitatea acesteia pe termen lung este scă'ută, iar la încetarea acestui bloca,

preţurile se maorea'ă semnificativ. 4n acest conte+t, cu c2t perioa(a este mai lungă

cu at2t riscul este mai mare.Cu toate acestea această meto(ă nu permite (iminuarea inflaţiei, ci (oar împie(ică

e+tin(erea acesteia întrun mo( necontrolat.

Politicile (e control al preţurilor nu sunt foarte agreate )i (in cau'a faptului că

perturbea'ă funcţionarea normală a unei economii (e piaţă, astfel înc2t ele

(etermină9

- limitarea concurenţei prin preţ>

- scă(erea profiturilor )i a autofinanţării>

- alocarea neoptimală a resurselor.

Po%i'i&a 8e in(es'i2ii )i 8e e&ono7ii

5ceastă politică vi'ea'ă mobili'area te-nicilor )i potenţialelor (e pro(uctivitate

pentru a spori capacitatea (e pro(ucţie (e bunuri )i servicii, fără o maorare

concomitentă a costurilor. 5ceastă politică nu poate avea efecte pe termen scurt

însă orice înt2r'iere în aplicarea ei poate (uce la probleme mult mai grave pe

termen lung.Investiţia se face mai înt2i asupra capitalului uman, (ar vi'ea'ă în

mo( egal )i 0 formarea brută a capitalului fi"%.

Politica (e investiţii merge m2nă în m2nă cu cea economică, astfel înc2t nu pot

e+ista una fără cealaltă. Pentru a fi influenţată finanţarea investiţiilor pro(uctive,

trebuie mai înt2i să crească volumul economiilor.

#


11/20

4nsă toate aceste politici, aplicate in(ivi(ual, re(uc întrun fel sau altul cre)terea

economică )i (e aceea cea mai bună soluţie pentru combaterea inflaţiei ar fi

utili'area 0mi"ului de politici antiinflaţioniste.

-./ MĂSURI


12/20

!. maorarea volumului marfurilor (e comsum (e import, ceea ce ar frana in

mare masura inflatia.

?. reali'area reformei banesti si stoparea (evalori'arii monetare.

CAPITOLUL II

+.-. COMBATEREA INFLAŢIEI IN R.M.

sporirea presiunii fiscale>

sporirea pon(erii cre(itului acor(at firmelor, comparativ cu cel acor(at

persoanelor fi'ice>

(iminuarea (eficitului bugetar>

eliminarea blocaului financiar )i a plăţilor restante (in economie>

cre)terea re'ervelor valutare )i (e aur ale G;M>

#$


13/20

4n luna septembrie $#?, ritmul cre terii pre urilor (e consum =IPC@ pentruș ț

ultimele #$ luni a constituit #$.B la sută, fiin( cu .! puncte procentuale superior

celui (in luna prece(entă i (epă in( în continuare limita superioară a intervaluluiș ș

(e H#.? puncte procentuale (e la ţinta (e ?. la sută.

Galan a riscurilor pe termen me(iu la a(resa infla iei este afectată (e un ir ț ț ș

comple+ (e factori e+terni i interni, cu accentuarea riscurilor infla ioniste.ș ț

5ctivitatea economică slabă (in ările 'onei euro i recesiunea (in :e(era ia Rusăț ș ț

/ principalii parteneri comerciali e+terni ai Republicii Mol(ova, men in riscuri (eț

(iminuare a veniturilor valutare ale popula iei i ale e+portatorilor auto-toni peț ș

termen scurt, prin canalul remiterilor popula iei i al comer ului e+tern. 5cest faptț ș ț

poate influen a ulterior evolu ia infla iei, iar escala(area tensiunii geopolitice (inț ț țregiune ar putea (etermina presiuni infla ioniste suplimentare.ț

itua ia creată în sistemul bancar auto-ton, politica fiscală stimulativă, cuț

pre(ominarea elementului social în structura c-eltuielilor bugetare, contribuie la

men inerea unui nivel relativ sporit al consumului, fapt ce influen ea'ă (inamicaț ț

pre urilor (e consum începîn( cu sfîr itul anului prece(ent. 5ustarea suplimentarăț ș

a tarifelor la serviciile reglementate, maorarea acci'elor la unele categorii (e

mărfuri, i ulterior, efectele (e run(a a (oua (e la aceste maorări, vor generaș

presiuni infla ioniste a(i ionale asupra pre urilor. Ritmul anual (e cre tere alț ț ț ș

pre urilor va continua ten(in a sa ascen(entă, inclusiv (in cau'a con(i iilor ț ț ț

agrometeorologice nefavorabile (in acest an i a ba'ei oase (e compara ie (in anulș ț

prece(ent.

#


14/20

+.+. COMBATEREA INFLAŢIEI


15/20

4n urma politicilor aplicate (e Jermania, inflaţia a avut un parcurs fluctuant,

însă ascen(ent (in $? p2nă în $%, c2n( a atins pragul cel mai ri(icat (in

perioa(a anali'ată, )i anume (e $.%.

5ceasta sa (atorat recesiunii economice mon(iale care a influenţat )i economia

germană, însă nu la un nivel a)a (e alarmant, cu care se confruntă alte ţări.

4n această perioa(ă, pentru combaterea inflaţiei, autorităţile germane vi'ea'ă în

primul r2n( stabili'area preţurilor, revi'uirea politicii fiscale, scă(erea ratei

)omaului )i eliminarea eva'iunii fiscale.

Co7a'e"ea in1%a2iei 9n SUA


16/20

4n perioa(a actuală, U5 este responsabilă (in nou (e apariţia cri'ei mon(iale,

ceea ce (enotă faptul că economiilor multor altor ţări (epin(eau (e cea a ei, iar

instabilitatea resimţită (e ea a (us la consecinţe mult mai negative pentru alte state.

ub impactul acestei recesiuni, (atoriile totale ale U5 au crescut e+ponenţial, iar

un prim pas în refacerea economică )i combaterea inflaţiei, este (iminuareaacestora. 5lte instrumente folosite în această perioa(ă sunt (iminuarea )omaului )i

plasamentele în bonuri (e te'aur sau obligaţiuni (e stat, un procent important al

acestora fiin( (eţinut (e C-ina )i 6aponia, care păstrea'ă în acest sens o legătură

str2nsă între economiile lor.

D altă meto(ă folosită, specifică (e altfel în ultima perioa(ă, este emisiunea

monetară foarte accentuată. Prin aceasta U5 (emonstrea'ă (e fapt că preferă maimult o inflaţie controlată (ec2t o (eflaţie. Un alt e+emplu referitor la aceasta ar fi )i

(eprecierea (olarului (in ultima perioa(ă care îmbunătăţe)te situaţia e+porturilor

(e la ei, (ar o afectea'ă pe cea (in spaţiul UE.

Politicile antiinflaţioniste a(optate (e U5 au menţinut o rată relativ constantă a

inflaţiei între intervalele (e $.A )i .%A, în perioa(a #&&" / $%.


17/20

Co7a'e"ea in1%a2iei 9n =a3onia


18/20

CONCLU0II:

Cunoa)terea profun(ă )i anali'a riguroasă a mecanismului )i cau'elor fenomenului

pot con(uce la a(optarea acelor (eci'ii (e politică macroeconomică, care să

contracare'e eficient acest efect al (e'ec-ilibrelor (in economie inflaţia. 4ntre

măsurile (e spriinire a ofertei agregate (intro economie se pot enumera, ca

principale, următoarele9

ieftinirea cre(itelor, prin scă(erea ratei me(ii a (ob2n'ii pe piaţa monetară, )i

acor(area acestora, cu prioritate, în scopuri pro(uctive )i acelor agenţi economici

care pre'intă planuri (e afaceri viabile. Consecinţele acestei măsuri vor fi, at2t o

cre)tere a volumului investiţiilor în economie, c2t )i o punere la timp în funcţiune a

obiectivelor (e investiţii>

acor(area unor facilităţi fiscale,care pot însemna9 scutiri sau re(uceri (e impo'ite

în primii ani (e activitate> re(uceri (e impo'ite pentru profiturile reinvestite> scutiri

temporare (e la plata impo'itului pe profit pentru investiţiile (e capital străin>

aplicarea sistemului (e amorti'are accelerată a capitalului fi+> re(ucerea ta+elor

vamale la unele pro(use finite provenite (in import ).a.

re(ucerea costurilor (e pro(ucţie,(e'i(erat care poate fi reali'at prin eforturile )i

implicarea (irectă a agenţilor economici. 5ce)tia trebuie să ia în consi(erare, at2t

#%


19/20

ac-i'iţionarea (e factori (e pro(ucţie la preţurile cele mai mici (e pe piaţă

=fără a fi însă afectată calitatea acestora@, c2t )i cre)terea ran(amentului acestor

factori =cre)terea pro(uctivităţii muncii,cre)terea vite'ei (e rotaţie a capitalului

circulant etc.@. 1oate acestea con(uc la o re(ucere acosturilor pe unitatea (e

pro(us.


20/20

Documents

52378511-lucrare-creditul-bancar-partea-I (2) - Copy.doc