1

CUPRINS

INTRODUCERE........................................................... ............................ 3 2. CAPITOLUL 1 Evaluarea si contabilitatea creantelor......................... 5 3. CAPITOLUL 2 Evaluarea si contabilitatea datoriilor.........................13 4. Studii de caz privind evaluarea si contabilitatea creantelor si datoriilor unei societati comerciale................................................................ ............ 5. CONCLUZII............................................................... ..............................1.

2

Capitolul 1.

Introducere

Realizarea operatiilor specifice activitatii de exploatare impun ca entitatea sa se angreneze in mediul economico-social in care activeaza, sa intre in relatii cu o multitudine de persoane fizice si juridice ( cunoscute sub denumirea de terti), cum sunt: clientii, personalul, organismele de asigurari si protectie sociala, bugetul statului, unitatile din cadrul grupului, asociatii, diversi debitori si creditori. Legaturile stabilite intre entitate si tertii sai se concentreaza in raporturi economico juridice, cunoscute sub denumirea generice de datorii si creante. Datorita impactului pe care il au datoriile si creantele asupra marimii si structurii patrimoniului, contabilitatea

3financiara a relatiilor cu tertii detine locul central in sistemul informational contabil ai fiecarui entitati. Informatiile furnizate de aceasta componenta a contabilitatii sunt utile, in egala masura, conducerii entitatii si tertilor cu care aceasta intra in relatii. Creantele reprezinta valorile avansate temporar de societate tertilor (persoane fizice sau juridice) pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent(o suma de bani sau un serviciu). Ca urmare creantele sunt drepturi ale societatii fata de tertii ei. Principala categorie de creante este reprezentata de creantele de natura comerciala: creanteclienti; efecte de primit ; clienti incerti sau litigiu; clienti facturi de intocmit etc. La aceasta se adauga creantele salariale, sociale, fiscale; creantele fata de asociati privind decontarile referitoare la capital; creantele fata de debitori etc.Datoriile societatii reprezinta obligatiile actuale ale intreprinderii, ce decurg din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse, care incorporeaza beneficii economice, iesirea beneficiilor economice pentru decontarea datoriilor presupunand plati in numerar, transferul altor active, prestarea de servicii sau inlocuirea respectivei datorii cu o alta. Standardul international IAS 1 defineste si realizeaza cele doua mari categorii de datorii, tinand cont de gradul lor de exigibilitate:datoriile necurente si datoriile curente. Primele sunt datorii pe termen lung (scadenta mai mare de un an) iar celelalte sunt datorii pe termen scurt (scadenta mai mica de un an). In categoria datoriilor curente este inclusa si partea pe termen scurt (achitate in urmatoarele 12 luni) a datoriilor pe termen lung. Astfel datoriile curente sunt acele obligatii ce se asteapta sa fie achitate in cursul normal al ciclului de exploatare al societatii; sau sunt exigibile in termen de 12 luni de la data bilantului. Datoriile necurente sunt obligatii ce se asteapta sa nu fie achitate in cursul normal al ciclului de exploatare al societatii; sau sunt exigibile intr-un termen mai mare de 12 luni de la data bilantului.Datoriile se mai pot imparti si astfel: datorii financiare, datorii comerciale si alte datorii unde o mare pondere o au datoriile fiscale.

Capitolul 2.

Evaluarea si contabilitatea creantelor

4

Conform OMF 1752/2005 elementele de activ sunt grupate dupa natura si lichiditate. Astfel conform OMF 1752/2005 postul din bilant creante cuprinde urmatoarele: 1. Creante comerciale ( ct. 2675* + 2676* + 2678* + 2679* - 2966* - 2968* + 4092 + 411 + 413 + 418 - 491) Sumele nscrise la acest rnd i preluate din conturile 2675 la 2679 reprezint creanele aferente contractelor de leasing financiar i altor contracte asimilate, precum i alte creane imobilizate, scadente ntr-o perioad mai mic de 12 luni. 2. Sume de incasat de la entitatile afiliate (ct. 451** - 495*) 3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare (ct.453 495*) 4. Alte creante (ct.425 + 4282 + 431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 + 4428** + 444** + 445 + 446** + 447**+ 4482 + 4582 + 461 + 473** - 496 + 5187) *) Conturi de repartizat dup natura elementelor respective. **) Solduri debitoare ale conturilor respective. Evaluarea la incheierea exercitiului financiar face astfel: - La incheierea exercitiului financiar, elementele de activ se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii. - In acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, denumita valoare de inventar. Astfel atunci cand la inchiderea exercitiului, la inventarierea creantelor, valoarea posibila de incasare este inferioara valorii nominale exprimata in contabilitatea curenta, pentru diferenta se constituie un provizion pentru depreciere. Elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum ar fi creante in valuta) trebuie evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii creantelor in valuta sau cursul la care au fost raportate in conform OMF 1752/2005 se va

5situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza, la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. De asemenea pentru creantele, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli de exploatare sau financiare, in functie de natura operatiunii. Determinarea diferentelor de valoare se efectueaza asemeni celor in valuta prezentate mai sus. Conform OMF 1752/2005 evenimentele ulterioare datei bilantului favorabile sau nefavorabile, care au loc intre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare si care aduc informatii suplimentare fata de cele existente la data bilantului despre creante in cazul de fata , pentru evenimente care avusesera deja loc la data bilantului informatiile respective se prezinta in notele explicative, fara efectuarea unor inregistrari in contabilitate Exemple de evenimente ulterioare datei bilantului, care trebuie reflectate in situatiile financiare anuale pot fi urmatoarele: a) rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilantului impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoasterea unui nou provizion; b) insolventa unui client, inregistrata ulterior datei bilantului, confirma ca la data bilantului exista o pierdere aferenta unei creante comerciale si, in consecinta, entitatea trebuie sa ajusteze valoarea contabila a creantei comerciale. In conturile de creante reprezentand imprumuturi acordate se inregistreaza sumele acordate tertilor in baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobanzi, potrivit legii. La alte imprumuturi acordate se cuprind garantiile, depozitele si cautiunile depuse de entitate la terti. Entitatile care au evidentiate in contul de creante imobilizate creantele aferente contractelor de leasing financiar, precum si alte creante imobilizate cu scadenta mai mare de un an, vor prezenta in bilant, la imobilizari financiare, numai partea cu scadenta mai mare de 12 luni, diferenta urmand a fi reflectata la creante. Contabilitatea creantelor asigura evidenta entitatii in relatiile acesteia cu furnizorii-debitorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile afiliate, asociatii/actionarii, debitorii diversi.

6In contabilitatea clientilor se inregistreaza operatiunile privind, livrarile de marfuri si produse, lucrarile si serviciile executate, precum si alte operatiuni similare efectuate. Avansurile primite de la clienti se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte. Operatiunile privind vanzarile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se inregistreaza in contabilitate in conturile corespunzatoare de efecte de primit. Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului si se mentioneaza in notele explicative.Efectele comerciale trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata. Creantele in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in valuta. Contabilitatea clientilor si a celorlalte creante se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. In acest sens, in contabilitatea analitica, clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de incasare. In cadrul conturilor de clienti, se grupeaza distinct creantele rezultate din tranzactiile cu clauze de rezerva de proprietate. Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate. Sumele care urmeaza sa fie incasate de la personal, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte creante in legatura cu personalul. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile stabilite in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul entitatii se inregistreaza ca alte creante in legatura cu personalul. In cazul impozitului pe profit/venit, daca suma platita depaseste suma datorata, surplusul trebuie recunoscut drept creanta. Creantele entitatii fata de alti terti, altii decat personalul propriu, clientii si furnizorii debitori, se inregistreaza in conturile de debitori diversi.

7Atunci cand creanta in valuta este decontata in decursul aceluiasi exercitiu financiar in care a si survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel exercitiu. Atunci cand creanta in valuta este decontata intr-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu financiar, care intervine pana in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb survenita in cursul fiecarui exercitiu financiar. In cadrul notelor explicative din cadrul situatiilor financiare de sfarsit de exercitiu financiar(nota 5) : - suma cumulata a creantelor care devin scadente dupa mai mult de un an trebuie sa fie prezentata in notele explicative - o persoana juridica trebuie sa prezinte in notele explicative subclasificari ale creantelor prezentate in bilant, clasificate intr-o maniera corespunzatoare activitatii desfasurate, iar sumele de incasat de la societatea mama, filiale si intreprinderi asociate si alte parti afiliate trebuie prezentate separat. In cadrul anexelor situatiilor financiare la nota 9 se evidentiaza indicatori de activitate care analizeaza creantele societatii ,viteza de rotatie a debitelor-clienti. Contabilitatea creantelor se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. Dup perioada de timp la care se refer, creantele se mpart n: creante pe termen scurt , cu perioad de decontare mai mic de un an; creante pe termen mijlociu, cu o perioad de decontare ntre 1-5 Ani; creante pe termen lung, cu o perioad de decontare mai mare de 5 ani. Creantele pe termen lung i mijlociu se ncadreaz n categoria imobilizrilor financiare ( creante legate de participatii, mprumuturi acordate pe termen lung). O categorie importanta in cadrul creantelor sunt creantele comerciale in care se ncadreaz si majoritatea conturilor din cadrul Clienii i conturile asimilate: 4111 Clienti 4118 Clienti inceri sau n litigiu 413 Efecte de primit 418 Clienti facturi de ntocmit exceptie facand contul 419 Clienti-creditori care se incadreaza la datoriiavansuri incasate in contul comenzilor.

8Efectele comerciale de primit reprezinta drepturile de creanta stabilite pe baza de cambii, bilete la ordin, trate, Waranturi, CEC-uri si alte efecte comerciale primite de la clienti in contul creantelor. Ele reprezinta forme de credit comercial acordat de unitatile patrimoniale tertilor si instrumente de plata. Evidenta sumelor datorate de clienti interni i externi sumele platite de acestia ca acont sau decontate si cele ramase de plata, se tine cu ajutorul conturilor din grupa 41 Clienti si conturi asimilate. Cea mai des intalnita si cunoscuta creanta este contul 4111 Clienti. Ca un opus al acestora sunt datoriile comerciale unde cea mai des intalnita datorie este contul 401 Furnizori. Creantele fata de clienti rezulta ca urmare a vanzarii stocurilor, respectiv realizarii lucrarilor si a serviciilor si au n contrapartida venituri din exploatare. Pe baza facturii, creantele se inregistreaz n contabilitate la valoarea de intrare n patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominala, adica cu totalul de plata si anume valoarea sau preul negociat plus TVA care se va aplica doar operatiilor supuse impozitri. In cazul n care se acorda reduceri comerciale, valoarea nominala este data de netul comercial, la care se va adauga si TVA. In situatia n care se acorda clientilor si reduceri financiare, valoarea nominala a creantei este data tot de netul comercial, scontul acordat inregistrandu-se separat ca si o cheltuiala financiara. Scontul va reduce valoarea creantei initiale printr-o nregistrare ulterioara, cel mai adesea sconturile de decontare se acorda posterior printr-o factura de reducere. Clientii n devize se nregistreaz n contabilitate n lei, la cursul de schimb n vigoare la data efecturi operatiunilor. Diferentele de curs valutar, ntre data inregistrari creantelor n devize si data ncasari lor, se inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile. Contul 4111 este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de vanzare a bunurilor livrate i serviciilor prestate, precum i taxa pe valoare adaugata aferenta. Se crediteaza cu sumele incasate de la clienti. Soldul contului este debitor i reprezinta sumele datorate de clienti. In debitul contului 4111 Clienti se inregistreaza:

-

pretul de vanzare al marfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, la care se adauga TVA colectata aferenta prin creditul conturilor :

701 Venituri din vanzarea produselor finite, 702 Venituri din vanzarea semifabricatelor,

9703 Venituri din vanzarea produselor reziduale, 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate, 705 Venituri din studii si cercetari, 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune, chirii, 707 Venituri din vanzarea de marfuri, 708 Venituri din activitati anexe, 4427 TVA colectata, 4428 TVA neexigibila pentru livrarile cu plata n rate; valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior i care abia acum se factureaza, prin creditul contului 418 Clienti facturi de ntocmit; venituri inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadelor sau exercitiilor financiare urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta contul 472 Venituri inregistrate in avans si contul 4428 TVA neexigibila; valoarea avansurilor facturate clientilor contul 419 Clienti creditori , contul 4427 TVA colectata; valoarea dobanzii facturate de locator in cazul leasingului financiar 267-contul Creante imobilizate; contravaloarea creanelor reactivate, prin creditul contului 754 creane recuperate; diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize la inchiderea exercitiului financiar contul 765 Venituri din diferente de curs valutar; valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire facturate clienilor, prin creditul contului 419 Diferene de conversie cont de pasiv; In creditul contului 4111 Clienti se nregistreaza: sumele incasate de la clienti, prin debitul conturilor: - 512 Conturi curente la bnci, - 531 Casa; decontarea avansurilor incasate de la clienti contul 419- Clienti creditori; contravaloarea efectelor comerciale acceptate si preluate in contul livrarilor sau prestatiilor facute, prin debitul contului 413 Efecte de primit si contul 511 Valori de incasat; Venituri din

10sume datorate de clienti rau platnici , dubiosi sau cu care unitatea se afla in litigiu, prin debitul contului 4118 Clienti incerti sau in litigiu contravaloarea bunurilor livrate, a lucrarilor executate si a serviciilor prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clienti prin debitul contului 419 Clienti creditori diferente nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia ncasari creantelor exprimate n devize, prin debitul contului 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire , primite de la clienti , prin debitul contului 419 Clienti creditori valoarea sconturilor acordate clientilor, prin debitul contului 667 privind sconturile acordate sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu in debitul contului 654 Pierderi din creante si debitori diversi . Soldul contului este debitor i reprezinta sumele datorate de clienti, deci creante fata de acestia neincasate nca. Pentru exemplificare prezentam in continuare cateva operatiuni din debitul si creditul contului 4111 Clienti, intalnite in cadrul societatii comerciale SC Zentiva SA: - livrarea produselor finite cu factura se va inregistra in contabilitate astfel( presupunem ca livram produse finite cu pretul de vanzare de 1.100 la care se adauga un TVA de 19%): Cheltuieli

4111 =

% 1.309 701 1.100 4427 209

-

exista situatii cand produsele pleaca la client doar pe baza avizului de

insotire urmand ca ulterior in 5 zile sau cel mai tarziu la sfarsitul lunii in care se face livrarea sa se intocmeasca factura si sa se evidentieze in contabilitate prin urmatoarea inregistrare: 418 = % 1.309 701 1.100 4428 209 - ulterior se intocmeste factura si se

inchide avizul care urma sa fie facturat prin urmatoarea inregistrare :

114111 = 418 1.309

- concomitent se transforma si TVA-ul neexigibil in TVA colectata astfel: 4428 = 4427 209

avansurile incasate de la clienti se inregistreaza in creditul contului 419

urmand ca ulterior sa se inchida creanta clientului respectiv cu avansul incasat ( presupunem ca avansul incasat este de 50% din valoarea produselor care urmeaza a fi livrate si anume 50% din 2.380 la care se adauga TVA-ul de 19%- si sumele incasate ca avans sunt purtatoare de TVA ): incasarea avansului de la client : 5121 = % 419 4427 1.190 1.000 190

inchiderea creantei clientului cu avansul incasat: 419 = 4111 1.000

cand clientul prezinta la ridicarea produselor ca garantie pentru diferenta de

suma datorata un bilet la ordin sau CEC atunci se inchide suma echivalenta din datoria clientului astfel : 413 = 4111 1.190

daca la termenul stabilit pentru incasarea efectului de primit se observa ca

clientul nu are disponibil necesar incasarii creantei pentru care s-a emis efectul si se concluzioneaza ca acest client al societatii a devenit incert, insolvabil, dubios sau deschidem actiune de recuperare a sumei si ca urmare societatea se afla in litigiu cu acest client, atunci soldul acestui client se transfera in debitul contului 4118 Clienti incerti si se evidentiaza in contabilitatea urmatoarea inregistrare (presupunem ca diferenta de suma de 1190 a ramas ca sold debitor clientului si incasarea acestei sume a devenit incerta): 4118 = 4111 1.190

Se observa astfel ca intre contul 4111 Clienti si celelalte conturi incadrate in Clienii i conturile asimilate exista o stransa legatura , evidentind astfel inca o data importanta acestui cont 4111 Clienti in cadrul clasei. Astfel sumele care au legatura cu clientii se evidentiaza in conturi diferite din aceasta clasa in functie de semnificatia lor astfel:

12- sumele care deconteaza datoria clientului se evidentiaza in contul 4111 Clienti, - sumele ce sunt incasate ca avans al clientului se evidentiaza in contul 419 Clienti creditori dar in acelasi timp inchid si soldul debitor al contul 4111 Clienti; - efectele comerciale primite de la clienti pentru datoriile lor catre societate se evidentiaza in contul 413 Efecte de primit si inchid de asemenea din soldul debitor al contului 4111 Clienti; - sumele care devin incerte sunt transferate din contul 4111 Clienti in contul 4118 clienti incerti sau in litigiu tocmai pentru a avea o evidenta a acestor tip de clienti; - sumele care evidentiaza expedierea produselor livrate fara factura doar pe baza avizului de insotire se evideteaza in contul 418 urmand apoi ca la intocmirea facturii sa se transfere in contul 4111 Clienti.

Capitolul datoriilor

3.

Evaluarea

si

contabilitatea

Conform OMF 1752/2005 elementele de datorii sunt grupate dupa exigibilitate.

natura si

Datoriile care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an conform OMF 1752/2005 cuprind: 1.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat

imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 169) 2. Sume datorate institutiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198) 3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419) 4. Datorii comerciale furnizori (ct. 401 + 404 + 408) 5. Efecte de comert de platit (ct. 403 + 405) 6. Sume datorate entitatilor afiliate (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***)

137. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare (ct.1663 + 1686 + 2692 + 453***) 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile social sociale (ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431***+ 437***+ 4381 + 441***+ 4423 + 4428***+ 444***+ 446***+ 447***+ 4481 + 455 + 456***+ 457 + 4581 + 462 + 473***+ 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197) Datoriile care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an conform OMF 1752/2005 avem: 1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 169) 2. Sume datorate institutiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198) 3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419) 4. Datorii comerciale furnizori (ct. 401 + 404 + 408) 5. Efecte de comert de platit (ct. 403 + 405) 6. Sume datorate entitatilor afiliate (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***) 7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare (ct.1663+ 1686 + 2692 + 453***) 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale sociale (ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** + 4423+ 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** +4481 + 455 + 456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197) *) Conturi de repartizat dup natura elementelor respective. **) Solduri debitoare ale conturilor respective. ***) Solduri creditoare ale conturilor respective. Conform principiului necompensarii prezentat in OMF 1752/2005 eventualele compensari intre creante si datorii ale entitatii fata de acelasi agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala.

14Evaluarea la incheierea exercitiului financiar face astfel: - La incheierea exercitiului financiar, elementele de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii. - In acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, denumita valoare de inventar. In cazul datoriilor atunci cand la inchiderea exercitiului la inventariere valoarea contabila neta a datoriei este mai mica decat valoarea de decontare este necesara constituirea unui provizion pentru riscuri si cheltuieli. Iar in cazul in care valoarea contabila neta a datoriei este mai mare decat valoarea de decontare potrivit principiului prudentei castigul nu se inregistreaza in contabilitate. Evaluarea la valoarea justa se aplica numai datoriilor care sunt: a) detinute ca parte a unui portofoliu de tranzactionare; b) instrumente financiare derivate. Evaluarea la valoarea justa nu se aplica: a) instrumentelor financiare nederivate detinute pana la scadenta; b)imprumuturilor tranzactionarii. Datoriile privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt consecinta aplicarii standardului IAS 37 ,, Provizioane, datorii eventuale si active eventuale Acest standard defineste provizioanele ca fiind datorii a caror scadenta sau marime este nesigura. In conformitate cu standardului IAS 37, un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care: entitatea are o obligatie actuala (legala sau implicita), care rezulta dintr-un eveniment trecut, la inchiderea exercitiului; pentru a stinge obligatia, este probabil sa fie necesara o iesire de resurse care sa reprezinte avantaje economice; marimea obligatiei poate fi estimata in mod fiabil. Elementele monetare exprimate in valuta, in acest caz datorii in valuta, trebuie evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii datoriilor in valuta sau cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de si creantelor generate de entitate si nedetinute in scopul conform OMF 1752/2005 se va

15la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza, la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. De asemenea pentru datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli de exploatare sau financiare, in functie de natura operatiunii. Determinarea diferentelor de valoare se efectueaza asemeni celor in valuta prezentate mai sus. Evenimentele ulterioare datei bilantului favorabile sau nefavorabile, care au loc intre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare si care aduc informatii suplimentare fata de cele existente la data bilantului despre datorii, pentru evenimente care avusesera deja loc la data bilantului informatiile respective, conform OMF 1752/2005 fara efectuarea unor inregistrari in contabilitate. Un exemplu de eveniment ulterior datei bilantului, care trebuie reflectat in situatiile financiare anuale pot fi rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilantului care impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoasterea unui nou provizion. Conform reglementarilor prezentate in OMF 1752/2005 o datorie financiara este orice datorie care reprezinta: a) o obligatie contractuala: - de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entitati; sau - de a schimba instrumente financiare sau alte datorii financiare cu alta entitate in conditii care sunt potential nefavorabile pentru entitate; sau b) un contract care va fi sau poate fi decontat in propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii si este: - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat sa livreze un numar variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau - un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decat prin schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar in schimbul unui numar fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii. In acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii nu includ instrumente care pot fi ele se prezinta in notele explicative,

16insele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii. Astfel in intelesul prezentelor reglementari, contractele bazate pe marfa care dau oricareia dintre partile contractante dreptul de decontare in numerar sau prin alte instrumente financiare se considera instrumente financiare derivate, cu exceptia cazurilor in care: a) acestea au fost incheiate si continua sa indeplineasca cerintele asteptate ale entitatii privind cumpararea, vanzarea sau utilizarea produsului de baza; b) acestea au fost initial destinate unui astfel de scop; si c) se asteapta ca acestea sa fie decontate prin livrarea marfii. Contabilitatea datoriilor asigura evidenta entitatii in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii-creditori, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile afiliate, asociatii/actionarii, si creditorii diversi. Contabilitatea furnizorilor asigura inregistrarea operatiunilor unei societati cu privire la achizitia de active imobilizate, active circulante (materii prime, materiale), la executarea si prestarea de catre terti a unor lucrari sau servicii. Avansurile acordate furnizorilor se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte. Operatiunile privind cumpararile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se inregistreaza in contabilitate in conturile corespunzatoare de efecte de platit. Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului si se mentioneaza in notele explicative.Efectele comerciale trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata. Datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in valuta. Contabilitatea furnizorilor si a celorlalte datorii se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata. In

17cadrul conturilor de furnizori se grupeaza distinct datoriile rezultate din tranzactiile cu clauze de rezerva de proprietate. Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau in natura datorate de entitate personalului pentru munca prestata si care se suporta, potrivit reglementarilor in vigoare, din fondul de salarii. In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit legislatiei in vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum si alte drepturi acordate potrivit legii. Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaza intr-un cont distinct, pe persoane. Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale. Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal) aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii in legatura cu personalul. Sistemul de documente privind relatiile entitati cu personalul sunt: state de salarii, liste de avans chenzinal, liste de indemnizatii pentru concedii de odihna, dispozitii de incasare sau de plata, contracte, decizii de imputare, condica de prezenta, bon de lucru individual si colectiv, raport de productie si salarizare, pontajul lucrarilor efectuate, fisa orelor suplimentare. Contabilitatea decontarilor privind contributiile sociale cuprinde obligatiile pentru contributia la asigurari sociale, contributia la asigurari sociale de sanatate si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj. Eventualele sume datorate sau care urmeaza sa fie incasate in perioadele urmatoare, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante sociale. In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariilor, subventiile de primit, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

18Impozitul pe profit/venit de plata trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei neplatite. Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste ca diferenta intre valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA colectata) si a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii (TVA deductibila). In situatia in care exista decalaje intre faptul generator de TVA si exigibilitatea acesteia, totalul TVA se inregistreaza intr-un cont distinct, denumit TVA neexigibila care, pe masura ce devine exigibila potrivit legii, se trece la TVA colectata sau TVA deductibila, dupa caz. De asemenea, in contul de TVA neexigibila se inregistreaza si TVA deductibila sau colectata, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au intocmit facturile. Diferenta de taxa, in plus sau in minus, dintre TVA colectata si TVA deductibila se inregistreaza in conturi distincte (TVA de plata sau TVA de recuperat) si se regularizeaza in conditiile legii. Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se inregistreaza in contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii. La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. Reflectarea in contabilitate a accizelor si fondurilor speciale incluse in preturi sau tarife se face pe seama conturilor corespunzatoare de datorii, fara a tranzita prin conturile de venituri si cheltuieli. Sistemul de documente privind relatiile cu bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale si alte organisme publice: declaratii de impozite si taxe, situatii de calcul, deconturi, ordine de plata, chitante. Dividendele repartizate detinatorilor de actiuni, propuse sau declarate dupa data bilantului, precum si celelalte repartizari similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilantului. In acest sens, sumele reprezentand dividende, respectiv, varsaminte la buget vor fi reflectate in conturile corespunzatoare de datorii.

19Sumele depuse sau lasate temporar de catre actionari/asociati la dispozitia entitatii, precum si dobanzile aferente se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte. Datoriile entitatii fata de alti terti, altii decat personalul propriu, clienti creditori si furnizorii, se inregistreaza in conturile de creditori diversi. Atunci cand datoria in valuta este decontata in decursul aceluiasi exercitiu financiar in care a si survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel exercitiu. Atunci cand datoria in valuta este decontata intr-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu financiar, care intervine pana in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb survenita in cursul fiecarui exercitiu financiar. In cadrul notelor explicative din cadrul situatiilor financiare de sfarsit de exercitiu financiar(nota 5) pentru datoriile din bilantul persoanei juridice, se mentioneaza valoarea totala a datoriilor incluse in bilant, pentru care s-au depus anumite garantii si informatii privind natura acestor garantii depuse. In cadrul anexelor situatiilor financiare la nota 9 se evidentiaza o serie de indicatori de activitate care evidentiaza datoriile societatii, furnizor. In cazul obligatiilor pentru care nu s-au constituit provizioane, se prezinta urmatoarele informatii: a) valoarea exacta sau estimata a acelei obligatii; b) natura juridica a obligatiei si efectul acesteia; c) daca entitatea a depus o garantie semnificativa cu privire la acea obligatie si, in caz afirmativ, natura acelei garantii. De asemenea, se prezinta informatii referitoare la alte obligatii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situatia economica a entitatii. Pentru orice garantie semnificativa care a fost constituita trebuie facuta o prezentare detaliata. Valoarea totala a angajamentelor financiare sub forma garantiilor, girurilor si ipotecilor de orice fel, in cazul in care nu indeplinesc conditiile pentru a fi recunoscute viteza de rotatie a creditelor-

20in bilant, trebuie sa fie prezentate in mod clar in notele explicative, in masura in care aceste informatii sunt utile pentru evaluarea pozitiei financiare. In cadrul anexelor situatiilor financiare la nota 9 se evidentiaza indicatori care analizeaza datoriile societatii. Iar viteza de rotatie a creditelor-furnizor aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.

Viteza de rotatie a creditelor-furnizor = ( Sold mediu furnizori/Achizitii de bunuri (fara servicii) )x365

unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri. Contabilitatea obligatiilor se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. Dup perioada de timp la care se refer, datoriile se mpart n: datori pe termen scurt , cu perioad de decontare mai mic de un an; datori pe termen mijlociu, cu o perioad de decontare ntre 1-5 Ani; datori pe termen lung, cu o perioad de decontare mai mare de 5 ani. Datoriile pe termen lung i mijlociu se ncadreaz n categoria imobilizrilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activittii de portofoliu). O categorie importanta in cadrul datoriilor sunt datoriile comerciale in care se ncadreaz si o mare parte din Furnizori si conturi asimilate si anume:

401. Furnizori 404. Furnizori de imobilizari 408. Furnizori - facturi nesositeexceptie facand :

403. Efecte de platit 405. Efecte de platit pentru imobilizari 409. Furnizori - debitori4091. Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 4092. Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari

21Conturile 403 si 405 sunt incadrate tot la datorii dar la categoria : Efecte de comert de platit iar contul 409 se incadreaza astfel: 4091 la active circulante - stocuri iar 4092 la creantele comerciale. Contul 401 Furnizori e considerat ca fiind cel mai des utilizat cont din aceasta categorie putem sa spunem ca ar fi opusul contului 4111. Cu ajutorul contului 401 Furnizori se tine evidenta datoriilor si a decontarilor in relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate. Datoriile catre furnizori se nregistreaz n baza documentelor de livrare care nsoesc bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de ctre acetia si anume avizul de expeditie sau direct factura. O datorie se nregistreaz n momentul n care se creeaz obligaia. Potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, datoriile se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala. Datoriile in devize se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb in vigoare la data efectuarii operatiunilor, cat si in devize. Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda de raportare, aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda straina, valabil la data efectuarii tranzactiei. Contul 401 Furnizori este un cont de pasiv. In creditul contului 401 Furnizori se inregistreaza: - valoarea la pret de cumparare sau standard (prestabilit) a materiilor prime, materialelor consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, animalelor tinere si la ingrasat, marfurilor si ambalajelor intrate in patrimoniu, achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi prin debitul conturilor : - 301 Materii prime, - 302 Materiale consumabile, - 303 Materiale de natura obiectelor de inventar, - 341 Semifabricate, - 346 Produse reziduale,

22- 351 Materii si materiale aflate la terti, - 354 Produse aflate la terti, - 356 Animale aflate la terti, - 357Marfuri aflate la terti, - 358 Ambalaje, - 361 Animale si pasari, - 371 Marfuri, - 381 Ambalaje, precum si diferentele de pret nefavorabile aferente, in cazul in care evidenta acestora se tine la preturi standard: -308 Diferente de pret la materii prime si materiale, -348 Diferente de pret la produse reziduale , - 368 Diferente de pret la animale si pasari, - 378 Diferente de pret la marfuri, - 388 Diferente de pret la ambalaje; - valoarea materialelor achizitionate, nestocate si consumul de energie si apa cu debitul contului 604 Cheltuieli privind materialele nestocate, si al contului 605 Cheltuieli privind energia si apa ; - valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori cu debitul contului 409 Furnizori - debitori; - valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, marfurilor, ambalajelor etc. achizitionate, in cazul folosirii metodei inventarului intermitent cu debitul conturilor : - 601 Cheltuieli cu materiile prime, - 602 Cheltuieli cu materialele consumabile, - 607 cheltuieli privind marfurile , - 608 cheltuieli privind ambalajele;

23- valoarea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti pe debitul conturilor de la 611 la 626 si anume: - 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile, - 612 Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chiriile, - 613 Cheltuieli cu primele de asigurare, - 614 Cheltuieli cu studiile si cercetarile, - 621 Cheltuieli cu colaboratorii, - 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile, - 623 Cheltuieli de protocol , reclama si publicitate, - 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal, - 625 Cheltuieli cu deplasari, detasari, si transferari, - 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, precum si debitul contului 628 Alte cheltuieli cu servicii executate de terti , si 471 Cheltuieli inregistrate in avans; - valoarea facturilor primite, in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca facturi nesosite cu debitul contului 408 Furnizori facturi nesosite; - taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor cu debitul conturilor 4426 TVA deductibila si 4428 TVA neexigibila; - valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a altor valori achizitionate cu debitul contului 532 Alte valori; - valoarea despagubirilor ,amenzilor si penalitatilor datorate cu creditul contului 6581 Despagubiri , amenzi si penallitati, - diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea soldului in valuta cu debitul contului 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar. In debitul contului 401 "Furnizori" se inregistreaza: - platile efectuate catre furnizori prin creditul conturilor: - 162 Credite bancare pe termen lung,

24- 512 Conturi curente la banci, - 531 Casa, - 541 Acreditive, - 542 Avansuri de trezorerie; - valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit cu creditul contului 403 Efecte de platit 403; - diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori la decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului cu creditul contului 765 Venituri din diferente de curs valutar; - valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu acestia cu creditul contului 409 Furnizori-debitori; - sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul retinut pe creditul conturilor: -512 Conturi curente la banci, -531Casa, -444 Impozitul pe salarii; - valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite unitatilor prestatoare ca plata in natura potrivit prevederilor contractuale cu creditul contului 345 Produse finite; - datorii prescrise sau anulate creditul contului 758 Alte venituri din exploatare; - valoarea sconturilor obtinute de la furnizori creditul contului 767 Venituri din sconturi obtinute ; - valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, predate furnizorului creditul contului 409 Furnizori debitori . Soldul contului este creditor si reprezinta sumele datorate furnizorilor.

Pentru exemplificare prezentam in continuare cateva operatiuni din debitul si creditul contului 401 Furnizori, intalnite in cadrul societatii comerciale SC Zentiva SA:

25- aprovizionarea cu materii prime a societatii pe baza de factura se evidentiaza prin urmatoarea inregistrare ( presupunem ca achizitioneaza materii prime in valoare de 900 lei plus TVA 19%): % = 401 301 4426 1.071 900 171

- in cazul in care aprovionarea se face initial pe baza avizului de insotire a marfii si apoi se realizeaza facturarea : % 301 4428 = 408 1.071 900 171

- ulterior se intocmeste factura si se inchide avizul care urma sa fie facturat prin urmatoarea inregistrare : 408 = 401 900

- concomitent se transforma si TVA-ul neexigibil in TVA deductibila astfel: 4426 = 4428 171 SC

un alt exemplu este prezentarea unor servicii care sunt prestate pentru Zentiva SA si anume:

-servicii de spalatorie auto pentru parcul auto al societatii SC Zentiva SA are contract cu BIAMI COM SRL pentru facturarea lunara a serviciilor de spalatorie efectuate pentru autovehiculele aflate in patrimoniul firmei: % 628 4426 = 401 443,00 372,27 70,73

-servicii de telecomunicatii prestate de VODAFONE ROMANIA SA: % 626 6581 = 401 3.439,78 2.773,29 139,56

264426 526,93

Se observa ca furnizorul a facturat catre SC Zentiva SA si o penalizare de intarziere a platii si mentionam ca aceasta nu este purtatoare de TVA. O legatura intre contul 4111 Clienti si contul 401 Furnizori o intalnim intr-o operatiune mai speciala si anume compensarea. Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata si Hotararea Guvernului nr. 685/ pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice s-a aprobat : - compensare fr numerar adica stingerea obligaiilor de plat reciproce ntre dou sau mai multe persoane juridice, pn la concurena obligaiei celei mai mici, prin ordine de compensare. - compensare de mic valoare - anularea obligaiilor de plat reciproce sub 10.000 lei. - compensare succesiv nchis - adica modalitatea de stingere a obligaiilor din operaiuni economice care privesc perioada trecut i care sting datoriile existente la un moment dat ntre pri. - compensare succesiv deschis - modalitatea de stingere a obligaiilor din operaiuni economice ntre dou sau mai multe persoane juridice pentru datorii certe existente, nregistrate n contabilitate, cu excepia celor pentru care s-au introdus aciuni la instanele judectoreti. Iar in cazul valorilor de peste 10.000 lei aceasta compensare se realizeaza numai cu aprobarea Institutului de Management i Informatic din cadrul Ministerului Industriei i Comerului Ordinul de compensare emis de Serviciul de compensare reprezint document justificativ de nregistrare n contabilitate a stingerii creanelor i a datoriilor care au fcut obiectul compensrii .Ordinul de compensare este insotit de Procesul verbal de compensare Ordinul de compensare se anexeaz la nota contabil. Astfel acest ordin de compensare dupa cum este inscris si pe fata acestuia : - nu se deconteaza prin banca, nu se schimba contra numerar, - priveste numai obligatii certe fara dobanzi si penalitati,

27- circula numai in original, - diminuarea obligatiei se face pe ordinul de compensare. Un exemplu semnificativ in cadrul societatii studiate este cazul in care societatea SLIK IMPEX SRL este atat clientul societatii dar si furnizorul acesteia , prin facturarea serviciilor prestate conform contractului incheiat intre cele doua partii. Astfel inchiderea facturilor de la furnizorul SLIK IMPEX SRL se face prin ordin de compensare cu facturile clientului SLIK IMPEX SRL, adica cu datoria clientului SLIK IMPEX S.R.L. fata de SC Zentiva SA clientul nu va achita sumele inscrise in aceste ordine dar nici nu va incasa datoria ce-i revenea. Atat SC Zentiva SA cat si SLIK IMPEX SRL evidentind in contabilitatea inregistrarea (dar cu analiticele respective SC Zentiva SA - analiticul SLIK IMPEX SRL, iar la SLIK IMPEX SRL cu analiticul SC Zentiva SA) : 401 = 4111 cu suma inscrisa in ordinul de compensare

Capitolul 4.

Prezentarea societatii Zentiva SA

S.C ZENTIVA S.A. Bucureti a fost nfiinata n 1962 ca Intreprinderea de Medicamente BUCURETI (IMB), fiind specializata n fabricarea a trei produse:Vitamina C, Novalgina si Piramidon. Procesul de producie a inceput n anul 1963 cu sinteza celor trei medicamente menionate.Dupa unificarea cu doua fabrici mai vechi, Tableta i Fiola, au fost deschise dou secii de condiionare la sfritul anilor 60, secii ce produceau soluii injectabile, respectiv tablete,drajeuri i capsule. n anii 70 nomenclatorul de produse a fost extins prin introducerea unor noi facilitai de producie pentru Catgut,Dextran i soluii perfuzabile. ncepnd cu anii 80 a fost realizat o investiie masiv n echipamente de producie, precum i o modernizare a fluxului tehnologic.

28n 1990, ntreprinderea de Medicamente Bucureti a devenit Sicomed S.A. Din luna august 1998, societatea este listat la Bursa de Valori Bucureti, fiind de nenumarate ori cea mai listat aciune de la categoria a II-a a Bursei. n anul 1999, n urma unei succesiuni de tranzacii constnd intr-o cretere de capital i un plasament privat, pachetul majoritar de aciuni (58.41% din capitalul social) a fost preluat de ctre grupul de investitori instituionali format din Banca European de Reconstrucie i Dezvoltare, Fundaia Post-Privatizare, GED Eastern Fund, Euromerchant Balkan Fund, Black See Fund i Galenica North East, prin intermediul companiei cipriote Venoma Holdings Limited. Societatea Sicomed a devenit 100% privat n august 2000. Sicomed este cel mai mare producator de medicamente de uz uman din Romnia. Principala activitate const n fabricarea i comercializarea de preparate i medicamente. Obiectul de activitate este constituit din activiti de producie : sintez i condiionare de medicamente de uz uman, veterinar i alte produse chimice, asimilarea de principii active i intermediari de sintez ;conceperea i fabricarea de ambalaje specifice; activitii de comer i marketing. Din noiembrie 2005 pachetul majoritar de actiuni detinut de compania Venoma Holdins Limited a fost preluat de Zentiva ,o companie farmaceutica internationala,specializata in dezvoltarea,producerea si comercializarea de medicamente generice moderne,ce detine pozitii de lider pe pitele din Cehia,Slovacia si Romania, precum si unul dintre cei primii cinci furnizori de produse farmaceutice din Europa Centrala si de Est.Ca urmare a acestui fapt SC Sicomed SA la 24 ianuarie 2006 isi schimba denumirea in SC Zentiva SA.

Capitolul 5. Studii de caz privind evaluarea si contabilitatea creantelor si datoriilor la SC Zentiva SA

29

5.1 CAZUL 1- Prezentarea unui contract de parteneriat

Contractul de parteneriat incheiat intre SC Zentiva SA (denumita Vanzator) si SC HARD INDUSTRY SRL(denumita Partener-Distribuitor) are ca obiect distribuirea si comercializarea produselor Zentiva. In urma comenzi numarul 30 din data de 16.12.2008 trimisa de SC HARD INDUSTRY SRL prin e-mail, se emite factura de produse finite si marfuri, cu numarul 009883 din data de 18.12.2008 in valoare totala de 38.100,40 lei. Conform contractului de parteneriat, clientului i se acorda un discount de distributie. Valoarea acestuia este de 15.066,37 lei, adica 32% din valoarea vanduta de Vanzator catre PartenerDistribuitor, si se trece pe factura. Termenul de plata a facturilor emise de catre Vanzator este de 45 zile calendaristice de la data facturarii, pentru fiecare factura in parte. 53.166,77 38.100,40 15.066,37 % 411101 667001 = % 701001 707001 442701 53.166,77 43.597,61 3.485,90 6.083,26

Amintesc ca imediat dupa facturare se face operatiunea de scoatere din gestiune a produselor si marfirilor vandute. Partener-Distribuitor se obliga sa achite Vanzator pretul produselor cumparate prin: ordin de plata,CEC sau bilet la ordin avizat de banca sau numerar. La data facturari SC Zentiva SA accepat un CEC stipulat la ordin, scadent la data inscrisa pe factura (01.02.2009), cu valoarea totala a facturi, 53.166,77 lei. 413001 = 411101 53.166,77

Remiterea spre incasare a efectului comercial se face la data scadenta inscrisa pe CEC, acesta se depune in banca. 511201 = 413001 53.166.77

30Incasarea CEC-ului se face prin extrasul de cont si presupune efectuarea urmatoarei inregistrari: 512101 = 511201 53.166,77

Ca urmare a acestei operatiuni la SC Zentiva SA scad creantele fata de clienti.Deoarece clientul SC HARD INDUSTRY SRL si-a indeplinit obiectivele volumice stipulate in contractul de parteneriat si a obligatiilor, acesta va primi un bonus pentru realizarea obiectivului de vanzari catre piata cumulat, in cea de a doua saptamana a lunii urmatoare. Bonusul pentru realizarea obiectivului de vanzari va fi acordat numai daca SC HARD INDUSTRY SRL nu are sume restante de plata, care depasesc termenul de 45 zile calendaristice de la data facturari. Ca urmare a acestui fapt se emite factura cu numarul 014935 din 02.02.2009 in valoare de -7.110,06 lei care se refera la vanzarile din luna decembrie 2008. Facturile cu bonusuri se scad din cele mai vechi facturi neincasate, de comun acord cu clientul pentru a nu exista neconcordante intre evidenta contabila a clientului si evidenta contabila vanzatorului. % 667002 442701 = 411101 7.110,06 5.974,84 1.135.22

Conform contractului SC Zentiva SA se angajeaza sa transporte marfa. In cazul in care transportul este asigurat de SC HARD INDUSTRY SRL, acesta va primi un discount suplimentar de 1% din valoarea marfii . In data de 15.02.2009 SC HARD INDUSTRY SRL a primit discountul cu factura numarul 016374 care face referire la facturile de marfa din aceeasi zi, deci discountul de 1% se acorda pe loc. % = 411101 315.22 264,89 50,33

624002 442701

La data scadenta a facturilor emise pe 15.02.2009 se va plati mai putin cu valoarea facturi de transport. Prin emiterea facturilor de transport si de bonus de performante scade datoriile societatii SC HARD INDUSTRY SRL fata de SC Zentiva SA.

31

5.2 CAZUL 2 Creante din vanzari la export

Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb in vigore la data efectuari operatiilor. Diferentele de curs valutar, intre data inregistrari creantelor in devize si data incasarilor, se inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile. Un exemplu semnificativ in cadrul societatii studiate este cazul in care SC Zentiva SA vinde unui client extern - Feoneks EOOD - produse finite si marfuri, cu discount de distributie. Valoarea discountului este de 32% la valoarea preturilor din lista de preturi. Discountul se acorda pe loc si este inclus in factura. La societatea studiata SC Zentiva SA, evidenta elementelor monetare exprimate in devize se tine cu ajutorul conturilor statistice, spre exemplu evidenta clientilor externi in EURO contravaloarea in lei se evidentiaza in contul 411102, iar valoarea in EURO in contul statistic 9411102. Aceste conturi nu apar in situatiile financiare, tot odata ele ajuta la verificarea in orice moment a valorilor in devize de incasat. In data de 01.12.2008 SC Zentiva SA emite factura cu numarul 005098 in valoare de 2.483,01 EURO, termenul de plata este de 45 de zile calendaristice de la data facturari. Cursul de schimb EURO-LEI stabilit de Banca Nationala in ziua facturari este de 3,7232 lei /EURO 13.591,95 9.244,74 4.347,21 % 411102 667004 = % 701002 707002 13.591,95 10.654,31 2.937,64

2.483,01 9411102 EUR Incasarea de la extern a produselor finite si marfurilor apare in extrasul de cont din data de 14.01.2009. Cursul de schimb stabilit de Banca Nationala, la data incasari este de 3,6198 lei/EURO.

32Valoarea de incasat Valoarea in lei la facturare Diferenta de curs valutar (-) 2.483,01 EUR * 3,6198 lei = 8.987,99 lei 2.483,01 EUR * 3,7232 lei = 9.244,74 lei 256,75 lei

9.244,74 8.987,99 256,75

% 512402 665002

=

411102

9.244,74 lei

9411102

2.483,01 EUR

Dupa aceasta operatie se stinge creantra pe care o avea SC Zentiva SA fata de Feoneks EOOD.

5.3 CAZUL 3 Achizitionarea unei imobilizari din import cu plata in devize

SC Zentiva SA incheie un contract cu OLIVER BATLLE SA pentru achizitia unui echipament din import, la un pret de 167.850,00 EURO. Conditiile de plata sunt stipulate la punctul 4 din contract : 30% din total (50.355 EURO) se achita dupa 3 zile de la data semnari

contractului de ambele partii, cursul de schimb la data platii stabilit de BNR este de 3,6760 lei/EURO. 232002 = 9232002 = 512402 9512402 185.104,98 lei 50.355 EURO

50% din total (83.925 EURO) se achita in termen de 7 zile de la primirea

utilajului, cursul de schimb la data de 20.02.2008, 3,6475 lei/EURO.

33232002 = 512402 9232002 = 306.116,44 lei 83.925 EURO

9512402

Restul de 20% se achita in termen de 10 zile de la primirea facturii . Inregistrarea facturii numarul 24750 din 02.03.2008, curs valutar 3,7197 lei/EURO. Valoarea totala a facturi: 167.850 EURO*3,7197 lei/EURO = 624.351,64 lei 231002 = 404002 9231002 = 9404002 624.351,64 lei 167.850 EURO

Se scade din factura totala avansul. 30% avans 50% avans 50.355 EURO*3,6760 lei/EURO = 185.104,98 lei 83.925 EURO*3,6475 lei/EURO = 306.116,44 lei

Valoare in lei la facturare: 134.280 EURO*3,7197 lei/EURO = 499.481,32 lei Diferenta de curs valutar 8.259,90 lei

404 =

% 232 765

499.481,32 lei 491.221,42 8.259.90

Se achita si restul de 20%: 33.570 EURO*3,7197 lei/EURO = 124.870,32 lei 404 = 5124 124.870,32 lei

Dupa aceasta operatie datoria SC Zentiva SA fata de OLIVER BATLLE SA sa stins. D 404 Furnizori de imobilizari 232 + 765 lei (134.280 EURO) 5124 lei 124.870,32 499.481,32 624.351,64 lei (167.850 EURO) C 231

34(33.570 EURO) TSD lei 624.351,65 TSC 624.351,64 lei

5.4 CAZUL 4 Contract de prestari servicii

In data de 04.10.2008 SC Zentiva SA incheie un contract de prestari servicii cu SC TITANII SECURITY PAZA SI PROTECTIE SRL pe o perioada de un an incepand cu data de 11.10.2008 si pana la data de 11.10.2009. Obiectul contractului il constituie realizarea serviciilor de paza, supraveghere si monitorizare a obiectivului SC Zentiva SA. Factura de prestati servicii se emite de catre TITANII SECURITY PAZA SI PROTECTIE SRL in ultima zi a luni. Conform contractului ,in data de 31.12.2008 SC Zentiva SA primeste factura pentru luna decembrie in valoare de 31.872,96 lei, numarul facturi este 0000551 % 628 4426 = 401 31.872,96 26.784,00 5.088,96

La Art.3 din contract este prevazut ca plata se efectueaza pana la data de 10 a luni urmatoare, pentru luna expitata, prin ordin de plata 401 = 5121 31.872,96

In urma acestei operati SC Zentiva SA si-a stins datoria pe luna decembrie fata de SC TITANII SECURITY PAZA SI PROTECTIE SRL.

35

5.5 CAZUL 5 Primirea marfurilor cu aviz de insotire

In urma comenzi date catre furnizorul SC OMYA CALCITA SRL in data de 19.01.2009, SC Zentiva SA primeste avizul de insotire a marfi cu numarul 803. Cantitatea receptionata este de 19,200 Kg materiale pentru ambalat, pretul negociat fiind de 299,34 lei/Kg, TVA=19%. Inregistrarea avizului: % 3023 4428 = 408 6.839,41 5.747,40 1.092,01

Ulterior, in data de 29.01.2009 SC Zentiva SA primeste factura cu numarul 5340, de la furnizor si inchide avizul de expeditie prin urmatoarea inregistrare: 408 = 401 6.839,41

Concomitent se transforma si TVA-ul neexigibil in TVA deductibil, astfel: 4426 = 4428 1.092,01

Conform contractului, in data de 17.02.2009 se efectueaza plata catre SC OMYA CALCITA SRL: 401 = 5121 6.839,41

5.6

CAZUL

6

Vanzarea

unei

imobilizari

corporale

36SC Zentiva SA hotaraste sa vinda un autoturism Dacia 1310 break valoare de intrare de 8274 , amortizarea cumulata a mijlocului fix este de adaugata. Astfel prin vanzarea autoturismului are loc o marire a creantelor prin debitarea contului 461 si se va inregistra in contabilitate astfel: 461= % 7583 4427 10.948 9.200 1.748 7722,40 . Valoarea de vanzare a autoturismului este de 9200 la care se va adauga taxa pe valoarea

Scoaterea din gestiune a autoturismului se va evidentia in felul urmator, tinand cont de valoarea acestui mijloc fix dar si valoarea amortizata pana in momentul vanzarii: % = 2133 8.274,00 7.722,40 551,60

2813 6583

5.7 CAZUL 7- Stat de salarii luna Decembrie N

SC Zentiva SA are un numar de 21 de angajati cu contract individual de munca pe perioada determinata. Conform negocierilor colective, salariul la nivel de firm se plteste dup cum urmeaz: -avans pentru luna curent pe data de 20 a fiecrei luni i poate fi maximul 40% din salariul brut.-lichidarea drepturilor salariale pe data de 7 ale lunii pentru luna trecut. In cadrul statului de plata avem obligatii fiscale care se retin angajatului si anume:

- contributia personalului la asigurarile sociale 9,5% se calculeaza astfel : -pana la 5 salarii medii pe economie adica 1270 x 5=6350 avem Total drepturi x 9,5%-peste 6350 lei avem indiferent de suma

376350 lei x 9,5 % - contributia personalului la fondul de somaj, care se calculeaza: Salariul tarifar x 1% - contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate care se calculeaza: Total drepturi x 6,5% - impozit salariu care reprezinta : Total impozabil x 16% -totalul impozabil se obtine scazand din venitul net deducerile. Deducerile se calculeaza conform tabelului de mai jos in functie de salariu si de numarul de persoane aflate in intretinere.

Tip deducere Deducerea personal

Venit lunar brut

Suma deducere

Pn la 1.000 - fr persoane n ntreinere - 250 RON; RON - pentru RON; - pentru doua persoane n ntreinere - 450 RON; - pentru trei persoane n ntretinere - 550 RON; - pentru patru sau mai multe persoane n Intre 1.000 ntreinere - 650 RON. i (250 + 100 * Nr. persoane ntreinere) * [1 (Venit brut 1.000)/2.000] o persoana n ntreinere - 350

3.000 RON Peste RON

3.000 Nu se acord deducere personal.

Si avem obligatii fiscale ale societatii : contributia unitatii la asigurarile sociale : pentru conditii normale 19,5 % Total drepturi x 19,5% contributia unitatii la fondul de somaj : Total drepturi x 2% contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate : Total drepturi x 6%

38 contributia unitatii pentru accidente si boli profesionale este in

functie de codul CAEN , in cazul nostru este 5190 comertul cu ridicata al altor produse si are 0,653 % ( procentul este cuprins intre 0,4% - 3,6%) : Total drepturi x 0.653% Total drepturi x 0,85% contributia unitatii la fondul pentru garantarea creantelor salariale : Total drepturi x 0,25% comision camera de munca : total drepturi x 0,75 % Atat obligatiile salariatului care i se retin acestuia pe statul de plata cat si obligatiile societatii privind salariile personalului se vireaza de catre societate, ele reprezentand datorii fiscale ale societatii pana in momentul stingerii acestora prin plata lor. In cazul in care se vireaza mai mult decat suma datorata atunci sumele platite in plus devin creante ale societatii urmand ca societate sa-si recupereze sumele prin platile urmatoare unde va plati mai putin cu sumele achitate anterior in plus. Salariile neridicate de catre personal se trec in contul 426 drepturi de personal neridicate si reprezinta de asemenea o datorie a societatii pana in momentul ridicarii acestora. Sumele retinute din salarii datorate tertilor daca e cazul (cotizatie de sindicat, diverse rate, pensii ocupationale) se inregistreaza in contul 427 retineri din salarii datorate tertilor si pana in momentul stingerii prin virarea sumelor retinute ele reprezinta o datorie a societatii. Societatea trebuie sa intocmeasca si sa depuna apoi pe baza obligatiilor salariale ale personalului si a obligatiilor unitatii stabilite in urma intocmirii statului de salarii lunar, declaratiile lunare obligatorii la asigurarile sociale, la somaj, la sanatate si la Inspectoratul Teritorial de Munca. Astfel in declaratia privind asigurarile sociale se evidentiaza contributia unitatii la asigurarile sociale 19.5 % in conditii normale , contributia personalului la asigurarile sociale 9.5% precum si fondul pentru accidente si boli profesionale in functie de codul caen al activitatii de baza al societatii. De asemenea se evidentiaza personalul societatii cu tipul contractului de munca al fiecarui angajat, cu codul numeric personal si salariul realizat. In declaratia la fondul de somaj se va evidentia atat contributia unitatii la fondul de somaj 2% cat si contributia personalului la fondul de somaj 1% si de asemenea se evidentiaza personalul societatii cu salariul aferent fiecaruia. In cadrul declaratiei aferenta contributiei sociale pentru asigurari de sanatate, societatea declara contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 6%, dar si contributia personalului la contributia unitatii pentru concedii si indemnizatii :

39 asigurarile sociale de sanatate 6.5% nominal pe fiecare angajat in parte. De asemenea tot la sanatate societatea declara contributia unitatii pentru concedii si indemnizatii 0,85% . In ceea ce priveste declaratia catre Inspectoratul Teritorial de Munca societatea raporteaza comisionul pentru camera de munca datorat de aceasta conform statul de plata intocmit pentru perioada respectiva. De asemenea trebuie sa intocmeasca si sa depuna la Administratia Finantelor Publice a sectorului de unde are sediul social unitatea, declaratia 100 si anume Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat in cadrul careia societatea raporteaza sumele stabilite ca obligatii la toate contributiile salariale atat ale personalului cat si ale unitatii. Exceptie face comisionul pentru camera de munca care nu se raporteaza catre Adminisatratia Finantelor Publice. Pentru statul de salarii aferent lunii ianuarie anul N au rezultat urmatoarele inregistrari contabile: REGISTRU JURNALNr crt D 1 Avans salarii 2 Cheltuieli cu salarii 3 Ch. contrib.unitatii la asig.sociale 19,5% 4 Ch.privind contrib.unitatii la somaj 2% 5 Ch.privind contrib.angaj.la asig.sanatate 6% 6 Ch.unitatii pentru fond acid si boli 0.653% 7 Ch. unitatii la contrib pt concedii si indemniz 0.85% 8 Ch. unitatii la fd de garantare a creantelor salariale 0.25% 9 Comision camera de munca 0,75% 10 Retineri din salarii Contrib personalului la asig soc 635 421 4471 % 4312 274 15.386 3.465 274 15.386 3.465 6452 4317 91 91 6453 4316 310 310 6451 4315 238 238 6451 4313 2.189 2.189 6452 4371 730 730 425 641 6451 C 5311 421 4311 D 5.050 36.480 7.114 C 5.050 36.480 7.114 Explicatia CONTURI SUME

409,5% Contrib personal.la fondul de somaj 1% Contributia personal.la asig de sanatate 6,5% Impozit pe veniturile din salarii personal Retinere avansuri salarii Retinere pensie alimentara 11 Evid salarii neridicate Nastasia Gabriel 421 425 427 426 5.050 5.050 444 3.887 3.887 4314 2.369 2.369 4372 365 365

250 317

250 317

Total nota contabila

x

x

68.179

68.179

Verificat,

Intocmit,

5.8 CAZUL 8 Leasing financiar

SC Zentiva SA a achizitionat in anul 2007 printr-un contract de leasing financiar un autoturism VW PASSAT HIGHLINE 2.0 TDI DSG. Mentionam ca in cazul unui contract de leasing financiar bunurile ce fac obiectul contractului de leasing se inregistreaza ca mijloace fixe in contabilitatea clientului (utilizatorului) acesta deducand cheltuielile cu amortizarea lui, iar din rata de leasing cheltuielile cu dobanda. Contractul de leasing financiar nr 9061083/30.07.2007 este incheiat intre SC Zentiva SA si PORSCHE LEASING ROMANIA IFN SA, perioada de leasing fiind de 36 de luni si valoarea bunului este de : 30.309,19 eur care va fi achitata dupa cum urmeaza: avans 15%din valoarea bunului 3.820,49 eur

41rata de leasing lunara valoare reziduala 0,39% taxa de management 1,90% 672,96 eur 99,33 eur 483,93 eur

Asfel inregistrarea in contabilitate a bunului conform contractului de leasing cand se realizeaza receptia bunului este urmatoarea : 30.309,19 EUR * 3.1334 lei/EUR = 94.970,22 lei 2133 = 167 94.970,22 lei

Se plateste avansul si astfel se reduce valoarea datorata cu valoarea acestuia astfel: 3.820,49 EUR * 3,1291 lei/EUR = 11.954,70 lei % = 404 167 4426 14.226,09 11.954,70 2.271,39

Se inregistreaza si se achita lunar rata si dobanda aferenta scadentarului si se inregistreaza astfel: rata de leasing lunara: 672,96 eur * 3,7035 lei/EUR = 2.492,30 lei rata: 554,93 * 3,7035 lei/EUR = 2.055,18 lei dobanda: 118,03 * 3,7035 lei/EUR = 437,12 lei % = 404 167 4426 666 6811 =2813 La sfirsitul contractului transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala se va inregistra astfel: 99,33 EUR * 3,1291 lei/EUR = 310,81 lei % = 404 369,86 167 4426 310,81 59,05 2.965,83 2.055,18 473,53 437,12

Lunar se inregistreaza la sfarsitul fiecarei luni amortizarea aferenta mijlocului de transport :

Pe toata perioada de 3 ani de derulare a leasingului financiar la raportarile situatiilor financiare de la 30.06 si cele de final de exercitiu financiar de la 31.12 se va inregistra datorie aferenta leasingului ramasa la data respectiva impartindu-se pe datoria care trebuie platita intr-o perioada mai mica de un an, capitalul si datoria din scadentarul leasingului datorata pe aceasta

42 perioada si la datoria care trebuie platita intr-o perioada mai mare de un an capitalul si dobanda din scadentar aferenta acestei perioade. Sumele neachitate din valoarea leasingului datorata raman in sodul creditor al contului 404.In cazul in care aceste sume neachiatae exista si la finalul exercitiului financiar ele vor fi evidentiate si in nota 10 a situatiilor financiare la alte informatii.

43

Capitolul 6 Prezentarea informatic utilizat la SC Zentiva SA

sistemului

Societatea foloseste urmatoarele programe informatice:

MultiCash este o solutie software structurata care permite gestionarea optima a platilor si incasarilor.Programul standard este instalat pe un calculator din biroul Departamentului Financiar-Contabil si permite urmatoarele operatiuni:

Vizualizarea extrasului de cont zilnic si a extrasului intermediar actualizat n timpul zilei, din ora in ora; Efectuarea de plati in lei si valuta; Transmiterea/primirea de fisiere tip text.

La sistemul MultiCash are acces doar o persoana, Coordonatorul de Plati. Utilizarea programului facandu-se pe baza de parola. Scala reprezinta principalul sistem informatic al Companiei. Prin modul in care a fost conceputa implementarea, Scala modeleaza procesele principale (aprovizionare, gestiune, planificarea si controlul productiei, vanzare si contabilitate) din Zentiva. Schema bloc este prezentata in figura de mai jos:

Sistemul informatic Scala este structurat pe module: 1.Contabilitate Generala = Modulul in care converg inregistrarile contabile aferente tuturor tranzactiilor operationale din companie

442. Registrul de Clienti = Modulul in care sunt evidentiate toate tranzactiile aferente clientilor (facturi, plati, etc.) 3.Registrul de Furnizori = Modulul in care sunt evidentiate toate tranzactiile aferente furnizorilor (facturi, plati, etc 4. Comenzi de Vanzare = Modulul care gestioneaza comenzile de vanzare catre clienti, emite facturi, certificate de conformitate, avize de expeditie, etc 5. Comenzi de Cumparare = Modulul care gestioneaza comenzile de cumparare introduse de utilizatori sau generate sub forma de propuneri de comenzi de cumparare de catre submodulul MRP (master requirement planning) din cadrul modulului de controlul si planificare a productiei.

6. Gestiunea Stocurilor = Modulul care gestioneaza articolele de gestiunedin depozitele definite in sistem. De asemenea contine o parte de gestiune a binurilor din depozite 7. Planificarea si Controlul Productiei = Modulul contine doua submodule: MRP (master requirement planning) care tinand cont de previziunile de vanzari, stocurile de produse finite, semifabricate si materii prime genereaza propuneri de comenzi de aprovizionare si comenzi de productie si SFC (shop floor control) in care se raporteaza operatiile si consumurile efectuate pentru realizarea planului de productie.. Din punct de vedere al gradului de utilizare a sistemului informatic, toate posturile sunt conectate la serverul dotat cu programul care modeleaza principalele procese, dar difera intre ele prin drepturile de acces pe care le au la functiile meniului. Astfel, exista 24 posturi la care se poate face introducerea de marfuri in gestiune, 9 posturi la care se pot emite avize de insotiea marfurilor, 4 posturi de la care se poate factura marfa( un post la Departamentul Financiar-Contabil si 3 posturi la Departamentul Logistica Vinzari), conform avizelor, urmand ca restul posturilor sa nu aibe decat posibilitatea da a consulta baza de date a programului ( volumul vanzarilor pe fiecare client si pe intreaga firma, valoarea stocurilor pe fiecare departament de vanzare). Referitor la programul de contabilitate, exista 21 de posturi cu drept de contabilizare, introducere informatii conform documentelor primite,consultare rapoarte.Restul de posturi sunt amplasate in sectiile de productie si in toate departamentele firmei.

45

Capitolul 7. Concluzii

Atat creantele cat si datoriile unei societati comerciale sunt elemente importante in cadrul contabilitatii societatii, cat si in cadrul situatiilor financiare ale acesteia. Evaluarea corecta a acestor posturi confera o imagine fidela a patrimoniului societatii in cadrul bilantului fapt care este cu atat mai solicitat si datorita importantei celor 2 posturi.

46Astfel in cadrul situatiilor financiare de la sfarsitul exercitiului financiar se observa in cadrul anexei 3 prezentarea situatiiei creantelor si datoriilor societatii defalcate pe termene de lichhiditate a creantelor si de exigibillitate a pasivelor. Creantele societatii trebuie recuperate in cea mai mare masura conform termenelor stabilite, iar datoriile societatii trebuie platite de asemenea intr-o proportie cat mai mare. Intre aceste doua elemente exista o stransa legatura astfel recuperarea creantelor creaza flux de numerar societatii care ulterior este folosit pentru plata datoriilor. Chiar daca prin contractarea unor imprumuturi care reprezinta datorii ale societatii ,aceasta isi mareste disponibilul acesta trebuie valorificat astfel incat langa functia de plata pe el trebuie sa aduca in cadrul societatii stocuri care sa fie

ulterior transformate apoi in creante iar incasarea acestora sa conduca la posibilitarea achitarii datoriilor deci inclusiv a acestor imprumuturi. Astfel se creeaza un adevarat lant in cadrul societatii. Perturbarea unuia dintre elementele acestui lant pot conduce la producerea unor fenomene cu consecinte destul de grave in cadrul societatii. Astfel imposibilitatea recuperarii unei parti importante din creantele societatii poate conduce la neplata datoriilor. Deasemenea o valoare prea ridicata a datoriilor unei societati poate conduce la imposibilitatea de stingere a acestora chiar si prin recuperarea tuturor creantelor. Astfel viteza de rotatie a debitelor-clienti achita datoriile catre entitate. Viteza de rotatie a debitelor-clienti = (Sold mediu clienti /Cifra de afaceri )x 365 O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici) Ca urmare un bun echilibru in cadrul elementelor bilantiere ale societatii , in speta a creantelor si datoriilor acesteia, conduce la buna desfasurare a activitatii chiar la asigurarea continuitatii acesteia. calculeaza eficacitatea entitatii in

colectarea creantelor sale si exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi

47

Bibliografie :

1. Liliana Feleaga (Malciu), Niculae Feleaga - Contabilitate Financiara O abordare europeana si internationala volumul I , Editura InfoMega, Bucuresti, 2005. 2. Liliana Malciu, Niculae Feleaga , - Politici si optiuni contabile, Editura Economica, Bucuresti, 2002. 3. Niculae Feleaga , Ion Ionascu - Tratat de contabiliatate financiara Vol.II, Editura Economica, Bucuresti, 1998. Legislatie fiscala

48

Guvernul Romaniei - Regulament de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice din 23.08.1999 5. Ministerul Finantelor Publice - OMF 1752/20054.