8/16/2019 5-Tema (1)

http://slidepdf.com/reader/full/5-tema-1 1/2

 TEMA: Piata si elementele ei de baza

1) Piata, conceptul central al economiei de piata2) Elementele modelului de comportament al consumatorului3) Cererea si factorii ce o determina:legea cererii!) "ferta si determinantii ei ,ec#ilibrul pietii

$ubiectul 1 :

Piata ste elemental determinant in economia de sc#imb, deci un mod dominant intre legaturile intre agentii

economici Ca notiune piata poate % identi%cata din 2 puncte de &edere: al locului si al modului de e'ercitare a

afacerilor de sc#imb si a doua ca mecanizm de legatura intre ni&elele de functionare , intre elementele de structura a

economiei $i anume intre agentii economici, intre productie si consum, intre &inzatori si cumparatori intre cerere si

oferta de bunuri ce detremina ramuri, teritorii sau domenii de acti&itate Piata ofera informatiile determinante ,

despre starea acti&itatii economice atit la &i&el national cit sila ni&el de ramura , de sfere de acti&itate, deci doar prin

intermediul pietii se poate determina utilitatea unui produs , piata poate % apreciata si din multitudinea de functii

care le indeplineste:

1) (eprezinta o legatura intre productie si consum ,prin intermediul carui are loc distribuirea resurselor

sedetermina actiunile intre agentii economici, si anume productie,repartitie, sc#imb si consum2) Prin piata are loc autoreglarea acti&itatii economice, deci se determina principiul de stabilire a pretului

orientare si di&ersi%carea prioritatilor in acti&itatea economica ,

3) Prin piata se asigura un ec#ilibru in acti&itatea economica stabil, si anume intre cererea si oferta debunuri ,astfel sint correlate interesele indi&iduale sau particulare cu interesele nationale

!) Piata reprezinta un mod prin care are loc multitudinea de relatii de sc#imb intro acti&itate economica

Ca loc si ca mod de efectuare a relatiilor de sc#imb piata, a e&oluat printro multitudine de forme , : tirg , bursa ,astfel

pina la aparitia bursei piata a&ea un c#aracter spontan deoarece toate informatiile necesare despre marfuri, preturi,

conditii de sc#imb erau determinate doar in procesul de negociere , ca mec#anism de legatura piata reprezinta un

ansamblu de raporturi intre partile ce negocciaza in determinarea centrelor de luare a deciziilor care la rindul sau isi

&or impune interesele sale n economia contemporana sint cunoscute 3 tipuri de pieti, %ecaruia din ele apartinind o

multitudine de forme :

1 Piata bunurilor sau piata reala* unde se comercializeaza toate marfurile produse, aceasta piata se poate

di&iza in determinarea specializarii produselor + E': piata alimentara, euto )2 Piata %nanciara aici se comercializeaza banii , creditele, titluri de proprietate,creditele, deci ma-oritatea

operatiunilor ce determina circiutul capitalului monetar. si a titlurilor de proprietate 3 Piata resurselor : care determina circiutul resurselor primare , care include resursele natural si forta de

munca /orta de munca poa. % comercializata, doar in intermediul contractului de anga-are Astfel piatamuncii determina si urmatorul speci%c, in cadrul ei nu numai are loc comercializarea dar si inregistrarea

somerilor ,acumularea informatiilor despre posibilitatea de anga-are in cimpul muncii, posibilitatea de

organizare a recali%carilor! /iecare dintre aceste tipuri de piata poate % speci%cata si de urmatorii criterii:10 upa principiul territorial cunoaste : pieti locale ,regionale, nationale, mondiale20 upa obiectul afacerilor30 upa caracterul si &olumul afacerilor: piata cu ridicata si piata cu amanuntul!0 upa timp , pieti permanente , sezoniere0 upa forma de organizare: iermaroc, tirg, bursa

Cea mai e%cienta forma de organizare a pietii este bursa , unde se acumuleaza toate informatiile necesare,depre

toate aspectele c ear putea interesa atit &inzatorul cit si cumparatorul

$u&iectul 2 :

n economia de piata principalul element este consumatorul deoarece : ne&oile consumatorului ser&esc

determinantul principal pentru roducator 2) deciziile consumatorului predetermine cererea pe piata atit pentru

bunuri cit si pentru ser&icii care la rindul sau inuenteaza dez&oltarea acti&itatii economice in ansamblu si 3) doar

prin intermediul consumatorului se apreciaza rezultatele oricarei acti&itati a producatorului, dina ceste considerente

pu.erea, su&eranitatea poporului in economia de piata poate %n considerate ca o capacitate de a determina &olumul

de productie , deci a inuenta asupra destinului producatorului Pornind de la di&ersitatea ne&oilor sale si a

resurselor %nanciare pe care le detinem , consumatorii se aa permanent intro stare de alegere ce reprezinta un

process de formare in cadrul &enitului disponibil a cosului bunurilor de consum care la rindul sau deterina speci%carea

a unor cantitati a diferitor bunuri care ii &a asigura conumatorului o anumita satisfactie /iind o %inta rationala %ecare

consummator este cointeresat in ma'imizarea utilitatii obtinute din consumul bunurilor ac#izitionate deoarece

mi-loacele %nanciare cint limitate eci alegerea consumatorului trebuie sa %e rationalasi asupra comportamentului

consumatorului in alegerea lui inuenteaza diferiti factori : 1) utilitatea bunurilor ac#izitionate ,2) preferintele

consumatorului , 3) pretul bunului procurat ,!) pretul bunurilor alternati&e , ) &enitul consumatorului si unul foarte

important este 4) preferintele in domeniul modei

eci in economia de piata comportamentul consumatorului reprezinta un process de formare a cererii consumatorilor

pentru dferite bunuri , ser&icii care la rindul sau depinde de &enitul si preferintele consumatorului indi&iduale , de

8/16/2019 5-Tema (1)

http://slidepdf.com/reader/full/5-tema-1 2/2

ni&elul preturilor , cu alte cu&inte in luarea deiziel rationale in determinarea ce sic it sa se cumpere , consumatorul

trebuie sa aleaga doar cea ce este mai a&anta-os pentru el insusi , astfel ca sasi ma'imizeze utilitatea in dependent

de marimea &enitului , ni&elul preturilor si preferintele consumati&e

$ubiect 3:

Cererea reprezinta o categorie economica caracteristica doar economiei de piata care sa manifestat in limitele

sc#imbului de marfuri , deci a comertului $i care reprezinta o necessitate suumara in diferite marfuri , adica o

necessitate ce determina o multitidine de cerinte di&erse , cerinte care se aa intro permanenta modi%care eci

cererea reprezinta totalitatea de marfuri si ser&icii solicitate la un anumit ni&el al &enitului intro unitate de timp

data , si desigur sa cererea poate % determinate tit de factori economici cit si neeconomici, Ca factori economici pot

% &olumul si structura cererii + e': ni&elul &enitului , accesul la marfa , inromatia etc) ca factori neeconomici pot %

ne&oile %ziologice ,psi#ologia ,traditia modul de &iata, educatia si nu uitam de preferinte Astfel pot % identi%cate si

urmatoarele tipuri de cereri :

1 Cerere negati&&a: ma-oritatea marfurilor de pe piata nu sint intrebate sau sint ocolite + e' :asistenta

medicala)2 5ipsa totala a cererii + e'ista atunci cind consumatorii nu au nici un interes pentru anumita marfa sau sint

indiferenti )3 Cerere camuata + atunci cind consumatorii au dorinta de a procura o marfa ce lipseste pe piata )! Cerere in scadere + cind se reduce permanent interesul fata de un anumit bun sau marfa) Cerere neuniforma + determina oscilatia a cererii in dependent de timp )4 Cerere in deplina &aloare + cind circulatia marfurilor se satisface in deplina &aloare )6 Cerere e'agerata + cin produsele sint in cantitati insu%ciente , cererea nu este pe deplin satisfacuta)

7 Cererea nerationala + cind produsele sint insu%ciente pentru consum sau inuenteza sanatatea)

"data cu e'tinderea economiei de piata , teoria economica a determinat legea cererii : odata cu micsorarea pretului

&a a&ea loc ma-orarea de marfuri solicitate care pot % ac#izitionate de consumatori si in&ers ma-orarea pretului duce

la reducerea cereriii 5egea cererii n demonstreaza ca intre pret si cantiate e'ista un raport in&ers proportional deci

preturile ma-orate micsoreaza cererea insa nu si cantitatea de marfuri solititate de consummator ar preturile ridicate

nul &a determina pe consummator sa solicite o cantitate mai mica de bunuri material si spirituale , legea cererii poate

% reprezentata si sub forma gra%ca "data cu multitidinea de marfuri si ser&icii, e'ista si reactii in determinarea

cererii in dependenta de pret , pot % situatii cind , scaderea pretului da o crestere proportional a cererii sau cind la

aceasi scadere a pretului , cererea sporeste mai lent decit scaderea pretului Multitudinea de reactii in determinarea

modi%carii pretului reprezinta elasticitatea cererii , coe%cientul de elasticitate poate % determinate in felul urmator,

ca un raport intre procentul de modi%care a cererii catre procentul de modi%care a pretului Coe%cientul elasticitatii

cererii indica cu cite procente se modi%ca &olumul cererii in rezultatul sc#imbarii pretului cu un procent 5a produsele

de prima necessitate cererea reprezinta o cerere neelastica , mai este numita rigida , din cauza ca c#iar daca

preturile se moddi%ca cantitatea de preturi ramine aceeasi pe cind cererea uida sau elastica demonstreaa

modi%carea cantitatii in dependent de mofdi%carea pretului cu cit pretul se modi%ca cu atit cererea &a scadea

Asupra cererii inuenteaza urmatorii factori determinant , in primul rind &orbim de gusturile si preferintele indi&idului,marfurile care se substituie reciproc si cele complementare, &eniturile , asteptarile consumatorului si numarul

consumatorului

$ubiect ! :

Cantitatea de marfuri sau ser&icii prezentatepentru realizarea la un anumit pret , si intrun anumit inter&al de timp se

numete oferta "ferta ca si cererea reprezinta raportul dintre pret si cantitate , deci legea ofertei poate % estimata,

odata cu sporirea pretului ,oferta &a creste adica pretul de realizare creste , si in&ers odata cu diminuarea pretului

&a a&ea loc si scaderea cantitatii de oferte cea ce ne demonstreaza , ca intre pret si catitate in determinarea ofertei

e'ista o relatie direct proportionala, deci si elasticitatea ofertei poate % identi%cata ca acelasi raport intre cantitatea

ofertei in raport cu modi%carea pretului Elasticitatea ofertei poate % inuentata de urmatorii factori si anume de

c#eltuielile oferite sau propuse pentru modi%carea productiei , de gradul de utilizare a capacitatii de productie , de

disponibilitatea de resurse , de plasarea a capitalului de capita dintro rapura in alta in determinarea ofertei un factor

determinant este timpul, deoarece pina oferta se &a acomoda la un nou pre teste ne&oie de o perioada de timp

/actorii ce determina oferta sunt 1) pretul la resurse, 2) te#nologiile accesibile, 3) preturile la marfurile alternati&e , !)

asteptarile &inzatorilor ,) numarul &inzatorilor , ca si cererea , oferta poate % reprezentata gra%c, descrierea acesteicurbe , poate % determinata si din 2 puncte de &edere , 1) daca pretul e instabil oferta reprezinta cantitatea ma'imal

de marfuri pe care &inzatorul doreste sa realizeze la acest pret, 2) cind este concreta cantitatea de marfuri atunci

oferta reprezinta pretul minimal pe care &inzatorul in &a determina ca accesibil pentru marfa sa

Cererea si oferta oscilind in dependent de pret , &or tinde la un ec#ilibru , astfel modi%carea intre cerere si oferta

inuentata de pret deseori nu coincide in timp , deci ec#ilibrul intre cerere si oferta &a % atunci cind cererea pe deplin

se &a acomoda la sc#imbarea ofertei , deci ac#ilibrul intre cerere si oferta reprezinta ec#ilibru de piata , ideal acest

ec#ilibru poate % determinat cind &olumul si structura ofertei coincide cu &olumul si structura cererii , la un anumit

pret ec#ilibrat si cu un anumit ni&el al &enitului, deci ec#ilibru pe piata inseamna ca toate marfurile &care le ofera

&inzatorii &or % cumparate , si in&ers toate marfurile pe care le doresc sa le pocure cumparatorii &or % oferite deci

prin urmare un ec#ilibru al pietii are loc atunci cind cumparatorii si &inzatorii nu au moti&e sasi modo%ce cantitatea

atit a cererii cit si a ofertei eci piata intro stare de ec#ilibru determina sau pre&ede o egalitate atit a cererii cit si a

ofertei in determinarea pretului n realitate ec#ilibrul de piata daca si poate % determinat sau apreciat el poatee %

stabilit. partial , si pe un anumit grup de produse n di&erse inter&al de timp Ec#ilibrul de piata poate % e'primat si

gra%c :Atunci cind cantitatea cererii depaseste cantitatea ofertei apare de%cit, care reprezinta o cerere e'agerata, iar

atunci cind cantitatea ofrtei &a depasi cantitate cererii apare surplus de marfuri care ma-oritatea cazurilor duce la

micsorarea pretului deci si a insasi pretului de ec#ilibru