2
DISTILAREA Distilarea este operaţia de separare şi purificare cel mai des utilizată în practica de laborator, constând în transformarea unei substanţe lichide în vapori şi apoi condensarea acestor vapori cu ajutorul unui dispozitiv de răcire (refrigerent) potrivit. Presiunea de vapori a unei substanțe este presiunea pe care vaporii acelei substanțe o exercită la suprafața substanței, la o anumită temperatură. Presiunea de vapori a lichidelor crește o dată cu creșterea temperaturii. Temperatura la care presiunea de vapori a unui lichid egalează presiunea atmosferică se numește temperatură de fierbere. Separarea şi purificarea lichidelor prin distilare se bazează pe diferenţa de volatilitate a diferitelor lichide dintr-un amestec. Eficacitatea unei distilări depinde de o serie de factori care pot fi: diferenţa presiunii vaporilor componentelor amestecului lichid, volumul probei de distilare, aparatul folosit, precum şi posibilitatea de formare a unor amestecuri azeotrope. La distilarea unui amestec de lichide cu diferite puncte de fierbere, vaporii de deasupra lor sunt mai bogaţi în componenta mai volatilă, fapt pentru care printr-o distilare obişnuita, simpla, nu se poate ajunge la o separare completă a două sau mai multe componente volatile. Aceasta problemă se poate rezolva numai printr-o distilare fracţionata. Distilarea simplă Distilarea simplă se utilizează în cazul amestecuilor lichide care practic conţin o singură componentă volatilă care trebuie purificată, sau pentru a separa un solvent dintr-o soluţie a acestuia cu o substanţă nevolatilă. În timpul distilării unei substanţe ce conţine mici cantităţi de impurităţi lichide, la început temperatura de distilare crește mai rapid sau mai încet (din cauza distilării impurităţilor mai volatile), până ce atinge un punct la care se menţine constantă şi unde trece majoritatea substanţei pure. Apoi se observă din nou o creştere a temperaturii, ceea ce indică faptul că distilarea componentei principale s-a terminat, urmând distilarea impurităţilor cu puncte de fierbere mai ridicate (mai puţin volatile). Aparatura utilizată pentru distilarea simplă (figura 1) se compune din: 1- sursa de încălzire, care se alege în funcţie de temperatura de fierbere a lichidului 2- balonul Wurtz (cu tub lateral), prevăzut cu un termometru, al cărui rezervor de mercur trebuie sa fie cu aproximativ 0.5 cm mai jos decât nivelul tubului lateral al balonului. În locul balonului Wurtz se poate folosi orice balon cu fundul rotund la care se adaptează diferite dispozitive de distilare; 3- sistemul de răcire pentru condensarea vaporilor, care se alege în funcţie de temperatura vaporilor. Astfel pentru lichide cu punct de fierbere până la 130 °C se foloseşte un refrigerent cu apă descendent, iar pentru lichidele cu punct de fierbere peste 140 °C se foloseşte un refrigerent cu aer descendent. 4- vasul de colectare a distilatului, care poate fi un pahar în cazul lichidelor nevolatile şi neinflamabile, pe când în cazul lichidelor volatile sau toxice se folosesc baloane cu şlif fixate la capătul refrigerentului cu alonje prevăzute cu o deschidere tubulară laterală, prin care se face eliminarea vaporilor volatili sau toxici la nişă sau la canalul de scurgere a apei. Sursa de incalzire Figura 1. Aparat pentru distilarea simplă

5 Lucrarea5 Distilarea Simpla Vid.doc

Embed Size (px)

DESCRIPTION

distilare

Citation preview

  • DISTILAREA

    Distilarea este operaia de separare i purificare cel mai des utilizat n practica de laborator, constnd n transformarea unei substane lichide n vapori i apoi condensarea acestor vapori cu ajutorul unui dispozitiv de rcire (refrigerent) potrivit.

    Presiunea de vapori a unei substane este presiunea pe care vaporii acelei substane o exercit la suprafaa substanei, la o anumit temperatur. Presiunea de vapori a lichidelor crete o dat cu creterea temperaturii. Temperatura la care presiunea de vapori a unui lichid egaleaz presiunea atmosferic se numete temperatur de fierbere.

    Separarea i purificarea lichidelor prin distilare se bazeaz pe diferena de volatilitate a diferitelor lichide dintr-un amestec. Eficacitatea unei distilri depinde de o serie de factori care pot fi: diferena presiunii vaporilor componentelor amestecului lichid, volumul probei de distilare, aparatul folosit, precum i posibilitatea de formare a unor amestecuri azeotrope. La distilarea unui amestec de lichide cu diferite puncte de fierbere, vaporii de deasupra lor sunt mai bogai n componenta mai volatil, fapt pentru care printr-o distilare obinuita, simpla, nu se poate ajunge la o separare complet a dou sau mai multe componente volatile. Aceasta problem se poate rezolva numai printr-o distilare fracionata.

    Distilarea simpl

    Distilarea simpl se utilizeaz n cazul amestecuilor lichide care practic conin o singur component volatil care trebuie purificat, sau pentru a separa un solvent dintr-o soluie a acestuia cu o substan nevolatil.

    n timpul distilrii unei substane ce conine mici cantiti de impuriti lichide, la nceput temperatura de distilare crete mai rapid sau mai ncet (din cauza distilrii impuritilor mai volatile), pn ce atinge un punct la care se menine constant i unde trece majoritatea substanei pure. Apoi se observ din nou o cretere a temperaturii, ceea ce indic faptul c distilarea componentei principale s-a terminat, urmnd distilarea

    impuritilor cu puncte de fierbere mai ridicate (mai puin volatile).Aparatura utilizat pentru distilarea simpl (figura 1) se compune

    din:1- sursa de nclzire, care se alege n funcie de temperatura de

    fierbere a lichidului2- balonul Wurtz (cu tub lateral), prevzut cu un termometru, al

    crui rezervor de mercur trebuie sa fie cu aproximativ 0.5 cm mai jos dect nivelul tubului lateral al balonului. n locul balonului Wurtz se poate folosi orice balon cu fundul rotund la care se adapteaz diferite dispozitive de distilare;

    3- sistemul de rcire pentru condensarea vaporilor, care se alege n funcie de temperatura vaporilor. Astfel pentru lichide cu punct de fierbere pn la 130 C se folosete un refrigerent cu ap descendent, iar pentru lichidele cu punct de fierbere peste 140 C se folosete un refrigerent cu aer descendent.

    4- vasul de colectare a distilatului, care poate fi un pahar n cazul lichidelor nevolatile i neinflamabile, pe cnd n cazul lichidelor volatile sau toxice se folosesc baloane cu lif fixate la captul refrigerentului cu alonje prevzute cu o deschidere tubular lateral, prin care se face eliminarea vaporilor volatili sau toxici la ni sau la canalul de scurgere a apei.

    Sursa de incalzire

    Figura 1. Aparat pentru distilarea simpl

  • Modul de lucru: se umple balonul de distilare cel mult pana la 2/3 din volumul su i pentru a asigura o fierbere uniform, evitnd supranclzirile, se introduc cteva bucele de porelan poros, sau se pun cteva buci de capilare de sticl.

    Se nclzete balonul n aa fel nct distilarea s decurg lent, deoarece numai n acest fel temperatura nregistrat de termometru este cea real. Urmrind indicaiile termometrului, cnd temperatura de distilare rmne constant, se colecteaz distilatul pur.

    Practic: se distil apa de la robinet n scopul obinerii apei distilate.

    Distilarea n vid

    Distilarea n vid se folosete pentru distilarea substanelor care la presiune atmosferic se descompun prin fierbere sau care au puncte de fierbere foarte ridicate.

    Prin realizarea n interiorul aparaturii de distilare a unei presiuni mai sczute, vaporizarea lichidului va avea loc la o temperatura inferioar punctului su de fierbere la presiunea atmosferic. n acest mod se poate realiza distilarea evitndu-se pericolul de descompunere.

    Aparatura necesar distilrii la presiune sczuta este alctuit din aceleai piese componente ca i cele folosite la distilarea simpl, cu excepia balonului de distilare, care poate fi un balon Claisen prevzut cu o capilar n gtul central i un termometru n cel de-al doilea gt sau orice alt balon cu doua gturi care permite introducerea unei capilare ntr-unul dintre cele dou gturi i a unui termometru n cel de-al doilea gt.

    Prin capilar se barboteaz un curent slab de aer reglat cu ajutorul unei cleme Hofmann care se fixeaz pe tubul de cauciuc tras pe tubul capilar.

    Sursa de vid este n marea majoritate a cazurilor trompa de ap. Aparatura necesar distilrii la presiune scazut se monteaz ca n

    figura 2.

    Figura 2. Aparatura pentru distilare n vid

    Instalaia simpl de distilare n vid se etaneizeaz cu dopuri de cauciuc. Vasele de colectare pot fi: baloane cu fund rotund prevzute cu alonj pentru vid, sau baloane Wurtz prin a cror tuburi laterale se realizeaz legatura cu sursa de vid.

    Pentru distilare n vid se recomand ca instalaia s fie prevazut cu lifuri unse cu unsoare de silicon.

    nainte de a ncepe nclzirea, se controleaz vidul dup ce s-a reglat debitul de gaz al capilarei (cu ajutorul clemei Hofmann), pentru a asigura n balon o agitare suficient a lichidului i un vid corespunzator.

    Apoi se ncepe nclzirea balonului, legnd instalaia la o tromp de ap, pan ce se elimin complet fraciunile volatile. Dup eliminarea capului de distilare, dup ce temperatura la presiunea respectiv ramne constant, se colecteaz produsul principal al distilrii pn cnd temperatura indicat de termometru ncepe s scad.

    ntreruperea distilrii se face n urmatoarea ordine:- se ntrerupe ncalzirea balonului.- se deschide clema Hoffmann a capilarei.- se face legtura cu presiunea atmosferic prin intermediul

    robinetului vasului de siguran.Practic: se va distila la presiune scazut apa urmrindu-se variaia

    punctului de fierbere comparativ cu distilarea la presiune normal.