Click here to load reader

47692271 Reabilitarea Cladirilor Din Zidarie

  • View
    92

  • Download
    12

Embed Size (px)

DESCRIPTION

referat

Text of 47692271 Reabilitarea Cladirilor Din Zidarie

Expertizarea si reabiIitarea structuraIa a constructiiIor2010-2011consolidarea structurilor din zidarie din caramidaconsolidarea structurilor din zidarie din caramidantroducere.Reabilitarea unei constructii se refera la reducerea in stare active, prin refacere, a anumitor functiuni ale acesteia care au fost deteriorate in procesul de exploatare din diverse cause.n mod current se intalnesc degradari ale constructiilor cauzate de imbatranirea materialului prin depasirea duratei de viata, aparitia fenomenului de oboseala, curgerea lenta, fluaj si din incarcari alternante sau dina ctiunia unor agenti chimici.Sunt numeroase cazurile cand avariile constructiilor sunt datorate degradarii terenului de fundare prin cresterea nivelului panzelor freatice, lipsa masurilor de protective in cazul pamanturilor sensibile la umezire si a pamanturilor cu umflari si contractii mari, infiltratia apelor pluvial si tehnologice sau infiltratia apelor ca urmare a intretinerii defectuase a instalatiilor de alimentare cu apa, de canalizare si de incalzire.u sunt de neglijat nici greselile de proiectare care pot impune procesul de reabilitare, cum ar fi situatiile cand inginerul proiectant accepta sisteme structural improprii, ca produs al creatiei arhitecturale, sau cazurile cand beneficiarul schimba ulterior destinatia constructiei si rezulta o subevaluare a incarcarilor.Foarte frecvent sunt si greseli de executie, cand sunt utilizate materiale de calitate inferioara, nu se respecta proiectul sau tehnologiile de punere in opera. Pot aparea deficient prin solicitarea elementelor structural inaintea atingerii parametrilor de rezistenta ai materialelor sau prin efectuarea lucrarilor pet imp friguros fara masuri adecvate.Actiunea seismica ramane insa una dintre cele mai importante cause generatoare de degradari ale constructiilor, cele mai vulnerabile fiind cladirile vechi, la care nu au fost luate masuri specific de protective. Uneori numarul mare de seisme inregistrate pe durata vietii unei constructii duc la pierderea capacitatii portante ca urmare a oboselii materialului. Reabilitarea structurala poate fi realizata prin:-schimbarea destinatiei cladirii;-inlocuirea sau modificarea partial a constructiilor;-refacerea structural locala;-modificarea structural.n reabilitarea structurala trebuie parcurse o serie de etape:5ertizarea tehnica si proiectarea lucrarilor de interventie.n prima urgenta se vor avea in vedere:1. destinatia constructiei si functiile acesteia pentru: 2. criterii tehnice:a) clasa de importanta, conform;b) riscul natural al zonei in care este amplasata constructia;c) perioada de proiectare/construire;d) dimensiuni in plan/deschideri/inaltimi/volume;e) comportarea in timp a constructiei;f) actiunea unor factori cu consecinte agravante asupra rezistentei si stabilitatii;g) interventii intreprinse asupra constructiei;3. existenta spatiilor publice; 4. amplasarea constructiei, vecinatati, consecinte la scara urbana in caz de prabusire/avariere a constructiei; 5. existenta documentatiei pentru lucrari de interventie in prima urgenta: 6. participarea detinatorului constructiei la cofinantarea lucrarilor de interventie in prima urgenta. auzele defectiuniiDefectiunile apar datorita unor cauze cum sunt:proiectde slaba calitate, executie de slaba calitate, nerespectarea decatre executant a detaliilor din proiect, actiunea asupra cladiriia unor factori care nu au fost prevazuti in proiect, imbatranirea.Factorii de mai sus pot actiona separat sau incombinatie, avand ca rezultat deteriorari semnalate prin:modificari ale compozitiei materialelor, modificari aleconstructiei insi, modificari ale dimensiunilor, formei saugreutatii materialelor sau a partilor unei cladiri etc.Principalii factori care determina asemenea schimbarisunt: uzura, incarcarile aplicate constructiei si elementelor deconstructie, deformatiile impuse, umiditatea, instalatiile siimbinarile/fitingurile defecte, agresiunea chimica, agentiibiologici, agentii climatici (temperatura si variatiile ei),incendiul, cutremurul, inundatiile, impactul cu autovehicolele sialte incarcari accidentale.Aceste structuri sunt cel mai des intalnite la constructiilevechi . Predominanta ,caramida arsa , apare la subsululcladirilor,pereti exteriori,interieori si in elementeleornamentale. Vom trata aspectele mai frecvente de degradare simacinare a zidului de caramida si posibilitatile de reparatii,consolidare si impermeabilizare cele mai uzuale.Sistemul structural este format din pereti portanti din zidariede caramida si starea curenta a cladirii arata degradari aleblocurilor de caramida si deplasari, crapaturi din efectul forteiorizontale si deformatii din cauza tasarilor.Procedeul de reparatii structuri din caramidaCa si degradari se observa: -aparitia crapaturilor inclinate; - crapaturi si fisuri in apropierea geamurilor; -crapaturi la capatul zidului din caramizi, care duc spre acoperis;- crapaturi aparute dinspre fundatii catre pereti; - deplasarea si degradarea zidariei. Principala cauza a degradarii fiind modificari ale compozitiei materialelor, tasare a unui zid datorita vibratiilor (din cauza trecerii zilnice a tramvaielor in jur), natura solului, modificari ale constructiei insi, modificari ale dimensiunilor, formei sau greutatii materialelor sau a partilor unei cladiri .S-a adoptat pentru consolidarea cladirii sistemul format din plase sudate din otel-beton si tencuiala cu mortar de ciment, in unele locuri injectarea cu mortar de ciment a fisurilor/sau crapaturilor, inlocuirea zidariei degradate cu alta, cu teserea aferenta, elemente din beton armat alcatuirea unei centuri, cu agrafe din beton-armat. liminarea zidariei pentru amplasarea centurii din beton armatenturile din beton armat se execut cu dimensiunile sec[iunii transversale de minimum 150 x 150 mm, putnd ii amplasate pe o fa[ sau pe ambele fe[e ale zidului. De preferat ele se amplaseaz nglobat total n grosimea zidului, dai respectnd condi[ia ca adncimea li[ului creat s nu depeasc un sfert din grosimea zidului.1. Se traseaz pozi[ia li[ului.2. Se ndeprteaz tencuiala pe lungimea li[ului i pe o l[ime cu cea. 100 mm mai marc ca nl[imea acestuia (cca. 50 mm deasupra i dedesubtulacestuia).3. Se execut li[ul, folosind, de preferat maina de tiat cu disc rotativ.4. u ajutorul unei scoabe metalice se deschid rosturile dintre crmizi, prin ndeprtarea mortarului din ele pe o adncime de 10 . 15 mm.5. Suprafe[ele decopcrtaic se cur[ prin periere cu pena de srm i splare cu jet de ap.6. Se introduce carcasa de armtur, avnd grij s se prevad distan[ieri la partea inferioara i pe fa[a dinspre fundul li[ului (minimum l buc/ml).7. Se execut cofrajul cu buzunar la fa[a exterioar .8. Se toarn betonul, avnd grij ca zidria s se men[in umed minimum dou ore nainte de turnarea acestuia, iar suprafe[ele slitului s fie zvntate n momentul turnrii. Dup turnare, betonul (de clas minim Bc 15) se compacteaz manual prin baterea cofrajului cu ciocanul de lemn de 2 kg sau mecanizat cu pervibratorul cu lance.9. Dup minimum 12 ore dar maximum 24 ore de la turnarea betonului se face decofrarca fe[ei exterioare i se cioplete cu dalta i ciocanul betonul n exces.10.Se reface tencuiala cu mortar M 5O T.Amplasarea plasei sudate inainte de a fi acoperita cu mortar de cimentSolu[ia se aplic la peretii din zidrie de crmid care prezint fisuri izolate cu deschideri medii sau mari.njectarea cu mortar de ciment.Prezenta solu[ie se aplicla repararea elementelor dinzidrie de caramid care prezinto retea de fisuri.Aceasttehnologie se poate combina i cualte tehnologii precum :cmuirea cu mortar sau betonarmat, tiran[i metalici, refacerealocala a zidriei avariate etc. ncazul n care zidria prezintdislocri sau expulzri, aceastatehnologie nu se aplic dect daceste posibil refacerea n prealabila zonelor degradate (prin rezidire).Folosire plombelor din betonAceasta metoda se foloseste la peretii din zidarie care prezinta o fisura izolata cu deschidere mai mare de 5 mm,cu sau fara dislocari sau expulzari ale caramizilor.V MUL|UMS