42302518-Revolutia-engleza

7/31/2019 42302518-Revolutia-engleza

http://slidepdf.com/reader/full/42302518-revolutia-engleza 1/5

MODELUL POLITIC BRITANIC

CONTEXT

La începutul sec. al XVII-lea regii Angliei încearcă să impună o monarhie absolutistă.

1. Putere şi religie în insulele Britanice1.1 De la Marea Chartă a Libertăţilor din 1215, puterea regelui este parţial limitată de Parlament.Camera Lorzilor şi Camera Comunelor trebuie să-şi dea acordul dacă regele doreşte să perceapăimpozite. Deputaţii din Camera Comunelor sunt de regulă proprietari bogaţi, negustori şi armatori

din Londra.

1.2 Diferenţe religioase divizează britanicii- după ruptura cu Roma din 1531,majoritatea populaţiei este anglicană- protestanţii cei mai riguroşi (puritanii) critică aceastăBiserică oficială condusă de Rege

- Scoţia are o biserică naţională calvină- catolicii sunt numeroşi în Anglia şi Irlanda2. Încercarea de a impune monarhia absolută- Stuarţii prin Iacob I (1603-1625) şi Carol I (1625-1649) încearcă să impună o monarhie absolutăde drept divin: guvernează fără Parlament, impun impozite fără consimţământul acestuia,persecută puritanii şi încearcă să impună anglicanismul în Scoţia.- reacţia este vie: Petiţia Drepturilor din 1628

- unii puritani emigrează în America de Nord. În 1637 scoţienii se ridică împotriva lui Carol I;revolte izbucnesc împotriva noilor impozite în anumite regiuni din Anglia, apoi în Irlanda în 1641 şila Londra în 1642. Războiul civil devine inevita bil.

3. Războiul civil 1642-16493.1 Faza parlamentară- Regele dizolvă Parlamentul cel Scurt (aprilie-mai 1640) dar din noiembrie trebuie să convoaceParlamentul (cel Lung; 1640-1653); parlamentarii votează o lege prin care fără consimţământul lorParlamentul nu mai poate fi dizolvat şi regele primeşte Mustrarea cea Mare- Regele încearcă să aresteze opoziţia şi în ianuarie 1642 părăseşte Londra ceea ce duce la

declanşarea războiului civil3.2 Războiul civil- armata Parlamentului condusă de Cromwell înregistrează succese abia după 1644 (Marston Moor1644; Naseby 1645; Preston 1648)

Luterani şi calvini Anglicani

D

O

C

T

R

I

N

A

Salvarea sufletului este

asigurată princredinţă(Luther)/predestinare(Calvin)

credinţă

Nu se supun Papei

Există 2 sacramente în loc de 7: botezul şicomuniuneaSe respinge credinţa în Fecioara Maria şi în

sfinţiL

E

C

T

U

R

A

Mesa catolică este înlocuită cu lecturaBibliei, cânturi, predici

Ceremonial foarte simplu Ceremonial fastuos

Pastorul îndrumă pe fideli; se poate căsători

Nu există cardinali sauepiscopi

Menţinereaepiscopilor

1



- Regele ajunge captiv, este judecat şi decapitat (30 ianuarie 1649)4. Prima revoluţie: eşecul Republicii-noua Republică condusă de un Consiliu dominat de Cromwell este grav ameninţată: regaliştinumeroşi; „nivelatorii” (puritani radicali) cer egalitatea politică; Irlanda catolică se ridică contrapuritanilor iar scoţienii vor să-şi salveze independenţa- Cromwell restabileşte ordinea şi exercită o veritabilă dictatură, are titlul de Lord Protector alRepublicii (1653)5. Eşecul Restauraţiei: Revoluţia glorioasă- în 1660 Parlamentul îl cheamă pe Carol al II-lea (fiul lui Carol I)

- Carol al II-lea (1660-1685) respectă Parlamentul dar e apropiat de catolici : Parlamentul impune în 1673Bill Test (funcţiile publice sunt pt. anglicani) şi în 1679 Habeas Corpus (nimeni nu poate fi încarcerat fără judecată)- Iacob al II-lea (1685-1688), catolic, refuză deciziile Parlamentului; ca urmare puterea estepropusă fiicei acestuia şi soţului ei, Wilhelm de Orania (protestanţi). Este Revoluţia Glorioasă(noiembrie 1688).6. Înţelegerea dintre Rege şi Parlament- în 1689 Declaraţia Drepturilor limitează puterea regelui iar deputaţii afirmă că naţiunea (pe careei o reprezintă) are dreptul să aleagă regele- sunt proclamaţi regi ai Angliei Wilhelm (al III-lea) şi Maria (a II-a) după ce au promis să respecteDeclaraţia. Parlamentul este învingător în lupta cu monarhia; Anglia devine monarhieParlamentară.

SISTEMUL POLITIC ENGLEZ:1. Regele

2. Camera Lorzilor (episcopi, duci, pairi); puterea lor e obţinută prin nominalizare sau ereditar3. Miniştrii nominalizaţi de rege din majoritatea care a câştigat alegerile4. Camera Comunelor (deputaţi a oraşelor şi comitatelor) aleşi pe 3 ani prin vot censitar

5. Alegătorii sunt 250000 de proprietari sau burghezi6. Ţăranii, meşteşugarii, salariaţii, femeile nu votează

FORME DE ORGANIZARE A STATELOR MODERNE

În Epoca modernă, cele trei revoluţii burgheze impun diferite forme de organizarepolitică a statului. Aceste modele politice se dovedesc a fi viabile şi în viitor, pentru cămonarhia constituţională din Anglia a supravieţuit până astăzi, la fel sistemul federal dinSUA, sau ideea de republică gândită în Franţa.

a) ANGLIA cunoaşte mai multe tipuri de organizare a statului:

1. monarhia absolutistă (până la războiul civil)2. Republica (1649-1660)

• Commonwealthul (=comunitea legii şi abinelui;1649-1653):

Puterea executivă aparţine Consiliului de statcondus de Cromwell.

Puterea legislativă aparţine Parlamentului (înrealitate puterea aparţine lui Cromwellsprijinit de armată).

• Protectoratul (1653-1658): Regim autoritar bazat pe armatăLord Protector este Cromwell

Puterea executivă aparţine lui Cromwell şi

Consiliului de stat.Puterea legislativă aparţine Parlamentului

unicameralConstituţia se numeşte Actul (Instrumentul) de

2



Guvernare şi prin aceasta se instituie odictatură militară.

1657: o nouă constituţie prevede caParlamentul redevine bicameral iarCromwell (lordul protector) îşi poatedesemna urmaşul. Cromwell moare în1658, scena politică este dominată dehaos iar fiul lui Cromwell nu se poateimpune. Societatea îşi doreşte liniştea:revenirea la monarhie pare soluţiaideală.

3. monarhia constituţională\\limitată (din 1660)• Restauraţia monarhilor (1660-1688)

prin Declaraţia de la Breda: monarhiitrebuiau să respecte deciziileParlamentului dar Carol II şi Iacob II autendinţe absolutiste.

• Revoluţia glorioasă (1688): este impusămonarhia limitată, adică constituţională

prin proclamarea ca rege a lui Wilhelmde Orania. Se realizează înlăturareaabsolutismului monarhic, adică ceea cepoporul îşi propusese în războiul civil.

Are la bază documentele:

1628- Petiţia drepturilor ( nu se pot impune taxe

f ără acordul Parlamentului; nuse acceptă încarcerarea fărămotiv. De fapt se stabilesclimitele puterii regale şi seprezintă bazele legale aleprerogativelor Parlamentului).

1673 – Actul de Mărturisire a credinţei(exclude accesul catolicilor lafuncţii î n stat)

1679 – Habeas Corpus (protecţie faţă de arestareasau încarcerarea ilegală)

1689 – Declaraţia Drepturilor (cetăţenii audreptul de a adresa petiţiiguvernului; se interzicpedepsele excesive; se

reglementează raporturileRege/Parlament: Parlamentul îşiimpune autoritatea asupramonarhiei)

Alte 3 legi vor completa Revoluţia glorioasă:

1689 Actul de Toleranţă (libertateaconştiinţei şi libertatea de cultpentru nonanglicaniiprotestanţi)

1701 Act of Settlement ( regele nu putea să fie

catolic)1707 Act of Union (se năştea Regatul Unit al Marii

Britanii prin unirea politică a

3



Scoţiei la Anglia)Evoluţia spre un regim parlamentar continuă:

- Regina Ana, cumnata lui Wilhelm, moare fărăurmaşi. La tron este adus cel mai apropiatvăr pe linie protestantă, electorul german George

de Hanovra.

- în vremea regilor germani George I şi GeorgeII (1714-1760) aceştia nu se implică înpolitică şi participă tot mai rar la şedinţeleCabinetului (guvernului). Se naşte o nouăformă de guvernare: Cabinetul care erarăspunzător în faţa Parlamentului

- în şedinţele Cabinetului se impune unministru care conducea discuţiile (viitorulprim-ministru). Primul ministru care seremarcă este R. Walpole în vremea luiGeorge II sau W. Pitt junior în vremea luiGeorge III.

- regimul parlamentar, al monarhiei limitate era unul

caracterizat de expresia „regele domneştedar nu guvernează. El lasă să guvernezeCabinetul”. Se aplică principiul separăriiputerilor în stat:

puterea legislativă: exercitată de rege şi ParlamentRegele numeşte miniştrii şi generalii,

sancţionează legile Parlamentului pecare nu le poate abroga.

Parlamentul este alcătuit din CameraComunelor (eligibilă) şi CameraLorzilor. El vota legi, aproba bugetul,controla Cabinetul.

puterea executivă: Cabinetul compusdin miniştrii cu susţinere majoritară înParlament. Miniştrii erau răspunzători în faţa Parlamentului.

puterea judecătorească: judecătorii.

O contribuţie însemnată în noul sistem politic au partidele politice:

a) tory sunt reprezentanţii marii nobilimi, adepţi ai monarhiei cu prerogative largi

(viitorul Partid Conservator). b) whig sunt protestanţi, antiabsolutişti, reprezintă interesele burgheziei financiare

şi a clasei de mijloc, adepţii supremaţiei parlamentului (viitorul Partid Liberal).Sunt făuritorii Revoluţiei Glorioase.

Prin sistemul alegerilor parlamentare se ajunge la o alternanţă laguvernare a celor 2 partide, garanţie a democraţiei parlamentare.

Acest model politic va contribui decisiv la dezvoltarea Angliei sub toate aspectele: va deveniprima putere economică în lume datorită revoluţiei industriale, creşterii producţieiindustriale (bumbac, cărbune, fier) şi pentru că Anglia îşi va făuri cel mai întinsimperiu colonial al lumii (cuprindea Canada, Australia, Noua Zeelandă, India,Afganistan, Mesopotamia, Egipt, Africa de Sud etc.).

4



DOAR PENTRU OLIMPICI!!!!!!!!!!!!!

Imperiul colonial britanic se naşte treptat:a) Primele colonii au un caracter privat. Între 1607 (Jamestown) şi 1634 (Delaware)

sunt întemeiate coloniile care formează nucleul viitoarei SUA. În urma Actelor denavigaţie (1651-1674) se nasc războaiele cu Olanda care duc la înlăturareaconcurenţei acesteia. Compania Indiilor Orientale obţine noi puncte de sprijin înOrient. Următoarea concurentă este Franţa. Toate conflictele cu aceasta, dinperioada 1689-1815 vor avea un caracter economic. După Pacea de la Utrecht(1713), Anglia devine arbitrul relaţiilor diplomatice europene; îşi asigurăsupremaţia pe mare; stăpâneşte Gibraltarul şi îşi asigură accesul în Mediterana şipe imensa piaţă de desfacere care este Imperiul Otoman. În urma Războiului de7 ani (1756-1763) care se încheie cu un Tratat de pace la Paris, Anglia obţineposesiunile Franţei în Canada şi India. Acest tratat oferă Angliei posibilităţinemărginite de hegemonie maritimă, economică şi colonială şi este considerat

actul de naştere al Imperiului colonial britanic.

b) Coloniile engleze sunt de 2 tipuri:

1. de emigraţie. Apar pe coasta de E a Americii de N, au oeconomie iniţial agrară dar care evoluează spre industrie şicomerţ. Sunt conduse de un guvernator englez (reprezentant alregelui) asistat de un Consiliu excutiv (membrii desemnaţi deguvernator) şi de o Adunare Reprezentativă aleasă din rândulproprietarilor bogaţi.

2. de exploatare. Apar în Antile, Barbados, Jamaica şi Asia. Munca esteprestată de indigeni sau sclavii negri de pe plantaţii. Europenii

coordonau producţia, supravegheau şi supuneau producătorii.Apar şi coloniile penitenciar (Australia).

Regele stabilea patentele de organizare şi funcţionare ale coloniilor. În Anglia seorganizează departamente speciale pentru aceste colonii. În urma unei politici destat se promovează formele de comerţ cele mai rentabile pentru metropolă; seinterzice coloniilor să producă mărfurile produse de metropolă pentru a se evitaconcurenţa. Problema raporturilor economice metropolă-colonii este una dintrecauzele pentru care coloniştii din America pornesc războiul lor cu Anglia (Războiulde Independenţă SUA: 1776-1783).

La sfârşitul sec. XVIII, India devine cea mai bogată colonie engleză; Australiase adaugă ca un nou domeniu; se extinde controlul asupra Canadei dar se pierderestul Americii. Anglia pierde axa economică din Atlantic, aşa că comerţul ei seorientează spre est: se cucereşte S Africii şi continuă colonizarea Australiei; OceanulIndian devine ”Mediterana Britanică”. Pe parcurs englezii vor permite liberalizarearegimului politic în colonii, renunţându-se la ideea că teritoriile de peste mări suntdoar o sursă de materii prime şi o piaţă de desfacere a produselor din metropolă.

5

Documents

42302518-Revolutia-engleza