265561238 Masajul Medical

8/20/2019 265561238 Masajul Medical

http://slidepdf.com/reader/full/265561238-masajul-medical 1/79



Masajul medical reprezinta grupul de tehnicicare se executa asupra musculaturii sitesuturilor adiacente cu scopul relaxarii, siimbunatatirii circulatiei sanguine. Se poateaplica un masaj local, pe diferite regiuni alecorpului, sau masajul general, el mai poate supercial sau profund, sedativ sau stimulant.Este cel mai cunoscut mijloc de zioterapie, elind folosit inca din anul 3000 i.e.n.





!rocedee principale de masaj "fundamentale#alunecarile "netezirea, e$eurajul#% frictiunile%framantatul si stoarcerea "petrisajul#% lovirileusoare si ritmice "baterea, tapotamentul#%vibratiile.!rocedee secundare de masaj "ajutatoare#

cernutul si rulatul% presiunile% tractiunile sitensiunile% scuturarile% ciupirile si pensarile%



&etezirea'E$eurajulDefniţie:

Se adreseaz( tegumentelor )i const( *n

alunec(ri ritmice )i u)oare executate cudiferite p(r+i ale minilor *n sensul circula+ieide *ntoarcere "venoase )i limfatice#. Mi)carea const( *n ac+iunea de

*mpingere )i tragere a minilor cu o anumit(ap(sare *n func+ie de scopul urm(rit.





A. Din punct de vedere al modului de lucrual mâinilor avem:

neteziri simultane neteziri alternativeB. Din punct de vedere al direcţiei netezirilor: pe direc+ie longitudinal( a segmentului

simultane lungi

alternative lungi pe direc+ie oblic(

simultane medii alternative medii

pe direc+ie transversal( simultane scurte alternative scurte

Manevrele lungi pierd din vitez( )i presiune *n timp ce manevrelescurte devin din ce *n ce mai rapide, au ritm vioi )i presiune crescut(.

C. Din punct de vedere metodic.

netezire introductiv(

netezire nal( "de *ncheiere#



Netezirea introductivă are loc *n orice

)edin+(, orice regiune, segment sau zon(. 1ipuri 2. simultane lungi . alternative lungi

3. simultane medii 4. alternative medii 5. simultane scurte 6. alternative scurte

-itmul )i intensitatea manevrelor vorcre)te *n mod treptat, deoarece seurm(re)te ob+inerea *nc(lzirii subiectuluipentru urm(toarele tehnici )i ob+inereaacomod(rii subiectului cu maseurul.



Netezirea fnală. Succesiunea manevreloreste invers ca la cea introductiv(.

Manevrele vor sc(dea treptat *n ritm )iintensitate.D. Din punct de vedere al specifcului

regiunii avem:

neteziri pentru regiuni cu pilozitatecrescut( 7 hipertricoz(, neteziri *n perie cudegetele *n semi$exie



neteziri pentru segmentele circulare,tronconice "bra+e, gambe, antebra+e#,

neteziri *n br(+ar( sau inel, se realizeaz(sacadat. Se prinde segmentul *n priz(circular( cu policele unul *naintea celuilalt)i se deplaseaz( cu o mi)care sacadat(.



Eectele terapeutice.

Efectele se instaleaz( pe cale re$ex(

)i mecanic(. Efectele mecanice se r(sfrng asupra 2. circulatiei

. sferei neuropsihice 3. pielii



2. 8supra circulatieiac+ioneaz( direct asupra circula+iei venoase

superciale, *mpingnd sngele venos *n sensul

curgerii normale%ac+ioneaz( asupra circula+iei profunde pentru

regiuni plane )i *ntinse. Efectul se produce cndnetezirea se execut( simultan )i cu presiune.pentru regiunile circulare efectele sunt induse

prin manevra supercial(, netezirea sacadat( *nbr(+ar(, deoarece priza circular( simuleaz(contrac+ia brei musculare netede ce intr( *nalc(tuirea tunicii medii a venelor dispuse subform( de inele.



. 8supra sferei neuropsihice realizeaz( acomodarea subiectului cu

maseurul, inducnd efect psihoterapeutic derelaxare.3. 8supra pielii determin( exfolierea celulelor cornoase,

rezult( scurtarea timpului re*nnoirii epidermului% *mpiedic( *nc(rcarea progresiv( a brelor

elastice cu ioni de calciu prevenind *mb(trnireapielii%



activeaz( secre+ia de sebum )i sudoare careintr( *n componen+a lmului lipidic, acid desuprafa+( cu rol antimicrobian, antifungic )iantiparazitar% stimuleaz( deschiderea canalelor glandelor

sudoripare%favorizeaz( pierderea de c(ldur( prin

transpira+ie, deci intervine *n termoreglare% prin sudoare se elimin( )i produ)i toxici de

metabolism "azota+ii, nonazota+ii#% favorizeaz( detoxierea organismului dup(

eforturi intense, prevenind instalarea oboselii.



Efectele pe cale re$exa Se excit( receptorii senzitivosenzoriali,

extero, proprio, interoceptorii, iar ecoulpentru ecare receptor este diferit.&eteziri lungi efectuate cu ritm )i intensitate sc(zut(

induc un efect calmant, lini)titor la nivelul

sistemului nervos central )i efect relaxantdecontracturant asupra musculaturii striate% scad sensibilitatea conductibilit(+ii )i

reactivitatea nervoas(.



&eteziri scurte efectuate cu ritm )i intensitate crescut(

au efecte intense% se induc efecte asupra circula+iei arteriale

vasodilatante, hiperemie cutanat( persistent(% temperatura pielii este incriminat( *n

perceperea senza+iei dureroase, astfeltemperatura sc(zut( scade percep+ia durerii,rezult( aplica+iile masajului cu ghea+( *ndiverse algii.



9rictiuneaDefnitie:

Este reprezentata de presiuni cuintensitate variabila efectuate rotativ,

longitudinal sau eliptic, la nivelultegumentului si musculaturii pacientului.Este o tehnica de masaj care are ca

principale tinte terapeutice zone mici ale

tesutului celular subcutanat, tesuturicicatriciale si aderentiale.Se adreseaza in special pentru tesuturile

dermice si subdermice, fascii, tendoane,burse seroase, musculatura.



1ehnica uzeaza deplasarea din aproape inaproape, durata manevrei active circa un minut,urmata de deplasarea in regiunea imediat

invecinata, cu revenire la nevoie in zona masatainitial, pentru prevenirea iritarii tisulare, tehnicafolosita cu forta putand provoca leziuni tisulare.:e aceia tehnica nu se va folosi niciodata in

fazele acute sau imediat postacute.Se contraindic( de asemenea *n procesehemoragice putand produce ruperea vaselorsanguine locale )i continuarea hemoragiei.



;n tehnicile neuromusculare, ca de exempluin stimularea organelor <olgi de la nivelulinsertiilor tendinoase, tehnica descrisa de:r. =ames >riax, durata frictionarii este depana la 25 minute, multi dintre pacienti siterapeuti considerando insa excesiva.

?a sfarsitul frictionarii, se recomandaintinderi functionale, mobilizari in unghiurifunctionale pasive.



Clasifcare: A. Din punct de vedere tehnic

Se execut( cu vrful degetelor, margineacubital(, r(d(cina minii, proeminen+a tenar()i hipotenar(, fa+a palmar(, fa+a dorsal(,pumnul palmar, pumnul dorsal sau cu cotul.?a acestea se va apela *n func+ie de

sensibilitate. !e zonele sensibile zic se vaexecuta cu partea c(rnoas(, iar pe zonelemai voluminoase, mai pline se va executa cupumnul sau cotul.



/n func+ie de suprafa+( *n zonele mici cu degetele, *n zonele mari cu toat( mna, *n zonele foarte maricu ambele mini. Sensul este adaptat

particularit(+ilor anatomice ale regiunilorrespective.!entru ligamente, spa+ii interosoase, spa+ii

intermusculare, degete, tendoane se execut( liniar

)i longitudinal% pentru articula+ii interfalangiene )ipentru unele tendoane "tendonul lui 8hile# seexecut( transversal cu vrful degetelor sau cumarginea cubital( a minii.



:up( specicul regiunii avem fric+iuni *n cle)te pentru tendonul lui 8hile fric+iuni *n zigzag pentru coloana

vertebral( de sus *n jos!rin fric+iune putem ac+iona profund sau

supercial m(rind presiunea cu care seexecut( manevra )i unghiul cu care degetele

se aplic( pe tegument. u ct presiunea estemai mare )i unghiul este mai mare cu attmanevrele sunt mai profunde, cea mai mareadancime ind realizata la un unghi de @0 degrade.



B. Din punct de vedere metodic 9ric+iunea este simpl( sau combinat(. 9ric+iunea simpl( 7 cnd se execut(

unul din elementele tehnice. 9ric+iunea combinat( cu alte procedee

de masaj cu fr(mntatul.

Eectele terapeutice. Efectele mecanice. Elasticizarea si asuplizarea tesuturilor

cicatriciale si a brozarilor tisulare,constitue unul dintre principalele efecteterapeutice, efect care nu poate conceput fara aceasta tehnica detratament. -educe astfel riscul aparitieiredorilor articulare, musculoligamentare,cicatriciale, precum si retractiile tisulare.



Stimuleaza procesele de vindecare sifavorizeaza regenerarea unui tesut cicatricialfunctional.

8melioreaza si stimuleaza circulatia localatisulara, cu aparitia vasodilatatiei tegumentaredar si la nivelul structurilor profunde intratisularesau periarticulare. !roduce analgezie si induce relaxare musculara,

mai ales cand sunt efectuate lent, usor siprogresiv. reste absorbtia si vehicularea in circulatia

profunda a unor produse medicamentoase.



Efectele pe cale re$ex( Stimularea eliberarii de hormoni

"histamina, bradiAinina# care producvasodilata+ie local( exteriorizat( prinhiperemie persistent(. re)terea a$uxului de snge c(tre piele.

8ceasta explic( mecanismul de asuplizare a

acesteia *n toate condi+iile *n care suple+eaeste redus( sau pierdut( "*naintarea *n vrst(sau tendin+a la formarea de cicatrici cu excesde material bros#.



manevrele lungi executate cu ritm )iintensitate sc(zut( induc relaxarea muscular(,ind utila atat pacientilor cat si sportivilor,

inainte sau dupa incheierea unei probe sportive,producand si analgezie este utila in tratamentulsechelelor dupa entorse, luxatii, contuzii,sufuziuni, intinderi musculoligamentare. manevrele scurte executate cu ritm )i

intensitate crescut( au efecte inverse, efectulstimulant creste randamentul recuperator,creste performantele zice si psihice alepacientului sanatos sau bolnav, inclusiv alsportivilor, inaintea probelor sportive.



9ramantatul'!etrisajulDefnitie.

onst( *n prinderea tegumentului,

tesutului celular subcutanat si musculaturiipacientului, ridicarea sub forma unei cute,atat ct permite elasticitatea proprie )istoarcerea prin comprimare *ntre degete

sau *ntre degete )i r(d(cina minilor saupresarea pe un plan profund.



Clasifcare:

:in punct de vedere tehnic )i *n func+ie de

particularit(+ile regiunii avem 2. 9r(mntatul *n cut( 7 se aplic( tuturor

regiunilor. :ifer( *ns( priza *n func+ie de grosimeastratului de prelucrat.

a. !riz( mic( 7 se realizeaz( *ntre police )i index%b. !riz( medie 7 se realizeaz( *ntre degetele , 3, 4, 5 )ir(d(cina minii%

c. !riz( mare 7 se realizeaz( cu vrful tuturor degetelorinclusiv policele.

. 9r(mntatul *n val sau *n cut( deplasabil( 7 seexecut( dac( elasticitatea pielii o permite. Sensuleste longitudinal )i transversal.



9orme specialeSe aplic( pe segmentele circulare tronconice.

9r(mntatul circular 7 segmentul se prinde cupriz( circular(. !olicele sunt orientate unul *nfa+a celuilalt, mu)chii sunt *ntre degete )i palme)i sunt presa+i pe planul de sprijin.

9r(mntatul )erpuit 7 priza este tot circular(. !olicele sunt paralele, iar mu)chii sunt

presa+i alternativ de mna dreapt( )i mna stng(.



Eectele terapeutice. Efectele se instaleaz( concomitent pe cale

mecanic( )i re$ex(. Ele nu pot att de net

diferen+iate, deoarece masele musculare au odispozi+ie profund(.

9r(mntatul activeaza circulatia limfatica sistimuleaz( deschiderea unor capilare de rezerv(

favoriznd circula+ia profund( )i eliminareaprodu)ilor toxici de metabolism astfelmobilizarea $uidelor si a lichidelor de stazaconstitue unul din cele mai importante efecteterapeutice.



Stimuleaz( propriet(+ile zice ale mu)chilor, )ianume 1rocitatea 7 men+ine mu)chii *n stare troc(

normal( *mpiedicnd apari+ia atroilor "dup(imobiliz(ri *n aparat gipsat sau alte afec+iunispecice#% Elasticitatea 7 cre)terea elasticit(+ii prin

stoarcere previne apari+ia rupturilor musculare,secundare unor contrac+ii bru)te% Excitabilitatea 7 este concretizat( prin

posibilitatea execut(rii unui efort prelungit )i

sus+inut datorit( *mpingerii barierelor de instalare aoboselii% ontractilitatea 7 fr(mntatul cre)te for+a de

contrac+ie a mu)chilor prin ameliorarea sincroniz(rii)i mobiliz(rii unit(+ilor motorii.



Metoda se dovedeste deosebit de utila intratamentul hipotoniilor, atoniilor si chiar atroilor

musculare, mai ales in cele produse deimobilizarea prelungita, in conditiile pastrariinormale a inervatiei musculare.Sidne> ?icht recomanda ca efectuarea

framantatului sa e facuta numai atunci cand nu exista riscul producerii socului histaminic

dupa terminarea tratamentului "atunci cand nuapare hipotensiune arteriala, greturi, insomnie,miozita dureroasa#.

exista mase musculare sucient de voluminoase"brate, coapse, gambe, solduri, pereteabdominal#, sau acolo unde tesutul celularsubcutanat si tegumentul pot usor prinse cumainile.



Sidne> ?icht descrie o serie de tehnici carederiva din framantatul clasic, tehnici pecare alti autori le includ la tehnicisecundare de masaj ciupiturile rulatul stoarcerile rasucitul framantatul cu pumnul



1apotamentul'BatereaEste cel mai excitant procedeu de masaj, dar efectuat bland poate ometoda relaxanta si intens reconfortanta.

Defnitie. onst( *n aplicarea unor lovituri "batai# ritmice, u)oare si rapide,

executate cu diverse p(r+i ale minii.Clasifcare::in punct de vedere tehnic:upa :e?isa utilizarea partii dorsale a degetelor medii se numeste tocat

utilizarea suprafetei palmare a tuturor degetelor se numeste plescait utilizarea regiunii hipotenare se numeste batatorire cu periuta sau cu varful degetelor se numeste batere usoara cand degetul mare si indexul produc o ciupire usoara a tesuturilor se

numeste ciupire



Manevre de b(t(torit cu palma *n cup( sau ventuz(%

cu pumnul cubital sau palmar% cu pumnii complet *nchi)i sau par+ial.



Se va evita regiunea lombar( "rinichii#% plica poplitee% axila% plica inghinal(% triunghiul lui Scarpa.

1apotamentul se execut( *n lungul breimusculare. ?a ecare ciclu de tapotament se

execut( o netezire.





- ac+ioneaz( asupra brelor musculare propriuzisedeterminnd cre)terea tonusului muscular. <radulde contrac+ie muscular( depinde de ritmul )i

intensitatea cu care se aplic( manevra. 8stfel avemloviri aplicate cu ritm )i intensitate sc(zut(

produc contrac+ii par+iale%loviri aplicate cu ritm )i intensitate crescut(

produc contrac+ii totale, dar f(r( efect mecanic%stimuleaz( propriet(+ile mu)chilor "excitabilitatea

)i contractibilitatea# cu condi+ia aplic(rii dealungul brei.



1apotamentul este recomandat *nautomasaj pentru c( manevrele pot binedozate. Se recomand( ca masaj preg(titorpentru competi+iile sportive de iarn(, *ntratamentul atoniei "diminuare aelasticit(+ii +esuturilor, lips( de vitalitate# )i

atroei "reducere a volumului )i puteriiunui +esut cauzat( de inactivitate sau detulbur(ri de nutri+ie# musculare.



CibratiileDefnitie. ;mprimare *n +esut al unui num(r ct mai

mare de mi)c(ri oscilatorii ritmice, *ntro

unitate de timp ct mai mic(, printro foarterapida alternanta intre $exii si extensii alecotului si umarului.

Mi)c(rile se aseam(n( cu tremuratcontinuu, tehnica ind relativ greu deefectuat, aparand rapid oboseala mainiitehnicianului.



Sunt manuale )i mecanice. Ele se completeaz(reciproc )i este ideal s( se aplice alternativ. 2. Cibra+iile manuale Se pot adapta particularit(+ilor anatomice ale

subiectului, *)i pot modica ritmul, amplitudinea *n func+ie de regiunea )i toleran+a subiectului.

. Cibra+iile mecanice

!roduc oscilatii mecanice continue, uniforme,egale, cu ritm constant. &u *ntotdeauna se potadapta formei regiunii masate.



;n practica se poate combina masajul mecanicvibrator cu vibratiile efectuate manual.

Ecienta vibratiilor efectuate manual este demai buna calitate fata de cele efectuatemecanic.:in punct de vedere tehnic Cibra+iile se execut( cu vrful degetelor,

fa+a palmar( a degetelor, cu mana, curegiunea radiocarpiana, cu toata palma si cudegetele inchise, cu pumnul inchis sau deschis.



Eectele terapeutice. Efectele apar prin actiunea factorului

mecanic, dar si pe cale re$ex( manevrele ne, usoare, uniforme )i

prelungite sunt sedative, calmante,lini)titoare pentru sistemul nervos central,produc sc(derea sensibilit(+ii pielii )i a

+esuturilor superciale si cresterea praguluide perceptie a senzatiilor periferice,producnd senza+ie de amor+ire, *nc(lziregenerala, confort )i relaxare%







Efectele terapeutice in marea lor parte sepot obtine cu ajutorul procedeeloretichetate drept procedee principale demasaj, procedeele secundare de masajind acele procedee care prin asocierea lorcu procedeele principale cresc ecienta

tratamentului sau permit obtinerea maiusoara a unor efecte terapeutice, altfelgreu de obtinut.



Sunt mai putin frecvent folosite in masajuluzual.

&u sunt intodeauna obligatorii de utilizat.&u constitue uzual metode de masaj care

sa deschida sedinta de masaj.&u sunt metode obligatorii si obisnuite de

pregatire pentru masaj.&u constitue metode unice in terapia prin

masaj.



2. -ulatul )i cernutul% . 1rac+iunile, tensiunile )i scutur(rile%

3. !resiuni% 4. iupiri )i pens(ri.



-ulatulSe aplic( segmentelor circulare, *ntrefe+ele palmare cu men+inerea degetelor *nextensie. Minile se deplaseaz( ritmic,alternativ, de jos *n sus, anterior )iposterior sau invers, fe+ele palmarelucrnd *n permanen+( *n planuri paralel.



ernutulSe prinde masa muscular( cu vrfuldegetelor, u)or $ectate, sau *ntre fe+elepalmare cu degetele *ntrep(trunse )i sedeplaseaz( *n sens lateral de jos *n sus prinridic(ri )i presiuni alternative. el maifrecvent se foloseste dupa framantare

intensa sau tapotament.



ernutul si rulatulSe adreseaz( segmentelor tronconice )i inducurm(toarele efecte relaxare importanta a maselor musculare

si sedativ asupra sistemului nervos central. decongestie% redau suple+ea si elasticitatea tisulara. Sportivii apeleaz( la ele dup( eforturi

intense avnd avantajul c( se pot aplicapeste *mbr(c(minte *n pauzele dintre probe )idup( competi+ii.



1ractiunile si tensiunile 1ractiunile sunt miscari de tragere in axul lung alsegmentului de tratat, cu scopul de a indeparta celedoua capete articulare,cu intinderea tesuturilor moiperiarticulare, iar tensiunile reprezinta active sau maiales pasive, o fortare a capatului extrem de miscare aunui segment de tratat, pe directia unghiurilornormale de miscare a articulatiei respective.Se executa la sfarsitul sedintei de masaj.

Se executa numai pentru articulatii si tesuturileperiarticulare.?a nivelul articula+iilor se produce o senzatie de

incalzire placuta, de reducere a tensiunii locale, deusurare.



resc amplitudinea de miscare articulara siperiarticulara, de asuplizare articulara si musculara.!revin si combat redorile si anchilozele articulare si

redorile de origine musculoligamentara.Mentin mobilitatea normala.-educ intensitatea durerilor prin mecanism de

decoaptare articulara si cresc posibilitatile demiscare articulara.9avorizeaza vindecarea in conditii functionale

normale.!revin brozele excesive si faciliteaza mentinerea

structurii functionale normale, in conditiile reduceriiduratei de vindecare, a diminuarii durerii, a preveniriilimitarilor functionale ulterioare.





!resiunileonstau *ntro ap(sare supercial( sau profund(. Seaplic( *n diverse moduri presiuni simple% presiuni vibrante% presiuni asociate cu mi)c(ri respiratorii. 8cestea se

aplic( *n ritmul frecven+ei respiratorii "262D resp.'min.#.n prim efect terapeutic este acela de analgezie, efect

care de regula apare dupa o initiala scurta exacerbare adurerii, urmata de hipoalgezie pana la anestezie.

Mecanismul are o importanta componenta re$exa.Ecienta este mai mare pe punctele dureroase decat pezonele dureroase.

Efectele sunt relaxante prin asociere cu vibra+iile.



iupirile si pensarileSe aplic( pe por+iunile musculare )i difer(prin priza cu care se execut(. iupiturile aupriz( mic(, iar pens(rile priz( medie saumare. orectitudinea manevrelor este dat(de zgomotul f)it.8u efect excitant cnd se execut( cu ritm

viu.



Manevrele secundare-ulatul )i cernutul se fac *nainteatapotamentului, dup( fr(mntat.

iupiturile )i pens(rile se fac *nainteatapotamentului. !ens(rile nu se fac niciodat( direct pe

os, se fac paravertebral. 1ensiunile dup( netezirea nal(.



Masajul pielii;ntodeauna in efectuarea masajului tegumentar seva tine cont de zona de tratat, avand in vederefaptul ca diferitele zone de tegument au structura

diferentiata, au grosime si sensibilitate diferita, iartoleranta si reactia la diferite modalitati deefectuare a masajului va diferita.;ndicatii

cicatrici placi tegumentare cu vindecare incompleta procese degenerative sau in$amatorii

tegumentare



ele mai utilizate manopere de masajmedical clasic sunt

e$eurajul frictiunile.



Eeurajul:!entru stimularea circulatiei venoase viteza de deplasare a mainii terapeutului trebuie sa e

adaptata aproximativ vitezei de curgere venoase proprii abolnavului, aceasta putand stabilita individual dupaaspectul tegumentului in timpul masajului, cu recolorareategumentului imediat in urma mainii terapeutului.!entru stimularea circulatiei limfatice

viteza de deplasare a mainii terapeutului va mai mica,cu intreruperi ritmice, cu forta de apasare mai mare lasfarsitul miscarii, ca sa permitem golirea colectorilorproximali, semnul clinic de evolutie buna ind reducereaconsistentei zonei de tratat, care devine mai moale, maielastica.!entru introducerea altor tipuri de proceduri viteza de deplasare poate sa e mai rapida, se poate

asocia cu o apasare mai pronuntata, mai ales atunci canddorim sa aplicam un masaj cu efect stimulant, excitant.

rictiunea.



Se va face prin apasari progresive dar nu foarteputernice ca sa nu depasim grosimeategumentului, cu scopul mobilizarii tegumentului

fata de structurile tisulare adiacente, pentruintinderea tesuturilor tegumentare din jurul zoneiafectate. 1egumentul va intins in limita elasticitatii

tisulare, peste care se va trece usor astfel incat sanu producem noi leziuni tegumentare, exacerbareadurerii sau a procesului iritativin$amator local.n eritem chiar de lunga durata nu reprezinta un

semn de iritatie tisulara, putand chiar o reactie

beneca in cadrul tratamentului, spre deosebire decresterea durerii si aparitia sau cresterea inltratieisi edemului la nivel local insotita mai ales dereducerea mobilitatii la acest nivel.

M j l t t l i



Masajul tesutului

conjunctiv:ispozitia tesutului conjunctiv, forma sidimensiunile sale permit utilizarea tuturortipurilor de manopere terapeutice utilizatein cadrul masajului medical clasic.9ramantatul constituie o manopera

frecvent utilizata pentru in$uentarea

depozitelor adipoase bogatesubtegumentare.



Masajul muscularSe utilizeaza toate tipurile de manopere de masaj, atatprincipale cat si secundare.

E!eurajul.Se va efectua dea lungul brelor musculare, initial cu

apasare mai usoara, ulterior cu cresterea fortei de apasaremai ales la nivelul corpului muscular, cu forta de apasaremai mica la nivelul tendoanelor si zonelor tendinomusculare.

rictiunea.Se va efectua longitudinal la nivelul maselor musculare,

circular la nivelul zonelor tendinomusculare si tendoanelor,a aponevrozelor si fasciilor intermusculare, a insertiilortendinoosoase.

;ntensitatea apasarii va cu atat mai mare cu cat grosimeastratului muscular va mai mare si cu cat dorim sa obtinemun efect mai excitant.





componente

osteoarticulare?a acest nivel se poate aplica doar e$eurajsi frictiune, uneori vibratii, la care se maiadauga tensiuni, tractiuni si uneoriscuturari, in situatia prezentei uneimusculaturi sucient de bune in zonarespectiva, mizanduse pe efectul local al

aplicatiilor.

M j l f ti il



Masajul formatiunilor

vasculare perifericeManoperele superciale, putin intense gene$euraj, vor in$uenta in special circulatiategumentara, manoperele care au oactiune ceva mai profunda, frictiunile sauframantatul, vor in$uenta mai multcirculatia musculara daca se vor face de

intensitate moderata, daca se executaintens vor activa toate structurilecirculatorii profunde inclusiv ale oaselor.



Masajul nervilor perifericiSe aplica la nivelul radacinilor nervilorspinali, la nivelul traiectului periferic alnervilor, in anumite puncte de stimulare anervilor respectivi sau locuri de trecere anervilor la nivelul unor tesuturi.Se pot folosi e$euraj, frictiunea, presiunile,

vibratiile si mai rar tapotamentul.



E!eurajul.Se executa prin miscari de netezire efectuate

initial usor apoi mai apasat la nivelul punctelorsau zonelor dureroase de pe traiectul nervilorrespectivi, cu miscari scurte la nivelul punctelordureroase, mai lungi la nivelul zonelor dureroase.;ntensitatea manoperelor creste ulterior,

concomitent cu cresterea fortei de apasare, inasa fel incat sa actionam profund la nivelultraiectului nervilor respectivi, cu scopul de adecongestiona si activa circulatia la nivelultesuturilor perinervoase, a combaterii stazei siresorbtiei exudatelor.



rictiunea.

Se practica punctiform la nivelul zonelor

mici dureroase sau longitudinal, dealungul traiectului nervilor, de intensitatemica sau medie, cu scopul reduceriisensibilitatii si cresterii pragului de

perceptie a senzatiilor dureroase.

precordiale



precordialeSe folosesc e$eurajul, frictiunile, tapotamentul si

vibratiile.

!acientul va pozitionat in decubit dorsal, relaxat, cutrunchiul putin ridicat, iar membrele superioare siinferioare putin indoite;n scop relaxant, calmant, cu efect bradicardizant, de

linistire si reducere a efortului miocardic

cu miscari de alunecare lente care pornesc de la nivelulregiunii epigastrice in sus, aluneca la nivelul sternuluipana pe spatiile intercostale stangi precordiale si setermina la nivelul varfului inimii, cu palma deschisa, cudegetele intinse, doar usor atingand tegumentul.

;n scop excitant, stimulant, cu efect tahicardizant, decrestere a fortei de contractie miocardica, eventual chiarcresterea tensiunii arteriale tehnicile de masaj vor facute energic, rapid si intens.

M j l l il i



Masajul plamanilor si a

cailor respiratorii!entru a avea un efect terapeutic asupraplamanilor este important ca sa practicammasajul la nivelul intregii cutii toracice.

1ehnicile utilizate sunt cele clasice, cumentiunea ca ele se vor aplica mult maienergic si intotdeauna vibrator atunci canddorim sa favorizam si drenajul respirator.

Se incepe cu un masaj energic la nivelulspatelui, continuand cu partile laterale aletoracelui iar apoi cu partea anterioara acutiei toracice.



Masajul organelor

abdominale!ozitia pacientului este de decubit dorsal,cu membrele inferioare $ectate usor, in asafel ca musculatura peretelui abdominal sa

e maxim relaxata.:ebuteaza cu un masaj al peretelui

abdominal efectuat clasic, cu rol de

pregatire a peretelui pentru tehnicileprofunde ce vor urma, astfel sensibilitateategumentului se reduce si creste tolerantapacientului la tratamentul aplicat.



Masajul colonuluiSe efectueaza din zona cecoapendicularapana la nivelul regiunii rectosigmoidiene.

Se face prin e$euraj, frictiune, framantat siusor tapotament.

Masajul intestinului



Masajul intestinului

subtire!rin e$euraj, frictiune, framantat si usoarescuturari pornind circular in jurulombilicului, din aproape in aproape dealungul intregului abdomen.



Masajul stomaculuitilizeaza e$eurajul, frictiunile si vibratiileusoare, dea lungul marii curburi astomacului in sens descendent iar dealungul micii curburi in sens ascendent

Masajul catului si a



Masajul catului si a

veziculei biliareSe folosesc e$eurajul, frictiunea usoara,framantatul si mai ales vibratiile, la nivelulhipocondrului drept, atat subcostal cat sideasupra coastelor, pornind de la nivelulregiunii medioabdominale spre partealaterala si terminand in lomba dreapta.



Masajul zonei renaleSe folosesc e$eurajul, frictiunile sivibratiile, la nivelul jonctiunii dorsolombaresi a $ancurilor.



Masajul vezicii urinareManopere de e$euraj si presiuni vibrate,deasupra simzei pubiene, apasand maiales dea lungul plicii inghinale, de sus in

jos, cu nalizare deasupra simzeipubiene.



Mari scoli de masajMasaj suedezMasaj chinezescMasaj japonezMasaj SaraFaAiMasaj indianMasaj 1haiMasaj marocanMasajul bailor turcesti

Documents

265561238 Masajul Medical