2.1 teza

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/16/2019 2.1 teza

    1/2

    2.1 teza

    Mitul jertfei zidirii este un mit caracteristic pentru zona sud-est europeana cu o

    mare pondere ca motiv in folclorul literar si in literatura culta romaneasca. Acesta a

    fost studiat de numerosi cercetatori, care au relevat particularitatea sa la ecare

    popor (romani, sarbi, croati, greci, bulgari maghiari si cu deosebire originalitatea

    modului romanesc.

    !ronologizarea motivului este dublat" de un evident con#ict interior, iar sacriciul

    lui Manole se converte$te %ntr-o valoare estetic" superioar". &"str'nd prin convenie

    deschiderea spre mitologie, balada despre jertfa zidirii transpare %ntr-o declan$are

    de lumini $i umbre, indic" necesitatea unei jertfe

    pentru temeinicia zidurilor.

    Prin „jertfa zidirii" (germ. Bauop-fer, fr. sacrifice du construction, îtal.sacrîfîcio di constru-zione, engl. foundation sacrifice) se înţelege în primul

    rînd, sacrificarea fiinţelor omeneşti la temeliile clădirilor,,pentru ca zidurile să

    dureze într-un sens mai larg, prin „jertfa zidirii" se înţelege şi sacrificarea în

    temelii a unor fiinţe în general; în sfîrşit, dup! Cura s-a putut oser#a ta

    Capitolul-precedent, oiceiul jertfei zidirii s-a extins şi mai piuit, aceast!

    noţiune cuprinzînd ast!zi şi zidirea unor obiecte. Procesul de l!rgire a noţiunii a

    fost determinat în primul rind de eoluţia mentalităţii populare, ceea ce a dus la

    atenuarea limitelor existente mai înainte între jertfa zidirii şi celelalte obiceiuri!practicate cu ocazia fundării clădirilor, a contribuit la scăderea importanţei celei

    dintîi şi la transformarea ei într-un obicei oarecare

    Motivul jertfei apare in creatia populara ca o conditie a trainiciei) in opera lui *laga,

     jertfa rituala devine o tulburatoare drama umana. +eintelegand la inceput necesitatea

     jertfei, Manole o accepta atunci cand solul lui oda cere grabirea lucrarilor) con#ictul din

    constiinta lui se adanceste atunci cind soarta hotaraste sa e aleasa Mira si mesterul

    contopeste cele doua iubiri dragostea pentru sotie si dorul de biserica. in virtutea

    destinului sau de !reator, Manole alege sacriciu si drama lui e/istentiala -

    tulburatoare cum n-a mai fost alta - devine un cantec de iubire impletit cu un cantec de

    moarte.

    0n schimb, Mira isi intuieste destinul si e/prima aceasta intuitie in metafora femeii-

    biserica

    ... eu sunt biserica, jucaria puterilor".

    Aleasa pentru ca s-a dovedit a cea mai buna si mai pura ("Tu ai venit sa scapfun om

    de la moarte... Astfel suetul tau se vadeste cel mai curat"), Mirei i se denesc noiatribute, superioare celor ale Anei din balada populara.

    Motivul destinului se impleteste cu motivul dorului si cu acela al jertfei. ortit sa se

  • 8/16/2019 2.1 teza

    2/2

    chinuiasca de dorul creatiei, Manole nu se poate mantui de destin decat prin jertfa) in

    nal, urcandu-se in clopotnita, se arunca in gol, asumandu-si libertatea unei optiuni) el

    feconstituie destinul din veac al 3amislitorului de a pieri ucis de propria opera, dar si de

    a continua sa traiasca prin ea.