2014 2020 filedepus spre finanţare în perioada de programare 2014 -2020 şi va avea ca grup ţintă peste 35.000 de locuitori atât din zona rurală, cât şi din cea urbană. Banii

INVESTIȚII

PROIECTE DEZVOLTARE

DURABILĂ

AGRIUCULTURA

CULTURĂ

MEDIU

2014

-

2020

PODARI 2014 - 2020

SOCIETATE

ECONOMIE

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Podari pentru perioada 2014-2020

___________________________________________________________________

1

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală „Segarcea”

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală „Segarcea” reprezintă un parteneriat public-privat

înfiinţat în anul 2013, având în componenţă autorităţi publice locale, operatori economici dar

şi reprezentanţi ai societăţii civile.

La baza parteneriatului se regăsesc 12 entităţi publice locale, iar scopul asocierii acestora,

împreună cu ceilalţi parteneri este dezvoltarea teritoriului delimitat, prin atragerea de fonduri

nerambursabile. Partenerii publici din cadrul Grupului de Acțiune Locală Segarcea (G.A.L.)

sunt:

Comuna Podari

Comuna Ţuglui

Comuna Calopăr

Comuna Radovan

Comuna Drănic

Comuna Dobreşti

Comuna Cerăt

Comuna Întorsura

Comuna Lipovu

Comuna Cioroiaşi

Comuna Siliştea Crucii

Oraşul Segarcea

Scopul formării parteneriatului este acela de a dezvolta zona delimitată prin depunerea si

implementarea de proiecte cu finanţare europeană atât pentru domeniul public cât şi pentru cel

privat.

Primul pas în îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă a teritoriului îl constituie

realizarea unui plan strategic pentru fiecare localitate, urmând ca acestea să fie reunite într-o

strategie de dezvoltare comună a întregii zone, prin proiecte bine determinate care să ducă la

îmbunătăţirea nivelului de trai în comunitate.

Parteneriatul G.A.L. Segarcea se doreşte a se concretiza într-un proiect european care să vină

în completarea nevoilor autorităţilor, dar şi a locuitorilor din zona delimitată. Acesta va fi

depus spre finanţare în perioada de programare 2014 -2020 şi va avea ca grup ţintă peste

35.000 de locuitori atât din zona rurală, cât şi din cea urbană. Banii atraşi către zonă vor fi

direcţionaţi pe proiecte agricole, nonagricole, de formare profesionala, dar si proiecte publice

întreprinse de administratiile locale.

Director,

Cîmpeanu Iuliu-Ionuţ


___________________________________________________________________

2

Cuvânt înainte

Contextul european ne oferă o paletă largă de posibilități de dezvoltare a mediului rural. Într-

adevăr, drumul spre mai bine nu este niciodată ușor de parcurs. Este nevoie de multă răbdare,

determinare și, bineînțeles, resurse, pentru a primi bani europeni. Cu toate acestea, eu, ca

primar, cred cu tărie că fondurile europene sunt singura noastră șansă de a ieși din impasul

economic în care, din păcate, încă ne aflăm.

După 2007, anul în care România a aderat la Uniunea Europeană, fondurile europene au

devenit cele mai sigure resurse de finanţare pentru proiectele din mediul rural. Astfel,

administraţia publică locală a trebuit să se adapteze, să iniţieze proiecte şi să atragă fonduri

pentru comunitate.

Pentru a atrage fonduri europene este nevoie de o STRATEGIE DE DEZVOLTARE

LOCALĂ, un document programatic în care sunt identificate toate nevoile şi problemele

cetăţenilor şi administraţiei comunei Podari, document care propune soluţiile financiare şi

sociale necesare. Aceste răspunsuri la probleme se traduc, practic, prin proiecte europene care

vor atrage bani pentru îmbunătăţirea serviciilor publice din toate sectoarele la nivelul

comunei.

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Podari a fost elaborată pornind de la problemele

reale cu care se confruntă localitatea. Pentru a obţine un caracter integrat şi un tablou complet

al necesităţilor, problemelor dar şi al oportunităţilor de dezvoltare, la întocmirea Strategiei au

contribuit toţi factorii decizionali din comună. Documentul este corelat cu planurile strategice

elaborate la nivel regional, naţional şi european.

Comuna Podari este încă de anul trecut unul dintre membrii fondatoari ai Grupului de

Acţiune Locală Segarcea, o organizaţie care cuprinde mai multe administraţii publice, al cărei

scop este acela de a atrage fonduri europene pentru partenerii săi.

PRIMAR,

GHEORGHITA CONSTANTIN


___________________________________________________________________

3

CUPRINS

I. CADRUL CONCEPTUAL pag. 5/18

1. Definiţii şi abrevieri

2. Contextul dezvoltării europene

3. Principii care stau la baza Stratgiei

4. Contextul elaborării şi descrierea procesului

5. Actori implicaţi

II. PORTOFOLIUL COMUNITAR pag. 19/44

1. Date generale

2. Scurt istoric

3. Structuri administrative

4. Studii demografice

5. Situaţia economica

6. Agricultura

III. STUDIU DIAGNOSTIC PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI POTENŢIALUL DE

DEZVOLTARE (ANCHETĂ DE OPINIE) pag. 45/64

1. Obiectivele

2. Metoda folosită

3. Date, surse

4. Ancheta de opinie

IV. ANALIZA SWOT

1. Aplicarea metodologiei SWOT pag. 65/71

2. Aspecte generale

3. Resurse umane si sociale

4. Resurse naturale si economice

5. Resurse construite şi de administrare

6. Organizarea socială şi instituţională

7. Resurse financiare

V. VIZIUNE ASUPRA DEZVOLTĂRII LOCALE 2014-2020

1. Direcţiile strategice de dezvoltare şi obiectivele pag. 72/79

2. Obiective de dezvoltare

VI. SRUSE DE FINANȚARE pag. 80/93

VII. PORTOFOLIUL DE PROIECTE (Plan de actiune) pag. 94/120


___________________________________________________________________

4

ISTORICUL ŞI METODOLOGIA LUCRĂRII

Strategia de dezvoltare a comunei Podari face posibilă coordonarea activă a proceselor de

dezvoltare care au loc în teritoriu, luarea în considerare a caracteristicilor locale, a schimbărilor

din mediul exterior şi face posibilă abordarea proactivă, realizată într-un mod inovativ, a

proceselor de dezvoltare teritorială.

Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală şi micro-regională reprezintă unul din paşii cei mai

importanţi care susţin procesele de dezvoltare locală şi micro-regională.

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Podari clarifică pe termen mediu şi lung care sunt

direcţiile şi domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunităţii.

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Podari este structurată pe şapte capitole care cuprind

date despre localitate, anchete de opinie, analize asupra teritoriului şi planul de dezvoltare pentru

perioada 2014-2020.

În procesul elaborării şi implementării Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Podari sunt

implicaţi următorii actori de pe plan local:

• administraţia publică locală

• comunitatea locală

• firme private

• reprezentanţii societăţii civile

Strategia de dezvoltare locală a comunei Podari include:

1. Etapă introductivă (Cadru conceptual, Portofoliul Comunitar) (cap.I, II)

Este structurată pe două părţi. Prima parte cuprinde prezentarea principalelor

programe/strategii europene şi naţionale în domeniul dezvoltării comunitare: dezvoltare

regională şi dezvoltare locală. O a doua parte a etapei introductive constă în încadrarea unităţii

administrative pentru care se realizează strategia în spaţiul geografic regional.

2. Studiu diagnostic (Anchetă de opinie) (cap. III)

Următoarea etapă constă în diagnoza şi analiza principalilor indicatori statistici din

localitate şi identificarea potenţialului de dezvoltare. Această etapă s-a bazat pe colectarea

datelor din teritoriu şi analiza lor.

3. Analiza SWOT (cap.IV)

În urma analizei SWOT sunt identificate punctele forte și cele slabe, oportunităţile de

dezvoltare, dar şi pericolele existente la nivelul comunităţii. Acest tip de analiză permite

identificarea direcţiilor de dezvoltare locală.

4. Viziune asupra dezvoltării locale (cap. V)

Capitolul V se bazează pe enumerarea obiectivelor pentru care a fost elaborată strategia,

precum şi identificarea câtorva domenii strategice de dezvoltare. Aceste domenii vor fi utilizate

cu prioritate şi în identificarea obiectivelor operaţionale.

5. Portofoliu de proiecte sesiune 2014-2020 (cap.VI, VII).

În final sunt prezentate proiectele propuse spre realizare în perioada 2014-2020 în

comuna Podari, cât şi alternativele de finanţare pentru acestea.


___________________________________________________________________

5

CADRUL CONCEPTUAL


___________________________________________________________________

6

1. Definiţii şi abrevieri

1.1. DEFINIŢII

Dezvoltare durabilă - Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi

metodelor de dezvoltare socio-economică al caror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului

între sistemele socio-economice şi potenţialul natural. Cea mai cunoscută definitie a dezvoltării

durabile este cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare în raportul "Viitorul

nostru comun", cunoscut şi sub numele de "Raportul Bruntland": "dezvoltarea durabilă este

dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile

generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".

Politici de dezvoltare - Declaraţii la nivel guvernamental, naţional, regional, local, prin

intermediul cărora se promovează diferitele proiecte de dezvoltare.

Dezvoltare comunitară - Procesele prin care are loc îmbunătăţirea dimensiunii economice,

sociale, culturale şi de mediu pentru indivizii care se identifică ca fiind o comunitate.

Dezvoltare economică - Procesul prin care se încurajează iniţiativele antreprenoriale prin

creearea cadrului optim pentru dezvolotarea de noi afaceri.

Utilizare durabilă - Folosirea resurselor regenerabile într-un mod şi o rată care să nu

conducă la declinul pe termen lung al acestora, menţinând potenţialul

lor în acord cu necesităţile si aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare.

Evaluarea reurselor umane - Determinarea nivelului de cunoştinţe, aptitudini şi abilităţi existente

la nivelul unei comunităţi, acest potenţial fiind pus în relaţie cu

oportunităţile actuale sau viitoare de angajare pe piaţa forţei de muncă, situaţii în carte indivizii

se angrenează într-o formă sau alta.

Proiect - Investiţie importantă de capital.

Implementarea - Totalitatea metodelor adoptate de autoritatea competentă pentru a încuraja sau a

constrânge conformarea cu legislaţia existentă (monitorizare, controale la faţa locului, sancţiuni

şi măsuri obligatorii de corecţie) pentru a îmbunatăţi performanţele politicilor de mediu cu

scopul final de îmbunătăţire a calităţii mediului în ansamblu. (E. Mostert The Challenge of

Public Participation)

Resurse naturale - Totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în

activitatea umană: resurse neregenerabile minerale şi combustibili fosili, regenerabile - apă, aer,

sol, floră, faună salbatică - şi permanente - energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.

Mediu - Ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi

subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele

vii, sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile

materiale şi spirituale.


___________________________________________________________________

7

Arie protejată - Zonă delimitată geografic, cu elemente naturale rare sau în procent

ridicat, desemnată sau reglementată şi gospodarită în sensul atingerii unor obiective specifice de

conservare; cuprinde parcuri naţionale, rezervaţii naturale, rezervaţii ale biosferei, monumente

ale naturii şi altele. (Legea Protecţiei Mediului)

Monument al naturii - Specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolaţi, formaţiuni şi

structuri geologice de interes ştiinţific sau peisagistic.

Politică de mediu - Declararea de către organizaţie a intenţiilor şi principiilor sale în

legătură cu performanţe de mediu pe ansamblu, care asigură un cadru pentru acţiune şi pentru

stabilirea obiectivelor şi ţintelor sale de mediu.(ISO 14001)

Aspect de mediu - Orice element al activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii care

poate interacţiona cu mediul înconjurător. (ISO 14000)

Biodiversitate - Diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice şi

terestre, precum şi dintre complexele ecologice din care acestea fac

parte; cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii si între ecosisteme.

Ecoturism - Practicarea unui turism cu respectarea regulilor de protecţie a mediului.

Evaluarea - Inventar periodic realizat în cadrul diferitelor procese sau acţiuni

comunitare, având rolul de a determina modul în care acţiunile noastre conduc la scopurilor

propuse.

Evaluarea impactului asupra mediului - Cuantificarea efectelor activităţii umane şi a proceselor

naturale asupra mediului, a sănătăţii şi securităţii omului, precum şi a bunurilor de orice fel.

Axă Prioritară – una dintre priorităţile strategiei din cadrul unui program operaţional, care

cuprinde un grup de acţiuni strategice strâns legate între ele şi care au obiective specifice

măsurabile.

Domeniu Major de Intervenţie– una dintre acţiunile strategice prevăzute în cadrul unei axe

prioritare a POS Transport care cuprinde un grup de operaţiuni asemănătoare.

LEADER - Liaison Entre Actions de Développement de l'Économie Rurale. Is a local

development method which allows local actors to develop an area by using its endogenous

development potential.


___________________________________________________________________

8

1.2. ABREVIERI

U.E. - Uniunea Europeană

FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională

FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

P.N.D.R. - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

R.N.E. - Registrul Naţional al Exploataţiilor

FSE – Fondul Social European

PND – Planul Naţioneal de Dezvoltare

CLLD - Community Led Local Development

GAL – Grup de Acţiune Locală

SWOT - Acronim în limba engleza, derivat din alaturarea termenilor strengths, weaknesses,

opportunities and threats, în traducere: puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari. Primii

doi factori sunt factori interni de influenţă, iar ceilalţi doi sunt factori externi

CSC – Cadrul Strategic Comun

APIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

CL – Consiliu Local

http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/od2012/doc/community_en.pdf


___________________________________________________________________

9

2. Contextul dezvoltării europene

În octombrie 2011, Comisia Europeană a adoptat propuneri legislative privind politica de

coeziune pentru perioada 2014-2020

În ultimii 20 de ani, abordarea LEADER* cu privire la dezvoltarea locală plasată sub

responsabilitatea comunităţii (CLLD) – bazată pe experienţa unei iniţiative finanţate din

fondurile structurale UE, concepută pentru a ajuta actorii din zonele rurale să analizeze

potenţialul regiunii lor locale, s-a dovedit a fi un instrument eficace şi eficient în ceea ce priveşte

punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare. Comisia Europeană a promovat această metodă de

punere în aplicare şi prin intermediul altor iniţiative comunitare, precum URBAN**

şi

EQUAL***

. Iniţiativa LEADER, care a beneficiat de sprijin UE permanent începând din 1991, a

devenit un element important al politicii de dezvoltare rurală, fiind acceptată la scară largă în

întreaga Europă. Începând din 2007, dezvoltarea locală reprezintă un instrument de punere în

aplicare a politicilor şi în sectorul european al pescuitului.

Proiectul de regulament (articolele 28-31) privind viitorul CLLD se bazează pe abordarea

LEADER şi se referă la toate fondurile care intră sub incidenţa cadrului strategic comun (Fondul

european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul european agricol pentru

dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi Fondul de coeziune) în

perioada de programare 2014-2020 (fondurile CSC).

CLLD este un instrument specific, utilizabil la nivel subregional, care este complementar altor

forme de sprijin pentru dezvoltare la nivel local.

CLLD se axează pe anumite teritorii subregionale şi este plasată sub esponsabilitatea

comunităţii, prin intermediul grupurilor de acţiune locală (GAL) formate din reprezentanţi ai

intereselor socio-economice locale ale sectoarelor public şi privat;

CLLD este realizată prin strategii integrate şi multisectoriale de dezvoltare locală pe zone,

elaborate luând în considerare necesităţile şi potenţialul local şi include caracteristici inovatoare

în context local, colaborare în reţea şi, după caz, cooperare.

Această metodologie unică va permite utilizarea conectată şi integrată a fondurilor, în vederea

punerii în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală.

*

LEADER: Liaison Entre Actions pour le Développement de l’Economie Rurale – Legături între

economia rurală şi acţiunile de dezvoltare.

** Iniţiativa comunitară URBAN II din cadrul FEDR a sprijinit strategii inovatoare de

regenerare economică şi socială într-un număr limitat de zone urbane din întreaga Europă în

perioada 2000-2006; iniţiativa comunitară URBAN s-a derulat între 1994-1999.

*** Iniţiativa EQUAL din cadrul FSE a pus accentul pe sprijinirea proiectelor inovatoare,

transnaţionale, destinate combaterii discriminării şi dezavantajelor de pe piaţa muncii în perioada

2000-2006.


___________________________________________________________________

10

2.1. Principalele scopuri ale dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii:

1. Încurajarea comunităţilor locale să dezvolte abordări integrate de tipul „de jos în sus”, în

împrejurări în care este necesar să se răspundă provocărilor teritoriale şi locale care impun

schimbări de natură structurală;

2. Consolidarea capacităţii comunităţii şi stimularea inovării (inclusiv inovarea socială), spiritul

antreprenorial şi capacitatea de schimbare, prin încurajarea dezvoltării şi descoperirii

potenţialului neexploatat din cadrul comunităţilor şi teritoriilor;

3. Promovarea proprietăţii comunităţii prin creşterea gradului de participare în cadrul

comunităţilor şi consolidarea sentimentului de implicare şi proprietate care poate spori eficienţa

politicilor UE;

4. Asistarea guvernanţei pe mai multe niveluri prin asigurarea unei căi de participare deplină la

conturarea punerii în aplicare a obiectivelor UE în toate domeniile pentru comunităţile locale.

2.2. Principalele componente ale dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii:

1. Grupurile de acţiune locală ar trebui să fie formate din reprezentanţi ai intereselor socio-eco-

nomice locale ale sectoarelor public şi privat, precum antreprenori şi asociaţiile acestora,

autorităţi locale, asociaţii rurale, grupuri de cetăţeni (cum ar fi minorităţile, cetăţenii vârstnici,

femeile/bărbaţii, tinerii, antreprenorii etc.), organizaţii comunitare şi voluntare etc. Societatea

civilă şi partenerii din sectorul privat ar trebui să deţină cel puţin 50 % din puterea decizională şi

niciun grup de interese nu ar trebui să deţină singur mai mult de 49 % din drepturile de vot.

2. Strategiile de dezvoltare locală sunt în concordanță cu programele relevante ale fondurilor

CSC, în cadrul cărora primesc sprijin. Acestea defineasc zona şi populaţia care fac obiectul

strategiei; includ o analiză a necesităţilor de dezvoltare şi a potenţialului zonei, inclusiv o analiză

a punctelor forte, a deficienţelor, a oportunităţilor şi a pericolelor (SWOT); şi descriu obiectivele,

precum şi caracterul integrat şi inovator al strategiei, inclusiv ţinte pentru realizări sau rezultate.

Strategiile includ, de asemenea, un plan de acţiune care să demonstreze modul în care obiectivele

sunt transpuse în acţiuni, proceduri de gestionare şi monitorizare şi un plan financiar.

3. Acoperirea zonei şi a populaţiei în cadrul unei strategii locale date trebuie să fie coerentă,

ţintită şi să ofere o masă critică suficientă pentru punerea efectivă în aplicare a acesteia. Le

revine grupurilor de acţiune locală responsabilitatea de a defini zonele şi populaţia care va face

în realitate obiectul strategiile lor, însă acestea trebuie să corespundă criteriilor care urmează să

fie stabilite de Comisie printr-un act delegat. Drept referinţă, dispoziţiile pentru perioada 2007-

2013 privind acoperirea populaţiei în cadrul programului LEADER au urmărit o populaţie de

maximum 150 000 de persoane. Media populaţiei care face obiectul programelor URBAN II,

finanţate de FEDR în perioada 2000-2006 a fost de aproximativ 30 000 de locuitori.


___________________________________________________________________

11

2.3. Cum pot fi utilizate diferitele fonduri în cadrul CLLD?

FEDR/FSE: Adoptarea Tratatului de la Lisabona şi a strategiei Europa 2020 oferă o justificare

consolidată pentru o abordare integrată şi favorabilă incluziunii cu privire la soluţionarea

problemelor de la nivel local. În special, accentul pus pe calitatea creşterii şi necesitatea de a

asigura că aceasta este favorabilă incluziunii şi durabilă se traduc prin faptul că, în conformitate

cu obiectivele coeziunii economice, sociale şi teritoriale, politica de coeziune trebuie să sprijine

acţiuni în vederea abordării unor teme precum şomajul, mizeria şi sărăcia.

FEADR: Importanţa implicării comunităţii a fost demonstrată prin succesul CLLD, sprijinită în

cadrul abordării LEADER. Succesul abordării este evident prin existenţa celor 2 304 grupuri de

acţiune locală, active în întreaga UE, cu o finanţare totală reală de 5,5 miliarde de euro (6 % din

fondurile FEADR).

Această abordare constituie baza noilor propuneri ale Comisiei privind CLLD, prin faptul că

este: în funcţie de zonă; de jos în sus; public-privată; integrată; inovatoare; bazată pe cooperare şi

implică utilizarea reţelelor. În viitor, rezervarea obligatorie a 5 % din resursele FEADR ale

fiecărui stat membru se va menţine în perioada 2014-2020, în timp ce noile propuneri vor

consolida, la rândul lor, foarte mult aspectul integrat al abordării.

EMFF: Începând din 2007, axa prioritară 4 a Fondului european pentru pescuit şi afaceri

maritime (EMFF) a furnizat sprijin pentru dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit, prin

asigurarea faptului că acţiunile întreprinse de grupurile de acţiune locală în sectorul pescuitului

(Fisheries Local Action Groups – FLAG) se bazează pe avantajele şi oportunităţile unice ale

fiecărei zone de pescuit; şi încorporează cunoştinţele, energia şi resursele actorilor locali din

toate sectoarele.

2.4. Care sunt implicaţiile metodologiei comune propuse?

Întrucât dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii se realizează pe zone şi

poate fi finanţată din diferitele fonduri CSC, aceasta reprezintă o metodologie ideală pentru

crearea de legături între zonele urbane, rurale şi de pescuit.

Va fi necesar ca statele membre să specifice în contractul lor de parteneriat care sunt intenţiile lor

în privinţa sprijinirii CLLD şi să indice în cadrul căror programe şi zone poate fi utilizată CLLD.

În timp ce CLLD este opţională în cazul FEDR, FSE şi EMFF, aceasta este obligatorie în cazul

FEADR.

Având în vedere că strategiile CLLD create de grupurile de acţiune locală pot viza operaţiuni

pentru unul sau mai multe fonduri, trebuie să existe consecvenţă şi coordonare între fonduri.


___________________________________________________________________

12

3. Principii care stau la baza Stratgiei

Strategiile de Dezvoltare Locală sunt caracterizate de cel puţin şapte trăsături care le recomandă

managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu.

Cele şapte caracteristici ale strategiilor sunt următoarele: imagine asupra viitorului, creativitate,

flexibilitate, activitate, create pentru acţiune, orientare spre schimbare, orientare spre un câştig

durabil.

Prin prima caracteristică se înţelege că strategia este elaborată având în vedere viitorul regiunii

pentru care aceasta este destinată. Astfel, strategia este parte a gândirii pe termen lung asupra

viitorului regiunii în cauză.

Creativitatea vizează faptul că prin intermediul strategiei sunt prezentate alternativele, posibilele

scenarii de dezvoltare gândite astfel încât să se ia în considerare cât mai mult din potenţialul de

dezvoltare al regiunii.

Caracterul flexibil al strategiilor de dezvoltare locală vine în sprijinul faptului că acestea

avantajează sisteme care se adaptează în permanenţă condiţiilor externe

şi modificării situaţiei interne.

O strategie nu doar reacţionează la schimbări, prin faptul că ia în considerare influenţele

diferiţilor factori interni şi/sau externi ai regiunii ţintă, dar conţine si elemente proactive,

construind posibile planuri şi programe ce urmează a fi aplicate pentru diferite situaţii ce ar apare

pe parcurs.

Principiul acţiunii care stă la baza unei Strategii de Dezvoltare se datorează faptului că ea este

compusă de programe, a căror aplicare implică acţiune concretă direcţionată spre îmbunătăţirea

situaţiei regiunii ţintă.

Orientarea spre schimbare reiese din faptul că strategiile urmăresc elaborarea unui pachet de

programe care, odată implementate, să ducă la schimbare pe plan social, la o mai bună

valorificare a potenţialului local, precum şi orientarea activităţilor de dezvoltare în concordanţă

cu procesele înregistrate pe plan local.

O ultimă caracteristică ar fi aceea că scopul planificării strategice este orientat spre atingerea

unei dezvoltări durabile.

Conceptul dezvoltare durabilă a devenit tot mai important în ultimii ani o dată cu evaluările

finale realizate pentru multe programe internaţionale orientate spre susţinerea dezvoltării locale.

Au existat multe situaţii în care, odată cu încheierea acordării ajutorului internaţional,

comunităţile care au constituit grupul ţintă ale acestor programe nu au reuşit, în multe cazuri, să-

şi menţină nivelul de dezvoltare atins deja, nicidecum să înregistreze o creştere. În consecinţă,

dezvoltarea durabilă a devenit o componentă importantă a strategiilor de dezvoltare locală şi

regională, iar programele de dezvoltare locală propuse finanţatorilor internaţionali sunt evaluate

în funcţie şi de această caracteristică.


___________________________________________________________________

13

3.1. Înscrierea Strategiei în priorităţile naţionale şi regionale

Abordarea dezvoltării locale a comunei Podari a ţinut cont de priorităţile naţionale de dezvoltare,

definite prin Planul National de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR), Orientările Strategice

Comunitare (OSC) şi Liniile Directoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Creştere

Economică şi Locuri de Muncă sunt:

- Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene

- Îmbunătăţirea pe termen lung a economiei româneşti

- Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman

- Construirea unei capacităţi administrative eficiente

- Promovarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate, prin crearea condiţiilor de

dezvoltare a teritoriilor ramase în urmă.

Modul de structurare a programelor și a proiectelor a urmărit, de asemenea, înscrierea în

Strategia de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia, 2014 – 2020.

Viziunea regiunii Sud -Vest Oltenia pentru perioada de programare 2014-2020 este aceea de a

deveni un promotor al competitivităţii atât în domeniul industrial, cât şi în agricultură, dar şi al

economiei digitale prin dezvoltarea unui mediu de afaceri performant bazat pe resurse umane

competente, integrarea tehnologiilor inovative şi promovarea dezvoltării durabile.

Obiectivul strategic global pentru perioada 2014-2020 este dezvoltarea durabilă și

echilibrată a Regiunii Sud-Vest Oltenia în vederea reducerii disparităților existente

între regiunea SV Oltenia și celelalte regiuni ale țării în scopul creşterii nivelului de trai al

cetăţenilor.

3.2. Promovarea unei dezvoltări integrate

Abordarea dezvoltării locale a urmărit integrarea şi corelarea soluţiilor propuse pentru domeniile

prioritare de dezvoltare ale comunei: domeniul activităţi economice locale, domeniul

infrastructură tehnico – edilitară şi socială, domeniul mediu şi resurse naturale şi domeniul

resurse socio–umane.

Acest lucru este reflectat în faptul că obiectivele strategice propuse pentru fiecare domeniu de

dezvoltare sunt coerente şi corelate, şi mai mult, se sprijină reciproc şi contribuie la realizarea

viziunii comune privind viitorul durabil al comunei: realizarea de schimbări pozitive, economice

şi sociale, integrate în efortul de protejarea mediului înconjurător.


___________________________________________________________________

14

3.3. Punerea în valoare a resurselor locale

Dezvoltarea locală a fost abordată ca un proces prin care se urmăreşte identificarea, mobilizarea

şi coordonarea folosirii resurselor locale, adesea sub-evaluate şi nefolosite la întregul lor

potenţial.

Promovarea unicităţii şi a specificului local a fost urmărită simultan cu stimularea capacităţii de

inovare şi adaptare la contextul şi oportunităţile prezente, cu diversificarea ofertei de produse şi

servicii, şi cu creşterea valorii adăugate a produselor şi serviciilor locale şi cele destinate

consumatorilor din afara localităţii.

Valorificarea potenţialului local are în vedere administrarea eficientă, transparentă şi

responsabilă a bunurilor publice: infrastructură şi echipamente, spaţii publice inclusiv

patrimoniul natural şi cultural care trebuie pus în valoare, dar, în acelaşi timp protejat şi păstrat

pentru generaţiile viitoare.

Valorificarea resurselor înseamnă utilizarea acestora sub forma de CAPITAL pentru dezvoltarea

economică şi socială.


___________________________________________________________________

15

4. Contextul elaborării şi descrierea procesului

4.1. Contextul elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Podari

Strategia de dezvoltare locală a comunei Podari a fost elaborată în cadrul parteneriatului Grupul

de Acţiune Locală (GAL) „Segarcea”.

G.A.L. Segarcea este un parteneriat public-privat, format din 12 autorităţi publice locale (APL)

şi membri ai societăţii civile (societăţi comerciale, organizaţii nonguvernamentale, parohii, şcoli,

organizaţii non-guvernamentale).

Parteneriatul intenţionează să se concretizeze prin finanţarea unui proiect european în perioada

de finanţare 2014-2020, într-un moment extrem de oportun pentru actorii locali şi autorităţi ale

comunei Podari: soluționarea problemelor locale şi implementarea proiectelor de dezvoltare

utilizând posibilitatea de accesare a fondurilor comunitare prin programele operaționale

sectoriale în valoare de cca. 3 milioane de euro.

Absorbţia acestor fonduri, este în mare măsură condiţionată de:

- capacitatea viitorilor beneficiari de a prezenta programe de dezvoltare argumentate şi coerente,

care răspund problemelor critice şi priorităţilor de dezvoltare de la nivel local

- capacitatea de realizare de parteneriate care să asigure corelarea iniţiativelor locale şi înscrierea

în priorităţile de dezvoltare locală, regională şi națională

- capacitatea de pregătire a proiectelor şi capacitatea managerială pentru implementarea cu

succes a acestora.

Proiectul G.A.L. Segarcea vizează şi creşterea capacităţii de planificare şi parteneriat a

membrilor comunităţii din Podari, întărind astfel capacitatea de absorbţie a fondurilor europene

la nivel local, printr-o abordarea inovativă cu obţinerea următoarelor rezultate:

- identificarea şi promovarea intereselor reale ale comunităţii

- promovarea dialogului social şi îmbunătăţirea comunicării între toţi actorii dezvoltării de la

nivelul comunităţii

- implicarea activă a actorilor de la nivel local în procesul decizional legat de viitorul

dezvoltării comunităţii şi în iniţierea de proiecte

- corelarea iniţiativelor şi strategiilor locale cu cele de la nivel judeţean şi regional

- asumarea responsabilităţilor şi consolidarea relaţiilor de colaborare între actorii de la

nivel local în vederea creşterii şanselor de accesare a fondurilor europene.

4.2. Participare şi parteneriat în rezolvarea problemelor prioritare şi realizarea obiectivelor

comune

Ideea fundamentală care a stat în centrul procesului de elaborare a Strategiei de Dezvoltare

Locală a comunei Podari a fost participarea şi parteneriatul actorilor locali în vederea stimularii

şi dezvoltării de activităţi care să conducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii celor care trăiesc în

comună, inclusiv a celor săraci şi marginalizaţi.

Această abordare se bazează pe ideea CAPITALULUI SOCIAL, ca factor esenţial în dezvoltare,

care explică succesul procesului de dezvoltare pe baza capacităţii actorilor locali de a se implica

în proces şi de a influenţa formularea politicilor publice din diverse domenii.


___________________________________________________________________

16

În cadrul atelierelor de lucru şi planificare s-a acordat atenţie:

- cantităţii şi calităţii interacţiunilor dintre participanţi, grupuri şi instituţii

- creşterii nivelului de încredere şi toleranţă

- construirii spiritului de asociabilitate şi conştientizării nevoii de coeziune socială.

Pe parcursul procesului de elaborare a Strategiei s-a urmărit realizarea participării şi stimularea

parteneriatelor prin următoarele instrumente:

- Cooptarea tuturor celor interesaţi sa participe la evenimentele şi activităţile organizate în

vederea elaborării Strategiei prin acţiuni locale de informare

- Consultarea actorilor locali pentru identificarea problemelor majore cu care se confruntă

comuna şi identificarea percepţiilor privind şansele de dezvoltare ale comunei

- Implicarea directa în procesul de luare a deciziilor a peste 25 de persoane.

4.3. Descrierea procesului realizării Strategiei de Dezvoltare Locală

După ce parteneriatul a fost cooptat şi grupul ţintă al localităţii a fost întrunit s-a ales tipul de

planificare şi anume angajarea într-un proces de planificare strategică (pe termen lung) în care se

vor identifica şi preciza problemele cărora li se adresează. S-a procedat la formularea unei

viziuni care să identifice problemele comunităţii, dar şi rezolvările lor. Descrierea problemelor s-

a făcut clar, concis şi complet. Au fost descrise cauzele, teritoriile afectate, persoanele interesate

şi responsabile pentru rezolvarea problemei, dar şi implicaţiile pe care le determină nerezolvarea

ei.

Pentru a eficientiza, am ales ca procesul de planificare strategică să fie: cuprinzător (să angajeze

toată gama grupurilor de interese), interactiv (să confrunte situaţia prezentă cu situaţia

potenţială), integrator (să lege în concepţie toate nivelele) şi repetabil (să recunoască faptul că

sistemele şi mediul în care acestea se manifestă sunt în continuă schimbare).

Ajungând în punctul culegerii informaţiilor au fost stabilite tipurile de date necesare şi metode de

colectare pentru a ajuta echipa să formuleze decizii care să susţină recomandările făcute şi să-i

convingă pe cei care vor fi responsabili de punerea în practică a acestora. Aici se formulează

diagnosticul ca rezultat al analizei stadiului situaţiei existente. Se utilizează diferite tipuri de

analize şi se clarifică problemele cheie ale dezvoltării.

Principalii paşi:

- colectarea mai multor date, informaţii şi idei prin consultarea populaţiei, interviuri,

chestionare, combinarea lor, analiza documentelor, observaţia directă, experienţa şi

intuiţia echipei

- compilarea analizelor datelor, organizarea şi analizarea surselor acestora pentru o mai

bună înţelegere a problemei sau oportunităţii

- determinarea scopurilor şi obiectivelor care trebuie realizate/atinse, astfel încât

obiectivele să fie specifice, fezabile, măsurabile, posibile, controlabile şi cu o dată limită

de realizare

- estimarea fezabilităţii în ceea ce priveşte atingerea scopurilor şi obiectivelor

- dezvoltarea Analizei SWOT


___________________________________________________________________

17

Analiza SWOT este un instrument care face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice

cheie, cât şi identificare alternativelor strategice. Acesta reprezintă un cadru complet şi consistent

pe care persoanele implicate în planificare îl pot utiliza pentru a efectua alegeri mai realiste.

Această metodă de lucru oferă ajutor pentru a face distincţia între probleme, soluţii şi strategii.

Tehnica SWOT se bazează pe discuţia între persoanele implicate în activitatea de planificare.

Înainte de asta este necesară o descriere a cadrului general a situaţiei existente pentru a exista o

bază comună de lucru. Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment

ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel local dispun de o informare asimetrică şi

au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare. Din punct de vedere teoretic, analiza SWOT este

orientată spre o omogenizare a preferinţelor persoanelor implicate. Această analiză are ca scop

construirea punctelor tari, eliminarea punctelor slabe, exploatarea oportunităţilor şi îndepărtarea

ameninţărilor.

În momentul ajungerii la planificare desfăşurării acţiunilor au fost luate în calcul:

- obiectivele propuse pentru realizare, astfel încât numărul lor să fie realist

- determinarea celor mai potrivite acţiuni pentru atingerea lor

- grupurile de interes necesare pentru implementare

- stabilirea atribuţiilor, responsabilităţilor şi perioadei de realizare a unei viziuni formulate

Pentru evaluarea rezultatelor şi efectelor se folosesc o serie de criterii şi de indicatori ce măsoară

impactul strategiei. Acestea sunt stabilite în funcţie de particularităţile zonei studiate încă de la

iniţierea procesului de elaborare a Strategiei. Criteriile de măsurare a impactului sunt: adecvarea,

eficienţa şi consecinţele aplicării planului strategic.


___________________________________________________________________

18

5. Actori implicaţi

Metodologia de elaborare a Strategiei de Dezvoltare locală a comunei Podari a avut în plan

informarea cetăţenilor şi realizarea unui studiu diagnostic al situaţiei actuale.

S-a pus accent pe percepţia cetăţenilor şi identificarea problemelor actuale printr-o anchetă de

opinie. Procesul participării publice are ca scop crearea unui instrument instituţional care să fie

întrunit într-un forum alături de echipa de planificare, iar în urma anchetei de opinie realizată s-

au identificat nevoile, problemele şi cauzele lor. Tot aici s-a elaborat viziunea în perspectiva

anului 2020 şi au fost stabilite direcţiile strategice de dezvoltare.

Dezbaterile au avut următoarele etape:

Procesul de culegere de date şi informaţii, în cadrul căruia au fost colectate:

A. date cantitative privind profilul comunităţii (teritorial, demografic, ocupaţional,

instituţional, servicii etc.) din diversele surse de la nivel local şi judeţean

B. date calitative privind percepţia populaţiei referitor la problemele cu care se

confruntă comunitatea, prin realizarea unei Anchete de opinie.

Datele obţinute au fost procesate şi interpretate în cadrul „Studiului diagnostic privind situaţia

existentă şi potenţialul de dezvoltare”.


___________________________________________________________________

19

PORTOFOLIU COMUNITAR


___________________________________________________________________

20

1. Date generale

1.1. Aşezare

Comuna Podari este amplasată în partea centrală a judeţului Dolj, la sud-vest de municipiul

Craiova și la vest de râul Jiu, de-o parte și de alta a drumului național DN 56 și a căii ferate

Craiova-Calafat, în zona de contact dintre Câmpia Română în sud și Câmpia înaltă a Podișului

Getic (Câmpul Sălcuța-Drănic) în nord.

Teritoriul administrativ al comunei se întinde pe o suprafață de 67940 ha.

Comuna Podari se află la o distanță de aproximativ 5 kilometri de municipiul Craiova, reşedinţă

de judeţ, în a cărui rază de influență se înscrie şi 19 kilometri distanţă de oraşul Segarcea, având

coordonatele 44.25 latitudine, 23.78 longitudine.

Teritoriul comunei este străbătut de traseele drumurilor:

-Drumului Național DN 56 Craiova-Calafat, pe o lungime de 15,5 km

-Drumului Județean DJ 561 Podari-Segarcea, pe o lungime de 12 km

-DC 95 Podari-Țuglui

-DC 104 Livezi-Jiul

De asemenea, este străbătută și de calea ferată Craiova-Calafat, transport persoane şi mărfuri, iar

distanţa până la cel mai apropiat aeroport (Mun. Craiova) este de 5 kilometri.

Cel mai apropiat punct de frontieră se află în oraşul Calafat, la distanţă de 80 de kilometri, la

graniță cu Bulgaria.

Comuna Podari este compusă din cinci

sate:

- Podari, sat reședință de comună

- Balta Verde

- Braniște

- Gura Văii

- Livezi

În teritoriul administrativ al comunei

Podari se mai înscriu localitățile Făcăi

și Popoveni, localități componente ale

municipiului Craiova.

şi are ca vecini:

- la Nord și Nord Est: municipiul Craiova

- la Sud și Sud Vest: comunele Țuglui și

Calopăr

- la Est, peste Jiu: comuna Malu Mare

- la Vest și Nord Vest: comunele

Vârvoru de Jos și Bucovăț


___________________________________________________________________

21

1.2. Principalele ocupaţii şi activităţi

Principalele ocupaţii ale locuitorilor sunt

agricultura şi creşterea animalelor.

Comuna Podari are o puternică platformă industrială, desfășurând activități ca: industrie

alimentară, industria băuturilor alcoolice, stație de semințe, protecția plantelor, stațiune

pomicolă, depozite frigorifice, stației de epurare, stație betoane, etc.

Principalele activităţi economice desfăşurate în localitate sunt: agricultura şi comerţul.

Peste 400 de cetățeni din comuna Podari fac naveta către locul de muncă în municipiul Craiova.

1.3. Relieful

Formele de relief întâlnite în teritoriul administrativ al comunei sunt: lunca și terasele Jiului, în

partea de est și sud și zona înaltă a Câmpiei Sălcuța Drănic, în partea de vest și nord vest a

teritoriului.

Teritoriul comunai Podari se înscrie în bazinul hidrografic al râului Jiu, în zona cu resurse de apă

subterană și cu resurse specifice mai mari decât resursa medie pe țară de 1875 mc/locuitor.

Râul Jiu, având caracter asimetric, cu malul drept abrupt, iar cel stâng câmpie joasă, are tendința

de a-și muta cursul spre dreapta și de a da roade în marginea estică a câmpului înalt Sălcuța-

Drănic. Asta face ca pâraiele de pe malul drept să fie foarte adânci și să aibă cursuri vijelioase în

timpul ploilor, depunând materiale sub foarmă de conuri de dejecție.

Pe malul stâng, rețeaua de văi nu este bine organizată, apa se infiltrează și apare foarte des sub

formă de izvoare sau pânze de ape.

Marginea de vest a Văii Jiului în sectorul sudic al cursului acestuia trece prin localitățile Podari-

Livezi-Bâzdâna-Foișor Padea spre sud până la Măceșu de Jos.

Localitatea Podari este străbătută de pârâul Prodila, afluent al Jiului, de la vest la est. Acesta

necesită regularizare pentru a înlătura fenomenul de eroziune a malului și posibilele inundații din

cauza colmatării văii.

Altitudinea maximă întâlnită este de peste 160 metri în partea de nord a comunei, iar cea minimă

este de cca 60 metri în Valea Jiului.


___________________________________________________________________

22

1.4. Clima

Din punct de vedere climatic, perioada ultimilor 15 ani s-a caracterizat prin importante

modificări ale parametrilor hidrometeorologici şi geo-climatici în majoritatea zonelor geografice

ale planetei, inclusiv în judeţul Dolj.

Efectele cele mai evidente ale schimbărilor climatice sunt secetele şi ploile abundente din ce în

ce mai frecvente. Alternanţa între perioade de secetă şi ploi abundente afectează calitatea

culturilor agricole şi favorizează producerea inundaţiilor din cauza capacităţii reduse a

terenurilor de a absorbi apa în exces.

Comuna Podari se înscrie în regimul de climă temperat-continentală, cu temperatura medie

anuală de 10,8 grade Celsius.

Cantitatea medie a precipitațiilor este de 520 mm/an.

Temperatura medie anuală întâlnită aici este de 10,8 grade Celsius, cea maximă absolută este de

peste 41 grade Celsius, iar cea minimă absolută este sub -31 grade Celsius.

Durata medie a intervalului de zile fără îngheț este de peste 200 zile/an. Primul îngheț apare după

data de 25 octombrie.

Cantitatea medie a precipitațiilor este de 520 mm/an.

Vânturile dominante au direcția E-V, fiind ierni umede și reci și veri calde și uscate.

Schimbările circulației generale a atmosferei de la un anotimp la altul sunt clar reflectate de

modificările frecvenței vânturilor pe anumite direcții.

Astfel, frecvența vânturilor dinspre vest este mai mare în prima jumătate a anului, mai ales

primăvara, cca. 12%, iar în a doua jumătate a anului fiind de aproximativ 15%.

Dacă în ansamblu, vânturile din spre est au o frecvență ridicată tot timpul anului se constată

totuși o diminuare generală în timpul verii în medie cu peste 10%.

1.5. Soluri

Solul caracteristic este solul aluvionar în zona de luncă și terase și solul brun roșcat de pădure în

zona înaltă, soluri favorabile dezvoltării atât culturilor mari agricole, pomilor fructiferi cât și a

culturilor legumicole.

Astfel, în cadrul comunei a apărut o mare plantație de pomi fructiferi de cca. 300 hectare.

Principalele probleme cu care se confruntă zona în ceea ce priveşte calitate solului sunt

gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor care afectează compoziţia chimică a solului şi

procesul rapid de deşertificare, judeţul Dolj fiind cel mai afectat judeţ din ţară.

Suprafețele mari de terenuri ocupate cu păduri contribuie la păstrarea unui echilibru în climatul

local.


___________________________________________________________________

23

1.6. Vegetaţia şi fauna

Vegetaţia comunei Podari este specifică zonei de câmpie. Se evidenţiază suprafeţele mari, cu

lanuri bogate, care evidenţiază imaginea unei stepe. De asemenea, pe teritoriul localităţii se

evidenţiază o zonă de pădure, dar şi luciu de apă.

Vegetaţia spontană a suferit în ultimele două secole modificării însemnate, ca urmare a

intervenţiei omului care a defrişat pădurile de pe suprafeţe întinse, determinând despădurirea

câmpiei în scopul transformării în zone pentru practicarea agriculturii sau păşunării animalelor.

Lucrările de îmbunătăţire a sistemelor de irigaţii şi activitatea de împădurire sunt singurele

măsuri posibile pentru a întâmpina problema secetei şi deşertificării.

Fauna locului este constituită îndeosebi de rozătoare, carnivore, reptile şi păsări. Popândăii,

hârciogii sau şoarecii de câmp sunt cele mai răspândite specii de rozătoare prezente pe teritoriul

comunei.

Reptilele sunt reprezentate prin şerpi de apă, şopârle şi guşteri.

Pe suprafeţe întinse de culturi trăiesc rozătoare mici (şoarecele de câmp, popândăul), răpitoare

mici (dihor, nevăstuică) şi păsările de baltă.

Din clasa păsărilor regăsim: prepeliţa, potârnichea, presura, prigoria, iar ca păsări ale zăvoaielor:

privighetoarea, mierla, piţigoiul, pitulicea fluierătoare.

Mediul piscicol îl întâlnim în zona luciului de apă.

Teritoriul comunei Podari face parte din zona naturală protejată declarată ”Culoarul Jiului”.

1.7. Riscuri naturale

Un important risc natural la care este supusă comuna Podari este determinat de inundaţii.

Conform Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, comuna Podari se regăseşte pe

lista localităţilor afectate de inundaţii.

Cele două instituţii principale care se ocupă cu prevenirea inundaţiilor sunt Centrul Regional de

prognoză a vremii Craiova, care face prognoze despre fenomenele vremii care pot afecta

creşterea debitelor de apă a râurilor, dar şi Centrul operaţional din cadrul Inspectoratului

Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia” din judeţul Dolj, care este responsabil de trimiterea

avertizărilor comitetelor locale şi operatorilor socio-economici din cadrul judeţului.

Un alt risc este incendiul de pădure. Terenurile cultivate cu cereale situate lângă păduri, sunt

afectate de un mare risc de incendii. Cel mai mare risc de incendii este concentrat în decursul

lunilor Februarie-Martie şi Iulie-August, atunci când este cel mai probabil să apară seceta.

Judeţul Dolj are un risc seismic moderat, aflându-se în zona de seismicitatemedie cu gradul 8, cu

perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de ani.

Defrişările masive, procesul de deşertificare şi ploile abundente din ultimii ani au mărit incidenţa

alunecărilor de teren în cadrul Judeţului Dolj, în special în zonele caracterizate de soluri

preponderent argiloase, şi de aceea mai expuse la riscul producerii acestor calamităţi naturale.

Comuna Podari însă nu prezintă un risc ridicat în ceea ce priveşte alunecările de teren.


___________________________________________________________________

24

Alte riscuri cu probabilitate redusă ar mai fi: risc tehnologic (industrie chimică, energie, mase

plastice, transport), poluarea apelor şi alte riscuri de mediu.

Dezafectarea fermelor zootehnice CAP fie prin demolare, fie prin nefuncționare, face ca în

prezent să nu existe disfuncționalități sau incomodități în zonele de locuit învecinate.

Problemele de salubritate trebuie să preocupe gospodărirea prin preluarea, depozitarea și tratarea

reziduurilor ce nu pot fi arse la nivelul gospodăriilor individuale sau a unităților economice.

Menționăm existența platformelor de gunoi pe amplasamente ce nu respectă normele sanitare

impuse față de zonele construite ale localităților (raza de protecție sanitară de 1000 m), sau față

de cadrul natural.

În prezent, gunoaiele menajere provenite din gospodăriile individuale se depozitează și se ard

individual la nivelul fiecărei gospodării sau depuse pe platformele stabilite prin Hotărâri de

Consiliu Local.

1.8. Suprafeţe de terenuri

Teritoriul comunei Podari se înscrie în zona cu profil predominant agricol determinând și

caracteristicile activităților economice existente în comună.

Comuna Podari se întinde pe o suprafaţă administrativă totală de 6712 hectare.

Din defalcarea suprafeței teritoriului administrativ al comunei pe categorii de folosință rezultă

suprafața de 5537 hectare teren agricol, cu o pondere de 81,5%.

Prin Legea fondului funiar nr. 18/1991, cetățenii au fost puși în posesia terenurilor agricole,

sectorul particular devenind determinant în desfășurarea activităților agricole.

Activitatea agricolă în sectorul particular se desfășoară în principal în cadrul asociațiilor

familiale sau a asociațiilor cu persoanlitate juridică.

Profilul agricol dominant este cultura plantelor cerealiere, plante tehnice (tutun și floarea

soarelui), plantații pomi fructiferi, culturi legumicole și creșterea animalelor în special pentru

consum propriu.

Prin desfințarea CAP-urilor au fost dezafectate și sectoarele zootehnice ale acestora.

Fragmentarea puternică a fondului funciar pe deținători conduce la o exploatare dificilă a

pământului cu mijloace mecanizate. Dezorganizarea activităților de achiziții și valorificare a

cerealelor și plantelor agricole reprezintă o disfuncționalitate.


___________________________________________________________________

25

1.9 Infrastructura

Transport

Zona căilor de comunicații și de transporturi se compune din:

-sistemul stradal al localităților componente

-traseele drumurilor naționale, județene și comunale existente în teritoriu

-traseul liniei de cale ferată Craiova-Calafat

Comuna este străbătută de Drumul Comunal DN 56 – E6 Craiova - Calafat, DJ 561 Podari –

Segarcea, DC 95 Podari – Țuglui, DC 104 Podari - Jiul care asigură legătura cu localităţile din

județ.

În interiorul intravilanului localitățile Podari, Balta Verde și Braniște trama stradală reflectă

dezvoltarea în timp a acestora. În localitățile Gura Văii și Livezi circulația se face liniar, pe

traseul DJ 561 și DC 95 care sunt trasee principale ale tramei stradale a localităților.

Există, de asemenea, o serie de drumuri interioare locale ce asigură legături atât între zonele de

locuit cât și cu zonele economice. Drumul național DN 56 – E6 și drumul județean DJ 561 au

îmbrăcăminți asfaltice.

Cele două drumuri comunale ce asigură legătura satului Gura Văii cu satul Jiul și a satului Livezi

cu Țuglui au îmbrăcăminte asfaltică, degradată în localități.

Restul circulațiilor interioare din localități necesită modernizări: corectări de trasee, curbe,

îmbunătățirea elementelor geometrice, etc.

Localitățile Podari și Livezi sunt străbătute de la nord la sud de traseul căii ferate Craiova-

Calafat, traseu de mare importanță întrucât face legătura cu podul Calafat-Vidin. În intravilanul

satului Balta Verde traseul căii ferate se înscrie pe direcția est-vest la limita localității.

Salariații angajați în activitatea de producție în afara teritoriului administrativ al comunei se

deplasează cu mijloace de transport în comun existente.

Disfuncționalitățile care se manifestă sunt reprezentate de existența unor străzi cu îmbrăcăminte

provizorie și a unor intersecții confliectuale.

Utilităţi

Numărul total de clădiri de locuit din comuna Podari este de 2323.

În momentul de față, în comuna Podari există toate utilitățile necesare: apă curentă, canalizare în

sistem centralizat și alimentare cu gaze.

Localitățile comunei Podari sunt racordate la sistemul energetic național prin racorduri aeriene

până la posturile de transformare existente în localitate, iar de aici prin rețeaua de distribuție sunt

alimentate gospodăriile, dotările și zonele economice.

Există racorduri la rețeaua telefonică, cablu TV și internet.

Localitățile componenete ale comunei nu dispun de sisteme de alimentare cu căldură, locuitorii

folosind sisteme individuale de încălzire (sobe cu combustibil solid).

Salubrizarea localității este practic inexistentă, neexistând în prezent nici platforme gospodărești

nici o activitate organizată de colectare și salubrizare.

Satul Podari are platformă de gunoi stabilită.


___________________________________________________________________

26

2. Scurt istoric (date monografice)

Comunitatea din comuna Podari a fost marcată, de-a lungul timpului, de evenimentele care au

jalonat istoria poporului român. Comuna a fost înfiinţată prin legea administrativă din 31 martie

1864, desfiinţată în anul 1875, reînfiinţată în 1887, desfiinţată iar în 1930, reînfiinţată în 1032 şi

desfiinţată în anul 1950. A fost chiar reşedinţă de plasă între anii 1908 – 1930.

Un fenomen care a influenţat distribuţia teritoriului la nivelul comunei Podari este cel al creşterii

solicitărilor pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construcţie, fapt ce

generează o presiune asupra intravilanului, necesitând identificarea unor soluţii pentru extinderea

acestuia, în detrimentul terenurilor extravilane. Acest fenomen poate fi pus pe seama apropierii

de oraş şi a imitării comportamentului urban în construcţia de locuinţe, dar şi stabilirii populaţiei

în localitate datorită posibilităţii de a presta activităţi economice în municipiul Craiova şi de a

locui în mediul rural.

2.6. Monumente istorice

Pe raza localităţii există opt monumente istorice, atestate de

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, introduse

în Baza de Date a Patrimoniului Arheologic - Lista

Monumentelor Istorice.

Acesta sunt:

- Mănăsirea Jitianu, sat Braniște, comuna Podari, datată

din anii 1656-1658, cod LMI DJ-ll-a-A-08203

- Biserica Sf. Dumitru, sat Braniște, comuna Podari,

datată din anii 1656-1658, cod LMI DJ-ll-m-A-08203.01

- Stăreție, sat Braniște, comuna Podari, datată din anii 1956, pe ruine din sec. XVII, cod

LMI DJ-ll-m-A-08203.02

- Chilii, sat Braniște, comuna Podari, datate din anii 1901-1911, pe ruinele caselor vechi,

cod LMI DJ-ll-m-A-08203.03

- Turn clopotniță, sat Braniște, comuna Podari, datat sec XVIII, cod LMI DJ-ll-m-A-

08203.04

- Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” , sat Braniște, comuna Podari, datat 1710, cod

LMI DJ-ll-m-B-08204

- Biserica ”Sf. Nicolae” , sat Jiul, fost sat Vârâți, comuna Podari, datat 1735, cod LMI DJ-

ll-m-B-08298

- Biserica ”Sf. Grigorie Decapolitul” , sat Podari, comuna Podari, datat 1817, cod LMI DJ-

ll-m-B-08342


___________________________________________________________________

27

2.7. Tradiţii şi obiceiuri

Cel mai important obicei specific satului Podari care se mai păstrează şi astăzi este „Păzitul

fântânilor”. Conform anchetei de opinie întocmită în rândul locuitorilor, acesta este cel mai

înrădăcinat obicei care încă îşi mai păstrează frumuseţea. În noapte de 6 spre 7 ianuarie a fiecărui

an fântânile de pe raza localităţii sunt păzite aprinzându-se focuri.

Obiceiuri tradiţionale care se păstreză în comuna Podari:

- Jocul Căluşului - începe din duminica Rusaliilor şi ţine toată săptămâna următoare.

- Spargerea Căluşului - numită şi "Frângerea steagului", "Dezlegarea" sau "Marţea ciocului"

se face seara, în taină, în acelaşi loc unde s-a facut Jurământul.

„Cu moş Ajunul” sau „Colindeţul” - Se colindă în ziua şi seara de Ajun

„Colindatul cu Steaua” – În prima zi de Crăciun

„Pluguşorul” – De Anul Nou

„Sorcova” – În dimineaţa Anului Nou

„Colindatul cu capra” – specie a colindatului cu măşti


___________________________________________________________________

28

3. Structuri administrative

În funcție de starea de funcționalitate, cele mai importante clădirile se încadrează conform

tabelului:

Tip clădire Stare de funcționalitate

Primăria comunei Podari Foarte bună

Școala generală Podari (sat Podari, sat Balta

Verde, sat Braniște, sat Gura Văii, sat Livezi)

Foarte bună

Grădinița Podari (sat Podari, sat Balta Verde,

sat Braniște, Livezi)

Foarte bună

Dispensar uman (sat Podari – 2 clădiri, sat

Braniște, sat Livezi)

Foarte bună

Post de poliție Bună

Casa de Cultură Bună

Biserica “Sf. Grigorie Decapolitul” Foarte bună

Mânăstirea Jitianu Foarte bună

Bibliotecă Bună

Stadion Foarte Bună

3.1. Primăria şi Consiliul Local

Primăria comunei Podari are un total de 35 de posturi, dintre care 23 ocupate si 12 vacante.

Consiliul Local al comunei Podari este compus din 15 consilieri, instalaţi în funcţie la alegerile

din luna iunie 2012.


___________________________________________________________________

29

Clădirea Primăriei Podari este în stare foarte bună de funcționare, de tip P, aceasta aflându-se în

proprietatea Consiliului Local.

Investițiile Primăriei comunei Podari în perioada 2008-2013:

2008:

- Proiect de alimentare cu apă finalizat în satul Podari

- Proiect de alimentare cu apă în curs pentru satele Braniște și Balta Verde

- Proiect modernizare drumuri, străzi în lungime de 32,660 km din totalul fr 33,188 km.

Procentul de asfaltare a străzilor din comună fiind de 98,5%. Proiectul este început în

anul 2008 și s-a finalizat în anul 2013

2009

- Proiect modernizare Drum Comunal 104 Livezi-Jiu (Vîrîți) prin pietruire

2010

- Proiect de dotare a școlii cu clasele I-VIII și a grădiniței din satele Braniște și Podari cu

centrale termice pe gaze

- Proiect de dotare a școlii cu clasele I-VIII și a grădiniței din sat Livezi cu centrală termică

electrică

2011

- Inființare centru multifuncțional

3.2. Şcoala generală

Pe raza localităţii Podari există o şcoală generală și grădiniță cu structuri în satele:

- Podari, școală gimnazială, construcție P+1 amplasată în zona centrală cu 8 săli de clasă în

stare bună. Grădinița funcționează în clădire proprie situată în vecinătatea primăriei din

centrul localității și are patru grupe de copii care învață în patru săli.

- Balta Verde, școală generală I-IV, construcție parter cu două săli de curs. În același local

funcționează și o grupă de grădiniță.

- Braniște, școală generală I-IV, construcție parter cu capacitate de 3 săli de clasă. În

același local funcționează și o grupă de grădiniță.

- Gura Văii, școala generală I-IV funcționează într-o clădire parter cu două săli de clasă.

- Livezi, școala generală I-IV funcționează într-o clădire parter cu două săli de clasă. În

apropierea școlii se află o grădiniță cu o grupă.


___________________________________________________________________

30

Numărul total al copiilor înscrişi este de 544, dintre care

- la grădiniţă sunt înscrişi 185 de copii,

- în învăţământul primar sunt 192 de elevi,

- în învăţământul gimnazial sunt alţi 167 de elevi.

Personalul didactic total existent în cadrul celor două structuri este în număr de 33 cadre, dintre

care în învăţământul preşcolar sunt 8 cadre, în învăţământul primar sunt 10 cadre, iar în

învăţământul gimnazial sunt 15 cadre didactice.

Cursurile se desfăşoară în 11 săli şi cabinete şcolare, 3 laboratoare şi 1 săli de gimnastică.

Şcoala este dotată cu un număr de 34 calculatoare puse la dispoziţia elevilor.

3.3. Dispensar medical

Pe raza localităţii Podari îşi desfăşoară activitatea patru cabinete medicale, două cabinete

stomatologice individuale și un laborator de tehnică dentară.

Personalul medical este compus din cinci medici de familie, doi medici stomatologi și alte nouă

cadre sanitare.

În localitatea Podari funcționează un dispensar uman dotat cu trei cabinete, dintre care 30 de

paturi sunt pentru bolnavi cronici. De asemenea, în zona industrială există un dispensar uman

într-o construcție parter.

În localitatea Braniște funcționează un dispensar uman într-o construcție parter cu un cabinet de

medicină generală.

În localitatea Livezi dispensarul funcționează într-o clădire comună cu grădinița.

3.4. Farmacie

Pe raza comunei există două unități farmaceutice unde activează două cadre medicale.

3.5. Post de poliţie

Agenții postului de poliție au desfăşurat în ultimul an

diverse activităţi de informare în colaborare cu celelalte unităţi

din localitate. Activităţile s-au axat pe siguranţa populaţiei şi

siguranţa rutieră. Localul în care își desfășoară activitatea

postul de poliție se află în stare bună.

3.6. Biserica

Biserica este situată în vecinătatea zonei centrale și este catalogat ca monument istoric. Are

hramul ”Grigorie Decapolitul”. De asemenea, în satul Braniște există mâmăstirea Jitianu,

cuprinsă și ea în lista monumentelor istorice, fiind încadrată în categoria monumentelor de

importanță națională.


___________________________________________________________________

31

Din ansamblu mănăstiresc fac partea și: chiliile, biserica Sf. Dumitru, turnul clopotnița și

stăreția.

În satele Livezi și Gura Văii există biserici nedeclarate ca monumente.

3.8. Casa de Cultură

În comuna Podari există o Casă de Cultură cu o sală de capacitate de 100 de locuri.

3.9. Bibliotecă

În comuna Podari există o bibliotecă. Aceasta are în evidenţă un număr de peste 10.000 volume

de cărţi. De asemenea, biblioteca este dotată cu calculatoare performante prin programul

european „Biblionet”.

3.10. Stadion

Echipa locală de fotbal, FC Podari, activează în Divizia C şi dispută meciurile pe un stadion

modernizat.

3.11.Spații verzi

În teritoriul comunei Podari sunt suprafețe mari acoperite cu păduri atât pe versanții dealurilor

cât și ăn lunca Jiului. Acestea contribuie la calitatea peisajului cât și la calitatea purității

atmosferice.

Zona spațiilor verzi este destul de redusă fiind reprezentată prin: terenul de sport, zona de

agrement a Complexului RSR, pe malul drept al râului Jiu, proprietate particulară și aeroclubul,

ce se întinde pe o suprafață de 56 hectare care se ocupă cu formarea parașutiștilor și demonstrații

acrobatice.


___________________________________________________________________

32

6000

6200

6400

6600

6800

7000

2002 2007 2011

Număr locuitori

4. Studii demografice

Populaţia stabilă totală a comunei Podari, la data de 1 iulie 2011, conform ultimului recensământ

este de 6863 persoane, dintre care 3503 femei, fiind în creștere faţă de anii precedenţi.

În ultimii ani, din cauza declinului economic, a profundelor modificări și implicit social

economice (degradarea nivelului de trai în special) s-a înregistrat scăderea continuă în mediul

rural a populației în general determinată de scăderea natalității ca urmare a legalizării

întreruperilor de sarcină, a creșterii ratei mortalității ceea ce a condus la creșterea ponderii grupei

de vârstă de 60 de ani și peste.

În cazul comunei Podari, scăderea populației s-a manifestat mai ales până la nivelul anilor 1992-

1995, urmând o perioadă de creștere a populației evidențiată atât de recensământul din 2002 cât

și de cel din 2011.

De aceea preliminările făcute asupra evoluției au avut la bază principiile politicii demografice de

stimulare a creșterii naturale a populației și de utilizare cât mai completă a resurselor de muncă la

nivel de comună.


___________________________________________________________________

33

Populația stabilă grupe de vărsta COMUNA PODARI

1083

434 461 459

563 559 614

369

479 426 399

297 308

458

0

200

400

600

800

1000

1200

0-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75 sipeste


___________________________________________________________________

34

Populația stabilă după limba maternă COMUNA PODARI

Mișcarea populației

Principalii indicatori demografici care caracterizează mișcarea populației sunt: sporul natural și

sporul migratoriu.

În perioada 1977-1992, sporul natural a înregistrat valori din ce în ce mai mici, devenind chiar

negative după 1985.

În anul 1990, măsurilor luate de înlăturare a interdicțiilor privind intrarea locuitorilor cu

domiciliul stabil în orașele mari a condus la creșterea foarte mare a valorilor negative ale

soldului mișcării migratorii.

Valorile mici ale sporului natural explică populația îmbătrânită din mediul rural, ca urmare a

migrării forțelor tinere apte pentru muncă din cadrul localităților componente spre centrele

urbane și industriale din județul Dolj sau în afara lui.

6181

524

Română Romani


___________________________________________________________________

35

4.1. Etnie

Populația stabilă după etnie COMUNA PODARI

Majoritatea populaţiei comunei Podari este declarată de etnie română, excepţie făcând 639

persoane de etnie romă.

6065

639

Români Romi


___________________________________________________________________

36

4.2. Religie

Populația stabilă după religie COMUNA PODARI

Un număr de 6613 persoane din comuna Podari sunt ortodoxe, alte 10 fiind penticostale, 59 de

persoane sunt adventişti de ziua a 7-a, 15 persoane sunt declarate creștini după Evanghelie și alte

6 persoane sunt romano-catolici.

4.3. Forţa de muncă

Numărul total al salariaţilor din comuna Podari este de 885 persoane:

În domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului activează 38 salariaţi

În industria prelucrătoare activează 298 salariați

În distribuția apei, salubritate, gestionare a deșeurilor, activități de decontaminare

activează 63 salariați

În construcții sunt 21 salariați

În comerţ cu ridicata sunt 85 salariaţi

În transport şi depozitare sunt 186 salariați

În hoteluri și restaurante sunt 10 salariați

În informații și comunicații este un salariat

În intermedieri financiare și asigurări sunt 9 salariați

În tranzacții imobiliare sunt 82 salariați

6613

10 59 15 6

Ortodoxă Penticostală Adventistă de ziuaa 7-a

Crestini dupaEvanghelie

Romano-catolici


___________________________________________________________________

37

În activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice sunt 2 salariaţi

În activități de servicii administrative și activități de servicii suport sunt 3 salariați

În administraţia publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public sunt 19 salariaţi

În învăţământ sunt 47 salariaţi

În sănătate şi asistenţă socială sunt 18 salariaţi

În activități de spectacole culturale și recreative sunt 3 salariați

Numărul şomerilor înregistraţi la ultimul recensământ este de 137 persoane.

Declinul actual al anumitor activități industriale sau disfuncționalități care presează asupra altor

activități generate de reforma economică au determinat reducerea numărului de salariați și

trecerea lor în rândul șomerilor.

Agricultură 4%

Comerț 8%

Transport si servicii 18%

Activități profesionale

științifice 1%

Administrație publică 2%

Învățământ 5%

Sănătate și asistență socială

2%

Șomeri 13%

industria prelucrătoare

29%

salubritate 6%

construcții 2%

hoteluri și restaurante

1%

informații și comunicații

1%

intermedieri financiare

1%

tranzacții imobiliare

8%

activități de servicii administrative

1%

activități de spectacole culturale

1%


___________________________________________________________________

38

Numărul unităților active din comuna Podari este de 120 dintre care:

- 99 unități au între 0 și 9 salariați

- 16 unități au între 10-49 salariați

- 3 unități au între 50-249 salariați

- 2 unități au peste 250 salariați

82%

13%

3% 2%

Unitati

0-9 salariati

10-49 salariati

50-249 salariati

250 salariati


___________________________________________________________________

39

4.4. Analiza fondului de locuit

Zona de locuit include locuințe și dotări de importanță secundară dispersate în cadrul zonei.

Aceasta deține ponderea cea mai mare în cadrul intravilanului localității. Fondul construit este

format din locuințe individuale cu regim de înălțime predominant parter. După materialele din

care sunt executate, construcțiile sunt: 10% din caramidă și planșeu de beton, 65% din cărămidă

și planșeu de lemn, 25% din chirpici, paiantă.

În cadrul zonei de locuit s-au construit locuințe noi de către locuitori, dar mai sunt terenuri libere,

neconstruite, înregistrate în prezent ca terenuri agricole în intravilan care sunt o rezervă în

dezvoltarea fondului construit. Înainte de 1990, în centrul localității s-a construit un ansamblu de

blocuri cu regim de înălțime P+3. Ansamblul lor este completat urbanistic de complexul

comercial cu regim de înălțime P+1 și de școala generală.

În ultimii ani în Podari au fost realizate o serie de locuințe noi din materiale durabile, rata de

construire anuală fiind fluctuantă.

Extinderea intravilanului s-a efectuat pe suprafețe reduse vizând mai ales cuprinderea unor

construcții executate în extravilan.

1

2322

0

500

1000

1500

2000

2500

Echiparea Teritoriului

Locuințe in proprietate publică Locuințe in proprietate privată


___________________________________________________________________

40

5. Situaţia economică

Activitățile industriale și de depozitare ce se desfășoară în satul Podari sunt legate de unitățile

industriale existente în cele două platforme ale localității, cea de nord – a fostului abator și cea de

est.

Activitățile industriale și de transport ce se desfășoară în localitățile Braniște și Balta Verde sunt

legate de cele două firme Dumagas și Dumatrucs. În partea de est a teritoriului, cu acces din DN

55 Craiova-Bechet se dezvoltă o nouă platformă industrială compusă în prezent dintr-un depozit

de materiale de construcții, un abator, o stație de beton.

În satele Gura Văii și Livezi industria este slab dezvoltată.

Relansarea economică a localităților, axată pe valorificarea resurselor solului, a capacităților

existente și forței de muncă din teritoriu va necesita reorganizarea, retehnologizarea și

rentabilizarea unităților existente, precum și înființarea unor noi unități.

Conform ultimului an fiscal, primăria Podari a funcţionat pe baza veniturilor încasate din taxe,

impozite, cote TVA şi alte alocări bugetare în valoare de 6.347 mii lei.

Dintre acestea, 4.133 mii lei sunt venituri proprii, alte 2.214 mii lei reprezintă cotele TVA.

Veniturile administraţiei publice merg spre capitolul funcţionare și dezvoltare, unde cheltuielile

se ridică la 8.156 mii lei.

Este esențial ca localitatea Podari să acceseze fonduri europene în perioada 2014-2020 cu

ajutorul cărora să dezvolte proiecte de investiţii majore pentru comunitate.

Se va urmări atragerea de noi investitori în localitate care să aducă fonduri importante către

bugetul local, fonduri care vor fi direcţionate către investiţiile proprii sau către cofinanţările

necesare pentru proiectele europene.


___________________________________________________________________

41

46%

2%

9%

1%

12%

10%

5%

14%

1%

Repartizarea teritoriala comuna Podari, judetul Dolj

Pasune

Vii

Livezi

Fanete

Paduri

Ape

Drumuri

Constructii

Neproductiv

6. Agricultura

6.1. Producţie vegetală

Totalul terenului arabil este de 3876 hectare, suprafaţă în care se numără culturi de:

- Păşune: 1329 hectare

- Vii: 50 hectare

- Livezi: 251 hectare

- Fânețe: 31 hectare

Suprafața terenurilor neagricole este de 1257 hectare:

- Păduri: 361 hectare

- Luciu de apă: 281 hectare

- Drumuri: 154 hectare

- Construcţii: 419 hectare

- Teren degradat, neproductiv: 42 hectare

Fragmentarea puternică a fondului funciar pe deținători a determint, de-a lungul ultimului

deceniu la disfuncționalitatea potențialului economic. Un factor important este starea


___________________________________________________________________

42

materială precară a populației, ceea ce a condus la nedezvoltarea sectorului de economie

mic și mijlociu.

Conform ultimului an agricol, culturile terenurilor agricole din comuna Podari se împarte

pe diferite categorii:

CULTURI CEREALE total 2857,04 din care:

Grâu: 2496,15 hectare

Secară: 0,86 hectare

Orz și orzoaică: 82 hectare

Ovăz: 30 hectare

Porumb: 246,52 hectare

Alte cereale pentru boabe: 1,50 hectare

CULTURI PLANTE INDUSTRIALE total 1128,63 hectare, din care:

Floarea soarelui: 137,38 hectare

Rapiță: 991,25 hectare

CULTURI PLANTE DE NUTREȚ (recoltate verzi) total 59,81 hectare, din care:

Anuale, pentru fân și masă verde 0,50 hectare

Leguminoase pentru nutreț (lucernă, trifoi, măzăriche, etc.) 59,31 hectare

ALTE CULTURI total 3,91 hectare, din care:

Plante leguminoase pentru boabe: 2,50 hectare

Legume, pepeni și căpșuni în grădini pentru comercializare: 1,11 hectare

Legume, pepeni și căpșuni în câmp: 0,30 hectare

SUPRAFEȚE CULTIVATE CU ALTE CULTURI:

Grădini familiale: 87,57 hectare

Pașuni și fânețe* total 338,47 ha.

*pasuni și fânețe (nu se includ cele aflate pe terenuri accidentate) 321,47 ha.

*pasuni și fânețe (pe terenuri accidentate) 16,80 ha.

*pasuni și fânețe (neutilizate pentru producție, eligibile pentru subvenții) 0,20 hectare


___________________________________________________________________

43

Pe raza localităţii Podari nu exista nici un grup de producători.

Mașini și echipamente agricole în proprietate, comuna Podari, jud. Dolj:

- 46 tractoare

- 9 motocultoare

- 41 pluguri pentru tractoare

- 9 cultivatoare mecanice

- 15 grape mecanice

- 27 semănători cu tracțiune mecanică

- 3 mașină pentru împrăștiat îngrășământ

- 6 masina erbicidat și executat tratamente

- 11 combine autopropulsate pentru recoltat cereale, culturi oleaginoase, seminceri

- 1 combine autopropulsate pentru recoltat furaje, sfeclă de zahăr, cartofi

- 1 motocositoare

- 1 alte echipamente agricole

6.2. Zootehnie

Conform datelor, în gospodării erau crescute preponderent păsări și porcine, însă

efectivele acestora au înregistrat anumite scăderi, din cauza creșterii costurilor de îngrijire

dar și a scăderii vânzărilor (climat socio-economic).

Zootehnia este un sector de activitate mai puțin dezvoltat. Prin desființarea CAP-urilor au

fost dezafectate şi sectoarele zootehnice ale acestora, efectivele de animale fiind

cumparate de către locuitorii comunei.


___________________________________________________________________

44

Efectivele de animale de pe raza localiății se clasifică:

Bovine: 523

Ovine: 816

Caprine: 431

Porcine: 1740

Păsări: 24144

Cabaline: 73

Iepuri de casă: 19

Familii de albine: 110

6.3. Piscicultura

Suprafața de luciu de apă din comuna Pielești este de 281 hectare.

6.4. Pomicultura

SUPRAFAȚĂ PLANTAȚII POMICOLE:

Meri 11,02 hectare

Pruni 218,67 hectare

Caiși și zarzări 1,50 hectare

Piersici și nectarini 1,50 hectare

Cireși și vișini 24,44 hectare

Alte culturi permanente 0,11 hectare

6.5. Viticultura

Suprafaţa de teren de pe raza localităţii Podari cultivată cu viţă de vie este de 41,06

hectare.

SUPRAFAȚĂ VITICOLĂ total 41,06 hectare, din care:

Vin de calitate: 0,22 hectare

Alte tipuri: 40,58 hectare

Struguri de masă: 0,26 hectare


___________________________________________________________________

45

STUDIU DIAGNOSTIC


___________________________________________________________________

46

1. Obiectivele

Prezentul studiu serveşte ca document suport în cadrul Proiectul Grupul de Acţiune Locală

„Segarcea” care va fi depus spre finanţare către Uniunea Europeana prin Programul PNDR 2014-

2020.

Comuna Podari este una din cele 12 comune cuprinse în acest parteneriat.

Obiectivul direct al studiului este obţinere de informaţii legate de prioritizarea necesităţilor de

acţiune şi investiţie la nivel local, din partea persoanelor resursă.

În cadrul studiului se colectează informaţii de baza din domeniul economic, social, al

infrastructurii tehnice şi al valorilor culturale şi spirituale, cu privire la comuna Podari.

Înformaţiile colectate înlesnesc formularea unei Strategii de Dezvoltare Locala şi a unui Plan de

Acţiune care va fi pus la dispoziţia autorităţii locale spre implementare în perioada 2014-2020.

2. Metoda folosită

Studiul reprezintă o evaluare a situaţiei existente a stării economico – sociale şi administrative a

comunei Podari.

Pentru elaborarea lui au fost folosite mai multe metode, şi anume:

• Cercetarea unor surse primare de informaţii: date statistice, date puse la dispoziţie de

autoritatea publică locală

• Cercetarea surselor secundare precum documentaţii de urbanism şi amenajarea teritoriului,

monografii, documente cu caracter strategic sau programatic ale unor instituţii judeţene,

regionale sau centrale;

• Observaţie directă prin deplasări la faţa locului ;

• Ancheta de opinie

Pe baza datelor colectate şi a anchetei de opinie din comunitate, a fost realizată şi analiza SWOT

(puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari).

3. Date, surse

Principalele surse pentru informaţia statistică au fost anuarele statistice şi datele de recensământ

publicate de Institutul Naţional de Statistica (INS) şi de Direcţia Judeţeana de Statistică Dolj

precum şi datele furnizate de Primăria comunei Podari.

Informaţii generale şi de detaliu au fost obţinute din Planul Urbanistic General al comunei,

precum şi din consultarea altor materiale de sinteza întocmite de instituţiile de la nivel de judeţ.

Au fost realizate şi discuţii pe probleme specifice cu funcţionarii compartimentelor din Primăria

comunei Podari şi a fost realizată o anchetă de opinie.

4. Ancheta de opinie

În cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Podari a fost realizata o ancheta de opinie pe

un eşantion reprezentativ de 25 persoane din comună. S-a încercat surprinderea percepţiei

locuitorilor din comună cu privire la starea actuala a comunităţii.


___________________________________________________________________

47

Tematica abordata în ancheta de opinie aplicată a vizat următoarele aspecte:

• raportarea cetăţenilor la principalele evenimente din comună

- laice

- religioase

• conservarea sau pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor din sate şi comună

• care ar fi problemele cele mai importante cu care se confruntă cetăţenii la nivel de comună

• ce probleme îi preocupă personal

• dacă doresc să fie consultaţi de decidenţii politici şi administrativi cu privire la

problemele comunităţii

• raportarea factorilor locali de decizie la problemele cetăţenilor

- daca organizează reuniuni de consultare a acestora

- în ce măsură cunosc problemele comunităţii

- în ce măsură se implica în rezolvarea acestora

• identificarea liderilor de opinie din fiecare sat şi la nivel de comună

Astfel, în cercetarea de faţă ne propunem o armonizare între individ şi autorităţile locale, cu

privire la elaborarea în comun a unui Plan de Dezvoltare Locală pe perioada 2014 – 2020.


___________________________________________________________________

48

1. Care considerați ca este sau ar putea fi considerat cel mai important eveniment/activitate

din comuna (orice domeniu de interes social, economic, religios, administrativ, etc.)?

INTERPRETAREA REZULTATELOR

În primul rând, termenul „eveniment/activitate” are mai multe semnificații pentru membrii

comunei Podari.

De aceea, raspunsurile celor 25 de persoane intervievate pot fi împartite în două categorii:

• cultural – folclorice: Ziua comunei – 3 răspunsuri, Hramul Bisericii din localitate – 2

răspunsuri, activități cât mai dese la Căminul Cultural – 2 răspunsuri.

• edilitare – Introducerea utilităților( canalizare, apă, gaze) – predomină cu 10 răspunsuri și

Modernizarea drumurilor – 8 răspunsuri.

Aparent, „ Introducerea utilităților (canalizare, apă, gaze)” sau “Modernizarea drumurilor” nu ar

fi evenimente însa, lipsa acestora a marcat traiul locuitorilor din comună, fiind importante prin

utilitatea deosebita pentru acestia.

Introducerea alimentării cu apă în sistem centralizat reprezintă pentru locuitorii comunei Podari o

utilitate extreme de importantă. În momentul de față proiectul este realizat pentru satele Podari,

Braniște și Balta Verde. Totodată, imediat ce aceste lucrări vor fi efectuate se poate vorbi și

despre introducerea canalizării în sistem centralizat. În mommentul de față, cetățenii folosesc

2

3

10

8

2

0 2 4 6 8 10 12

Hramurile bisericesti

Ziua comunei

Intoroducerea utilitatilor (canalizare, apă, gaze)

Modernizarea drumurilor/asfaltare şi pietruire

Activităţi cat mai dese la Căminul Cultural


___________________________________________________________________

49

puțuri forate. De asemenea, alimentarea cu gaze reprezintă totodată o prioritate pentru locuitorii

comunei Podari.

Reabilitarea drumurilor ofera cetățenilor posibilitatea de a se deplasa continuu pe parcursul

întregului an, fără a mai întâmpina dificultăți în perioadele cu ploi sau ninsori care afectează

destul de mult drumurile.

Ziua comunei Podari este considerat un eveniment important printre cetățeni. Aceasta se

sărbătorește în fiecare an, devenind deja o trediție.

Hramul bisericii este de asemenea unul dintre evenimentele importante menționate de către

cetățeni în chestionar.

Biserica este importanta în plan spiritual-religios pentru comunitate. Lăcașul de cult din comuna

Podari este recent reabilitat, având toate dotările necesare. Totodată, un element cheiel pentru

comuna Podari îl constituie și existența Mănăstirii Jitianu, declarată monument istoric și de

importanță națională.

Căminul Cultural a fost, totodată, menționat printre răspunsurile cetățenilor chestionați. Acesta

este un prilej de relaxare pentru mulți și ar trebui să găzduiască activități culturale din cele mai

diverse. Acesta beneficiază de toate dotările și modernizările necesare desfășurării activităților

specifice.

De asemenea, Căminul Cultural este un mijloc de a păstra tradițiile și cultura specifică satului

prin înființarea de grupe de dansuri și cântece populare românești, sau prin desfășurarea de

activități meșteșugărești. Astfel, tinerii din localitate pot fi cooptați în activități culturale care să

ducă tradițiile satului oltenesc mai departe.


___________________________________________________________________

50

2. Care considerati ca este cea mai mare sarbatoare religioasa din comuna ?


Cetațenii intervievați au identificat 5 sarbatori, Sfintele Paști (10 menționări) este cotată drept

cea mai importantă sarbatoare religioasă.

Hramul bisericii este o importantă sărbătoare religioasă (5 menționări).

Crăciunul, Sfântul Ion și Sfântul Ilie sunt de asemenea sărbători importante pentru locuitorii

comunei Podari. Acestea sunt precedate de o mulțime de tradiții, fiind zile cu o semnificație

religioasă importantă. Așa cum a fost menționat și la capitolul Scurt Istoric, în comuna Podari

există tradiții care încă se mai respectă, toate fiind legate de sărbători religioase.

5

10

4

2

4

0 2 4 6 8 10 12

Hramrile Bisericilor

Pastele

Crăciunul

Sf. Ilie

Sf. Ion


___________________________________________________________________

51

3. Considerati ca traditiile si obiceiurile din sat si din comuna au disparut ?


La nivel de comună, 32% intervievați au răspuns că obiceiurile și tradițiile din comună sunt

păstrate și respectate, alți 20% au spus că acestea au dispărut pe parcursul anilor, iar 48% cred că

obiceiurile și tradițiile sunt păstrate, dar nu în integritatea lor. Mai exact, acestea au fost ușor

modificate cu timpul, iar unele poate chiar au dispărut.

In mare parte 48%

Da 20%

Nu 32%


___________________________________________________________________

52

4. Daca ati raspuns „Nu”, ce traditii si obiceiuri credeti ca s-au pastrat ? Va rugam sa enumerati

cateva:


Au reieșit patru tipuri de raspunsuri:

- tradiții și obiceiuri specifice comunității: păzitul fântânilor – 7 mențiuni

- tradiții și obiceiuri religioase, sau care însotesc sărbători religioase - colindele de Crăciun – 5

mențiuni;

- tradiții laice – Călușul – 5 mențiuni care sunt la nivel regional sau national si 2

- obiceiuri ce privesc evenimente importante în viață: nuntă, botez, înmormântare - 3 mențiuni.

Desi toate conservă spiritul comunității, cea mai importanta pare a fi prima

Datorită faptului că este o tradiție veche, specifică zonei și este regăsită în foarte puține localități

din Dolj.

Este momentul când oamenii din comună se întâlnesc în fața porților, fac focuri, discută și

petrec.

5

7

3

5

colindul de Craciun

pazitul fantanilor

obiceiuri de nunta, botez si inmormantare

calusul


___________________________________________________________________

53

5. Care considerati ca sunt cele mai importante probleme cu care se confrunta cetatenii din satul

dumneavoastra ?


În urma analizei cantitative și calitative a răspunsurilor precum și a punctajului obținut au fost

ierarhizate problemele conform diagramelor de mai sus.

Cetățenii din comuna Podari au așteptări diversificate.

Conform punctajului, lipsa locurilor de muncă preocupă pe majoritatea cetatenilor, 7 mențiuni.

Lipsa utilitățilorȘ alimentare cu apă, canalizare, gaze este pe locul doi în problemele cetățenilor

cu 6 mențiuni.

Dezvoltarea insuficienta a mediului economic are 4 mențiuni.

Agricultura subdezvoltată a fost menționată de trei ori.

Problemele cu care se confruntă cetățenii în ceea ce privește depozitarea necorespunzătoare a

deșeurilor are 2 mențiuni. La fel și dezvoltarea isuficientă a sectorului turistic și de agrement.

7

6

4

2

3

2

lipsa locurilor de munca

lipsa alimentare apa, canalizare, gaze

dezvoltarea insuficienta a mediului economic

problema gunoaielor

agricultura subdezvoltata

dezvoltarea insuficienta a segmentului turistic side agrement


___________________________________________________________________

54

6. Credeţi că domeniul agriculturii este destul de dezvoltat în comuna dumneavoastră?


Agricultura este principala ocupație a locuitorilor comunei Podari, de aceea este important ca

acest domeniu să fie destul de dezvoltat pentru a satisface toate nevoile. Nu sunt însă foarte mulți

cei care cred că agricultura din comuna Podari este suficient de dezvoltată – 4 mențiuni, alți 6

cred că acest domeniu nu este deloc dezvoltat, iar restul de 15 sunt de părere că gradul de

dezvoltare al agriculturii este insuficient.

4 6 15

0 5 10 15 20 25

Da Nu Insuficient


___________________________________________________________________

55

7. Credeti ca cetatenii din comuna ar fi bine sa fie consultați de către autoritatile locale cu privire

la problemele satului si comunei?


Cetățenii comunei Podari cred în general că ar avea ceva de spus în dezvoltarea comunei și deci,

ar trebui să fie consultați de către autorități. 22 de mențiuni au fost alocate răspunsului Da la

această întrebare și doar 3 cetățeni din cei chestionați cred că autoritățile trebuie să își facă treaba

fără să consulte cetățenii.

Da , 22 Nu, 3

0 5 10 15 20 25

Total


___________________________________________________________________

56

8. In opinia dumneavoastra credeti ca factorii locali abilitati in rezolvarea problemelor se

implica?


Cetățenii comunei Podari sunt în general încrezători în implicarea autorităților, doar 4 mențiuni

fiind făcute pentru răspunsul NU. 21 de cetățeni chestionați au spus că factorii locali abilitați în

rezolvarea problemelor sunt implicați și caută cele mai bune soluție pentru binele comunității.

Aceștia sunt mulțumiți de rezultatele autorităților și au încredere că pot participa la dezvoltarea

comunei.

21 4 Total

Da Nu


___________________________________________________________________

57

9. Din cate cunoasteti pana acum s-au organizat reuniuni cu cetatenii in cadrul carora acestia sa fi

fost intrebati despre probleme ale satului si ale comunei?


6 din cei intervievați răspund negativ la întrebare, aceștia spunând că nu au fost organizate

întâlniri cu cetățenii. Alți 19, în schimb, au răspuns că au fost informati sau chiar au participat la

astfel de evenimente, organizate sub diverse forme.

19 6 Total

Da Nu


___________________________________________________________________

58

10. Credeti ca problemele enumerate mai sus de dumneavoastra sunt cunoscute de factorii locali?


24 din cei 25 de cetățeni chestionați sunt de părere că probleme cu care se confruntă sunt

cunoscute de către autorități care caută rezolvarea lor. Gradul de încredere al cetățenilor în

autorități este crescut, apropae de 100%.

Un singur cetățena intervievat a fost de părere că autoritățile nu sunt la curent cu problemele cu

care se confruntă localnicii.

24 1 Total

Da Nu


___________________________________________________________________

59

11. In opinia dvs., care este nivelul de implicare al autoritatilor ?


În ceea ce privește nivelul de implicare al autorităților, cetățenii au evidențiat că acesta se află

peste medie. 68% dintre cei intervievați au răspuns că ei consideră nivelul de implicare al

autorităților ca fiind foarte mult și mult. 20% cred că nivelul de implicare al autorităților în

rezolvarea problemelor este destul de mic, iar alți 12% au răspuns “mic”.

28%

40%

20%

12%

Foarte mult

mult

destul de mic

mic


___________________________________________________________________

60

12. În ce proporţie evaluaţi că drumurile se prezintă corespunzător?


Cetățenii comunei Podari nu sunt mulțumiți de stare în care se prezintă drumurile din localitate.

Acestea sunt asfaltate/pietruite de către autoritățile locale în proporție de 98,5% printr-un proiect

început în anul 2008 și finalizat în anul 2013.

Astfel, 72% dintre cei intervievați consideră că drumurile sunt accesibile între proporțiile de

75%-100%.

16% dintre cei intervievați încadrează starea drumurilor într-un grad de uzură acceptabil cu

proporție de utilizare în condiții satisfăcătoare (50% și 75%).

Alți 8% consideră starea drumurilor ca fiind între 25%-50% favorabilă, iar alți 4% nu au putut să

aprecieze.

Intre 25% si 50% 8%

Intre 50% si 75% 16%

Intre 75% si 100% 72%

Nu pot sa apreciez 4%


___________________________________________________________________

61

13. În ce proporție sunteți mulțumiți de sistemul de furnizare al energiei electrice pe raza

localității dumneavoastră?


Sistemul de energie electrică nu crează mari probleme pentru cetățenii comunei Podari.

Aceștia sunt, în mare parte, mulțumiți de starea de funcționare a acestuia. Doar 12% au

încadrat-o într-o proporție mai mică de 50%. 68% din cei intervievați sunt mulțumiți (50%-

75%), iar 20% sunt foarte mulțumiți (75%-100%).

Mai putin de 25% 4%

Intre 25% si 50% 8%

Intre 50% si 75% 68%

Intre 75% si 100% 20%


___________________________________________________________________

62

14. Care este procentul în care aţi încadra gradul de siguranţă al localităţii dumneavoastră?


Gradul de siguranță al localității Podari este încadrat de către cetățeni ca fiind crescut.

Pe raza comunei se află un post de poliție care își desfășoară activitatea atât de prevenire cât și de

combatere a infracționalității.

68% din cetățeni încadrează localitatea într-una cu grad de siguranță între 50% și 75%.

16% din cei intervievați cred că localitatea lor este peste 75% sigură.

12% din cei intervievați sunt de părere că gradul de siguranță este sub 50%, iar 4% din cei

intervievați spun că locuiesc într-o comună cu grad de siguranță mai mic de 25%.

Mai putin de 25% 4%

Intre 25% si 50% 12%

Intre 50% si 75% 68%

Intre 75% si 100% 16%


___________________________________________________________________

63

15. Sunteţi mulţumit de serviciile medicale din localitate?


Cetățenii comunei Podari sunt mulțumiți de serviciile medicale din comună.

39% dintre cei intervievați au răspuns că sunt mulțumiți într-o proporție de peste 75%.

Alți 26% dintre cei intervievați încadrează gradul de mulțumire față de serviciile medicale

din localitate între 50% și 75%.

9% dintre cei intervievați cred că serviciile medicale sunt mulțumitoare într-o proporție mai

mică de 50%, iar alți 17% din cei intervievați consideră că serviciile medicale sunt

nesatisfăcătoare.

Alți 9% nu au putut să aprecieze răspunsul la întrebarea formulată.

Mai putin de 25% 17%

Intre 25% si 50% 9%

Intre 50% si 75% 26%

Intre 75% si 100% 39%

Nu pot sa apreciez

9%


___________________________________________________________________

64

16. Sunteţi mulţumit de serviciile de învăţământ din localitate?


Serviciile de învățământ se bucură de o apreciere suficientă din partea cetățenilor.

72% dintre cei intervievați au caracterizat aceste servicii ca fiind foarte bune (75%-100%); 8%

au fost mulțumiți (50%-75%), iar alți 20% nu au putut să aprecieze.

Unitatea școlară a comunei Podari beneficiază de o clădire recent renovată, cu dotări de calitate

și cadre didacte profesioniste.

Intre 50% si 75% 8%

Intre 75% si 100% 72%

Nu pot sa apreciez 20%


___________________________________________________________________

65

ANALIZA SWOT


___________________________________________________________________

66

1. Aplicarea metodologiei SWOT

Această analiză este un tip de analiză simplă şi de impact creată de Albert Humphrey ca un

instrument de planificare strategică pentru analiza succesului unei firme, proiect, etc.

În general, există două moduri în care poate fi utilizată o analiză SWOT: în scopuri profesionale

sau personale.

În scop personal, aceasta poate fi utilizată pentru a monitoriza cariera unei persoane, notând

abilităţile şi problemele pe care aceasta le are.

În context profesional, analiza SWOT poate fi utilizată pentru a măsura profitabilitatea unei

afaceri sau unui proiect.

1.1. SWOT:

PUNCTE TARI:

Se definesc si se masoara domeniile în care grupul exceleaza

* Care sunt punctele forte ale localitatii?

* Localitatea dispune de tehnologii de ultima ora?

* Exista o strategie de dezvoltare clara?

* Cultura localitatii este favorabila crearii unui mediu de lucru pozitiv?

PUNCTE SLABE:

Se definesc si se masoara principalele puncte slabe

* Ce ar putea fi îmbunatatit în activitatea localitatii?

* Care sunt probleme pe care localitatea le intampina?

* Exista probleme în ceea ce priveste cash-flow-ul?

* Resurselor financiare pentru proiecte sunt suficiente?

OPORTUNITATI:

Se definesc si se masoara oportunitatile

* Exista circumstante favorabile in zona?

* Ce oportunitati ofera mediul extern localitatii?

* Integrarea unor noi tehnologii este o prioritate pentru localitate?

AMENINTARI:

Se definesc si se masoara amenintarile la care este expusa localitatea

* Care sunt obstacolele care le poate întâmpina localitatea?

* Care sunt schimbarile produse în zona si cum pot ele afecta localitatea?

* Schimbarea politicilor în domeniu si a cadrului legal pot afecta activitatea localitatii?

Aşadar, analiza SWOT este capabila să sintetizeze punctele cheie ale grupului. În primul rând,

gruparea problemelor şi avantajelor pe baza celor patru categorii SWOT permite identificarea

mai simpla a unei strategii şi a unor modalităţi de dezvoltare şi va contribui la adaptarea rapida a

acestora la cerinţe.


___________________________________________________________________

67

2. Aspecte generale

Aspecte generale: poziţie, rol teritorial, accesibilitate

Puncte tari Puncte slabe

Aşezare bună, în imediata apropiere a municipiului

Craiova

Nevalorificat suficient pentru agrement

Existența unei infrastructuri instituționale pe raza

localității

Retea hidrografică Domeniul serviciilor si al productiei este inca insuficient

dezvoltat

Soluri de calitate Promovarea insuficienta a unui brand al localitatii

Suprafata agricola mare

Drumuri importante care traversează comuna

Existenţa rețelei de electricitate cu acoperire 100%

Rețea de alimentare cu apă, canalizare

Rețea de telecomunicații (fix, mobil, internet, cablu

TV)

Existența unui oficiu postal

Existența sistemului medical în localitate (cabinet

medical, cabinet stomatologic, farmacie)

Oportunităţi Riscuri

Situarea în apropierea Municipiului Craiova,

Orașului Segarcea

Nivel redus de implicare al oamenilor pentru

dezvoltarea teritoriului lor

Apartenenta la Grupul de Acţiune Locală Segarcea Dezastre naturale, inundații, degradarea pădurilor,

secete, alunecări de teren

Posibilitatea dezvoltării zonelor sărace prin accesarea

de fonduri europene

Risc pentru accesarea fondurilor nerambursabile din

cauza birocraţiei

Existenţa politicilor de dezvoltare regională şi locală Lipsa fondurilor, ceea ce generează o dificultate în

accesarea surselor de finanţare nerambursabilă

(solicitanţii au dificultăţi în a acoperi partea de

contribuţie proprie şi de cheltuieli neeligibile)


___________________________________________________________________

68

3. Resurse umane si sociale

Resurse umane şi sociale


Forţa de muncă accesibilă la costuri relativ reduse Populaţie imbătrânită

Ospitalitate, tradiţii locale şi obiceiuri păstrate

Tradiţie locală în exercitarea unor meserii de ramura

Populaţia activă în special în sectoarele de servicii şi

agricol

Lipsa locurilor de muncă

Număr mare de persoane angajate în sectorul

serviciilor

Lipsa personalului calificat

Existenţa iniţiativei economice la nivel local Grad de sărăcie existent

Omogenitate socială și religioasă Participarea socială redusă

Adaptarea mai lentă a populației rurale mature și

vârstnice la schimbări și provocări în general și la

fenomenul mobilității și reconversiei profesionale în

special

Număr inca mic de asociații și fundații care activează

în domeniul social


Programe de formare profesională Creşterea ponderii muncii la negru cu efective negative

asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei

sociale

Posibilitatea calificării forţei de muncă Reducerea ponderii populaţiei active

Exemple de succes ale unor localnici cu inițiativă Migraţia forţei de muncă spre mediul urban şi către

spaţiul comunitar

Implicarea autorităților, cu resurse umane calificate, în

problemele comunității

Lipsa motivaţiei învăţării şi creşterea abandonului

şcolar

Cadru legislativ și programe de finanțare pentru

stimularea implicării sectorului privat în furnizarea de

servicii sociale

Amplificarea fenomenelor antisociale

Existența măsurilor la nivel național pentru incluziune

socială

Calamităţi naturale ce pot afecta populaţia deja săracă


___________________________________________________________________

69

4. Resurse naturale/mediu si economice

Resurse naturale şi economice


Mediu natural nepoluat şi atractiv, climă blândă

Potenţial turistic favorizat de amplasarea geografică,

existenţa unor obiective cultural-istorice, a zonelor cu

valoare peisagistică şi a celor favorabile odihnei şi

agrementului

Veniturile scăzute ale populaţiei şi implicit puterea de

cumpărare scăzută

Existenţa unei comunităţi de afaceri în faza incipientă

reprezentată de un nucleu de agenţi economici şi de

persoane fizice autorizate cu activitate în zonă

Lipsa infrastructurii turistice dezvoltate

Existenţă pădure

Existenţă păşuni şi fâneţe, culturi agricole, viţă de vie,

pomi fructiferi

Varietatea resurselor naturale din zonă, flora şi fauna

bogată

Sectorul serviciilor este cel mai dezvoltat în zonă şi

constituie principalul furnizor de locuri de muncă

Orientarea majoritară către clienţi locali

Exploatarea culturilor agricole cu rol semnificativ

pentru economia locală: grâu, porumb, floarea soarelui,

sfeclă de zahăr, cartofi, roşii

Populaţie activă în agricultură cu un nivel scăzut al

cunoştinţelor şi competenţelor în celelalte sectoare

Creşterea numărului de unităţi comerciale mici în

ultimii ani

Lipsa temporară a unui sistem de management al

deșeurilor

Dinamica ascendentă a agenţilor economici specializaţi

în transporturi şi restaurante

Existenţa oraşului Segarcea şi a Municipiului Craiova

ca centre economice apropiate

Utilizarea redusă a pesticidelor și a îngrășămintelor

Productivitate bună a terenurilor agricole


Programe de finanţare pentru Întreprinderi Mici şi

Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale

Disponibilitatea băncilor de a acorda credite pentru

dezvoltarea atât gospodăriilor cât şi firmelor (credit

rural)

Interes în creştere pentru turism ecologic, turism rural,

agroturism

Dezvoltarea industriei poate genera amplificarea

riscurilor de mediu

Posibilitatea accesării fondurilor nerambursabile prin

Grupul de Acţiune Locală Segarcea

Şanse de dezvoltare a comerţului cu produse agro-

alimentare

Monopolul firmelor puternic dezvoltate la nivel local sau

regional pentru anumite produse sau servicii

Inexistenţa unităţilor şi capacităţilor de colectare,

depozitare şi procesare a materiilor prime agricole

Nivel scăzut al cunoştinţelor în domeniul accesării

corecte a fondurilor nerambursabile

Accentuarea migrării în străinătate a forţei de muncă ce

îşi desfăşoară activitatea în sectoarele primar/secundar


___________________________________________________________________

70

5. Resurse construite şi de administrare

Resurse construite şi de administrare


Administratia publica locala receptiva si

deschisa

Insuficienta fondurilor pentru investitii mari de

infrastructura

Acces la drum european

Punct de plecare pentru posibile trasee

turistice

Birocratia ingreuneaza deseori accesarea fondurilor

comunitare

Existenta capacitatii institutionale de

management si implementare de

proiecte cu finantare nerambursabila (ex

: proiecte de infrastructura de gestionare

a deseurilor)


Existența GAL (Grup de Actiune Locala Segarcea)

care va contribui la atragerea de

finantari si dezvoltarea de parteneriate

pentru implementarea unor proiecte în

comun.

Schimbari frecvente si contradictorii ale cadrului

legislativ, cu preponderenta cel national.

Apartenenta la Asociatia de Dezvoltare

Intercomunitara Sud-Vest Oltenia,

constituita în scopul derularii în comun a

unor proiecte de dezvoltare comunitara

din zona

Existenta programelor de finantare

care vizeaza dezvoltarea infrastructurii (canalizare,

statie de epurare ape, drumuri comunale).


___________________________________________________________________

71

6. Organizarea socială şi instituţională

Organizarea socială şi instituţională


Inițiativă locală în domeniul modernizării

infrastructurii educaționale, conservării tradițiilor și

obiceiurilor locale

Nivel mai redus de implicare a instituțiilor locale în

activități sociale din cauza lipsei fondurilor

Proiecte de modernizare a spațiilor culturale și

instituționale

Existența serviciilor sociale la nivelul consiliului local

Existența unor proiecte în derulare cu finanțare externă

Număr mare de persoane angajate în sectorul

serviciilor

Preocuparea autorităților pentru implementarea

diferitelor tipuri de proiecte

Număr redus de organizații nonguvernamentale


Valorificarea tradițiilor și obiceiurilor din zona prin

accesarea de fonduri europene

Pierderea în timp a tradițiilor și biceiurilor locale

Reabilitarea și modernizarea de școli, grădinițe,

dispensar comunal, cămin cultural prin accesarea de

fonduri europene

Dificultăți întâmpinate în accesarea de fonduri

Creșterea gradului de atractivitate în zonă pentru

potențialii investitori și îmbunătățirea calității vieții

Instabilitate economică crescută care poate bloca

derularea unor proiecte

Continuarea declinului populației școlare

Amplificarea fenomenelor antisociale

Insuficienta finanțare a sistemului școlar și a

activităților extrașcolare


___________________________________________________________________

72

VIZIUNE


___________________________________________________________________

73

Direcţiile strategice de dezvoltare ale Comunei Podari în perioada 2014-2020 şi obiectivele

1. Activităţi economice locale

2. Infrastructura tehnico-edilitară şi socială

3. Mediu şi resurse naturale

4. Resurse socio-umane

1. Activităţi economice locale

1.1. Obiectivul strategic:

Înfiinţarea de ferme şi exploataţii agricole în vederea aplicării unor tehnologii performante care

să conducă la realizarea unor tehnologii performante care să conducă la realizarea de produse şi

culturi specifice zonei, capabile să reziste concurenţei pe piaţa europeană.

Programe şi proiecte prioritare

- Înfiinţarea de ferme agrozootehnice şi pomicole

- Organizarea fermierilor, producătorilor agricoli şi a crescătorilor de animale în asociaţii care să

permită un management mai bun al activităţilor desfăşurate

- Constituirea de asociaţii de proprietari de terenuri care să poată achiziţiona şi utiliza maşini şi

utilaje agricole pentru propriile exploataţii agricole

- Înfiinţarea unui centru de instruire, informare, consultanţă, schimburi de experinţă pentru

fermieri şi pentru specialişti din domeniul agricol, privind accesarea oportunităţilor de finanţare

(fonduri europene şi / sau guvernamentale etc.) şi a facilităţilor disponibile (subvenţii etc.)

- Înfiinţarea de pepiniere pentru cultura pomilor fructiferi

- Înfiinţarea unui centru pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor


Sprijinirea creării de IMM-uri şi dezvoltarea de mici unităţi economice nepoluante, diversificarea

activităţilor de colectare, prelucrare, producţie şi comercializare a materiilor prime şi a

produselor locale


- Centru de colectare a laptelui

- Centru de colectare şi valorificare a fructelor, legumelor, etc.

- Uscător de fructe; procesare fructe pentru obţinerea alcoolului

- Înfiinţarea unei păstrăvării

- IMM-uri cu specific local debitare şi prelucrare lemn, gatere, brichetare rumeguş, produse de

balastieră, piatră de var, etc


___________________________________________________________________

74

- Amenajarea a două puncte de sacrificare a animalelor şi prelucrare primară (tranşare carne,

ambalare), conform standardelor europene


Revigorarea unor activităţi economice şi meşteşugăreşti tradiţionale în cadrul unor unităţi de

prelucrare şi producţie nepoluante

Programe şi proiecte

- Centre meşteşugăreşti, activităţi artizanale (lemn, răchită, piatra, turnare materiale neferoase)

- Centru de colectare a produselor apicole

- Crearea de unităţi economice de prelucrare şi producţie (sortare, ambalare, conservare şi

refrigerare legume şi fructe) nepoluante

1.4.Obiectivul strategic:

Dezvoltarea de complexe comerciale şi de prestări servicii

Programe şi priorităţi

- Complex de servicii şi mica industrie:

- reparaţii auto

- vulcanizare

- reparaţii obiecte de uz casnic

- frizerie, coafură

- cismărie

- croitorie

- tricotaje

- Înfiinţarea unui centru comercial în satul de reşedinţă a comunei


Dezvoltarea de pensiuni agroturistice acreditate, care să ofere turiştilor programe specifice şi

pachete de servicii adecvate


- Înfiinţarea şi dezvoltarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea unei zone turistice

- Elaborarea şi implementarea unui program de marketing pentru zona turistică

- Înfiinţarea de pensiuni, cabane turistice şi vânătoreşti

- Organizarea proprietarilor de pensiuni şi de cabane în asociaţii care să permită oferirea de

programe specifice şi pachete de servicii integrate (trasee turistice, drumeţii, ateliere

meşteşugăreşti specifice, meniuri bazate pe produse naturale şi tradiţionale etc.)

- Amenajarea şi marcarea de trasee turistice

- Reabilitarea monumentelor istorice şi de arhitectură locale


___________________________________________________________________

75

- Centru de închirieri biciclete pentru turism ecologic

2. Infrastructura tehnico-edilitară şi socială


Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastucturii tehnico-edilitare şi a

reţelelor de utilităţi publice la nivelul întregii comune, conform standardelor europene.


- Înfiinţarea reţelei de alimentare cu apă în toate satele comunei

- Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti

- Modernizatul iluminatului public în toate satele comunei

- Dezvoltarea reţelei de canalizare

- Crearea de locuri de joacă pentru copii


Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii socio-sanitare la

nivelul întregii comune, conform standardelor europene


Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii cultural-educative

la nivelul întregii comune, conform standardelor europene


- Reabilitarea localurilor şcolilor şi a grădiniţelor

- Înfiinţare „Clubul tineretului”

- Înfiinţare „Clubul pensionarilor”


Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii sportive şi de

agrement la nivelul întregii comune, conform standardelor europene


- Amenajarea unui parc de agrement

- Amenajarea unei baze sportive


___________________________________________________________________

76


Dezvoltarea activităţilor/serviciilor aferente infrastructurii tehnico-edilitare la nivelul întregii

comune, conform standardelor europene


Gestionarea serviciilor comunitare de utilităţi publice:

- apa-canal

- salubrizare


Informarea şi publicitatea pentru promovarea oportunităţilor zonei


- Centru de informare

- televiziune locala

- Pagina web a primăriei

- Publicaţie locală cu apariţie lunară


Crearea unei infrastructuri integrate pentru situaţii de urgenţă


- Asocierea cu comunele învecinate pentru realizarea unui sistem integrat pentru situaţii de

urgenţă

3. Mediu şi resurse naturale


Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului


- Programe de informare, conştientizare şi educaţie ecologică a proprietarilor de păduri

- Programe de exploatare raţionala a masei lemnoase


___________________________________________________________________

77


Gestionarea durabilă a resurselor naturale şi producţia de energie convenţională


- Amenajare diguri şi protecţie maluri

- Amenajare torenţi şi consolidare terenuri degradate


Valorificarea resurselor locale pentru producerea de energie alternativă


- Utilizarea deşeurilor combustibile (lemn, cauciuc, PET, carton) în producerea de energie

alternativă

- Captarea energiei solare şi eoliene şi distribuţia agentului termic


Managementul integrat al deşeurilor (sistem de colectare, sortare şi depozitare selectivă şi

ecologică a deşeurilor)


- Crearea de unităţi de colectare, sortare şi depozitare selectivă a deşeurilor


Educarea cetăţenilor în vederea depozitării deşeurilor menajere şi protecţia mediului.


- Programe de informare, conştientizare şi educaţie ecologică a proprietarilor de păduri şi

terenuri agricole


___________________________________________________________________

78

4. DOMENIUL RESURSE SOCIO – UMANE


Menţinerea şi integrarea tinerilor în viaţa social-economică a comunei


- Acordare terenuri pentru locuinţe şi gospodării de către autoritatea publică locală astfel ca

profesorii să nu mai fie nevoiți să facă naveta


Campanii de informare şi conştientizare, dezbateri în instituţii de învăţământ şi instituţii publice,

schimburi de experienţă, vizite şi întâlniri privind iniţiativele de dezvoltare locală şi

oportunităţile de implementare ale acestora


- Organizarea de campanii, dezbateri în instituţii de învăţământ şi instituţii publice, schimburi de

experienţă, vizite şi întâlniri de lucru

- Organizarea de activităţi de consiliere profesională şi plasare a forţei de muncă

- Organizarea de cursuri de reconversie profesională

- Înfiinţarea unui Centru comunitar de resurse


Dezvoltarea de activităţi formative pentru asigurarea implementării Strategiei de Dezvoltare

Locală


- Organizarea de cursuri de formare continuă în domeniile educaţional, cultural, sanitar, social

- Organizarea de traininguri (instruiri, seminarii, ateliere de lucru) în domeniul managementului

de proiecte (iniţiere, scriere, implementare, monitorizare şi evaluare)


Creşterea gradului de implicare al tinerilor în viaţa comunităţii prin dezvoltarea de parteneriate şi

schimburi de experienţă cu ONG-uri de tineret din ţară şi din străinătate


- Înfiinţarea unui ONG pentru tineret şi afilierea acestuia la reţele naţionale şi internaţionale

active în domenii ca: social, cultural, sportive, protecţia mediului, educaţie civică, turism,

dezvoltare comunitară



___________________________________________________________________

79

Servicii sociale pentru grupurile ţintă bazate pe analizarea şi identificarea corectă a nevoilor

specifice (persoane vârstnice, copii aflaţi în dificultate, femei victime ale violenţei domestice,

comunitatea rromă)


- Înființare serviciu de îngrijire la domiciliu pentru persoanelor vârstnice


Valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale, permanentizarea unor sărbători şi evenimente din

cadrul comunităţii şi transmiterea valorilor locale


- Stabilirea unui calendar al evenimentelor tradiţionale locale şi popularizarea acestuia

- Permanentizarea unor evenimente şi sărbători ale comunităţii precum Ziua comunei sau Hramul

Bisericii

- Perpetuarea tradiţiei formaţiei de dansuri

- Înfiinţarea în cadrul şcolilor a unor clase de jocuri şi cântece populare


___________________________________________________________________

80

SURSE DE FINANȚARE


___________________________________________________________________

81

1. Programe de finanțare existente

Program

Operațional

Obiective tematice finanțate Alocare

financiară netă

(milioane euro)

Program

Operațional

Infrastructura

Mare

4. Sprijinirea tranzacției către o economie cu emisii

scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele

9.077,88

5. Promovarea adaptării la schimburile climatice, a

prevenirii și a gestionării riscurilor

6. Conservarea și protecția mediului și promovarea

utilizării eficiente a resurselor

7. Promovarea sistemelor de transport durabile și

eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor

rețelelor majore

Programul

Operaționale

Capital Uman

8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de

muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă

3.591,406

Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a

oricărei forme de discriminare

10. Investiții în educație, formare și formare

profesională pentru competențe și învățare pe tot

parcursul vieții

11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților

publice și a părților interesate și o administrație publică

eficientă

Programul

Operațional

Capacitate

Administrativă



eficientă

382

Programul

Operațional

Regional

1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și

inovării

6.471

3. Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și

mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și

acvaculturii

4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii


5. Promovarea adaptării la schimbările climatice a






rețelelor majore




___________________________________________________________________

82

9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și

a oricărei forme de discriminare



parcursul vieții



eficientă

Asistență tehnică

Programul

Operațional

Competitivitate


inovării

1.266,82

2. Îmbunătățirea accesului, a utilizării și a creșterii

calității TIC

Programul

Operațional

Asistență Tehnică

Asistență tehnică orizontală

300

Programul

Național pentru

Dezvoltare Rurală


inovării

7.534,72

3. Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și

mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și

acvaculturii

4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii


5. Promovarea adaptării la schimbările climatice a






rețelelor majore



9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și

a oricărei forme de discriminare



parcursul vieții



eficientă

Asistență tehnică


___________________________________________________________________

83

2. Programul Național de Dezvoltare Rurală

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 contribuie la realizarea

unei creşteri inteligente prin sprijinirea formelor de cooperare între instituţiile de cercetare şi

fermieri şi alţi actori ai economiei rurale dar şi prin sprijinirea componentei de formare

profesională, dobândire de competenţe şi diseminare a informaţiei.

De asemenea, PNDR are în vedere o creştere durabilă care pune accent pe scăderea emisiilor de

carbon şi sprijinirea practicilor agricole prietenoase cu mediul. Nu în ultimul rând, sprijinul

acordat investiţiilor în infrastructura şi economia rurală duce la reducerea sărăciei şi crearea de

locuri de muncă în zonele rurale, contribuind astfel la o creştere favorabilă incluziunii.

Acordul de Parteneriat propus de România (AP Ro) asigură convergenţa cu strategia

europeană pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi cu scopul

specific al fiecărui fond, în conformitate cu obiectivele Tratatului, inclusiv în ceea ce priveşte

coeziunea economică, socială şi teritorială.

Pentru a îndeplini aspiraţiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al Acordului de

Parteneriat, economia românească trebuie să se transforme într-o economie modernă şi

competitivă, abordând cele cinci provocări în materie de dezvoltare:

I. Competitivitatea; II. Oamenii şi societatea; III. Infrastructura; IV. Resursele; V.

Administraţia şi guvernarea.

Din cele cinci provocări în materie de dezvoltare ale AP Ro, în strategia PNDR sunt abordate

integral primele 3 povocări respectiv, Competitivitatea, Resursele, Oamenii şi societatea şi

parţial, Administraţia şi guvernarea.

2.1. Lista măsurilor şi a submăsurilor ce pot fi finanţate în cadrul PNDR

Prioritatea 1:

Încurajarea transferului de cunoștințe și al inovării în agricultură, silvicultură și în zonele rurale

Domeniul de intervenție Măsuri

1A. Încurajarea inovării, a cooperării și a

creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale

1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de

informare

1.1. Sprijin pentru furnizarea de

instruire/dobândire de competențe

1.2. Sprijin pentru proiectele

demonstrative/acțiuni de informare

1.3. Sprijin pentru schimburi de experiență în

gestionarea exploatației agricole și silvice pe

termen scurt, precum și vizite în ferma și

exploatații forestiere

1B. Consolidarea legăturilor dintre agricultură,

producție alimentară și silvicultură, pe de o

parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte,

16. Cooperare

16.2. Sprijin pentru înființarea și funcționarea

grupurilor operaționale


___________________________________________________________________

84

inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a

mediului și a unei performanțe de mediu

îmbunătățite

16.3. Sprijin pentru proiecte pilot

1C. Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții

și a formării profesionale în sectoarele agricol

și forestier


informare

1.1. Sprijinul pentru furnizare de




16. Cooperare

16.2. Sprijin pentru înființarea și funcționarea

grupurilor operaționale

16.3. Sprijin pentru proiecte pilot

Prioritatea 2:

Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate

regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor


2A. Îmbunătățirea performanței economice a

tuturor fermelor și facilitarea restructurării și

modernizării fermelor, în special în vederea

creșterii participării și orientării către piață, cât

și a diversificării agricole

4. Investiții in active fizice

4.1. Sprijin pentru investiții în exploatații

agricole

4.3. Sprijin pentru investiții în infrastructura

agricolă și forestieră

16. Cooperare

16.4. Sprijin pentru dezvoltarea de noi produse,

procese și tehnologii

2B. Facilitarea intrării în sectorul agricol a

unor fermieri calificați corespunzător și, în

special, a reînnoirii generațiilor

6. Dezvoltarea afacerilor fermei

6.1. Ajutor start-up pentru tinerii fermieri

Prioritatea 3:

Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor

agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură


3A. Îmbunătățirea competitivității

producătorilor primari printr-o mai bună

integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin

intermediul schimelor de calitate, al creșterii

valorii adăugate a produselor agricole, al

promovării pe piețele locale și în cadrul

circuitelor scurte de aprovizionare, al

grupurilor și organizațiilor de producători și al

4. Investiții în active fizice

4.2. Sprijin pentru investiții în

procesarea/marketingul și/sau dezvoltarea

produselor agricole

16. Cooperare

16.3. Sprijin pentru dezvoltarea de noi produse,

inclusiv procedee și tehnologii

16.4. Sprijin pentru cooperarea pe verticală și


___________________________________________________________________

85

organizațiilor interprofesionale orizontală între actorii din cadrul lanțului

16.5. Sprijin pentru cooperarea micilor

operatori

16.7. Sprijin pentru promovarea locală a

lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor

locale

3B Sprijinirea gestionării și a prevenirii

riscurilor la nivelul exploatațiilor

17. Managementul riscului

17.2. Contribuția financiară la fonduri mutuale

Prioritatea 4:

Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și

silvicultură


4A Refacerea, conservarea și dezvoltarea

biodiversității, inclusiv zonele Natura 2000, în

zonele care se confruntă cu constrângeri

naturale sau cu alte constrângeri specifice în

cadrul activităților agricole de mare valoare

naturală precum și a stării peisajelor europene

1. Transferul de cunosștințeși acțiuni de

informare

1.1. Sprijin pentru furnizarea de




2. Agro-mediu-climă

2.1. Plăți pentru angajamente de agro-mediu-

climă

3. Agricultura Ecologică

4. Plăți pentru zonele care se confruntă cu

constrângeri naturale sau alte constrângeri

specifice

4.1. Plăți compensatorii pe ha sau din zona

montană

4.2. Plăți compensatorii pe ha sau din zonele

cu constrângeri naturale semnificative


cu constrângeri specifice

5. Cooperare

5.1. Sprijin pentru cooperarea micilor operatori

5.2. Sprijin pentru promovarea locală a

lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor

locale

5.3. Sprijin pentru abordări colective pentru

proiecte/practici de mediu

6. LEADER

4B. Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv

gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor


informare


2.1. Sprijin pentru investiții în infrastructura

agricolă și forestieră


___________________________________________________________________

86


3.1. Plăți pentru aranjamente de agro-mediu-

climă

4. Plăți pentru zonele care se confrunctă cu


specifice


montană





5. Agricultura Ecologică

4C. Prevenirea eroziunii solului 1. Împădurirea și crearea de suprafețe

împădurite


3. Plăți pentru zonele care se confrunctă cu


specifice


montană





Prioritatea 5:

Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii

reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar, silvic

Domeniu de intervenție Măsuri

5A. Eficientizarea utilizării apei în agricultură 1. Investiții în active fizice


5B. Eficientizarea utilizării energiei în sectorul

agroalimentar


1.1. Sprijin pentru investiții pentru

eficientizarea consumului de energie în

exploatațiile agricole și forestiere

1.2. Sprijin pentru infrastructura privind

dezvoltarea și modernizarea sau adaptarea

activităților agricole și silvice

2. Cooperare, grupuri operaționale și proiecte

aferente

5C. Facilitarea furnizării și a utilizării surselor

regenerabile de energie, a subproduselor, a

deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii


informare



___________________________________________________________________

87

prime nealimentare, în scopul bioeconomiei 2.1. Sprijin pentru investiții în exploatații

agricole

2.2. Sprijin pentru infrastructura privind

dezvoltarea și modernizarea sau adaptarea

activităților agricole și silvice

3. Dezvoltarea exploatațiilor și a

întreprinderilor

4. Cooperare

Cooperarea și Programul PEI poate fi

construită în grupuri operaționale pe baza

următoarelor articole:

-Transferul de cunoștințe și acțiuni de

informare

-Cooperare, grupuri operaționale și proiecte

aferente

-Investiții În active fizice

Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală pentru

activități de diseminare, bune practici

5D. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră și de amoniac din agricultură


1.1. Sprijin pentru investiții în exploatațiile

agricole



climă

5E. Promovarea captării carbonului în

agricultură și silvicultură


informare



climă

3. Agricultura ecologică

4. Împădurirea și crearea de suprafețe

împădurite

16. Cooperare, grupuri operaționale și proiecte

aferente

Prioritatea 6:

Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale

Domeniu de intervenție Măsuri

6A. Facilitatea diversificării, a înființării și a

dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de

locuri de muncă


4.2. Sprijin pentru investiții în

prelucrarea/comercializarea produselor

agricole

6. Dezvoltarea afacerilor fermei

6.3. Sprijin pentru înființarea și dezvoltarea


___________________________________________________________________

88

activității neagricole în spațiul rural

Cooperare

LEADER

6B. Încurajarea dezvoltării locale în zonele

rurale

7. Servicii de bază și reînnoirea satelor în

zonele rurale

7.2. Sprijin pentru investiții în infrastructura la

scară mică

7.4. Sprijin pentru investiții în servicii locale

de bază pentru populația rurală

LEADER

3. Instrumente financiare și organisme

Două instituţii financiare au fost desemnate să gestioneze schema de garantare: Fondul de

Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor

pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Aceste două instituţii financiare sunt

deocamdată singurele înregistrate de Banca Naţională a României în Registrul Special al

Instituţiilor Financiare Nebancare ce operează pe piaţa de garanţii bancare din România.

Necesitatea dezvoltării unui instrument financiar care să crească accesibilitatea solicitanţilor

PNDR la sistemul de credit al instituţiilor financiar bancare de pe piaţă pentru obţinerea de

credite pentru cofinanţarea contribuţiei private a condus la crearea unor scheme de garantare a

creditelor pentru beneficiarii măsurilor de investiţii private cofinanţate de FEADR finanţate din

PNDR:

(i) schema de garantare pentru agricultură şi (ii) schema de garantare pentru IMM-uri.


___________________________________________________________________

89

3.1. Institutii si organisme judetene

NR. CRT. INSTITUłIE / ORGANISM / ORGANIZAłIE CONTACT

1. Consiliul Județean Dolj Adresa: Palatul Administrativ,

Strada Unirii, nr. 19, Craiova

Telefon: 0251/408 200

Fax: 0251/408 241

E-mail: [email protected]

2. Instituția Prefectului Județului Dolj Adresa: Craiova, str. Unirii nr.

19, 200585, jud. Dolj

Telefon: +040251-414.424,

413.895, 416.703

Fax: +040251-411.210

E-mail:

[email protected]

3. Agenția pentru Protecție a Mediului Dolj Adresa: Craiova, Str. Petru

Rareș, nr. 1.

Telefon: 0251/530.010

[email protected]

4. Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest

Oltenia

Adresă: Craiova, Str.Unirii,

nr.19, cam. 86, 87, 40

Telefon: 0251/419496,

0251/418240,

0251/414904

5. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de

Muncă Dolj

Str. Eugeniu Carada nr. 13A

0251/306100

6. Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și

Familie Dolj

Str. Unirii nr.10

0251/417213, 0251/417401

7. Direcția pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală

Dolj

Adresă: Craiova, Str. Brestei,

nr. 21

Telefon: 0251/411.037

8. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Adresă: Craiova, Str. Păltiniș,

nr. 2, Telefon: 0251/595.655

9. Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și

Patrimoniul Cultural Național Dolj

Str. Ion Maiorescu, nr.10

0251/123417, 0251/124457,

0251/466008

10. Directia de Sanatate Publica B-dul Maresal Antonescu nr.

60

0251/132964, 0251/124930,

0251/124884, 0251/132275,

0251/132705

11. Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj Str. Mitropolit Firmilian nr.2

mailto:[email protected]



http://www.institutii-publice.ro/?institution=467




___________________________________________________________________

90

Direct- 0251/413969,

0251/413969, 0251/410683,

0251/410643

12. Inspectoratul pentru Situații de Urgență al

județului Dolj

Adresă: Strada Henry Ford, nr.

14, Telefon: 0251.510.126

13. Directia Judeteana de Statistica Str. Fratii Buzesti, nr. 18

0251/ 132374, 0251/133725,

0251/133960

14. FNGCIMM Str. Vasile Conta, nr.47, et.1,

jud. Dolj

Telefoane: 0251-415.089;

0251-596350; 0351-420136;

0788-086.866

Fax: 0251-415.089

15. Agentia Domeniilor Statului Str. Brestei nr. 26, Craiova

0251/414917, 021/3124623

16. Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Str. Gheorghe Doja nr. 2

0251/431806

17. Directia Sanitar-Veterinara Str.Fantana Popova, nr.30

0251/428590, 0251/428791

18. Directia Silvica Str. Iancu Jianu nr. 15

0251/192080, 0251/420252,

0251/421298, 0251/421363

19. Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si

Cartografie

Str. Brestei nr.26

0251/418018, 0251/413128,

0251/414286

20. OTIMMC Craiova Str. Sf. Apostoli nr. 72

0251/510785










___________________________________________________________________

91

3.2. Instituții si organisme nationale

PROGRAM

OPERAłIONAL

AUTORITATE DE

MANAGEMENT

ORGANISME

INTERMEDIARE

COORDONATOR

MINISTRUL FINANłELOR PUBLICE

Programul Operațional

Infrastructură Mare


Dezvoltare Capital Uman


Competitivitate


Asistenţă Tehnică


Capacitate Administrativă

Ministerul Fondurilor

Europene

Oficiul Teritorial pentru

Întreprinderi Mici, Mijlocii și

Cooperație Craiova

Str. Sf. Apostoli nr. 72

0251/510785

Autoritatea Naţională pentru

Cercetare Ştiinţifică, Biroul

Regional CRAIOVA

Str. Stefan cel Mare, nr. 12

tel/fax:0351 43 94 40

Organism Intermediar POS

Mediu CRAIOVA

Str. Stefan cel Mare, nr. 12, etaj

2, Craiova

Tel/fax: 0351/43 16 43

[email protected],

Organismul Intermediar

Regional POS DRU Regiunea

Sud Vest, Str. Traian

Demetrescu nr. 14, CRAIOVA

Tel: 0351 442202,

Fax: 0351 442203

[email protected]

Unitatea Regională pentru POS

DRU Sud Est (Educatie)

CRAIOVA, str. Brestei nr 97

Tel: 0251 422 175, 421 659,

Fax 0251 421 824,

[email protected]

Agenţia pentru Dezvoltare

Regională Sud-Vest Oltenia

CRAIOVA

Str. Unirii, nr.19, 200585

Craiova

Tel: +40251-414.904, 412 780

Fax: +40251-419.496

Programul Operational

Regional

Ministerul Dezvoltarii

Regionale și Administrației

Publice

Programul Național de

Dezvoltare Rurala (PNDR)

Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale





___________________________________________________________________

92

3.4. Linkuri utile

LINKURI UTILE PROGRAMELE OPERAȚIONALE

AM pentru Programul Operațional

Regional

www.inforegio.ro


Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane

www.fseromania.ro


Sectorial Cresterea CompetitivităŃii

Economice

amposcce.minind.ro


Sectorial Dezvoltarea CapacităŃii

Administrative

modernizare.mai.gov.ro


Sectorial Mediu

www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm


Sectorial Transport

www.mt.ro

AM pentru Programul NaŃional de

Dezvoltare Rurală

www.madr.ro

Programele de Cooperare Teritorială

Europeană

www.infocooperare.ro

Autoritatea pentru Coordonarea

Instrumentelor Structurale

www.fonduri-ue.ro

Linkuri utile din România

Guvernul Romaniei www.guv.ro

Ministerul Economiei si FinanŃelor www.mefromania.ro Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor

Publice si LocuinŃelor

www.mdlpl.ro

Portalul autorităŃii de managemet

pentru cadrul de sprijin comunitar

anaf.mfinante.ro/wps/portal

Ministerul Internelor si Reformei

Administrative

www.mira.gov.ro

Ministerul Muncii, Familiei si

EgalităŃii de Sanse

www.mmuncii.ro

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării

Rurale

www.madr.ro

Ministerul Transporturilor www.mt.ro

Ministerul EducaŃiei si Cercetarii www.edu.ro

Ministerul ComunicaŃiilor si

Tehnologiei InformaŃiei

www.mcti.ro

Ministerul Mediului si Dezvoltării

Durabile

www.mmediu.ro


___________________________________________________________________

93

Curtea de Conturi a Romaniei www.rcc.ro

Ministerul pentru Intreprinderi Mici si

Mijlocii, ComerŃ, Turism si Profesii

Liberale

www.mimmctpl.ro

AsociaŃia Municipiilor din Romania www.amr.ro

Organismul Intermediar pentru

Energie

oie.minind.ro

FederaŃia AutorităŃilor Locale www.falr.ro

Uniunea Consiliilor JudeŃene din

Romania

www.uncjr.ro

AsociaŃia Comunelor din Romania www.acor.ro

AsociaŃia Oraselor din Romania www.aor.ro

AgenŃia de PlaŃi pentru Dezvoltare

Rurală si Pescuit

www.apdrp.ro

AgenŃia NaŃională pentru Pescuit si

Acvacultură

www.anpa.ro

AgenŃia pentru Dezvoltare Regională

1 Nord Est

www.adrnordest.ro

AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia

Mediului

www.anpm.ro

Institutul European din Romania www.ier.ro

Link-uri utile din UE

Comisia Europeană

www.europa.eu

Parlamentul European www.europarl.europa.eu

DelegaŃia Comisie Europene in

Romania

www.infoeuropa.ro

Consiliul MunicipalităŃilor si

Regiunilor din Europa

www.ccre.org


___________________________________________________________________

94

PLAN DE ACȚIUNE

SURSE DE

FINANȚARE


___________________________________________________________________

95

1. Plan de acțiune locală

1.1.Infrastructură

PROIECTUL / ACȚIUNEA ÎNCADRARE FINANȚARE

1.1. Planificarea si programarea activităților de dezvoltare si modernizare a infrastructurii

1.1.1. Afilierea la Grupul de Acțiune Locală

Segarcea și întocmirea Strategiei de

Dezvoltare Locala a Comunei 2014 2020

PNDR, buget local, fonduri guvernamentale

1.1.1. Realizare Cadastru General în

comuna Podari, jud. Dolj

Buget Local

Buget de stat

Alte programe

1.2 Modernizare infrastructură de utilități

1.2.1. Modernizarea sistemului de iluminat

stradal si a rețelei electrice

- extindere rețea iluminat public

PNDR

Buget local

Buget de stat

1.2.2. Înființarea rețelei publice de

alimentare cu apă în toată comuna

PNDR

Buget local

Buget de stat

1.2.2. Înființarea rețelei publice de

canalizare în toată comuna

PNDR

Buget local

Buget de stat

1.3 Reabilitare infrastructură rutieră

1.3.1. Intreținerea, modernizarea si

reabilitarea tuturor străzilor din comună

Buget local

Buget de stat

PNDR

1.3.2. Reabilitarea și modernizarea

podețelor de pe raza comunei Podari

Buget local

Buget de stat

PNDR

1.3.3. Amenajarea unei variante ocolitoare a

comunei

PNDR

Buget local

Buget de stat

1.3.4. Drumuri de exploatație agricolă PNDR

Buget local

Buget de stat

1.3.5. Construirea de parcări Buget local

1.4 ÎmbunătăȚirea si dezvoltarea infrastructurii de comunicații

1.4.1. Realizarea unui sistem integrat

informatic al Primăriei Podari

Programul Operațional Competitivitate


___________________________________________________________________

96

1.2. Învățământ și cultură


2.1 Construirea, modernizarea instituțiilor de administrație, învățământ, cultură si sport

2.1.1 Construirea unei grădinițe cu

program prelungit

PNDR

Investiții în educație,

formare și formare

profesională pentru

competențe și învățare

pe tot parcursul vieții

2.1.6 Reabilitarea si conservarea

cladirilor de patrimoniu (Cămin Cultural, sat Podari)

PNDR

2.1.7 Modernizarea infrastructurii de IT

in scolile din comunei Podari

PNDR

2.1.8 Modernizarea Bibliotecii Comunale Podari si achizitie de fond

de carte, dotare cu echipamente IT

Buget Local

Alte fonduri

PNDR

2.1.9 Reabilitare, modernizare Biserici com. Podari Buget Local

Alte fonduri

PNDR

2.1.9 Achiziția de utilaje necesare Gospodăririi Comunale Buget Local

Alte fonduri

2.1.10 Dotări Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Buget Local

Alte fonduri

2.1.11 Conservarea si punerea in valoare a

culturii, obiceiurilor, tradițiilor si folclorului local

Buget Local

Alte fonduri

PNDR

2.1.12 Modernizare Bază Sportivă – teren fotbal din sat Podari PNDR

2.1.13 Promovarea evenimentelor

festivaliere

Buget local

Alte fonduri

2.2 Promovarea si valorificarea diversității culturale în educație

2.2.1 Sprijinirea agenților economici care investesc in cresterea

calității resurselor umane

Buget de stat

Alte fonduri

2.2.2 Susținerea și dezvoltarea unei formații locale de dansuri

populare tradiționale

Buget Local

PNDR

Buget de stat

2.2.3 Promovarea unor programe de

formare sau reconversie profesională

adaptate la cerințele pieței muncii

Buget de stat


2.2.4 Organizarea de schimburi de

experiență intre diversii actori ai

dezvoltării

PNDR – Măsura de

COOPERARE


___________________________________________________________________

97

2.2.5 Promovarea potențialului cultural

al comunei prin mass media, brosuri de

popularizare, pag. web, etc.

Alte fonduri

PNDR

Buget local

1.3. SĂNĂTATE, SERVICII SOCIALE SI INCLUZIUNE SOCIALĂ


3.1 Dezvoltarea infrastructurilor de sănătate si asistență socială

3.1.2. Construire cantină de ajutor social PNDR

Buget local

Buget de stat

Alte fonduri

3.1.2. Înființare și dotare corespunzătoare cu echipamente și mobilier

cabinete medicale specializate

PNDR

Buget local

Buget de stat

Alte fonduri

3.1.2. Înființare Serviciu de îngrijire la domiciliu pentru persoanele

vârstnice

PNDR

Buget local

Buget de stat

Alte fonduri

3.1.5 Implicarea societății civile in dezvoltarea si modernizarea

infrastructurii, in special a infrastructurii sociale sociale

Alte fonduri

3.1.7. Inființarea unui centru de zi pentru personae varstnice Buget local

Alte fonduri

PNDR

3.1.7. Inființarea unui Centru de Tineret, cu dotarile aferente PNDR

Buget local

Alte fonduri

3.1.8. Implementarea de programe de asistență pentru persoanele in

varstă

Buget local

Alte fonduri

3.2.1. Susținerea activă a ONG-urilor Buget local

3.2 Parteneriat public-comunitate în scopul dezvoltării si diversificării serviciilor sociale

3.2.2. Stimularea dialogului intre sectorul public si cel privat Buget local

3.2.4. Instruirea persoanelor/grupurilor vulnerabile in dezvoltarea

unei mici afaceri

Program Operațional

CAPITAL UMAN

3.2.5. Sprijinirea agenților economici care

investesc in cresterea calității resurselor umane

Program Operațional

CAPITAL UMAN

3.3 Dezvoltarea serviciilor sociale si sprijinirea diversificării ONG-urilor potrivit problemelor

3.3.1. Sprijin acordat implementării unor politici proactive de

combatere a somajului

Buget de stat

3.3.2. Promovarea programelor de combatere a sărăciei in special in

grupurile defavorizate

Buget de stat

3.3.3. Promovarea incluziunii sociale in mediile defavorizate, inclusiv

rromi si eliminarea excluziunii sociale prin campanii de informare

Buget de stat


___________________________________________________________________

98

3.3.4. Identificarea si monitorizarea copiilor aflați in situații de risc Buget local

Buget de stat

Alte fonduri

3.3.5. Dezvoltarea gamei de servicii pentru

persoanele cu handicap

3.3.6. Intărirea rolului Primăriei ca centru de comunicare si informare

in sprijinul promovării programelor economice, sociale si culturale,

prin comunicare bidirecțională cetățean-funcționar public;

Alte fonduri

3.3.7. Cresterea gradului de calificare funcționarilor din serviciile

publice, prin urmarea unor cursuri de perfecționare, pentru cresterea

calității serviciilor publice

Alte fonduri

3.3.8. Modernizarea si ameliorarea calității

serviciilor sociale

Bugetul de stat

3.3.9. Promovarea programelor de combatere a sărăciei in special in

grupurile defavorizate

Buget local

Buget de stat

3.3.10. Implementarea unei campanii impotriva violenței domestice Buget de stat

3.3.11. Dezvoltarea gamei de servicii pentru persoanele cu handicap Buget de stat

Alte fonduri

3.3.12. Atragerea de medici de familie si de

specialitate prin oferirea de facilități si locuințe

Buget local

Alte fonduri

1.4.MEDIU SI CALITATEA LOCUIRII

Proiectul / Acțiunea Încadrare finanțare

4.1 Modernizarea, reabilitarea si dezvoltarea fondului existent de locuințe

4.1.5. Acordarea de terenuri pentru locuințe și gospodării pentru

tineri și personal didactic, medical, administrativ (persoane

nedomiciliate permanent în comuna Podari)

Alte fonduri

4.1.5. Inceperea lucrărilor pentru protejarea clădirilor de

patrimoniu

Alte fonduri

4.2 Îmbunătățirea calităȚii mediului

4.2.1. Program pentru realizarea unui sistem eficient de

gestionare a deseurilor

MASTERPLAN

4.2.3. Împăduriri, modernizări peisagistice Buget local

Alte fonduri

4.2.3. Programe educaționale si de instruire a populației Buget local

Alte fonduri

4.2.4. Introducerea unui sistem de colectare

selectivă a deseurilor

Alte fonduri


___________________________________________________________________

99

DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Proiectul / AcȚiunea Încadrare finanțare

5.1 Cresterea economiei locale prin crearea unui spațiu competitiv pentru investiții comerciale,

rezidenȚiale si de afaceri

5.1.1. Consolidare si modernizare Piața

Agroalimentară

Buget local

Buget de stat

5.1.1. Înființarea unei piețe EN GROS Buget local

PNDR

Buget de stat

5.1.3. Facilitarea accesului la programe de

updatare tehnologică sau retehnologizare conform normelor U.E.

(tehnologii curate, tehnologii care reduc impactul activității

economice asupra mediului inconjurător)

Buget de stat

5.2 Atragerea de investiții

5.2.1. Acordarea de facilități si stimulente

investitorilor

Buget local

5.2.2. Extinderea rețelelor de utilități in zonele previzibil viitoare

zone țintă pentru investitori

Buget local

Buget de stat 5.2.3. Promovarea si prezentarea pe site-ul

Primăriei a firmelor mici

Buget local

Alte fonduri

5.2.4. Elaborarea si implementarea unei campanii de marketing in

scopul promovării comunității

Alte fonduri

5.2.5. Promovarea si dezvoltarea prin proiecte a unui brand economic

al comunei Podari legat de specificul local

Buget local

Alte fonduri

5.2.6. Cooperarea intre actorii dezvoltării locale in vederea atragerii de

investitori

Alte fonduri

5.2.7. Stimularea dezvoltării serviciilor de

consultanță in diverse domenii manageriale si de investiții

Alte fonduri

5.2.8. Sprijinirea investiȚiilor in surse alternative

de energie

Buget local

5.3 Identificarea si susținerea parteneriatelor public-private

5.3.1. Alocare coordonată a terenurilor pentru viitoarele activități

comerciale, servicii publice, transport, locuințe, educație, sănătate,

protecția mediului, astfel incat o activitate specifică să nu dăuneze altei

activități din punct de vedere al

amplasamentului, volumelor si distanțelor;

Buget local

Buget de stat

5.3.2. Promovarea cooperării locale, regionale, naționale si

internaționale

Buget local

Alte fonduri

5.3.4. Clarificarea situației juridice a unor terenuri sau imobile care in

prezent nu au un proprietar bine definit

Buget local

6.1 Dezvoltarea infrastructurii existente de petrecere a timpului liber

6.1.1 Modernizarea parcurilor existente

PNDR

Alte fonduri

6.1.2 Imbunătățirea posibilităților de PNDR


___________________________________________________________________

100

agrement in parcurile existente Buget local

Buget de stat

6.1.3 Modernizare baza de agrement Alte fonduri

6.1.4 Diversificarea ofertei pentru

petrecerea timpului liber: identificare si

amenajare spații

Buget local

Buget de stat

PNDR

6.1.5 Amenajarea si dotarea locurilor de

joacă

Buget local

Buget de stat

PNDR

Alte fonduri

6.2 Dezvoltarea de servicii turistice

6.2.1 Dezvoltarea serviciilor si

infrastructurii de agrement si sport

Buget local

Buget de stat

PNDR

6.2.2. Editarea unei brosuri turistice Buget local

6.2.3 Diversificarea posibilităților de cazare Buget de stat

PNDR

6.2.4 Promovarea unui circuitului turistic

Alte fonduri


___________________________________________________________________

101

PROIECT nr. 1

Modernizarea și extinderea sistemului de iluminat stradal în comună

LOCALIZARE

Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, comuna Podari, jud. Dolj

RESPONSABIL

Consiliul Local Podari, jud. Dolj

1. Modernizarea rețelei de iluminat stradal în comuna Podari, în speță pe arterele secundare (drumuri interioare) prin

înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu dispozitive economice de ultima generație. Investiția se va desfășura pe o

lungime de (conform Studiului de Fezabilitate întocmit), propusă spre reabilitare.

Proiectul de modernizare și extindere a rețelei de iluminat stradal este cuprins în Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei

Podari, jud. Dolj. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice, realizate în procesul de elaborare a SDL, iluminatul public a

fost condiderat drept o prioritate pentru comună.

1. Realizarea Studiului de Fezabilitate

2. Elaborarea Proiectului Tehnic

3. Aprobarea începerii proiectului

4. Pregătirea și depunerea Cererii de Finanțare

5. Contractarea proiectului de finanțare

6. Organizarea licitațiilor

7. Monitorizare, evaluare, control

8. Auditul proiectului

BENEFICIAR FINAL/GRUP ȚINTĂ

1. Comuna Podari, jud. Dolj, prin locuitorii săi

2. Potențiali investitori

3. Agenți economici

4. Instituții Publice de pe raza comunei

OBIECTIVE SPECIFICE

1. Îmbunătățirea rețelei de iluminat public și creșterea randamentului energetic la sistemele de iluminat

2. Aducerea sistemului la standardele europene, în acord cu CIE 115/1995

3. Satisfacerea cerințelor de vizibilitate pentru drumurile publice, corespunzător cu norma română SR 13433/1999

REZULTATE

1. Mărirea gradului de confort și siguranță din punct de vedere al iluminatului public

2. Economii în ceea ce privește consumul de energie

BUGET ESTIMATIV

Conform Studiului de Fezabilitate propus spre întocmire

SURSĂ DE FINANȚARE

Bugetul Local

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

12 luni

DENUMIREA PROIECTULUI

DESCRIERE/JUSTIFICAREA INVESTIȚIEI

ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI


___________________________________________________________________

102

PROIECT nr. 2

Modernizare Drumuri Comunale, com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL


Proiectul de modernizare a Drumurilor Comunale este cuprins în Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Podari, jud. Dolj. De

asemenea, în cadrul consultării opiniei publice, realizate în procesul de elaborare a SDL, investițiile în infrastructura au fost

condiderate drept o prioritate pentru comună.

Conform Studiului de Fezabilitate și indicatorilor tehnici, drumurile vor fi modernizate prin soluția 1 covor asfaltic sau 2 pietrurie

pe tronsoanele de interes secundar. Proiectul include și reconstrucția/modernizarea podurilor și podețelor de pe tronsoanele

laterale ale drumurilor în cauză.

Reabilitarea drumurilor comunale prin alei pietonale, trotuare, căi de acces, poduri/podețe, sistem rutier, parcări, etc.








8. Auditul proiectului și raportări către Autoritatea de Management aferentă



2. Participanții la traficul rutier care traversează comuna



OBIECTIVE SPECIFICE

1. Modernizarea drumurilor va avea efecte benefice asupra dezvoltării economice viitoare a comunei, prin conectarea

diferitelor zone la drumuri locale, îmbunătățirea legăturilor rutiere cu comunele învecinate și cu satele componente.

Comuna va deveni o zonă de interes atât pentru investitori cât și pentru turiștii care o tranzitează.

2. Îmbunătățirea infrastructurii de transport astfel încât să fie reduse influențele negative asupra mediului și confortului

populației.

REZULTATE

Reabilitarea și consolidarea rețelei de drumuri locale

Fluidizarea transportului de mărfuri

BUGET ESTIMATIV



Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 / Bugetul Local


36 luni





___________________________________________________________________

103

PROIECT nr. 3

Modernizare Drumuri exploatație agricola, com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL


Proiectul de modernizare a Drumurilor de exploatație agricolă este cuprins în Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Podari,

jud. Dolj. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice, realizate în procesul de elaborare a SDL, investițiile în

infrastructura au fost condiderate drept o prioritate pentru comună.

Conform Studiului de Fezabilitate și indicatorilor tehnici, drumurile vor fi modernizate prin soluția 1 covor asfaltic.











6. Participanții la traficul rutier care traversează comuna



OBIECTIVE SPECIFICE

3. Amenajarea drumurilor de exploatație agricolă va asigura accesul facil al utilajelor agricole de capacitate mare către

culturile de câmp, fapt de conduce la o efciență ridicată a procesului agricol.

4. Îmbunătățirea infrastructurii de transport astfel încât să fie reduse influențele negative asupra mediului și confortului

populației.

REZULTATE

Reabilitarea și consolidarea rețelei de drumuri de exploatație agricolă

Fluidizarea transportului de mărfuri agricole, materiale, etc.

BUGET ESTIMATIV





36 luni





___________________________________________________________________

104

PROIECT nr. 4

Extindere rețea de alimentare cu apă potabilă în com. Podari, jud. Dolj, toate satele componente

LOCALIZARE


RESPONSABIL


1. Realizarea investiției de amenajare a rețelei publice de alimentare cu apă pe toată suprafața com.

Podari, jud. Dolj

1) Realizarea Studiului de Fezabilitate

2) Elaborarea Proiectului Tehnic

3) Aprobarea începerii proiectului

4) Pregătirea și depunerea Cererii de Finanțare

5) Contractarea proiectului de finanțare

6) Organizarea licitațiilor

7) Monitorizare, evaluare, control

8) Auditul proiectului și raportări către Autoritatea de Management aferentă


Locuitorii comunei Podari

OBIECTIVE SPECIFICE

1) Îmbunatățirea infrastructurii utilitare

2) Acoperirea necesarului și satisfacerea cerințelor de apă ale populației

3) Asigurarea serviciilor de apă la tarife accesibile

4) Asigurarea calității corespunzătoare a apei potabile

5) Diminuarea riscurilor provocate de catre secetă

6) Utilizarea eficientă a resurselor de apă

REZULTATE

Asigurarea calității corespunzătoare a apei potabile în sistem centralizat

BUGET ESTIMATIV





12 luni





___________________________________________________________________

105

PROIECT nr. 5

Introducere sistem centralizat de canalizare și epurare ape uzate menajere, com. Podari, toate satele componente.

LOCALIZARE


RESPONSABIL


Proiectul de introducere a sistemului centralizat de canalizare în com. Podari, jud. Dolj este cuprins în Strategia de

Dezvoltare Locală a Comunei. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice, realizate în procesul de elaborare a

SDL, investițiile în infrastructura edilitară a fost condiderată drept o prioritate pentru comună.










1) Populația com. Podari

2) Agenți economici

3) Instituții publice

4) Turiști

OBIECTIVE SPECIFICE

1. Creșterea nivelului de trai prin introducerea utilităților publice

REZULTATE

- Realizarea rețelei de canalizare va avea următoarele rezultate:

- Accesul populației la infrastructura edilitară

- Scăderea factorilor de risc pentru sănătatea populației

- Îmbunătățirea condițiilor de trai

- Scăderea factorilor de poluare

- Reducerea riscurilor de inundații

BUGET ESTIMATIV





24 luni





___________________________________________________________________

106

PROIECT nr. 6

Realizarea unui complex de agrement, com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL


Inexistența spațiilor de agrement pe teritoriul comunei Podari și dorința de a valorifica patrimoniul natural pentru crearea

infrastructurii de agrement au condus la această inițiativă.

Proiectul de realizare a unui complex de agrement este cuprins în Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei. De asemenea, în

cadrul consultării opiniei publice, realizate în procesul de elaborare a SDL, investițiile în infrastructura turistică au fost

condiderate drept o prioritate pentru comună. Astfel, proiectul curpinde mai multe etape de investiție:

- Amenajarea și modernizarea unui parc natural

- Transformarea zonei într-un spațiu de agrement și piscicultură

- Amenajarea unui camping pe structură de lemn, cu destinație spații de cazare pe perioadă scurtă

- Promovarea zonei prin includerea în circuitul turistic și alte mijloace convenționale sau inovative










1) Comuna Podari, jud. Dolj, prin locuitorii săi

2) Potențiali turiști din zonele adiacente și nu numai

OBIECTIVE SPECIFICE

1) Valorificarea resurselor naturale pentru crearea infrastructurii de agrement

2) Dezvoltarea sectorului agro turistic și de pescuit în com. Podari, jud. Dolj

REZULTATE

1) Amenajarea unui spațiu de agrement funcțional

2) Aducerea de plus valoare la capitalul economic al comunei

BUGET ESTIMATIV





36 luni





___________________________________________________________________

107

PROIECT nr. 7

Dotări pentru intervenții în caz de Situații de Urgență, com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL


Achiziția de autoutilitară și echipamente conexe pentru intervenții în caz de urgențe (apă, foc, alte

calamintăți naturale)

Dezvoltarea departamentului S.V.S.U. din cadrul Primăriei prin instruirea permanentă a personalului

1. Întocmirea Memoriului Justificativ








Comuna Podari, prin locuitorii săi

OBIECTIVE SPECIFICE

1. Îmbunătățirea capacității de răspuns la situații de urgență, prin reducerea timpului de intervenție

pentru acordarea primului ajutor calificat și controlul pagubelor

2. Dezvoltarea capacității autorității locale pentru gestionarea mai eficientă a serviciilor publice

descentralizate, prin continuarea procesului de modernizare (achiziționarea unei autospeciale PSI

si altor echipamente de intervenție specifice)

REZULTATE

1. Un compartiment de Voluntariat pentru Situații de Urgență mai bine dotat tehnic, cu

posibilități de menținere a funcțiilor instituțiilor vitale, a condițiilor de comunicare directă și

de intervenție în timp real, în scopul utilizarii optime a resurselor aflate la dispoziție în caz de

necesitate

2. Personal mai bine instruit, cu competență ridicată în utilizarea echipamentelor moderne, a

înaltei tehnologii, în scopul eficientizării serviciilor publice oferite cetățenilor

BUGET ESTIMATIV





6 luni





___________________________________________________________________

108

PROIECT nr. 8

Dotarea cu utilaje și echipamente pentru Serviciul de Gospodărire Comunală, com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL


Dotarea cu utilaje și echipamente pentru Serv. Gospodărire Comunală în cadrul Primăriei Podari

1. Realizarea Memoriului Justificativ








1. Comuna Podari, prin locuitorii săi


3. Agenții economici

4. Instituții publice

OBIECTIVE SPECIFICE

1. Achiziția de utilaje cu uz specific pentru gospodăria comunală:

- Plug, freză de zăpadă

- Mașină de tuns gardul viu

- Cositoare mecanica *(islaz comunal

- Buldoexcavator

- Suprastructură pentru împrăștierea materialelor anti-derapante

REZULTATE

Dotarea cu utilaje și echipamente pentru Serviciul de Gospodărire Comunală

BUGET ESTIMATIV

Conform Memoriului Justificativ propus spre întocmire




6 luni





___________________________________________________________________

109

PROIECT nr. 9

Construcție, amenajare și dotare Centru Bătrâni com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL


Construcția unui spațiu modern, echipat și utilat care servește pentru îngrijirea persoanelor vârstnice din

localitate. Centrul va dispune de posibilități pentru desfășurarea mai multor tipuri de activități recreaționale,

dar va asigura și îngrijire medicală/prim ajutor.


2. Întocmirea Proiectului Tehnic








5. Comuna Podari, prin locuitorii săi vârstnici

OBIECTIVE SPECIFICE

- Prin implementarea acestui proiect, autoritatea publică locală se așteaptă să atragă atenția celor cu putere

economică pentru a demara proiecte în parteneriat public-privat de o mai mare anvergură în domeniul

asistenței sociale și umanitare. După primii doi ani de finanțare, proiectul Centrului de Bătrâni se va auto-

finanța (salarii, costuri întreținere imobil, plăți furnizori alimente/medicamentație/altele) prin atragerea

sponsorilor, dar și accesarea altor programe de tip GRANT, cu finanțare comunitară sau guvernamentală.

REZULTATE

Accesul bătrânilor la Centru și beneficiile îngrijirii sociale

Stimularea implicării cetățenilor com. Podari în viața socială, prin activități de voluntariat

BUGET ESTIMATIV





24 luni





___________________________________________________________________

110

PROIECT nr. 10

Înființarea unui centru de Consiliere si Consultanta pentru fermieri, com. Podari, jud. Dolj.

LOCALIZARE


RESPONSABIL


1. Proprietatea agicolă la nivelul comunei Podari este divizată

2. Se propune înființarea GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI, la nivelul agriculturii, legumiculturii și zootehniei

3. Accesarea fondurilor europene pentru domeniul agriculturii, legumiculturii și zootehniei este activitatea de bază a

Centrului de Consiliere și Consultanță pentru fermieri.

4. Îmbunătățirea fondului genetic al animalelor (Rasele utilizate în prezent nu conduc tot timpul la performanță

economică)

5. Este neceară o formă permanentă de consultanță pentru creșterea nivelului de informare și, în final, performanța

agriculturii locale.

6. Este nevoie de o integrare a activitățile de producție, transport, prelucrarea produselor agricole, ceea ce presupune

existența unor agenți economici, de preferință locali în domeniu

7. Studii de amenajare integrată a diferitelor zone pentru protejarea și ridicarea potențialului productiv al pământului

8. Studii de elaborare a noilor tehnologii de exploatație agricole specifice

9. Lipa informațiilor în domeniu și a resurselor financiare a dus la utilizarea unor soiuri slabe, fără eficiență

economică

9. Instituționalizarea unei întâlniri pe an între autoritățile publice, agenții economici specializați, institute de educație

și cercetare în domeniul agricol și fermieri locali, în vederea promovării acțiunilor agricole moderne

10. Crearea la nivel local a unor centre de informare, consultanță și consiliere pentru fermieri, care să se ocupe

inclusiv de orientarea producției agricole, în concordanță cu condițiile previzibile ale pieței interne și externe.

11. Promovarea agriculturii ecologice

12. Specializarea centrului de informare, consiliere și consultanță în marketingul agricol și înființarea unui incubator

de afaceri pentru agricultori

13. Monitorizarea acțiunii de creștere a animalelor și îmbunătățirea potențialului genetic, asigurarea unor efective și

producții care să satisfacă necesarul de consum al populației

14. Organizarea anuală a unui seminar cu exemple de succes, de afaceri în domeniul agricol

15. Studii de amenajare integrată a diferitelor zone pentru protejarea și ridicarea potențialului productiv al pământului

16. Studii de elaborare a noilor tipologii de exploatații agricole specifice

17. Informare cu privire la soiurile adecvate zonei, achiziția și distribuția de soiuri


6. Agricultorii din com Podari, organizați sub diverse forme juridice și persoanele fizice proprietare de teren

agricol

OBIECTIVE SPECIFICE

- Atragerea și stimularea producatorilor agricoli pentru a se organiza in sisteme de cooperare și asociere în scopul

aplicării unor tehnologii moderne

- Organizarea unei activități de consultanta agricola care sa aibă în sarcină rezolvarea operativă a tuturor problemelor

- Integrarea producției agricole cu industria alimentară, rețeaua de depozitare, transport

- Dezvoltarea agenților economici pentru prestări de servicii în agricultură

- Reactualizarea studiilor pedologice și agrochimice și stabilirea notelor de bonitate pe sol în cadrul fiecărei proprietăți

(realizarea zonării și microzonării producției agricole)

- Îmbunătățirea soiurilor folosite (folosirea unor soiuri timpurii și semi timpurii, rezistente la secetă, adaptate fiecărei

zone de cultură)

REZULTATE

Agricultură performantă prin introducerea sistemelor noi de management eficient

BUGET ESTIMATIV



Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020


48 luni





___________________________________________________________________

111

PROIECT nr. 11

Conservarea și ameliorarea biodiversității fondului forestier, com. Podari, jud. Dolj.

LOCALIZARE


RESPONSABIL


1. Actualele zone verzi nu sunt foarte însemnate ca suprafață

2. Împădurirea de suprafețe de teren aflate în proprietatea Consiliului Local Podari, cu destinația

de zone forestiere

1. Dezvoltarea acțiunilor locale de control și crearea unui parteneriat cu un ONG care să

urmărească:

- Stoparea defrișării pădurilor și a vegetației forestiere din afara fondului forestier

- Împădurirea de suprafețe de teren aflate în proprietatea CL Podari

- Excluderea pășunatului din păduri

- Reconstrucția ecologică a pădurilor destructurate

- Extinderea suprafeței pădurilor și a altor forme de vegetație forestieră din zonele destinate și

amenajate pentru sport, agrement, recreere

- Implicarea tinerilor în acțiuni de mediu

- Acțiuni de curățire a zonelor verzi cu voluntari

- Plantarea anuală a 100 de arbori cu voluntari


7. Agricultorii din com Podari, organizați sub diverse forme juridice și persoanele fizice

proprietare de teren agricol

OBIECTIVE SPECIFICE

- Împădurirea de suprafețe de teren neutilizate în prezent din punct de vedere agricol

- Control aplicat asupra defrișării și limitarea acestui proces

REZULTATE

Fond forestier cu potențial în creștere, stoparea deșertificării și a instabilității solului.

BUGET ESTIMATIV





12 luni





___________________________________________________________________

112

PROIECT nr. 12

Sistem de monitorizare video a drumurilor și spațiilor publice, com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL


Dotarea cu echipamente de supraveghere video și instalarea acestora în puncte cheie ale localității

pentru supravegherea activității de ordine și liniște publică la nivelul Comunei Podari










OBIECTIVE SPECIFICE

- Creșterea gradului de siguranță publică

- Număr redus de infracțiuni prin descurajarea activităților ilegale

REZULTATE

Creșterea numărului de cazuri în care autorul faptei este identificat, cu ajutorul sistemului

informatic de supraveghere

BUGET ESTIMATIV





6 luni





___________________________________________________________________

113

PROIECT nr. 13

Sistem de indicatoare cu denumirea străzilor, panouri intrare/ieșire localitate și semne de circulație, com.

Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL


Achiziția și amplasarea de plăcuțe cu denumirea străzilor, indicatoare de orientare, plachete de

marcare a intrărilor/ieșirilor din localitate și semne de circulație










OBIECTIVE SPECIFICE

- Gradul de identificare a zonei și orientarea sunt mai bune, prin identificarea vizuală a

simbolurilor

REZULTATE

Toate străzile marcate

Toate intrările și ieșirile din comună marcate

Toate intersecțiile semnalizate adecvat

BUGET ESTIMATIV





6 luni





___________________________________________________________________

114

PROIECT nr. 14

Analiza nevoilor de formare profesională a funcționarilor publici și participarea la diferite forme de

pregătire, com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL


Realizarea analizei nevoilor de formare profesională și înscrierea funcționarilor în programe de

cursuri de formare profesională generale și specifice

Nevoia de a crește nivelul de pregătire profesională

Obligația funcționarilor publici de a-și îmbunătăți constant nivelul de pregătire profesională

22. Organizarea de cursuri de formare profesionale

23. Întocmirea de rapoarte privind analiza nevoilor de formare profesională

24. Cinci angajați ai Administrației Publice Locale pe an participă la diverse forme de pregătire

profesională


10. Funcționarii publici din cadrul Administrației Publice Locale Podari

OBIECTIVE SPECIFICE

- Creșterea gradului de pregătire profesională a funcționarilor publici și personalului contractual, în

scopul oferirii unor servicii administrative de calitate pentru populație

REZULTATE

Sistem administrativ bine organizat, cu servicii eficiente oferite populației, angajați bine

instruiți profesional

BUGET ESTIMATIV





12 luni





___________________________________________________________________

115

PROIECT nr. 15

Creșterea nivelului de pregătire prin schimburi de experiență și vizite de studiu, com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL

Consiliul Local Podari, jud. Dolj/Primăria Podari

Unitățile de învățământ de pe raza comunei

Căminul Cultural Podari

Organizarea de schimburi de experiență administrativ-educativ-culturale

Vizite de studiu în țară și străinătate

1. Înfrățirea cu o localitate similară

2. Vizite de studiu anuale la instituții administrativ-educativ-culturale cu exemple de bune

practici

3. Participarea la cel puțin 5 evenimente din domeniul de activitate, conferințe, seminarii

4. Aderarea instituțiilor din com. Podari la organizații profesionale


1. Personalul administrației publice locale Podari

2. Personal didactic

3. Elevi și tineri

OBIECTIVE SPECIFICE

- Îmbunătățirea capacității administrative prin exemple de bună practică

- Educație mai bună pentru elevi, ghid de bune practici pentru personalul didactic (schimburi de

experiență. Ex.: școală, camin cultural din alte localități în România și Europa)

REZULTATE

- Îmbunătățirea capacității administrative prin exemple de bună practică

- Educație mai bună pentru elevi, ghid de bune practici pentru personalul didactic (schimburi de

experiență. Ex.: școală, camin cultural din alte localități în România și Europa)

BUGET ESTIMATIV





48 luni





___________________________________________________________________

116

PROIECT nr. 16

Sistem informatic integrat pentru promovarea interacțiunii între Primărie și cetățeni, com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL


1. Implementarea unui sistem informatic integrat, online, sub forma unei pagini web

2. Actualizarea sistemului cu: Hotărârile Consiliului Local, Deciziile primarului, note de fundamentare,

orice alt document care prevede transparență decizională

3. Informări periorice cu privire la aspecte de interes din comuna Podari (social, cultural, economic,

administrativ, etc.)

4. Oferirea posibilității cetățenilor de a completa online cereri către Primărie

5. Eficientizarea fluxului de documente și reducerea birocrației

6. Crearea unei baze de date a documentelor din cadrul Primăriei, facilități de căutare și generare de

rapoarte

7. Instruirea utilizatorilor (public larg) pentru a fi capabili să folosească noile tehnologii, prin extinderea

școlii ca mediu deschis de instruire


2. Întocmirea Proiectului Tehnic









OBIECTIVE SPECIFICE

- Transparență decizională

- Informarea populației cu privire la aspecte administrative

- Comunicare sporită administrație – public larg

REZULTATE

- Implicarea populației în luarea deciziilor administrative prin informarea corectă a publicului larg

BUGET ESTIMATIV





6 luni





___________________________________________________________________

117

PROIECT nr. 17

Programe de consiliere și orientare școlară pentru prevenirea fenomenului de abandon școlar, com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL

Unitatea de învățământ, Com. Podari, jud. Dolj

1. Programul urmărește consilierea tinerilor pentru educația acestora, conform aptitudinilor fiecărui

individ, în scoopul integrării acestora ulterior terminării studiilor, în piața muncii, ca forță calificată

2. Menținerea și integrarea tinerilor în viața educativă, socială și economică

3. Este necesară instituționalizarea unei forme permanente de consiliere pentru tineri

4. Consilierea elevilor/tinerilor cu privire la avantajele sistemului educațional pentru dezvoltarea

ulterioară în viața socială și economică


Copiii și tinerii din comuna Podari, jud. Dolj

OBIECTIVE SPECIFICE

- Reducerea gradului de sărăcie prin creșterea numărului de persoane integrate în sistemul educativ

REZULTATE

- Scăderea ratei abandonului școlar cu 75%

BUGET ESTIMATIV





36 luni





___________________________________________________________________

118

PROIECT nr. 18

Înființare piață en-gros în com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL

Consiliul Local/Primăria Com. Podari, jud. Dolj

4. Înființarea unei piețe en-gros în localitate

5. Înființarea unei piețe en-gros în localitate cu spcific agro-alimentar

6. Sprijinirea cu măsuri economice a întreprinzătorilor locali și regionali pentru a participa la operațiunile

economice din piața en-gros

7. Mediatizarea inițiativei de piață en-gros în zona de interes, pentru sporirea tranzacțiilor


Locuitorii comunei Podari și cei din zonele adiacente

OBIECTIVE SPECIFICE

- Creșterea nivelului economic la nivelul zonei

REZULTATE

- Acces la produse locale, de calitate superioară și piață de desfacere pentru produsele tradiționale, recoltate

“bio”.

BUGET ESTIMATIV





6 luni





___________________________________________________________________

119

PROIECT nr. 19

Realizare centru “After - School” com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL

Consiliul Local Com. Podari, jud. Dolj

8. Înființarea unui centru after-school într-un imobil adecvat ca modernizare și dotări, pe raza

comunei

5. Reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii educaționale

6. Pregătirea elevilor după orele de școală, în condițiile în care părinții sunt la locul de

muncă

7. Organizarea de programe diverse pentru copii, în cadrul Centrului


Copiii din comuna Podari, jud. Dolj

OBIECTIVE SPECIFICE

- Sistem educațional cu grad mai mare de implicare în viața socială

REZULTATE

- O educație de calitate oferită copiilor și sprijin acordat părinților în sistemul de învățare

permanentă

BUGET ESTIMATIV





12 luni





___________________________________________________________________

120

PROIECT nr. 20

Reabilitare Monumente istorice, com. Podari, jud. Dolj

LOCALIZARE


RESPONSABIL

Consiliul Local Com. Podari, jud. Dolj

9. Reabilitarea de monumente istorice de pe raza localității Podari, conf. Hotărârii Consiliului

Local

8. Întocmirea Studiului de Fezabilitate, PT, redactarea Cererii de Finanțare, aplicarea

proiectului, implementare.


Consiliul Local Com. Podari, jud. Dolj, populația comunei

OBIECTIVE SPECIFICE

- Păstrarea și conservarea monumentelor istorice

- Identitate locala culturală puternică

REZULTATE

- Reabilitarea monumentelor

BUGET ESTIMATIV



Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, bugetul local


6 luni




Documents

2014 2020 filedepus spre finanţare în perioada de programare 2014 -2020 şi va avea ca grup ţintă peste 35.000 de locuitori atât din zona rurală, cât şi din cea urbană. Banii