Upload
sadang
View
375
Download
32
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Revista tehnico stiintifica a pionierilor si scolarilor, editata de Consiliul National al Organizatiei Pionierilor
Citation preview
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 1/16
NULV
MAI 984
•
Dir
sum ar
•
E L E C T R O N I C Ă
•
M O E L IS M
• U T O M T I Z Ă R
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 2/16
. - . · ~ : _ - . ;
~ - - : ~ · ~ . _ - . - . . .
'
'
· . . . .
. • . _._ .-
·-
p
1O N 1E R 1
~
-: . ·-: _ - -. , ,
..
RAMP DE LANSARE · ..
In aceste zile,
cind
intregul
popor
i n t i m p i n ă cele d o u ă mari evenimente
ale anului - aniversarea a
40
de am de la revolutia de eliberare s o c i a l ă
nationali,
a n t i f a s c i S t ă
antiimperialista de la 23 August 1 9 « Congresul
ai Xlll-tea a
partidului.
p u r t ă t o r i i
cravate r o ş i i cu
tricoiOt" r ă s p u n d prin
fapte
concrete
de
m u n c ă i n v ă l a t u r a minunatefor conditii ce re-au
fost
create
pentru a se fonna
ca
oameni utili s o c . e t a ţ i i . l a implinirea a
35
de . . ; de
a
c o n s t i ~ i r e a
p r i ~ o r
d e t a ş a m e n t e
de
p 1 o n ~ i
din
tara noastra, pasionati
tehmCJr
se
prezrnta cu un bogat
patmares
de impliniri
in domeniul creetiet
tehnice, r e a l i ~ ă r i ~ prefigureaza o ampla intrecere pentru participarea
cu
lucran
cn
mat ongmafe, de mare utilitate, Tn etapa repubetcana a c:onc:ur
s
ului
..Start spre viitor". P r e z e n t ă m
in c e a s t ă
p a g i n ă citeva dintre realizarile
SI preocuparile pionierilor tehnicieni din u d e ţ e l e A r g e ş
C a r a ş - S e v e r i n
Dim -
bovita Mehedinti. '
1
geniozitate
c u t e z a n ţ ă
Pionierii a r g e ş e n i - d e t i n ă t o r i a1
unor
locuri f r u n t a ş e in e d i ţ i i l e pre
cedente
ale concursului
republican
.
Start
spre vîrt:or '
- a s p i r ă
la
ac
tuala editie la citeva pcermi. Speran
tefe
lor
sînt
argumentate
de origina
litatea
ideilor
pe câre le-au materia
lizat in
l u c r ă r i
peo cit
de
ingenioase
pe atit de utile.
la Casa pk)nierilor ş o i m i l o f pa
triei
din Topoloweni
, in
cadrul cercu
u de radiote&egrafie, sub bfrurna
rea c::onducâ1otutui de cen: Corneliu
C i r c l u m ă n s c u . . montare
lor
elactJonice au realizat un
Alc.p
tDr • • •IC ra<tio minialurizat
10
banda de 3,5 MIZ unul in ba.w
de 7 fl8 Iz. Cofegii lor de la ce rcuJ
"
de
m e r : : a n i c ă - a J t o c a r t w i
flnatizeaza
un mecanism de
distributie
pentru
Dacia t 300 a c ă r u i utilizare COil
duc:e ra eoonornie de
comtMrlibit
.
Tot ta acest cerc a
fost
proiectat
e x e c u t a t ă
o Mflnl de croit I.INIIr·
u l l
pentru
atelierele
miel ale
in
dustriei textile.
la Casa
pionierilor ş o i m 1 l
patriei din Curtea
de
A r g e ş au fost
executate l u c r ă r i cu un grad ridicat
de
ingeniozitate.
de
unde caracte
rul
oarecum de
a n t i c i p a ţ i e
Este
vorba de
Ma$ina
expertmentali cu
proputste efectroctnetlci ,.Start
28811 . Realizatorii
o definesc
drept
vehiculul viitorului pentlu
distant
.-.
medii sa.atte. infocuind c:ombustl
bilul
pe a z ă de petrol cu c ţ i o n a r e a
e t e c b i c : ă awînd posibititatw:a re
w p e r ă r i i
energiei
de- friilate..
un
deosebit
inteles
se
va bucura Mo
t o c ~ A l o i u l • ' M . . c s ~ o o •
destinat
e f e c t u ă r i i
unor lucrari agricole alt
mental
c:u
biogaz benzlna.
In
obiectiv:
APLICABILITATEA
La Casa poniezilor
ş o i m i l o r pa
triei din
G i \ l i e ş t i judetul
Dimbovita.
ptOnierii
memtwi
ai
c:en:urilof
te
h
nice se a f l ă in
p t i n ă
e t a p ă de f i n a l
zare a
l u c r ă r i l o r
pe care le au
reali
zat in
C"l"ul
concursului .,Start spre
D u p ă ce i-am va21d
la
lucru
pe
etec:trUi'licii,
modEiis
RIUIUi.
camr-.gau ne- i im
ctat seama
c:a numitonJf COfntln al IUctarifor
esae a p l i c a b i G ţ a l e Q . utilitarea in cere
ma; d i ~ ~ e ~ ~ s e
cbtsenii atit
din
proce
sul
instaucti• educatiw
cit din act;
~
•clNmico-s«h'e..
A
Plitnr:la
Riua.
Adriatta Voinea,
Cristian
Badea,
Radu
Ioana Enache.
pe
e i b ' ţ i membri aa
c:erc:ului d e ~ r a d i o ~
ca1r:11 rea de activitate Aun tia \linti
tesocu i i n d n . w n ă
in
finalizarea recep
loruU radio cu
pornire
prin
SlliiiZOt
e * t e de U m i n ă . ispozitivului de
mâsur.uea C O I I t i m d t ~ Wc:uil or
in1primae
.. . _
pentru
e s ~
rea n o ţ K n b de elecllonica in cer
c:urille
7 •
Concomi-
tent
cu
activitatea
p r a c t i c ă se are
in
w
lk se
stimulalea
inlelc
sufut
hl(.i
de o ţ i u n i l e ll&oeetice. pentru
rea unor
bogate
~ din do
meniul
electronicii
_
Concursurile
.Cine ş t i e
e l e c b C H l i e ă . , c î ş t i g i " , Of'
garNZ:al e
inbe membrii grupdOr
de
actitillllt 5 • • d«mmlit a fi
ef.ciuta
cai de a . , . t t ă ( i l o r
dn
do
meniul eiectronicii_
De Wl d&osetlit illleces
se .
bu
cura
ctes.;gw una dir:Cie luaar1e
c e , ~ _ .
de modtfi IWoL
F . worba de
~ p a
p o ~ t a t o i l ă
pentru
stlopit
pomii in zonele gleU a c : n : s i b i ~
Conduc::ilorut de cete Nie Marin, îm
p r e u n ă
cu
pionierii
realizatori
ş H i u
propus c:a aoeae deosebit de utila
lucrare fie r e a ' i z a t ă prin utilizarea
in
cea
mai rna.e parte a mzteiZalr:lol
Sll••artSamblclor
r e c o • d ~ i o m te
tteJnbrii ceu :ub de
IRO Ir:li5m sint
a*>ri i
unor
inspirate mil'Ctlete de
acUHMtz le tachele dar
in c e t a ş t
timp ai
unei
lua ari de
larg io
1ll:
res:
clrijatoil
uti f iw des1k
11
i n p t a ş
ti
1 ii i n g r ă ş ă m i l : l l e l o r pe l ennr i e
llglk:ote
-
Dicec:bul
C a • i pionierilor
ş o t
Riib' pabiei. praf. Aolin S'Canesc:u.
ne
p r e : z i c s l ă
o
IUcran
dEosebit
de
o d g i n a l ă
abac:tid a pionierilor de
fa ceta.l de tapisetie_
Ei
vor finaliza
penbu .Jil i u 2f1I.Xr o tiJsin ie de
clsaaensiuni
mari pe care au intiru
..
~ C i o c : â C i a "
c:ae se impune
pnn :ne
a;JAt de pxa pe ea te o t ~ i i l
României
i l
traiSftlit
tuiUror
• f i o r
lumii
2,5Vj0,3A
•
Q
b
. -
2 e S T A A T
V I I TOR
2XAC180
Pasiune
-
omuna:
Fizica
Cine sint pasionatii? Membrii
cer
cului de f i z i c ă de la Ş c o a l a generala
nr. 4 din Drobeta-Tumu Sevenn.
Prin ce
se
manifesta pasiunea aces
tora? Sint numeroase dispozitivele
__aparatele r e a l i z a t ~ in cadrul actiu
nii permanente ce vtzeazâ autodota
rea cabinetutua
ş c o l a t , d u p ă
cun ac
tMtatea
de
cercetare nu
c u n o a ş t e
Autodotare
•
Ş I
cercetare
La liceul pedagogtc din Caranse
b e ş ,
cu
o
perseverenta
d e v e n i t ă
tra
d i ţ i o n a l ă
pionierit
tehnicieni,
a l ă t u r i
de
colegii lor din clasele mari, sint
p r e o c u p a ţ i
de realizarea uZlOf apa
rate,
dispozitive, instalatii
cu
u t i t r z ă r i
murtiple in laboratoarele
de
f i z i c ă .
chimie. biologie
.
De la
difectorui ,._
ceuJui. prot. Virginia
Ardeleanu
.
a f l ă m
c:â au10do&aAs
repJeZjnta
o
preocupare
de
prii'\
ordin.
a ş a exph
c:indu-$e cum a fost posibil
sa
se
realizeze taboratoare dotate cu mtj
-
Cititorii
construiesc.
cititorii propun.
Felibu
pionieii
care
ww
âwte
alfabetul Mone. etewt Slancu Ma-
•
•
-
3V
+
\3 - • • •
.ca •ri<::ilili
de
ps l i
11•7
OI la
-
ale
de
ccm .ric ş t i i u c - l i c
z
le
in ş c o • i . La ap:c)lli'C
din acest an. l u C t ă r i l e .ar
llematici generali .FIZica in
rea
unor f ~ din n a
curind va
fi tesminatâ
c o
aparatului destinat
m a g n e t i z
- r ee .l iz at d u p ă s c h e
revisla ..
Start
spre viitor. C
rul acestuia o parte dintre
cercului de ş t i i n ţ e l e naturi
dia i n f l u e n ţ a apei magnet
pra
~ · dezvoUarii
Dintre
p r e o c u p ă r i l e
mcercului mai amintim rec
bateriilor uzate,
r e z o l v ă r i l e
bleme.
dezbatenle cu teme
meniul fiz1cii ca realiza
numere
din
revista cercul
vers
XX '
. Numarul
primit
redactie se o r e ş t e a
fi
prin
tematica un argument
in
pasiunii pentru f i Z i c ă a p
de
la
a c e a s t ă ş c o a l ă .
loace audiovizuale instala
cele mai moderne. lnstaJatia
viziune
cu
circuit
inchis
a f
zata
in
mare parte prin fort
BeYii sint antrenati
intr-
n e n t ă
activitate
de
cercetar
tatele pasiunii
s t r ă d a n i e
cind obiectul WlOf c o m u n i c ă
siunile organizate periodic
d e
ltceu.
o r a ş judet.
intr-un
asemenea contex
resc ca a b s o l v e n ţ h acestui
se
integreze rapid in ritmu
procfuc:tiw, sa d e v i n ă bun
l i ş t i conttnuind de fapt sa I
domenile in care $i-au con
siunile inca
din
anii pionier
gtnea i prezinta
la
lucru
dintre
pionterii tehnicieni d
ceuf
Aedagogic
din Caran
rius.
de &a
l.iceuf
~ G r i g o r e
dr escu- din
T N g o v i ş t e . iud.
v i ţ a . propune un genezatu
pentru
ă w ă c n a
lelegcafiei
Tranzisaollllelll T
-
T
2
afeseslk a t r ă l l iuc wa cm:u
lant asi-abil
Modul
de t u n c ; ţ i o o a r e
Prin
at inga•
c:u
•k
;,<lu
tacaeklr a - b (care
constih
puiAtlfUI)
10nut
din c a s c ă
rupe - apt'Îf lde beeuf.
Uootaiu'
poate
fi folosit
naacor- de a u d i o - f r e a e n t ă
ltstwea c:Pc:uiteloi de j o a
venta
u......_,_._ •
.._.."""" C:ompofler'.ee4'n 3
ade in de princ:ipiu
ralorufui.
in
locul
baozisloareilrK
AC
fi
tolosfle wrnetoarele
tran
8C327.
BC328. 80136.
BOMO
etc
_ (illegtrea t ipului
21510f in b'oCtie
rea beeului folosit)-
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 3/16
ROMANIA
PE DRUMUL
MARILOR
ÎNFAPTUIRI
La
s f î r ş i t u l lunii
aprilie,
t o v a r ă ş u l
Nicolae
C e a u ş e s c u
secretar general al partidului
p r e ş e d i n t e l e Republicii, s-a întîlnit în cadrul
unor
vizite
de lucru cu
oamenii
muncii din
j u d e ţ u l
Constanta din
mari
u n i t ă ţ i
indus-
triale ale Capitalei. Vizitele au constituit
noi
prilejuri de
a analiza la
f a ţ a locului posibili-
t ă ţ i l e
existente pentru
sporirea
c o n t r i b u ţ i e i
marilor citadele
m u n c i t o r e ş t i la realizarea
unei noi c a l i t ă ţ i
a
muncii
a
v i e ţ i i
în
toate
domeniile
-
obiectiv fundamental
trasat
de
Congresul
al XI
l-I
ea al partidului
pentru
acest
cincinal.
Dialogul t o v a r ă ş u l u i Nicolae C e a u ş e s c u
cu
f ă u r i t o r i i
de b ţ m u r i materiale, cu
repre-
z e n t a n ţ i
ai
conducerii ministerelor centra-
lelor industriale de profil cu s p e c i a l i ş t i , con-
stituie
o e l o c v e n t ă ilustrare a p r e o c u p ă r i i
constante,
s t ă r u i t o a r e
a secretarului general
al
partidului de
a
examina stabili
c ă i l e
m o d a l i t ă ţ i l e pentru
indeplinirea in cele
mai
bune c o n d i ţ i i
a
planului n a ţ i o n a l
-
unic de
dezvoltare
e c o n o m i c o - s o c i a l ă
a României
pe 1984. O
a t e n ţ i e
d e o s e b i t ă a
fost a c o r d a t ă
c r e ş t e r i i p r o d u c t i v i t ă ţ i i muncii r e a l i z ă r i i
exemplare a
sarcinilor cuprinse in progra-
mele prioritare privind ridicarea nivelului
• Printre premierele tehnice cele mai recente
ale industriei noastre
se n u m ă r ă
transformatoa
rele de tip uscat de 20 000 V necesare metroului
b u c u r e ş t e a n . O b ţ i n u t e
pe
baza
unei
c o n c e p ţ i i
ori
ginale
a p a r ţ i r i n d
s p e c i a l i ş t i l o r de la Centrul de
c e r c e t ă r i
ş t i i n ţ i f i c e inginerie
t e h n o l o g i c ă
Eieo
troputere Craiova, cu materiale izolante indi
gene
noile produse
r o m â n e ş t i
au p e r f o r m a n ţ e
tehnice
f u n c ţ i o n a l e
comparabile cu cele exis
tente
pe
plan mondial. Prin asimilarea acestui tip
de transformator
se e s t i m e a z ă
reducerea impor
tului anual cu circa 15 milioane lei, în cadrul
lntreprinderii Metroul B u c u r e ş t i .
• Tractorul U-1010 -
c ă r u i a
i
se
mai spune
tractorul Iim
z i n ă
- este cel
mai
recent
modern produs al întreprinderii de specialitate
din
B r a ş o v .
El se
r e m a r c ă
prin p e r f o r m a n ţ e ni
vel de tehnicitate ridicate, prin raportul optim ob
ţ i n u t
de proiectare intre putere consumul de
combustibil, ceea oe a
f ă c u t
fie solicitat de
pe
acum de firme intreprinderi din 15
ţ ă r i ,
printre
care
se n u m ă r a
S.U.A.
F r a n ţ a ,
Canada Noul
tractor este destinat atît -agriculturii cit tran-
•
tehnic calitativ
al
produselor
c o r e s p u n z ă
toare c e r i n ţ e l o r
economiei
noastre n a ţ i o n a l e
e x i g e n ţ e l o r la
export
reducerii consumu-
lui de
materii
prime
materiale, energie,
combustibil
m a n o p e r ă .
Vizitele au
avut
loc
în
atmosfera de m u n c ă
i n t e n s ă , i n s u f l e ţ i t ă ,
pe care
intregul popor
o
d e s f ă ş o a r ă
pentru
.
îndeplinirea cu
succes a
•
ORIZONT
TEHNICO STIINTIFIC
sportului, tractind remorci,
cu
viteze
pina
la 30
km
pe
o r ă .
Tractorul este dotat cu o
m o d e r n ă
ca
b i n ă r e a l i z a t ă
d u p ă criterii ergonomice, care dis
pune de radio, de sistem de
v e n t i l a ţ i e
de n c ă l
lire.
• l n programul de f b r i c ţ i e al. l ntreprinderii
mecanice din Roman, care cuprinde e x e c u ţ i a de
strunguri carusel
c o n v e n ţ i o n a l e
cu c o m n d ă
n u m e r i c ă
cu cap revolver
sau
cu magazie de
scule într-o g a m ă
v a r i a t ă
(ou mari
p o s i b l l l t ă l i
de·
combinare a diverselor elemente f u n c ţ i o n a e
constructive
in
peste 2 000 de variante tipodi
mensluni)
se a f l ă
aceste
s ţ r u n g u r i
carusel care -
planuiui
pe
1984
an
h o t ă r î t o r
al
cincinalu
pentru
o b ţ i n e r e a unor
r e a l i z ă r i
cit mai m
in
cinstea
celor d o u ă importante
ev
mente: a 40-a aniversare a
r e v o l u ţ i e i
de
berare
s o c i a l ă
n a ţ i o n a l ă
a n t i f a s c i s t ă
a n t i i m p e r i a l i s t ă de
la
23 August cel
de
XII
1-lea
Congres
al Partidului
Comunist
mân.
pentru
c a l i t ă ţ i l e lor
deosebite
au
fost dist
anul trecut (1983) cu · premiul Traian Vuia
Academiei A.S .
R.
Aceste strunguri sint
m a ş i n
nelte universale cu
c o m a n d ă n u m e r i c ă
de co
rare destinate,
în
special,
p r e l u c r ă r i i
pieselor
r e v o l u ţ i e cu profil curb
~ i .
de asemenea cu
e a ş i
e f i c i e n ţ ă , p r e l u c r ă n i
pieselor cu profil
tangular etc. Echipamentul de
o m a n d ă n u m e r
este
de
f a b r i c a ţ i e r o m â n e a s c ă
de
tip
NUMER
331M cu c o m n d ă
n u m e r i c ă
pe
d o u ă
axe. Cu
cesorii speciale, strungurile sint dotate cu
a p
tori fixe sau mobile ale platoului, cu
i n s t a l a ţ i
r ă c i r e
cu transportoare de
ş p a n .
• ntreprinderea de Echipamente Periferice
IE
PER
- din B u c u r e ş t i
e x e c u t ă
pentru teletr
misia de date legate direct
sau
la
d i s t a n ţ ă
la
culatoarele numerice o
î n t r e a g ă
familie de di
zitive de
a f i ş a r e
alfanumerice. Echipamentul
numeric semigrafic de tipul DAF
2010
(fot
este unul dintre cele
mai
dezvoltate echipam
din
a c e a s t ă
familie avind o
s t r u c t u r ă
cu micro
cesor care permite introducerea. prelucra
transmiterea
r e c e p ţ i o n a r e a i n f o r m a ţ i i l o r .
2010
a fost utilizat cu succes
in
exploatarea
b ă n c i de date, in o p e r a ţ i u n i de plata imPQzi
editarea facturilor, calculul salariilor etc. l n
l a ş i timp
î n s ă
echipamentul are o l a r g ă utili
in
conducerea unor
p r o c e ş e
automatizate.
fel
el poate
fi
folosit
tn
conducerea
c e n t r a l i z a
r e ţ e l e l o r
energetice n a ţ i o n a l e ca
in
centrel
a u t o m a t i z ă r i
din Industria c h i m i c ă m e t a l u r g i c
minien\.
S T R T
S P R E V TOR e
•
•
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 4/16
~ ~ ~ ~ ~
~ ~
......
S A C O N S T R U I M
i M P R E U N A __
•
Montajul pe
care
11
vom
deecrie
in
continuare are
u r m ă t o a r e l e
posibili
de lucru
telefonie bandi late
raii
i c ă telegrafie emisie-recep
ţ i e fn toate benzile de f r e c v e r ţ i a l ~
eate rad ioamatorilor
ln
domeniu l
oodelor
sctJrte.
respectiv
3,5
MHz
, 7
MHz
,
14
MHz
,
21
MHz 28 MHz
.
• SerwlbUitalea receptorului este
mai b u n ă
de 5
.v
la un
raport sem
nal zgomot
mai bun de
20 d8 .
. Y•24v Tx
2
Pornind
de
ra premiza cel curile de radioamatori
din
c o l i ş i case aJe
pionierilor
ş o i m i
i ş i reatizean\ o pa1te
din apatatuta
de
care au
nevoie prin
autodotale tirind
seama
efe niv
gel iel3l ridi<'4«. la cae se t e z i n t ă p w e g ă t i r e a
t e o r e t i c ă
a membrilor acestor cercuri.
propune
rea unui transiwer care.
prin performaf'4ele sale, a
putea
satisface
deplin
uiget Cele
tinerilor ~
teni.. radioamaklri..
Aparatul a
fost
conceput. realizat experimentat in
~ t i similare cu
care
dispun
casete
pionierilor
ş o i m i l o r
patriei
a dat
rezuhate
foarte bune-
B nu r i d i c ă
tehnice de reatizaJ e regfare , fiind in general u ş o r aa:esibit constructoritor r a d i o e f e c t r o n i ş t
Piesele
componente sint
f â f i c n in
deci pot fie
paocur.de
i i l ă dific:ultliti
Pn
: i l i
cei
ce
daresc s i can r•u· it. s i e •
1 r.
1.
·1
e
fi ,- .
•
P " Ut
ia
• •
t i
Ali
en It
•t •••••• s i
pcnd1 o
a 1 l r b •
conspwm
Uoa
e
â
f i T I
l l l i l
•
• SelecUvflatN
este
d i c t a t ă
de
parametrii filtrufui trece b a n d ă de
tip EMF
~
este de 3 kHz
la
6 dB.
•
Atenua,..
frecvenlel Imagine:
40 dB.
• Pu1tl. r r • • de . . . , . •
emtitoNut
este de
10
W Tn banda de MHz
scade
la
8 W
in
celelalte benzi
de
f r e c v e r ţ ă Atenuarea undei p u r t ă
toare: mai b u n ă de
60
d8 . Atenua
rea
benzii laterale nedorite:
60
dB.
r · i2v Rx
3
Atenuarea produselor
de
mixare ne
dorite: mai
b u n ă de
40
dB
.
• Scl\1108
bloc
este
r e d a t ă
Tn de
senul
a l ă t u r a t
constituit dintr un
n u m ă r de 46 c ă s t . 4 e
ce
r e p r e z i n t ă
etajeie funqlonale
lntrunite de
mon
tajul nostru. Pentru o deplini r ţ e t e
gere se cuvine o
l ă m u r i r e :
numerele
din
s1fnqa sus
s e m n i f i c ă n u m ă
r u l
etajului,
tar
cele
din
dreapta Jos.
eul unde se a f l ă
etaJe
le respective in
schema
de
principtu.
r lZYib
•
S d
:
r
* fii: ;tpfa
Rrc
et . . .
s..........
cules
de
liltrufui bece j
100), prin
CCII'II'I' '._..
inlrare
f i K 10112 la
ii Jin
r &aul de c o m t l s • emi
(REL 101) care pe ~ i
inchiS .
f8<l8
l e g ă t u r a cu
b a n d ă c o r e s p u n z ă t o r gam
v e r ţ i d o r i t ă
Un exemplu: pentru ba
MHz. de
la a n t e n ă
sem
prin filtrul
trece jos
co
C 101, L 101, L 102, C
1
prin releul REL 101
m
prin filtrul trece b a n d ă
L111 , L112, C116, C1
l113
L
114.
Mai depar
este aplicat prin C 131,
zistorului
T
101, montat
ca
tor de intrare.
Pola
T 101 este a s l g u r â t ă d
R 102. Rezlstorul R 101
f• 12vlb t1 2vR
[t
FILTRU
~ W O I
]
S M XER
16
FILTRU
? u ~ 1Rr .
•
8
H XER
TEMA
~ ~ U T A R E
rlfl
Fllllll
TRECE
INTAA'Rt
•
.. ... ATOR
TRECE JOS BANDA
'
c;7
14,21, 2 1 BANDA
9 HHz
nuu.
t
KHz
1
RECEPTIE
-..
LA 9 HHz
9 HHz
RECEPTIE
110 100
100
100 200 200 200
200
1 ,.Ta 1 ,.,.,. T ,.,.,.
Yil
·; .R' J.". :: BANDA
110
''
'n ruK
~ H P U F I C A T
12
0HECTM
t3 F I C A T O R
.
....
~ COt1UTARf ~ K H z . 500
Kltz
DE
r tN·
EHISIE
RECEPTIE
A
Rf U I l l t
RECEPTIE
PRODUS
L..
fll
TRULUI
~ 200
200 200
t100
200
1 2 v R x
•
•
•Tll
Tx
1
l
r
Tx
..
12 l r t i ~ A T O R
Hl.n. f.
[li
IT7
H
IXEA
r;i FI
,LTRU
fi? .
~ 1 C A U H
120 21
v
li
BITONAL
SI
~ r ~
J
l A , > ; : - ~ ~ H n
FJIJRU TREH
DUBLA ... .
ISOO K H 2 - 9 ~ l 1 BANDA
9 H J : " ~ ~ I S I EIXER
I.AnRAu
u ~ l u
u ~ . H H z •
8AHDA 3,5,
7.
TEST
EHISIE 9Hltz
EMISIE
21,28
HHz
300 300 4
00
400
600
600
600 500
12vlx
•
BlU
l
1 ~ 1 :
Q-
f•12Ylx
•TII
J22.
'
y
••
IX
T
•
1
:
[ZS FINAL
T ~ I F I C A T O R
.
27
DETECTOR
·
;
· S f
Hf(.
..,,
,EHISIE
-
• 2 EHISIE
..
500
KHz
R.A.A
.wru•;:A
A.A
•
soo 500 500
100
700
1 : 12vlbr
1
~ · ~ y
lbr
l
V '1
III
9•1
t • 12YAxlx \)+12vRll Tll
••12YR
29
OSCILATIJ
30
[)1 32 n
fARE
34 3S
~
A \ ' 1 ?
UN
OSCILA
TOR
AMPliFiC
FRECVENTA
SEPARATOR
SEPAAATOR
~
: ~ :
' f i D · ~ ·
8,5
MHz
SEPARATOR
RfCEPT
VARIABILA
1
11:)0
800 800
EMISIE RECIPTIE
900 900
•
•
800
I
31
39
40
~
41
~ J ,_
.. ·- ·
. . ,. 11 ( j
STABILIZATIJ OSCII.ATM
AI'1Pl
lfiCATOR
fiî
.
~ F i f
•12v
Ax
fx
9v
500 Otz
SEPARATOR
SOOI<Hz
.
EMISIE
800
•
EHISIE
1000
1000
1000
1000
900
' '
1
lll
f•
4v
[O
1
[44
-1
•12vlx-(W 45 46
SlABI
\IUIC A H P l l f 1UICJ
no[
AEORESOR
•12YRxTa
9v
500 KHt f-o •12'1
Ax
STABIUlATOA
STABILIZATO
R E C E P ~
24Y
12v
1100
uoo 1200
•
.
4 • S T A R T S P R E
I l
T O R
•
•
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 5/16
IC1M
tc'lnfl
(117
(111
c:hid
tn
o
Jll ta dn..., r'ut
din
oclacb in
barj, M9JI'nd n
fe -
lul .ee a
t :
o R 1 e
Slwllilitaae
a eta;u
lui &tt;JifM 10 :W de . . . . . . .
S.Ooa
OIJI. . .
EIIB
COl Illl\lili. de
L 131 , ; R 105.
F"'•ul c i
ineous?la-
1ea
anntului
prin
j o n c ţ i u n e a
emt
tor-cotector este reta1iw mare
(20-30
~ asigud 0 1
RICOI4ie
bri cnar ln
nc:initdoa unor
sf14il
do
puiBre nwe. altfel spus. reoopto
rul
u l a Pfe*Jill de r t u i ' I O d r ' J C i e ş i
moduiJCie inc:::rucifd. Din ac
ele lili i
con•lchr&Jie UJiilli1lNul
eta;
(col
cae
b•- .pme
semnalul
cin autoui
ln hclrer'4a de 9
MHz),
pr'.mul mixer
• fost
echipat
cu
tranzistoare
de tip
FEl (T
201, T 202).
Petlbu
o
buni
func:tionele
a ace
1tui
tD,t
de mixare,
sur.- baiZ:istoarelor tfnt leg 2 la
e x b a n i l i ţ i ? e
unui
poe&._iomebu
_...
m i i ~
cu c . e se face
lilnebka
. ._
rin
punctul de c:onexiw1e 101
•
ariiri .am satul
util • prin 201.
.emnalul
pii0118J1Ît
de la
08Cilloru?
cu f r e c s a 4 ă . Dtaw lui
T 201
este
legali a.1
o .
a lui T
202
a n d
ca
i r n p e d a t ţ i
de
san:ini. cir-
ooitd format din l201, C 209,
cu o
f r ' e c v e r 4 ă d e ~ ~ (fo) de9 000
IIHz.
A •
1
re tn 9000 IHz
e11B
fulu
al
din: L
202..
C 247. C
205.
l 203.. c 241. c 208. 1. 204, c 249.
CaR L 205. C250 L 206.
de
aici
. , . . . , PinA? aiUnge prin C 211
pe t-en
bau
' I I :onU
T2103, C&'e l m p a r i
cu T 204 fuiiM rj de
9 000 IIHL Salcii•
acutul
anpfdi-
c i Q
elle constiluill
cln
L201,
(120
(123
(126
029
C 212, cut•'ll inl l ldiw a.1 L
2D8
Prin
c
216
. . . . . . . . .
. .
col
de al
dcloa
miJcer,
ed.. _ cu llavillt»
t t T2015
T206
CordMtl '>r'UU C218 f legi-
tura cu tC 1
c i . . .U de
8
500
tiHz..
SaR:b-.
mberului 9 000 tiHz la 500
IHz.
1 I1B bn l l l i
din
L 209 , ; C 221
G . ~ ' ~ 1 1 cu L 210. eAte prin C 222
dioda
D 202, b•ISfai
i a fiftru-
lul
b...,. bendi BJF
V. Pen
tru prutactia t , . .Uiiri lor
filtrului..
cuplajul S8
face C11J
1 ctit la Înbant
pr&. c
225, la
ieiFile
prin
c 221
Pe
...
de
~ i e , dioda D
203
prin R 221 R 222 este d o 8 c h i : s ă ,
ooplnd astfel
filtrul oo
primul
etaj
amplificator in de 500
ldiz.
cae .-e ln tranzistorul
T S&'Câ• uae
c:in::ari1U1
oecilant
din
l
211,
C 237, C 239 P'""' in
bam
lui
T 208 cae eate col de la doilae
....-
plficalor in
f r : o c : u e r ţ a
de 500 ILHz..
Pellbu
~ n u u
C0fl1)0f l l t*l i de
•::dirAlc ~ i . 80inilalut cules tn
caleclorul celui de al doitoa amplifi..
ador
de
500 ILHz..
se
ll)lic:i
prin
L 215.
l216, domoduW«uuui
de
podus. oo
diodele
D
205-0
208. In
2D7 se va ::fsi compo
na It&: de d o f l e c s ~ d i n •*=•·
POI&Ciorna3au1 P 1101
rj
...,.. - .nr
..-:lc'll la illbalea
flUiu'lul final de
adoltec
U C ă .
DJn pil.ft:tul
206
COf'lopooo& t&: cu
flectrer4a
de
500
lcHz
- Îl ..odl.ce
pe . . . .
de reall::i
automlll
.a (RM)
.
T 7of
.e
ca
u i C i n ă
c:iR:ulh4
touolillt
din
(1101
•
t i r
.
t .
2.
5.
7.
..
11.
11.
tc10212
C I T J
tn 7
l i
1
2 . . 1111
' '
1 ..
a:wu
W215
eous
..L l
]
1Dr
• '
ta
2M3JIS
011:1:1
1 •un
eant11a t l
....
11.. o·. •
14. . ,
Z
JF Ii
kW t Z
15..
Dis
P
ZI
k%1Z
. . _ Dh ..
z
f t . t s l
•
(135
......
...
7
.....
M S
BC107 , a cm
BC107S
801a ,
801.
-
err-.,
KT..r
2•wn
F117
EFD115..
EFO
MI
-
-
-
L181 'i
C lm
.
Pwin
C11M
1n
esiB " ' l e • • lli dA te eloi' cu
b ' I
e •
eau1itme ( ~ I J I : a om
D
l'QZ).
Coru11p0001Jk continu
, . 1
: i
pe bera bauzis,
O'fljuj
T
c:an:s,
~ de ... B•Wr
a
1
le .. - • 11 ... aMII1Iea:n f'-C
1ta:r • • . e• In
c::Do
uc:iiCi 1 r
din
OCII: t l n l lui
T
702 a
1
wal:ure ils.
zas
, . . , . Q ţ i o o ' 5 aa
-···7··
...
t
l101 i ls
OiwizlDrul r& ' IOil: Rn1, R1G
p 701 8igr.7l i o pepill izuo •
delor 0701
, 07412. d lMn*in
teclarUI
de
RAI\
l i
altiol
...
un
niuel
p
1,111
i i t . fn col•
•ftlllifio: 12
CI'Uiui c:.c. (T
702) •
naotat
un p o a ţ i o n l i d r l u
-•a
bl.
pe
oiruia
e
1 b
un
g '* a 7s•u ca ildliclftJV d
vel
Cu .;utorul
pot:"'
. . . .
P103 • fiiQII r i i ca a
.... •
prin 11• ia'-111 _te
11111 , l
de fliec:wlnli
i l
. .me l l n (S
lcHz 'i 500 1it-t4 T
203.
20t
t
T 2111 . R a · L1u l R 710 Mtll? S
•411ilul
J CI/
a:l Pl*E'4
....
PCII11U Ngh j 11 R * ' .. R 1 J
1ii ('R.M.A.) 11
U:q;IB
. , . _ .
nila al a " ' ' . li ce
: : : ( : : : . : i n
WitUf).
-
T
...
D a1
....
lla1 •• ..
o
...
.......•
..
:I:J
1
Ttet , TSID
TJI1, T-. T2115. T2111. T
Tlll2
T
2a ,
T
1M.
T
1111
T 2tlil,
T 411, T 4112, T
4G,
T
set,
TSR, T T .Z . T78t,
T TeiS,T .
Ttaz.
TID ,T T11et,T11JZ,
T111D,TtGM
, T'MIS
T 301, T 3112. T 3113, T 314,
T , _ , T
7GI2,
T ea, T 1101,
T1102., T 12113
T sea,
T11a,
T
U11,
T 12113
T11M
T 12U.T 12M
Tset ,
TSGS
o
111,
o
501
, o SG. o ue1,
D
181,
D
12113.
, O
121M
O
2115.
O H l , D
28 .
O 2tlil,
D _ , j , . . D J G , 0 3 M ;
o .n. oee:z.oas.o..._
0-
o
. . .
o
2111.
o
2tiS,
o
. . .
DeM.DM5 ,011 J I ,D t l l l
07112,01e1
ow
. . .
u- .n-
Dlutt
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 6/16
• MODEL I SM •
P entru confeC\10narea navomodelului se f o l o s e ş t e
un
material
bine
cunoscut - polistirenul, care este
u ş o r de
prelucrat. Materialul poate fi
ta1at cu
o
s î r m ă
dar la fel de bine se poate folosi o
p î n z ă
de bomfaier,
o pila pentru fier sau un cut t
f o a d ~ b i n e a s c u ţ i t
Cu o l a m ă sau..cu.o
pila
pentru lemn facem finisarea La lipire sau
la
vopsire trebuie folosim
vopsea care
nu
contine acetona sau n i t r o d i z o l v a n ţ i.
Modu
l e lucru:
• Pe o bucata de placaj.
gros
de 4 mm, cop1em cu indigo piesele 1 5.
le taiem le ş l e f u i m cu glaspapir. Din polistiren gros de 50 mm t ă i e m
d o u ă paralelipipede de dimens1unea 390 x 90 mm. D u p ă detaliu 1, pe
ambele jumatati desenam orificiul pentru baterie,
ap01
i l taiem. Pe deta
liu
1,
fixam cu un
ş u r u b
M 3 x
10
cirma (det.
11) d e c u p a t ă
dintr-o tabla
de aluminiu de
1
mm grosime. Pe ambele
p ă r ţ i
ale det.
1
lipim paralelip
i·
J)E'zii
p r e g ă t ~ i .
D u p ă
uscare, taiem prora pupa lipim
det
2 3.
Pe
o
coala de desen copiem o
J U m ă t a t e din
planul orizontal
al
corpului,
a d ă u
gi
nd 2 mm, îl
d e c u p ă m
apoi cu
un
creion moale
îl
copiem pe model. La
fel procedam cu planul vertical.
• Finisam cu glaspapir corpul b ă r c i i astfel incit ambele
j u m ă t ă ţ i
fie
simett.ice. Cor:pul asUel netezit este lipit de jur imprejut:. cu o hîrtie sub
ţ i r e
(poate fi hîrtie- de ziar). Acum coloram modelul
cu
culoarea
de
baza iar eventualele d e n i v e l ă r i le chituim. Dupa uscare îl ş l e f u i m cu glas
papir
apo1 il
vopsim
din
nou.
Ultima
vopsire se face cu email sintetic.
Folosim culori deschise combinate
a l b r a ş
u, alb-albastru. Partea l a t e r a l ă
- det. 6 (dreapta-stinga)
f ~ r e a s t r a
frontala (7) vor fi decupate tot
dintr-o coala de
bloc
de de-sen.
In
locul mdicat îndoim inainte de lipire
jntroducem o bucata de celuloid s u b ţ i r e o b ţ i n î n d geamul de la f e r e a s t r ă
Inainte de a lipi
in
cocpit scaunul p a r ţ i l e exterioare le vopsim în r o ş u
Placa pentru punte
va
fi vopsita
in
ne9ru sau lipita cu tapet care
sa
imite
lemnul.
• in onfiCiul de sus al p1lonului lipim log1a motorului (det. 4) cu cele
doua placaje de 5 x 5 mm.
cu
c o ~ u l taiat, cum se vede
din
desen.
• Pentru punerea în
m i ş c a r e
folosim
un m o t o r a ş
electric de 4,5 V (8)
la care se
r o t u n j e ş t e c a p ă t u l
axului (det. 9)
din
material plastic
0 1.4
mm). La elice insa trebuie marim
p ~ i n
orificiul la 0 1.9. M o t o r a ş u l cu
elice se
va
fixa
in
l o c a ş u l
motorului
cu un
elastic prins de
un
cirlig
din
s î r m ă
0
0 8
mm).
• Pentru conectarea m o t o r a ş u l u i la bateria de 4,5 V det.
10),
folosim
un cablu s u b ţ i r e 0 1 mm, care va fi fixat de pilon cu o a ţ ă i n t r o d u s ă prin
orihcii in
det.
1.
Un pol
va fi
conectat la comutator-Ul fixat
in pilon
. Co-
mutatorul poate fi
confeqionat
de noi
din
contacte de la o baterie veche
din 2 h o l ş u r u b u r i .
•
D a c ă
folosim
un
comutator
mic
cu maneta,
il
vom fixa in pilonul de
sub
l o c a ş u l m o t o r a ş u l u i .
Dupa
aqionarea
comutatorului o c o n s t a t a ţ i
daca
m o t o r a ş u l
are
direqia c o r e c t ă de
invirtire; curentul de aer de la
elice trebuie fie orientat spre barca. Daca
nu
e a a. modificam sensul
de rotire a m o t o r a ş ului prin schimbarea polilor cablului la contactele ba
ten ei. Bateria este izolala printr-un capac det 5) care este introd-Us cu
un
capat
in orificiul
de jos al pilonului iar al doilea
c a p ă t
se
f i x e a z ă cu
un
Ş _ t i f t
dmtr-o
s î r m ă 0 0.8
mm, introdusa
in
orificiul
din det 1.
Detaliu A
~
Detaliu B
-
•
P l a c ă
din
pollstlren
-
:::::>-C-
·
..
-
-
-
___
__
..
• 1
n partea din f a ţ ă a capacului facem 2 orificii
0
1 mm in care intro
ducem brida din
î r m ă
de 0 0 8 mm. Brida
s e r v e ş t e
pentru scoaterea [llai
u ş o a r ă
a capacului cind se
s t h i m b ă
bateria
_____..
______ ~ _ . ~ ~ : : __·:/
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 7/16
B A R C Ă U OTOR
CU ELICE
~ ~ ~ ~ ~ ~
1
•
6
s
9
•
•
Folosim
navomodelulln ~ de
timp
a ~ b i l pe apl
und
exista multe i m p u r i ă ţ i Sensul de mers va
fi
modifiCat
p in
dnna dtn
miniu.
1111 lk
in
sdll ni este e s e n a ă numai
u m ă t a t e a
d r e a p C ă
a pla
lu
pe r i z o r r t a l ă ;
cea
f n g ă es1e i c : ă fn planul orizontal
nu
est
dus
m o t O O I Ş U I
electric.
o
D u p ă nwista
,.A.B.C. R.S.
hoslon
.... PERLA ..
•
.
•
•
•
• •
/
•
1
1
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 8/16
La cererea a n u m e r o ş i cititori,
pu
b l i c ă m acest material
tn
care se des
criu complexele faze prin care trece
o caroserie de automobil de la
proiect la c o n s t r u c ţ le.
Primul automobil" considerat
de
c ă t r e s p e c i a l i ş t i
a fost construit de
c ă t r e J. CUGNOT in 1770. De atunci
p i n ă prin anul
1926
caroserille de
automobile s-au realizat
d u p ă
dife
rite criterii f ă r ă a fi afectate de con
ilie
ulterioare impuse de
c r e ş t e r e a
vitezei.
De
la
primul
model aerodi
namic. forma ,.J" a lui Paul Jaray
-
elaborat în anul 1926, folosit la ~
nerea la punct a caroseriilor Vol-
kswagen
de
c ă t r e Porsche
in
1936,
la forma ,.K" a
lui
Wunibald Kamm,
sau a caroseriilor de a s t ă z i elabo
rate
de c ă t r e
c u n o s e u ţ i l Bertone,
Pl-
nlnfarina. Giugiaro sau Trevor Fior(
s-au f ă c u t eforturi t o t o d a t ă
pro
grese e x c e p ţ i o n a l e .
Caroseria unui autoturism nou a
devenit
in
timp o o p e r ă de a r t ă (la
care se l u c r e a z ă aproximativ
un
mi
lion ore m u n c ă ) ce trebuie tren
s p u s ă in realitate
tirind
seama
de
un
mare n u m ă r de factori: forma ae
r o d i n a m i c ă , l ~ t u r a cu partea me
c a n i c ă ,
c o n d ~ 1 i l e
de
s i g u r a n ţ ă
confort
ş . a . - toate insurrind mtor
m a ţ i i date complexe de marke-
ting, ergonomle, psihologie, tehnica
de f a b r i c a ţ i e prospectare a viito
rului. Problema cea mai i m p o r t a n t ă
care
s t ă tn f •
constructorilor
de
automobile o
r e p r e z i n t ă
reducerea
consumului de combustibil. in acest
context,
in
ceea
ce
p r i v e ş t e carose
ria. d i r e c ţ i i l e
de
studii
c e r c e t ă r i
s-au axat
in
vederea reducerii greu
t ă ţ caroseriilor, p e r f e c ţ i o n a r e a for
mei aerodinamice, reducerea r ~ u m ă
rulul de piese a n u m ă r u l u i
de
puncte de sudare ş . a . m . d .
C e r c e t ă r i l e privind aerodinamlci
tatea caroserlilor
cuprind
domenii
largi
de
studiu anume:
m ă s u r ă t o r i
aerodinamice ale caroseciilor în
nele specializate, realizarea de ma
cheta
în
m ă r i m e
s c a r ă )
n a t u r a l ă
sau reduse, T n c e r c ă r i privind struc
tura a n d u r a n ţ a caroseriilor, incer
c ă r i de e t a n ş e i t a t e ,
î n c e r c ă r i
cllma
tice in tunele
pe
automobile, Tn
c e r c ă r i
destructiva.
Aerodinamicltatea este a s t ă z i o
ş t i i r ţ ă care studiind m i ş c a r e a rela
t i v ă
dintre automobil masa
de
aer
care-I T n c o n l o a r ă , posibilitatea -
ca in urma f m b u n ă t ă ţ i r i l o r construc
tive aduse - se ruleze cu o vi
t e z ă mai mare la Jn consum egal.
sau de a consuma mai pt4in la ace
ea$ i v i t e z ă d a t ă . Autoturlsmul, ca de
altfel avionul, trebuie penetreze
aerul cu un consum
de
energie cit
mal redus. S-a ajuns la concluzia
automobilul
nu
e:;te
un
proiectil
care trece
prin
aer ci un vehicul
•
complex-
artistic tehnic- a
rui f u n c ţ i u n e a e r o d i n a m i c ă de
pene
trare a aerului este d i c t a t ă in primul
nnd de forma lui.
Forma caroserie
c a r a c t e r i z e a z ă
aerodinamicitatea automobilului, de
f i n i t ă
printr-un
coeficient aerodina
mic de penetrare a aerului ,.CX". l n
fig. 1 se
a r a t ă pe
scurt
p ă r ţ i l e princi
pale
f u n c ţ i o n a r e a
tunelului aero
dinamic d u p ă modelul Salnt-Cyr de
f i n g ă Paris):
un grup
de motoventi
latoare, imping aerul in tunelul ex
perimental 3, unde se
a f l ă
autoturis
mul
a ş e z a t
pe cintarul
4. Tn
f•
tu
nelului se a f l ă colectorul 2 iar in
spate difuzorul central
5
cele late
rale
6.
Viteza 'tintului
in
tunel poate
atinge 160 kml o r ă , camera 1 ser
vind la uniformizare& c u r e n ţ i l o r de
aer. l n figura 4 se
p r e z i n t ă
o vizuali
zare cu
fum
a c u r e n ţ i l o r de aer care
a t a c ă frontal caroseria. vizualiure
care
se pune in
e v i d e n ţ ă l f nivel
de
caroserie cu fire
de I T n ă . 1
n a c e l a ş
1
tunel aerodinamic. un autoturism cu
r e m o r c ă (figura 2) p r e v ă z u t cu spoi
fer a
a r ă t a t
o ameliorare a factorului
aerodinamic .,SCX" cu
20
la s u t ă
ceea ce se traduce cu o reducere a
consumului de combustibil cu
10-15
la
s u t ă
S p e c i a l i ş t i i a p r e c i a z ă
autoturis
mele viitorului vor putea ameliora
consumul de combustibi l cu
15-20 , folosind
in
f a b r i c a ţ i a
de
serie rezultatele de e x c e p ţ le ale au
toturismelor experimentale de s t ă z i
(fig
. 3, 6, 7).
Caroseria unui autoturism este
r e a l i z a t ă în diferite etape calitative
de c ă t r e colective de p e c i a l i ş t i ,care
au sarcina d i f i c i l ă de a concepe for
mele pure f u n c ţ i o n a l e ale v i i t o r ~
lui
automobil - c o n c e p ţ i e T n g r ă d i t ă
de partea m e c a n i c ă , cotele de gaba
rit
de
o n d i ţ i i l e
de
habitabilitate
de
confort
impuse de un ,.plan caro
serie". Din acest moment incepe
..aventura" creatorilor noii caroserii.
DupA executarea a sute mii de
s c h i ţ e crochiuri, color alb-ne
gru ale viitorului automobil, Tn para
lel atelierul de m o d e l ă r i e - ma
cheta,
incepe
faza a c t i v ă
de
reali
zare a unei macheta
in
m ă r i m e na-
turalll,
pe
schelete
de
lemn aral
di t
, dupA care d i f e r i ţ i s t l ~ t d e z v o l t ă
alte variante. l n continuare, se fac
c e r c e t ă r i l e
aerodinamica amintite
anterior, la inceput
pe
rnachete la
s c ă r i l
1/5
1/8.
Macheta
in
rime
n a t u r a l ă
are doar scaunele
nor
male. Panourile laterale, interioare
exterioare ale u ş i l o r sînt din araldit
iar dublurile lor din lemn. P l a n ş a 1
tabloul de bord, consola. volanul
sint de
asemenea realizate din aral
dit. DupA r e ţ i n e r e a unei machete
dintre variantele propuse, se reali
z e z ă se e x a m i n e a z ă a c e a s t ă ma
c h e t ă (in
m ă r i m e
n a t u r a l ă )
lntr-un
mediu natural, f ă r ă r e f e r l r ţ e geome
trice, dupA care se v o p s e ş t e . In con
tinuare, la ora a c t u a l ă , se l u c r e a z ă
cu ajutorul calculatoarelor; cu un
palpator al unei m a ş i n i speciale de
desenat (trasa)) se transpun pe de
sen, punct cu punct, formele zo-
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 9/16
nele cele mal complicate ale caros&
riei t o t o d a t ă - cu ajutorul limba
jului Informaticii - d e f i n î ţ i a ntlm&
r i c ă
pe banda calculatorului. Acest
lucru permite utilizarea studierea
in continuare a diferitelor
s e c ţ i u n i
in
vederea o p t i m i z ă r i i lor. Datele o b ţ t -
nute sint introduse
in
programul
calculatorului, care le pune ,.cap la
cap", oferind astfel pe un ecran ima
gmea
in
p e r s p e c t i v ă a viitorului au
tomobil (fig. 4 5).
A c e a s t ă imagine poate fi r o t i t ă
s p a ţ i a l , m ă r i t ă
sau
m i c ş o r a t ă
Iar
in
studiul tridimensional,
se
pot efec-
tua cu
u ş u r i n ţ ă
m o d i f i c ă r i ale
el&-
mentelor protectului, cu ajutorul
unui creion electronic.
A c e a s t ă m&-
t o d ă de lucru la care
un
aport deo
sebit il au informatica electronica
s-a introdus pentru prima d a t ă in
1966
in
S.U.A. iar din 1970
in
Eu
ropa. Ulterior,
d u p ă
f o r m ă ,
se
stu
d i a z ă
greutatea, volumul momen
tele de i n e r ţ i e sau alte date nec&
sare d e f i n i t i v ă r i i proiectului (
ex.:
in
f l u e n ţ a
unor eforturi simulate artifi
cial in diferite zone ale caroseriei
vizualizate
in
sistem video pe un
calculator, asupra confortului con-
o
d u c ă t o r u l u i
auto; altfel spus, ampla
sarea de exemplu a scaunului într-o
z o n ă cu v i b r a ţ i i cit mai reduse),
orice modificare inregistrîndu-se au
tomat de c ă t r e terminalul ,.desena
tor"
pe
o hirtie s p e c i a l ă . A c e a s t ă
m e t o d ă
permite
c T ş t l g a r e a
de timp
evitarea erorilor
de
proiectare, prin
testarea
re
proiectarea unor p ă r ţ i
ale prototipului, rapid, f ă r ă a mai
necesita testarea r e a l ă pe machete
rulante, prin optimizarea
s o l u ţ i i l o r
constructtve.
A doua e t a p ă - tot atit de impor
t a n t ă
a echipei de carosieri - o re
p r e z i n t ă
explozia" formei, d u p ă
modelul master, in elemente compo
nente,
c ă r o r a
li
se
cer
o u ă
particu
l a r i t ă ţ i
realizare
t e h n o l o g i c ă u ş o a r ă
asamblare
o p t i m ă in
vederea rea
l i z ă r i i unei structuri
de
r e z i s t e n ţ ă
•
c o r e s p u n z ă t o a r e .
A c e a s t ă
e t a p ă cu
toate este mai pt.4in spectacu·
l o a s ă ,
cuprinde aproximativ 2/3 din
volumul total de lucru,
cu î n c e r c ă r i
pe faze
Tn
ansamblu. La a c e a s t ă
,.explozie" a formei caroserie se mai
s t u d i a z ă
alte probleme adiacente:
climatizarea lnteriorului (hibitaclu
lul),
r ă c i r e a
motorului, sensibilitatea
la -.int lateral, reducerea zgomotului
d a t o r i t ă
c u r e n ţ i l o r de
aer asigurîn
du-se t o t o d a t ă
c o n d î ţ l i l e de
secu
ritate a c t i v ă p a s i v ă i m p u s ~ de r&-
guiamentele
i n t e r n a ţ i o n a l e . 1
n plus,
cercetarea prototipului
se
s t u d i a z ă
cu
manechtnl (fig.
8)
de fapt, mon
taje artificiale antropomorfe, pentru
determinarea confortului ergono
miei postului
de
conducere ( exem
pJu:
la
fabricarea prototipului
Fiat-5trada cu af'utorul rnanechinului
CYBERMAN p asat
la
volan pe
scaun, s-au studiat pe ecran atitudi-
nile, m i ş c ă r i l e normale
ş i r
posibile
in
diferite situat
fi
ca
apare
in
exploatarea automo
A c e l a ş i
lucru s-a f ă c u t la de
ergonomiei autoturismului O
ajutorul manechinilor ONSER
diu
cu manechin a
v i z u a l i z ă r
confortului scaunului).
La ora
a c t u a l ă , caroseriile
mobilelor sint de tipul auto
cu diferite piese component
se a s a m b l e a z ă pe s t r u c t u r ă d
a c e a s t ă s t r u c t u r ă de r e z i s t e n
i n c o r p o r a t ă in
intreg ansamb
9, la autoturismele Oltcit).
O d a t ă r e a l i z a t ă caroseria,
l i ş t i i definesc zonele ce trebu
tejate anticoroziv, procedeul d
sire c a t a f o r e a z ă sau anaf
d u p ă cum autQturismul este
la" -
.,sau .,+
cind
se s c
pent ru grun u i re Tn
e l e c t r o l i t i c ă ) , paleta de culor
teria,
o ~ i u n i l e
elementele
de confort etc. La ora a c t u a l
sele din partea
I n f e r i o a r ă ,
coroziunii Intense sint realiza
t a b l ă a c o p e r i t ă electrochlm
prin
scufundare. Acoperirea e
c u t ă cu zinc
pe
o f a ţ ă a tab
pe ambele fete.
Inainte de a se începe fabr
serie, are loc omologarea
f
caroserie prin incercarea un
cheta prototip rulante la o
foarte
d u r ă :
ciocnirea
la
zid,
teza
de
50 k m / o r ă prin tam
f r o n t a l ă , studiindu-se cu a
ocazie, eforturile T reglstrate
b a n d ă
m a g n e t i c ă
deformarea
~ e r i e i , deplasarea
unor
piese
portarea zonelor teoretic
structuriî de r e z i s t e n ţ e . Prin a
se
u r m ă r e ş t e - in caz
de
co
- atît p r o t e c ţ i a pasagerilor
rismului
cit
a pietonilor,
p
formarea p r o g r e s i v ă a
p ă r ţ i l
f ~ ă spate, constituite
din
,.
de
flexiune", absorbante
de
e
Se
u r m ă r e ş t e ,
astfel, realizare
caroserii robuste, echilibrate
fiabilitate indelungatA (exemp
taforeza a s i g u r ă o p r o t e c ţ i e
r o z i v ă
de
6 ani).
i c e r c ă r i l e
lateral permit realizarea de f
cu o ~ r o t e q i e f l e x i b i l ă , cu de
ţ i i
controlate. Privind interioru
tactului autoturismutui, pentru
ţ e r i e ,
garnisaj ş . a . se folosesc
riale absorbante care
cedeazA
curi, absorbind energia de I
pentru p r o t e c ţ i a o c u p a n ţ i l o r Ia
s o l u ţ i i l e
alese
se c r e e a z ă
o
a m b
p l ă c u t ă , f u n c ţ i o n l t l ă
de bun
(exemplu: p l a n ş a de bord
r i o a r ă , garnitura pavilionului,
nul).
Tot
pe linia s e c u r i t ă ţ i i
1
a c
tulul se m e n ţ i o n e a z ă c ă
se u t i
sisteme de n c ă l z i r e 1ventil ar
sebit
de
performante, care a
confortul termic, dezaburirea
girvarea s u p r a f e ţ e l o r vitrate.
cum se
o b s e r v ă
m t e n ţ l a const
rilor de automobile este de a r
caroserii moderne, eficace, a
namica confortabila.
Dr Ing
raian
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 10/16
- - - ~ - - - - - • A A L I U L
I D E I L O R
. ....... . .
groel6 de
2
mrri (
obCinu'li
eventwl
de la o abi
cam. au lop.,i
n.pi ).
pe cae
o MitCi cu
f e r . i l l t ă u l
peubu
6er (bon fg ' 1 t. polliwit c l i l u l l ă din
= · a p o i
o
~ ~ l l t-a
. . .
~ i
o lnclinare tn unghi de 2C)
-25•
. Pedala
1
ate o teM
a u
o
b • i
de
fier, fixati pe . . "a CIIZmlllei
a1 lliUtOn a doui bei ş u n D i r i
pit
Pftghia
cod o p
CI
lucra
fie
din lemn de t l l j .-
. . . .
fag. fie
d i n t r ~ te.vi de fier galwanizat.
U N E L T E A G R I C O L E
P E N T R U P L IV IT
F'li<l
are cilept
. .ap
ci i iJ 'UQ&U bla'uienilor,
..
prin
.mu1g1n.
d t prin tiient. Jn cdll
ce wn il
1
l vi
propooem
s i realiziCI
o-..
tipuri de uz..,.. t s ~ P B
dar
alci SWe
p1126u
fll iuilln grlidini.
• _
pe
CJ9C»'ul
de
lng i caii
.
• PRRI Lf.. - ~ i o n t
conc:omitBI'1t cu
minile
pic::ioruJ -
eate,
de apt. o cazma l8duti
in
11-
ţ i m e ,
cu p
r
i .
Ette rec::omMdabili
pentru
Tnllturarea plantelor care au
lidiclnl aclnci
sau a
p u i e ţ i l o r
mici
de
arbori
c r ~ l
spontan. Partea
t ă i e t o e r e o IUCflii(J
din t a b l ă de
~ e l
ite
foarte
bine
cu
bucAti recuperate
de
la
o
c o e s ă
rupti sau de
la
sapi
I :()U6 din uz.
.
e SAPA n. l .A. Ultimut
model.
11at cu
aclionare
manuali,
are
un
randament sporit.
prin
fapt1A
kllllf1e
deod.ei trei npe. A
pi .etc
buruienile
ş i - t«**
alnent
-*11
In
juM * *
.
..,. S ' l6e
. , .-
fi 1i iât (
singuri m ă r i m e a doriti,
tn
u n
Qlftcn
la care ~ 1 l t-0
~ 1
tabli de ClCel saro-• de 2-3 m
. , . - f i
mc:up01di
din QZJrr. .e
S8U
l l f ' 8
mai
ved1i" -=olell
Le veli &Sa4i la polizor SIIU
C
apoi le veli
monta
pe o platb
fier.
l .ei de
..O
mm , grcesi d
mm
, fndoili
tn Z9-zag (
. c
~ ~
in
f i g w ă
cu
ajutorul
&m
nburi piulite. C o a ~ . , ._,
lelm
a u i n t r ~
tu2i
mwtat
=
din i e r ~ fn
ClOfe(ii
a unanai
•
ta
cum
Clbta,
oei In
tiguQI din d
••••••••••••••••••••
SFREDEL
PENTRU
DESTELENIT
•
tn INwior . .
. . , .
tsl • fi de 2
mm. Alla.C'i
bine
llfrful de .a
< ~ .. ' .1 Ji
La
c
sl i ' •
c_ . t
{ efi..,., • i o >'EM tol ndi
ii•M OSli <-• .. W:l1
ll'lt
u
· · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ~ · · · · · · · ·
COMBATEREA IGRASIEI
PRIN
METODE
ELECTROFIZICE
lgrasla.
acest d14man al c l ă d i r i l o r se
f e s t ă prin
c r e ş t e r e a exceslvi a
corcinutului de umiditate
in
p e r e ţ i
dudnd la
deteriorarea acestora, la
e
•
crearea
unui
aspect inestetic ac
tioneazA defavorabil asupra s ă n i t ă ţ l i
oamenilor.
Procedeul clasic de combaterea
Igrasiei
c o n s t ă
tn aplicarea sub pe
r e ţ i i
ataca(l
de
umiditate, a unei
lzo
laCil
hidrofuge. Practic se desface
succesiv
z i d ă r l a
pe
p o t ţ
u n i mici
se Introduce carton bituminat
smoalA
t o p i t ă ,
dupi
care se recon
s t r u ~ t e zidul.
A c e u t ă m e t o d ă
are
dezavantajul n e c e s i t ă timp
efort
de
munci lnteas.
O
aliA
m e t o d ă
de
actualitate
cu
rezultate
bune in
p r a c t i c ă ~
tuie combaterea electrofizlci a
igra
siei avrnct ca
principiu
fundamental
fenomenul
de
electroosmozl
1
dmp electric. 81 obserlat
ci
ape
din zid poeta ai
coboare
datoriti
curentului Tn care ~ m f n t u l
reprezin1i
totdeauna
polul
negativ.
In
le
de
gradul
de
umiditate din
perete • pot
apUca. al t
metode pe
sive
d t metode
tiCtive. Deci fn
zul
pr
imei
variante, la baza zidului,
din loc fn loc,
se
a p l i c ă
electrozi de
cupru
(beri sau ţ e a v i cu
diametrut
de 8-10
mm cant ee Introduc ln
g ă u r i cu
diametru
de
20
mm forate
fn
zid,
cu
lungimea
de 2/3 din gro.J
m • zldutui
Distar(a d intre electrozl
se recomandi a fi
Tntre 3()...-00 cm
,
fn fun<:(ie de ggdul de umiditate.
Acef
i electrozi
te - . g ă lntre ei cu
ajutorul
unui fir de
cupru.
Elec:troduJ negativ ae A N I I I z e a z ă
din pilei de zinc seu e a v A z incd
se Introduce n pimnt aclncime
•
de 1- 1,5
m. Electrozii ee lea
ei tot cu un fir
do
cupru.
Ce
centuri
de
electrozi
se c o n e
Intre ele
prin
mal multe fir
GAurile din zid se pot as
ajutorul
unei
c o m p o z i ţ i i f
dintr-un
arne8te<: de
~
au
cupru 40illt argill
.
Se ames
p ~ l n ă api p i n ă se formeazA
p l a s t i c ă se umJ)Iu g ă u r i l e
electrozli din Zid.
J
n cazul
dn
ref Ca
naturali de o t e r ţ i a l n
furniza energia neceaant i nde
umezelii se
poate
aplica
o
a d i a o e n t ă de
curent conti
nu
tensitate
mici
c o n e c t a t ă c
pozitiv la c o n s t r u c ţ i e
cu
p
gativ la
impimtntare
.
A c e a s
t o d ă
are avantajul
c i
scurtea
timpul de uscare.
Durata utciri1
poate
vari
20--35
zile
linA la
7o-90
cele
mai defavorabile ~ i l
Retencuifea a u p ~ a f e C e l o r
d
. .
n d e p ă r t a t tencuiala alte
face
cu
mortar
de
pertlt
hl
zant. var ciment. Noua te
M
poate execu1a
dupi 2- 4
mini de la Intra,...
ln
J u n
stal.lei.
P r o l . . . . ,
ea•a 1 tol••
CWtM de Argef, )ue
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 11/16
e PRIETENI I
D E V Ă R U L U I
ST I INT IF IC •
•
•
...
ea din-
•m l vechi
timpuri.
oamenii
au
observat
n e n u m ă r a ţ
. . ~ t r i cu plete" cum i i numeau greci•
romanii sau ..stelele cu c o a d ă
cum au fost denumite ulterior.
a s t ă z i sint cunoscute zeci
de
co
rnete periodice, cometa Halley
mine l n s ă cea mal r e m a r c a b i l ă
din
tre ele, atit prin aspectul ei deosebit,
chiar spectaculos la fiecare
a p a r ~ i e ,
dar mai ales prin istoria
sa
.
Primele
c o n s e m n ă r i
ale vizitei
unei comete d a t e a z ă de peste 3000
de ani a p a r ţ i n cronici lor chineze,
cea mai veche fiind cea din anul
1057
i.e.n. -
..
cartea P r i r ţ u l u f
Huai
Nan"
in
care
se m e n ţ i o n e a z ă c ă ...
o
c o m e t ă cu c o a d ă a a p ă r u t la r ă s ă r i t
atunci cind regele Wu a pornit im
potriva lui
Zhou
.. l n mileniul nostru
cometa Halley a fost
v ă z u t ă
de
12
ori,
a p a r ~ i a
sa fiind de cele mai
multe on
i m o r t a l l z a t ă
in diferi
te
ipostaze cum
ar fi
: broderia covoru
lui din Bayeux (1066),
L e t o p i s e ţ u l
brancovicesc (1456) Secole de-a
rfndul, aceste obiecte
c e r e ş t i
cu as
pect nebulos forme diferite, ce
apar dispar, s c h i m b ă t o a r e
ca
f o r m ă ,
m ă r i m e
luminozitate, au
avut pentru marea majoritate a locu
itorilor acestei planete un caracter
misterios determirind
Tn
gindirea
oamenilor o
s e a m ă de n e l ă m u r i r i
enigme.
Dar ce esre cometa Halley7 Este
un obiect ceresc format, ca oricare
a l t ă c o m e t ă , din nucleu
c o a m ă
care
f o r m e a z ă
capul cometei, din
c o a d ă sau cozi. u
cit
cometa se
apropie de
Soare
, temperatura
c r e ş t e .
capul cometel,
in
special
coama, trece
in
stare
de
vapori
c a p ă t ă
un
aspect
luminos de gaze
rarefiate. O d a t ă
cu
trecerea astrului
la periheliu (punctul cel mai apro
piat
de
Soare
de ă n i n t ) se
peate
observa coada
c i t e o d a t ă
chiar
co
zile acestuia
Numele acesteia se
d a t o r ~ t e
ce
lebrului astronom geofizicran
en.-
g
lez Ed
l) l und Halley (1656
17
42)
ce
l care a calculat cu exactitate
in
anul1705 orbita
d
rumul parcurs
de
o
c o m e t ă )
perioada
de a p a r ~ i e
75--
n de ani)
pe baZa
studiului
anterioarelor
a p a r i ţ i i
din anii 1456,
1531, 1607,
dar
mai ales din 1682,
lucru confirmat
de u r m ă t o a r e a v i z i t ă
de
la s 1 i r ş i t u l
anului
1758
incepu
tul lui 1759. Ultima a p a r ~ l e a come
tei Halley,
in
anul 1910, a produs
foarte
m u l t ă
v î l v ă
atît
in
rîndul
p o p u l a ţ i e i , al oamenilor de
nnd
cit
in
rfndul oamenilor de t i i r ţ ă , eve
nimentul fiind
a ş t e p t a t
cu
l e g i t i m ă
n e r ă b d a r e
noua
t e h n i c ă f o t o g r a f i c ă
fusese i n t r o d u s ă
in
astronomie,
ceea
ce
a permis detectarea cometei
in
noiembrie 1909, cu
ş a p t e
luni
T
nainte de trecerea
sa
la periheliu.
Viltoarea
a p a r ~ i e
cum ~ o r se
poate calcula de c ă t r e fiecare, va fi
la 9 februarie 1986 cind astru
se va
afla
Tn
punctul cel mai apropiat de
Soare de
ă m i n t
Este cea de-a
13-a a p a r ~ ie ultima a acestui as
tru
in
acest mileniu
Tn
care i i r ţ a
tehnica
au
atins limite n e b ă n u i t e
P r e g ă t i r i l e oamenilor de t l i r ţ ă pen
tru primirea cum se cuvine a unui
.,oaspete drag indelung
~ t e p t a t
a
inceput
de mult. O serie de teles
coape au fost indreptate
in
d i r e c ţ i a
drumului descoperit de Halley.
l a t ă
astru nu s-a
l ă s a t
mult a ş t e p t a t
in
noaptea de 16 octombrie 1982
astronomll de la observatorul din
Mont PaJomar
au z ă r i t
folosin
du-se de un telescop
de
5 m.
Ea
se
afla la o
d i s t a n ţ ă
de 1,6 miliarde de
km de P ă n i n t
Acum
un
mare
n u m ă r
de s a v a n ţ i
astronomi
a ş t e a p t ă
cu
n e r ă b d a r e
sosirea cometei Halley.
Ei
se p r e g ă
tesc pentru a rezolva multiplele pro
bleme legate
de n a ş t e r e a locu
l
unde se
f o r m e a z ă , c o m p o z ~ i a
chi
m i c ă altele. g e r ţ i a s p a ţ i a l ă euro
p e a n ă
(ESA)
p r e g ă t e ş
ta lansarea
unei sonde
în i r e c ţ i a
cometel, a l ă
turi de altele
d o u ă
una
v i e t i c ă
alta
j a p o n e z ă .
.
COMETA
HALLEV
S I
DETURNAREA
.
UNU l
SATEL IT
De
curfnd î n s ă oamenii de
americani
au
realizat prima
nare"a unui satelit
A c e a s t ă
o
a fost
e f e c t u a t ă
nu numai p
realiza o
p r e m i e r ă
sau o
t e h n i c ă , ci mai mult, a avut
o l ă u d a b i l ă m o t i v a ţ i e i i r ţ i f
1flnirea
cu
cometa Halley. P
p r e v ă z u t in u r m ă
cu 10 an
lansa o n a v ă cu propulsie
i o n
f i s t i c a t ă a fost abandanat
sumelor enorme de cost ale
program intr-o
p e r i o a d ă ln
c
getul planetar de la NASA
p e ş t e
ca
ă p a d a la Soare. Un
lea program american, la fel
v o l u ţ i o n a r dar
cu
un princ
f u n c ţ i o n a r e mal simplu -
s o l a r ă
( f o r ţ a
de
repulsie a rad
solare), a fost abandonat
d
l e a ş i
considerente,
l ă s î n d
te
d e s f ă ş u r a r e
pentru o
intiln
Halley sondelor sovietice
neze.
ln
aceste
c o n d ~ i i ,
oam
ş t i i n ţ ă
americani ş i - a u propu
apropie de
c o m e t ă cu
ajutor
sonde deja
l a n s a t ă .
Astfel, tre
r e v i s t ă
t o ţ i
s a t e l ~ i i in
stare d
ţ i o n a r e
care dispun de a p
ş t i i r ţ i f l c ă p o t r i v i t ă -
cu
studi
cornete s-au
oprit
asupra
ISEE 3 l a n s a 1 ă
in
august 1
avea
ca misiune studierea r
S o a r e - P ă m t n t .
Cum
rezerv
propergol ale satelitului erau
ciente pentru alimentarea u
m o t o r r a c h e t ă de
e c ţ i e
o
in vederea d e p l a s ă r i i
pe
d
mari a lui ISEE 3, s-a
h o t ă n
f o l o s e a s c ă f o r ţ a g r a v i t a ţ i o n a
acum bine
c u n o s c u t ă
(sond
ner 10 a fost prima care a be
de
a c e a s t ă
f o r ţ ă
pentru a
Mercur
f ă r ă
supliment de e
Pionier 11 Voyager 1 2
de
asemenea catapuftatt
c ă
turn
prin f o r ţ a de r a v i t a ţ i e
cluzie, ISEE 3 a fost scos de
bita p r i m i t i v ă pentru a efectu
rie de loopinguri
s p a ţ i a l e
de
ciudate
in
sfera
m a g n e t i c ă
a
tului,
p î n ă
a ajuns
in
apropie
nei. A c e a s t ă p r i m ă trecere c
produs la
30
martie 1983 a
plasarea satelitului
pe
o o r b i t
t r ă
e l i p t i c ă
Alte treceri, din c
mai apropiate de L u n ă , au f
ISEE--3
p r i n d ă v i t e z ă c r
f ă r ă
nici un aport de energie
(la 23 decembrie 1983, a cinc
cere s-a
f ă c u t
la 100 km de
f ~ a l u n a r ă ) ş i s ă - I catapultez
sforrrindu-1
in s o n d ă
s p a ţ i a
se
î n d r e a p t ă
acum spre
Giacx:obini-Zinner, singura
p e r i o d i c ă (are perioada de
care poate fi
. , v i z i t a t ă
Tna
trecerea lui Halley. ISEE {3 v
la 3000
km
de centrul
ei
la
tembrie 1985, urmind
ca T
cu Halley
se p r o d u c ă
6 l
frzlu anume la 8 martie 19
ţ i n d u p ă aceea, la 28 martie,
ce
sondele ,.concurente"
v
serva cometa Halley
doar la
milioane de km, ISEE {3 se va
o
d i s t a n ţ ă de 31
milioane de
c o m e t ă ,
ceea
ce
nu este
aft
Gheorghe
Ion C r
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 12/16
~ ~ ~
~
~ ~ ~ ~
-
•
t : \ . .EC
1 A O N I C A -
------------- .
l1
•• • de i r N: .IIC\.-. OiR
1
ti
Ul
tui
T ,
u Nclfgl
l i f i c •
eda f Jat l l l i Î I
pe
Il a
••
lui
da
•
dG ' Ja •...pifil:
AM de
inliAi flac.
-
t B C
i,fj ·i
al ciinii caii
etar (pe
fY
•
1
a lltJI •
1,.&licl:l
Oc , ,
1 >•"
c.
0
••
j
c ,,
• 11 cu d
ste
cSoi'UI.
u e
. , .
in
. . ...- .
• t • • •
' • lui clodllll
o, ••
Dz,
mo:: r 1e tnar-un .monlllj cu dt:bllftl
* ' i u n e . ~ A . c o n l l l i i L
tud 1 iwf f
7
, i Cs u n
gg.,.
de
pentru de
n t-
... . ' .
in
Ni
f ~ ;o.• · ~
sau
dfe l
spus m p i e d i c ă ewentuatete
~ ~
pot
a p ă r e a t in
c : a ~ c z a - PiWRile. C. are ro-
fu:l
de a l l l l k ş o r a n vis1el1a
it*'mi
a
. . -sei de ateawe ( t
At=iat
. M
oon
tajr. t l•
eKeadi pe
o
p t • ă
de
c
• •a;
ânpirnat aJe cirui
c ina
r i l r i
11int
impne
de
ditne
ns iuniie p in e1or
fo
losite.
Oifuzorul
poRi i aYea o
impe
d a r 4 ă c a r a r : t e r i s f i t ă (Zt
OIJWi:JR
ifl
Q
4
o 1a
12 n.
T
1
,
T
2
-
& 1 31
9; Ta
T.- EFT
r .1
RECEPTOR CU PATRU TRANZISTOARE
+ 4 S V -
Elewul
Sa
.. U CI$:' s
..
t ~ n
rtli •
tritilis
..,...
Pl4lo'k:ln
o 8CÂilllli
de
cu
4
l rau ida- .
cu un numir n d ' S de
c:ompoco-.
c.w
pc rH
ti
niMIII
telllw ~ t o r QJ
un
rNnimurR
de
:= j1 i
1
=.
Bobina
L, ( e •
bctlin
i pe o
bwi de tezAi). impNUni cu
C..1or
me r t drcuitul c.ciiPit
cant
reali
zetri
acordul
pe
dorit
L
2
este cuplldi
inductiw aJ
L
1
fi
prin
coothntldo:UI
~ t a ~ u w t u l ades
ute
ari
cat pe I-ra lui T, are
eate
4
353;
'-1
-
60
spire Cu-em (/J 0.15; '-2
- 6
.... eu. .
0 1,
15
; -
bclbi
ne r i tn eoutino•.".
tui
L.,
(de
la
CIIJitul
J8CII
•
a c e s t u i ~ ~
47
w;
<; - 10 tii rN; 47 nF; c.
- 0,1 _MF; Cs - 4 ,7 W ; ~ - 4.7
IIFJ&V, ~ - 4,7 ti F/Iflf; c_c7
MF/fN
; R
1 -
100 K
(•
· · - penbu ·
i
t=2 mAl
; Rz - 1 K ; As - 100 K {se
alege pellbU Iz =
2
mA};
R
4
- 1
K; R
5
- 1
00
:
Re - 10
K;
R.
7
- 2.2
K; Ra
-
10
K (•
lage
peubu 1.:10
mA);
R, -
4.7
K;
o..
~ diode QJ genaa
n a ~ de tip EFD 105
.
C O N T A C T o C O N T A C T a C O N T A C T e C O N T A C T
Redioreceptie
firi consum de
energie.
laii ce ne
Pf'OPW'8 priate
nul
NJSbu · h' 1 din
BllfCW.
Mu'i dintre
woi,
t:lii1111Cl cititori, -
-::'
'Jae.::;::; aaae
simpli: undele alacirorniiQidille (ta
dto) care ,,.uei de la o ._ie de
emilie. . o
il
1 1
rhte
muimi
in
i
mediata vecinitate
a
antenei
1
sc.d pe
mbur i
ce undele • tnde
llit1a r ide . : a
ta
. In apt Opiere de
811 fcw. la
Bod
•
alli o
._ie -de
emirie de • • e
JlilleN.
care baa-
•
O ~
.......
T
.
to:tai
c i
.-e en• iunie
pwgramulni 1 •i
c . e
d:Aw::nitli un
drnp
l e ~
natie p.Mmic tn antena c o r u p a - . ~
4enb.*ri
ru
rLu. A:fa
• •
;pli ci fap
tul
c i
el pa 18s
1'11
Clelltiona cu un
. . . .
C * 8 . . . . . tii:io ievi•lli
cu
tllhnica.
Uae;:i:rind «JN 2 ela
ali
turll le
p
111Ci c:onGsAa
«:alt
Jucru.
o. •
1
s • 11
r
a rr
a ,
fe.
CWCJ41- 4J4 i -
XH
urlr
crlr
•wr•
c.
111::1• J
?sre. .
o O
••
0,11#
tor
pentru
iawiCarea
.u.betu
t
ui
M O l i i .
F ~ de lucru I I I de 1 tcHz
bauittuetele
T
1
~ p o l f i de orice
tip
cu go:u . . - . Poliaqionlf5
trUI P1
• . . , . , _ .
ponlru un ...,,_
na1 J;Uai: in CM :i. Allag
r
a
c i
,
-sipcfl l lonl l (M} beb.Jie ti
aibi
fornli coreo::ii
in
Cl l l
conlnsr
.
r i-=-1 s i .a rr I&ICi
cu
o ~ · l f 8
d1ht1utte•. cn1 ce nu
• rte
de do
rit.
O 8dlami lU i
s i n ş l l d1
it
cea
Pot" § de mine am pi::nit de la
Cw -
Mr>a'u din ·
. _Vo i ..sita in
contiP••M
«::t•na
'i .. .,. ~ : e o lt•C4ette.
generator de .....w.
defi c:or.(ine fM4ine
pir
i• i i N C t p l l
bil
-
800il le o
g
" '
. . . e frec
rar
. . . Twan
rfoe IICJC.,l'A w •
COR
tlr'Uil
pe un asi
de tale
i e ~ ·
ciu
c:u r, d e Cllftl.
. . . 1 400
spint
cln . . . .
Cu
& . 0.1
... 2 cor4ine 100 de
lfiM cu
ee ursi ti m '
T,.a:lt1arul
MP
31
•
pa rh lnlo-
le
. . . ....".u
,...lltu
J
c-
•c A
1
7
[ Cl
w
+ UA
O.V
+
cui
aJ orice 1111 baQ'is10r de n:ici
p
11
e. ON lltlld
tiind ta arta
tnlc:
....
ne foloâUI
n d l l l ~ l l l .
UN :i
lllleri
rnirief•ri
de 9 __ .
Ne am
pancds
s i OONdim OOfi
tonn STAS-dui
s i u ~ l r i l e folll1Jie
de ....
.
•
- - ~ w ~ . - - . - - . - ~
+ -
· TP U
te
•
LEX ICO
REZISTOAR
R ' ls . s 11trs
Cr r •d
z'l
••le
cu
.,.......••••
z
f ) ,
. . .
gl
ij e .
..
dar c:.e.
.. .,
o 1
a 1
tril:i,
pc:s't ti
i
o*«'
n
f•*
. -
el e
trlcf'.
e h . . t r k ă poate
ft
asUet
f t : Z i s 1 e f ţ a
unui
conduc1o
e -2 dQd
PfopoltÎOii81la
c:u ,.
-. ._ o n d u d ~
imels
t o '
cu
_ _ ui ..Jt'
1
.Jt•
_. a du:ti Ca
.
~
- COI'ldudorului.
.; .
•
sectw
$' ,. (rot
ooeficM
d
s iaa
de
la un materilll la
*"
- • ••'
2
n n
Acest
CO«<f
lftlrinlll f'f'l"*"Ca
unui
conduc
Dlt
din
fN1ef'Wc.d respediw
.
c:u
de
1
m ~ e g a l i
cu 1 rrr
Unddm de ".sura
a f t l f r t e
tnce este OHiit-d.
Ca sinlbcA -
ldera iJUHCnca ce e p n .
baza we ......
pli
$i IF IIIIPfi
d
um a 1
f l
1000 MI (n
itiOJt
l -
1
~ 1 4 .
10011C100 f1
(• •
vts .
.
1
....
7,5
ţ
s •
o -
~
1
RFZISTOARE
cu
JIEUCUl.A
WtAUCA
~
.........
CLASIFtCARI A RFZfSTOA
dir..:t:=-ct; 7 r . : .
lj
zp . pnn l d : iM I • unui
C
., .. .... pe un supaet
kola1t,
M (
t r• l l t l , ._ . . •minah'n d e l
S% )
.1 -
M Z+StOR f'EI.IOJJI.AIIl,
nP.
SERIA
ILC.G.
•
MZWIOiil
lE arzCE.
ctdoi"
$
diTb-un
re rE 4
prin
tiziolxtiM
t id
d t
doilll
Nti
Uw41
. . ._ fn caN
Ilo
••'
ClORIJ d«
pua
pe
USI
- .port
RdMl
ae
b
' JIIC+di (d t c:w
bOO'I
5a l rtoetalici
t ~
de
vdurut.
la
care
etemen
dUdor . Slb toma
de
b . a
twe
ieJ I
QI'III
c:orpcA
• au 1
arc.._
_..
4ln
r
ci,..
n:twe (
mritl 'Ci)erAe PlA
::
re n • : · :
i..
v•
:J li 2l1K
:::fii
- 2
ac . . _ , .
H . .
ia.
Vekrnn
M
w•M
Cei unui 111u : i' ll' l' • 1 i
le .......
d t
2D C.
•VRIIAJIJa
e r 1 e - o
h
ftli
4
a • . , . . n
1
e
1 ft
cle
H:ift: 1
1
t
2
r•
ni
ta
IJO
le.
• f*01EMIIOI IRUL
esae
u
t
or
a c:afUi •Soawe poiile ti m o d d
la
zero
aa
w ac-
oonlinala.
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 13/16
•
• •
. • A U T O M A T I Z A A I L A
D O M I C I L I U
• --- . .
•
•
u. 1: ,•••
;: ::::::
CI
e la
::-- 1 I I IH I I p
• ldl.? 1
..
i .
cu
RLl
•
220V
~ T r
2XBC117
11Ul
220V
4GW
200fJf
•
1N4001
...._ .__ __., RL.2
c n ă c:oncfensatorut de
2
Ac:eaill sib
lie
d e a m i r ă
trwmstcrului
T,
Wlbwea
~ i a t r . n z i s h l l ~
T
2
•
reJeufui RL. 2. P
tac:tete
sale
de
lucru RL2
stabilirea
circuitului pentru b
lncepe ilumineze.
APRINDEREA A U T O M A T Ă
s·t T E M P O R I Z A T Ă A
LUMINII
•
Monta)ul este ~ u
dintr-un
transformator de e
care Tn
se
cundar are fixate un condensator
o
d i o d ă
gratie cirora o b ţ i n e m ten
siune continui
de
aproximativ 11,5
V,
tensiune care servette la alimen
tare& intregului sistem.
In tocul Ufli sint fixate contacte
CU care
sint tnchlse d t a
timp d t
u ş a
este lnchisi
.
Ded
releul
RL1 va
.
{i
anclanfat
d t
timp
llf8
este
tn
c h i s ă .
De la
reJeul
RL1
se ntrebuin
t e a z ă contacte
de
repaus.
La
partea e l e c t r o n i c ă condensato
rul de
200pF
fiind n c ă r c a t tranzisto
rul T
1
esttt ln
o n d u c ţ i e
dar prin cu
rentul s ă u
de
emitor
nu
poate ai an-
CI&nfeze releul RL2. ·
Oeschizlnd u ş a contactul CU se
desface
releul
RL1
se
e l i b e r e a z ă
stabilind contactele sale care des-
La inchiderea
u ş i i
CU s
l ~ t e ,
RL1
se a n c l S f e a z ă
densatorul de 200 p incep
incarce. Cînd
la
acest cond
se ajunge la o a n u m i t ă t
tranzlStorul
T
1
i n t r ă in
c o n d u
se b l o c h e a z ă lumina se
Durata
d t
lumina se
a p r i n s ă
d u p ă
Tnchlderea Ufi
b i l e ş t e din potentlomet
500 Kn. Aoeasti d u r a t ă poa
maxim 1 minut.
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
I L U M I N A R E
DE R E Z E R V Ă
Pentru cazurile speciale.
dnd
din '
anumite motive r e ţ e a u a
de
curent
se
intrerupe pentru a asigura lluminatul
uneia sau a mai rn.tltor n c ă p e r i uti
l i z ă m
o s u r s ă auxiliari de energie.
A c e a s t ă sursi auxiliati poate fi un
acumulator auto care ş t - e pletdut
din capecltate a
fost
scos de pe
autoturism,
dar mai poata fi de folos
ln
g o s p o d ă r i e .
lnsta -la care trebuie executati
are
achema
bloc din
figura
1
I Â8
formati
dintr-un transfOtmator
de
r e ţ e a (TR),
un
redresor,
un
'feteu
(RL) bateria de acumulatoare (AC)
becurile.
Modul de
f u n c ţ i o n a r e
este
unni
torut
dnd existi tensiune
de
r e ţ e a .
transformatorul a p l i c ă redresorului
o tensiune
j o a s ă
care este
redresati
acumulatorul este supus
i n c ă r c ă
ril;
pe de
alt i
parte;
releul RL este
and8(115at contactele sale d e e 1 ă ·
- ·-
.
llCY
......
T
V
. l
i l
1
•
-t
i-
$
$
.-
1
cute. ln momentul
dnd
tensiunea de
la
r e ţ e a
dispare, dispare tensiunea
de
la irea redresorulul, fapt ce
detenninl
elibefa.ree
armltun1
,....._
lui
stabillndlHie ln ~ l acesta
fe
gitura tntre contacte. acumulatOt Ut
inceJind debiteze energie
pe
tie
aui
Transformatorul de r e ţ e a va fi tor
mat din tole
cu
seqiunea
de
8
cm2
,
care
ln
primar pentru 220 V are bo-
binate 1375 de apire cupru emallat
cu diametru
de
0,25 mm, iar ln se
cundar
75
de
spire
din
cupru emai
lat cu diametru 0,8 mm. Puntea re-
dresoare poate
fi c o m p u s ă
dintr-un
element 3PM sau din patru diode re
dresoent care
admit
un curent
de
lucru
de
3
A.
Interconectarea transformatorului
cu puntea redresoere
este
atitatA Tn
figura
2,
unde se obserA c i
in serie
cu aceste elemente apare reziato
rul R, care are rolul de a limita cu
rentul
de n c ă r c a t e
a acumulatorului
la o anumiti valoare.
R
+
2
Acest rezistor poate avea valori
cuprinae
Tntre o.s
n 1
n.
El tretluie
s i reziste tn orice caz la
un
curent
de 1 2 A. Se poe folosi cu succes
rezistoare bobinate
de
tipul celor
ce
se m o n t e a z ă
tn
emitoarele rezistoa
relor
de putere.
O
alt i
soft4ie c o n s t ă in
unei b u c ă ţ i de t l i r m ă de la
r
unui
..ou defect
l
Este bine ca Tn serie cu
a
torul se monteze un ampe
curentul
de
tnc:ircare
nu
tre
fl8 mal mare de 0,5
A.
Becurile pentru iluminare
tipul12
V/OJ)
W sau,
cu
su
m o n t e a z ă
t
n serie dte d o u ă
6,3
V / 0 ~
A.
Se
r e c o m a n d ă ca intreaga
tie
s i
fie a m p l a s a t ă intr-o l
bine
a e r i s i l ă
f e r i t ă
de
ex
c ă l d u r ă sau frig. Trebuie
foarte
a t e t ţ i
c:um m a n i p u l
mulatorul, - acesta COf'llin
de
acid sulfuric care
pot
distrugerea hainelor sau,
m
arsuri ale pielii
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
A V E R T I Z O R
220V
Sint binecunoscute serYiciile
S )neriet
i ~ t i i n ţ a r e a
S )ncri
a
p r e z e n ţ e i unei persoane.
Tn
unele cazuri.
de
exemplu.
dnd
cineva doarme.
pentru
a primi
avertismentul sosirii persoanei
teptate nu
acustic
el optic, se
poate construi
o
i n s t a l a ţ i e
ca in
figura a l ă t u r a t ă .
Pentru aceasta se la
un t r a ~
sformator de
sonerie.
o sonerie
,
d o u ă becuri de 6.3 V/0 3 A, un
comutator 1 un buton de sone-
rie ( b i n e i n ţ e l e s s î r m ă pentru
l e g ă t u r i )
•
Se raalizeazJ installl ia dupl
s c h e m ă
La Intrarea
in
apartament ssu
la p o a r t ă se
f i x e a z ă butonul
de
/a cara
se trage
circuitul in
•
'
•
8
A C U S T IC O P T
•
Sonerie
c a s ă
un fir se
l e a g ă
la se
rul transformatorulul,
c e l
se
/eagj
la comutator.
C e l ă l a l t fir de la sec
traosformatorului se c u p l
S )nerie la unul din c
becurilor. Cele dou4
be
6.3 V/0.3 A
se c o n e c t e a z
rie.
D a c ă f i x ă m
comutato
R Zftia
A va
f u n c ţ i o n a
s
Iar
d a c ă
f i x ă m
comutat
p o z i ţ i a
8
vor fi
comandat
rile.
VI IT D
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 14/16
,
-
IMAGINI
ELECTRONICE
Nu, titlul nu c o n ţ i n e nici o
eroare. ,,Minox C este un apa
rat foto9rafic la care r e a l i z ă r i l e
electrontcii ş i - a u spus cu tintui.
Cu toate are doar 12 cm lun
gime o greutate de numai 114
grame, aparatul permite folosi·
rea filmelor cu 36
de
p o z ~ i i .
Ex
·
•
'
•
•
-
-
:d
•
9ECREAT I I
•
punerea
a u t o m a t ă
este r e a l i z a t ă
de obturatorul electronic cu la
mele ce permite deschideri cu
timpi de
1115 p î n ă
la 1/1000 se
cunde.
'
o
•
T E H N I C O Ş T I I N T I F I C E • ·
RAP ID S I
:oNOIVIJ
INSTRUMENTE
PENTRU
COSMOS
Vehiculul din imagine î
armonios cele d o u ă dez
impuse de a g l o m e r ă r i l e u
Realizatorii s u s ţ i n intr-
lum restrfns
se
r e g ă s e s c
elementele unui autovehic
dern. Avînd 2 4 metri lung
1
50
metri
l ă ţ i m e
autom
din imagine o c u p ă o
s u p
de 3,60
m2 f a ţ ă
de 8
o c u p ă
un
autoturism
de
capacitate sau f a ţ ă de 4
o c u p ă
un autoturism . e
mic . Echipat cu
un
mot
trâen .M28, mlniautomob
care
p r o d u c ă t o r i i
I-au de
.Minina
e z v o l t ă
o
v i t e
110 k m o r ă
E x p e d i ţ i i l e
în cosmos au deve
nit din ce
in
ce mai îndelungate
iar misiunile echipajelor tot mai
complexe. Anumite sisteme de
bord au inceput se uzeze ne
cesitînd
r e p a r a ţ i i sau
înloculri .
Pentru efectuarea
unor
astfel de
l u c r ă r i erau necesare noi
unelte care trebuiau adaptate la
c o n d ~ i i l e de f o l o s i n ţ ă Astfel, un
ciocan a fost astfel proiectat i n
cit
degetele
i n t r ă
fix în adincitu
rile de pe min.er. Cind
se l o v e ş t e
cu el placa de o ţ e l ciocanul
mlne lipit,
de
p a r c ă
ar
fi magne
tizat, iar reculul
se a n i h l l e a z ă
Un c l e ş t e a fost p r e v ă z u t cu
de cauciuc pentru a
fi
prins de
m ă n u ş a
costumului
de
scafan-
V IDEOTELEFONUL
4 • START
SPRE VI ITOR
dru. Foarfeca cu pirghii constru
pentru
u t i l i z ă r i
in cosmos
c r e a z ă un sistem de transmitere
a f o r ţ e i
în d o u ă trepte, schim
bind partea
d e t a ş a b l l ă
putînd
fi
u ş o r t r a n s f o r m a t ă
într-un
c l e ş t e patent... Creatorii acestor
instrumente cosmice au lucrat
timp îndelungat pentru realiza
rea lor.
S p e c i a l i ş t i i în t e l e c o m u n i c a ţ i i
s u s ţ i n
peste
d o u ă
decenii
vom telefona privindu-ne
in
ochi
interlocutorul. Cablurile optice
vor deschide perspective
n e b ă -
nuite în
a c e a s t ă d i r e c ţ i e .
Noul
sistem de telefonie va permite
abonatului
se
Informeze ope
rativ .,vizual putind solicita fi·
ş i e r u l unei biblioteci, imagini din
magazine,
s ă l i
de e x p o z ~ i i etc. -
•
STIATI C
•
•
... nici un secol nu poate în
cepe într-o vineri
sau d u m i n i c ă ?
.. luna octombrie începe intot
deauna
în
a c e e a ş i zi ca ianua
rie, aprilie ca iulie decembrie
ca septembrie?
...anul o b i ş n u i t începe sfir
ş e ş te cu a c e e a ş i
zi?
... c e l a ş i calendar poate
i
uti
lizat din
28
in
28
de ani?
•
CÎT
T R Ă I E S
FIINTELE?
•
u s G u l ~ a
e f e m e r ă
. . . .
o zi
ă b u ş u l . . . . . . . . . . . .6 s ă p t ă
Fluturele
. . . . . . . . . . . . .
2 luni
Musca
. . . . . . . . . . . . . . .
3 4 lu
ntarul
. . . . . . . . . . . . . .
6 luni
Fur
nic
a
. . . . . . .
.
. . . . . .
1 an
Greierele . .
. . . . .
. .. . . .1 an ·
Iepurele
. . . . . . . . . . . . . .
6 1O
Ci i
nele
. . . . . . . . . . . . . . .
10 ani
Vipera
. . . . . . . . . . . . . . .
10 ani
Privighetoarea . . . . . . . . 12 ani
Lupul
. . . . . . . . . . . . . . . .12
15
Pisica
. . . . . . . . . . . . . . . .
12- 15
Broasca
. . . . . . . . . . . . . .
15 ani
Broasca riioasa
. . . . . . .
20 ani
B
oul . . . . . . . . . . . . .• . . .
25 ani
Ca
lul.
. . . . . . . . . . . .
. . . .2
D
25
Vulturul
. . . . . . . . . . . . . .
30 ani
Barza
. . . . . . . . . . . . . . . .
5 40
C ă m i l a . . . . . . . . . . . . . . .
35-40
Ura
ng
utanul . . . .
. . . . . .
40 ani
Ur
sul . . ..
. . . . . . . .
. .
..
50 ani
Corbul
. . . . . . . . . . . . . . .
80 ani
. . . . . . . . . . . . . . . .
100 an
Crapul
. . . . . . . . . . . . . . .
100 an
Mor
un
u
l.
..
. . . .
. . . . . . . . 00 an
Papagalul
. . . . . . . . . . . .
100 an
Broasca s t o a s ă . •. . .120 an
-
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 15/16
Cine
raspunde
c t ~ t i g ă
1
1.
AVIOJIUL
ROMBAC
Care
sint
principalele caracte
ristici f u n c ţ i o n l e af& avioanelor
r o m â n e ş t i ROMBAC?
2. CARE ERA SOCOTEALA?
Pe o b u c ă ţ i c ă de hirtie r u p t ă
se a f l ă o s o c o t e a l ă din care fiU
D I A L D G e
se
rai
1111 1 le duât ce ai l l i dex
nul ă
s i
CXli"ltf'lle2i4i
ci
frele ca e
lpoex
ea s i
recarosti
~ i
socdei 'a
~
3. IN
CINCI
P Ă R Ţ I EGALE
Acest teren trebuie fie
~
p ă r t i t
in
cinci
p ă r ţ i egala Pe t&
ren se
mai
a f l ă un mic lac
care u r m e a z ă fie atribuit
.
. . . . . . din cei
cind beroefi:ciltri..
Cum
tlebuie
itnpiltit
terenuP
4. MEREU 66
.
Pe a c e a s t ă
t a b f ă au
fost ln
scrise 8 numere.
I n v i t ă m ca
in
celelalte ca
sete
albe
t ~ i cifre intre
numerele 1-32 in a ş a fel
incit
totalurile pe
fiec81'e
nnct orizon
tal vertical dea 66
.
5. M i N Ă A R T I F I C I A L Ă
Prezentind o r r i n ă a r t i f i c i a l ă realizata
in
Anglia, revista
,.Start
spre
vntor"
a r ă t a
care sint caracteristicile acesteia cerem preei·
z a ţ i cite m i ş c ă r i poate executa mina a r t i f i c i a l ă ş i ce grel.ltate are.
•
OLIMPIADA
DE M A T E M A T I C Ă
E T A P A
A V - A CLASAaVU..a
sa- repeezilula 9Jiafic: tunet•
2x
-
-i-
X
E l ·-1;
F(x) = ll
+
1 x E
[-5;
7)
2 x E E R
X + 1
i x
E [3; 7)
Cl.ASAaY-e
S i se ă s e a ~ Yaloeaea ld x
{2
: -[1 ts f ••
us) ~ }
1
(20
puncte)
(25
puncte)
Q.ASAaYI-e
S i
• , - -
•ala12•
11
e1
"1i:
( - 1)'" .
_ _
+ ( - 1.- ·
_ _
+ ( - 1)'""P · . _
3 5 7
•
•
(25 puncte)
' llllnlla pedkipantllor. Dupa c:u.m am mai pcecazat
il '
u m ă r u l l din acest an
al
revistei. rezolwlnle tiOf h trmus.e ; e ; dupa ap:r
rtfia
celor cinci
sem
de probleme.
Fiecare
partiapant , . . retot ctase+ pe c:a.e o
wmeaza
in- c o i N
t983/
&C. in
p k u l
cu
rezoi'4nle
vor
fi
iclbuluse
c:eJe
c i n c i ~ care. , _.rut
n - -
RezoMuiJe- fi
spedi
Dr
pe
:MIIresa
w ~ i l i pina
la data
*1 IUlie ac.
(
dllla
p c ~ t l l l s
Nu uitl(i ~ i o t i i C i pe l e c ~
~ a c a
de mzte11 n t c a ~
s a ~ ·
~ I O D a ~
G R E S E A L A I S T E T I L O R
,
D u
1
*
IBC
IBCOVESCU
-AM
CIH CÎSTICi
-s .
. . ,
IMIEAAT.
Vi
ruglno
pe • .
cngo
c • I I G < ~ si-t
a ; • ; pe
• ,
. . , ne
1
u.
..............
1
. . - ....
s l
eplic .-
..... dlt •:bnl ,
tt'ao""
* .,.;
JOS<. C t f $
ZI "'
•
pdMi 0..
. ; 1 · SI :1 . . , . . _. , 10 ua pza u ..
ot
1tW
N JU Jd
~ C H e l
M: _GI 11
a
J 1 C;t'Gt . . lU1I.F . INC
&.;t
- 3
o .. s-e
. . . . . . .
. . . acudatcait la , .
2
7
. .N>-
IUMPidl
H
• t iE•AnCi
T
al••
• ,actic;p;ve
•
5
CIE$(llA
ISTETflll
Tata• tie
,artici,are
•
CITITORII
C Ă T R E
CITITORI
SOl.taT.l
8CHE-
•
Ccw111
la
. . l11
-
COlt
027
n: :IL II 1 :u'a i i roegi pe c
p a c h z ~ a a
radiocaaetof
NK-125 . ~
s i
;.o afzle.
• y • . . .
1 • -
COlt
et2t f
jud.
Dl•ll a.,_.
so iciti schzma un
tector
de
lliiCale.
• Den ll Prlrca
ti
Nlcufor Mlcil
COif OI2A
IMul
Conunca, CCM' •
I I I , Jud. Ott, s o l k : î 1 ă schemele urm
lor
c o n s t r u c : ţ i l
electronice
orgi
mini, t t a n s m ~ l t o r automat tn cod
siiC e de atnPifk;ate.
• Alin DuP - CGCt 21se a M p ~ ~
Y.
&uczcl
-.
U iUIL
Pwllho-.
~
shema
unui
nilltOf Om
eh
cbonic:
.
tat
la
220 V, cu aprinderea unul
25 w
•YznPn
•••., -
••••
11r,
ll'm•aor.
M. s. .c.
A, - .
• ·
)Ind. ...... Nlnlzg, < t o t e ş ..
-
tllUi
dlfta..,'n .:
• cu·
Y
r • -
_ . sr
a
*- T
M.
a. .c.
A..
& S..
~
t ' c b l f .. sdlelna unui
M
tor
de
a u d t o f l ~ dz miei
(sub 25 W).
• la
as Ttt& - COif MR" c
N i l
2 , - S
III Z. in m.nzt
grup da CXl ' 1 " ' sa5ld?i set . .
de
moda n ti
-o . IOJ 'n sic•• 11
cecitorl
W'IRSA
• • ; . . . . 1 • ,,
• Y P S ~ 1 B
t
2
:n 1 1 1 Sz 11fi 1 *
Tr1'n
-
. . . 1. K-1, &
2,
• 12, ltaiL
•
t
daolfllt
a
COl
' •
cu
c:i''*
..
s -a -
1
ilanic:ii.
......... - ~ M D . l h
• • 2 . . . . Y 1
2
1 P
1\ ••
...
i
p o Ni l
.
•
de
joc:uri l i i C .O
.WC.,
o ~ c i t ţ i care 11 1 i
de •r ,. oklud ift ' tu lor l
af . . . . da motf j r g' t
11
UJ1:e
• D u e a 1 n -
_. 5151
Siaa . l lr. D lllf ' t• •·
15.
1111,B
D•IIC
Yte l
IH
- CIZIIGJ .. ce
I
t ' l
11 ..
)rraiL doi JC
-
poru
& pe
••• a nh bul l w
HI ?U IESUIIF1C
Saa•Dna s
IJIIIF nlll?
*
. . .
.,1
10:1•
W'ltCU
Jlllr•: 1
2
l i
MC MCOlAUCU
A E O A C Ţ 1 A B u c U J I Ş t i . Pl$ Scin
' aeJefoft 17 410 10. iftel>lâor 1444
Ad.......,_ia
Edilura
,.Sc:i:i In a".
Comtlinztu2
p d 9
Jlilic
,Ot:sa Seâ
Abonasu:• -
prin
okii21 e
P.T.T.R Din s t r i i n ă t a l e il .DlU
Departame
ntul export-import
Si r. 13
Oecs 11bie
3.
P.
36,
l3 7, 21
Sos U2
226.
r 112 111
.. e·
• - •
t
••• 5 ~
V I
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 16/16
•
• ••
O ~ i n e r e a unei precizii extreme
tn
m ă s u r a r e a timpului nu mai este un
lucru greu de realizat
de
cind s·n
trecut la experimentarea ceasurilor
cu c u a r ţ ln u r m ă cu aproape d o u ă
decenii
au
inceput
f u n c ţ i o n e z e
primele ceasuri cu c u a r ţ Erau cea·
suri de format mare,
a ş a n u m i t e l e
orologii. Zece ani mal tîrziu
au
fost
lansate pe
p i a ţ ă c e a s u r i l e - b r ă ţ a r ă
cu
cuart. supranumita ceasuri cu cu·
a r ţ din a doua g e n e r a ţ i e . A fost mo
mentul in care
a d e p ţ i i
preciziei pu
teau asalta
s t a ţ i i l e
de radiodlfuzlune
cu r e c l a m a ţ i i legate de faptul
gongul "orei exacte" s-a
f ă c u t
auzit
cu o
s e c u n d ă
prea devreme sau
prea tirziu. Dar care este, compara·
tiv cu ceasul de T i n ă o b i ş n u i t pre
ceas
de m i n ă o b i ş n u i
merge inainte
sau în u r m ă cu aproximativ 6 ore pe
an
la ceasul cu
c u a r ţ
limita de tole
r a 0 1 ă
este
de
maximum 40 de se
cunde ltfel spus, d a c ă ceasul
o b i ş n u i t d e v i a z ă Tn
medie cu zece
secunde,
d e v i ~ l a
ceasului cu
c u a r ţ
este de maximum
0 1
secunde.
Dar
ceasul cu
c u a r ţ
din cea de-a doua
g e n e r a ţ i e î n t r u n e ş t e
alte avantaje:
r e z i s t e n ţ ă la
ş o c u r i
trepldatii, mi
nimum de
r e p a r a ţ i i , f u n c ţ i o n a r e Tn
d e l u n g a t ă f ă r ă o p e r a ţ i i
de
n t r e ţ i n e r e
etc.
La început, ceasul cu c u a r ţ era
utilizat numai Tn activitatea ş t i i n ţ i ·
f i c ă , dimensiunile sale Tmpiedicind
folosirea
in
viata o b i ş n u i t ă Pentru
a-1
reduce de la m ă r i m e a unui frigi·
der la formatul de perete sau de
m i n ă a fost n e c e s a r ă o colaborare
s t r f n s ă
intre industria de orologii
cea e l e c t r o n i c ă in acest scop s-au
redus dimensiunile cristalel
or
de cu
a r ţ la numai c i ţ i v a milimetri,
s-a
u
m i c ş o r a t bateriile de
o n a r e
s-a
recurs la circuite Integrate. Balan
sierul ceasului mecanic a fost
inlo-
cuit printr-un oscilator electronic,
ale c ă r u i o s c i l a ţ sint stabilizate prin
intermediul cristalului de c u a r ţ La
unele tipuri, stabilizarea are loc la o
f r e c v e n ţ ă de 8 192 Hz Iar la altele la
un
n u ă r
dublu de
o s c l l a ţ i i
(16
384). Prin intermediul unei
-
menzi cu pas sint a c ţ i o n a t e direct,
cu
1
Hz, acele indicatoare.
P r o d u c ă t o r i i
de ceasuri cu
c u a r ţ
p r e v ă d ş a n s e reale de aplicabilitate
nu numai in sectorul ceasurilor de
perete sau de
T i n ă
ci in industrie
in
institutele de c e r c e t ă r i care vor
opta în continuare pentru ceasurile
de format mai mare: cronometre
pentru indicarea orei exacte,
de automobil, ceasuri de bo
tru avioane nave, ceasuri d
taj etc.
Nu a trecut
î n s ă
prea mu
realizarea ceasului cu c u a r ţ
o n o u ă t r e a p t ă de p e r f e c
Tn m ă s u r a r e a
timpului vine
teze interesul publicului: ceas
mic care nu mai
n e c e s i t ă
nic
de
r e p a r a ţ i e .
Ceasul atomic
v
gura f ă r ă l n d o i a l ă o a d e v ă r a t
l ~ i e
t e h n i c ă de n d a t ă ce se
v
se confere energiei a
forma m i n i a t u r a l ă a d e c v a t ă
ceas de
m i n ă R ă m i n e
de
ă z
industria
e l e c t r o n i c ă
preo
p i n ă in prezent de realizarea
croaparate de ă s u r ă pentru
astronautica n u ş i va face în
intrarea t r i u m f a l ă in t r a d
a r e n ă a ceasornfcarilor.