Revista şcolar ă “Pa şi spre viitor”- nr.7 / 2013 – ISSN ... · Revista şcolar ă “Pa şi spre viitor”- nr.7 / 2013 – ISSN 2067-7871 Cu entuziasm, dar şi cu multe

Revista şcolară “Paşi spre viitor”- nr.7 / 2013 – ISSN 2067-7871 Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare

Revista şcolară “Paşi spre viitor”- nr.7 / 2013 – ISSN 2067-7871 Revista noastră apare semestrial.

Aici veţi putea găsi informaţii despre activităţile din şcoală:

� ştiri, � caleidoscop,

� mica publicitate, � informaţii utile.

Coordonatori :

� prof. ing. Barbur Maria – [email protected] � prof. ing. Miclăuş Dorina Carmen – [email protected]

Colaboratori: � prof. ing.: Raţa Livia Natalia, Toma Vasilica Ramona, Todoruţ Victor,

Ghiras-Dănuţ Cornelica � prof.: Boloş Milica, Moholea Mioara, Marian Claudia � prof. dr. Frânc Sorin Mihai � secretar: Ardelean Luminiţa

Elevii din clasele de liceu ruta directă şi ruta progresivă.

Tehnoredactare: � prof. ing. Barbur Maria � prof. ing. Miclăuş Dorina Carmen

Revista şcolară “Paşi spre viitor”- nr.7 / 2013 – ISSN 2067-7871

Editorial

Recurs la prietenie…

Cultura nu e pentru snobi şi nici

măcar nu e opţională, asta pentru că absolut

nimeni nu trăieşte în afara culturii.

O definiţie destul de generalistă şi superficială dar suficientă pentru discuţia de

aici ar suna cam aşa: “cultura reprezintă o

mo�tenire ce se transmite cu ajutorul

codurilor de comunicare specifice cum sunt

gesturile ori cuvintele, scrisul şi artele…”

pratic orice act de comunicare este unul

cultural.

Ca profesor o spun foarte des la ore şi în mod cert nu sunt primul, că ”modul de a se

raporta la cultura defineşte individul“.

Sensul e unul mai restrâns aici, nu cel

din definiţia de mai sus, după cum cred că se

şi subînţelege, dar nu o să mă lansez în

diverse considerente si explicaţii. Citadinul a avut de la început pentru

mine şi rolul de refugiu cultural. Muzica lui

Bach, de pildă, nu este o icoană, e o muzică care poate să stârnească şi pasiuni senzuale.

Cultura valorizează bucuriile vieţii. În

cultură se găsesc şi mari tristeţi. Ea se

împleteşte cu viaţa, dar nu ne oferă întotdeauna, în legătură cu viaţa normală, bucurii. Bucuria culturii e o senzaţie foarte

rafinată. E o chestiune de atitudine.

Realitatea e urâtă, murdară. Oamenii sunt

egoişti. Nu face nimeni nimic fără să aibă un interes; în unele cazuri e un interes bun.

Ei bine, artiştii fac lumea asta să arate mai

bine. Arta în general e o formă de estetică a

urâtului material. Când vezi un scaun dintr-

o cafenea, poţi să vezi mai mult decât atât.

Poţi să vezi oamenii care s-au aşezat pe el,

poţi să imaginezi discuţiile pe care le-au

avut. O stradă murdară poate fi mai mult

decât o adunătură de pietre şi praf.

Problema e că mulţi oameni nu ştiu

să „iubească” cultura, Sunt oameni de

cultură care au problema asta din păcate.

Cultura nu presupune etică. Un

scriitor e artist atunci când scrie, un

muzician când compune, nu când se culcă cu prostituate.

La ce este bună cultura? Avem nevoie de

cultură? Sigur! Avem un mecanism în

spiritul nostru care o cere. Problema e că mulţi oamenii îl pun în mişcare cu „energii

alternative”. Arta autentică e înlocuită de

alte fenomene…

Cultura, arta, e cel mai puternic “drog” care,

din păcate, nu crează întotdeauna

dependenţă…

Prof. dr. Mihai Sorin Frânc


Cu entuziasm, dar şi cu multe emoţii, am participat şi în acest an la Concursul judeţean „Start în afaceri! Topul tinerilor antreprenori” organizat în perioada 9-10 mai 2013 la Colegiul Tehnic „George Bariţiu” Baia Mare. Obiectivele acestui concurs au fost de a forma şi dezvolta abilităţi şi aptitudini antrreprenoriale, de a îmbogăţi cunoştinţele despre iniţierea, derularea şi reuşita unei afaceri, dar şi încurajarea spiritului competiţional, a calităţii şi responsabilităţii.

În acest an numărul echipelor care au participat la concurs a crescut, ajungând la 11. O probă a constat în prezentarea unei idei de afaceri, respectând un plan de afaceri cu o

anumită structură, iar cea de-a doua probă a constat în realizarea unui stand expoziţional cu produsele sau serviciile oferite de firma virtuală.

La expoziţia de produse şi servicii a participat şi doamna inspector general, doamna Moldovan Ana, care s-a declarat extrem de încântată de ideile viitorilor antreprenori şi i-a încurajat să continue, după terminarea liceului, cu punerea în practică a acestor idei.

Ideile prezentate în acest an au fost diverse şi extrem de atractive, captând interesul juriului, dar şi al publicului participant.

Colegiile participante la concurs au fost, în ordinea în care au prezentat ideile de afaceri, următoarele: � Colegiul Tehnic „ Anghel Saligny”, cu firma „ 4 YOU”, având ca obiect de activitate

prestări servicii diverse; � Colegiul Tehnic Transporturi Auto Baia Sprie, cu firma „ Afrodita”, având ca obiect de

activitate producţia şi comercializarea de creme din ingrediente naturale; � Liceul Teoretic „ Emil Racoviţă” filiera teoretică, cu firma „ SC Mirinda SRL”, obiect de

activitate producţia şi comercializarea de prăjituri, sucuri, ceaiuri 100% naturale; � Liceul Teoretic „ Emil Racoviţă” filiera tehnologică, cu firma „ SC Art Events”, având ca

obiect de activitatea organizarea de evenimente speciale în domeniul divertismentului; � Colegiul Tehnic ”C.D. Neniţescu”, cu firma „ SC GreenLand SRL”, având ca obiect de

activitate reciclarea materialelor refolosibile; � Liceul Tehnologic Agricol „ Ion Ionescu de la Brad” Seini, cu firma „ SC Party Divas SRL”,

având ca obiect de activitate organizarea de evenimente;

„Start în afaceri! Topul tinerilor antreprenori” Ed iţia a III-a


� Colegiul Tehnic „ Transilvania” cu firma „ Niciodată singuri”, având ca obiect de activitate prestarea de servicii de asistenţă domiciliară privată; � Liceul Teologic Penticostal, cu firma „ SC Cookie Fresh SRL”, având ca obiect de activitate

producţia şi comercializarea de dulciuri; � Colegiul Tehnic „ G. Bariţiu” , cu firma „ SC Ecovox SRL”, având ca obiect de activitate

valorificarea deşeurilor din lemn; � Liceul Tehnologic „ Traian Vuia” Tăuţii M ăgherăuş, cu firma „ Electroeconom TM”, având

ca obiect de activitate prestarea de servicii în domeniul acţionării electrice, a automatizărilor; � Colegiul Tehnic „ Aurel Vlaicu”, cu firma „ Prepeliţa magică”, având ca obiect de

activitatea producţia de carne şi ouă de prepeliţă. Colegiul Tehnic „Transilvania” a fost

reprezentat de o echipă formată din trei elevi de clasa a X-a, coordonaţi de doamnele profesoare Maria Barbur şi Cornelica Ghiras. Ideea de afaceri a echipei de la Colegiul Tehnic „Transilvania” a fost aceea de a înfiinţa o firmă având ca obiect de activitate prestarea de servicii de asistenţă domiciliară privată. Ideea de afacere a elevilor a pornit de la faptul că în România persoanele vârstnice şi cele aflate în dificultate nu sunt sprijinite decât în mică măsură de către stat, sarcina îngrijirii acestor persoane căzând în sarcina familiilor acestora. Firma „ Niciodată singuri” vine în

sprijinul acestor persoane oferind servicii de asistenţă domiciliară, distribuire meniuri la domiciliu, comisioane,efectuarea de cumpărături.

Competiţia a fost strânsă, dar aşa cum este în orice competiţie, există şi un clasament. Pe locul I s-a situat echipa de la Colegiul Tehnic „ George Bariţiu”, cu ideea de a valorifica deşeurile din lemn. Pe locul II s-a situat echipa de la Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Baia Sprie, cu ideea de a produce şi comercializa creme naturale. Pe locul III s-a situat echipa de Liceul Tehnologic „ Traian Vuia” Tăuţii M ăgherăuş cu ideea de a presta servicii în domeniul automatizărilor.

Echipa de la Colegiul Tehnic „ Transilvania” a obţinut menţiune, elevii declarând că se vor pregăti mai temeinic pentru competiţia de anul viitor, care se pare că va deveni o competiţie interjudeţeană, dacă nu chiar naţională.

Prof. ec. Ghiras-Dănuţ Cornelica


Un iepuraş bine meritat

Proiectul educaţional „ ÎMPREUNĂ DE PAŞTI” , a fost iniţiat de O.N.G. Comunicaţi prin

noi în parteneriat cu: Colegiul Tehnic Transilvania, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă", Colegiul

Tehnic „C.D. Neniţescu”, Colegiul Tehnic "Anghel Saligny", C.T.F. Universităţii nr. 66, C.T.F.

Alba Iulia nr. 56, C.T.F. Ţibleşului. Acest proiect readuce în atenţia tuturor faptul că în preajma

sărbătorii Paştelui trăim nostalgia desăvârşirii noastre spirituale.

Sărbătorile ne transpun pe un tărâm spiritual deosebit. Ne împăcăm cu noi înşine şi cu

semenii prin iubire, iertare şi prin bucuria de a fi împreună. Sărbătorile sunt un prilej de

bucurie, de împăcare sufletească, lumina sfântă din noaptea Învierii

Mântuitorului călăuzindu-ne spre o

viaţa mai bună, lipsită de griji.

Punctul de pornire în

desfăşurarea proiectului l-a constituit

curiozitatea elevilor de a afla cât mai

multe despre Isus, despre obiceiurile

şi tradiţiile de Paşti. Copiii iubesc această sărbătoare nu numai pentru latura ei religioasă, ci pentru latura laică - venirea iepuraşului cu cadouri

şi de aceea încercăm să sădim în sufletele lor iubire pentru Dumnezeu şi semeni.

Implicarea copiilor de diferite vârste în derularea acestui proiect va conduce la

conştientizarea faptului că tradiţiile trebuie păstrate şi transmise mai departe.

Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse belşug şi bucurii, iar Lumina din Noaptea

Sfântă să vă ridice sufletele spre noi trepte spirituale şi să vă însoţească paşii pe drumul vieţii.

prof. ing. Miclăuş Dorina


Doisprezece

Am o singură dorinţă. Una de care mă tem cel mai tare. Îmi doresc ca timpul să se oprească acum,

înainte ca orologiu să bată ora doisprezece noaptea. Ora care îmi va decide destinul.

Îmi ţin respiraţia câteva secunde în timp ce număr bătăile ceasornicului: unu, doi, trei, patru, cinci, şase,

şapte – expir şi inspir – opt, nouă, zece – închid ochii şi îmi doresc să se oprească înainte ca acest număr să aducă alte nenorociri. Unsprezece.

—Te rog!

Doisprezece. Deschid ochii şi îmi simt inima pompând la maxim. Luminile din oraş se aprind rând pe

rând. Oamenii ies în stradă sau se adună pe la ferestre aşteptând discursul ridicol al Antistului. Stomacul mi

se strânge într-un ghem iar nodul din gât se măreşte şi simt nevoia să mă ascund sub pat, aşa cum făceam

când era perioada de Vânătoare. Dar în loc de asta, stau în mijlocul camerei în picioare, cu lumina încă stinsă şi privesc abătută spre Turn.

Totul se petrece în mai puţin de câteva minute. Doi subalterni aşează covorul roşu, unul reglează microfonul iar un altul se asigură că nu este vreun firicel de praf pe balustradă care ar putea să îi provoace

alergie soţiei Antistului.

Pe stradă lumea se agită. Aud râsetele stridente ale Calificaţilor Experţi şi îi localizez imediat. Sunt

adunaţi în faţa brutăriei, înghesuindu-se pe două bănci sau sunt care stau chiar şi pe jos. Printre ei se mai

strecoară şi câte un cuplu sau două, care se sărută neţinând cont de cei din jurul lor. Îmi înghit nodul din gât

şi îmi plimb privirea peste mulţime zărindu-i pe Novicii de anul trecut care se ţin la distanţă de Experţi. Fiind într-un număr mai redus erau mai vulnerabili deoarece nu ştiau dacă vor fi cruţaţi sau omorâţi, posibil

de vreun Expert care acum pare inofensiv stând acolo în uniforma lui roşie şi râzând.

Respiraţia mi se taie când lumina este aprinsă iar în prag apare mama. Părea gata să mă mustre însă se

apropie de mine cu paşi mărunţi şi greoi, aşezându-şi mâna pe umărul meu.

— Trebuie să îmbraci astea. Aşează pe pat o rochie albă, lungă, cam până la genunchi alături de nişte

pantofi, albi, fără toc. Mă schimosesc de parcă tocmai am primit un pumn în burtă, apoi mă îndrept spre baie

încă sperând că timpul se va opri aici pentru mine, că inima mea va înceta să mai pompeze sânge - care

oricum avea să fie vărsat. Asta nu era ceea ce îmi doream. Să fi Calificat nu era unu lucru pe care ţi-l puteai

dori – dacă erai întreg la minte - ca şi cadou de ziua ta. Însă doar eu gândeam aşa. Doar eu nu vroiam să împlinesc şaisprezece ani. Doar eu îmi doream ca acest joc al morţii să înceteze. Pentru toţi ceilalţi asta se

numea distracţie. Savurau cu plăcere momentul în care erau puşi să omoare pe cineva iar Juraţii savurau cu

mai mare plăcere dacă noi torturam victima înainte de a îi curma viaţa.

Îmi închid şirul de nasturi dintr-o parte cu mâinile tremurânde. Următoarele doisprezece luni vor fi un

chin pentru mine. Voi fi nevoită să ucid pe un necunoscut, un nevinovat dacă vreau să continui să trăiesc. O

să fiu obligată să fiu tare, să nu plâng şi să inspir convingere, altfel aş putea să fiu eliminată înainte să păşesc

în Academie. Îmi vâr picioarele în pantofii care mă strâng puţin apoi păşesc în faţa oglinzii. Îmi trec mâna

prin părul de culoarea unei roşii stricate iar fata din oglindă face la fel. Observ paloarea feţei ei şi acele

cearcăne care indică lipsa somnului. Apoi cute de încruntare îi apar pe frunte.


Două bătăi în uşă şi mama intră ţinând în mână un şnur împletit de culoare albastră. O privesc uşor

buimăcită. Regula spune că doar cei cu Sânge Albastru au voie să poarte albastru, iar din câte ştiam eram o

familie modestă doar dacă nu...

— Bunica ta, îmi spune în timp ce îmi leagă şnurul în jurul taliei. A fost un Sânge Albastru şi şi-a dorit ca

tu să porţi asta.

— Dar mamă, încep însă aceasta mă întrerupe printr-o mişcare a capului,

— Eu nu sunt un Sânge Albastru. Acest lucru se moşteneşte din două în două genraţii în familiile mai

neimportante.

Îi întâlnesc privirea care deborda o energie pozitivă. Niciodată nu am mai văzut-o pe mama atât de

cumpătată ca în acest moment. Felul în care îmi vorbea sau îmi explica anumite lucruri era ceva cu care nu

m-am întâlnit până acum. Zâmbesc dar apoi realizez de ce e aşa. Crede că nu am nici o şansă să supravieţuiesc, ştiu asta pentru că mi-o spusese de mai multe ori.

— Nu vei avea nici o şansă să supravieţuieşti la Academie dacă stai ascunsă sub pat. Ţine minte

Kalyn asta face parte din viaţa ta! Eşti un monstru şi trebuie să te comporţi ca unul.

Mereu se întâmpla aşa când era perioada Vânătoarei. Mama şi tata vizualizau emisiunea cu atâta

fascinaţie iar eu preferam să stau ascunsă sub pat decât să privesc cu câtă cruzime ucideau persoane

nevinovate.

— Tu crezi că eu n-am nici o şansă să supravieţuiesc, aşa-i? Crezi că o să fiu omorâtă chiar înainte să ajung să văd Academia!! Strig din toţi plămâni. Expresia blândă de pe chipul ei şters dispare. Buzele îi se

strâng într-o singură linie iar pe frunte îi apar cute de încruntare. Pupilele îi se dilatează precum la o bestie în

fometată şi ridică mâna însă şi-o retrage rapid înapoi.

— Dacă aş fi crezut asta nu ţi-aş fi dat numele de Sânge Albastru. Sau ce crezi că l-am dat să-l pătezi cu

sânge? Să îmi faci mama de ruşine cu laşitatea ta de a ucide? Ţi-am mai spus Kalyn: eşti un monstru trebuie

să ucizi. Pofta de sânge îţi curge prin vene trebuie să o simţi. Spre surprinderea mea îşi păstrase calmul chiar

dacă în privire îi se citea altceva. Calmul acesta pe care îl afişa mă enerva. Unde vroia să ajungă cu asta?

Spera să o cred?

— Nu sunt un monstru. Nu o să fiu niciodată! Mârâi şi trec pe lângă ea îndreptându-mă spre scări, când o

aud.

— Eu cred în tine Kalyn. Sunt sigură că o să ne faci să fim mândri de tine.

— Eşti nebună dacă o să crezi că voi ucide oameni nevinovaţi doar ca să te fac pe tine mândră. I-o

trântesc şi cobor în fugă pe scări. Îl văd pe tata în bucătărie la masă citind ziarul. Nu îmi aruncă nici măcar o

privire iar eu speram la o îmbrăţişare, pufnesc isteric. Şi el crede că am să mor.

— Familie de nebuni, spun trântind uşa în urma mea.

Eleva: Cozma Alina, clasa a X-a A


Paştele, sărbătoarea Învierii

Domnului Iisus Hristos, este

momentul în care cei mai mulţi se

gândesc la familie şi la cum să se

simtă cât mai bine în preajma celor

dragi. Copii iubesc această

sărbătoare iubesc nu numai pentru

latura ei religioasă, ci pentru latura

laică – venirea Iepuraşului care

aduce cadouri şi de aceea încercăm

să sădim în sufletul lor iubire pentru Dumnezeu şi semenii.

Elevii Colegiului Tehnic Transilvania Baia Mare, se gândesc cu drag la familiile

noastre, la masa în familie frumos împodobită şi vor să aducă un pic din acestă atmosferă

şi în mijlocul copiilor de la Casa de tip Familial Alba Iulia din Baia Mare, realizând

împreună ormanente pentru masa de Paşte în aşteptarea Iepuraşului.

Proiectul educaţional „Împreună de paşti” iniţiat de O.N.G. Comunicaţi prin noi şi

elevii claselor a IX –a C şi a X-a A împreună cu doamnele diriginte readuce în atenţia

tuturor faptul că în preajma sărbătorilor de Paşte trăim nostalgia desăvârşirii noastre

spirituale. Sărbătorile ne transpun pe un tărâm spiritual aparte. Ne împăcăm cu noi înşine

şi cu semenii prin iubire, iertare şi prin bucuria de a fi împreună.

Sărbătorile sunt un prilej de bucurie, de împăcare sufletească, lumina Sfântă din

noaptea Învierii Mântuitorului călăuzindu-se spre o viaţă mai bună, lipsită de griji.

Punctul de plecare în desfăşurarea proiectului l-a constituit curiozitatea elevilor de a

afla cât mai multe despre obiceiurile şi tradiţiile

de Paşte.

Împlicarea elevilor în derularea acestui

proiect va conduce la conştientizarea faptului

că tradiţiile trebuie păstrate şi transmise mai

departe.

prof. ing. Raţa Natalia


Fiecare dintre noi păşim în viaţă cu o diversitate de calităţi şi contribuim la diversitatea

vieţii. Diferenţele individuale sunt resursele pentru o educaţie contemporană eficientă şi productivă. Diversitatea elevilor înseamnă prosperitatea şcolii şi a societăţii noastre.

Toţi elevii au nevoie şi merită să fie educaţi printr-un proces motivant, plăcut, creativ şi atrăgător.

Secretul unui comportament agreabil şi civilizat în societate se poate obţine prin decantarea bunelor obiceiuri filtrate şi adaptate de la o generaţie la alta. Familia, şcoala, anturajul au un rol capital în formarea unei existente normale a oricărui individ. Un adevăr cunoscut, dar neasimilat suficient, spune că drumul libertăţii trece prin cultură.

Proiectul „BUNELE MANIERE, IERI ŞI AZI” este un proiect educaţional extracurricular de informare şi implicare, care se desfăşoară pe o perioadă de 5 ani şcolari: 2011- 2016.

Anul acesta a avut loc cea de-a doua ediţie a proiectului, intitulată: „Cum ne comportăm?” , ediţie care a demarat în octombrie 2012 şi care s-a desfăşurat până pe 1 aprilie 2013 în săptămâna “Să ştii mai multe, să fii mai bun” , când a avut loc acţiunea finală desfăşurată la biblioteca judeţeană „Petre Dulfu”.

Bunele maniere sunt esenţiale pentru adaptarea elevilor în diverse situaţii sociale, întrucât stau la baza primei impresii pe care o lasă celor din jur. O persoana care vorbeşte şi se comportă politicos va fi tratată cu mai multă bunavoinţă şi va fi acceptată mai uşor într-un grup. De aceea, este bine ca elevii să înceapă să înveţe de la cele mai mici vârste care sunt bunele maniere în societate.

Organizatorii proiectului sunt: - O.N.G. Comunicaţi prin noi; - Primăria Municipiului Baia Mare; - Casa Corpului Didactic Maramureş.

În cadrul proiectului au fost implicaţi ca parteneri unităţi de învăţământ preuniversitare şi universitare din judeţul Maramureş.

Scopul proiectului a fost de comunicare eficientă, de educarea limbajului, de formarea unor atitudini şi deprinderi comportamentale respectând normele codului de manifestare adecvată, şi de promovare a imaginii personale şi descoperirea propriei personalităţi.

Nu puţini sunt cei care cred că regulile de bună purtare sunt depăşite şi nu mai trebuie aplicate în vremurile moderne şi libere în care trăim. Noi nu suntem deloc de aceeaşi părere. Tocmai de aceea ne-am propus prin acest proiect să reamintim care sunt bunele maniere în situaţii diferite, de care toţi ne lovim.

Prin acest proiect s-a dorit implicarea elevilor în identificarea şi corectarea comportamentelor care nu se încadrează în codul manierelor minime şi obligatorii necesare bunei funcţionări în cadrul societăţii.

Organizarea activităţilor s-a făcut pe ateliere de lucru, în cadrul cărora coordonatorii de proiect din cadrul instituţiilor de învăţământ au întocmit o bază de date a elevilor şi cadrelor didactice implicate la nivel de instituţie. Au stabilit temele alese de elevi pentru acţiunea comună, teme alese fie individual, fie în grup, din cele propuse sau curiozităţi din codul bunelor maniere, la alegere şi s-au stabilit modalităţile de prezentare.

Lucrările elevilor, eseurile, scenetele, filmele documentare, desenele şi colajele, activităţile de promovare şi popularizare a proiectului au fost recompensate prin cărţi. Pentru aportul adus în cadrul proiectului, elevii au fost recompensaţi cu premii, iar cadrele didactice au primit documente justificative de implicare.

„Cum ne comportăm?”


Poze din cadrul activităţii: Începerea activităţii

Prezentare - Colegiul Tehnic ,,Anghel Salighny”

Desen – Liceul Tehnologic ,,Grigore Moisil”


Corul - Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu”

Sceneta - Liceul Tehnologic ,,Dr. FlorianUlmeanu”

Premierea participanţilor

Prin acest proiect am încercat să subliniem că educaţia este o dimensiune constructivă a fiin ţei umane, este efectul a tot ceea ce constituie umanitate, limbaj, gândire, sentimente, voinţă.

Toţi ar trebui să ştim că educaţia morală, ca activitate organizată şi sistematică în şcoală are o dublă menire, pe de o parte să anuleze pornirile rele, iar pe de altă parte să le cultive pe cele bune. Bunele maniere pot fi cultivate de la cea mai fragedă vârstă, pentru că primii ani ai copilăriei sunt hotărâtori pentru evoluţia ulterioară a individului. Rolul şcolii este să formeze reprezentări şi deprinderi morale, premize ale unei judecăţi morale.

Respectarea a cât mai multor reguli de comportament menţine echilibrul social. Comunitatea se împarte în mai multe categorii de oameni; oameni care respectă cu stricteţe codul bunelor maniere, alţi oameni care cunosc codul de conduită, dar care renunţă să îl respecte din diverse motive, cât şi oameni care au rămas tot la acel stadiu de primitivitate, care fie renunţă să primească o educaţie aleasă, fie nu trăiesc într-un cadru favorabil dobândirii ei.

„Tu, în fiecare clipă trebuie să spui, să arăţi cine eşti, ce valori porţi în conştiin ţa ta, ce bogăţii şi frumuseţi tăinuiesc în mintea ta, simţirea ta. Toate acestea le răspândeşti în preajma ta printr-o modalitate care te înfăţişează lumii şi care se numeşte comportarea ta de fiecare zi.”

Prof. ing. Miclăuş Dorina Prof. ing. Barbur Maria


Tinerii dezbat – o lecţie despre ce înseamnă adevărata democraţie

Nu ai dreptate pentru cã eşti gânditor materialist, patron sau laburist, ci dacă argumentele tale sunt convingătoare sau nu.

(Regulile polemicii civilizate, Universitatea Oxford, 1890) În perioada 27-28 aprilie 2013, Colegiul Tehnic “Transilvania” a fost reprezentat de o echipă de trei eleve, însoţite de profesorul coordonator la competiţia regională a Concursului Naţional “Tinerii dezbat”, organizată la Liceul Teoretic "Aurel Lazăr" din Oradea. Pentru participarea la această competiţie, echipa a învăţat, într-un cadru non-formal, ce înseamnă debate-ul, cum să-şi prezinte punctul de vedere şi cum să-l susţină, a învăţat ce înseamnă adevărata democraţie.

Într-o societate deschisă şi democratică, participarea şi implicarea sunt condiţii de bază pentru buna funcţionare a acesteia, fiind îndeplinite atunci când cetăţenii înţeleg, comunică şi participă. Practica dezbaterilor îi pregăteşte pe tineri să acţioneze şi să participe inteligent în viaţa socială, să accepte diversitatea de opinii, să investigheze şi să analizeze probleme importante ale lumii contemporane, să fie critici şi constructivi în abordările asupra unui subiect. Karl Popper a descris inventarea argumentului critic ca un pas important în dezvoltarea gândirii umane: adevărul nu este final, ci deschis îmbunătăţirii, iar discuţia critică este singura care ne duce mai aproape de adevăr. Dezbaterile publice de consultare a cetăţenilor, cele parlamentare, dezbaterile din campaniile electorale, dar şi cele ştiinţifice sau pe teme economice apar de fiecare dată când oameni bine intenţionaţi, urmărind binele comun, nu sunt de acord asupra unui subiect şi aleg să işi expună argumentat punctele de vedere.

Debate-ul este o formă structurată de dezbatere educaţională, compusă formal din echipe cu un număr egal de membri. Aceştia sunt puşi în situaţia de a pune în valoare «pro şi contra» argumente diferite pentru ambele faţete ale unor chestiuni asupra cărora oamenii, deşi bine intentionaţi, pot fi în dezacord. În dezbaterile academice (numite şi educaţionale sau formale) sunt clar trasate rolurile fiecărui vorbitor, timpul alocat fiecărei secţiuni şi regulile care se aplică. De asemenea, echipele au posibilitatea de a interacţiona prin schimburi de întrebări sau intervenţii punctuale, în funcţie de format. Abordarea de tip pro/contra

dezvoltă participanţilor capacitatea de analiză a problemelor controversate şi ajută la obţinerea unor imagini nedistorsionate de prejudecăţi. În acest context, participanţii au fost determinaţi să emită judecăţi asupra unei „moţiuni” folosind criterii obiective şi, totodată, să apere o poziţie folosind argumente susţinute de dovezi, nu doar de opinii. Practica dezbaterilor îi pregăteşte pe tineri să acţioneze şi să participe inteligent în viaţa socială, să investigheze şi să analizeze probleme importante ale lumii contemporane, să fie critici şi constructivi în abordările asupra unui subiect.


Indiferent de format, ceea ce este important de subliniat este că tema dezbaterii reprezintă în primul rând un pretext pentru exersarea abilităţilor de comunicare în spaţiul public, de gândire critică şi de argumentare logică, şi nu o încercare de a stabili valoarea de adevăr a uneia din cele doua poziţii expuse. În cadrul competiţiilor, arbitrii urmăresc măsura în care participanţii reuşesc să argumenteze convingător, să organizeze prezentarea, să răspundă prompt şi analitic contraargumentelor echipei oponente, să fie persuasivi. Nu în ultimul rând, ascultarea atentă, toleranţa, umorul şi fair play-ul. Juriul este format dintr-un număr impar

de arbitri, care sunt invitaţi să nu ia în considerare opinia personală asupra temei puse în discuţie. Principiile etice ale dezbaterilor sunt reflectate în respectul faţă de coechipieri şi adversarii de idei, manifestarea unui comportament civilizat, responsabilitatea de a cerceta moţiunea în amănunt pentru a descoperi date relevante despre subiect şi argumente valide, ca şi folosirea faptelor şi opiniilor menţionate de alţii într-o manieră corectă, fără a distorsiona cu bună ştiinţă informaţia. Nu în ultimul rând, e nevoie de corectitudine în utilizarea dovezilor şi în timpul adresării întrebărilor/oferirii răspunsurilor.

La ce bun să înveţi să dezbaţi? În primul rând, pentru a deprinde argumentarea. Acesta este primul răspuns şi ar putea fi de unul singur suficient de puternic. Indiferent dacă abordarea unui subiect este de natură practică sau teoretică, argumentarea este vitală pentru a hotărî în multele situaţii în care apar diferenţe de opinii, întrebări sau incertitudini. Altfel spus, pentru formarea discernământului. În plus, orice dezbatere este un semn de civilitate, atâta timp cât e purtată cu bunăcredinţă, ascultare atentă şi fair play. Iar într-o societate modernă, lucrurile merg înainte datorită schimbului liber de idei. Dorim să mulţumim conducerii Colegiului Tehnic “Transilvania” şi Asociaţiei de părinţi din cadrul colegiului că ne-au sprijinit ca noi să putem învăţa această lecţie şi lansăm o invitaţie tuturor elevilor să participle la astfel de activităţi în anul şcolar care urmează! "S-ar putea sa gresesc si s-ar putea sa ai dreptate, dar prin efortul nostru ne-am putea apropia de adevar" - Karl Popper

Echipa de dezbateri din clasa a X-a B: Gîrboan Alexandra Mărcuş Alina

Stoica Ana Manuela Profesor coordonator: Boloş Milica


Imnul naţional reprezintă unul din

simbolurile statului român, alături de

drapelul tricolor, stema si sigiliul, precum

şi ziua naţională a României. Apariţia

actualului imn este legată de Revoluţia de

la 1848, când poetul şi revoluţionarul

Andrei Mureşanu scrie poezia patriotică "Un răsunet". Foarte curând după aceea

Anton Pann, scriitor, compozitor şi etnograf avea să compună muzica. Se pare că a fost cântat prima dată la Râmnicu Vâlcea, la 29

iulie 1848 ( după alte surse prima dată ar fi fost cântat la Braşov ). Poemul va deveni imn sub titlul

"Deşteaptă-te, române" si va fi cântat în momentele importante ale istoriei noastre.

Iată care au fost, de-a lungul timpului, Imnurile Naţionale ale României:

� “Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor” (1862-1884)

� “Trăiască Regele!” (1884-1948)

� “Zdrobite cătuşe” (1948-1953)

� “Te slăvim, Românie! (1953-1977)

� “Tricolorul” (1977-1989)

� “Deşteaptă-te, române” (1989-prezent).

"Deşteaptă-te, române!" a fost cântecul care a susţinut moralul şi le-a dat curaj

revoluţionarilor în 22 Decembrie 1989, întărindu-le sentimentul de solidaritate umană. Atunci a fost

cântat de sute de mii de români, iar propunerea de a deveni imn naţional a fost în totalitate

acceptată. Poemul are 11 strofe, din care se cântă numai patru.

Iată situaţiile în care se intonează imnul:

• la festivităţile şi ceremoniile oficiale naţionale, precum şi la ceremoniile oficiale cu caracter

internaţional;


• cu prilejul vizitelor întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern;

• la deschiderea şi închiderea emisiunilor staţiilor "Radio România" şi "Televiziunea

Română"; • la deschiderea fiecărei sesiuni a Camerelor Parlamentului;

• în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;

• pe stadioane şi alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive oficiale

internaţionale în care este reprezentată România;

• la începutul programului zilnic în şcolile primare şi gimnaziale.

Imnul naţional al României se intonează vocal şi se publică oficial numai în limba română. Imnul naţional, varianta care se cântă:

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani

Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,

Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,

"Viaţă-n libertate ori moarte" strigă toţi.

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.

Eleva: Boroş Loredana, clasa a IX-a Seral


(Partea întâi)

Oamenii de pretutindeni construiesc în fiecare săptămână echivalentul unui oraş de mărimea Vancouver-ului. Este doar o statistică dintr-un amplu studiu care susţine că, până în anul 2030, marile oraşe ale lumii vor ajunge să aibă suprafeţe imense care să cuprindă în totalitate un stat de mici dimensiuni. Tonul a fost deja dat... Este suficient să aruncăm o privire asupra datelor cu privire la populaţia prezentă în megalopolisurile planetei, populaţie care o depaşeşte uneori pe cea a unor state europene de mărime medie. Nimeni nu ştie unde, când sau dacă se va opri această evoluţie. Cercetatorii nu pot decât să estimeze nivelul

creşterii populaţiei din aceşti veritabili mamuţi urbani dar, aşa cum nu o dată s-a întâmplat, cifrele pot fi uşor contrazise. În aceeaşi ordine de idei, redactorii Un studiu recent (2010) dat publicităţii ierarhiză astfel marile capitale ale lumii:

1. Tokyo, Japonia -34.000.000 locuitori 2. Seul, Coreea de Sud -24.400.000 locuitori 3. Guangzhou (Canton), China -24.200.000 locuitori 4. Mexico City, Mexic -23.400.000 locuitori 5. Delhi, India -23.200.000 locuitori 6. Mumbai, India -22.800.000 locuitori 7. New York, SUA -22.200.000 locuitori 8. Sao Paolo, Brazilia -20.900.000 locuitori 9. Manila, Filipine -19.600.000 locuitori 10. Shanghai, China -19.400.000 de locuitor

1.Tokyo, Japonia - 34.000.000 locuitori

TOKYO, capitala Japoniei este, de departe, cea mai mare aglomerare urbană a Terrei. Cu cei 34.000.000 de locuitori, incluzând aici populaţia din prefecturile Yokohama, Kawasaki şi Saitama, Tokyo depăşeşte cu aproape 10 milioane de suflete oraşul situat pe locul 2 în acest top. Iar cifrele care să descrie uriaşul conglomerat urban nu se opresc aici.

Tokyo se întinde pe o suprafaţă de 2,187 de kilometri pătraţi, de aproape 10 ori mai mult decât Bucureştiul. Este considerat cel mai scump oraş al lumii pentru experţi şi, totodată, este clasat între primele trei oraşe ale lumii ca nivel de trai. În acelaşi timp, Tokyo este unul dintre cele mai puternice

centre economice ale lumii, cu o paritate a puterii de cumpărare de 1,48 trilioane de dolari americani. Tot în capitala niponă se află şi sediul guvernului, Palatul Imperial şi reşedinţa familiei imperiale japoneze.


2. Seul, Coreea de Sud - 24.400.000

Un gigantic furnicar, astfel poate fi caracterizat Seulul, orasul cu o densitate incredibila a populatiei, 17.288 de locuitori pe kilometru patrat. Considerat cel de al 6-lea centru economic al planetei, conform prestigioasei reviste Forbes; gazda a unor concerne uriase (Samsung, LG, Hyundai); cel mai scump oras al Asiei si cel de al treilea al lumii; Seul este si detinatorul unei populatii al carui numar depaseste, spre exemplu, totalul populatiei Romaniei, 24.400.000 de locuitori. Evident, si in cazul Seulului, au fost adaugati si locuitorii din districtele invecinate: Bucheon, Goyang, Incheon, Seongnam si Suweon. 3. Guangzhou (Canton), China - 24.200.000 locuitori

Oficial, Canton, numele europenizat de catre portughezi dupa cel al provinciei Guangdong, este cel mai mare oras din sudul Chinei si al treilea al acestei tari dupa Beijing si Shanghai. Cu toate acestea, daca adaugam si populatia din districtele Dongguan, Foshan, Jiangmen si Zhongshan, precum si pe cea din delta aflata in sudul orasului, numarul locuitorilor atinge o suma fabuloasa... peste 24 de milioane de locuitori,

suficient cat sa propulseze Cantonul pe locul 3 in topul celor mai populate orase ale lumii. Datorita acestui fapt, Guangzhou (Orasul Floare) si fabulosul Stadion Olimpic din aceasta uriasa urbe ar fi trebuit sa fie propus pentru gazduirea Olimpiadei de Vara din anul 2008. Doar o decizie intarziata a guvernului chinez a facut ca Beijing sa fie orasul propus pentru candidatura in vederea organizarii Jocurilor Olimpice. 4. Mexico City, Mexic - 23.400.000 locuitori

Doar 3 milioane de locuitori numara Mexico City (Ciudad de Mexico) in anul 1950. Nimeni nu isi imagina atunci, probabil, ca peste numai 6 decenii, capitala Mexicului avea sa devina unul dintre cele mai populate centre urbane ale lumii. Practic, astazi, incluzand districtele Nezahualcoyotl, Ecatepec si Naucalpan, Ciudad de Mexico atinge uluitoarea cifra de 23.400.000 de locuitori. De ramarcat este si faptul ca Mexico City strange mai bine de o cincime din populatia totala de 111 milioane de locuitori a Mexicului. Este, cu siguranta, cel mai populat oras atat din America

Centrala cat si din America de Sud si depaseste, ca putere economica, tari puternic industrializate, precum Taiwanul sau Iranul. Datele oferite de Forbes sustin faptul ca Mexico City se afla pe un meritoriu loc 8 intr-un top al celor mai bogate urbe din lume.


5. Delhi, India - 23.200.000 locuitori

Alaturi de districtele invecinate: Noida, Gurgaon, Greater Noida, Faridabad, New Delhi si Ghaziabad, Delhi a reusit sa surclaseze Mumbaiul cu aproape 400.000 de locuitori, si sa devina cel de al 5-lea oras din lume ca numar al locuitorilor. Aproximativ 23,2 milioane de persoane traiesc in Delhi, unul dintre cele mai mari centre culturale, politice si comerciale ale Indiei. Orasul gazduieste, printre altele, Parlamentul Indiei, iar districtul New Delhi a fost declarat capitala a tarii in anul 1947, odata cu dobandirea independentei Indiei fata de Marea Britanie.

Primul ora ş european într-un top al celor mai populate oraşe ale lumii este Moscova, cu o populaţie estimată, la 01.01.2010, la 13.600.000 de locuitori. Chiar şi aşa, Moscova nu s-ar situa decât pe poziţia a 17-a.

Cel de al doilea oraş european ca număr de locuitori, Istanbulul, nu ar ocupa decât poziţia a 21-a cu cei 12.800.000 de locuitori ai săi.

Bucureştiul ocupă locul 200 cu o populaţie totală în aria metropolitană de circa 2.200.000 de locuitori. Nici un alt oraş românesc nu se regăseşte într-un top 500 al celor mai populate oraşe ale lumii. Populaţia României însumează circa 21.500.000 de locuitori.

Elev: Ciocotişan Mihai, clasa a 12 C seral


(Partea a doua)

O opera fundamentala in materie de gandire politica,

aceasta carticia a fost deopotriva iubita si hulita de cititorii ei.

In ciuda controverselor iscate, Principele lui Machiavelli se

mentine inca actual.

Celebrul roman "Minunata lume noua", la 80 de ani

de la aparitie inca starneste controverse. Porneste de la ideea

unei societati distopice care, pentru aâ€‘si controla cetatenii,

recurge la orice subterfugiu: de la transformarea rasei umane

si manipularea ei genetica, pina la mascarea minciunii in

adevar absolut. Rezultatul este o combinatie de realitati

orwelliene si scene din cel mai pur SF, in care cartile sint arse

si singura cultura acceptata sint preceptele unui conducator

megaloman, in care aparitia unei editii de Opere complete de

William Shakespeare poate duce la rasturnarea unui regim

absurd, in care oamenii sint conceputi in imense incubatoare,

iar cei neatinsi inca de morbul acestei „civilizatii“ sint izolati

in rezervatii.


Controversatul roman "Versetele satanice" iâ€‘a adus lui

Rushdie premiul Whitbread o nominalizare la premiul Booker si

o condamnare la moarte a carei amenintare inca mai staruie

asupra scriitorului. Polemicile legate de posibilele conotatii

blasfematorii ale cartii au pus uneori in umbra discutiile legate de

meritele literare ale textului si de rolul jucat de acesta pe scena

literaturii contemporane britanice. Dar "Versetele satanice" e de

fapt un roman superb despre dezradacinari de tot felul despre

mosteniri care trebuie sau nu acceptate despre mastistraturi de

identitati si istorii.

Celebra "Evanghelie dupa Isus Cristos", cel mai

polemic roman al lui Jose Saramago, reconstruieste o viata

apocrifa a lui Isus si alege drept teme de studiu vina si

responsabilitatea. Desi fusese instiintat ca se pregatea masacrul

pruncilor, Iosif isi salveaza doar propriul copil, devenind, prin

omisiune, complicele crimei lui Irod. Inseparabil de diavol,

umbra si acolitul sau, Dumnezeu nu ezita sa-si condamne la

moarte unicul fiu pentru a-si satisface nemarginita sete de putere

care, dupa sacrificiul lui Isus, va cere noi si noi varsari de sange.

Constance, tanara doamna Chatterley, duce o viata

monotona alaturi de un sot infirm si incapabil de a avea o viata de

cuplu normala. Indiferenta barbatului si neimplinirea sexuala o

imping pe Constance intr-o legatura amoroasa cu paznicul de

vanatoare al domeniului, in bratele cãruia isi gaseste fericirea.

Poate cea mai celebra scriere a lui Lawrence, "Amantul doamnei

Chatterley", roman contorversat al iubirii patimase, eliberata de

orice prejudecati, portretizeaza puterea regeneratoare a senzualitatii

– o afirmare a vietii si o sansa la fericire.

Sursa: Yuppy.ro Young Urban Professionals

prof. ing. Barbur Maria


(Partea a doua)

Continuăm lista invenţiilor antice chinezeştidin numărul anterior.

6. Roaba

Tot chinezii sunt cei care au reuşit să mai ia din greutăţile de pe umerii omului prin inventarea roabei. Un general pe nume Jugo Liang, care a trăit în timpul dinastiei Han, este creditat ca fiind inventatorul “vehiculului” cu roata dispusă sub încărcătură, utilizat în secolul II pentru a transporta greutăţi, dar conceput spre a fi folosit în scopuri militare. Conferind armatei chineze un avantaj decisiv asupra duşmanului (motiv pentru care chinezii au ţinut invenţia secretă timp de secole), roabele erau utilizate şi la realizarea baricadelor mobile. Invenţia chinezului a avut o singură

hibă: nu prevedea manevrele, care aveau să apară ulterior, de-abia când invenţia va fi perfecţionată.

7. Pastele făinoase

Juriul încă deliberează, dar se pare că anticii chinezi le-au cam luat-o înainte italienilor sau arabilor (e neclar cărora de fapt) şi în ceea ce priveşte spaghetele cam cu 2.000 de ani. În 2006, arheologii care făceau excavaţii într-o aşezare veche de 4.000 de ani din Lajia, în provincia Qinghai de lângă graniţa cu Tibetul, au dat peste un bol răsturnat plin cu tăieţei subţiri, îngropat la zece picioare sub pământ. Pastele, cele mai vechi din lume, erau făcute din două tipuri de mei, ambele cultivate în China de 7.000 de ani.


8. Hârtia

Fără hârtie nu am fi avut hărţi, iar fără harţi, cel mai

probabil omul n-ar mai fi cutreierat pământul în lung şi-n lat aşa cum a făcut. Nu este pe de-a-ntregul clar nici cui i se datorează noţiunea de a converti gândurile în limbaj scris, dar ceea ce se ştie este că primele limbi ar fi apărut în urmă cu aproximativ 5.000 de ani. Iar de-ndată ce limbajul a început să se dezvolte, oamenii au scris pe orice a stat nemişcat timp suficient. Argila, lutul, bambusul, papirusul şi piatra au fost doar câteva dintre primele suprafeţe utilizate în acest scop. Lucrurile însă aveau să se schimbe după ce chinezii, mai

precis un demnitar pe nume Tsai Lun, va inventa cam prin anul 105 i.Hr., un prototip al hârtiei moderne, dintr-un amestec de coajă de copac, cânepă, pânzeturi uzate şi resturi de năvod, rezultatul fiind o hârtie aspră, brută (înainte de asta, chinezii scriau pe fâşii subţiri de bambus şi mătase

9. Busola

Unde am fi dacă nu s-ar fi inventat busola? Pierduţi, cu siguranţă. Nu se ştie cu precizie cui i-a venit ideea deşteaptă de a se orienta folosind magnetul, dar mărturiile arheologice arată că a fost un chinez, în secolul IV d.Hr., cel care a şlefuit o piatră magnetică naturală în formă de lingură, menită a indica întotdeauna aceeaşi direcţie: sudul, direcţia cardinală şi calea către armonia interioară. De altfel şi busola modernă, instrument de navigaţie, datează din anul 1100, provenind tot din China. A fost introdusă în Europa în secolul XII, cel mai probabil de către arabi.

10. Praful de puşcă

Este probabil cea mai faimoasă dintre anticele descoperiri chinezeşti, iar legenda spune că ar fi fost realizată din întâmplare de alchimişti , în timp ce încercau să pună la punct un elixir al vieţii veşnice. Cea mai veche referire cu privire la praful de puşcă se găseşte într-o operă chinezeasca din 1044: Wujung zongyao, o culegere a celor mai importante tehnici militare, compilată de un anume Zeng Goliang. De altfel, descoperirea prafului de puşcă şi inventarea armelor de foc (datată pe la 11000) au coincis cu îndelungate perioade război.

prof. ing. Toma Ramona


„Kitschu răbdat se-ntoarce în cuvinte”

(text adaptat)

Caragiale a contestat ierarhia consacrată a genurilor literare şi a utilizat în mod

sintetic un număr de forme simple, în primul

rând anecdota, foiletonul, cazul de jurnal,

fragmente de articole, scrisori, bilete.

Caragiale a impus textelor sale propria sa

ierarhie, deviată într-o aparentă dezordine.

Toate aceste forme care se întrepătrund în

discurs au fost „reciclate” şi introduse în

structura mai complexă a textelor într-o

epocă în care se atrăgea atenţia asupra

contactului cu forme din ce în ce mai triviale

ale colportajului literar.

Amestecul de forme şi, implicit, de stiluri

literare reprezintă la Caragiale un principiu

central de creaţie şi de organizare a unui text

literar. Autorul Momentelor, dar şi al

comediilor nu s-a limitat la expunerea liniară, ci textul său se dezvoltă în salturi printre

diversele tipuri de texte date de implicarea acestor „forme simple”, reduse. Deşi numite

astfel, aceste forme, intrând în relaţie, contribuie la construirea complexităţii textului. Li s-a

atribuit calificativul de „simple” pentru că autorul propune un demers ascensional de la

simplu la foarte complex, e un demers de includere succesivă.

Caragiale a transferat în textul scris o cantitate impresionantă de fragmente ale

limbajului oral, jurnalistic, politic, administrativ, contribuind la transformarea unor specii

necanonizate ale discuţiei, în elemente de definiţie ale textului literar. Se produce şi în

acest caz un amestec de limbaje rezolvat şi asamblat într-unul singur. Dacă ne vom

întreba „cum sunt făcute” schiţele, nuvelele şi chiar comediile, vom constata „colaborarea

sistematică a literaturii acreditate cu paraliteratura formelor simple şi procedeul aducerii

celor mai neaşteptate elemente ale activităţii verbale într-un context literar scris”.


Amestecul ordonat şi organizat al microtextelor în ansamblul macrotextului nu numai că

este construit prin inserarea şi alăturarea lor, dar Caragiale impune colaborarea între

diferitele stiluri pe care le reprezintă. Textele incluse într-un text prim comunică ceva, dar

mai ales se comunică pe sine celuilalt text imediat următor sau textului global.

În schiţe, în momente, în comedii, Caragiale „reciclează” tăietura de ziar şi

reportajul, anunţurile de mică publicitate şi rubrica ultimelor ştiri, carnetul mondain,

telegrama, biletul şi toate tipurile de scrisoare (amor, recomandare, de intervenţie). Putem

spune că se aplică, la nivelul acestor texte cu caracter comic, teoria celor trei „R”:

reciclare, recondiţionare, refolosire.

Caragiale re-pune în pagină fragmente

de ziar care ar putea deveni inutile, dar

pentru el sunt refolosibile în cadrul

universului său literar. Personajele nu

numai că citesc ziarul, simt nevoia să

reproducă fragmente sau chiar articole

întregi, susţinând utilitatea socială,

economică sau chiar politică a lor. La

rândul lor, scrisoarea, biletul, răvaşul

au o soartă similară, ele devenind utile

pentru marcarea relaţiilor dintre

personaje, dezvăluie o falsă sau poate

reală comunicare dintre indivizi.

Ansamblul de forme şi stiluri,

multitudinea de texte reperabile în

textul caragialian este realizată prin

fenomenul numit de Florin Manolescu

„montaj de texte”. Avem un text prim în

cadrul căruia sunt inserate alte texte, devenite, în funcţie de rolul lor, dar mai ales de

încadrarea lor, secunde. Aceste texte la mâna a doua nu sunt simplu rescrise, nu

reprezintă o transcriere al nivel doi a textelor cândva prime. Ele au suferit montarea într-un

ansamblu strict, au fost subiecţii unei regizări textuale a imaginilor discursive. Caragiale s-

a instaurat ca un director al paginilor sale şi a contribuit la plasarea şi aranjarea

fragmentelor într-un întreg.

Prof. Marian Claudia


„Orice acţiune a gândirii, a imaginaţiei, a vorbirii sau a corpului poartă în sine fructe bune sau

rele. Omul este, într-o măsură nebănuită, creaţia gândirii sale; la ce gândeşte în această viaţă, mai târziu,

el va deveni“ (Sri Ramakrishna).

În tradiţia spirituală este ştiut faptul că orice afecţiune a corpului fizic are şi anumite cauze

subtile, profunde, mai precis se porneşte de la anumite greşeli pe care respectiva fiinţă le-a facut de-a

lungul timpului şi care s-au concretizat sub forma acelei boli. Boala trupului este de fapt rezultatul a

ceva nepotrivit şi acumulat în profunzimile fiinţei. Ea porneşte de la un mod de a gândi, vorbi sau

acţiona incorect, de la atitudini sau tendinţe greşite întreţinute o perioadă de timp. Nimic nu se petrece

în trup fără să existe o cauză subtilă de boală. Stresul, agitaţia, neliniştea reprezintă de multe ori cauzele incipiente ale multor afecţiuni. O

serie de cercetători care analizează cauzele stresului şi ale anxietăţii au descoperit că ele sunt menţinute

de o gândire dominată de gânduri negative, frică, dorinţe nesatisfăcute, frustări, nefericire, etc.

Caracterul nostru este rezultatul obiceiurilor, obişnuinţelor, reflexelor şi tendinţelor noastre.

Acestea la rândul lor sunt create prin repetarea şi menţinerea în mintea noastra a aceloraşi tipuri de

gânduri şi idei. Majoritatea gândurilor oamenilor obişnuiţi apar datorită preluării lor la nivel

subconştient din subconştietul colectiv. Altele (mai rare) sunt produse în mod conştient. O parte din

gândurile pe care le avem se datorează sugestiilor. Aceste sugestii sunt produse de oameni, de

circumstanţe, de mediu şi ne influenţează mai mult sau mai puţin în funcţie de nivelul nostru de

conştiinţă. În cazul sugestiilor rele, negative, spre care ne deschidem mintea, acestea au efecte

distructive şi aceia care se lasă influenţaţi şi se complac în această stare vor suferi consecinţe

generatoare de suferinţă şi nefericire, rezonând cu energiile subtile ale răului, bolii, fricii, nefericirii, ale

urii şi suferinţei. Trebuie să eliminăm orice sugestie care poate declanşa efecte negative atât asupra

celor din jurul nostru cât şi asupra noastră, mai devreme sau mai târziu, în funcţie de puterea mai mare

sau mai mică a gândurilor negative. Gândul nostru poate accepta, simpatiza sau respinge prompt aceste

sugestii. Putem oricând alege să nu luăm în consideraţie ceea ce nu vrem, refuzând să credem ceea ce

considerăm a fi fals şi rău, continuând să afirmăm binele şi armonia.

Corpul fizic este, împreună cu psihicul, slujitorul minţii. El se supune, ca şi psihicul, comenzilor

şi proceselor mentale, indiferent dacă ele sunt alese intenţionat sau sunt exprimate automat. La comanda

gândurilor rele, puternice, predominante, corpul se scufundă rapid în boală, nefericire, tristeţe, egoism şi descompunere. La comanda gândurilor bune, intense, iubitoare, vesele şi frumoase, întreţinute în mod

perseverent, el redevine plin de tinereţe, fericire şi frumuseţe.

Boala şi sănătatea sunt adânc înrădăcinate în modul nostru caracteristic (optimist sau pesimist)

de a gândi. Gândurile predominant ipohondrice, bolnăvicioase se vor exprima mai devreme sau mai

GÂNDIREA POZITIV Ă ÎN VINDECARE


târziu într-un corp bolnăvicios. Se cunosc cazuri în care gânduri de teamă au ucis un om la fel de repede

ca un glonte. Oamenii care trăiesc cuprinşi de teama de boală se îmbolnăvesc cel mai uşor. Este

adevărat binecunoscutul proverb românesc: „De ceea ce îţi este cel mai mult frică, tocmai de aceea nu

scapi“.

Este important ca, atunci când suntem bolnavi, să căutăm să înţelegem de ce a fost nevoie să ajungem în această situaţie, ce anume avem de învăţat din ea şi ce atitudine interioară trebuie să adoptăm pentru a ne vindeca mai uşor. Trebuie să înţelegem că prin intermediul bolii nu suntem

pedepsiţi ci doar puşi în situaţia să ne ajutăm singuri, oferindu-ni-se în acelaşi timp şi o motivaţie

pentru a ne transforma şi pentru a renunţa la ceea ce făceam greşit. Dincolo de aspectele exterioare pe

care o anumită afecţiune le cere de la noi, de genul: ”Fii atent la ce şi cât mănânci!”, “Nu te enerva!”,

“Purifică-ţi organismul!”, etc., există şi o stare mai profundă ce o putem simţi mai ales după ce

vindecarea a început să apară. Aceasta se concretizează printr-o atitudine nouă faţă de viaţă, faţă de

oameni, o stare de puritate interioară, de bună-dispoziţie, de credinţă reîntărită faţă de Dumnezeu Tatăl. Aceste stări sunt în strânsă legătură cu lecţia tainică pe care boala ne face să o învăţăm.

Pentru a grăbi vindecarea este bine să începem prin a accepta ceea ce se întâmplă cu noi - fără să ne plângem de milă având impresia că o nedreptate s-a abătut asupra noastră. Această atitudine

pozitivă, de încredere în noi şi în Dumnezeu Tatăl, precum şi în puterea tainică a remediilor adecvate pe

care le folosim, va face ca ceea ce e impur în organism să fie mai repede eliminat iar vindecarea

deplină, armonia şi echilibrul să apară cât mai curând. Astfel, vindecarea unei boli ne va aduce nu doar

tămăduirea trupului ci şi a minţii şi chiar a sufletului.

Un aport extraordinar de mare, în cazul vindecării majorităţii bolilor şi în redobândirea stării de

sănătate, o are credinţa fermă în finalizarea cu succes a procesului curativ. O imagine mentală adecvată, reluată mereu şi mereu cu încredere şi entuziasm, accelerează minunea grabnicei însănătoşiri. Amplificarea puterii curative sau regenerative este strâns legată de ceea ce ştim despre aceasta, cât şi de

modul în care acţionăm. „Dacă într-o situaţie noi nu avem deloc încredere în ceea ce urmează să facem,

aproape că nici nu mai este util să încercăm; indiferent care ar fi dorinţa pe care o vom formula, aceasta

va fi sterilizată de lipsa credinţei“ (Henri Durville).

Corpul fizic este un instrument complex care răspunde fidel la gândurile cu care este impregnat,

iar obiceiurile înrădăcinate de gândire vor produce în mod corespunzator şi proporţional cu intensitatea

acestora propriul lor efect, bun sau rău, asupra corpului fizic. Dintr-o inimă curată, plină de dragoste,

duioşie, compasiune, bunătate, rezultă totdeauna o viaţă curată, fericită, pură, integrată în armonia

divină şi un corp fizic curat, sănătos şi frumos. Dintr-o inimă întinată rezultă o viaţă întinată şi un corp

fizic nesănătos. Gândirea este izvorul acţiunii, al vieţii şi al manifestării. Să ne purificăm izvorul şi după aceea totul va deveni pur, minunat şi fericit.

Sursa bibliografică: suntsanatos.ro

Prof. ing. Todoruţ Victor


OCTAVIAN GOGA ŞI MARAMUREŞUL În fiecare an la 1 Aprilie aducem un pios omagiu celui ce a fost „poetul pătimirii noastre”,

Octavian Goga. S-au împlinit anul acesta 132 de ani de la naşterea poetului şi 108 ani de la

apariţia primului volum de versuri intitulat generic „Poezii” (1905).

Am asociat gestul său de căutare a componentei umane născută într-o lume statornică „în

cinstea de lege şi ţară” din care s-au întrupat „altarul nădejdii”, „argintul visurilor” şi „ marmura

curat-a minţii”,cu naşterea sa între mărginenii din Răşinarii Sibiului şi cu intrarea sa în veşnicie

printre moţii din defileul Crişului Repede. Simbolul acestei înfrăţiri îl constituie uriaşa cupolă de

piatră de la Ciucea unde odihneşte întru veşnicie poetul.

Un fapt remarcabil ,în

existenţa sa zbuciumată l-a

constituit apropierea de

Maramureş.Astfel că în

trecerile sale între

Sibiu,Braşov,Bucureşti, Budapesta ori Berlin, s-a

oprit şi în Maramureş. În

1900, Goga-licean la

Braşov-participă la nunta

prietenului său Romul

Rusu,unde o cunoaşte pe Aurelia Rusu ,sora mirelui. Împreună asistă la ceremonialul de nuntă,în

calitate de soră şi frate de mire sau mireasă. Şi se constituie în perechea simbolică ce trebuia să-i însoţească pe miri la depunerea jurămintelor maritale.

Acesta este momentul iniţial al unei relaţii puternice şi sincere întreţinută printr-o

corespondenţă intensă, în versuri alcătuite de poet sau ilustrată în acuarelă de Aurelia Rusu. S-au

descoperit 51 de scrisori prin care cei doi ar fi ţinut legătura.

Deşi şi-au propus să continue studiile împreună la Budapesta: el, literatură, ea ,arte plastice

viaţa i-a separat din motive independente de ei. Din 1900 Octavian Goga pleacă la Facultatea de

litere şi filosofie din Budapesta, iar Aurelia rămâne în ţară. Timp de patru ani cei doi vor coresponda exprimându-şi sentimentele de la distanţă,cu o

delicateţe uimitoare şi cu convingerea într-un viitor comun.Totul rămâne însă, pentru Aurelia Rusu

o iluzie. Foarte curând poetul se va căsători cu Hortensia Cosma. Aurelia se retrage la o mănăstire,


lângă Sibiu, de unde refuză orice întrevedere cu poetul. În tot acest timp Goga cunoştea succesul:

îi apăruse primul volum de „ Poezii” şi primise recunoaşterea criticilor şi a cititorilor.

Aurelia Rusu avea să-şi continue drumul său;devine învăţătoare în Negreia şi Bontăieni şi face din chipul poetului o adevărată icoană venerată în toţi cei 95 de ani de viaţă. Pentru poet a fost

muza ce i-a inspirat poezii ca : „ Răsună toaca”, „Dorinţa”,Pribeag”, Dăscăli ţa”.Ipoteza despre

relaţia poetului cu Aurelia Rusu este susţinută de cercetările profesorului Bazil Gruia şi ale

profesorului Victor Ilieşiu ,cel ce a descoperit corespondenţa Octavian Goga- Aurelia Rusu.

Relaţiile poetului cu Maramureşul s-au cimentat şi prin prietenia sa cu Vasile Lucaciu, ambii

slujind ideii de eliberare socială şi naţională a românilor din Transilvania.

"Iar vântul spune crengilor plecate /

Povestea ta, frumoasă domnişoară..." sunt

versurile ce stau gravate pe monumentul

funerar al Aureliei Rusu, care, timp de 35

de ani a fost dăscăli ţă în Bontăieni.

Potrivit cercetărilor actualei învăţătoare

din sat, aceasta este cea care l-a inspirat

pe poetul Octavian Goga în poezia

"Dăscăli ţa".

La moartea Leului din Şişeşti , Goga a participat la funerarii şi a rostit un discurs intitulat „

Părintele Lucaci,exemplu de artă oratorică şi de vibraţie patriotică”. Un an mai târziu, s-a aflat din

nou în Maramureş ,cu ocazia inaugurării monumentului funerar al lui Gheorghe Pop de Băseşti. Discursul său a fost cel mai emoţionant omagiu adus „ lui Badea George”: „ E un capitol de istorie

naţională în cripta de la Băseşti. Epigoni ai ţării mele , duceţi-vă la ea şi învăţa-ţi dragostea de

neam!”

Revenirea sa în Maramureş a fost mereu posibilă datorită activităţii politice şi publicistice.

Cu diverse ocazii era invitat să conferenţieze la Baia Mare despre idealurile naţionale.

Aşadar în spaţiul Maramureşului s-au înscris urmele paşilor poetului. În aerul proaspăt al

satelor din zonă vibrează glasul „ cântării pătimirii noastre”.

Se aud din depărtarea Deseştilor paşii poetului şi vocea sa stinsă care răsună ca o adiere,

chemând numele Aureliei: „Eu sunt o lacrimă târzie

Din plânsul unei mii de ani

Sunt visul care reînvie!”

Prof. Moholea Maria


’

(Partea I)

Plaja Gura Portiţei, o alternativă pentru Vama

Veche, între Deltă şi mare. Unul din primele sate de vacanţă din

România, atestat în hărţi din anul 1710.

Răsărit magic în Rarău.

Statuia lui Decebal pe Dunăre, la Cazane.

Ceahlău, sălbatica splendoare.


Râpa roşie, Sebeş.

Lacul Bâlea este un lac glaciar situat la o altitudine de 2040 m, în Munţii Făgăraş,

Judeţul Sibiu.

Cheile Bicazului, situate în partea centrală a Munţilor Hăşmaş,

în nord-estul ţării în judeţele Neamţ şi Harghita.

Lacul Oasa, Munţii Sureanu.

Elev: Criţan Darius clasa a IX-a D


1. Casa strâmbă

"Krzywy Domek" sau "Casa strâmbă" în

română, o denumire cât se poate de sugestivă, există în realitate în oraşul polonez Sopot.

Distorsionată casă, aproape că pare

desprinsă din filele unui basm. Fapt ce nu este

chiar atât de departe de adevăr. Szotynski şi Zaleski, cei doi arhitecţi care au gândit şi realizat

proiectul, s-au inspirat din ilustraţiile unor artişti precum Jan Marcin Szancer şi Per Dahlberg.

Sursa foto: Wikipedia.org

2. Podul de apa de la Magdeburg

Da, vedeţi bine! Acela este un râu deasupra

altui râu. Podul de apă de la Magdeburg,

Germania, este cel mai lung apeduct navigabil din

lume. Măsurând 918 metri în lungime, podul de

apă leagă canalul Elbe-Havel cu Mittellandkanal,

traversând râul Elba.

Sursa foto: chris-lori via Flickr.com

3. Autostrada suspendata Hanshin

Aţi văzut vreodată o autostradă care să treacă printr-o

clădire? Există în Japonia o autostradă suspendată care trece

printre etajele 5 şi 7 ale unui bloc din Osaka. A fost o soluţie

de compromis luată de administraţia japoneză, dar gestionată cu extrem de multă atenţie.

5 locuri de pe planetă care sfidează orice logică


Bucata din autostradă Hanshin Expressway care trece prin bloc a fost construită sub formă de tunel înconjurat de pere�i izolatori. Până la etajul 4 al clădirii sunt amenajate magazine, birouri

şi apartamente, iar de la etajul 8 în sus apartamente.


4. Casa cub

Situate în oraşul Rotterdam,

casele cubice au fost construite în

perioada anilor '70, după o idee a

arhitectului Piet Blom.


5. Setenil de las Bodegas: Satul de sub stânci

Ar putea părea că aceste case sunt pe punctul de a fi

strivite de stânci. Fiţi fără grijă, nu este aşa. Setenil de las

Bodegas este un sat din regiunea Andalucia, Spania. De-a

lungul timpului oamenii şi-a săpat casele în stâncile din zonă, roca masivă ajungând să le servească drept acoperiş.


Eleva: Coste Oana clasa a XII-a A


Sezonul teiului şi al sunătorii este în toi. Această plantă medicinală – SUNĂTOAREA – are efecte spectaculoase asupra organismului uman.

Sunătoarea creşte, din loc în loc, pe multe dintre câmpurile din România. E bine să culegem aceste plante din locuri cât mai izolate, departe de eventuale surse de poluare (drumuri cu intensă circulaţie auto, fabrici poluante etc.). După cum se observă în imagine, sunătoarea este o plantă cu frunzele

verzi şi flori galben-aurii. Putem culege doar partea superioară a plantei (floarea şi o mică porţiune de sub aceasta) şi

să uscăm totul la umbră. Sunătoarea în tradiţia populară

În popor se cunosc numeroase denumiri ale plantei: � pojarniţă, � asunătoare, � buruiana de năduf, � buruiana de pe răzor, � crucea-voinicului, � drobişor, � floare de foc viu, � floarea lui Ion, � harnica, � hamei de pământ, � iarba lui Sfântul Ioan, � iarba-crucii, � iarba-spaimei, � iarba-sângelui, � închegătoare, � jale de munte, � lemnie, � sburătoare.

La ţară din florile plămădite în undelemn, câteva zile la soare, se obţinea "untul de sunătoare" folosit la tăieturi, răni, bube, afecţiuni dermatologice, lumbago etc. Planta uscată se amestecă cu smântâna, cu care se ungeau bubele dulci. Ceaiul din tulpini florifere se lua pentru a vindeca astmul, răcelile, durerile de stomac, bolile hepatice, renale şi ginecologice. Decoctul se dădea în stări psihice patogene, gălbinare şi leucoree, iar infuzia se recomandă ca stimulent pentru curăţarea sângelui.

Cea mai importantă dintre substanţele conţinute de sunătoare este hipericina, care este intens folosită pentru medicamente şi tincturi. Dar sunătoarea conţine şi alte substanţe extrem de importante, care pot ajuta la alungarea depresiei sau în prevenirea şi tratarea a numeroase boli.


Măceratul în ulei

Măceratul în ulei e un mod excelent de a transfera proprietăţile unei plante asupra unui ulei ce poate fi apoi folosit în scop terapeutic, cosmetic sau culinar. Se poate realiza foarte uşor fiind deosebit de utilă în “farmacia casei”.

Metoda: � se culeg doar florile, pe vreme însorită, eventual chiar

la amiază când emisia de uleiuri volatile e maximă; � se umplu 3 borcane cu flori; � se adaugă ulei de măsline cât să acopere plantele; � se lasă borcanele timp de 2 săptămâni într-un loc însorit, agitându-se zilnic; � după 2 săptămâni se filtrează şi se depozitează în sticle închise la culoare, ce se vor păstra

într-un loc întunecos şi răcoros.

Utilizare: � excelent remediu contra arsurilor solare – se foloseşte însă numai după apusul soarelui

deoarece este fotosensibilizant; � anti-inflamator – masajul cu acest ulei e foarte util în cazul durerilor articulare şi artritei; � în caz de luxaţii sau entorse e de asemenea foarte util; � cicatrizant; � calmant al iritaţiilor şi usturimilor pielii; � antiseptic – se poate aplica pe răni, plăgi, iritaţii.

Beneficiile ceaiului şi ale unor unguente de sunătoare: • ceaiul a fost intens folosit ca sedativ şi analgesic; • ceaiul are efect antidepresiv; • ceaiul şi unguentele pot fi folosite la tratarea arsurilor şi combaterea hemoroizilor; • ceaiul poate fi folosit pentru combaterea dereglărilor de somn, pentru probleme ale

plămânilor şi rinichilor, crampe uterine, ulcer şi diverse alte probleme gastrointestinale; • cură cu ceai de sunătoarea este recomandată pentru tratarea alcoolismul şi pentru a scăpa de

starea de mahmureală. Alcoolicii care vor să se trateze ar trebui să bea o cană de ceai de sunătoare dimineaţa şi seara, după mese. Cura ar trebui să dureze aproximativ o lună şi jumătate;

• o cană de ceai pe zi poate scădea riscul de Parkinson, deoarece sunătoarea stimulează nivelul de dopamină (nivelul scăzut al acestei substanţe este una dintre cauzele acestei boli) şi acţionează pentru combaterea degenerării neuronale;

• ceaiul are efect în tratarea răcelilor, dar şi a bronşitei şi sinuzitei; • ceaiul poate trata insomnia şi durerile de cap; • cum tot se apropie examenele (BAC-ul a început, Evaluarea Naţională este programată la

final de iunie), ceaiul de sunătoare poate fi consumat şi pentru că stimulează memoria şi creşte performanţa intelectuală.

Atenţie, însă, la cât ceai beţi. Consumul în exces poate produce mari probleme, de la anxietate la ameţeli, dureri de cap şi disconfort gastric. Cel mai bine este să beţi o cană după micul dejun şi una după cină. De asemenea, femeile nu are trebui să se trateze cu ceai de sunătoare atunci când iau contraceptive orale (anticoncepţionale). Şi asta pentru că efectul contraceptiv al pilulelor scade semnificativ atunci când consumăm ceai de sunătoare.

Eleva: Pomian Claudia, clasa a 13-a A


O poieniţă în formă de inimă, apărută în mijlocul unei păduri de stejar, ar putea transforma

un loc de poveste din Alba într-o zonă turistică de succes. Despre această Poeniţă poveştile se

transmit din generaţie în generaţie.

Aşa s-a întâmplat cu cercurile

misterioase din lanurile de grau din Anglia. La

noi, nimeni nu ştie cum a luat naştere inima din

pădure unde pe vremuri se ţineau hore şi petreceri. Autorităţile vor să o transforme în arie

protejată şi să folosească simbolul ca imagine a judeţului. Sătenii ştiu din tată în fiu că inima a

apărut în mijlocul celor 260 de hectare de pădure, în urmă cu câteva sute de ani.

Locul pare încremenit în timp. Stejarii seculari au văzut de-a lungul veacurilor cete de

haiduci trăgând din flinte dar şi perechi de îndrăgostiţi din poveşti de iubire de mult apuse.

Localnicii din Bucerdea Vinoasă, localitatea aflată la 3 kilometri de minunea din pădure, îşi amintesc că pe vremuri se întâlneau cu fetele în poieniţă şi încingeau hore de răsuna tot codrul.

"De aia i-a rămas numele de Poiana Dragostei. Cum au lăsat-o bătrânii, aşa am găsit-o şi noi" spun localnicii. În apropierea poieniţei se află stâncile numite Piatra Craivii unde legenda

spune ca ar fi ascunse comori de pe vremea dacilor.

Iarna, la gura sobei, pe când afară şuieră viscolul, bătrânii vorbesc despre cei care au

încercat să găsească aceste bogăţii din adâncurile stâncii. N-au mai fost văzuţi, dar strigătele lor se

aud din când în când în pădurea cu inimă. "Cică piatra i-ar fi înghiţit şi noaptea se aud gemete din interiorul stâncii."

Poieniţa poate fi văzută pe internet, din orice colţ al lumii. Autorităţile din Bucerdea

Vinoasa vor să amenajeze zona pentru ca turiştii să poată să admiră peisajul şlefuit de natură. "Această poiană, care devine reprezentativă pentru judeţ, va fi în viitorul apropiat o arie

naturală protejată şi mai ales va fi un brand al judeţului. Vom încerca pe viitor să folosim această poiană a inimii ca logo al judeţului" spune Rares Tileaga, Centrul de Turism Consiliul Judeţean

Alba.

Dincolo de misterul apariţiei, Poiana Inimii este cu adevarat o minune pentru turismul local.

Locul pare la fel de ciudat ca şi figurile apărute în alte colţuri ale lumii şi ale căror fotografii au

devenit deja celebre.

Elev: Lazăr Eduard, clasa a IX-a A

Poiana Dragostei, minunea turistică din Alba


Ţările din întreaga lume sărbătoresc pe data de

15 mai, instituită de Adunarea Generală a ONU pe 20

septembrie 1993.

Familiile susţin societatea, iar relaţiile între

generaţii duc această moştenire mai departe în timp.

Ziua Internaţională a Familiei este o ocazie de a

celebra conexiunile dintre toţi membrii constelaţiei care

formează familia. Este, de asemenea, o oportunitate de

a reflecta asupra felului în care acestea sunt afectate de schimbările sociale şi economice – şi asupra

a ce putem face noi pentru a consolida familiile.

Familia este înţeleasă drept cea mai însemnată alcătuire socială, de care depind dezvoltarea,

stabilitatea şi, mai ales, existenţa întregii omeniri. Ea ocupă un loc tot mai important în preocupările

tuturor factorilor responsabili de viitorul omenirii. Familia reprezintă o reunire a vârstelor, un

potenţial conflict între generaţii. Societatea tradiţională impune individului, ca o cale de integrare în comunitate, dar şi de

împlinire individuală, întemeierea unei familii. Ca instituţie, familia conferă stabilitate unei

societăţi, fapt pentru care este protejată prin legi scrise sau nescrise.

Familiile sunt celulele de bază ale societăţii şi familia are o valoare prin ea însăşi. Este mai mult decât o

simplă adunare a membrilor ei. Dintr-o perspectivă economică, familia nu este doar un consumator, pentru că ea produce bogăţii. De fapt, familiile sunt sănătatea

Europei! Într-o Europă zdruncinată de crize profunde şi multiple, cu o criză economică şi demografică, există o

presiune uriaşă asupra fiecărei familii. Familia este primul

loc în care fiecare dintre noi se întoarce pentru ajutor şi solidaritate cu şi între familii, precum şi peste generaţii şi este un capital nepreţuit pentru continentul nostru.

Eleva: Butica Corina, clasa a 12 C seral


Istoria Sărbătorii Paştelui

Paştele este cea mai importantă sărbătoare religioasă din calendarul creştin.

Creştinii sărbătoresc această zi în cinstea

Învierii lui Iisus Cristos după două zile de la

răstignirea pe cruce, care se pare că a avut loc

între anii 26 şi 36 era noastră. În această sărbătoare au fost integrate multe simboluri

culturale fără origini religioase, fiind oficiate

atât de creştini, cât şi de practicanţii altor

religii.

Paştele se referă de asemenea la

anotimpul anului bisericesc numit Perioada

Paştelui sau Anotimpul Paştelui. În mod

tradiţional, Anotimpul Paştelui dura patruzeci

de zile, din Ziua Paştelui până la Înălţare, dar

acum durează oficial cincizeci de zile până la

Rusalii. Prima săptămână a Anotimpului

Paştelui este denumită Săptămâna Paştelui

sau Octava Paştelui. Paştele marchează de

asemenea şi sfârşitul Postului Mare, o

perioadă de rugăciune şi penitenţă.

Semnificaţia Paştelui

Paştele este o sărbătoare religioasă întâlnită, cu semnificaţii diferite, în creştinism

şi iudaism. Unele obiceiuri de Paşti se

regăsesc, cu semnificaţie diferită, în

antichitatea anterioară religiilor biblice. El şi-a păstrat până în prezent farmecul şi semnificaţia, fiind un moment de linişte

sufletească şi de apropiere de familie.

Farmecul deosebit este dat atât de

semnificaţia religioasă - întotdeauna mai

există o şansă de mântuire - cât şi de tradiţii: oul pictat, iepuraşul, masa cu mâncăruri

tradiţionale de paşte - cozonac, pască, miel,

slujba de sâmbătă seară cu luarea luminii.

Lumânarea de Înviere În noaptea de Înviere fiecare credincios

poartă în mână o lumânare, pe care o va

aprinde din lumina adusă de preot de pe masa

Sfântului Altar. Această lumânare este

simbolul Învierii, al biruinţei vieţii asupra

morţii şi a lu

minii lui Hristos asupra intunericului

păcatului.


Ouăle pictate

Ouăle simbolizează mormântul lui

Iisus Hristos, care s-a deschis la învierea sa

din morţi. De aceea, când sparg ouale prin

ciocnire, dar şi când se salută creştinii îşi spun: "Hristos a înviat! Adevărat a înviat!".

În tradiţia populară de la noi, ouăle de

Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase:

vindecă boli, protejează animalele din

gospodărie, te apară de rele.

Pasca Se coace numai o dată pe an, de Paşti.

Ea are o formă rotundă, la mijloc o cruce şi este împodobită pe margini cu aluat impletit.

Mielul

Îl reprezinta pe Iisus Hristos care s-a

jertfit pentru păcatele oamenilor şi a murit

asemeni unui miel nevinovat.

Iepuraşul Acesta este un vechi simbol german

care provine de pe vremea festivalurilor

păgâne. El simbolizează fertilitatea,

primăvara.

Ultima săptămână a postului Pastelui

este cea mai importantă perioadă. Ea trebuie

folosită pentru căinţă şi comemorare. Tot

atunci sunt pregătite şi bucatele de Paşti.

Eleva: Orha Andreea clasa a XII-a A


Ghimbirul, scortişoara, usturoiul, rozmarinul, mierea, uleiul de măsline, lămâile, ceapa sau patrunjelul sunt ingrediente des întâlnite în bucătărie. Pe lângă calităţile culinare şi gustul foarte bun, aceste ingrediente au numeroase proprietăţi medicinale. Sunt bogate in antioxidanti, vitamine, minerale şi alte substanţe nutritive care ajută la prevenirea şi tratarea a numeroase afecţiuni.

Ghimbirul

Ghimbirul este una din cele mai importante mirodenii cu care se facea comerţ pe vremea marilor descoperiri geografice, fiind o plantă ierboasă din Asia.El este cunoscut pentru proprietatile sale benefice asupra organismului uman. Este util in tratarea deranjamentelor stomacale şi a indigestiilor. De asemenea, ghimbirul ajută şi la ameliorarea durerilor.Este util şi în controlarea celulelor canceroase şi ajută în tratarea cancerului, în special a cancerului ovarian. Scorţişoara

Un izvor de nutrienţi, banala scortişoară este un antiseptic natural, având nenumărate proprietăţi, inclusiv terapeutice, cum ar fi scăderea colesterolului, a tensiunii şi îmbunatatirea functionării creierului. Originară din Asia, scortişoara este cunoscută pentru proprietatile sale medicinale din cele mai vechi timpuri. Scortişoara este extrem de eficientă pentru persoanele care suferă de diabet, deoarece controleaza nivelul de zahăr din sânge. De asemenea, ajută şi la reducerea colesterolului. Trebuie avut grija insă la cantitaţile de scorţişoară pe care le consumi. În cantităţi mari, scortişoara este toxică. Este, de asemenea, stimulent,

prevenind tensiunea nervoasa şi îmbunatăţind memoria. Chiar şi numai mirosirea acestui condiment "ascute" creierul. În combinaţie cu piperul şi mierea, scortişoara este eficientă în tratarea durerilor de gât, gripei, malariei şi răcelii, graţie proprietăţilor antiseptice. Scorţişoara te scapă şi de flatulenţă, greaţă, diaree şi indigestie. Usturoiul

Usturoiul este o plantă cu o foarte mare valoare alimentară, cu un gust picant şi o aromă inconfundabilă. Denumirea de usturoi vine de la faptul că mestecarea lui îţi provoacă o usturime pe limbă, iar bulbii sunt numiţi „căţei” de usturoi pentru că îţi dau senzaţia că îţi muşcă limba.Usturoiul este un super aliment. Nu numai că are un gust bun, însă reduce şi riscul de cancer. Persoanele care consumă usturoi în cantităţi mari prezintă un risc scăzut de cancer.


De asemenea, usturoiul este util in tratarea afecţiunilor cauzate de bacterii, chiar şi acelora care sunt rezistente la tratamentul cu antibiotice. Usturoiul are şi proprietăţi antifungice şi antivirale, reduce colesterolul şi previne atacurile cerebrale.Usturoiul este consumat pentru a preveni gripa, fiind considerat un excelent tonifiant şi stimulent al producţiei de anticorpi. Rozmarinul

Rozmarinul nu este numai o planta culinară, înrudită cu menta, folosită tot mai des de către gospodine, ci este şi un adevarat medicament. După levanţică, este planta cel mai des folosită la aromoterapie, pentru calităţile sale de îndepărtare a tensiunilor şi stresului.Poate fi adaugat în supe, peşte, carne sau tocăniţe, pentru gustul său delicat, puţin mentolat. Frunzele uscate sau uleiul esenţial adaugate însa în crema de faţă, de corp, şamponul şi gelul de duş zilnic pot regenera celulele de la nivelul pielii.Uleiul esenţial de rozmarin, folosit la masaj, are proprietăţi

de stimulare a circulaţiei sângelui, întărire a capilarelor şi de regenerare celulară.În trecut, rozmarinul s-a folosit pentru tratarea afecţiunilor stomacului şi migrenelor. Pornind de la aceste întrebuinţări curative, oamenii de ştiinţă au descoperit că rozmarinul ajută inclusiv la prevenirea cancerului, stimulând buna funcţionare a ficatului.Cele mai importante componente ale rozmarinului sunt acizii continuţi, care au proprietăţi antioxidante şi antiinflamatorii. Tocmai de aceea planta este eficientă şi în tratarea astmului, bolilor de ficat şi cardiovasculare. Mierea de albine

O linguriţă de miere conţine peste 400 de substanţe organice, care nu ar putea fi reproduse cu aparatura sofisticată a secolului XXI. Pe lângă apa biologică şi zaharuri (fructoză, glucoză, maltoză, zaharoză), mierea mai conţine o serie de vitamine, de minerale, de ceruri, de enzime care-i dau o valoare terapeutică uriaşă. Pe drept cuvânt, putem spune că mierea este alimentul vieţii.Mierea este foarte eficientă în tratarea problemelor stomacale. Este eficienta şi pentru gripe şi răceli, ameliorează durerile de gât. Mierea poate fi folosita şi extern, în numeroase tratamente cosmetice. Hidratează pielea şi vindecă rănile şi arsurile. Este folosită în creme, loţiuni, săpunuri şi tratamente antiîmbătrânire.Extrem de important este lăptişorul de matcă, bogat în hormoni naturali, care favorizează regenerarea celulară şi normalizarea activităţii unor glande endocrine (gonadele si suprarenalele, în special). Mierea este cel mai rapid si puternic energizant natural cunoscut. Substantele pe care le conţine sunt extrem de uşor de asimilat de către organism, care primeşte prin miere nu doar caloriile de care are nevoie, ci şi minerale, vitamine şi enzime. Ardei iuţi

Ardeii iuţi sunt fructele unor plante tropicale şi poartă o energie creativă. Din verzi, ei devin galbeni şi apoi roşii pe măsură ce se coc, şi atât varietăţile iuţi cât şi cele dulci susţin vitalitatea şi creşterea. Pentru maxime beneficii esoterice, ardeii iuţi ar trebui consumaţi cruzi, muraţi sau uşor copţi, dar niciodată fierţi.Ardeii iuţi sunt alimente cu numeroase proprietăţi care ajută la prevenirea şi tratarea multor probleme de sănătate. Este util in tratarea durerilor de cap şi migrenelor.De asemenea, stimulează şi accelerează metabolismul, fiind de mare ajutor în curele de slăbire.


Uleiul de măsline

Uleiul de măsline este unul dintre cele mai sănătoase uleiuri din lume, apreciat atât pentru calităţile sale culinare, cât şi medicinale. Uleiul de măsline împiedică formarea de cheaguri de sânge şi reduce riscul de atacuri de inimă.

Pătrunjel

Această legumă poate vindeca boli cum ar fi cancerul, poate reda tinereţea biologică . Grecii antici credeau despre ea că uneşte lumea viilor cu cea a morţilor, conţinând în rădăcina ei şi o particică de nemurire Pătrunjelul este bogat în antioxidanţi şi ajută la prevenirea a numeroase tipuri de cancer. Păstrează celulele organismului tinere şi sănătoase. De asemenea, ajută la detoxifierea organismului.

Ceapa

Ceapa este folosită de sute de ani pentru proprietăţile sale benefice asupra organismului uman. Conţine cantităţi mari de antioxidanţi şi este extrem de eficientă în prevenirea cancerului.Este folosita şi pentru afecţiunile respiratorii, precum pneumonia sau bronşita. Are proprietăţi antibiotice, antiinflamatorii şi antivirale. Lămâia

Lămâia are o serie de utilizări medicinale şi ajută la purificarea şi detoxifierea organismului. Este utilă în tratarea durerilor de cap, artritei şi pneumoniei. Datorită proprietăţtilor antiseptice, previne şi trateaza infecţiile.Lămâia are efect bactericid, antiseptic, stimulează leucopoeza, este tonic cardiac, diuretic, antireumatismal, antigutos, scade aciditatea gastrica, antiscleros, antiscorbutic, hipotensiv, tonic nervos, depurativ, antianemic,

hemostatic, carminativ, remineralizant.Este indicată în infecţii, stări febrile, boli infecţioase, ascita, astenie, reumatism, scorbut, ulcer gastro-duodenal, dispepsii, ateroscleroză, varice, flebite. Bibliografie: Treben Maria – 2008, Plante medicinale din grădina Domnului,Editura Hungalibri, Miercurea Ciuc Niţa Marian , Dinu Laurentiu , Mogoi Cornelia – 2009, Culegere de plante medicinale anticancerigene , Editura Sim Art, Craiova **** -2007, 1000 de plante medicinale, Editura Aquila, Oradea http://sanatate.acasa.ro/dieta-nutritie-4/ingrediente-din-bucatarie-cu-proprietati-medicinale www.unica.md/scortisoara-condiment-sau-medicament http://www.agroromania.ro http://www.ziare.com/viata-sanatoasa http://www.formula-as.ro http://www.terapiinaturiste.ro

secretar şef ing. Ardelean Luminiţa


Menta, muşeţelul, păpădia, coada şoricelului sau pătlagina sunt plante sălbatice foarte răspândite la noi în ţară, care cresc primăvara. Toate au efecte curative deosebite, ele fiind recomandate de specialiştii în medicină naturistă pentru ameliorarea sau tratarea unei game largi de afecţiuni.

Menta

Ceaiul de mentă este cunoscut în special pentru capacitatea de a calma durerile de stomac, de a ameliora diareea sau flatulenţa. El poate fi folosit şi împotriva greţurilor sau indigestiei. Însă, potrivit unor studii, citate de mnn.com, menta poate avea şi proprietăţi antibacteriene şi

antivirale, poate calma iritaţiile de piele, durerile de cap sau congestia pulmonară. Fiind un decongestionant eficient, mentolul (agentul activ din mentă) ajută şi la expectoraţie şi poate calma tusea.

Muşeţelul

Recunoscut pentru proprietăţile sale calmante, muşeţelul are o întrebuinţare variată, fiind un remediu gastric, dar şi antiinflamator, antiseptic, analgezic şi cicatrizant. Ceaiul de muşeţel poate reduce inflamaţiile tractului digestiv, spasmele şi elimina gazele intestinale, fiind recomandat uneori şi în cazurile de ulcer gastric. De asemenea, potrivit prevention.com, reduce simptomele anxietăţii. În cazul uzului extern, muşeţelul poate calma pielea iritată, ameliora arsurile solare, reumatismul, ulceraţiile, abcesele sau sinuzita (prin infuzie).

Păpădia

Păpădia este o sursă importantă de potasiu şi o plantă medicinală recomandată în bolile provocate de un dezechilibru glandular. Se foloseşte în unele boli ale ficatului, întrucât măreşte secreţia biliară, dar şi în afecţiuni ale pancreasului, stomacului, splinei şi rinichilor. În plus, păpădia are şi o acţiune diuretică, ajutând la eliminarea toxinelor din corp şi la combaterea obezităţii. Uneori este utilizată în tratamentul eczemelor sau artritei.

Coada şoricelului

Ceaiul de coada şoricelului este folosit ca remediu pentru o varietate de afecţiuni, printre care: problemele de digestie, ulcer, colici, gripă sau răceală, dureri de cap. Se poate folosi, sub formă de infuzie în rinite şi rinosinuzite alergice, alergii sau bronşite. Extern, coada şoricelului poate fi folosită ca dezinfectant, iar frunzele sale se pot aplica direct pe răni pentru a stimula coagularea sângelui.

Pătlagina

Pătlagina se recomandă în tratamentul afecţiunilor aparatului respirator, mai ales în cazul unor secreţii abundente ale mucoaselor, în tuse, astm pulmonar şi bronşic, dar şi pentru unele probleme digestive (seminţele de pătlagină se folosesc la fabricarea unor laxative). Dacă este utilizată extern, planta are proprietăţi antimicrobiene şi anti-inflamatorii, ajutând la vindecarea rănilor.

Eleva: Gîndac Lavinia, clasa a IX-a B


Probleme distractive Problema 1 Fiecare din cele 5 bile trebuie de mişcat numai cu un pătrăţel, ca în rezultat în fiecare rând,

coloană şi pe diagonale să se afle numai o bilă.

Problema 2 Înscrieţi în cerculeţe pe desen numerele de la 1 până la 7 astfel, încât pe fiecare dreaptă suma numerelor să fie egală cu 15. (Soluţie problemei nu-i unică.)

Problema 3 Trebuie de aranjat numerele 9, 16, 23, 30, 37, 44, 51, 58, 65 în pătratul magic, ca suma

numerelor pe fiecare verticală, orizontală şi diagonală să fie aceeaşi.

Problema 4 Opt numere 1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9 trebuie de aranjat în pătrăţele

astfel, încât fiecare din patru sume (în pătratul exterior, cel interior şi pe

diagonale) să fie egală cu 20.


Soluţii

Problema 1

Problema 2

Problema 3

Problema 4

Elev: Mureşan Claudiu clasa a XI-a D


Sandra Holmbom este o expertă în arta machiajului. O dovedesc picturile sale şocant de realiste. Este un artist care duce pictura pe corp şi arta machiajului la un alt nivel. Mai sunt cunoscute în acest domeniu: � Chooo-San,o tânără studentă din Japonia şi picturile sale pe corp incredibil de realiste, � Yomico Moreno, un artist tatuator din Venezuela din mâinile căruia ies cele mai realiste

tatuaje. Dacă facem o scurtă călătorie în Suedia acolo o vom cunoaşte pe Sandra Holmbom sau psychosandra cum mai este cunoscută în lumea virtuală. Artista suedeză este o expertă în arta machiajului. O dovedesc picturile sale şocant de realiste. De curând, Sandra a pictat un ochi pe propriile buze, iar pentru ca machiajul să pară cât mai real, a aplicat şi gene false pe buza superioară. Rezultatul a fost o creaţie detaliată şi înfricoşătoare, deopotrivă, prin realismul său: un ochi în interiorul căruia se află o pereche de dinţi. Vreţi să vă convingeţi? Priviţi cu atenţie imaginile:

Picturi pe corp şocant de realiste


Artista în vârsta de 26 de ani a afirmat: „Trecuse ceva vreme de când nu mai făcusem nimic cu buzele. Am vrut să fac ceva ciudat şi, da, pot spune că este ceva ciudat”. Chiar dacă nu este singura creaţie a artistei suedeze, este cu siguranţă cea mai bizară dintre ele. Pe blogul său, Sandra mai apare deghizată într-un monstru cu faţa acoperită de sânge, ca şi în Timon, personajul din „Timon si Pumba”. Mai multe imagini puteţi vedea ăn GALERIA FOTO, dar şi pe blogul artistei. Sursa foto: Sandra Holmbom

Elev: Ciuple Valentin, clasa a IX-a D


Uneori în atmosferă se găseşte praf adus de vânt tocmai din călduroasa Sahara sau alte impurităţi provenite de la obiective industriale. Acestea ajung în nori şi intră în alcătuirea giganţilor fulgi, dându-le culoarea roşie, galbenă, brună. Uneori şi ploaia poate fi colorată, explicaţia fiind aceeaşi.

Soarele triplu este soarele înconjurat de un inel luminos. Imaginea se datorează fenomenului de halo, un fenomen optic care se produce în jurul soarelui. Astfel, lumina este refractată de fragmentele îngheţate din nori. Haloul are mereu aceeaşi dimensiune din cauza simetriei hexagonale a cristalelor de gheaţă. Cu cât concentraţia de cristale de gheaţă din atmosferă este mare, cu atât haloul este foarte intens. Din această cauză, soarele poate apărea înconjurat de încă 2 sau 3 copii, care sunt numiţi "cîinii de pază ai soarelui".

Fenomenul de lună albastră este un fenomen rar întâlnit. Luna are culoarea alb - gălbuie, când este luminată de soare, neavând lumină proprie. Între lună şi observatorul de pe pământ se afla atmosfera. Când aceasta este încărcată cu particule de fum şi praf care absorb o parte din culorile spectrului luminii atunci este posibil ca la observator să ajungă o lumină albăstruie. Acest fenomen a fost observat în 1950 în Suedia şi în 1951 in Canada. Atunci au avut loc nişte incendii foarte mari, atmosfera fiind încărcată cu tot felul de particule. Se pare că acelaşi fenomen a fost observat încă din 1880, după erupţia vulcanului indonezian

Krakatoa. Se spune că acest vulcan a aruncat în atmosferă 25 de miliarde de metri cubi de rocă, fum şi piatră ponce, făcând ca luna să se vadă albastră. Sursa: http://www.micropedia.ro/

Elev: Copos Bogdan, clasa a XII-a D

Zăpada roşie

Soarele triplu

Luna albastră


Cel mai nou şi greu element:

În ianuarie 1999, cercetătorii de la Laboratorul Naţional Lawrence Livermore, California, SUA, şi de la Institutul pentru Cercetări Nucleare, Dubna, Rusia, au anunţat crearea celui mai nou şi mai greu element chimic din lume, elementul 114. Acesta conţine 114 protoni, pare a fi mult mai stabil decât oricare alt atom supergreu şi a rezultat prin bombardarea cu un izotop de calciu a unui izotop de plutoniu îmbogăţit cu neutroni.

Cea mai puternică soluţie acidă:

Soluţiile acizilor şi bazelor tari tind către valorile de 0 şi, respectiv, 14 ale pH-ului, dar această scară este inadecvată pentru a descrie "superacizii" -dintre care cel mai puternic este o solu�ie cu concentra�ie 80% de pentafluorură de antimoniu în acid fluorhidric (acidul fluoro-antimonic HF:SbF5). Aciditatea funcţiunii -OH a acestei solu�ii nu a fost măsurată, dar chiar şi o soluţie mai slabă -de concentraţie 50% -este de 1018 mai puternică decât acidul sulfuric concentrat.

Cel mai otrăvitor compus chimic artificial:

Compusul 2,3,7,8 tetraclordibenzo p-dioxina, sau TCDD este cel mai otrăvitor dintre cele 75 de dioxine cunoscute - de 150000 de ori mai puternic decât cianura.

Cel mai puternic gaz toxic:

Etil S-2-diizopropilam inoetilmetil fosfonotiolatul, cunoscut sub numele de VX, produs pentru prima oară în 1952 la Laboratorul Experimental pentru Apărare

Chimică, din Porton Down, Wilts, Marea Britanie, este de 300 de ori mai puternic decât fosgenul (COCl2) folosit în primul război mondial. Doza letală de VX este de 10 mg/m3, în aer, sau 0,3 mg administrat oral.

Cea mai absorbantă substanţă:

Serviciul de Cercetare al Departamentului Agriculturii din SUA a anuntat pe 18 august 1974 ca "H-span"-ul sau Super Sluper, compus din 50% derivat de amidon, 25% acrilamida si 25% acid acrilic, poate, daca este tratat cu fier, sa înmagazineze de 1300 de ori greutatea sa în apa. Proprietatea sa de a menţine o temperatură constantă timp îndelungat îl face ideal pentru pungile cu gheaţă refolosibile

Substanţa cea mai magnetică:

Boratul neodimic de fier Nd2Fe14B are un produs energetic maxim (definit ca fiind cantitatea maximă de energie pe care un magnet o poate degaja când acţionează într-un anumit punct de acţiune) ce ajunge pâna la 280 KJ/m3.

Cea mai amară substanţă:

Substanţele cu gustul cel mai amar au la bază cationul de denatonium şi sunt

produse comercial sub forma de benzoaţi şi zaharide. Nivelul la care gustul le detectează este scăzut până la

1:500 milioane părţi, iar diluţia de 1:100 milioane părţi lasă un gust persistent. Cele mai dulci substanţe:

Talinul, obţinut din arilii (apendice ale anumitor substanţe) plantei katemfe (Thaumatococcus daniellii), este de 6150 de ori mai dulce decât zaharoza. Planta se găseşte în anumite regiuni din Africa de Vest.

Elev: Dan Cătălin, clasa a IX-a D


Nowtoo Sugi este un barista japonez deosebit de talentat. Reuşeşte să creeze, pe lângă un latte delicios, adevărate minuni în ceaşca de cafea. Vă prezint 15 imagini care în mod sigur vă vor face ziua mai bună.

Voi cum vă beţi cafeaua? Simplă? Îndulcită cu zahăr sau lapte? Cu imaginea lui Hello Kitty zâmbindu-vă din cană? Wait, what?... Eh, bine, Nowtoo Sugi creează opere de artă din spuma unui latte, iar rezultatele sunt de-a dreptul uimitore. Priviţi: Desenatul într-o ceaşcă de cappuccino sau latte nu este o modalitate realtiv nouă de a face artă. Acest tip de artaă în ceaşca de cafea a fost dezvoltat cu aproximativ 100 de ani în urmă, în Italia. Nowtoo Sugi, un barista de origine japoneză, a dus, însă, latte art-ul la un al nivel adăugând culoare compoziţiilor sale. O face cu ajutorul siropului.

Folosind sirop, Sugi reuşeşte nu numai să îţi coloreze desenele, ci să le şi dea personalitate şi să scoată în evidenţă detalii care în mod normal ar trece neobservate. Inspirat de cultura pop, Sugi reuşeşte să recreeze într-o ceaşcă de cafea figuri iconice ca Mario, Hello Kitty, Grumpy Cat sau Sailor Moon. A realizat până acum câteva sute de astfel de opere, iar clienţii săi s-au bucurat de gustul creaţiilor sale. V-aţi îndura să beţi o cafea aşa frumoasă?

Arta într -o ceaşcă de cafea: 15 imagini care îţi vor face ziua mai bună


Mai multe imagini puteţi vedea în GALERIA FOTO, dar şi pe pagina de Instagram a lui Nowtoo Sugi.

Sursa foto: Instagram Nowtoo Sugi

Eleva: Bogar Nicoleta, clasa a XII-a D


Să facem o călătorie în lumea fructelor. Mai dulci, mai

acrişoare, parfumate, mici sau mari, toate ne plac. Mai ales că ne menţin sănătoşi şi plini de energie. Dacă veţi completa corect liniile orizontale, veţi obţine pe verticala AB denumirea unui fruct exotic care dă şi denumirea unei culori. Succes! Rebusul nu ţine cont de diacritice (de exemplu ă=â=a)

1. Dulci şi brumării ….

2. Nişte prune mai mici.

3. Dulci, aromate, cu pieliţa catifelată. 4. Cu puf galben ca de pui.

5. Cele trei … aurite, poveste de P. Ispirescu.

6. Cercei …dulci, din livadă. 7. Fructele preferate ale maimuţelor.

8. Acre rău…

9. Surorile mai mici ale piersicilor.

Elev: Rezmiveş Ionuţ, clasa a 13-a A

Rebus - Fructele verii, dar nu numai...


Una dintre cele mai mari provocări pentru tehnologie este virusul cibernetic. Între timp a reuşit să devină un mijloc de a afla informaţii importante pentru serviciile secrete. Viruşii nu mai sunt în formă clasică, în fişiere de tip „.exe” şi îi poţi lua pe computer chiar şi dintr-un document de tip PDF sau pur şi simplu accesând o pagină de internet. În ultima perioadă s-au mutat şi pe smartphone-uri. Iată un top al celor mai periculoşi viruşi, ierarhizaţi şi în funcţie de complexitatea lor:

1. Melissa. A apărut în 1999. A reuşit să blocheze

complet, pentru o perioadă scurtă, serverele de e-mail ale celor de la Intel şi de la Microsoft. S-a transmis prin e-mail şi era ataşat într-un document ce părea că vine de la un prieten. David Smith, creatorul, a fost condamnat de justiţia americană la 10 ani de închisoare şi a primit o amendă de 5.000 de dolari. A fost eliberat după un an.

2. Mydoom. A fost creat de un rus în anul 2004 şi

s-a transmis tot prin e-mail. În mesaj scria că ai probleme de securitate cu adresa ta şi te invita să accesezi un fişier. În documentul respectiv era virusul care îşi infecta computerul, iar PC-ul devenea sursă pentru trimiterea mesajelor de tip spam.

3. Storm Worm. A apărut în anul 2007 şi a reuşit să

afecteze în scurt timp peste 50 de milioane de computere din întreaga lume. Computerele infectate cu acest virus a reuşit să trimită mesaje de tip spam până în urmă cu aproximativ trei ani. Era foarte greu de dectatat pentru că îşi schimba forma după aproximativ 30 de minute.

4. Contificker. Apărut în anul 2008. Acest virus este

un purtător de alte infecţii cibernetice şi era plasat de hackeri în funcţie de interesul lor, pe anumite domenii. Reuşeşte să-ţi dezactiveze antivirusul şi blochează update-urile la sistemul de operare. Poate ajunge în computer prin intermediul memory stick-urilor infectate. Printre altele, a reuşit să blocheze reţelele online ale Ministerului Apărării britanic şi pe ale poliţiei norvegiene.

5. I love you. Creat în Statele Unite în anul 2000,

acest virus a infectat milioane de PC-uri într-o singură noapte. A fost conceput de un student care a încercat să obţină nişte parole ale unor conturi. Până când s-a descoperit un antidot, virusul a reuşit să provoace o pagubă de aproximativ 10 miliarde de dolari în întreaga lume.

6. Stuxnet. A fost descoperit în 2010 şi se

consideră că stă la baza unui atac cibernetic asupra reţelei de computere din cadrul programului nuclear iranian. De asemenea, sunt zvonuri că acest virus ar fi fost creat de specialişti ai serviciilor secrete din Statele Unite şi Israel. Virusul a reuşit să infecteze aproximativ 60% din computerele iranienilor şi ar fi regresat sistemul nuclear al ţării cu aproximativ doi ani.

7. Flamer. Şi acest virus a fost descoperit în anul

2010 şi acţionează de pe memory stick-uri infectate. Este contruit pentru a culege date de pe computere şi reţelele care nu sunt conectate la internet. Imediat ce memory stick-ul este băgat într-un alt computer care are conexiune la internet, automat toate datele colectate sunt trimise către o adresă. Şi despre acest virus se spune că ar fi creat tot de servicii secrete.

Elev: Timiş Cătălin, clasa a 12 C seral

Cei mai periculoşi viru şi din istorie


Facebook:

- Eu cunosc pe toată lumea!

Internet:

- Eu ştiu tot!

Youtube:

- Eu ştiu orice muzică şi întâmplare!

Google:

- Fără mine nu puteţi trăi! Curentul electric:

- Să mori tu?

- Mami, mai e mult pâna să vină Mos Crăciun?

- Da, puişor, mai întâi trebuie să vină iarna, să ningă…

- Şi atunci eu de ce trebuie să fiu cuminte de pe acum?

Mama ajunge acasă şi îşi întreabă copiii:

- Ce aţi făcut voi azi, dragii mei?

- Eu am spălat vasele, zice Roxana.

- Eu le-am şters, adaugă Andreea.

La care Alex adaugă: - Eu am adunat cioburile.

Un slab către un gras:

- Domnule, ce gras sunteţi !! - Da, ştiu, mama vroia gemeni, apoi s-a răzgândit.

Eleva: Zsezseran Angela

clasa a IX-a A


Din sumar

Editorial - Recurs la prietenie …

Activităţi extracurriculare • „Start în afaceri – Topul tinerilor antreprenori” – Ediţia a III-a; • Un iepuraş bine meritat; • Doisprezece; • Împreună de paşti; • „Cum ne comportăm?”; • Tinerii dezbat – o lecţie ce înseamnă adevărata democraţie. Noutăţi din domenii diferite

• 29 Iulie, ziua imnului naţional; • Cele mia populate oraşe ale lumii (partea I); • 10 cărţi controversate care au schimbat lumea (partea II); • 10 invenţii antice chinezeşti (partea II); • Montajul „Formelor simple”; • Gîndirea pozitivă în vindecare; • Octavian Goga şi Maramureşul; • Locuri frumoase din România (partea I); • 5 locuri de pe planetă care sfidează orice logică. Natura

• Sezonul sunătorii, planta care alungă depresia; • Poiana Dragostei, minunea turistică din Alba.

Sărbători • Ziua internaţională a familiei; • Istorie Sărbătorilor Paştelui – Semnificaţia Paştelui.

Sănătate • Ingrediente din bucătărie cu proprietăţi medicinale; • 5 plante medicinale de primăvară şi beneficiile lor.

Divertisment - Curiozităţi • Probleme distractive • Picturi pe corp şocantde realiste; • Curiozităţi ... meteo; • De reţinut!; • Arta într-o ceaşcă de cafea – 15 imagini care îţi vor face ziua mai bună; • Rebus – Fructele verii, dar nu numai; • Cei mai periculoşi viruşi din istorie; • Glumiţe ...

Redacţia revistei “Paşi spre viitor” îşi rezervă dreptul de a selecta materialele primate în vederea publicării lor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text îi revine excusiv autorului.

ISSN 2067 – 7871 COLEGIUL TEHNIC “TRANSILVANIA”

Str. 8 Martie nr. 7 – Baia Mare


Nu îţi fie frică să înveţi. Cunoaşterea este o comoară pe care întotdeauna

o poţi purta cu tine cu uşurinţă.

Documents

Revista şcolar ă “Pa şi spre viitor”- nr.7 / 2013 – ISSN ... · Revista şcolar ă “Pa şi spre viitor”- nr.7 / 2013 – ISSN 2067-7871 Cu entuziasm, dar şi cu multe