1902 06

*

i........ t.,.ciz,-.4t ,4,____Cult

BISERICA

ORTHODOXA ROMANA

Revista Periodic EclesiasticaA

WHIM SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

MANE.

ANUL AL XXVI -Iea, No. 6.

TABELA MATERIILORPag

1 Serbarea desgropari osemintelor ferici-tuba intru amintire Mitropolit Primat alRomaniel Callinic Miclescu 601

2 Autoritatea Bisericesa organele1i el 6448 Omul 6524 Bibliogralia greca. 6645 Programa analitia a Seminariilor. 6786 Cronica Bisericesa 6917 Dare de sera,. 7058 Donatiunl. 712

BUCURE$T1

TIPOGRAFIA CARJILOR BISERICETI

1902..

1,

a3raE=Viti'fi.:0

SF)'=1\./1E31=?=.II

.

IPPI

3c)

Il

I

1

. . . . .

. . . . . . .

www.dacoromanica.ro

ANUL XXV I BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 6.

SERBAREADESGROPARI OSEMINTELOR FERICIT. INTRU AMINTIRE

MITROPOLIT PRIMAT AL ROMANIEI

CALLINIC MICLESCU.

In diva de 18 August trecut a avut loc in santamonastire Neamtu, marea lavra a vietei monasticedin Romania, o prea frumOsa serbatore piOsa.' cre-tinesca, singulara in felul el pana asta-dI in analelesanteI nostre Biserici cretine Autocefale OrtodoxeRomane.

La acesta monastire, precum se §tie, acum 16 ani,a fost duse din Bucure§tI si imormintate, dupa a sadorinta, rem4itile pamanteti ale repausatului, fericitintru amintire, Mitropolit Primat, Callinic Miclescu.

Transportarea la monastirea Neamtului §i imormin-tarea in pridvorul Bisericei celel marl, s'a facut a-tunci cu tote onorurile cuvenite inaltei sale demnitatI.

De atunc! insa §i pana in present nu se fa' cuse la

si

www.dacoromanica.ro

602, DESGRUPAREA OSEMINTELOR

mormintul Ierarchului distins nici o pomenire, potri-vita demnitatei sale sacerdotale si ierarchice, afarade punerea unel pietre de marmora de asupra nvor-mintuluT.

In ultimii anf,' pe deoparte rudele sale, ca datoriecrestinesca care defunct, Tar pe de alta aceia cart

cunoscut si iau admirat vieta, priceperea si des -toinicia sa archipastorala, au cugetat cu dinadinsulla desgroparea cuvioselor sale moste, si la facereaunui parastas solemn la mormintul seu, potrivit cuinalta demnitate ce a avut in Santa nostra Biserica.

In cele din urma initiativa acestui omagiii de pie-tate, adus unul ierarch distins al sante nostre Bise-rid, a luat'o I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevel,D. D. Dr. Partheniu si s'a pus in intelegere intruacesta cu Inalt P. S. Mitropolit Primat D. D. IosifGheorghian §i cu Dl. Miclescu C., unul din nepotiirepausatulul Mitropolit. Ast-fel s'a hotarit ca in lunalul August, cand se implinesc 16 ani de la mOrteasa, sa se faca desgroparea osemintelor sale si paras-tasul cuvenit cu rugaciunele pentru ertarea p6catelor.

Dar cum I. P. S. Mitropolit al Moldovei cugeta,ca serbatorea piosa si crestinesca ce urma a se facela mormintul fericitului ierarch, sa fie un ornagiii depietate din partea intregei Biserici, archipastorita dedefunct, si deci sa se faca cu tota demnitatea cuvenitamemoriei acelula care a stat in fruntea Bisericel si apresidat la actele cele mai marl, cari s'ati savirsit inSanta nOstra Biserica Romana, a luat din timp ma-surile cuvenite intru acesta. Inalt Prea Santia Sa,

,.,

l'aii

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 603

dupa intelegerea ce a avut'o cu I. P. S. Primat, aprevenit despre acesta serbare piosa, cre§tinesca. §inationals, pe toti ierarchii Bisericel, comunicandu-ledorinta sa §i rugandu -i d'a lua parte la ceremoniabisericesca ce se va face. A in§tiintat asemenea des-pre acesta Si pe venerabilul pre§edinte al consiliului,Dl. D. A. Sturdza, pre Dl. Ministru al Cultelor §iInstructiunei Pub lice, Spiru Haret §i pre prea cuviosulStaret al sf. Monastiri Neamtu. A dispus in acela§timp, ca cliva desgroparei osemintelor fericitulul ie-rarch §i a parastasului oficial, sa se faca cunoscuta inintrega eparchie a Moldovei §i SuceveI, unde defunc-tul archipastorise, inainte d'a veni in fruntea BisericelRomane, §i, in acea cii, in tote bisericile §i monastiriledin eparchie sä se faca parastas §i rugaciunI pentruertarea pecatelor defunctului ierarch.

Dispositiunele preliminarii luate de Inaltul Ierarchal Moldovei pentru marea serbatOre ce urma a seface la mormintul decedatului, fericit intru amintire,Mitropolit Primat Callinic Miclescu ail fost urma-torele :

Dupa intelegerea verbala ce Inalt Prea Santia Saavusese cu I. P. S. Mitropolit Primat, in privintaserbareI, urma ca ea sä alba loc dupa intOrcereaI. P. Santitului Primat din concediii. Dar cum InaltulIerarch al MoldoveI, tinea ca la intOrcerea I. P. S.Primat sa fie totul gata, §i tote dispositiunile luate,a hotarit din timp a face tuturor cunoscut acestaimportanta serbatore pinsa §i cre§tinesca.

Spre acest sfir§it a trimis urmatorele adrese:

www.dacoromanica.ro

604 DESGROPAREA OSEMINTELOR

Inalt Prea Sfinfitalui Archiepiscop 0 Mitropolit al Ungro-Vla-hiel qi Primat al Romania Prefedinte al 81. Sinod D. D. losif.

Bucuresti.No. 1885. Anul 1902, Iulie 23.

La 14 August viitor a. c., se implinesc 16 anl, de canda trecut catra Domnul, fostul Mitropolit al Ungro-Vlahieisi Primat al RomanieT, Callinic Miclescu.

Printre fiii seT duhovnicesti, cart ail petrecut cu plan-gere cuviOsele sale mOste pana in Monastirea Neamtului,unde s'ail inmormintat, a fost si Smerenia mea.

Caritatea care cel lipsiti, sprijinul dat cu dragoste ti-nerilor studiosi si vieta duhovnicesca a acestui veneratierarch al Sfintel nOstre Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-mane de Resarit, invedera inima si origina sa nobila.

Actele sale cele marl, precum sunt: infiintarea Facultateide Teologie, recunosterea Autocefaliel si Sfintirea Sfin-tului Mir pentru Intaia data In Biserica nOstra, arata zelulsell cel mare ce avea pentru casa 1111 Dumnec,leil si pro-pasirea scumpei nOstre Teri.

Tote aceste fapte marl' si laudabile, me indemna sa Vefac cunoscut si Inalt Prea Sfintiel Vostre al mera parinteduhovnicesc, ca in Duminica dupa Adormirea Maim' Dom -nulul ce Veti hotari, se va face in M-rea Neamtului pa-rastas Archieresc si desgroparea osemintelor acestui vrednicde amintire al nostru, al tuturor, parinte duhovnicesc,Callinic.

Cu fiiasca dragoste, sarutandu-Ve manele, Ve rog sabine-voiti a me Instiinta despre c,liva si ora sosirei InaltPrea Sfintiei Vostre In gara: Petra-Neamtu sail Pascani,unde se Ve pot trimite trasurele pentru a veni la Mo-nastirea Neamtului.

Al Inalt Prea Sfintiei Vostre fill duhovnicesc Tubitor.

(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei qi Sucevel.ref, Canc. (ss) Econ. ,,S't. Ionesca

www.dacoromanica.ro


Dar cum I. P. S. Mitropolit Primat se afla atuncideja in concediii, pe langa adresa oficiala de maisus, I. P. S, Sa is trimis, in acelas plic si urmatoreascrisOre, spre a se trimite I. P. S. Primat :

1a0 1902 Julie 23.Romania

Mitropolia Moldovei si Sucevei.

Cabinetul Mitropolitului.

Inalt Prea S. finfite Stapane,

Cu fiiasca dragoste, Ve aduc aminte de dorinta ce mi-atIaratat, la Mai trecut, de a participa la parastasul archie-resc si solemn, ce se va face cu ocasiunea desgropareTosemintelor vrednicului de amintire si al Nostru, al tuturor,parinte duhovnicesc, Callinic Miclescu, fost Mitropolit alUngro-Vlahiei si Primat al Romanies, sub acaruia Archie-resca pastorie si prin al carui zel si staruinta s'a infiintatFacultatea de Teologie, s'a recunoscut Autocefalia Sfinteincistre Biserici Ortodoxa Romany si s'a facut, prin che-marea harului Sfintului si sevirsituluT Duh Sfintirea MareluTMir, pentru intaia data in Sflnta ncistra Biserica AutocefalaOrtodoxa. Romana.

Dupa cum am fost si sunt incredintat, dorinta acestapiosa o ail si cei-l-alti Prea SantitT Episcopi si Archiereifrati as nostri Tubiti in Domnul. De aceea ca sa ne putemaduna cu totiT, in M-rea Neamtului, pentru a savirsi cutota cuviosia si solemnitatea parastasul in cestiune, se ho-tarise Intaia Duminica dupa Adormirea Maicei DomnuluT,adeca cliva de 18 August, cand este si aniversarea ingro-Orel remasitelor pamintene a acestui mult cubit si veneratal nostru parinte duhovnicesc, Callinic Mitropolitul.

Asupra acesteT date de 18 August, Malt Prea SantiaVostra, faceati insa atunci ore-care reserve, cad cadeatocmai in timpul concediului ce era sa. luati.

www.dacoromanica.ro


Daca I. P. S. V6stra, mai aveti Inca temere acum, can'atI putea fi in Cara la data acesta, Ve rog calduros säbine-voiti a me anunta ca sa" aman pentru a doua Dumi-nica dupa Adormirea Maicei Domnului, adeca pentru c,livade 25 August, lar pe de alta sa scim la ce gara sa Vetrimitem trasurele. .

Sarutandu-Ve cu lubire cuviosele mans, Ve fac respec-tuos cunoscut ca deja am scris oficial atat I. P. S. Vostrela Bucuresti, cat si tuturor Prea Santitilor Episcopi si Ar-chierei, precum si Decanului Facultatei de Teologie pentrustiinta D-lor Profesorl respectivl.

Sunt si reman al I. P. S. V6stre flu duhovnicesc cu tOtalubirea si supunerea.

(ss) Partheniu.

Intocmai copie dupa presenta adresa s'a trimis si D -lulPrim Ministru D. A. Sturdza cu scris6re din CabinetulI. P. S. Mitropolit la 26 Iulie 1902.

P. P. S. S. Episcopi Eparchioti §i Archierel titularl,I. P. S. Sa a trimis urmatOrea adresa:

No. 1886. Anul 1902 Iulie 23.

Prea Stintite,

La 14 August viitor a. c., se implinesc 16 anl, de canda trecut card Domnul, fostul Mitropolit al Ungro-Vlahieisi Primat al Romaniei, Callinic Miclescu.

Printre fiii sei duhovnicestI, cari ail petrecut cu plan-gere cuviosele sale moste pang In M-rea Neamtului, undes'ail Inmormintat, a fost si Smerenia mea.

Caritatea catra cel lipsiti, sprijinul dat cu dragoste ti-nerilor studiosi si vieta duhovnicesca a acestul ierarchvenerat al Sfintei nostre Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-mane de Resarit, invedera inima si origina sa nobila.

Actele sale marl, precum sunt : Infiintarea Facultatei de

www.dacoromanica.ro


Teologie, recuncisterea Autocefaliel si Sfintirea SfIntuluiMir pentru !nth la data In Biserica nostra, arata zelul salcel mare ce avea pentru Casa lul Dumnecleil si propasireaScumpel ncistre Teri.

Tote aceste fapte marl si laudabile, me Inc Minna sa Vefac cunoscut si 1) Prea Sfintiel Vostre al meil frate lubitIn Chistos, ca. In Duminica Intaia sail a doua dupa Ador-mirea Maicel Domnulul, se va face In M-rea Neamtulul,parastas archieresc si desgroparea osemintelor acestui vred-nic de amintire, al Nostru, al tuturor, parinte duhovni-cesc, Callinic.

Despre qiva definitive VetI fi Instiintat la timp, telegrafic.Imbratisindu-Ve si cu acesta ocasiune cu Vita lubirea

fratesca, Ve rog sa bine-void a me Instiinta despre clivasi ora sosirel, Prea Sfintiel Vostre, in gara Petra-Neamtusail Pascani, unde sa Ve putem trimite trasura pentru aveni la M-rea NeamtuluI.

Sunt si reman al Prea Sfintiel Vostre lubitor frate inChristos.

(as) Partheniu Mitropolit Moldova ei Sucevei.ef Canc. (as) Econ. qt. _Tones=

D-lui Ministru al Cultelor si Instructiuuel Publice,s'a trimis urmatOrea adresa :

No. 1973 in 3 August 1902.

Domnulal Ministru Cultelor,

Avem onore a inainta D-Vostre, alaturat de acOsta, copiede pe adresa catra I. P. S. Mitropolit Primat si P.P. S.S.Membri al Sf. Sinod, pentru parastasul Archieresc ce amhotarlt sa facem la S-ta M-re Neamtul cu ocasiunea des-gropareI osemintelor vredniculul de amintire Callinic Mi-tropolitul.

Despre acest parastas am instiintat, pe D-nil. Prefecti

www.dacoromanica.ro


qi Primari al' judetelor i orarlor respective din cuprinsulacestei de Dumnec,leil pazite Eparchii pentru cunotinta tu-turor pi44.1or cre§tini, cari ail cunoscut i venerat pe acestdistins ierarh al Bisericei n6stre Autocefale Ortodoxe Ro-mane. Iar cu ordin circular, am luat dispositiuni prin pro -toierel qi Superioril M-relor respective, cal in acea di sase faca parastas la tote bisericile si Monastirile din Eparhiepentru odihna sufletului qi ertarea pecatelor fostului Mi-tropolit Callinic Miclescu.

(Be) Partheniu Mitropolit Moldovel ei Sucevel.(es) Sef. Cane. Econ. §t. Ionescu.

De asemenea aceiasi comunicare cu mid modifi-Off in partea finala a fost trimisa D-lui Decan alFacultatei de Teologie, aratandu-I importanta serba-rei si indemnandu'l a lua parte cu D-nii profesori laparastasul ierarchului caruia se datoreste fiinta si exis-tenta Facultatei de Teologie.

Prin anume adrese, tot in sensul celor de mai sus,s'a facut cunoscut marea serbatore ce urma a se facela Monastirea Neamtului, tuturor D-lor Prefecti aiJudetelor Iasi, Neamtu, Suceava, Botosani si Do-rohol, spre a sti cä in qiva cand se va face paras-tasul la M-rea Neamtului, in aceeasi cii se va faceasemenea parastas si rugaciuni la tote bisericile Simonastirile din acele judete.

De asemenea acesta dispositiune Chiriarchica s'apus in vedere si protoiereilor celor cinci Judete, Iasi,Neamtu, Suceava, Botosani si Dorohoi, spre a luamesurile in consecinta.

Tata. ordinul Chiriarchic trimis protoiereilor si tu-

www.dacoromanica.ro


turor superiorilor monastirilor si schiturilor din in-trega eparchie a Sante Mitropolil a Moldovel siSucevel :

Ordin circular trimis Prea Cucernicilor Protoierei id Preacuviosilor superiori .si superidre al schiturilor ,si monastirilor.

No. 1951 in 1 August 1902.

La 14 August a. c. se Implinesc 16 anT, de cand atrecut catre Domnul, fostul Mitropolit al Ungro-VlahieT siPrimat al RomanieT, Callinic Miclescu.

Printre fiiT seT duhovnicesti, carT au petrecut cu plangerecuviosele sale moste pang in M-rea NeamtuluT, unde s'ailInmormintat, a fost si Smerenia mea.

Caritatea catra eel lipsiti, sprijinul dat cu dragoste tine-rilor studiosi si vieta duhovnicesca a acestuT Ierarch ve-nerat al SfinteT nostre BisericT Autocefale Ortodoxe Romanede Resarit, invedera inima si origina sa nobila.

Actele cele marl', precum sunt : infiintarea Facultatel deTeologie, recunosterea AutocefalieT si Sfintirea Sf, Mir pen-tru IntaTa data in Biserica nostra, arata zelul sell cel marece avea pentru Casa luT Dumnecleii si propasirea Scumpelnostre TerT.

Tote aceste fapte marl' si la'udabile, ne-a hotarit ca inDuminica intaTa sail a doua dupa Adormirea MaIcel Dom -nulul sa facem in M-rea Neamtului, parastas Archieresc sidesgroparea osemintelor acestuT vrednic de amintire, alNostru, al tuturor, parinte duhovnicesc, Callinic.

Drept care, sa scrie Prea Cucerniciel Vostre, O. punetiin vedere, din timp, tuturor pieotilor din acel Judet, casa faca cunoscut piosilor crestini din parochiele respective,despre acest parastas Archieresc.

Tot odata, Ve facem cunoscut ca dorinta Nostra esteca in c,liva cand vom face parastasul la c,lisa M-re Neamtul,

www.dacoromanica.ro

610 DES GROPAREA OSEMINTELOR

sd se sevirpsca asemenea parastas la tote bisericile dinacel Judet pentru pomenirea repausatuluT in Domnul Cal-linic Mitropolitul.

Despre diva amintita a sa."viqirei parastasului, Ve vomitWiinta la timp.

bine-cuvintari ArchiereqtY.

(ss) Partheniu Mitropolit al Molclovei ei Suave!.(ss) $ef. Can. Econom St. _Zones=

Fiind ast-fel luate tote dispositiunile pentru ser-bare, totul era gata §i OVA lumea era in a§teptare.Nu se putea insa fixa diva serbareI din causa ab-septei din Tara a I. P. S. Mitropolit Primat. Secredea insa ca serbarea va avea loc in prima sailcel mult a doua Duminica dupa 15 August candI. P. Santitul Primat fagaduise ca va fi cu on -cewet in Tara.

Inalt P. S. Sa insa in dorinta ce avea d'a asistala acesta_ insemnata si frumosa serbare piOsa §i cre-§tinesca, a scurtat din concediul set]. §i ast-fel in divade I I August s'a reintors in Tara prin Itcani, §i o-prindu-se cate-va momente la Pa§cani, d'aci cu tra-sura insotit de P, C. Archimandrit Chiriak Nicolaua mers drept la sf. Monastire Neamtu, unde a sositla ora 6 p. m.

Indata dupa sosirea Sa aci, Inaltul Ierarch a facutcunoscut I. P. S. Mitropolit al Moldovel sosirea Sa§i Ia comunicat in acela§ timp dorinta, ca MartI 13August dore§te a'l vedea la Monastirea Agapia undeI. P. S. Sa se afla.

La acesta comunicare I. P. S. Mitropolit al Mol-

Primiti,

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULUI CAL1NIC MICLESCU 611

dove!, urand *efului Bisericel build venire in Tara§i la santa Monastire Neamtu, 1-a facut cunoscut caa doua cli Luni 12 August la orele 8 a. m. '1 vasaluta ins4 I. P. S. Sa de bund venire la M-reaNeamtu.

Ast-fel, Luni 12 August I. P. S. Mitropolit alMoldovei a sosit la M-rea Neamtu inainte de a seincepe Santa Liturghie, §i mergend direct la Bise-rica, dupa terminarea Liturghiei, incongiurat de pro-iesto§ii bisericei, de Prea Cuviosul Staret §i de per-*sonele ce insotesc pe I. P. S. Sa aci, intre care seafla §i subsemnatul, a mers la locuinta Prea Cuvio-sulul Archimandrit Chiriac, unde Inaltul Ierarch seafla gasduit.

Dupa imbrati§erile frateti §i salutarile obicinuite,cu care ocasiune se citea in fata ambilor ierarchIbucuria §i multamirea sufletesca, s'a hotarit definitivca serbatorea desgroparel osemintelor sd alba loc inDuminica viitore 18 August.

In urma acestel intelegeri I. P. S. Mitropolit alMoldovei a trimis P. P. S. S. Episcop! EparchiotI i

Archiereil titular! urmatOrea telegrama din Santa Mo-nastire Neamtu:

Q Serbarea desgroparel osemintelor repausatului fe-ricit intru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu,cu asentimentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. IosifGheorghian, care se afla aci, va avea loc Duminica18 August. Trasura Ve a§tepta Pacani Vineri di-mineta » .

(ss) Pa'rtheniu Mitropolit Moldovei qi Sucevel.

Domnul Prim Ministru Dimitrie A. Sturdza a fost

www.dacoromanica.ro


instiintat despre diva serbarei prin urmatorea tele-grama:

c Serbarea desgroparei osemintelor repausatulul fe-ricit intru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu,cu asentimentul I. P. S. Mitropolit Primat Iosif Gheor-ghian, care se afla aci, va avea loc Duminica 18August. Acesta serbare piOsa si crestinesca, unicapana asta.-di in santa nostra Biserica Autocefala Or-todoxa Romana, la care va lua parte intreg Santul.Sinod, se va incepe Sambata 17 August cu serviciulvecerniel si al privigherel. Ve rugam calduros säparticipate si Domnia VOstrA» .

(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei fi Sucevei. .

0 telegrama identica a fost timisa. si D-lui SpiruHaret, Ministru al Cultelor si Instructiunel Publice siD-lui G. Palade, Ministru de Interne.

in acelas timp I. P. S. Mitropolit al Moldovei atrimis din M-rea Neamtu si urmatOrele telegrame :

No. 2034.

Prea Cucerniculai Pretoiereii al Jacle(ulaI 1W

Serbarea desgroparei osemintelor repausatului fericit In-tru amintire Mitropolitul Callinic Miclescu, cu asentimentulI. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian, care seafla aci, va avea loc in Sf. M-re Neamtu Duminica 18 Au-gust. Vel dispune ca in acea di dupe terminarea S -tel Li-turghii sA se celebreze un parastas pentru fericitul Mitro-polit, la tote bisericile din comunele urbane si rurale dinacel Judet si la Monastiri si Schituri. Ora parastasulul ovel comunica-o autoritatilor administrative ale JudetuluT.

(ss) Partheniu Mitropolit al Moldovei 0 Sucevei.

Aceeasi telegrams a fost trimisa Prea CucerniculuI Pro-

www.dacoromanica.ro

MITROPOLEULITI CALINIC MICLESCU 613

toiereil al Jud. NeamtuPetra-Neamtu, Prea CucerniculuTProtoiereil al Jud. SuceavaFalticeni, Prea CucernicululProtoiereil al Jud. BotosanTBotosani si Prea CucernicululProtoiered al Jud. DorohoTDorohoT.

NO. 2037.

Donmuki Prefect al Judeful121 last

Serbarea desgroparei osemintelor repausatulul fericit in-tru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu, cu asen-timentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghiancare se aft' aci, va avea loc in Sf. M-re Neamtu Dumi-nica 18 August. In acea di se va celebra in fie-care co-muna rurala din Judet un parastas pentru fericitul Mitro-polit. DecT rugam bine-voiti a pune in vedere credincTosilorprin Domnil Primarl ca sd asiste cu totiT la parastas.

(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei id Sucevel.

AceiasT telegrams a fost trimisa D-luT Prefect al Jude-tuluT Neamtu Petra- Neamtu, D-luT Prefect al JudetuluiSucevaFalticeni, D-lui Prefect al Judetului BotosanTBo-tosani si D -luT Prefect al Judetulul DorohoiiiDorohoiii..

No. 2038.

Domnulaf primar al Urbei Iasi.

Serbarea desgroparei osemintelor repausatulul fericit in-tru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu, cu asen-timentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian,care se afla aci, va avea loc in Sf. M-re Neamtu Dumi-nica 18 August. In acesta di se va celebra la tote bise-ricile din acel oras un parastas pentru fericitul Mitropolit.Rugam deci bine-voitT a aduce la cunostinta credinciosilorspre a asista cu totii la parastas.

(ss) Partheniu Milropolit Moldovei fi Sucevei.

Aceeasi telegramd a fost trimisa D-lui Primar al UrbeIP6tra-NeamtPetra, D-luT Primar al UrbeT NeamtuTg.-Neamtu, D-luT Primar al UrbeT FalticenTFalticenT, D-lut

www.dacoromanica.ro


Primar al UrbeT BotosanIBotosanT si D-lui Primar al Ur-bei DorohoiDorohoi.

No 2039.

D-lul Dr Constantin Chiricesca, Decanul Facultififel de Teo logieStrada Principatele-UniteBucure0

Serbarea desgropareT osemintelor repausatuluT fericit in-tru amintire Mitropolit Primat Calliinic Miclescu, cu asen-timentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian,care se afla aci, va avea loc Duminica 18 August. Tra-sura pentru D-Vostra. si D-niT profesorT ce vor bine voi aasista, ye astepta Pascani VinerT dimineta.

(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei li Sucevei.

No. 2040.

Parintelui Director al Seminariului CentralBucurefti:

Serbarea desgroparei osemintelor repausatuluT fericit in-tru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu cu asenti-mentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian,care se afla aci, va avea loc Duminica 18 August. Tra-sura ye astepta PascanT Vineri dimineta.

(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei 0 Sucevei.

Aceeasi telegrama a fost trimisa Pdrintelui Director alSeminarului NifonBucuresti. ParinteluT Director al Se-minaruluT VeniaminIasi.

No. 2041.

D-lal Prefect al Jad. Neamfa.

Duminica 18 August va avea loc la Sf. M-re Neamtuserbarea desgroparer osemintelor repausatulul fericit intruamintire Mitropolit Primat Callinic. La acesta serbare valua parte intreg Sf. Sinod, rugandu-ve a asista si D-Vostra,incunosciintam ca Marti sera 13 curent plecaiil Varatec,pentru hramul AdormireT unde stam 'Dana Vineri spre aprimi acolo ora 10 dimineta pe I. P. S. Mitropolit Primat.

(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei 0 Sucevei.

www.dacoromanica.ro


AceeasI telegrama a fost trimisa D-lui Primar al orasu-lul Petra-Neamtu si D -luI Primar al orasului Neamtu Tg.Neamtu.

No. 042.

C. Miclescu mare proprietar.Stolniceni Judetul Suceava, prin statia Pascanl

Desgroparea osemintelor fericitulul intru amintire Mitro-polit Callinic, va avea loc Duminica 18 August. Rog in-cunosciintatI pre. tots membriT familiei si Ion Miclescu dinCalinesti Jud. Botosara.

(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei si Sucevei.

No. 2043

D-tor Epitropi ai aseze3mintelor Brancoveneft1.Bucure011

Duminica 18 August va avea loc in Sf. M-re Neamtudesgroparea osemintelor fericituluI lntru amintire Mitropo-lit Callinic Miclescu. Aducendu-ve la cunostinta acesta unicaserbare In sfinta ncistra Biserica Autocefala Rom Ana, lacare va lua parte intreg Sf. Sinod. Ve rugam sa bine vo-iti a asista.

(ss) Partheniu Mitropolit Moldova si Sucevei.

Aceeasi telegrama a fost trimisa D-lor Epitropi al ase-zernintelor Nifon Mitropolit.BucurestI si D-lor Epitropial Bisericei Sf. Spiridon-Noil.BucurestI.

AU mai fost d'asemenea invitati la acesta serbareD-1 P. Poni, fost ministru al Cultelor, vice pree-dinte al Senatului, D-1 G. Panu, deputat, Dl. G. Muzi-cescu, Dl. N. Ionescu, Dl. Colonel Alexandrescu, di-rectorul *c6lei militare Odin Iasi, Econ. C. Stiubei, fostdirector al cancelariel Mitrop. din I4 alte multepers6ne. Protoiereul Judetului Suceva a fost invitattelegrafic de eful cancelariei sfintei Mitropolii, ca sä.

D-lui

i

www.dacoromanica.ro


se afle de Toi sera 15 August in Gara Pascal-II sprea primi personele invitate si a ingriji de trasuri. pentruP. P. S. S. Episcopi Eparchioti si Archierei titular'.Spre acest sfirsit Seful cancelariei i -a trimis urma-tOrea tefegrama.

«Din Ordinul I. P. S. Mitropolit, Joi sera 15 August säfitT Gara PascanT, unde Vineri dimineta sosesc P. P. S. S.Episcopi, ArchiereT, si profesoriT universitari, spre a IT re-partiza in trasurile ce vor veni acolo dela Monastirea Neamtupentru a merge la Monastire. Veti remAne la PascanT pan5.Sambata sera cand soseste Dl. ministru de Culte cu tre-nul de Berlin, dupa care puteti veni la Monastirea Neam-tul. Respundeti imediat de primirea telegramei.

(ss) _Zones= fel. Cancelariel.

Dupa terminarea si expediarea taturor telegrame-lor si invitarilor, I. I. P. P. S. S. Mitropoliti au iesitimpreuna cu tots cel ce ii insoteau si au venit laStaretie. Aci au stat mult de vorba cu toti eel pre-sent" despre frumOsa Monastire Neamtu si maretulel trecut istoric. in urma ambil ierarchi au facut omica plimbare prin Monastire si o visita P. S. Ar-chiereu Narcis Cretulescu care se afla cu sederea inacea sf. Monastire de 15 ani. Dupa acesta I. P. S.Primat a fost condus la gazda sa, Tar I. P. SfintitulMitropolit al Moldovel a trecut la Staritie, unde aluat dejunul, si indata dupa aceea s'a reintors la Mo-nastirea Agapia, visitand bisericile din Nemtisor, LuncaSi Vanatori.

A doua cli Marti 13 August I. P. S.. Mitropolit Pri-mat a venit la Monastirea Agapia, unde i s'a facuto primire strelucita. I. P. S. Mitropolit al Moldovel

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULUr CALINIC MICLESCU 617

cu intreg soborul Monastirei a primit pre Inaltulierarch la Porta Monastirei si d'aci in cantarile obici-nuite a fost condus in Biserica, unde s'au facut cu-venitele rugaciuni pentru sanatatea si indelunga in-zilire a I. I. P. P. S. S. Mitropoliti.

Pe langa maicele soborului, multime mare de vi-sitatori venisera intr'adins, spre a vedea si saluta peInaltii Ierarchi, mai ales ca pentru intaia ors s' au ye-slut doui mitropoliti impreuna la acea monastire.

Din Biserica Inaltii Ierarchi au mers la staritie undeau primit mai multe vizite si apoi dupa ce a stat ladejun si s'a repausat putin, Primatul Sfintei nOstreBiserici a fost petrecut cu aceleasi onoruri, ca si laprirnire, si s'a reintors la sf. Monastire Neamtu.

In aceiasi di a parasit Monastirea Agapia si I. P. S.Mitropolit al Moldovei mergend la M-rea Varatecpentru hramul de 15 z4ugust al acelei sante mo-nastiri.

Vineri dimineta, 16. August, diva praznuirei cti-torilor a venit la Monastirea Varatecul si I. P. S.Mitropolit Primat, unde a fost primit cu tote onoru-rile cuvenite inaltel sale demnitati, ca si la M-reaAgapia. La sfirsitul liturghiei, cand s'a oficiat pa-.rastasul pentru pomenirea ctitorilor a luat parte siI. P. S. Sa spre marea bucurie si multamire sufietescaa intregului Sobor al acelei sf. Monastiri.

Dupa terminarea santelor slujbe, Inaltii Prelati auJuat impreuna masa, si dupa un mic repaos au plecatla sf. Monastire Neamtu, unde erat asteptati pentrumarea serbare.

Biserica Ortodox Romana. 2

www.dacoromanica.ro

618 DESGROPABEA OSEMINTELOR

In dimineta acestetclile o telegrams a sub-prefec-turd din Pascani anunta Ca cu trenul de diminetaau sosit acolo P.P. S.S. Episcopi Eparchioti Gherasimal Argesului, Dionisie al Buzeului, Gherasim al Ro-manului si Conon al Husilor si P.P. S.S. ArchierelValerian Rimniceanu, Callistrat Barladeanu, MeletieGalateanu, Sofronie Craioveanu, Melchisedek Pites-teanu si Ghenadie Bacaoanul; P.P. C.C. for DirectoriiSeminariilor Central si Nifon din Bucuresti si cu togimpreuna cu membrii familiei decedatulul MitropolitCallinic, si cu alti multi iubitori de serbatori piOsesi crestinesti s'aii indreptat spre M-rea Neamtului.

Pe la orele 3 p. m. toti P. P. S. S. Episcopi siArchierei, mai sus amintiti, 's1 au facut intrarea inSanta Monastire in sunetul clopotelor. P.P. S.S. Lorau fost intampinati la pOrta cea mare a monastirel,de P. C. Staret, cu proestosii si intreg soborul, siin canta' rile obicinuite au fost condusi in Biserica ceamare, unde s'a facut cuvenitul Te-Deum.

. In aceiasi cli au sosit si membrii familiei defunc-tului Mitropolit Callinic si multime mare de credin-ciosi din diferite parti.

D-nul Ministru Haret a anuntat ca va sosi Sambatacu expresul Berlinului; iar P. S. Pimen, EpiscopulDunarei-de-Jos, ca va sosi Sambata dimineta la Pas-cani si in aceiasi cli dupa amiaza la M-rea Neamtu.

Indata dupa esirea for din biserica P.P. S.S. Epis-copi si Archiereil sositi au fost primiti de I. P. S.Mitropolit al Moldovei, care le a urat buns venire.In urma li s'a servit masa, si au trecut fie-care inapartamentele ce le erati pregatite si reservate

www.dacoromanica.ro


Sambata dimineta 17 August toti P. P. S. S. E-piscopi Archiuei, impreuna cu I. P. S. Mitropolital Moldova, cu parintil soborulul §i multime marede credincio0 au asistat la santa liturghie, dupa ter-minarea careia, cu totii au mers spre a visita preI. P. S. Mitropolit Primat.

Era ceva impunator, intrega ierarchie a SanteinOstre Biserici, impreuna cu P. C. Staret §i proisto§iiMonastirei, eind din Biserica" , s'ati Indreptat cu totiipe jos catre locuinta parintelui Archimandrit ChiriakNicolau, afara din monastire, unde era gasduit I. P.Santitul Mitropolit Primat. Aci primirea a fost dincele mai cordiale, mai ales ca P. P. S. S. Episcopi§i Archierel nu vedusera pre Inaltul Ierarch Incadin Iunie.

In urma cu totii, in frunte avend pre I. I. P. P.Santitil Mitropoliti au facut o mica preumblare prinmonastire §i au venit la biserica spre a vedea ose-mintele fericitulul Mitropolit Callinic, care erail dejascose §i depuse in pridvorul Bisericel langa locul undefusese inmormintat. D'aci Ierarchii ridicat sus laStatic, unde dupa ce au stat mult de vorbacoborit spre a conduce pre I. P. S. Mitropolit Primatla locuinta sa. In urma, Inaltii Prelati retras fiecare intru ale sale §i Intrunit cu totii iara§i laamiaza la staretie, unde s'a servit dejunul.

Dupa amiaza a sosit la Monastire P. S. EpiscopPimen al Dunarei-de-Jos, carele a fost primit cuacele4 onoruri ca §i cei-l-alti P. P. S. S. Episcopi.

Dupa amiaza s'a oficiat vecernia mica, remanend

i

s'atis'ati

s'atis'ati

www.dacoromanica.ro


ca vecernia mare sd se faca impreund cu ortrina insera acelei chile, ca inceput al serbdrei.

Pentru serbare s'a facut in acelas timp cunoscuttuturor celor veniti in monastire prin foi volante ur-mdtorul program:

Serbarea desgrofidrei osemintelor fericitului intruamintire Mitropolit Primal Callinic Miclescu.

I Sambata 17 August la orele 6'/2 p. m. se va in-cepe serviciul vecerniei ;4 al privigherel in Bisericacea mare a Monastirei, la care vor asista I.I. P.P. S.S.Mitropoliti, P.P. S.S. Episcopi si Archierei 2..

(Duminicd la orele 81/2 dimineta se va incepe santaliturghie, care se va oficia in biserica cea mare deI.I. P.P. S.S. Mitropoliti si top' P.P. S.S. Episcopi siArchierel membri al' Sdntului Sinod, cu preotii mo-nastirei, in asistenta D-lui Ministru al Cultelor si Ins-tructiunei Publice, a representantilor judetelor eparchieimitropolitane, a D-lor Senatori si Deputati presenti,a D-lor Prefectl si Primari, a persOnelor notabile in-vitate, a membrilor familiei fericitului defunct Mitro-polit si a tuturor celor ce vor avea evlavie a asistala acesta serbare solemnd).

Dupa terminarea santel liturghii I. I. P. P. S. S.Mitropoliti, P.P. S.S. Episcopi si Archierel impreundcu clerul liturghisitor, vor esi din Biserica in cantarileobicinuite, cu osemintele fericitului Mitropolit Callinic,si vor oficia parastasul pentru ertarea pecatelor salein umbrarul prep-tit anume in curtea monastirel in-tre cele doue biserici) .

(La terminarea parastasulul, Dl. Profesor al fa-cultateT de teologie Dr. Dragomir Demetrescu, vapronunta cuvenitul Panegiric epitafic, dupa care se

c

www.dacoromanica.ro


va canta vecinica pomenire §i osemintele se vor de-pune in mormintul ierarchului .

La ora 6 p. m. clopotul cel mare al Monastirei ainceput a suna pentru a se aduna parintii, §i la ora6'/2 conform programului I. I. P. P. S. S. Mitropoliticu P. P. S. S. Episcopi §i Archierel s'aii pogorit laBiserica in sunetul clopotelor si urmati de multimede credincio0 si clerici veniti din diferite parti pen-tru serbare. Caci in adever acesta cli, cu tot timpulploios, a fost o cli de pelerinaj la Monastirea Neamtu,pentru ora§ele si satele limitrofe.

Parte din P.P. S. S. ierarchi au stat in Biserica,lar parte in altar. Santirea painilor, la vecernie s'afacut de P. Santitul Gherasim al Arge§ului, cel maivechiii in hirotonie dintre P. P. S. S. Episcopi.

Privigherea s'a sfirit dupa ora 9 sera, iar catrefinitul el a sosit si D. Ministru al Cultelor si Instruc-tiunel Publice. Din Biserica, cu totii, impreund si cuDl. Ministru s'ail urcat la staritie unde s'ati servit ogustare.

Duminica dimineta Inca din reversatul zorilor cur-tea cea mare a Monastirei §i imprejurimile erau cu-prinse de multime §i cu totii se intreceati a patrundein biserica. 0 companie de soldati venita anume dinPetra-Neamt, a fost postata pentru tinerea ordinei.

Totul favorisa splenclOrea serbarei. Un timp frumos§i recoros," dupa. o plOe abondenta., a contribuit multca sa atraga si mai multi pio§i cretini din impreju-rimi, ca ast-fel succesul serbarei sa fie desavir§it.

www.dacoromanica.ro


La orele 8 a. m. clopotul cel mare anunta adu-narea parintilor si inceputul serbArei. Curand dupe,acesta I.I. P.P. S.S. Mitropoliti si P.P. S.S. EpiscopIsi Archierel s'ati pogorit in Biserica spre a lua partela serviciul divin.

La orele 8'/2 clopotele Monastirel anuntau incepu-tul liturghiei, care s'a oficiat de I.I. P.P. S.S. Mitro-politi, de P.P. S. S. Episcopi al ArgesuluI, Buzeului,Romanului, Husului si Dunarea-de-Jos, si de P. P.S.S. Archierel: Valerian Rimniceanu, Callistrat Bar-ladeanu, Meletie Galateanu, Sofronie Craioveanu, Mel-chisedek Pitesteanu si GhenadieBacaoanul, impreunacu mai multi archimandritI si ieromonachI din SoborulMonastirel, cu cats -va preotl dintre cel ce insotiaupre P.P. S.S. Ierarchi si cu mai multi diaconI.

Au asistat la liturghie Dl. Ministru al Cultelor S.Haret, D-nii senatori si deputatI al judetelor Neamtsi Suceava, D -nii prefectI al acestor judete si D-nilprimary al oraselor Petra-Neamt, Targul Neamtuluisi Falticenilor, membrif families fericitului Mitropolit,directoril Seminariilor Central, Nifon si Veniamin dinIasi, Dl. Scarlat Ghica, eforul Bisericel Sf. Spiridondin Bucuresti, Dl. Petru Poni, fost ministru, vice-presedinte al Sertatului si alp multi notabili invitati,precum si o multime mare de credincIosi, cart' urn-pleat' biserica cea mare a Monastirei in care oficiaaprOpe in complectul sal intreg Santul Sinod alSante nostre BisericI. Era in adever ceva impunatorsi inaltator de spirit.

Dupa terminarea liturghiei Ina ltil Ierarchl, cu in-

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULU1 CALINIC M1CLESCU 623

tregul cler liturghisitor, s'aii format in procesiune,precedand psaltii si preotii, cari purtaii racla cu ose-mintele fericitului intru amintire Mitropolit Callinic,si in cantarile obicinuite ail esit din Biserica si ailluat loc in umbrarul pregatit adhoc din curtea Mo-nastirei. Aci dupa ce osemintele, coliva si colacil ailfost puse pe o anume masa, P. P. S. S. Episcopi siArchierel s'aii format in doue colone, d'a drepta sid'a stanga mesei, bar I. I. P. P. S. S. Mitropoliti ailluat loc in mijloc, in fata mesei si s'a inceput slujbaparastasulul

Era o adeverata serbare piosa si crestinesca. In-trega curte a Monastirei era plina de credinciosi, baraltii priveau din coridOrele chiliilor, a staretiei si ar-hondaricului. Mii de mil de inchinatori ail tinut saasiste si sa vada acesta serbare, unica in felul ei sipentru intaia órä savirsita in Santa nOstra Biserica,si la cea mai insemnata din Monastirile Terei.

Aci in umbrar, dupa terminarea parastasulul sa.-virsit cu atata solemnitate, inainte de a se cantac Vecinica pomenire 2, , sub-semnatul, in mijlocul uneitaceri profunde si atentiuni generale, cum rar se in-tampla cand este adunata o multime mare de cre-dinciosi, a pronuntat urmatorul Panegiric Eihitafic:

Inalt Prea Stinfiti,Prea Sa'ntiti ,si V enerabili Pcirinti,lubili frati in Domnul.

in multe feluri si in multe chipurY se prea mareste omulIn lumea acesta. Dumnecleil insa a bine-voit ca acesta lap-tura a mainelor sale, singura dupa chipul si asemanarea

www.dacoromanica.ro


sa, acest p.m* vicrLoc, precum Vail numit geniile filosoficesi santul Joan Damaschin in tractatul set' despre credintacea adeverata, el a bine-voit ca omul sa se pate eternisa,chiar in lumea acesta, si sä fie eternisarea sa acesta, atatnoua credinciosilor, cat si celor necredinciosi, cea mai pu-ternica proba despre nemurirea sufletului; caci prin eter-nisarea ce vom vedea, numele nostru, al muritorilor, traindspiritualminte in veac cu posteritatea, ce 1)4:Ste fi acesta,daca nu simbolul si inceputul vietei cele vecinice si failde sfirsit ?

Se eterniseza omul dupd cum citim in istoria omenirei,in bine si in reit

Se eterniseza in bine in multe felurl; trel sunt insa chi-purile eternisarel sale.

Se eterniseza prin aptitudini si daruri exceptionale cucare Dumnecleil insestreza pre unil muritori. S'a eternisatFidia in sculpture, Michel Angel in picture si altil prin altedarurl si aptitudeni extraordinare. Si, din generatiune ingeneratiune, si din neam in neam, top: cei ce and de is-prava talentului lor, sunt coprinsi de respect si admira-tiune, considerandu-I ca genii extraordinare, pronuntandpururea cu respect numele lor.

Se eterniseza omul prin o inteligenta si putere rail siextraordinary intru a cugeta si reflecta asupra marilor ces-tiuni ce au agitat d'a pururea omenirea. S'ail eternisatast-fel Socrat, Platon, Demosten, Ciceron si geniile filo-sofice ale neamurilor. ET sunt d'a pururea pentru posteri-tate imagini si figuri sublime. Numele lor traeste si sepronunta pururea de omenire cu respect si admiratiune.

Dar daca Dumnecleii a bine-voit ca omul, acesta mi-niature a sa, sa, se eterniseze prin aptitudini si darurl ex-ceptionale, prin bravuri si prin intelect, cu care el a in-zestrat pre unii din fericitii muritori, El a miluit fapturamainilor sale, si ca un parinte bun a dat tuturor filor seT

www.dacoromanica.ro


posibilitatea eternisarei. El n'a exceptat pe nimeni de lanemurire. Se pcite deopotriva eternisa cel nepriceput sinecunoscetor in ale sciintei, ca si Inteleptul veacului. Sepate eternisa deopotriva cel sarac ca si cel bogat. Celonorat cu maririle lumei acestia, ca si cel ce a trait incrapaturile pamantului si chiar departe de lume. Se pateeternisa cel nebagat in serna si prost cu neamul, ca sicel nobil si ilustru cu nasterea, cel tiner, ca si cel betrin;se pot eternisa toti fare deosebire de trepta sociala, deneam si de loc. Se pot eternisa top, orb -cari ar fi si orb undear fi, si orb cand ar fi, in tcita, vremea si in tot ceasul;si nu se cere nimic alt, de cat singura vointa a omului. A-cesta eternisare este eternisarea faptelor celor bune, fruct alcredintei fie-cdruia. Iar cand aceste fapte sunt fructul cre-dintei celei adeverate, in Dumneqeil cel prea merit si in-chinat in Treime, ea este eternisare veciniccZ si adeverata.

Iata eternisarea la care trebue sa aspire omul, pentrua proba ca este cu adeverat chipul si asemanarea luiDumnecleii, Dumnecleii in miniature, micros cosmos (.m*x60104) cum l'a numit cea mai inalta filosofie si cel maisublim tractat despre adeverata credinta.

Dar mai este si o eternisare in reii. Istoria tuturor tim-purilor aminteste cu orore de un Efialt, de un ludaTradatorul si altb semeni ai lor. Judecata omenesca depretutindeni si d'a pururea u condamna. Sa ib lasam si nob,bisericeste vorbind, judecatei lui Dumneqeil.

Se eternisaza dar fratilor omul chiar In lumea acesta. Sisanta ncistra credinta ne indemna sa aspiram la eternisareaprin fapte bune, isvorite din credinta, eternisarea adeverata,posibila tuturor muritorilor si sa fugim, pazindu-ne ca defoc, de numele cel reu, eternisarea condamnata de jude-cata omenesca si dumnecJeesca.

Dar sa apropiem intre ele cele trei chipuri ale eterni-sarea omului in bine, si sa reflectam asuprade aprope si in esenta lor, putem slice :

's1

lor.Privindu-le

www.dacoromanica.ro


Cele done dintaiil, eternisarea prin aptitudini, daruri ex-ceptionale si inteligenta extraordinare, sunt aprope inde-pendente de vointa omului. Caci nu top muritorii se In-vrednicesc de acestea. Dumnecleil cel ce Imparte darurilesale si da, dupa cuvintul Scripturei, unuia darul profetic,altuia darul grairei limbilor, altuia intelepclunea si puteread'a vedea si cunoste tainele lumei acestia si d'a se preamaxi prin ele, El prin impartirea acestor daruri ne arataInceputul, tipul si simbolul intelepciunei si al perfectiuneisale celei desavirsite. Ast-fel trebuesc a fi primite darurileextraordinare cu care a inzestrat pe unit din muritori.

Top acestia intrec prin aceste daruri pre cel-l-alit mu-ritori si semeni ai lor. Numele for remane eternisat si sepronunta cu respect de posteritate Intru neamuri si se-mintiile pamantului. Ispravile darurilor si ale inteligenteifor sunt admirate. Ele serva tuturor model de inaltimesi profunditate pang unde pote patrunde si se pote ridicaomul cel inzestrat de Dumnecleil cu daruri extraordinaresi exceptionale. Dar atat tot si nimic mai mult. Tot ce eiau conceput si ail desaVirsit remane ca o imagine abstracts,ca sa nu clic mOrta; reman reliquil sacre si stimate, .ve-nerate si admirate pentru un cerc restrins de admiratori.Ele nu sunt si nu pot fi imagine si exemplu viii, din caresi prin care sa se edifice moralminte posteritatea si lumeaintrega.' din veac In veac.

Asa cum se eterniseza omul, tot ast-fel se eternisezasi societatile si natiunile. Dar singura eternisarea cea a-deverata a omului este eternisarea sufletului prin nu-mele sell. Acesta eternisare este, cea isvoritore din fap-tele credintei. Acesta este eternisarea vie, frainica, ade-Verata si datatore pururea de viata si de edificare moralsposteritatei si tuturor urmasilor din neam In neam.

Tar daca omul prin faptele cele bune, isvoritare din cre-dinta sa,ors -care ar fi acesta,isT eterniseza numele, adeca

www.dacoromanica.ro


sufletul seii, din semintie in semintie si din neam in neam,crestinul este singurul muritor, carele prin faptele isvoritoredin credinta sa isY eterniseza cu adeverat numele si sufletulseu si se prea mareste nu numar In neamul sea', dar else ridica maT pre sus de neam, de regiune si de timp sise impune tuturor natiunilor pamintului, in tote timpurile,exemplu 1611 de pietate si religiositate, pururea demn deimitat.

Tot-d'auna, pretutindenT si in orl-ce religiune, faptelecar' an resultat din credinta an fost admirate, si cel ce leau savirsit, pururea stimatT si onorati. Dar mare si cu de-savirsire deosebita a fost si este apreciarea si admiratiuneafaptelor credinteT, si a acelor ce le ail savirsit, In BisericaluT Iisus Christos.

Bunatatea, pietatea, virtutea si religiositatea au fost res-pectate si admirate chiar si in paganism. Nu arare orT aciau fost chiar apoteosate si ceT ce le savirsiaii consideratica semideT si chiar pusi in randurile deilor. Dar tota cinsteasi apoteosarea acesta n'a fost de cat efemera. Ea a fostde scurta durata si n'a esit din confiniile terei si a nea-mului lor. ChTar si in monoteismul Vechiulul Asezamint,barbatii eel drepti si sfintI aT tuturor timpurilor, incependcu timpurile patriarchale si 'Ana in epoca gloriosa a teo-cratieT, si chiar dupa aceea, eT an remas toti, parinti sifiguri venerate numal pentru FiiI luT Israil.

Numal in Biserica lul Iisus Christos s'a dat adeveratavalOre faptelor isvorite din credinta. Numal aci ceT ce ailsavirsit si au avut ast-fel de fapte eternisat cu a-deverat numele si sufletul lor.

NumaT aci tot' s'afi putut si se pot Invrednici, dupa cu-vintul Domnulul a fi desa"Virsitl, ca si Dumnecjeu cel dinceruri, carele este desavirsit (comp. Math. V. 48). Numalaci toti credinciosiT, prin faptele isvorite din credinta,putut eternisa cu adeverat si putut ridica nu numal

'si ail

s'ails'ail

www.dacoromanica.ro

628 DESGROPAREA OSEMINTELOH

in ochii tuturor credinciosilor, fara deosebire de neam,dar in fata tuturor omenilor, spre a fi d'a pururea posteri-tate! irnagini sacre, s.finte js-i venerate de tog.

Numai, aci stima si veneratiunea credintei si a pietate!,respectul si admiratiunea care cei ce an bine placut lulDumnedeti, fa'c'end voia sa cea sfinta in acesta lume, aesit din regiunea si neamul celor ce le an savirsit si s'aimpus tuturor credinciosilor si tuturor omenilor in totetimpurile, din veac in veac.

Numai aci s'a vedut adeverata admiratiune spiritualacatre alesii Domnului. Numai aci credinciosiT considerandtrecerea din viata a celor savirsiti intru pietate si tariacredintei IT an eternisat cu adeverat si considerati diva tre-cerei for ca di mare de triumf si o serbatorean. Numaiaci credinciosii se adunan pe mormintele acestora, si acise rugail lui Dumnedeil pentru cei ce au adormit intrudrepta credinta si pietate, intarindu-se si eT in credinta siindemnandu-se la tot felul de fapte bune, si ast-fel le e-ternisan memoria.

Iata cum se eternisa memoria celor adormitl in Domnulin Biserica cresting. Aci locul de ingropare si mormintelemartirilor, sfintilor, cuviosilor si a tuturor celor bine pia-cut! lul Dumneden prin marturisirea credintei si pietateavieteT, era locul de inchindciune si Biserica credinciosilor.

Ast-fel se prea mareau in Biserica lul Christos ceT cepastran credinta si se deosebean in viata ]or prin pietatesi religiositate.

Acesta prea marire se facea prin marturisirea unanimasi rugaciunele ce se aducean Dumneden de credinciosTpe mormintul alesilor Domnului.

Adunarea credinciosilor era impusa de meritele celoradormiti intru credinta si pietate si nu se adauga la acestade cat indemnul celor ce conduceail Biserica si pastoreanpre credincTosT. Acestia eran ceT intal cari dadeaii exemplulintru acesta.

lui

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULUi CALINIC MICLESCU 629

Pe mormintul celor placutI luT Dumnedeil dar, martu-risea intrega Biserica, sub conducerea pastorilor intru aprea mari pre alesiT lul Dumnec,leil si aT socoti de santi,cuviosT si ales1 aT

Norma acesta pastrata cu sfintenie de la inceput in Bi-serica cresting, a fost urmata d'a pururea si sä pastrezapang asta-c,11 in santa Biserica cresting Ortodoxa a Resa-ritulul, cad nu se 1)4:Ste ridica altar si sfinti Biserica, faraa fi depuse acolo sante moste ale santilor.

Serbarea acesta, iubiti crestini, unica in analele SanteTnOstre BisericT, caci nu s'a vedut pang asta-di la mormintulunul ierarch intrega ierarchie a Santei nostre BisericT a-dunata spre a se ruga lul Dumnedeu pentru sufletul lulsi a'l serbatori cu atata fast si oficialitate. Dupd exemplulacelor serbatori crestine, este si serba'torea acesta. Asta-c11la mormintul luT Callinic Miclescu, ierarchul TereT, lubitsi venerat, s'a adunat intrega Biserica Romana si in fataD-luT Ministru al Cultelor, in fata autoritatilor locale, siin fata acestel multimi pi6se de inchinatorT, se aduc ru-gacTuni catre Domnul, si se lauda credinta si pietateadistinsuluT si TubituluT ierarch, trecut catre Domnul.

Prin actul serbatorit asta-di, TubitT crestini, Santa mistralBiseriea se inalta si se asemana timpurilor gloriose alecrestinataleT. Asta-di ca si atunci credincIosiT, sub condu-cerea si povaluirea Pastorilor BisericeT, yin la mormintulierarchuluT Tuba spre a-I aduce tributul recunostinteT, a-1marturisi credinta si pietatea si a spune tuturor, ca ie-rarchul Callinic Miclescu, slujind cu credinta si pietate inBiserica DumnedeuluT parintilor nostri, a bine meritat dela Biserica, careea 'sT a devotat avutul si insasi fiinta sa.Asta-di prin omagiul ce i se aduce, ne indemnam cu totilpastori si pastorici a-T imita credinta si pietatea si a neindemna la fapte bune si bine placute luT Dumneclea.

seT.

www.dacoromanica.ro

630 DESGROPAREA OSEMIETELOR

Cat de gloriosa era Biserica luT Christos and credincTo§il,in semn de pietate §i edificare intru credinta se adunadspre a se ruga luT Dumnecleil pe mormintele martirilor,sfintilor §i cuvioOlor Domnului! Cat de admirat' eraii eiatunci pentru credinta pietatea lor! ET ail remas fala tim-purilor gloriOse ale Bisericel qi pururea noT ce§ti de asta-dlne mandrim si ne laudam cu credinta §i pietatea lor

Cat trebuie sa ne simtim de mandri qi voTo§i §i nol Ro-mani', cand asta-dl in Biserica nostra, imitam exemplulacelor timpurl gloriose ! Cat trebue sa ne bucuram, cu bu-curie duhovnicesca in Domnul, cand qi nol asta-di, cu totT,pastor' §i pastoriti, cu totiI ne asemanam acelor timpurlgloriose ale Bisericin Cat trebue sa ne bucuram ca venimcu totiT a aduce rugacIuni pe mormintul ierarchuluT Calli-nic, si rugandu-ne lul Dumnedeil pentru el, sa ne intarimqi noT In credinta pietate!

Fericiti vol ierarchi care reinviatI asta-di in Sfinta nos-tra Biserica timpurile gloriose qi de prea marire ale Bise-riceT luT lisus. Christos. Fericiti vol ierarchi, cacT mare §iedificator este exemplul ce ne dati indemnandti-ne a facerugacluni cu totiT pe mormintul ierarchuluT, care a lucratpentru gloria neamulul qi prea marirea Bisericel ce a ar-chipastorit'o. Fericiti vol ierarchi, ca asta-di ne dati in modsolemn §i maret exemplul de respectul Si datoria ce avemcatre mai maril no§tri §i catre totT cel ce grait nouncuvintul luT Dumnedeu. OnOre Voila!

Bucurate qi tu fericit ierarch adormit In Domnul, cadupe 16 anT, acel ce cunoscut admirat cre-dinta §i pietatea, au dat pilda cea buna. Asta-dl totT Iiiarchipastoriel tale, pastor' qi pastoriti, aduc rugaciuniluT Dumnecleil la mormintul teu qi cu totiT privesc curespect qi saruta cuviosele tale melqte. Bucurate sufletfericit ca aceia pe can tu ' -al hirotonit archierel la alta-rul Dumnecleulul nostru, impodobesc asta-c11 cele doue sca-

si

1

si

ne -au

to -au si ti-au

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULUT CALINIC MICLESCU 631

une mitropolitane pe carl tu al archipastorit. Primul pe caretu l'aT hirotonit archiereil, este asta-di Primatul Terel, ul-timul, Mitropolit al Moldovei si amandoT cu intrega ierar-chie a SanteT nostre Biserici se raga luT Dumnedeil la mor-mintul teii pentru tine.

Bucurate fericit ierarch adormit in Domnul ca asta-41dupe 16 anT, fiii archipastorieT tale cu totiT adunatla mormintul tell in semn de omagiti si recunostinta pen-tru credinta si pietatea cu care aT servit in Biserica nostrastremosasca. Marturisim ca tu In rivna ta cea mare pen-tru Inaltarea BisericeT, te-aT Invrednicit in Vele archipas-torieT tale a vedea Biserica nostra.' recunoscuta autocefala, sisa se sfintesca santul mir de archierel romani. Tu aT datfiinta si scoleT Inalte BisericestT, FacultateT de Teologie.Si stie Domnul cate greutatT al avut de Invins ca sa potivedea realisandu-se in dilele archipastoriel tale aceste actemarl, carl te vor eternisa pururea. Omagiu tie ierarch ve-nerat! Sufletul tell se pote bucura; Tar mostele tale potfi linistite in pacea mormintului; cacT taria credintel ce aTpastrat, pietatea si faptele marl ce aT sevirsit sunt admi-rate si se marturisesc de ceT ce te incongiora si se rogalul Dumnedeil pe mormintul

Bucurate clic, fericit ierarch, ca nu numal cat al. pasto-rit si archipastorit ne-al invetat sa Tubim si pastram cre-dinta si pietatea; dar chiar si dupa trecerea ta catre Dom-nul, caruTa aT bine placut, veneratele tale moste ne-a ri-dicat la adeverata pietate cresting si a reinviat In santanOstra Biserica timpurile gloriose ale Bisericei crestine.

Iata, Tubiti fratT crestini serbatorea piosa de asta-c1I. Iatacaracterul si insemnatatea el.

Asta-dl aducem omagiu de pietate la mormintul distinsu-Tubituldi veneratulul si fericituluT ierarch Callinic Miclescu

toti aceia cari T-am cunoscut si T-am admirat credinta si pie-tatea. Ne-am adunat cu totiT la mormintul sell spre a ne

s'an

lul,

www.dacoromanica.ro


ruga lul Dumnecleil pentru el, asa precum se adunail cres-tinii din timpurile cele gloriose ale credintei si pietatecrestine. Ne-am adunat la mormintul seri, precum aceiase adunail si se rugail pe mormintele ierarchilor, cuviosi-lor si al tuturor celor bine placuti lul Dumnecleil, spre ane intdri in credinta si pietate. Aducendu-ne aminte deacele timpurl gloriose si prea marite ale Bisericel, si imi-tand si nol exemplul acelor adeverati crestini, ne-am adu-nat la mormintul ierarahulul lubit spre a ne ruga lul Dum-nedeil, a venera, fericitele sale moste si a ne intdri si nobin credinta si pietate.

Fie, ca fructele acestei serbdri pi6se sä rodesca in ini-mile nostre. Fie, ca dela mormintul ierarchului lubit sivenerat, sa." Invetam lubirea si datoria ce avem catre malmari nostri, care cei ce ail lucrat pentru Biserica, pros-peritatea si fericirea neamuiui nostru, si catre toti cei cene graesc noun cuvintul lul Dumnecleil. Fie ca dela mor-mintul sell se ne Intarim in credinta si pietatea stremosascasi sd dovedim acestea prin fapte crestinesti, cad numaiast-fel suntem si putem fi adeverati crestini. Numal ast-felfacem voia cea sfinta a lui Dumnecleil aci pre pamint, sinumai ast-fel Dumnecleul parintilor nostri se va prea maripre pamintul bine cuvintat al Tend nostre si El va fi cunob in veacul veacului. Amin.

Eterna memoria fericitului mitropolit Calinic Miclescu.

Dupa terminarea acestei cuvintari, intregul cor alIerarchilor a intonat cantarea «VecInica pomenire ).

ridicat apoi venerabile oseminte al fericituluiMitropolit, toti P.P. S.S. Ierarchi s'ati pus in proce-siune impreuna cu preotif §i cu poporul §i in cantA.-rile obicinuite s'a facut cu ele ocolirea bisericel celeimarl, dupa care au intrat in Biserica §i oseminteleail fost depuse in loca§ul for de veci.

S'aii

www.dacoromanica.ro


Ast-fel terminat serviciul divin al desgroparel ose-mintelor fericitului Mitropolit Callinic, Ierarchii litur-ghisitori cu D-nul Ministru, membrii familiei si cudistinsii invitati, ridicat la Staritie.

De aci, dupa o mica pauza, cad' era aprOpe ora I 2 ,

cand ceremonia desgroparei se sfirsise, cu tocii autrecut in sala cea mare a arhondaricului, unde s'aservit agapa duhovnicesca. Pe langa I. I. P, P. S. S.Mitropoliti, Episcopi, Archierei, Dl. Ministru si mem-brii familiei, erail peste I oo de invitati.

Aci cel inta.ia, care a ridicat tuastul sea a fostI. P. S. Mitrofiolit Primal, carele a beut in sanatateasi indelunga inclilire a M. S. Regelui. Tuastul inal-tului prelat a fost continuat de I. P. S. Mitroiholit alMoldovei- tot pentru M. S. Regele si intrega dinastie.Inaltul Ierarch a aratat cum sub auspiciile bine-voitor,ale M. Sale, Biserica nOstra a dobindit legile sale fon-damentale canonice si autocefalia si cum M. Sa, Bunulnostru Rege, a fost si este pentru Santa nOstra Bi-serica, nu numai un sustinetor, dar aparator si pro-tector al ei.

D-nul Ministru al Cultelor, aratand insemnatateaserbarei a ridicat tuastul sal in sanatatea I.I. P.P. S.S.Mitropoliti, carora se datoreste acesta frumOsa si mareserbare bisericesca, cel mai impunator indemn carecultivarea pietatei si a religiositatei.

Dl. C. M D. Miclescu, advocat, membru al familieidefunctului Mitropolit serbatorit, a multamit in nu-mele familiei, initiatorilor acestel serbari, si in deosebiI. P. S. Mitropolit al Moldovei.

Biserica Ortodox6, Nonakrui

sail

B

www.dacoromanica.ro


Au vorbit in urma P. S. Episcop al Dunarei-de-JosD.D. Pimen, P. S. Conon al Husilor si Dl. NicolaeIonescu, deputat. Cu totii ail insistat asupra virtutilordefunctului Mitropolit Callinic, asupra caracterulti siinsemnatatei serbarei si cum ierarchia Bisericel nostres'a silit in tote timpurile a cultiva in popor pietateasi nationalitatea. Dl. Nicolae Ionescu, in analogie cuacesta a aratat virtutile ierarchice ale I. I. P. P. S. S.nostri Mitropoliti si in deosebi ale I. P. S. Mitropolital Moldovei, initiatorul acestei serbari. Betrinul de-putat si fost ministru, ca representant al colegiuluial III, representant prin excelentt al preotilor si in-vetatorilor, a terminat apoteosand pre M. Sa Regelesi ierarchia Bisericei, pentru lubirea de Tart si neamulromanesc.

Malt Prea Santitul Mitro.Aolit al Mola'ovei ,si Su-cevei, luand din not cuvintul, ridica paharul sell insanatatea D-lui Ministru al Cultelor, Spiru Haret, carein numele Guvernului a tinut sa onoreze cu presentasa acesta serbare. Inaltul Ierarch arata multamireasa sufletesct, pentru presenta D-lor P. Poni si N.Ionescu, fosti ministri, carora le face elogii, pentrumunca for rodnict in neamul si Biserica Romanesca.

Dl. Petru Poni ridicand paharul sal, multamestepentru distinsa onOre, ce i s'a facut d'a fi invitat laacesta mare si insemnatt serbare. D-sa in cuvinte,calde si bine simtite arata rolul preotului in propasi-rea, prosperitatea, fericirea si asigurarea neamului nos-tru Romanesc. Este singurul factor, de la care sepOte astepta mantuirea, a clis ilustrul dascal si barbat

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITEILLTi CALINIC MICLESCU 635

de stat. Jar cuvintele sale ail fost acoperite cu a-plause. Vorbind in urma despre serbare, si facendelogii celor ce au organisat'o, a adaogat, ca trebuea ne gandi la serbatorirea marelul Veniamin, carele,atunci cand nimeni nu se gandea, a pus basele cul-turel nationale si a infiintat cea mai veche scOlaromanesca, Seminarul, care porta numele sell, in a-nul 1803. D-sa termina felicitand familia Miclescu,care a dat Tarel doui mitropoliti, pe Sofronie si preCallinic cel serbatorit.

Dl. Ministru Hard, complecteza in mod minunatpre Dl. Poni, spunend ca trebue cu totii a lua as-

aci in mod solemn hotarirea, ca la implinireasecululul scOlei lul Veniamin, sä se serbatoresca siacel mare ierarch; cu atat mai mult, cu cat serba-torind pre cei distinsi al neamului nostru, acestaeste cel mai puternic indemn al tuturor la virtute sifapte marl, si un indemn mare catre pietate si iu-birea de biserica si religiune.

Inalt Prea Santitul MitroAolit al Moldovei, luandpentru a treia Ora cuvintul multameste I. P. S. Mi-tropolit Primat, P.P. S.S. Episcopi si Archierel, D-luiMinistru si tuturor, ca au onorat cu presenta for a-cesta serbare, dandu-I cu acesta importanta si in-semnatatea pe care trebue sa o alba. Inaltul Ierarcharata, ca acesta mare si frumosa serbare cre-stinesca,nu este de cat inceputul serbarilor d'acest fel. Ser-bari sacre si sante, cars ail adus mare folos moral intimpurile gloriOse ale Bisericei crestine, si doresteca sa", aduca si in Santa nOstra Biserica nationals.

ta-cli

www.dacoromanica.ro


Terming qicend: Am speranta, ca ea se va continua.P. S. Efiiscofi al Buzeului, a facut panegiricul

serbarei. A aratat meritele si rivna pentru Bisericaa I.I. P.P. S.S. Mitropoliti si Episcopi. A adus elogiltericitului Mitropolit Callinic, families Miclescu si tu-turor barbatilor, cart au lucrat la Autocefalia BisericeiRomane.

Ina lt P. S. Mitrofiolit Primal; lauda pre I.-P. S.Mitropolit al Moldovei, pentru fericita idee ce a avutd'a lua initiativa acestei serbari, care a facut mareimpresiune asupra cr:Ainciosilor. Efectul moral pecare l'a produs acesta serbare asupra poporului, aells Inaltul Ierarch, este mare. El va da frumoserode de pietate si religiositate si tocmai acesta esterolul nostru, d'a sadi si cultiva credinta si pietateain popor. Cinstea acesta cuvenindu-se in primul locI. P. S. Mitropolit al Moldovei, eu inchin paharul meuin sanatatea I. P. S. Sale.

I. P. S. Mitrofiolit al Moldova, multameste Inal-tului Ierarch, care in dorinta sa d'a asista la serbare,s'a privat de o parte a concediului seu. Ara. ta ca iipastreza multa recunostinta, pentru iubirea ce II aratasi inchee rugand pre top cei de fata, a inchina pa-harul for in sanatatea si indelunga inzelire a Prima-tului Santei nostre Biserici D. D. losif Gheorghian.

Cu acesta s'a incheiat seria tuastelor si cu totilridicat, trecend la staritie, unde au luat cafeua

au convorbit cu Dl. Ministru, despre interesele sibunul mers al Santei nOstre Biserici. In urma fie-cares'a retras intru ale sale si multi au inceput a sepregati de plecare.

s'atsi

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULUi CALIMIC MICLESCU 637

La orele 21/2 p. m. au plecat Dl. Ministru si mareparte din P.P. S.S. Episcopi si Archierel, iar poporula inceput a se impra.'stia.

La ora 4 p. m. dupa terminarea vecerniel, osemin-tele repausatului fericit intru amintire Mitropolit, Cal-linic, cu ale mosului seti. Sofronie Mitropolitul au fostdepuse in cavoul pregatit anume, pe locul unde aufost imormintate remasitele pamintesti ale repausa-tului Callinic. La sigilarea si inchiderea for in raclaa asistat I. P. S. Mitropolit al Moldovei, P. S. EpiscopConon al Husilor, membri familiel si multime de clerici

persOne, care asistase la vecernie.Pentru aducerea aminte a modului cum s'a facut

acesta frumOsa serbare bisericesca si unica pang as-ta-cli in Santa nOstra. Biserica cresting AutocefalaOrtodoxa Romana, I. P. S. Mitropolit al Moldovei siSucevei, initiatorul ei, a dresat urmatorul proces-verbal :

PROCES- VERBAL.

Anul una-mie-noue-sute-doi, Luna August 18, diva Dumi-nica.

In timpul gloriOsel DomniT a MajestateT Sale Regelul CarolI si a Sociel Sale Regina Elisabeta, a Principelui Ferdinandmostenitorul TronuluT si a Sociel Sale Principesa Maria cubine credinciosT Lor fiT Principele Carol, Elisabeta si Maria.

NoT robil lul Dumnedeil Archierel:losif Archiepiscop si Mitropolit Ungro-VlahieT si Primat

al RomanieT, Dr. Partheniu Archiepiscop si Mitropolit Mol-dovei si Sucevei, Exarh Plaiurilor, Gherasim al Argesului,Dionisie al Buzeulul, Pimen al DunareT-de-Jos, Conon alHusilor, Gherasim al RomanuluT, Valerian Rimniceanu, Ca-listrat Baradeanu, Meletie Gralateanu, Sofronie CraToveanu,Melchisedec Pitesteanu, Ghenadie Bacaonu, Narcis fost Bo-

si

www.dacoromanica.ro


toseneanu, insufletitl de rivnd si iubire catre fostul Mitro-polit al Ungro-Vlahiei si Primat al Romaniel Callinic Mi-clescu, decedat, in anul 1886 luna August 14 si inmormintatdupa a sa vointa in Pridvorul Bisericel marl din Sfinta M-reNeamtul patronul «Indltarea Domnului», Ne-am adunat as-td-di dupd poftirea I. P. S. Mitropolit Moldovei siSucevel, carele a luat initiativa a se desgropa oseminteleacestuT vrednic de amintire Ierarch a sfintel nOstre BisericiAutocefale Ortodoxe Romane, si dupa ce am sevirsit sfintaLiturghie in acesta Biserica, am oficiat parastasul obicinuitin un anumit umbrar; in presenta D-lui Spiru Haret Mi-nistru Cultelor si InstructiuneT Publice, D-lui Dornescu Pre-fectul Judetului Neamtu, D-lui Nicu Albu Primar OrasuluiPetra, a representantilor Judetului D -nil: Nicolae lonescudeputat, I. Ioaniu senator, Ermil Zaharia deputat, a fa-miliei Miclescu, rude de aprOpe cu fostul Mitropolit, a D-luiP. Poni fost Ministru si Vice-Presedinte al Senatulul, aD -lul D-r. Dragomir Demetrescu profesor Facultatei deTeologie, carele a rostit panigericul-epitafic, a Prea Cucer.Econom Stavrofor Costea Enescu Director Seminariului Ni-fon, a Prea Cucer. Econom Stavrofor Const Nazarie Di-rector Seminariului Central si agregat la Facultatea Teo -logica, a Prea Cucer. Econom Stavrofor Pavel Savin Di-rector Seminariului «Veniamirp> din Iasi, a mai multor no-tab ilitati anume invitate de I. P. S. Mitropolit Moldovei,si a unei forte marl afluente de credinciosi, veniti aid Ina-dins din tote pal-tile tares si earl au semnat aci.

Duper parastas osemintele desgropate, dimpreund cu amosulul seu, fostulul Mitropolit Sofronie Miclescu, s'ail pusintr'o raclita de stejar, anume facutd si acesta intr'o altade zinc si depus Iarasi in cavoul, de unde au fostdesgropate.

Drept care s'a dresat acest proces-verbal, in mai multeexemplare, din care unul s'a pus intr'un anumit tub inraclita cu osemintele, unul se va inainta Onor. Minister alCultelor si Instructiunei Publice, unul se va pastra in ar-chiva acestel Sf. Monastiri, Cate un exemplar se va luade Inaltii P.P. S.S. Mitropoliti, Episcopi si Archierel si Cateunul de Directoril Seminariilor respective, Tar unul Facul-tate de Teologie.

aid,

s'afi

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULIA CALINIC MICLESCU 639

Semnati : Iosif Mitropolit Primat, Partheniu Mitropoli tMol-dovel si Sucevel, Gherasim al ArgesuluT, Dionisie al Bu-zeuluT, Conon Episcop Husilor, Pimen al Dunarel-de-Jos,Haret, P. Poni, Callistrat Barladeanu Archiereil, Dr. Dra-gomir Demetrescu, Th. Dornescu, Gherasim al Romanulul,Meletie, Valerian, Ghenadie G. Bacaoanu, Sofronie V. Cra-ioveanu, Melchisedec S. Pitesteanu, Nicu N. Albu deputat,Ermil Zaharia deputat, loanin Senator, Ion S. Miclescu,Econom Nazarie, Econom Stavr. Ionescu, Preot C. Enescu,Econ. P. Savin, Colonel Alexandrescu, Procuror Obedeanu,Sultana C. Miclescu, C. Catargi, Al. Negruti, Arhim. Ve-niamin Nitescu, staretul Sf. Monastiri Neamtul, Econ. C.I. Stiubeiu, C. Miclescu, N. Prajescu.

NB. Obiectele cerute prin adresa Sf. Mitropolil Moldo-veT si Sucevel No. 1633, din 23 August 1893 dupa interve-nirea D-luT Ministru Cultelor cu adresa No. 4980, din 17August acelas an, ca facend parte din dota Sf. Mitropoliia Ungro-VlahieT, dupa cum se vede din adresa acelel Sf.Mitropolii No. 1066 care D-1 Ministru de Culte, la des-chiderea meld' cu osemintele fostului Mitropolit CallinicMiclescu, s'a gasit deteriorate si dupa insasT parerea D -luiMinistru Cultelor Haret, care a asistat la serviciul desgro-pare!, sevirsit in qiva de 18 August 1902, s'a hotarlt a seinchide in o cutie de zinc si a se pune in raclita, desprecare se vorbeste in procesul-verbal dresat maT sus. Acestaopiniune a fost sustinuta si aprobata, atat de I.I. P.P. S.S.Mitropolit) si Prea SfintitiT Episcopi si Archierel, cat si detoil membril familiel fostuluT Mitropolit Callinic Miclescu,care ail semnat aci.

(ss) Partheniu Mitropolit Moldova i Sucevei.Conon E!iscoftut Husilor, Stare/ Arhim. Veniamin Ni-

tescu, Econ. St. lonescu Director cancelariei Sf.E. Mavrogheni, Al. Policov, Dr. Dragomir Demetrescu, C.Miclescu, Sultana C. Miclescu, Io'n S. Miclescu, N. Pra"-jescu,Procuror C. V. Obedeanu, Revizor Efiarhial Carp, Icon.Chirilescu Protoiereii 5zud. Suceava, Econ. C. I. .Stiubeiul).

(L. S. M-real.

1) Aoest proms verbal a fost trimis in copie I. P. S. Mitropolit Pri-mat, P.P. S.S. Episcopi gi Archierel, D-lor Minietri ei tutnror notabililorinvitaVI, on urmatOrea adreA:

Algturat de adsta avem on6re a Ve inainta un exemplar din pro-

Mitropolii,

www.dacoromanica.ro

640 DESGROPAREA OSECMINTELOR

Ast-fel s'a terminat acesta mare serbatore biseri-cesca, care, precum a spus'o I. P. S. Mitropolit Primat,in tuastul sea de la agapa duhovnicesca, a impre-sionat fOrte mult pre credinciosi si va sadi pietatea,credinta si religiositatea in inimile lor. Toti s'ail des-partit, ducend cu sine cele mai bune impresiuni siedificati moralminte in credinta si in datoria sacra, ceavem catre cel trecuti din acesta viata, in datoria caremai marii nostri si Care tots cel ce graft sf negraesc cuvintul lui Dumnecleti, pentru edificarea nos-tra morala.

Incheind darea de sema sumarica, precum se vede,despre acesta serbare, nu putem a nu aminti regretele,ce as simtit multi dintre invitati, ca nu as putut luaparte. 'Si as exprimat regrtele lor, ca nu as pututveni la Santa Monastire Neamtu, Dl. Dimitrie A.Sturza, Presedintele Consiliului, Dl. G. Palade, Mi-nistru de interne, P. S. Episcop al Rimnicului, NoululSeverin, P. S. Archiereu Nifon Ploesteanu, P. S. Ar-chiereil Callist Botoseneanu, Printul D. Stirbei, epitropal asezamintelor Brancovenesti, Dl. Rosescu, epitropal Seminarului Nifon, Dl. Chiricescu, decanul facul-tate' teologice, Dl. G. Panu, deputat, G. Musicescusi altil.

Tata telegramele ce aft trimis, aratand regretele lor :

Telegrama D-lui Prim Ministru D. Sturdza.Ve sunt adinc recunoscetor pentru bine-voitorea invi-

tatie ce 'ml facets de a asista ca membru credinclos

semi-Verbal, Incheiat la Sf. M-re Neamtn, on ocasiunea desgroparei o-semintelor ferieitulul intru amintire Mitropolitul Callinie Miclesen, fostPrimat al Romaniel, pentrti arhiva Cancelariel acelel Sf. Mitiopolil.

Partheniu Mitropolit Moklovei 0 Sueevei.§ef Canc. Econ. §t. Ionescu.

si eu,

ne-at

www.dacoromanica.ro


al Sfintei nostre Biserici Ortodoxe, la desgroparea ose-mintelor repausatului intru fericire Mitropolitul Callinic Mi-clescu, care era bine-voitor si amic personal. Regretforte mult, ca sunt impiedecat de a veni; cer insa I. P.S. VOstre si I. P. S. Mitropolit Primat, ertare, ca vol lipside la acesta picisa serbare.

D. Sturdza.

Telegrama P. S. Episcop de Rimnic.

Retinut fiind In Eparchie, pentru hramul Sf. MonastiriBistrita si inspectia celor alte Monastiri, respectos respundtelegrameT No. 2035, ca cu parere de reil nu pot lua partela serbare.

No. 2097.(ss) Episcop Athanasie.

A doua telegram& a P. S. Episcop al Rimnicului.

Reinoind regretul de a nu fi putut participa la serbareapiosa ce atI organisat. Rog smerit pe Dumnedeu sa odih-nesca cu sfintire pe reposatul intru fericire Mitropolit Cal-linic.

Jar pe Inalt Prea Sfintia VOstra sa ye alba sub sfintasa paza indelung milostiv spre binele sufletesc al Epar-chiei si inflorirea sfintei nOstre Biserici.

No. 2105.(ss) Episcop Athanasi4.

Telegrama P. S. Archiereii Nifon Ploercteanu.

Respectos ye aduc la cunostinta ca regret din tot su-fletul ca nu pot participa la parastasul reposatulul intrufericire Mitropolit Callinic fiind ca in qiva de 18 Augusttrebue sa oficiez parastasul ctitoricesc anual la DomnitaBalasa si de la care nu pot lipsi. Ve sarut mana.

(ss) Nifon Ploefteanu.

Telegrama P. S. Archiereg Callist Botorceneanu.

Ve sarut drepta si ye multamesc de onorea ce ml -a1facut invitandu-me la parastasul Mitropolitulul Callinic, insabola de renichi de care sufer me retine in casa.

(ss) Arktereii Calist Botoseneanu.

'ml

www.dacoromanica.ro


7elegrama Epitropiei arrezamintelor Brdncoveneiii'.

Sosind din BA ltatWi gasesc telegrama I. P. S. Vostre,cu mare parere de red, ca nu vol putea asista la ceremo-nia a caruia amintire este scumpa de alt-fel. Persona I.P. S. Mitropolit Primat arata partea de care arclemintelefad la acesta solemnitate cele mal respectose sentimente.

Epitropia A eclemintelor BrAncovene0 (ss) D. .5'tirbei.

7elegrama D-lui Epitrop al Seminariului Nifon.

Primind tocmai erl Duminica 18 August in comuna Tas-punar unde me gasesc invitatiunea I. P. S. Vostre de aparticipa la serbarea desgroparei osemintelor fericitulul in-tru amintire Mitropolitulul Primat Callinic Miclescu, regre-tam ca din lipsa de timp nu am putut veni ca sa putemexprima noT adinca nostra recum4tinta pentru progre-sele ce Seminariul Nifon Mitropolitul a realisat sub 'late-lepta sa supraveghere.

Epitrop al Seminarulul Nifon (ss) Rosescu.

Telegrama D-lui Decan al Facultdiei de Teologie.

De Marti am scris tuturor D-lor Profesorl cu privire lainalta bung-vointa ce atl avut de a ne chema la serbareadesgroparel. Urgente necesitati familiare cerend presentamea neaparat dilele acestea in BucurWi nu me lasa aveni. Venica fie pomenirea adormitului intru fericire Mi-tropolit Callinic.

(ss) Dr. Constantin Chiricescu.Decanul FacuItatel de Teologie

7elegrama D-lui Gabriel Musicescu.

Multamesc cu recunotinta pentru distinsa consideratie.JoT 15 August botez nepotica decT imposibil sa fiu VinerlPacani, regret ea nu pot asista de cat sufletete la ser-barea mareta datorita I. P. S. Vostre. Ve sarut mana.

(ss) Gabriel Musicescu.

Regretam, ea nu ne am putut procura Si textul te-legramel D-lui Ministru de Interne G. Palade, prin

§i

www.dacoromanica.ro


care isi exprima regretele sale, ca nu a putut venisi participa la serbare, precum si telegrama D-luiG. Panu.

Care sera maretei clile totul infra in lini§te.A doua cll. Luni 12 au pArAsit Monastirea I. I.

P. P. S. S. Mitropoliti, si membrii familiei fericituluiMitropolit Callinic Miclescu.

I. P. S. Mitropolit Primat s'a indreptat care Petrasi d'acolo la Roznov, unde voia a face o visita D-luiColonel Roznovanu in trecerea sa catre Bucuresti ;iar I. P. S. Mitropolit al Moldovei a pornit in inspec-tiune canonica care Durau, prin Pipirig, Petru VodA.si Hangu, si d'acolo iara.' si prin Hangu, Tarcau, Bis-trita la Petra-Neamtu, de unde a mers la BucurestIpentru interesele eparchiei.

Dr. Drag. Demetrescu.

..--+W*3-+-

www.dacoromanica.ro

AlITORITATEA IIISERIUSCA SI ORGANIZE El.

Nu se pOte cugeta O. ar exista on s'ar putea infiinta o so-cietate Mit o autoritate; de asemenea nu s'ar putea realisao autoritate WA organe, care sä execute dispositiunele au-toritatei. Acestea sunt lucruri pricepute si cunoscute de toil.Pentru ca o societate WO atinga menirea sa si membrilel sä vietueasca in armonie si pace, lucra.nd fie-care indi-vid din societate in scopul ce-1 urmareste societatea, trebuelarasl un pact, un codice on o invetaturA, care sa-I manu-ducA cu consciinta, sa -1 instruesca In shute principil on sale pue la dispositie mijlOce spre a le practica si ast-fel a-junge mal usor la scopul ce membril societatel urintiresc.Dacti o societate nu se va constitui pe aseminea baze natu-rale, atunci ea nu va dura, nu se va desvolta, si in scurt vaajunge la desordinI si in fine la disolutie complecta. Estedovedit dar pentru om ca spre a trai in societate trebueinstituit de la inceput o autoritate prin codificail on doc-trine, in care sa se arate precis scopul societatel, pre-cum si rolul organelor executive ale autoritatel. Aceaslnorms a predominat si in Instituirea Bisericei orl societatelCrestine. hosus Christos a dat invetatura crestin5., prediand'oin public si predand'o ucenicilor sel, Apostolilor, spre conser-

www.dacoromanica.ro

AUTORITATEA BISERICESCA st ORGANELE El 645

vare si a plicare. Noul Testament este dar codicile sag Inv&tatura crestina, data de Fundatorul Bisericel nOstre. Incre-dintand'o ucenicilor sel de a o respandi prin predica, Elle-a dat de asemenea si mijlOcele necesare pentru ajun-gerea scopulul societatel Crestine Sf. Misteril, pe cart le-adepus in Biserica sa. De aicea adeverul dogmatic (ca afarade Biserica nu exists mantuirea, adeca numal cu o simplaacceptare teoretica a doctrine! crestine, fail a sta individulin comuniune cu tots credinclosil, conform Invetaturel E-vangeliului si practice! societatel Apostolice. Christos ca Au-toritate suprema a viitOrel societatl s'a ales 12 Apostoll,pe card singur la introdus in adeverurile Noulul Testament,predicand in public Invetatura sa si initiindu-I si in particularpe el si preparandu-I anume pentru a deveni organe aptespre a realisa scopul societatel crestine: mantuirea sufle-tesca a Omenilor, ce erail sa intre ca membri In BisericaCrestina. Iisus Christos si-a sevirsit lucrarea ce i s'a incre-dintat, intarind adeveratatea lucrulul faptuit prin suferintelesale pe truce si confirmandu-le ultim prin invierea sa dinmolt Pentru continuarea in vec! a Bisericel fundate deEl, a dat povete anumite Ucenicilor sel, ce anume trebueasa faca.'. Conform acestel sfatuiri a Jul Christos, Ucenicilse! au asteptat in Ierusalim pAna se vor invest' cu pu-terea de sus, extra-ordinara. Dupa invierea sa din mortl,le-a mal dat porunca urmatOre: mergend, Inveca(1 totepop6rele adeverurile ce ati audit de la mine, boteza,n-du-le: In numele Tatalui ..i. al Filului si al SI Spi-rit. Dupa 40 de Vile, comform fagAduintel date de lisus,fiind cu totii adunati la un loc, prin o lucrare extra-ordi-nara si dumneVelasca s'a pogorit preste el Sf. Spirit, inchip de limbi de foc, si s'aii umplut tot' de SpiritStint. Dela acest timp Apostolii, organele societatel viitOrecrestine, tragend sort!, s'ait respandit in tOta lumea, si auinceput a predica popOrelor invetatura crestina in diferite

www.dacoromanica.ro

646 AUTORITATEA BISERICESCA. §I ORGANELE El

limbl. FOrte curand in urma predicei lor s'ad si formatsocietati orl adunari, adeca Bisericl crestine. Fiind-ca Ina-inte de pogorirea Sf. Spirit si a respandirel Apostolilor, In-susi el ere] Indeajuns pentru a indeplini serviciile primelgruparl de crestini, de aceea nu gasim alte organe ale Bi-sericel de cat pe Apostoll Curtnd brisk formandu-se nolsocietati orb Biserici, bar Apostolii cautand In primul loc arespandi crestinismul intre popOre, au simtit nevoea urgentade a Id IMO. si alte organe pentru servicil speciale, cu carela tnceput se ocupau Apostolil, adeca cu serviciul agapelorcomune. Pentru acesta ad tnfiintat diaconatul, la inceputnumal septe. EI s'ati reservat insa timpul pentru servicilmal importante, ca predica, botezarea convertitilor, sevirsi-rea frangerel panel, orb servirea bisericesca. Cu timpul si Inurma respandirel grabnice a crestinismului, mal ales prinSf. Apostol Pavel, s'au format mal multe comunitatl cres-tine, si pentru ca. Apostolil nu statea mult intr'un loc, ci

percurgeau cu repejiciune orase si tart, au pus pe la socie-tatile de curind infiintate de el, presbiteri orb preoti ca re-presentati al lor, cart continuatl si IndeplineaU in lipsa A-postolilor, locul lor, luand la ocasiuni invetaturl si povetedirect de la Apostoll. Ast-fel avem indata infiintata Ierar-Ilia orb Guvernamantul spiritual al Bisericel, din causa imul-tirei societatilor crestine. Aceste organe ajutatOre, de curindinfiintate, facendu-se urmatoril zelosl al Apostolilor, predi-eel si el si pastoreau turma orb adunarea crestinilor in lo-cul Apostolilor, suferind martirul pentru acesta, ba Inca simOrte pe truce. Acesti sfintI pastorl s'ad numit barbati a-postolici sail urmasl al lor. Cu inceputul secolulul al II disparcu totul Apostolii, mab tots suferind martiriul, exceptand nu-mal pe Sf. Apostol si Evangelist Joan. Sangele versat de elprin decapitare, altil crucificati invers, altil ucisi cu petre,altil In alte chipurl omorati; car in vieta, persecutati, alun-gati, ocarati, batuti, tntemnitati si nici o data in pace la-

www.dacoromanica.ro

AUTORITATRA BISERICESCA sI ORGANELE EI 647

sati ca urmeze apostolatul for in liniste, cu blandetasi ingaduinta, prin ac6sta el ail produs fructele for extra-ordinarelatirea Crestinismului. §i pentru ce tOte acestea?Pentru ca predicatl lumel pe Iisus Mantuitorul el, care aa murit pe truce pentru mantuirea Omenilor, aducendu-lede la Parintele seta Ceresc Vestea cea buns si noua,duita prin proorocimantuirea sufletesca.

Numal tine este carat la suflet, on curatit de pecate, pOtesa stea in apropiere cu Dumnecleii. Unirea orl apropiereade Dumnedet sat asezarea omulul in legatura direct& cuDumneded, asa cum El l'a treat, a fost vestitA si apol reali-sata prin Christos. Se cere dar dela om pentru a se numicrestin, credit* vie si tare in Christos si In inv6tatura sa.In acest stop nu ajunge individulul din societatea crestinanumal creditta interna, pentru a fi sigur de mantuirea sa,ci Inca i se mal pretinde cu rigOre, ca acea credin(a in-terna sa o manifeste si exterior, on in afark prin cult veclutsi sa uzeze, cum am spus, alta data si de mijlOcele depusede Christos In Biserica Sa, ce a infiintat'o. Pentru ca sebeneficieze crestinii de harurile dumnegeesti orl de Sf. Mis-terii ah trebuinta de anume organe, care sa le comunice.Aceste organe legale, mal intalet alese de insusl Christosfost Apostolil, Iar dupa el urmatoril lorEpiscopil. Acestiaau fost din Inceput organele autoritatei, dupa care apol,cum am clis, din cause naturale, immultindu-se comunitatilecrestine si trebuintele Bisericel, s'au ales Preotil si Diaco-nil, cel dintaitl pentru a inlocui pe Episcopl pe la comu.-nitafile, ce nu puteaft singurl veghia, fiind ca representantlal lor; bar Diaconil ca ajutatori si al Episcopilor si al Preo-tilor. Ast-fel s'a constituit acele trel grade Ierarhice in Bi-serica. Modul primirel in lerarhia Bisericesca era si estepans asta-dl prin alegere, de unde cu timpul s'afi luat sinumirea de clericl, orb alest Consecrarea for la lucrul sluj-bel dumnecleesti, de a comunica crestinilor harurile externe

sail

MO-

au

www.dacoromanica.ro

648 AUTORITATEA BISERICESCA §I ORGANELE El

pentru mantuire, a fost in tot-d'auna impunerea manilorasupra capului celul ce primeste acesta indatorire si acestdrept, si care s'a numit chirotoniexEepoTovice. Impunereamanilor pentru actul consacraref la serviciul Bisericel a fosto continuare a actului sevirsit de Christos si Apostoll. lisusChristos a intrebuintat impunerea manilor pentru curatireade pecate, apoi tot el a bine-cuvintat pe Apostoli, adeca apus manile preste capetele tor. Apostolil ast-fel prin alegeresi impunerea manilor a asezat pe Jacob Apostol in locullui Iuda tradatorul. Tot prin alegere §i impunerea manilorau consecrat Apostolil pre cel 7 diaconi si ast-fel pang. inpresent se practica acest semn pentru consacrarea Episco-pilor, Preotilor si Diaconilor. Cu timpul, pentru trebuinteleBisericel, s'att mai infiintat si alte multe oficil orl slujbe inBiserica, mai ales dupa ce Bisericile ail devenit persOne mo-rale si all castigat si posedat avert. Pentru administrarea simai cu sema pentru distribuirea veniturilor se numeag inaceste oficil persOne propril pentru aceste servicii ca eco-nomic, singhelil, protosinghelil, acolutii, usierii, exorcistil,lectoril or citetil, tots acestia nu erail consacratl in oficiuprin impunerea manilor, ci prin o simplA. rugaclune.

SA nu ultam, not am tratat despre autoritatea supremain Biserica si organele el, dar dupa, inaltarea lul Iisus laCerurl a Incetat acea autoritate in chip vedut in pers6nalul Christos. SA intreba acum cine inlocueste legal loculFundatorulul Crestinismulul, adecA a lab Iisus Christos? Elni a spus : ( Vol zidi Biserica mea si portile Iadului nu ovor birui pre ea), si in alt loc dice: Zara et' cu volt' vol fl,adica cu Apostolil si urmatorii for Episftopil, pin:4 la sill.-*tul veacurilor, prin urmare supravegherea, conducerea siajutorul trebuitor organilor sale la greutati, tot El it va da,in mod indirect. Asa chr sa urmarim prin fapte istorice,care autoritate represinta pe Christos in Biserica sa. Cu o-casia neintelegerel intre Apostoli, daca trebue se urmeze

www.dacoromanica.ro

AUTORITATEA BISERICESCA SI ORGANELE Ef 649

crestinil datinel Iudeilor de a se tala imprejur si a urma§i cele-lalte cerimonii ritualistice sad nu, unit dintre Apos-toll eras de acesta parere, altiI, de socotinta ca nu trebuea se impune paganilor sarcini grele de a se converti laCretinism, cad prin acesta s'ar restringe Cre§tinismul malales numal la poporul jidovesc. De asemenea §i asupraaltor cestiuni, ca alegerea acelor §epte Diaconi, a lul Iudaetc. Apostolil, comform invetaturel din Traditiune, data forde sigur de catre Mantuitorul, n'ad resolvit individual ces-tiunea, si nicl n'a indrasnit care-va din el a'§i lua respun-derea §i ase erige in autoritate suprema, ci, adunandu-secu totil in Sinod on Consiliti, ad disbatut cestiunea intreel §i s'a adoptat principiul, ca. in Christos nu este Meresad netaere imprejur. Hotdrind Apostolil acestea: «De vremece am audit ca Ore caril, dintre nol eind, v'ad turburatpre vol cu cuvinte, slabind sufletele vOstre qicend: sä yetaetl imprejur si sa paclitI legea, carora nol n'am poruncit,phrutu-s'ati noun cart ne-am adunat cu un suflet, ca ale-gend barbatl sa trimitem dire vol impreuna cu cel lubiti alnqtri Varnava §i Pave], Omeni cart s'ad dat sufletele tor,pentru numele Dumne4eulul nostru Iisus Christos. Dreptaceea am trimis pre Iuda *i pre Sila, card si el cu cuvin-tul vor vesti acestea: Pentru ca s'a parut S-lul Duh si noud,ca mal mult nicl o greutate sa se pue preste vol, afar& decele de nevoe, acestea: A ye fed de cele jertfite idolilor,§i de sange §i de sugrumat §i de curvie; de care de ye vetlpacli pre vol bine veil face. Fitt sal-16100). Prin urmare Si-nodul Apostolilor ad lepadat taerea imprejur si hotartreafor s'a tinut de top crestinil, pentru ca el sciad ca singuraautoritate in Biserica erad hotaririle luate de representantitlul Christos intrunitI in Sinod.

Prin acest princip admis s'a inlaturat din Biserica scisiu-nele, urile si rivalitatile dintre Apostoll. Nu hotarirea unula,

Biserica OrtodoxA RomA.na 4

www.dacoromanica.ro

650 AUTORITATEA BISERICESCA §I ORGANELE El

ci a tuturor avea putere de autoritate supremg. in Biserica.In istoria Bisericesca sunt ciecimi multe de cazurl, candivindu-se in Biserica neintelegeri, nedumerirl, schizme sieresil, cel ce le da deslegare or! definitil asupra unel doctrinior! dogme era numal Sinodul ecumenic si hotgrirea lul,data sub inspirarea Sfintulul Spirit, sub forma: t s'a parutnoun qi SI Spirit) era primita de tote Bisericile. Asa nis'all formulat in Biserica definitiile dogmelor crestine. Esteevident dar ca autoritatea suprema nu aparline nimanuidintre organele Bisericel, ci Sinodulul on Bisericel intregl,representatg. prin organele sale legale. Individul or! cum arfi, este supus greselei, pe cand Biserica este o garantie si-gura ca nu greseste, dupa fagaduinta lul lisus Christos:(made vor fi don! sail trei adunatl intru numele Meil, a-colo voiil fi si Eil in miilocul lor,, si !ails!: 4 lara Ea cuvoi, adica cu organele Bisericesti, cu Episcopil, cu vol voiufi pana la sfirsitul veacurilor,. Sinodalitatea, pana asta-didar, este principiul suprem, autoritatea inalta in tota Bise-rica Ortodoxa de R6sarit.

Gresesc fOrte greti Papistil cand cred si Inv* ca Papaeste locotenentul veclut a lul Christos pe pamint, ceea ce-Iabsolut fall si ne comform cu spiritul liberal si corect alEvangeliei, ce dice: Ca intre vol nu este nimenl mai mare,ci cel ce voeste sa fie mai mare O. fie tuturor slug. Chri-stos n'a venit sa formeze primatii si intaetati, pentru Ca a-cestea aduc tiranie si arbitraglu, ci ca sa egalizeze si sa in-fratesca omenirea. al cred a Papistasil ail alunecat in a-cesta inovatie gresita, si control% Scripture!, impinsi pOte despiritul cesarian Roman, in puterea legel atavismulul, prinereditate moral& in,o divinitate si un Imperat, cum se ex-prima Omer. Spiritul de predominare, apartinea poporuluiRoman, si multe popOre in urma l'ail imitat asimilandu-0-1. Pentru nol ca crestinl ortodoxi remane lucrul nedu-merit : cum se pOte impaca egalitatea evangelica cu in-

www.dacoromanica.ro

AUTORITATEA BISERICESCA W ORGANELE El 651

failibilitatea Papel? Cum fratietatea cu suprematia Papa la?Cum pot sta la un loc regalitatea cu blandeta Apostolica ?Cum cuteza cine-va sa pOrte in acelas timp crucea intr'omana si spada in alts mama ?

Cum sa se egaliseze cine-va cu Dumnegeirea, declaran-du-se fara gresala, mal pre sus de Sin6de, a caror hotariren'are valOre fara acceptarea Papel, ca a unui Dumnecleti incame de om? Atunci de ce ne-am mal mira ca imperato-ril Romani era in vieta divinizati si poporul se inchinastatuelor lor, ca unor real' Zei ? POte Ore fi ceva mal sfi-dator pentru omenirea intrOga ? i cu tOte acestea lucrul,de fapt, se crede asa in Biserica Apusulul. Au dreptate darLuteranil cand II numesc Idololatri.

C. E.

www.dacoromanica.ro

0 M TT 1_1)..Ve41 Bis. Ortodoxii. Romani, No. 6 anul XXVI.

Pecatul este ca ceva contra naturil i nu depinde de vo-inta de a face real». Acestea invata Moleschott. Drept vor-bind nu exists pecat, prin urmare nici pedepsa drepta. cAintelege tOte, este a lerta tOte'.

Ada. se distruge orl ce moralitate si invetatura morals seschimba tntr'o lists de mancarl (bucate). Este adeverat canisce aderentl al materialismulul, ca Birchov, Burmeister,Tyndall, Lange Lager, inlatura ultimile lul conclusiunl, cre-(lend, ca pot sa impece libertatea morals §i responsabilita-tea cu invetatura for materialists. Acesta inconsecventa Ins&de§i aduce mare cinste In inimile lor, dar pentru acesta nuInceteza de a fi o inconsecventa. Cat timp vor (sustine) in-sista, considerand tot ceea ce este transcedental ca o ra-tacire a spiritulul omenesc, on Si ce incercare spre a selepada de consecintele acelul principiil materialistic este za-darnic.

Ideile materialismulul sunt mult mal mult respandite decat se crede In comun; §i acesta pentru-ca consuna In tOtecu tendinta epocil actuale. Este incontestabil ca lumea ac-tuala se ocupa inclusiv cu interesele sale materiale, avendegoismul ca un motor principal; bar .materialismul este oscuzare sciintifica bine venita acestel tendintl.

1) Din Apologetics lul Luthard.

www.dacoromanica.ro

OMUL 653

Din causa acesta, reciproca intimitate este f6rte strinsaintre ele. Materialismul pleca de la urmatOrele doue temel-nice principii: on -ce cunoscinta este un product al simtu-rilor si tot ceea ce numim spirit si alte de felul acesta, esteo actiune a materiel. Ambele aceste positiunl Ins& sunt o-piniuni usOre si nedovedite.

Dad. Vote ideile ar fi fost numal un product al simturi-lor, atunci, ca sa clicem asa, n'am fi avut idel, dar nu maiintuitiuni si representatiuni. Cu tOte acestea 'ma not avemidel, care nu se raporta la lumea sensuala, i lel curate, ne-avend nici un raport cu materia.

Avem idea absolutulul, care n'are nimic comun cu lu-mea simturilor

Formam judecatl si silogisme, care presupun 6re-care pu-tere spiritual& independenta, care lucreza liberA, not supu-nem criteriului cele ce ne presinta simturile, prin urmaresuntem convinsl in mod opus al sensurilor externe; lute-legem nu numal lucruri sensuale dar si pe Insasi putereanOstra intelectuala, care este ceva cu totul independent desensualitate. Prin urmare ideile sunt productul nu numalale simtulilor ci si ale unui principiU spiritual de sine e-xistent.

Inca mai pretinde materialismul, Ca aceea ce not numimspirit, suflet, minte etc., sunt producte ale creerului; dupa ca-litatea creerului se reguleza si calitatea puteril intelectuale; su-fletul nu este alt-nimic de cat actiunea organismului corporal.Dar atuncipOte cine-va sa oblecteze orl-ce putere intelectu-ala este necesara ; pentru ca data pot sA schimb creerul mein,pot sa schimb si puterea mea intelectuala. Atuncl in zadar amfi cerut sa convingem pe cineva, sail O. schimbam cugetullui, daca de alt-fel nu pOte sa cugete, de cat cum cugetamateria creerului WI. Atuncl in zadar materialistic will a-tat de multe (carp) scrierl, spre a ne impune teoriile lor,dad. nu putem sa schimbam creerul nostru! Prin alte mij-16ce trebuiau sa urmaresca schimbarea convingerile nOstre.Dar tine nu scie ca numal o singura logic& exists pentrutot] Omenii, pentru Vote conventiunile, pentru tOte climelesi pentru tOte modurile de a trai? Asa dar este si o pu-tere intelectuala cu totul independenta de calitatea creeru-lui? Cine nu scie, ca adeverul si cunoscinta lui nici de cum

www.dacoromanica.ro

654 OMUL

nu depinde de virsta si de dilatarea sail de contractarea(constringerea) creerulul? Cine nu scie, ca adeverul religiossi moral este unul si acelas si pentru copil si pentru be-trin, si cunoscinta lul posibila la tots ? Ceva mai mull, cuWO cunOscem ca la sfirsitul betrinetelor si de matte oilla ultimile momente ale moriii, and creerul este cu de-sevirsire restrins, vestejit si deja gata sa inceteze functiu-nile sale, sufletul se inalta la cele mat Waite teoril; in Voteei5ocele s'a dat o distinsa semnificatiune la ultimile cuvinteale muribunclilor.

Acest lucru dovedesce in modul cel mat clar, ca sufle-tul nu este unul si acelas lucru cu actiunea creerulut.

Este adeverat ca creerul este organul sufletulut, dar ortsi ce organ presupune pe maestrul sett (jucatorul sett); alt-fel remane mut cu tOte ca cOrdele lul ascund tote sune-tele si p6t sa exprime on ce compunere (armonie) musi-cale.

Materialismul confunda organul necesar cu insa.'si putereamotOre, bazandu-se pe urmatorul sofism: fiind-ca numal princreer inteleg, prin urmare insusi creerul intelege. Iar Fogatspune cu gura mare: sa-mi arate sufletul! Da, sa ne aratesi el noua puterea Intelegeril! Pentru ca microscopul nu adescoperit sufletul, results, ca, el nu exista? i de unde cu-n6scem ca afara de lumea microscopica nici o alts lumenu exista? §i pentru ce sa consideram microscopul ca sin-gurul mijloc de diagnosa sufletulul? Cine pOte sa dice, caMO devotament, nici credinta, nici iubire, nici amicitienu exista Intre Omeni, pentru ca, cutitul anatomic n'a des-coperit nicairT urmele acestora in corpul omenesc? Cu cedrept 'Ate cine-va se considere sensualitatea ca singurul in-dreptar al tuturor lucrurilor ? Epoca 'Astra are acesta pre-tentiune laudabill de a cauta sa construlasca bite teoriilesale pe eveniment; sistemele fantastice si teoriile specula-tive ale timpurilor trecute nu mat gAsesc nici un ecott as-ta-c11. Oar exista evenimente fOrte certe si afara de lumeasensuala; si mai ales trel evenimente de felul acesta, caredin temelie restOrna materialismul, si anume: consciinta eu-14 consciinta morals si consciinta religiOsa. Dace tOte levom considera numal ca un product at creerulul, din ceprincipit trebue sa consideram ca, face parte puterea inte-

www.dacoromanica.ro

OM UL 655

lectuala ? Creerul este un organ, tine 11 pune in miscare ?La acesta se cere o putere nu fisica ci de aceeas naturecu resultatele el, anume spirituals. Cea mai mare si maiinalta expresiune a acestei puteri spirituale este consciintade sines] sail consciinta de sine insasi. Acesta intamplarein mijlocul tuturor creaturilor de pe pamint este o insu-sire numai a omului. Rite cine-va sa admita si la animalun fel de pricepere sad distingere (judecare); insa consci-inta de sine insusi este ceva exceptional, un element cutotul nou, ridicand pe om mai pre sus de sfera restuluivietil pamintesci. Omul prin consciinta de sine insusi, deo-sebindu-se pe sine insusi nu numai de lumea externs, dar side tot ceea ce se intampla in el, este stapan pe el insusisi se cun6sce in curata sa invidualitate. Acesta consciintade sine insusi remlne aceeasl in tot-d'auna in orl si ceschimbare care are loc in om sal externs sal interns. Sieste ceva ridicol de a numi cine-va acesta intamplare unproduct al materiel, pe and ea, este o sustragere de totceea ce este material.

Consciinta morals este de asemenea un eveniment cert,precum si insusi corpul. Ea este nu un fruct al traditiunil,at educatiunil sail al fantasies, ci o voce interns conrespun-detOre cu Mite evenimentele morale care se intampla in ex-terior. Se gasesce pretutindeni, uncle sunt 6meni.

E posibil ca sa se intunece, sa se pervertesca, nicl o-data !ma nu dispare cu desevirsire, ci remane in tot-d'a-una bass vietil. Dar numal puffin cert este si consciintareligiose, acesta aplecare interns a omulul cake o puteremai inalta, care se resfringe si se descopera in consciintalui; aplecarea universala indispensabila neschimbabilk unulsi acelas eveniment al vietil spirituale ca si on si ce altul.Si cel earl o definesc ca o ratacire de nevoie marturisescrealitatea existentil ei, intru cat isi cauta sa-s1 explice ori-gina et. Dar existenta acestul eveniment este cu totul im-posibilA, data in adever bite ar fi fost un product al ma-teriel.

Pe aceste trel evenimente se rezima intrega vieta spiri-tuale a omului cea mai inalta. Materialismul restOrna acestavieta si in schimb ne da bestialitatea omenirii. Meterialis-mul isi inchipuesce, ca omul din causa mandriel se ridicape sine insusi mat pe sus de lumea animalica.

www.dacoromanica.ro

656 OMUL

6. Sf. Scriptura considers pe om ca cea mat inalt6 re-capitulare a lumel pamintescl. De mult antichitatea 1-a nu-mit microcosm. Acesta numire este adeverata si sub ra-portul fisic, dar mult mat mult sub cel spirital. Numal osingura vieta comuna, trecend prin intrega natura, 110 gb.-sesce deplina sa desvoltare in om. Omul se presinta ca ul-tima trepta din tote treptele pans la el. i de aceea ca legeafor cea din urma.

Acesta (omul) este ideta care de la inceput sta ca o bazaa intregei creatiuni, si care (creatiune) in mod gradat siinfinit realizandu-se in scara diferitelor flinte succesive, infine gasesce in el numal deplina el realizare. Istoria Sf.Scripturl despre creatiune o putem divide in doue pail, din-tre care cea d'intal termina cu ivirea lumit vegetale. In a-cesta prima parte vieta naturil primesce pentru intatast datao forma si desvoltare organics. Ceea ce a fost planta lasfirsitul celel d'intal jumatatt, tot aceea a fost si omul lasfirsitul jumatatil a II-a: corpul 14 acest organism naturalfOrte desevirsit, este in gradul cel mat malt, antitipul al or-ganismulul cel fOrte necomplect al plantei celel mat simple.Corpul omenesc dovedesce cu prisosinta ca are o predes-tinatie mat inalta. Acesta cladire admirabila ca predestinatde Creator celel mat inalte vies! de pe pamint, anume vie-VI spiritulul. Iar presenta spiritulul in ea o marturisesc ne-numerate semne.

Omul ca imperat al pamintulul umbla pe el cu (severi-tate) seriositate drept in piciOre. Pe de o parte piciOrele mutmica solul, tar pe de alta parte capul lut se ridica dreptsi liber; privirea lul parcurge bite distantele care se intindpretutindenea, si din campiile pamintulul se ridica in boltaceresca; sufletul neveclut se odihnesce pe fata lui, care ex-prima diferitele lul miscart; mintea ist are sediul 0 pe frun-tea cea pronuntata, si sentimentele sbOra imprejurul buze-lor lul flexibile; tar pe °chit but se citesc misterele unelvieti ascunse. 'Me, si cele mat midi partt ale acestel ma-sin] admirabile anunta presenta sufletulul, prin urmare cudrept cuvint s'a clis, ca si mana singura a omulul 11 aratarege at fapturit. Din bite corpurile existente pe pamint mciunul nu pOte ss se apropie de corpul omenesc in ceea ceprivesce admirabila lul constructiune si excelenta semnifi-

www.dacoromanica.ro

OMUL 657

catiune nicl in gradul cel ma! mic. Cu drept cuvint decl,putem sa qicem, ca. acesta (corpul), impreuna cu vieta carelucreza in el si produce variatele fenomene ale existentilnaturale, este cea mat inalta recapitulare a intregil vieti cor-porale vegetate.

Cu lumea animalica incepe o alta lume noua a simtu-rilor si a pornirilor a sentimentelor si poftelor. Dar acestalume a simturilor si a pornirilor, a sentimentelor si a pof-telor, numal la om se gasesc trite° armonie fOrte deplinasi fOrte frum6sa. Pentru ca la animate capacitatile si por-nirile sunt impartite intre diferitele lor specii. lar la om segasesc tote unite la un loc, si formeza un tot armonic. 0-mul este adeveratul tip al animalulul, dar ridicandu-se lasfera libertatit spirituale. TOte simturile lul, pornirl, senti-mente orl cat de naturale ar fi ele, se stapanesc insa intot-d'auna de spiritul acela, care nobilandu-le, scapand denecesitatea intimplarii, de patima Orb& le ridica la sfera li-bertatil. Acestea, neperd'end nimic din vig6rea si vioiclunealor, inceteza numal de a stapani pentru ca sa, asculte oalta putere. Stapanirea spiritulul peste ele le nobileza si leImpartasesce cu atractiunea poetica. Dar ceea ce face peom preisvodit al animalulul si 11 inalta pe el maI pre susde orb ce vieta animalica si la cea mat des6vIrsita, estesufletul logic, care locuesce in el, este personalitatea lor.Iata un element substantial not in intrega periferie a vietilorganice.

In om conlucra o lume de darurl si puterl spirituale. carepe de o parte s'at depus radacinile lor in organismul cor-poral: lar pe de alta parte se concentreza la o vatra in-terns, la eil, care este centrul de unire al vietil spiritualea omulul. Acesta totalitate a darurilor si a puterilor, carese concentreza imprejurul eulul, formeza intregul 1111 or-ganism, organul cel compus de matte parti, pe care eul,it intrebuinteza in deplina libertate ca o proprie a lul avere.In eul omul se gasesce langa sine insusi si se cunOsccpe sine insusl. lar cele mai principale manifestarl ale eu-lul sunt: cugetarea si libera vointa. Numai omul are pepamtnt o putere de cunoscinta. Sentimente, representatiuni,pornirl etc., are si animalul; idel insa proprit dis are nu-mat omul. Ideea precede ca baza orb care! existence, pentru

www.dacoromanica.ro

658 OMUL

ca ideile cele vecinice ale lul Dumnegeg s'au realizat infume. Deci omul este icOna lul Dumnecleil, intru cat areidel si pOte sA le realizeze. Pentru cuvintul acesta are o-mul si darul vorbiril, care este expresiunea si manifestatiaexterna a cuvintulut nepronuntat al spiritulul. Animalelefiind-ca nu se gandesc, nici nu vorbesc; limba for se mAr-ginesce la total& expunere a sentimentelor for, pentru CAvieta for psihicA nu este afara din cercul simturilor. Tarmintea omulul nu are numal o autoritate individuals daraduce In ea adeveruri universale, anume ale logicel,care ail o autoritate universale. De aci esind omul din vietasa individuals intra in vieta general& a spiritulul, traescesi o pricepe si 1st exprima legile sale substantiate prin a-deverurl logice, Afars de adeverurile tipice ale logicel, o-mul isl mat dobindesce din acea vieta universals si ideileadeverulul, ale binelul si ale frumosulul. Omul traind Inlumea ideilor, al caror inceput este Dumneclett, tar reali-zarea for este lumea vizibilA, dovedesce, ca are ca patrienu numal pamintul dar si cerul. Are ideile eternit&til, ide-ile lul Dumnecleif, spre dovedire ca a Post creat pentru e-ternitate, pentru Dumnedeil. Ast-fel mintea omenesca deliparcurgend tote Wile, de la cea mat de jos liana la ceamat inalta, nu ese ins& afara de sine, nu distruge propriael unitate. Omul intelegendu-se pe sine-0 indeplinesce exis-tenta lul proprie printr'un act al consciintil sale. Omul princonsciinta sa poseda si creacla, ca sa clicem aSa, el pe sineinsusl din noil; De aceea este icOna lui Dumnecleil. Omulseaman& Inca cu Dumnedet1 pentru c& are libera vointa.Animalul are instinct, far omul vointa, adica ceea ce de-termine si hotarasce pe el nu este ceva strein, o putereexterna sau provenita din propria sa nature, dar ultimulinstrument al faptelor lul se gasesce in el Insusi. Posed&intr'un colt a fiintet lul un adapost, unde locuesce libertateasi asupra dtrula nimic extern nu Vote sa influenteze, nicio interns revoltare a naturii sale proprie, fie si cea mattare si cea mat patimasA., nici o particularitate a caracte-rulul seil individual, nici o putere extern& a obicelului settnimic dintre acestea nu pOte sa silesca vointa omulul incat sa lucreze din nevoe intr'un fel sail intealtul. Desi demat multe orl o mare influent& exercitezA asupra omulul

www.dacoromanica.ro

OMUL 659

si circumstanta externs si interne revoltari §i cuvinte con-vingetOre,in stir§it decisiunea ins4 a omului atOrnamai greil in balanta. Puterea ins5.§1 de a lucra intr'un modindepedent do vedesce libertatea omului, care nici cea maimica lipsa nu sufera, si atunci cand cause convingetOre §icircumstante externe determine. vointa Jul.

Pentru ca propria clis, nu sunt circumstantele §i causeleconvingetOre care i§i manifests vointa lor, a§a in cat vo-inta lul sä fie forma, sub care legea necesita4il se exprimkci el insu§1 printr'o liberd alegere tempereza vointa lui cucircumstantele.

El insu0 judeca, hotarasce, voesce, nici o vointa silnicanu i se impune. Pete §i sa nu voesca, sate sa voesca dupadone modurl diferite, pentru ca a voi insemn6za a fi cine-valiber in hotarirea si alegerea lui, grin urmare sä pOta salucreze dupa doue moduri. Pe acesta libertate se rezimsor! ce vinovatie si mai ales vinovatia morale (responsabi-litatea morals). Pentru ca, pot sa nu fac ceea ce fac, §ivice-versa; actiunea mea este un product al hotariril melelibere. In acesta consta asemanarea omului cu Dumneclett;fiind-ca liberul arbitru apartine lui Dumnecleti. Cea mai in-semnata §i cea mai principals calitate WA. a acestel vointilibere este puterea de a voi, de care avem o necesitatefOrte mare. Nu este destul numai ca cine-va sa alba. o bo-ggie numai de ides, o mare presenta de spirit, se mai ceresi vointa §i mai ales o vointa tare. Lipsa el este o neno-rocire si mai ales o mare nenorocire publica, cand carac-teriseza o intrega epoca, un intreg neam. tnantuirea nu-mai in vointa stci,, cac acesta pe de o parte este putereaenergiel, lar energia caracteriseza orl ce vietA adeverata.

Acesta putere a vointii are nevoe de pedagogie §i de des-voltare; §i acest lucru mai ales in timpurile nOstre, andpe de o parte «ofilirea mintii, a devenit o LGI. epidemicdin vieta, §i meditatiunile critice care se produclipit de vointa, ca un venin distrugetor pe metal, indoiala,care sustrage din ea on §i ce ascutime si energie; tar pede alta distractiunile spirituale care in fie-care chi se inmul-tesc, mole§esc spiritul §i 11 lipsesc de seninatatea trebuin-ck5sa pentru actiuni productive qi profunde. Nu *e destulIns& sä alba, cine-va numai vointa tare, este necesar sa o

qilnic ate

www.dacoromanica.ro

660 OMUL

aiba §i indepedenta, nesupunend'i -se nevitejesce si fara in-sistenta la influentele interne si externe, la aplecarile epo-cel, la opiniunile sail in sfirsit la pornirele naturil saleproprie. Se cuvine ca cine-va sa fie stapan pe sine tnsusl,consecvent cu sine insusi, credincios vointel sale proprie,cu alte cuvinte sa atba caracter. Cad caracter insemnezttidentitate de naravurl decisa si neschimbata atat de a voicat si de a face. Cea mai principala calitate a caracterululeste calitatea, asemanarea cu vointa lui Dumnecleti. Carac-ter Vote sa aTba si cel viclean (red) si cel bun; dar pe a-cela it admiram, Tar pe acesta i lubim, si avem In el WIIncrederea nOstra. Personalitatea morala si caracterul secuvine sa urmaresca realizarea unei idel. Dar care este ceamai inalta idee pe care omul pOte sa o realiseze pe pa-mint (le cat aceea pe care Dumnecleil o are pentru el?

Adeverat caracter este aceea, care se asimileza cu idetasi vointa divina. Aci sta desevirsirea omenesca. Omul, findcompus din corp si suflet, fiind un organism mixt si opersonalitate libera, are 6re-care duble relatiuni, relatiunicatre lume si catre Dumnec led; in ceea ce privesce lumeaeste un rege, tar In ceea ce privesce Dumnecleil este chipsi asemanarea Jut. Sta In mijlocul amandorora, ca legaturade unire intre cele doue lumi, atat intre acesta lume sen-suala, cat si intre cea supranaturala Omul este recapitula-rea lumil, un microcosm, cea mai inalta flOre a lumil Inteopersonalitate, de aci si stapanul plenipotential at creaturil.

i Insasi privirea sa marturisesce despre acesta stapanirea lul i este adeverat, ca privirea omulul scade de matmulte on la ultima degradare (prostitutie); insa si in acestauraciune a sa demna de mila, descoperim acele strelucitecaractere ale demnitatil sale regale Da, in adever depin-dem de puterile naturil, suntem slabi si neputinclosi fatscu stapanirea lor; dar si in slabicTunea si In acesta depin-dere a nOstra avem consciinta de libertatea nOstra interiOra:fiind invinsi trupesce, triumfam spiritualicesce; si fiind a-runcati in praf ne ridicam tnsa prin mijlocul spiritului maipre sus de tote stelele. Omul este domnul (stapanul) tuturorlucrurilor. i mai intaiu prin cunoscinta. Pentru ca cunoscintaeste un' semn si o exercitare de stapanire. Cunoscend unobiect 6re-care, it posed in interior, mi-1 supun, mi-1 Insusesc.

clilil,

www.dacoromanica.ro

OMUL 661

Omul prin puterea sa de cunoscibilitate este in acesta lumeprofet. Spiritul sea, patrungend in natura fiintelor cautaultimile for principil (inceputurl); fenomenele naturil fermezaicOne, pe care, desbracandu-le de imbracamintea for ma-terials, le restringe in ideTa curata, a care! realizare o ur-maresc; trecend hotarele a tot ce este sensual, shala inlumea ideilor immateriale, care sunt primele tipuri ale tu-tutor fiintelor viclibile, si asa inelege tot ceea ce este tre-cetor in adeverul sea cel vecinic i este a leverat ca cu-noscinta acesta este confusa si in tOta vieta continua säfie nesfirsita si intrerupta, dar si in nesfirsirea si intreru-perea acesta, se arata spiritul profetic, care Mile repedeca si lumina strebate intrega lume fiind pe aripele cuge-tulul si parasind timpul, sbOra in vecinicie. Nimic nu-1 re-mane (neapropiat) nepatruns nicl nu este exclus din cu-noscinta sa. Este cu totul gresita si absurd(' pronia acelora,cart, cum pen tru interesul religiunil crestine si pentim man-tuirea sufletesca a Omenilor, cauta sa rostringa aplecareaspre invetatura si sa marginesca hotarele sciintil.

Ceea ce face pe omul grozav (mandria) nu este insasisciinta, ci lipsa de insusire piOsa si far(' c'astig la adever.Intregul univers s'a pus sub chiriarchia nOstra si dovadacea mai clara a acestul lucru este ca. II cunOscem.

Dar si sub un alt raport omul este stapanul universu-lul in realitate supunendu-1.

Cu cunoscinta se legs puterea. Omul fiind inarmat cusceptrul cunoscintei, poruncesce celor mai ascunse puteriale naturil, call tate la o lalta supunendu-se vocil sale debun(' voe se inhama la trasura lul in care el suindu-se stre-bate triumfator globul pamintesc, vizitand si terile cele maiin !epartate doborand chiar puterile cele mai contraril.

Ast-fel asa dar pe de o parte prin mintea si vointa sabiruescee lumea, lar pe de alts parte prin puterea tut o tinesub stapanirea sa. lar lumea ast-fel biruita si supusa seretrage in omul cel din 'nauntru si aid se oglindesce inimaginatiunea lui si isi gasesce echo(' in sentimentul lui.Omul pada in interiorul sea lumea, ca o lume a icOnelor,ca o lume a sunetelor, ca o lume a sentimentelor si a sim-turilor. Intrega lume extern(' isi gasesce mai intaia echo(' inacesta lume mica intern(' care este in om, si se adeveresce

www.dacoromanica.ro

662 OMUL

mat in urma extern sub diferite forme ale representaril ar-tice in icOna, in sunet si in cuvint. Iar lumea cea creataprin arta este insast lumea sensuala, dar curatita, spiritua-lisata, impodobita, si incalcjita.

Prin arta sa de imitatie, omul imiteza pe Creator, infg.-Oland universal, pe care univers l'a creat marele Arhitectpentru el.

Prin acesta actiune variata a cunoscintit si a puteril, princare omul stapanesce lumea se implinesce predestinatiunealul pe pamint.

Omul ins& nu apartine numal lumil acestia. Spiritul setcoincide cu hotarele unel lumi mat superiOre, a caret vietaare relatiuni cu vieta de pe pamint; tar legile diferd de le-gile naturil. Predistinatiunea m5stra nu se marginesce nu-mat la vieta actuala naturala, nu-si gasesce finitul sea nu-mat in cultura si in progresul seq. Mai avem Inca o predis-tinatiune mat superiOra, care singura satisface tote dorintelesufletulul nostru, care ne ridica mat pre sus de spatill side timp in Wile eternitatit, catre Dumneclea. Existents a-cestel lumi supranaturale este acum chestiunea de ordineaclilet. Tendinta vecului present este negarea el. Sciinta adescoperit in acesta lume viclibila asa de multe tee pro-ductive, in cat suntem in pericol sa credem, ca nu existanici o alta lume, ca nu avem nevoe de nicl o alta lume.Dar negand lumea supranaturala lipsim pe om de cea matinalta demnitate a sa, rapim de pe capul sell cea mat pre-tiOsa diadema, in virtutea careea apartine lumil spiritelor,a caret rege pe de o parte este Dumneglet, tar pe de altdparte Iisus Christos este revelatiune.

0 atare tagaduire este nerecunOscerea naturil celet matinterne a omulul, care de la natura pOrta cu sine eternita-tea si s'a creat pentru ea. Acesta eternitate a fost predes-tinate sa o transplanteze in acesta lume trecetOre si asasa o nobileze. Aci consta demnitatea m5stra cea mat mare,ca, desi locuind in acesta lume trecetOre totust suntem pre-destinati pentru eternitate, adica pentru Dumneclea. Profecilsi Regil find al acestel luml vizibile suntem in a-celas timp si preorl al lumil invizibile. Ca preoti, adu-cem lul Dumnecleti, pentru care si in icOna lul am fostcreate, tot ceea ce ca profeci cunOscem, tot ceea ce ca regt

www.dacoromanica.ro

OMUL 663

stapanim, tot ceea ce in vieta !Astra interne in icOne Sisentimente purtam, tot ceea ce prin puterea nOstra crea-Ore producem atat in picture cat §i in sculpture, atat inmusic& cat §i in cuvint. late, un prerogativ Mae mare §ifOrte splendid! Relariunile omului call.° lume nu-siga, sesc adeverul for de at in relatiu.nlle cu Dum-necletz

Purtam in nol caracterele lul Dumnecleil, ne mandrimca apartinem din neamul lul: omul in acela timp este unmicrocosm §i un microtell; s'a trimis ca representant al lulDumne4eil pe pamint ca sa readuca inainte-1 lumea .i o-menirea, ca sä fie legatura cea vie intre Dumneclea §i lume.

Acesta este: predestinatiunea cea mal inalta a omului §iadev6rul vietil 14 adica, religia. lar predestinatiunea reli-giunii este: de a fi sufletul al acestel vieti pamintescl.

lerodiacon Eugenia' fli Fo(ins G. Balamacl.

.+2---f.ata4W-34(.0

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GREACA.

Vecil Biserica Ortodox/ Romftnii, No. 5, an. XXVI.

LXXV) Eurcayi.Liatov Notaxbv. Ilepi drcaEiac xai Tou xx0A-X0VTO; 1X(XCSTGU ToiV Xptrivicov ma, TeLv app.X(ON TOO 11pCVTCITC&TOU

Lt.; BAM)CCac T6111 tiVIIKIATCOV Etc Td TCOALT1X6V.

`031rilia Ti"); E.14 To gt, anortuen4 Tan, 44 luir6v .01 au/-Xgx0Etathv U.rcoeicrswv ievov.ivtov, !luck Toil; plaaotoiv gtararov.lipbc tixpt61 Tot') smaiou cruvrhpyrrty, xoti 'rya; Ta, Tao irccoxiovitarcb4 Tcou inTrriplaasov.

OtAorcovnOiv nap/ TO thcre6Ecrcerroul anqurr6crou xsa Mayalo-Tcpeneavitou. IlyetA6vo4 nag-% 'Ouyypo6Aaxiac Kupiou Kuptow'IcoAvvou 'AXEEivSpou 'Icavvou Ativrn 13oe668a.

Katz TO 168ov.ov xpOvov TES Otocr-qpixtou atkoii ALI3evrEfacc.lEpapxoOvso avtEpoAoyearrectou llihrporcolitou, Kupiou Kupiou

rplyopiou. NJv Tcpititov .rtina Sic ix8oeiv 1i TwEr.oaxAv xoti nctcptov

nalircay. 'Ex It tunoipacpicf ri tAytanIcrric Myrrparc6A m4 'Ouy-

ipoemxiac 'Eu trEt aorripip 1780. Karol vat Eentip.6piov.

(Colectiune de legt. Despre buna ordine Si datoria fie-carutdin judecatori §i a officiilor Principatului Valahiet ce apartinla politie.

Conducere a hotartrel de acum tnainte a pricinelor in-tamplate, adunate acum ca norma (tip), cu dispositiile ba-silicalilor. Pentru sustinerea certa a dreptulul §i spre neasu-prirea celor saraci prin orl-ce chip.

Lucrata de catra prea piosul, prea inteleptul §i prea ma-retul Egemon a tOta. Ungrovlahia Domnul Domn loan A-lexandru loan Ipsilant Voevod.

Too

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA 665

In al saptelea an al pazitel de Dumnecleu Domniel sale,pe cand era Arhiereu prea invetatul Sfintitul MetropolitDomnul Domn Grigorie. Acum intala data, data la tipar inlimba grecesca si a Tare!. In tipografia prea sfintitel Mitro-poll! a Ungrovlahiel. In anul mantuirei 1780, in luna Sep-tern vrie.

LXXVI) Mavaaail TO `11A,Mou--16yo4 lixop.taaTtx6; el4 Toy`DirriX6TaTov xat .Blocregicrratov Abeivrylv Kupiov Kup(ov 'Iwavvviv

'AVEavapov eilmlawrviv Tbv [AE/ caorsTricr-ccero v ellyep.civa Trao-44

Myypo6laxiac, itaei ai iv apxtij xai 1 7rpocrrovvw.a.rix-il 'E-

Tccasokh.

«Manassis Eliadis Oratio panegyrica, ad celsissimum acserenissimum principem Dominum Dominum loannem A-lexandrum Ilypsilantam, serenissimum Ducem totius Va-lachiae Positum etiam in principio Epistola dedicatoria}.

Lipsiae. Ex officina Breitkopfia 1781.Dupa titlul acestel carp urmeza, imprimat pe ambele pa-

ginl fOrte frumos, efigia tarel, o aquila tin end in gura otruce si deasupra o corOna, apol o ghirlanda de stejar.Gravura este admirabil executata. Epistola dedicatorie neavend nicl o importanta istorica pentru nol Rom toil o treenetradusa, pentru a ajunge la discursul de lauda pe carel'a scris acest Manassi Iliade, care a fost un profesor re-numit si Director al Academie! din Bucuresti.

Din discurs traduc tOta partea ce ne thtereseza, si caredescrie cu multe amanuntimi tot ceea ce s'a facut cu de-osebire in Bucurestl pe timpul lul Alexandru IpAlant Voe-vod. Intre altele citesc la pagina 52, dupa ce-I descrieorigina lul Ipsilant, educatia si instructia alesa ce a primit,casatoria sa si functiunele in care a fost investit la POrtb.,pana a ajunge la Dragomanie si apol la Domnia Valahiel, elite:

I Ajungend cu cuvintul aicea, flu still in cotro se meintorc si ce maI intall se fac? Cum sa nu'mI intind cuvin-tul mult, si apol, nu cum-va din lipsa de timp, sa nu ating

Biserica OrtodoxA P.ornara 6

www.dacoromanica.ro

666 BIBLIOGRAFIA GRECA

deajuns calitatile aceluia ? Cum, lasand acele calitati, nucum-va 'ml volt micsura cuvintul, perclend ceea ce estemai insemnat? Caci Imi pare ca' nu este bine sa las de avorbi despre acestea, desi este cu neputinta a le insira petOte. Deci sa stii ceea ce am socotit sa fac, ca. volu tineacalea de mijioc, si alegend pe unele fapte din ale aceluia,cat imi va fi cu putinta pe scurt, le voiti supune privirei,nu cA dOra prin aceste it impletesc tOta lauda, ci ca acestevor fi ca o amintire si a celor-lalte si, cum se lice, dinumbra sa arat statua sail de pe unghil pe leii. i mai in-Mu acea imprejurare atata de mare: cunoscend el deci caafacerile publice slut in mare turburare si invaluire, pen-tru ca atunci incetase resbolul, apol Ca tulburarile vorcreste din acesta causa. Dupre cum vedem ca se intamplape mare in timpul cruel, cand venturile ce o agita ince-teza deodata , ca s'a luminat eterul si linistea a cuprinstotul, ca nu exista mai mult vijelia si Inca se ved valurilemare sbuciumandu-se si lovindu-se cumplit de maluri; a-cesta se tntampla natural si in aceste vremi, desi s'ati ter-minat deja turburarile resbolulul, slut Inca inferbantate so-cotintele tuturora si se agita cumplit respectiv de noileurmari, apol afara de miile de individe deprinse a trai subarme, imprastiati in tota Tara, dar si toti cei ce se soco-teati cuminti, sail ea lucrurile se vor termina in ceva denesuferit, sail ca se vor stabili in cat-va numal cu timpulprin pedepse aspre (earl flea de varsari de singe si farade marl tulburari sa se linistesca acestea, nimarui din celdin timpul nostru nu i s'a parut ca ar fi vre-o garantie vred-nic de credinta); Ast-fel dar fiind lucrurile si ast-fel find pa-rerile acelor Omeni, ce ail parasit atunci Valahia, luandDomnul Guvernamintul, cum si afacerile, le a adus la si-guranta si socotintele supu§ilor le a dirigeat spre regulari-tate, si nu still cum combinandu-le acele socotinti intredinsele, atarnand tOte de la el si manevrandu-i pe toti dea privi catra un inceput (conducetor) regulat, in cat nici

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAF1A GRECA 667

sa se creda ea s'ar fi intamplat ceva mai noa in Valahia.tar acestea le a facut nu intrebuintand sila, nicl aplicandpelepse celor re. Cad stim ea pe timpul guvernamintululsea nu s'a versa singe nici lacrima, lar sabia era purtatamal mull ca o anathema, de cat ca o arma: si eel cepribegitl prin fuga din patrie, carl fusese forte putint, nustill ce fascinatiune on ce dibacie intrebuintand, pe carenu pot s'o numesc, cad nu-mi este cu pull* ca se ga-sesc o vorba pe care s'o aplic faptulul, pe totl ca prin oputere Dumnecjeesca pe cel 1.61 ce nu pot sa fie linistitl,privindu-1 in fall ii obliga spaimanta' ndu-1 si prin acestaultandu-sl reutatea for proprie, lar pe cel bunt il indemnase alba' curaj; frica si sufletul for nelinistit li-I ridica prino inspiratie intalepta . .

Acestea dar ast-fel si in acest chip sint si care altoraar fi de ajuns si obiect sigur spre gloria cea mal mare.Dar faptele acelula cat de marl? Cad ruinandu-se tara de rez-bolul de inainte si tinerimea imprastiata la tote marginilepanaintului, dintre earl unit de tema ce-I ameninta, si inpresent furisandu-se de necazurile de acum; lar altil prininjuril si nesatiu armatel dusi in robie, si acesta era ma-joritatea si partea cea mai alesa a locuitorilor de mal ilia-inte (cad nu reusisa sa fug de nenorocirl, de cat putinlsi dinteacestia cel cart aveail banl), in cat era o privelestede jale si de compatimire se vedl tara cea mal imbelsu-gata ajunsa la o saracie cumplita, crescend spini si pala-mida, ca cum ar fi fost blestemata. Nenorocirea se pareaca are trebuinta de un ajutor mai mare de cat omenescpentru a fi readusa tara la vechla el asezare. Atunci apa-rand Egemonul nostru ca un Deus quidam ex machina, nicila trebuit timp mult pentru a reda tarel vechia el fericire.Atata intalepciune a intrebuintat pentru a aplana nenoro-cirile si ast-fel de prevedere a depus. Mal intaiti a publicatertarea darilor pe timp de dol ani, lar celor ce se rein-tOrsera in tarn cea mai mare umanitate, si gasindu-li tag.

.

www.dacoromanica.ro

668 BIBLIOGRAFIA GREC.A.

usuratatea spre vietuire, nu numal ca a adunat pe celimprastieti nenorocitl in resbolti, dar si celor-l-alti Omenile ail facut Indemanare sa vina cat mai multi. Apol si celorce s'ati resvratit in timpurile rezbolului si celor ce leaufacut ceva reti ierel, pentru ca multe se intampla in ase-menea Imprejurari, dandu-le ertare celor gresiti si publicandneamintire de cele intamplate, numal data in urma se vorindrepta si se vor arata supusI legilor, a dat voe ca re-manend la casele lor sa se folosesca cu siguranta, si datadin causa fricel pedepselor legiuite s'ati indosit unde-va,sa se intOrca in Cara ultand reutatea orl vina, ii indemnasa devina mai bunt cu faptele orl umanitatea. Iar pentrucel ce era sclaviti cata umanitate si ingrijire parintescaa depus ? Cat la fost cu putinta a guverna in liniste deacum tara, cum am cjis, redobandindu-s1 multimea deOmeni; nu s'a sfiit nici de ostenela, nici a socotit multimeacheltuelilor, desi nu era lucru usor de indeplinit, si nicispaimantandu-se de vrajmasia celor avuti din causa lipselde robl ce sufereail amar, cu sume colosale de banl, smul-gandu-i din robia nenorocita, adus in lubita patrie,despre care s'ar fi putut face mai multa vorba de man-tuirea lor, de cat de comoditatea si siguranta lui.

Ore nu sint aceste dovegile cele mai marl ale unul su-flet intalept si generos? Ce documente mai ilustre ar puteasa, fie de bunatatea parIntesca ? Cicero find consul at Ro-manilor, pentru ca a descoperit complotul Jul Catilina siLentul nu cu dreptul s'a numit de Senat Parinte al Patriel,pentru ca s'a parut ca a ferit cu usuratate orasul de clumasi a scapat'o de cel mai mare pericol ? Cu cat mai drepts'ar aplica denumirea acesta din cele savirsite de acestaerod al n,ostru ? Pentru ca nu numal de rei si de cel de-prinsi a duce o viata talharesca a scapat de amenintareaprimejdiei Sara, s'a facut acesta nu intrebuintand violentaasupra lor, nici uzand de arme, on exilandu-1, ceea ce-imai comod; ci convingendu-i sa uite reutatea si schimban-

l-ail

www.dacoromanica.ro


du-se spre a deveni mai blancll, ceea ce-I cu mult de pre-ferat singelul si exildrilor celor rei spre a curati societatea,cu care chip se face mal mic si mat slab guvernamintul,pentru ca ajunge mal mic numerul supusilor. Ba Inca sipe cel fugitl la chemat si pe eel robitl la slobozit si la a-dus pe pdmintul patriel; de aceea sa se numesca nu nu-ma! parinte al Valahiel, dar acum Inca si tntemeitor al elcu tOta dreptatea.

Acesta denumire I-o procura puterea $i in alt mod; clic,privind la acest oras ce este in fruntea a Vita Valahia. Caclacesta inainte de declararea resboiului era infrumusetat cumultime de cladirl (edificil) marete si se bucura de multemil de locuitorl si era cel mai bine asezat tntre tote orasele,dupa care acestea se judeca a fi fericite. Acesta atat de 1.01a suferit in timpul rezbolulul, in cat data l'ar fi privit a-tune! din eel ce-I cunosteau bine mai dinainte, n'ar fi stiutnici sa-I dea numele, ne mal presentancl nimic din fericireasa de mai nainte, ci ruine si prea putine case ordinare, cao urma de recunOstere. Decl acesta ce era asa de renumitalta data, asa de neinsemnat acum, ajungend la atata in-josire; bine-facerea Eroulul nostru l'a tnviosat, l'a inaltatla atata frumuseta si la ast-fel de fericire, in cat acum s'adedat la atata stralucire ca mal nu-I chip sa fie cunoscutde cine-va, asa ca mai ca s'ar cuveni sa se fericesca ne-norocirile de mai 'nainte, pentru ca din pricina for s'ainaltat atata. Pentru ca nu numal, cum am fost clis, l'aImpodobit cu multime de locuitorl, ceea ce este frumusetacea mal bun& si siguranta orasului, ci l'a si immultit cu edi-ficil frumOse si cu prisosinta., escesive prin maretie, custrade publice pentru siguranta, deodata si frumuseta facute,si cu podurl peste rid a legat ambele malurl ale ape!, ast-felca l'a facut un singur oras si cu puturl de apa, sa le yelldintre cele mal bune si mal dare si fOrte placute de alebea, si cu cladirl de dusrnele marete, dintre cele mal reel,acum pentru intala data, prin cheltuell f6rte marl s'a in-

www.dacoromanica.ro

670 BIBLIOGRAFIA GRECA

frumusetat cu lucrurl vrednice de maretia sufletulul settPentru ce asl enumera una cate una pe fie-care ? Nu -i plinade acestea ort -ce scriere, si orl-ce poesie? N'a ostenit silimbele oratorilor si muzele poetilor insirandu-le cu admi-ratie ? De accea mi se impune a scurta cuvintul ne maiclicend nimic despre acestea, nu pentru ca le-as fi tratatdupa insemnatatea lor, ci pentru ca sint cu neputinta a sedesfasura t6te acele lucrarl. De alt-fel iml pare ca-I si deprisos.de a descrie prin cuvinte acelora ce-s cu pull* a leprivi cu ochii frumuseta. Acestea prestaU vederei; atragpe privitor fascineza la vedere, 11 duce la extaz si chiarpe vorbitor, data cine-va ar indrazni a face acesta, dove-deste evident slabaclune, Invins de fapte.

Vorba spune ca paserea Finicul ducendu-se in periOde deant regulate la Iliopol si facendu-si un cuib combustibil dinaromatele cele mat mirositOre se arde, apol incaldindu-i-secenusa prin puterea zoogonica a, sOrelut reinviaza din ce-nusa, luand mat intalti forma de vierme, apol lards formace a avut'o mai inainte se invesminteza cu frumuseta sidevine tinera din batrina. Orasul Bucurestii suferind din im-prejurarile de mat inainte multe si cumplite si la sfirsit a-jungend si la o distrugere complecta, lasta-c11 mult matfrumos, mai stralucit se ridica din chiar ruinele et prinmultimea de bine- facerl ale Stelei Stralucitului nostru, ve-nind cu stralucita stralucire la bine-facetor si cadendu-I lapiclOre, Impodobita, pentru ca a inavutit'o cu ast-fel deprotector si Domn, si ce alt este el de nu fundator si pa-rinte ? Cu mult mat mult, mi se .pare ca a infrumusetat'ode cat daca i s'ar da de catra el sa se impodobesca cunumole set% si s'ar numi Alexandropol In loc de Bucurest1;ceea ce i-ar fi si mai usor si ar fi cu cuvint f6rte drept, dacaDomnitorul nostru ar administra tiara mai mult cu faptele decat cu vorbele, si devenind fundator de fapte, tar gloria denume, ca ceva nesuferit si copilaresc si tnjositor aruncand'oa voit ca orasul sa remand cu numirea de mat inainte.

sti l

www.dacoromanica.ro

BIBL1OGRAFIA GRECA 671

Deci privitor la cestea asa de stralucite, a dat dovecli demaretie si bunatate, in cat n'a lasat altula at intrece; daralegerile celor ce era sa administreze sub el, nu le-a facuttOte mai ales dupa interesul obstesc ? Sati precum acestele a asezat forte bine, tar respectiv de cel ce avea trebu-inta de umanitatea lul, nu tot ast-fel s'a aratat pe sine demnde cele mat marl laude ? Ort despre acesta nu se comparaniment si nici se apropie de el, dar respectiv de sigurantelejustitiel 'Ate este inferior altora? Niel decum. ci precumun atlet din cel mat bunt luptandu-se in o lupta Orecaresi neatins pazindu-se pe sine, apol trece la o alt-fel delupta, ambitionand ca sa i se conserve pans in sfarsit gloriace a castigat'o mat inainte, uzaze de o forta mat InfloritOresi's1 estinde cugetarea mat tare 1st si unge corpul sea cumat multa ingrijire, pentru ca si aicea se devina invingetor,ast-fel si Domnitorul nostru tot-deauna ambitionand ca saintreca faptele de mai inainte cu cele de mat apot, si intOte nimenui n'a lasat sa se apropie de el, aparand pu-rurea mat stralucit si mai minunat.

Deci asezarile administratorilor de pe timpul sea si subel ast-fel le-a oranduit tot-deauna, le-a. facut si le face; asaca nici mat drepte, nici mat potrivite, nici mat folositOreobstiel de alt-fel nu puteati sa se faca. Pentru ca este denevoe celut ce conduce Guvernamintul cel mat inalt sa in-trebuinteze pe unit slujbast la afacerl speciale si conlucra-tort at administratiilor. Caci Dumnecleii n'a dat naturel ome-nesti a patrunde pe deplin pan& in cele mai amanunte cuprevederile pentru orl-ce afacere. i pe cand altii facea a-sezarlle de felul acestora in alt chip, fiind cA-I cu putintacelul ce domneste s& oranduesca pe niste asemenea dupavointa sa; dar Domnul nostru se pare a a avut noroculSi in acesta a celui mat bun, cad n'a facut numirile dupaboggle, nici dintre casnici on prietini, ca sa nu faca hatir,ci a ales tot-deauna pe cel mat bunt dintre supusil s61, cadIn acesta fie-care pune siguranta loculul in stiinta de a

www.dacoromanica.ro

672 BIBLIOGRAFIA GRECA.'

guverna, in care el insusi va fi mai folositor obstiel, canu cei ce sint prea doritorl de slujbe sa'l banueasca canedrept si ca numirea s'a facut nepotrivita..

Ar fi deci deajuns si acesta prevedere, care-I si divina,dupre cum se pare lul Sinesiu, si mareata de a caracterisape un Egemon de prea dumnezeesca, care nu pare de locca s'a marginit aicea, ci a mers tnainte spre a imita per-fectiunea lui Dumnedeti. Cad n'a tncetat de a lucra Ingri-jindu-se de cutare si cutare si de mil de alte Imbunatatirlnu numai in orase, si sate si comunitati, dar si de fie-carein parte. Despre aceste sint marturii 'Wile, multele mil decheltueli lunare din vistiere, mai ales celor din neam maistralucit si darurile. ce facea cu imbelsugare dilnic celor cecereati. Cad tine venind la el, avend nevoe, nu se in-torcea veselindu-se de darnicia sa? Care cerend mai putinn'a primit din parte I mai mult de cat avea trebuinta?Pentru ca nu suferea sa se masure maretia la de sufletcu cererea celul ce avea nevoe, ci tntrecendu-se cu Macedonprin stralucire in acestea, filotimisindu-se de a intrece cudarea trebuinta In tot-deauna, stind ca., de a ajuta pe cine-vacat are nevoe nu este vindecare nenorocirei, ci mai ales itaduce amintirea; Tar a bine-face cu mai mare liberalitate, aces-ta-I in adever a omulul generos si o mangaere desavtrsita.

Ce ar putea cine-va sa mai spuna si despre Invetaturasi invetati, despre maretia sa de suflet catra acestea si dealte bine- facerl? Despre acestea se vede suprabondand nunumai cu maretia inimel sale, prevenind cererea tot-deaunacu daruirea si trebuinta o intrecea cu remuneratiile, si ceace-I mai insemnat, infrumusetand daruirea Cara ambitie siostentatie, dar Inca i se 'Area ca-I face o grade, cand cine-vavola sa primesca, despre care sint incredintat ca este ade-verat ceea ce s'a cps. Ceea ce este mai imposant, bogatil,si Regil cinstind pe filosofI si pe el se cinstesc si pe aceia,lar filosofib cultiv'a.nd pe bogatl nu-i fac pe aceia mai

ci pe el mai putin laudati. Deci incredintat de acestaglo-

riosT,

www.dacoromanica.ro

EIBLIOGRAFIA GRECA 673

nu astepta lingusirea din partea acelora cat de putin, ci

el se duce la el, le da daruri si-1 primeste si cu cuvinte bunesi cu fapte. Prin urmare nu vel vedea aicea turme de ,:ul-tivatorl aI muselor, ci stralucit! cu onoruri de catra Domn,sail pe cel ce esceleza in filosofie, sail servesc prin cuvinteCerul, sail sint discipuli a! Calliope! (cantaretiI) si dedatl laretorie si pcesie, in cat fiind-ca arta-i produce servitor! cujudecata, !ar minte-1 sileste se invesminteze idela cu cu-vinte. Pe Tanga, acesta apol este de a vedea umanitateaDomnitorulul pentru ast -fel de barbatl, tot! de pretutindeneacari se distingeati in orl-ce ramura de instructie aid alergail§i a devenit usor orasul ospitalitatea Muselor si refugiii atOta invetatura. Nu pe nedreptul se lauda August pentrudispositia catra filosofie si recompensele umanitare catra tot!invetatil de orl-ce fel. Dar acela avea asociat pe Maecena,caruIa facendu-I placere a ajuns multora folositor cu ban!.Iar Domnitorul nostru fac'endu-se el singur pe sine Maecenaa intrecut nu numal pe August in acesta, dar si pe tot!imperatii admirat1 pentru umanitatea for in acesta, privire,pentru-ca plecand de la ma! mic, a faptuit acesta virtute.Dar data celor buni este bun, nu se pOte Vice de aiceaca pe cei re! la lasat sa, caste gura si se batjocoresca legileorl tine ar fi vrut, ceea ce se intampla se vedem la Dom -nitori manifestand slabiciune de suflet de cat umanitatepentru virtute; ci cuprindea in sine in adever o asa ames-tecare admirabila de aceste virtutl, in cat el era cel ma!bine-voitor celor bun! si cel mai infricosat celor re!, apolcel ma! acurat palitor al dreptulul. Pe de oparte imparteafie-caruia ceea ce era al seil; tar pe de alta celul bun maiales intrecendu-1 in bite, si respectiv de acestia suprabondacu vrednicia bine-facerilor, Tar fata de acela nu le substra-gea din drepturl, Tar din pedepsa provenita din leg! le ri-dica asprimea, si atata numal pedepsa ca batandu-1 sa seinteleptasca, lar restul 11 suspenda prin umanitate. De aceeaasupra lul nu avea cuvint sa Vica nimic cel ostndit ca nu

www.dacoromanica.ro

674 B1BLIOGRAFIA GRECA

sufere pe dreptul, ci mai ales bine-cuvinta si saruta mamacondemnatOre ca nu is impus pedepsa dupa dreptatea vi-novatiilor.

Cine ar putea povesti dupa vrednicie acurateta sa in ju-decatile relative la conventiunl ? Cine ar indrazni sa-I dis-cute tribunalul Ariopagulul respectiv de dreptate? Sail cines'ar indoi de regula dreptatel? Pe eine vel gasi mai pa-truncletor de cat el a afla adeverul invaluit cu mii de ma-chinatiuni de catra facetorl de rele, si ascuns in un adincintuneric? Cine de cat el, cand afla adeverul este mai ferm ?Cine savirsind acestea mai ales In present isi pazeste obi-celul nedispunandu-sl nici -odata spre o mal mare asprimelinistea sufletului? . . .

Ajung acum cu cuvintul la cea mai inalta culme, in catnu numal Domn al Valahiei, nici numal parinte si tutorea unui oras sail provincil l'am aratat pe eroul nostru, ciin genere protectorul intregului neam acoperindu-1 cu ma-relia regala, ca unul ce a respandit bunatatea la mai multi.Pentru ca veciend neamul nostru renumit pretutindenea invechime pentru intelepciune si tot felul de invetaturi si maipresusf acum insa in caderea si nenorocirea si mal irre,em-nat, chic numele mare si celebru at Grecilor, a carora gloriein artele frumOse era intre tots Omenii, in cat pre nici unpopor nu imitati cu to0, de cat a se asemana cat mai a-prOpe cu el, intru atata is1 inchipuiau cele-lalte popOre caeste mai superior altora, intru cat s'ar fi apropiat mal multde Greci si cu obiceiurile si cu invetaturile. Deci veciendu-Ipe acestia atat 'de rell decacluti prin restristeaIn cat nici a mal scapa ceva din stralucirea stramosilorrespectiv de invetatura, ci ca se pencliteaza a se barbarizacu totul si a se acoperi cu o Oda grOsa de ignoranta si calumina intalepciuneI intru atata s'a stins intransil, in catnici o mica scantee n'ar fi remas ca se luceasca larasl celorce ar voi. 0! cum voiii trece fara sa plang situatia ce cu-prinde acum pe al nostri? Ce se cugeta? i ce face? 0!

timturilor,

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRACA 675

suflet in adever maret §i regal a acelula. Ia asupra-sl pro-tectia intregulul neam, pune mana insusI pe Instructie sise declare pe sine aparatorul filosofiel. §i in adever clidqtecu cheltuell marl scOle si chIamd de pretutindenl profesorlsi dispune sa se imparta bani regulat fie-cdrula dintre sco-lad, gasindu-le WO, upratatea pentru intretinere in scopulnumal sa urmeze la Invetatura, pe care de tot felul, §i acelor ce inainte (inve(aturI) nu erau, le introduce in scOle.Cad nu numai acea veche filosofie sa li se predee, ceacunoscuta si mal inainte la aI for si care se si invata pealurea, de si nu cu acea precisiune demonstrative cuvenitafilosofiel si evident sciintific, ci ma! mult dupa obicelulGramaticilor, si furarei de cuvinte, dupa cum se vede ade-verit din clisa filosofului Cirinic:/ca ar fi si carp de filosofTdupa cum dovedesc unit Gramatici scurtand ma! ales si-labile si criticandu-le; si data ceva mai nou in filosofie s'aaflat cu timpul, si ar fi de lipsa le a indeplinit §i a indreptatceea ce era greOt fate de certitudine. Cu incetul a in-trodus §i filosofia experimentala in scOlele infiintate de el§i Chimia chIar, singurile interprete ale nature!, nu in si-labe, nici in cugetarI omene§ti, care ar putea fi si false,confundand actiunele acelea, ci in nature, scrutate cele alenature!, si din fapte sa se prinda adev6rul for in aceste§tiintl, ap ca este natural nici sa to insall, nicl se insal1;ci demonstrandu-se tot-deauna ceea ce este real, data cine-va numaI le-ar profesa pe acestea cu abilitate si cu sirgu-inta, cu punere si cu o patrundere ascutita a mintei. .$i nunumai acestea dar si tot felul de stiinta se invata in aceste§coll, §i a disposat sa se initieze si in secretele medicine!,in tot §i in tote si intru nimic sa nu fie cu lipse cel cear voi sa invete, asa ca nol sa nu maI rtvnim mai mult§colile celebre din Europa, §i nicl se mai dorim vechilefericiri. ale Atenel, ci sa ne fie in locul acelora arena detOta instructia Bucurestiul §i ca o adeverata locuinta a imp.-lepclund.

www.dacoromanica.ro

676 BIBLIOGRAFIA GREC.A

Deci cum tote acestea nu snit vrednice de maretia re-gall ? Cum, acestea nu sint dovecli de un suflet intalept siforte bun tot-odata si care e de cugetat ca nu e un lucrumic? Caci nu cu cheltueli intamplatOre si nici cu putineingrijiri se realisaza ast-fel de lucruri . . .

Aceste sunt pericopele ce cuprind material istoric dintratatul lui Manassi Iliade, prin care descrie cele ce a facutAlexandru Ipsilant in . Valahia in timpul Domniel sale deopt anl cat a domnit. Daca numal jumetate am presupuneca, sint adeverate din cate le povesteste Manassi Iliade des-pre Ipsilant, ar trebui s1-1 consideram ca un achy, bun sicapabil Domnitor. Iliade Manassi era contemporan cu faptelesi cu tOta adulatia ce o putea intrebuinta in scrierea sala adresa Domnului, totusi presupun ca nu putea in-sira fapte si acte pe soma Domnitorulul, care n'ar fi a-vut de loc realitate, pentru ca l'ar fi ris lumea, bar con-temporanil si ceb imediat urmatori i-ar fi combatut scrierea,ceea ce n'ail avut loc, cat cunosc ell. Apol acest Cuvintde lauds a fost scris in Bucuresti si prin urmare citit detots Omenii timpului, atat din Cara cat si din streinatate,pentru ca-1 imprimat in Lipsca. Din aceste pericope mairesults ca in scOlele Grecesti se invata serios carte si nutrebue se admitem. ca unit dintre not, ca in aceste scollnu era de cat o intunecime si zapaceall pe capul scola-rilor, cars nu eseati cu alt ceva mai bun de cat cu notiuniciuntite, de nesfarsita Gramatica Grecg. Lucrul se dovedestecu date contemporane ca este cu totul alt-fel: Ca se In-vata Filosofia dupa cele mai not metode occidentale, tarsub filosofie trebue sa intalegem tOta partea literara si po-sitivA, matematicele, apol Fisica si chimia experimentala,Teologia, cantarea si tot felul de stiinti trebuitOre, ba siinceputuri de Medicina. Mal este apol laras adeverat ca,

aceste scOle au fost intrerupte si cursurile suspendate dintimp in timp, din causa imprejurarilor politice, ale razbOelor

www.dacoromanica.ro


dintre Rusia si Turcia, and Cara era ocupata de streinimilitareste. Ultim results, ca in Cara nOstra si in trecut afost cultura si Inca si multa si bunk dar in limba streina,ocrotita de Domnil fanarioti in interesul neamului Grecesc,dar din care nu putin a profitat si patura socialsvreti a dice boerii si orasenii Romani.

Cine este acest Manassi Iliade? Dupa cat se cunOste, elera nascut in Menelicul Macedoniei si a invetat pe la 1754in Bucurestl la Alexandra Turnavitu, apoi a trecut in Pa-tavia si Bononia, dupa aceea a venit in Bucurestl si a fostprofesor de filosofie in Academie. Pe timpul DomnitorululAlexandru Ipsilant a fost trimis in Italia si Germania astudia matematicile si se cumpere instrumentele trebuitOrepentru experienta is prcdarea stiintelor in Academie. El amurit in Bucurestl la 1785. De la el nu ne-ati remas decat acest discurs de lauda la adresa Domnitorulul Alex.Ipsilant si cate-va epigrame, ca la Neofit Mitopolitul Ungro-vlahiei, Alexandru Turnavitu, Scarlat Ghica si Const. Ma-vrocordat etc.

(PaC. E.

inalta,

nuns).

www.dacoromanica.ro

PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILOR,

Noua programa de studii a Seminariilor A fostpusa in aplicare pe cliva de i Septembre c. 0 pu-blicam aici pentru ca cititoril acestei reviste sa is cu-noscinta de ea. Daca studiem acesta programa incomparatie cu aceea, ce era in vigore pang acum,un lucru principal iese in evidenta i anume, Ca s'adat o mai mare atentiune studiilor religiose. In vremece dupa programa veche studiile religiose aveaupentru 8 clase 27'12 ore pe septamana, dupa nouaprograma aceste studii ail pentru 7 clase 32 ore.Si era natural sa se faca acesta, caci studiile religiOseformeza caracteristica acestor institutiuni. De alt-fel,nici o programa nu e mai grew de intocmit ca pro-grama Seminariilor. Scolele acestea trebue sa formezedin elevi §i speciali§ti, adeca" Omeni de cariera §i säle dea §i o cultura generala mai desvoltata. Greu e,daca nu vrei sä pacatuesci contra celor mai simplecerinte ale pedagogiei. Cu tote acestea, dupa o muncaseriOsa depusa de Consiliul general de instructie side Consiliul permanent s'a alcatuit o lucrare dupaparerea nostra destul de temeinica. Cititoril vor judeca.

www.dacoromanica.ro

PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILOR 679

Clasa. I.(2 ore pe *Oman& sad 60 lectil pe an).

Istoria afield a Vechiulul Aseclemint.

Scurte notiuni geografice despre Palestina, in deosebi cu-m5scerea locurilor trebuitOre pentru studiul istoriel sfinte aVechiulul si Noului Aseclemint.

Crearea lumel. Adam. Gresela primilor Omeni. Fagaduintaunul mantuitor si omenirea pans la potop.

Noe Potopul si fiii lui Noe. Turnul Babilonului. Chema-rea lui Avraam si aseclarea sa in pamintul Chanaan. Le-gamtntul lui Dumnedeii cu Avraam. Fiul si urmasii lui A-vraam .

Iosif. Robia Egiptului. boy.Moisi. Esirea din Egipt. Darea legel. Cortul marturiel si

aseclarea evreilor in pamintul tagaduintei.Timpurile judecatorilor. Intemeierea regatului. Regii: Saul,

David si Solomon. Zi irea templulul.Profetil in genere. llie, Eliseil si profetil marl. Impartirea

regatulul. Robia asiriand si babilonian6.. ReintOrcerea ludei-lor din robie; reinoirea templulul si precliceri despre apro-piata ara.tare a lui Mesia.

Instruciuni pentru aplicare.In predarea cestiunilor din VechiulAgeOmint prevNute aci, profesorul trebue, inainte de tote, A. alba invedere ca nu este chemat a face istoria politica ei civilb.' a poporulniisraelit, ci scopul principal este de a urmari istoria economiel divine inceea ce privesce mantuirea omulul ei pastrarea credintel intr'un singurDnmneclea ei a se atinge istoria poporulul iudea, numai intru atat in-trn cat intre tin fapt ei altul este o legiltura strinsa.

Economia diving, In ceea ce privesce mantuirea, a urmarit, dupe cumse scie, dong scopurl: 1) Ca omul sa se convinga ca el nu se pOte man-tui numai grin propriile sale puterl, ei 2) de a Wadi ei intari in el spe-ratite ca va fi mantuit de Rescumparatorul. Prin urmare, ca istoria sfintila Veohiulul Aeeylemint sa capete nu caracter religios ei educativ ei casa nu fie o simple ineirare de fapte ei cunoscinte istorice, biografice eigeografice, profesorul va trebui sa, expuna fie-care cestiune, pe cat po-sibil, din punctul de vedere amintit mal sus, adeca va trebni sa (iratelira, intrerupere, pe de o parte, caderea natures omenescI, preoum eiimposibilitatea de a se mantui omul numai prin sine; lar pe de alta,va urmari modul cum s'a pastrat ei desvoltat in poporul israelit ore-dinta intr'un singer Dumne4.et ci ffigaduinta data omulul de a i se tri-mite nn Rascumparator.

Prof esorul este rignros obligat sit face on elevil citire din Sfinta

www.dacoromanica.ro

680 PROGRAMA ANALITICA A SEMIMARIILOR

Seriptura, in legatura en fie-care oestinne din programa. Citirea se vaface parte in class, parte in orele de meditatie.

Clasa II.(2 ore pe sdptamand sad 50 lectiunl pe an).

Istoria sfinta a NouluT Aseclemint.

IOn Botezatorul. Nascerea, activitatea si mOrtea lul. Nas-cerea §i copilaria lul Iisus. Botezul lul lisus. Chemarea a-postolilor inceputul propoveduirel lor.

Evangelia ca isvor al inveptureI, vietel si faptelor Man -tuitorulul; insemnarea cuvintulul evangelie, numerul evan-geliilor §i scriitorii lor. Convorbirea lul Iisus cu Nicodim sifemeea samarinenca. Fericirile, cu aplicarea lor la vieta prac-bd. §i socials a cre§tinilor.

Invetatura Jul Iisus despre milostenie, post, rueiclune,lacomie §i clevetire. Parabolele lul. Iisus. 0 scurta privireasupra lor. Minunile lul Iisus: Nunta din Cana-GalileeI; in-multirea painilor, potolirea furtunei §i umblarea pe mare;pescuirea minunata.

Vindecarea slabanogulut de 38 anl, a orbulul din nas-cere ; invierea fiului veduveI din Nain §i Invierea Jul Lazar.Intrarea triumfala a Int Iisus in Ierusalim. Profetiile despredartmarea lerusalimulul §i judecata viitOre. Prigonirile Iude-ilor contra lul Iisus. lisus instituesce cina cea de talna. In-vetaturile cele de pe urma ale lui lisus. Tradarea, prinderea,judecata, condamnarea si restignirea lul Iisus. MOrtea §i in-vierea lul lisus. Aratarile sale dupa inviere. Inaltarea IntIisus la cer. Pogorirea Duhulul Sfint.

lnstructiuni pentru aplicarel Profesorul, in predarea cestinnilorpreva4nte in programa, va cants stt infatipze elevilor pe Iisus Chri-stos, ea El este adeveratul Mesia sail Mantuitorul fagaduit in VechiulAseclernint $i ca El este fitul hit Dumnecleti eel intrupat pentru man-tnirea °maul. In acest stop s'a qi prev54ut in programa, mat ales aceleinv6taturi fapte earl on deosebire invedereza pe Dumnecleii-omul.

Prin urmare, istoria sfinta a Noulni Aqell.amint va fi o expunere matmult a vietel pamintesel a lul Bans gi a mantuirel adasa omenireiprin El.

Cestiunile vor fi expuse in mod simplu in forma cat mat placuta,excluclendu-se envintele neintelese ci amanuntele nepotrivite en minteaelevilor. Profesorul este riguros obligat gi in acesta °lag as fad. eitiredin Sfinta Scripture in legatura en fie-care cestinne din programa. Ci-tirea se va face parte in class, parte in orele de medita %ie.

si

gi

tii

www.dacoromanica.ro

PROGRAMA ANALITICA A SBMINARIILOR 681

Clasa III.(2 ore pe septArnana sail 60 lectiunl pe an).

Evangeliile Duminicale.

Cunoscinte pregatitOre: Sfinta Scripture si in special evan-geliile in serviciul divin, ca mijloc de edificare morale pen-tru credinclosi. Impartirea evangeliilor ca lecturl peste toteclilele anului bisericesc.

Insemndtatea evangeliilor si necesitatea de a fi explicatecredinclosilor. Respectul si cinstirea evangeliel in biserica.

Evangeliile urratOre: 1) Evangelia din Duminica Pasce-lor ; 2) Evangelia din Duminica Tomei; 3) Evangelia dinDuminica Mironositilor (a III-a dupd Pasce); 4) Evangeliadin Duminica Slabanogului (a IV-a dupa Pasce); 5) Evan-gelia din Duminica Samarinencel a V-a dupa Pasce); 6)Evangelia din Duminica Orbulul (a VI-a (lupd Pas .e); 7)Duminica I dupa Rusalii; 8) Duminica II dupg. Rusalii; 9)Duminica III dupa Rusalii; 10) Duminica IV dupa Rusalii ;11) Duminica VI dupd Rusalii ; 12) Duminica VII dupd Ru-salii; 13) Duminica VIII dupa. Rusalii; 14) Duminica IXdupa Rusalii; 15) Duminica XI dupa Rusalii; 16) DuminicaXII dupa Rusalii; 17) Duminica XIII dupa Rusalii; 18) Du-minica XIV dupd Rusalii; 19) Duminica XV dupd. Rusalii;20) Duminica XVI dupa Rusalii; 21) Duminica XVIII dupitRusalii ; 22) Duminica XIX dupa Rusalii; 23) Duminica XXdupa Rusalii; 24) Duminica XXI dupa Rusalii; 25) Dumi-nica XXII dupa Rusalii; 26) Duminica XXV dupg. Rusalii;27) Duminica XXVI dupd Rusalii; 28) Duminica XXVIIIdupa Rusalii; 29) Duminica XXIX dupd. Rusaliil; 30) Du-minica XXX dup. Rusalii; 31) Duminica XXXI dupa Ru-salii; 32) Duminica XXXII dupa Rusalii; 33) DuminicaXXXIII dupa Rusalii sail a Vamesului si Fariseulul; 34)Duminica fiului risipitor; 35) Duminica Idsatului de came;36) Duminica /asatului de bran* 37) Duminica I a sfin-tului post; 38) Duminica II a sfintului post; 39) DuminicaIII a sfintului post; 40) Duminica V a sfintului post; 41)Duminica VI a sfintului post sail a stalparilor.

Instructiunl pentru aplicare. Profesorul va citi in class numaI e-vangeliile enumerate in programa, silindu-se a infaiiqa qcolarilor cat

Biserica Ortodox Romina. 6

www.dacoromanica.ro

682 tROGRAMA ANALITICA A SEMIMARIILOR

mai umr invIIVAturile morale coprinse intrinsele, potrivit en desvolta-rea intelectualii a lor.

Profesorul se va putea folosi de exortatiunl, ca sa insufle ,colarilordragostea de a pune in practice invKaturile effete in evangeliile citite.

Sub nisi un motiv nu este ingeduit profesoruluI a sili pe scolari samemoreze coprinsul evangeliilor. In examen chlar, qcolarul va citi evan-gelia hotaritil de profesor F;li apoi va ariita inv6Viturile morale cu earlse alege crestinul din acea evangelie.

Clasa IV.(2 ore pe septanAnd. sad 50 leetiunl pe at').

Catechismul bisericeT crestine ortodoxe de resarit.

Cunoscinte pregatitOre: notiunt despre religiunea crestinaCre linta si faptele bune. Sftnta Scripture si traditiunea sfinta.Simbolul credintei. Scurta privire istorica. Duninecleil-Tatal(art. I din shnbol). Dumnedeti-Fiul art. II din simbol).

Intruparea lul lisus. Necesitatea acestel intrupari (art. Illdin Simbol).

Patimile lul lisus Insemnatatea for pentru mantuirea o-mulut. Crucea (art IV din Simbol). Invierea si inaltarea lullisus (art. V si VI din Simbol). Judecata viitOre si resplatafaptelor (art. VII din Simbol).

Sfintul Duh Un resumat asupra Sfintel Treiml (art. VIIIdin Simbol) Biserica. Poruncile bisericesci (art. IX din Sim-bol). Tainele; (art. X din Simbol). Botezul; ungerea cu sf. Mir;tmpartasirea; preotia (hirotonia); pocainta; nunta si maslul.

Invierea mortilor si viata viitOre (art. XI si XII din Sim-bol). Rugaciunea doinnesca : gTatal nostril) cu explicareaSa. «Fericirile) cu aplicarea lor la viata practice §i social&a crestinilor.

Instracfiuni pentru aplicare. In predarea cestiunilor prevedute inacesta clash, profesorul va chuta sa incallesce inimile scolarilor si se21

intaresca in credin0 In acest mop, el se va margini a expune inv6-taturile credintel ca date si hotarite de bisericii, pe basa inv6tatureipredicate de Mdntuitorul i sfintii sal apostoll Scopul acestul studiii inclasa IV este de a pune pe elevi in positiune sa cunosca to inlesniresi in mod clar invetaturile sfintel nostre bisericl, i, cunoscendu-le, sase invete a se orienta dnpa ele in vista for de creqtinl.

Clasa V.(2 ore pe Aptamand sad 50 lectil pe an).

introducerea In Vechiul Testament.

Definitiunea §i obiectul introducerel in Sf. Scripture. In-

www.dacoromanica.ro

PROGRAMA ANALITICA A SEMINARI I LOR 683

ceputul, desvoltarea, flOrea si decadenta literature' ebraice.Limba In care s'ail scris cartile Vechiulul Testament. Nu-mirea, impartirea si numerul cartilor din Vechiul Testament.Versiunea Alexandrine sad Septuaginta si istoricul el pana.la Origen. Cele-alte versiuni grecesci din textul original. Ver-siunile filiale ale Septuagintel. Hata. Versiunile siriace. Versiunea etiopica. Versiunea egiptica. Versiunea slavonesca.Parafrasele chaldaice sad Targumil. Pesito. Vulgata. Traduce-rile St. Scripturi si in special traducerile in limba romans. Ca-nonul cartilor Vechiului Testament. Istoricul canonulul Vechiu-lui Testament la Iudel, Samaritenl si in biserica crestina.

Genesa: Caracterul general al Genesel. Doctrina despreDumnecleir. Doctrina despre crearea lumet. Doctrina desprenatura si starea omulul. Promisiunea despre Mantuitorul.Alegerea si misiunea poporulul lul Dumnecleil.

Exodul si cele -alte trel carp ale Pentateuculul:Obiectul acestor carts. Poporul israiltean si Moisi. Lupta lulMoisi contra inv6tatilor si magilor. Minunile sevirAe deMoisi. Caracterul figurativ al minunilor sevirsite de Moisi.Timpul petrecut in pustie. Ultimele fapte ale lul Moisi.

Despre legea Vechiului Testament, fehil si impar-tirea ei. Durata legel. Superioritatea legel Vechiulul Testa-ment fats cu legile popOrelor contimporane.

Autenticitatea Pentateuculul.Cartea Jul Iosua: obiectul si autorul, scopul si timpul

cand a fost scrisa.Cartea judeca torilor: coprinsul, scopul, autorul si tim-

pul cand a fost scrisa.Cartea Jul Samuil: coprinsul, scopul, autorul si timpul

cand a fost scrisa.Carrile regilor: coprinsul, scopul, autorul si timpul cand

a fost scrise.Carpi° profetice: Despre profetie in general. Deosebi-

rea dintre profetie si preclicerl omenesci. Rolul profetilor inVechiul Testament. cOlele profetice. Profetiile referitOre laMantuitorul. Impartirea generala a cartilor profetice.

Profetul Isaia: coprinsul cartel, impartirea si timpulcand a fost scrisa

Profetul leremia: coprinsul cartel, impartirea si tim-pul cand a fost scrisa.

www.dacoromanica.ro

684 PROGRAM& ANALITICA A SEMINARIILOR

Pro fetal Iezechiil: coprinsul cartel, impartirea si timpuland a fost scrisa.

Frofetul Da,ntil: Coprinsul cartel, impartirea si timpulcand a lost scrisa.

Pratetil Osea, Toil si Amos: coprinsul cartilor si tim-pul cand au fost scrise.

Proferil Iona, si Michea: coprinsul cartilor s;_ timpulcand au fost scrise.

Prole 11 Zacharia si Maleachi: coprinsul cartilor sitimpul cand au fost scrise.

Agbiografile: caracterul si impartirea lor.Cartea Psalmilor: despre psalm], titlurile si autoril lor.

Psaltirea. Impartirea Psalmilor: istoricl, morall si profeticl.Proverb/I lul Solomon: coprinsul, scopul, autorul si

timpul cand au fost compustCartea 161 boy: coprinsul, scopul, autorul si timpul

can 1 a fost scrisa.Cantarea Cantarilor: coprinsul, scopul, autorul si tim-

pul cand a fost scrisa.Plngerile: coprinsul, scopul, autorul si timpul cand

a fost scrisa.Ecclesiastul: coprinsul, scopul, autorul si timpul cand

a fost scrisa.Cartea Rut: coprinsul, scopul, autorul si timpul cand

a fost scrisa.Cronicele: coprinsul, scopul, autorul si timpul cand a

fost scrise.Cartea lul Esdra: coprinsul, scopul, autorul si timpul

cand a fost scrisaCartea lui Neemia: coprinsul, scopul, autorul si tim-

pul cand a fost sc risa.Cartea Ester: coprinsul, scopul, autorul si timpul cand

a fost scrisa.Scrierile apocrife: numirea, coprinsul, scopul si au-

torii lor.Instractiunl pentru aplicare. Profesorul este obligat ca la fie-care

'asthma sa intreeseit partea pe care o explica elevilor prin citire dinSf. Scripturk tinend socotera de a forma pe elevl in ass. mod, In catacestia saisl dea s4ma de desvoltarea poporulal ales, de fasele prin earla trecut si de mijlOcele prin earl a fost pregiltit pentru primirea Man-

www.dacoromanica.ro

PROGRAMA ANALITICA A SEMINAMILOR 685

tnitorului. In acest stop, profesornl va arata elevilor in tot-d'a nna le-e:tura dintre faptele istorice, va nota grija ce o arata Dumnedeti pen-tru poporul s6ii i va scote in evidenVa profqiile mesianice.

Clasa VI.(2 ore pe s6ptInia,n6. sad 50 lectil pe an).

lntroducerea In Noul Testament.

Cu exegeses din evangelia lul Ion si din epistola apostolulul Paul caul Romani.

Cunoscinte generale despre Noul Testament. Origina car-tilor Noulul Testament. Adunarea si codificarea cartilor Nou-lui Testament. ImpArtirea cartilor Noului Testament. Evla-via cu care trebue sa se citescg. Noul Testament.

Atacurile carl se aduc contra cartilor Noulul Testamentsi combaterea lor.

Carrile istorice.Insemnarea cuvintului evangelie. Evangelistul Matei:

Vieta si activitatea lab, compunerea scrierei, timpul, loculsi canonicitatea el.

Evangelistul Marcu: Vieta si activitatea lui, compu-nerea scrierel, timpul, locul si canonicitatea el.

Evangelistul Luca: Vieta si activitatea IA compune-rea scrierei, timpul, locul si canonicitatea el.

Evangelistul Ion: Vieta si activitatea lul, compunereascrierel, timpul, locul si canonicitatea el.

Abdul de tratare a evangeliilor sinoptice.Acordul celor patru evangelic. Unitatea si deosebirea din-

tre cele patru evangelil.Faptele apostolilor: coprinsul, scopul, autorul, timpul

si canonicitatea scrierel.

Cartile didactice.ConsideratiunI generale asupra epistolelor apostolului Paul.

Importanta doctrinala a epistolelor acestora.Epistola dare Romani: coprinsul, scopul, autorul, timpul,

locul si autenticitatea scrierei.Epistola I catre Corinteni: coprinsul, scopul, autorul,

timpul, locul si autenticitatea scrierei.Epistola H catre Corinteni: coprinsul, scopul, auto-

rul, timpul, locul si autenticitatea scrierei.

www.dacoromanica.ro

686 PROGRAMA ANALITICA A SEMINARI1LOR

Epistola catre Galateni: coprinsul, scopul, autorul,timpul, locul si autenticitatea scrierei.

Epistola catre Efesenl: coprinsul, scopul, autorul, tim-pul, locul si autenticitatea scrierel

Epistola catre Filipenl: coprinsul, scopul, autorul,timpul. locul si autenticitatea scrierel.

Epistola catre Coloseni: coprinsul, scopul, autorul,timpul, locul si autenticitatea scrierel.

Epistola I catre Tesaloniceni: coprinsul, scopul, au-torul, timpul, locul si autenticitatea scrierel.

Epistola II catre Tesaloniceni: coprinsul, scopul,autorul, timpul, locul si autenticitatea scrierel.

Epistola catre Ebrel: coprinsul, scopul, autorul, tim-pul, locul si autenticitatea scrierel.

I catre Timoteiii: Coprinsu, auto-rul, scopul si timpul compunerel.

II catre Timotelii: Coprinsul, au-torul, scopul si timpul compunerei.

Epistola catre Tit: Coprinsul, au-torul, scopul si timpul compunerel.

Epistola lui Iacob: Coprinsul, auto-rul, scopul si timpul compunerei.

Epistola lul Iuda: Coprinsul, autorul,scopul si timpul compunerel.

Epistola I a lul Petru: Coprinsul, au-torul, scopul si timpul compunerel.

Epistola II a lul Petru. Coprinsul, au-torul, scopul si timpul compunerel.

Epistola I a lul km: Coprinsul, auto-rul, scopul si timpul compunerel.

Epistola II a lul 'On : Coprinsul, auto-rul, scopul sit timptil compunerel

Epistola III a luildn : Coprinsul, au-torul, scopul si timpul compunerei.

Scrieri profetice.Apocalipsul: autorul, coprinsul, scopul, timpul si locul

scrierel.jnterpretarile cart se fac apocalipsului.

Epistolele pastorale:

Epistolele catolice :

www.dacoromanica.ro


Clasa VI.(2 ore pe septgm1nA sail 50 lectiT pe an).

0 M iletica.Definitiunea. Necesitatea §i impartirea omileticel. Cine pOte

predica to biserica ?Calitatile pre,licatorului: vieta neprihAnita, religiositatea,

convingerea intima, conscientiositate, hotarire, intentiunecurata, prudenta, sciinta trebuinciOsa, elocuenta, cjel, etc.

Obiectul predicarei.a) Adev6ruri dogmatice i morale;b) Explicarea cultului divin.c) Laude in onOrea lul Dumnedeil §i a sfintilor;d) Cestiuni §i sfaturi privitOre la buna stare a sanatatei,

la gospodaria casnica, la starea economics §i sociala §i laindeplinirea datoriilor catre patrie §i neam. Importanta a-cestor cestiuni ca subiecte de predica;

e) Intimplari extraordinare de bucurie sail intristare.

Scopul predicei.a) Luminarea mintei;b) Miscarea inimel;c) Induplecarea vointel.

Eelurile predicei.a) Predica propriil disc : Definitiunea. Partite el; textul,

introducerea, terra, desvoltarea subiectulul, aplicatiunea iincheierea;

b) Omilia;c) Parenesa. (Panegiricul, necrologul, apologia).Deosebirea titre aceste trei genurl de cuvintare, cu in-

dicarea timpulul i ocasiunel cand predicatorul pOte faceus de unul sail altul din (le.

Regulele privitore la intocmirea predicei.1 Alegerea subiectulul potrivit ocasiunel. Conditiunile

ce trebue sa insu§esca.II. Planul: Textul, tema, introducerea, desvoltarea temel,

aplicatiunea, incheierea.

www.dacoromanica.ro

688 PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILOR

III. Limbs: claritatea. Frumusetile literare: comparatiu-nile. Acomodarea limbei cu auditorul.

1V. Rostirea, cuvintarel: Tonul general, tonul partilor,gestul, expresia fetel, tinuta. Miscarea finala.

lnstruefiuni pentru aplicare CunOseerea regulelor privitOre la in-tocmirea predicel se va intemeia pe lecturi.

Profesoril va citi cu scolarit cite un model de fie-care fel de pre-did% din scriitoril bisericel, fie din rgsgrit, fie din apus (ca Ion gullde aur, Grigorie de Nissa, Vasilie eel-Mare, Ilie Miniat, Bossuet, Massillon), va analisa modelul §i va scote regulele duph earl e intocmit.

Imediat dupe,' analisa unlit model, scolaril vor compune prin imitatieo predica pe un subiect similar on eel analisat.

Pentrn a dobandi o bane', dictiune, scolarit vor pronunta in aquiprofesorulul modelul analisat, precum si ]ucrarea for proprie; cu aceste,ocasiune se vor corecta defectele de rostire, de tinuta, de gesturi.

Tot in acest stop, precum Ili pentru a, cultiva memoria, scolaril sevor exercita sa memoriseze partile frumbse ca limbk ort puternice cagandire si ale modelulut si ale propriel for lucrari. .

Numal dupa compunerea prin imitatie vor incepe seolarit intoomirtde lucrart propri!.

La compunerea unel predice, scolarit se vor folosi de cnnoscintele do-bandite de isvorele recomandate de profesor si de experien0 proprie

Clasa VII.ExerciliT de predice.

(1 ore pe septamana pentru lucrarl in clas5. §i 1 era. pentru pract. afara de clas5.),

lnstrucfiuni pentru aplicare,In acesta clasa se vor face numalluerarT de compunere. Subie 'tele acestor predict vor fi unele en caracterreligion; altele on caracter moral, profan si social. Vor fi luate cu de-osebire din: a) evangeliile duminicale; b) evangeliile celor 12 serb6-torl imperatesci; c) cestiuni de ritual bisericeso; qi d) cestiunl si sf a-tug privitore la buna stare a sanatalei, la gospodaria casnice, si lastares economice, si socialii.

In adsta else& profesorul va pune pe scolart se, fad, scurte impro-visart pe diferite teme.

Fie-care elev din clasa VII e obligat a tine eel putin o predica pean in capela seminarulul.

Archeologia biblica.Clasa V.

(1 eel pe Apt6mana. sari 25 legit pe an).

Definitiunea si importanta Archeologiel biblice.Scurte notiunl despre locuinte, nutriment, imbracaminte,

bole si inmormintarea la Ebrei.

www.dacoromanica.ro


Diferite forme de guvernare la Ebrel. Teocratia.Cbsatoria la Ebrel.Judecatoriile §i procedurl judecatorescl. Sinedrit si pe-

depsele la Ebrel.Sectele la Ebrel: Farisel, Saducel, Esel si Terapeutl.Elenescl, proselip, samarinenl.Cu ltul mosaic: Locurile sfinte. Cortul martnriel, tern-

plul lui Solomon, templul lui Zorobabel, templul restauratde Irod.Sinagogile.

Personalul cultulul: Levii, preol, archiereul, servi-tor) inferiorl.

Sacrificil si ritualul lor: Sacrificiul arderel de tot, deimpacare, pentru pecat, culpa. de pace sau mantuire, etc.

Curaprea la Ebrel: Curatirile levitice, curatirea pentruatingerea de cadavre, curatirea leproOor si a locuinte!or.

Acte sacramentale: Taerea impregiur. Voturile, postul,juramintul.

Acte iiturgice: Rugaclunea si bine- cuvintarea, cantareavocal& §i instrumentala.

Serbatori: Serviciul de tote oilele, Sambata, luna noun,anul sabatic, anul iubilar, serbatOrea expiatiunel, serbatOreaPaOlor, a cincl-clecimel, a corturilor

Serbatorile dupa exil.

Istoria universala bisericOsca paria. Ia 1453.Cu equal de patrologle.

Clasa V.(3 ore pe s6ptAroAna sail 75 lec(it pe an).

§ I. De Ia Intemeierea bisericei crectine pans Ia 313 dupa Christos.

Definitiunea si obiectul istoriel bisericescl, Impartirea el.Cause le cart ate favorisat respandirea crqtinismuluI: sta-

rea politica §i moral& a ludeilor §i a paganilor. A§teptareaMesiel. Mesia §i invetsatura sa.

SerbatOrea cinci-clecimet. Intemeerea bisericel crqtine.Respandirea crestinismuluT prin apostoll. Activitatea apos-tolulul Pavel §i a celor-l-alp apostoll. Sinodul apostolic.

Respandirea cre§tinismulut dupa apostoll in Asia, AfricaEuropa.

Biseriea Ortodoxi Romini 7

i

www.dacoromanica.ro

690 PROGRAMA ANALITICA A -SEMINARITLOR

Persecutiuni contra bisericel din partea Iudeilor. Dart-marea lerusalimuluI si ImprAstiarea Iudeilor.

Persecutiuni din partea paganilor.Atacurl din partea filosofilor pAganl. Apo logetil crestini.Invecatura, bisericel: canonul cartilor sfinte, traditiu-

nea, simbOlele bisericel.Eresii fi secte.

Origina eresurilor. Ereticl ludaisatori. Gnosticismul, ori-gina si caracteristica lui. Gnosticil timpurilor apostolice,gnosticil Alexandrini si Sirieni

Maniheismul.Montanismul. Antitrinitaril si monarchienii. Pavel Samo-

satul si preotul Save liii.Chiliasmul.

Sciinta teologicd.Barbatil apostolicl. ScOla antiohiana, africana, alexandrine

si asiatica (Irineil si Ipolit).Acliministracia bisericesc'd.

Cler si mirenl; episcopi, preotl si diaconi; ipodiaconi, ci-tetl, cantareti, acolutl, diaconese.

Alegerea clericilor, intretinerea lor. Raporturile dintre e-piscopl.

Cult fi disciplinci.Caracterul cultului Nou lul Testament. Parti le constitutive.

Locurile sfinte. Certa pentru timpul serbarel Pastelor. Efec-tuarea tainelor. Disciplina bisericesca in privinta primirelcelor cacluti de la biserica. Vieta cresfinilor si obicelurlcrestine. Aschetit

07'a urmal.

.---1,01--.

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA.

I.

Un document.

Una din chestiunile la ordinea dilei e si fabricarealuminarilor de cera curata. Sf. Sinod in deosebi s'astraduit sa ajunga la acest resultat si cu tote acesteanu s'a facut pang acum aprope nimic. Vom vorbi sinot in acesta revista, cad chestiunea -luminarilor decell curata e de o importanta capitala pentru bise-rica nostra crestinesca. Public aid un document dela ..Voda cu privire la fabricarea luminarilor in Bu-curesci. E un document, ce mi s'a dat de un buncrestin si doritor de a vedea in bisericile nostre nu-mai luminari de cera, curata.

«10 IOn Gheorghe Caragea Voevoda i Gospodin zemlivlascoe.

nind-ca Sf. biserica d'aici din ora§ Domniet mele Bu-curesci, unde se cinstesce §i se prasnuesce hramul Sfintilor40 de mucenici, care iaste metoch at Sf. episcopil Ramnic,ail avut privelegiurl domnesci, ca singura sä alba a line

www.dacoromanica.ro

692 CRONICA BIBRRICSCA.

fabrica intru care se lucreza luminarile de cera alba in totsBucurescil, ca una ce ctitoril acestei biserici, cu osardie sicheltuiala s'au silit de s'ati inceput acest mestesug aid intara, atat spre podOba sfintelor biserici, cat si spre trebu-inta altor obraze, precum ne-am pliroforisit Domnia mea;ca Domnia sa reposatul tefan Voda Racovita, prin hriso-vul ce ail dat de la leat 1764 Iulie 14, arata pe larg pri-cinele acestel fabric], si atat pentru-ca acest lucru este pri-cinuitorul de folos si de podOba a dobandi tara mestesugulacesta, cat si pentru-ca se afla biserica acesta intre cele-lalte isterisita de cel mai putin acaret, ne avend nici mo-sie, nici vie, nici tigani, nici alt acaret, de aceia atat ra-posatul Stefan Voda Racovita, cat si top alp raposatl sifrail domni din urma de rind pana acum, ail inoit si auintarit rinduiala acesta, precum din hrisOvele ce am vedut,ne-am adeverit, Pentru care acesta fabrica, ne -au aratatprea Sf. Sa Parintele Mitropolitul, dimpreuna si cu lubitorulde Dumnedeil Episcopul Ramnicul hrisOvele ce are metochacesta de privilegiul fabricel de cera alba, si cum ca invremea trecutel rasmirite nu s'ail pazit randuiala fabriceldin pricina marchitanilor si a suditilor ce aducea luminarlde cera alba, si cu Vote ca si stapanirea de atuncl ail supuspe suditil for a pazi privelegiul fabricel, dar urmare in faptanu s'ail facut. Pentru acesta dar am oranduit pe dumnealulVel Logofet de tara de sus Grigore Ghica de ail cercetat,si prin anafora de la ale acestel lull' ne -au facutaratare, cum ca si chiar stapanirea rusesca urmand hris6-velor domnesci ail supus pe suditil lor la privelegiul fabricel.De aceia dar, vedendu-se privelegiul acestei fabricl de ceraalba, intarit cu atatea hris6ve domnescl, it tntarim si Domniamea si hotarlm ca privelegiul acesta sa alba tot-deaunanumal metoch sf Episcopii spre a-1 pane in fapta acestmestesug si a se vinde luminarile de cera alba, atat pentrutrebuinta sf. biserici, cat si pentru a altor obraze numalde fabrica acesta nebantuita si nesuparata de nimeni sidiafendepsita de zapcii] politieI a nu inalbi nici a nu lucra ,

sau a vinde alt nimeni luminari de cera alba, la care acestacherhana sa fie si dos mesteri ce vor fi lucratorl acestulmestesug in pace si nesuperatl de ors -ce dart si oranduiallare si pe Sara, cum si pravalia acesta a fabricel sa fie ape-

www.dacoromanica.ro

CRONI CA BissmetscA 693

rata de ormnduelile ce sint pe alte pravalil, si poruncimDomnia mea si dumitale Vel Aga, sa Ingrijesci de acesta anu ingadui pe altit sa vinda luminart de cera alba. Si tarsa aiba acest metoch a tine si liude 60, strainl scutelnic afi pentra treba si ajutorul acestel sfinte case. Si osebit saaiba metoch vinarict din valea Mleilor, i a Negovanilor, ivalea Larga, i Sarbenil i valea Pietril, si Delicelul of sudSaac, cate un ban de vadra unde are si manastirea Cal-darusanilor vinariciul. Care trite aceste mill le-ati avut dela fratil DomnT de mat naintea /Astra. DecI invrednicindu-ne Domnul Dumneleil si pe not cu domnia acestel pravos-lavnice tart romanesci ne-am milostivit de am Inuit si amintarit t6te aceste mill ca sa i se pazesca nestramutat. A-deverind hrisovul acesta cu Insust creditn *a domniel mele-lo IOn Gheorghe Caragea Voevoda, si cu credinta prea Iu-bitilor domniel mete fit, Gheorghe Caragea Voevod, Con-standin Caragea Voevod; martorl fiind si d-lor cinstitit sicredinclosit boieril velitl at divanulul domniel mele: PanConstandin Filipescul vel Ban, Pan Radul Golescul vetDvornic din tara de sus, Pan Grigorie Brancovenul vetVistier, Pan Grigorie Ghica vel Logofet de tara de sus, PanRadu Slatinenu vet Vornic de tara de jos, Pan DumitrascoRacovita vet Dvornic al III-lea, Pan Istrate Cretulescul vetDvornic al IV-lea, Pan Gheorghe Slatinenu vet Logofet deCara de jos, Pan Constandin Sutu vet Hatman. Pan Miha-lache Manul vel Dvornic at Politiel, Pan Mihalache Sutuvet Spatar, Pan Constandin Vlahus vet Postelnic, Pan A-tanasie Hristopulo vet Logofet al strainilor pricini, PanNestor vet Cliucer, Pan Alexandru Mavrocordat vel Caminar.Pan Dimitrie Manu vet Comis, Pan Mihail vel Pitar si Is-pravnic, Pan Grigore Ghica vel Logofet de tara de sus. Sts'ag scris hrisovul acesta In anul dintaiil dintru intaiadomnie a domniel mete aid In orasul scaunulul domnielmete Bucuresci la anil de la nascerea Domnulul Dumneszletsi Mantuitoralul nostru Iisus Christos 1813 Martie 29 deChirita Logofetul de Divan.

to 16n Gheorghie Caragea V.V. din mila tat DumnecteitDomn at tarit romanescl.

Grigorie Wilco vel Logofiga.

www.dacoromanica.ro

694 CRONICA BISERICESCA

II.

Serbarea bramului in Catedrala st Episcopil dinCurtea de Arges.

In frumOsa si neintrecuta biserica a lui Neagoe-din Curtea de Arges se serbeza in fie-care an cu o-deosebita pompa hramul «Adormirea Maicii Dom-nului ». Vine lume din tOta eparchia si chiar si dincele-l-alte eparchii. Si cine n'ar veni ore sa asiste laun serviciti pompos in cea mai frumOsa biserica dinCara ?...

Anul acesta P. C. Revisor eclesiastic al eparchieiArgesului par. Econom stavrofor V. Predeanu a ti-nut o prea frumasa predica, pe care o publican' aid_

Ca lath' de acnm mg vor fericitote neamnrile". (Lnea I 4S).

Iubici Creftini,

Sunt noue-spre-clece vecuri implinite de cand acesta pro-orocie, a fost rostita inteunul din cele mai mid ora§e dinIudeea; o feciOra saraca necunoscuta, locuind inteo colibamodesta in pamtntul Hebronului se mangaea §i credea cutarie, ca nu namal se va vorbi de ea in viitor, dar catote nearnurile o vor feria.

Au trecut de atunci noue-spre-clece v6curi, faptele sunt

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 695

vii in mijlocul crestinilor, istoria este inaintea ochilor tu-turor, putem sa vedem daca s'a Imp linit In tocmal acestaproorocie extraordinary.

In tOte timpurile popOrele ail Inconjurat cu cinste, res-pect majestatea regilor; In semn de recunoscinta natiunileau ridicat statul si monumente in cinstea Omenilor, cars

ad jertfit genial si munca lor pre altarul patriel. Bise-rica aduce laude sfintilor, earl au strelucit prin talentelesi virtutile lor; ea cants imne sfinte in slava lor, ea le pas-treza sfintele mriste in templele sale. In sInul familiel copiilpOrta respect si dragoste dire cel ce 1-ati nascut si, dupace ati depus in mormint pre acesti scampi parinti, el lepastreza tot-d'auna o dulce amintire. Dar Ore crestinil nusunt datori sa aiba respect si veneratiune catre ReginaCrestinismulul? Oamenil eel marl sunt vrednici de recunos-cinta nOstra pentru ca ata adus omenirei servicil vremelniceDar Maria FeciOra nu ne-a deschis portile fericirei vecinice?Nu in sinul el am redobandit viata sufletului nostru ?Suntem dar Bator' inchinaciune, Imperatesel ceresci, recu-noscinta si iubire bine-facetOrel nOstre. Cad nu e vorba deo femee de rand, ci de o femee care e mai pre sus de tOtefemeile, de feciOra virgins, care fiind alesa mai din nainteca sa fie maica lui Dumneded, a fost plina de Duchul Sfintsi de har si bine-cuvIntata Intre femel si mai mult de cattOte femeile.

Nu este vorba de o femee pre care mOrtea, ce este pe-depsa pecatulul, ar fi rapit'o ca pedepsa pentru pecatelesale, cad ea nu s'a patat cu pecate In viata sa, ci de ofemee, al cares trup n'a fost supus stricaciunel in mormintci a exit aprOpe indata, ca sa se Waite la cer cu trupul sisufletul; este vorba de o femee care e mai presus de Omen)si de anger', care nu cunOste mai presus de ea de cat pre-Dumneded si pre lisus Christos, Filul seU dupa trup.

A lauda pre acesta Sf. Fecidra, o singura cuvintare nueste de ajuns, si, a vorbi despre ea cu demnitatea ce i si-cuvine, eft nu sunt in stare. Pentru acesta, Sfinta FeciOra..in neputinta in care me gasesc ca sa-ti impletese, cunun-rde lauds,, car] O. ;le vrednice de tine, aibi buna-vointa catr(-mine smeritul tell servitor si mijloceste la Fiiul teU ca sa-m,dea harul trebuincios, ca nu cum-va sa spun ce-va ce nu

fs1

www.dacoromanica.ro


s'ar cuveni numelul teti cel Sfint. Iconomiseste ca sa m6lumineze Sf. Duch de care al fost plina cand angerul astrigat catre tine: Bucura te cea piing; de liar.

I.

Iubitl Crestinl, data nol numim pre Sf. FeciOra DOmnasi Imperatesa nOstra, ac6sta nu este o nascocire a evlavielcrestine, acesta demnitate n'a luat nascere in imaginatiaparintilor nostri; n'am Imbogatit nol pre Maica luI Dum-nedeil c'un sceptru, ce nu i s'ar cuveni. Sf. Duch Insusl avestit Inalta el demnitate; El a laudat'o prin gura Prooro-cilor; si David privind Intr'un viitor indepartat a vedut preChristos si Imperatia lul intindendu-se de la r6saritul sipana la apusul sdrelul, de-a drepta lul pre Maria mal !nail&de cat angeril si de cat tOte puterile cerescl tinend in manstolagul puterel sale. El neo arata Tanga Cel A-Tot Puternic,care depune pre capul el o corona de petre scumpe. So-lomon o represinta ca pre regina florilor; ea este mal inalt1de cat chedri cel din Liban; virtutile el atrag catre ea preDomnul si o incununeza din timpul vietel sale pamantescl,cad ea este in mijlocul lumel corupte ca un crinfrumos, ce'ql 11)&0' tulpina mai presus de spin).

De la Adam si pana la David, de la David si Vara lalisus Christos, poporul Iudea s'a inchinat inaintea femeelesita din regil s61, care trebuia sa nasca pre Cuceritorullumel, pre Mesia Christos. In sfarsit, timpul se Implinise si,acesta imperatesa atat de mull dorith si laudata se ridicala orizontul lumel pagane si vesteste venirea 86reluI Drep-tate), care va risipi intunerecul idololatriel. Alesa de Provi-denta ca O. indrepteze lumea, sa mangae biserica si sanasca pre Dumnedeil ea a fost impodobita cu tOte virtutilesi darurile cerescl, pentru ca sa implinesca planurile lulDumnedeu si a.steptarea Omenilor.

Inteadever, Iubiti Crestinl, ce curatie mal Mina p6te safie de cat a unel feciOre, care tremura la apropierea an-gerulul si se turbura de cuvintele lul? Acesta sa fie deajuns pentru cele-l-alte fecidre, ca ele sa, tremurela vederea omenilor §i sa; se tem& de convorbirilecu el. Dar virtutea Sf. FeciOre merge mal departe: pudOreael o face sa tremure vedend ca intra la ea un anger, pen-

www.dacoromanica.ro


tru ca era imbracat in chip omenesc. Turburarea itera pricinuita de marea sa modestie si de adanca umilinta,ce o facea sa se tema de laudele ce i le aducea angerul.

Credinta nu era mat mica de cat curatia, pentru care afost laudata de Sf. Elisabeta, care fiind plina de DuchulSfint a clis: «Fericita este ceea ce a creclut ca, vafi savirsire celor Vise el de la Domnul). Si Eva acreclut pre and era feciOra., dar credinta el a slujit ca sadea mOrte la tot neamul omenesc. Sf. FeciOra Maria insaprin credinta et a isbavit neamul omenesc de p6catul EvetEva a creclut in cuvintele serpelul, si Maria in cuvinteleangerulul Gavriil. Cuvintul demonuluI, caruia a dat crecle-mint Eva a facut'o sa nasca in durerl copil pecatosl si cri-minall ca Cain, tar cuvintul Domnulut in care a creclutMaria, a facut'o sa nasca pre Omul-Dumneclea, drept sistint, care a mantuit pre top 6meniI. Acesta sublima Cre-dinta n'a fost turburata in Sf. FeciOra, prin nimic, nict chiarprin omorirea lul lisus pre truce care parea ca sdrobescetote sperantele el

Ceea ce Inalta si mat mult pre Sf. Maria este umilintael. Nu este o virtute mare ca sä fie cine-va umilit candse gasesce inteo stare de jos, insa e o virtute fOrte maresi Mlle rara printre Orneni, ca sa pastreze umilinta candse afia in demnitatl inane. Cu cat demnitatea de a fi Malcalul Dumnecled este mai inalta de cat tot ce e mai inalt inlume, cu atat mai mult umilinta el a fost mai mare. Desi era Malca lul Dumnecleti totust ea n'a incetat un mowent a se socoti r6ba lul. Umilinta el nu s'a marginit nu-mai la a se socoti ca sluga lul Dumnecleti, ci s'a intins sila cet ce eraa mai pre jos de ea. Sf. FeciOra plina fiindde harul 1u1 Dumnecleti, s'a creqlut obligata a implini le-gea umilinteI in t6te partile el adica: umilinta catre supe-riorl, catre egalt si catre inferiorl. Ea n'a avut insa fuel odata pre cine-va de o potriva cu dinsa nicl in cer, niclpre pamint. Numal Dumnecleti e mai pre sus de ea, si s'arputea lice ca. chiar Dumnegeti s'a pus mai pre jos de catea, cad in taina IntrItarel s'a umilit lnaintea sfintel Ma-ria. Ea a Implinit URA legea umilintei fats de eel ce era'mai pre jos de ea. qi cu deosebire in acesta stii umi-linfa cresting. A cinsti pre Dumneqleti, nu e lucru grew,

www.dacoromanica.ro

698 CRONICA BISER10ESCA

and cine-va are putina .credinta cad si pliganii, luminatinumal de raliune se simteau obligati sä cinstesca o Dum-necleire 6re-care; a cinsti pre superioril sel, tOta lumea faceacesta; a cinsti pre egalii sel iarasi este lucru usor; dar acinsti pre inferioril sei si a se umili mal pre jos de cat eiacesta e un lucru pre care Omenii it sevirsesc fOrte rar sicu grew, si cu tote acestea, cea mai de capetenie virtute acrestinilor este acesta.

Dar ca sä aratam ca umilinta nOstra nu este nici fatar-nick nici ipocrita, trebue sa fie insotita tot-d'auna de dra-goste, care e sufletul el, mai ales and vrem sa cinstimpre cel saracl; cad' la ce le-ar folosi for umilinta nOstrafar& de dragoste? Trebue adica. a intra cat e cu putintamai des in spitale, in casa saracului, in inchisori, dupecum si s6rele infra in pamint, cea mai de jos si mai micaparte din univers, ca sa schimbe acest pamint in aur siin petre scumpe. Vreati sa spun ca trebue sa intram inMite aceste locurl cu o dragoste, care sä dea sanatate bol-navilor, libertate celor din inchisori, bucurie celor intristatisi m'angaere celor nenorociti. Asa a intrat Sf. FeclOra incasa Zachariel pentru ca sa duca cu ea bine-cuvintarile,mantuirea si harul lul Dumnecled.

Cu un cuvint, St. FeciOra strelucesce ca un sOre in mij-locul feciOrelor lui Israel, ea tine sceptrul tuturor virtutilor,ea este ic6na cea mai curata a sfinteniel Dumnecleestl, si,adormind a lost dusa indata de ingeri in sinul lul Dum-necjeu si asezata pe un tron inalt. Despre ea Sf. bin a-postolul (lice ca are ca vestmint s6rele, luna sub pi-clOrele el si porta o corona de doue-sere -dece stele.

Ne aflam, Iubiti crestini in timpul cand profetiile s'aii im-plinit, si acelea earl privesc pre Sf. FeclOra Maria s'ad im-plinit intr'un chip strelucit chiar sub ochil nostri. De laChristos pana in clilele nOstre printil si printesele all Inge-nuchiat inaintea el asa precum a proorocit Solomon; Im-peratii de resarit all pus tinuturile for sub pocainta ei, i-atiridicat biserici marete si 1 -au oferit cununi de aur.

Domnitorii nostri n'aii fost mai putfn zelosl in a-I Maltabiserici si a-I aduce inchinacluni. Neagoe-Voevod, din res-pect si veneratiune dire Maica Domnului a ridicat acestastrelucit6re biserica, si, sotia sa Despina DOmna 'si-a scos

www.dacoromanica.ro


cerceii din urechi ca sa impodobesca acest nepretios mo-nument al NascetOrel de Dumnedeti. Iar inteleptul nostruSuveran Regele Carol I a readus la vechea -i strelucire ma-reta biserica a lul Neagoe Vo la. i, scutnpa nOstra ReginaElisabeta, din dragostea cea mare ce are catre FeclOra Ma-ria a scris si impodobit In chip minunat Sf. Evanghelie incare se arata patima ce a suferit Fiul Fed Orel Maria pen-tru mantuirea lumel. Acesta opera mareta tnchinata Nas-ceterel de Dumnedeil si depusa aid in biserica, va aratalumei intregi ca In Cara Romanesca sunt Reg! si Regine,care stiii sir respecte cu fapta si cu cuvintul pre Malca 1WDumnedeil si sa 'I impodobesca biserica cu monumente ne-peritOre; CI in Sara mistra sunt Regine ca Suverana nOstracare aducendu'si aminte ca. Sf. FeclOra asters cu lacrim!0 a legat cu giulgiti ranele Mantuitorulul lumel, a legat siEa ranele celor caduti in lupta pentru mantuirea neamululromanesc din sclavia pagans.

lar nol cestia din diva de adi santem atat de civilisatl,timpul ne este asa de stump in cat nu credem ca e binesi Nositor pentru not si urmasil nostri ca sa jertfim celputin un teas din 7 chile pre septamina si sa venim la bi-serica spre a lauda si ferici pre Sf. Fecidra!

Iata dar 1041 crestini cum s'au implinit proorocia Sf.FeclOre rostita acum noue-spre-dece vecuri cum ca o vorferici tote neamurile. Ceea ce a prezis legea veche, a im-plinit ce noua. Aceea pre care David o cants pre lira sa,noi o laudam in cantarile nOstre bisericesti, si Imperati siRegii it aduc darer! si Inchinaclunl, lar ingeril o laudain cer.

II.

Sfinta FeclOra este si Bine-facetOrea nOstra. N'avem decat sa aruncam in trecat o privire asupra lumeT in mo-mentul in care Sf. FeciOra a venit in lume: Duchul omu-lul perduse adeverul; inima lul era afundata in potopul vi-ciilor; cea mai mare parte a neamulul omenesc 10 plecafruntea sub jugul sclaviel; femeea mai ales, acarei slabi-ciune nu era ca all un zid de aparare contra violentei,suferea pedepsa vechel sale nesupunert; gelosia, lasitatea,desgustul, nestatornicia gramadise pre capul el o greutate

www.dacoromanica.ro


prea mare de infamii. Ast-fel era lumea pre care Iisus Chri-stos vrea s'o mantuiasca, sa Impace adeca pre om cu Zi-ditorul set, sa traga omenirea din stricaclune si s'o aducadin not la strelucirea cea dintait. $i acesta opera marede mantuire, Christos n'a sevirsit'o fara concursul MariaEva prea increcletOre in vorbele viclene ale angerulul ca-clutv estitorul pecatulut si al mortel,a atras asupra lu-mel nenumerate rele. Maria, credincIesa glasulul trimisululDumnecleescdatatorul de viata,a facut sa curga presteneamul omenesc isvOre nesecate de daruri si de lertare.Cand angerul se pleca tnaintea el si 'I vesti ca va nascepre Mantuitorul lumel, atunci ea respunse trimisulul ceresc:data rOba Domnulul, fie mie dupe cuvintul tea*.

Acesta umilita supunere a Mariei, ne-a facut sa cun6s-cem bine-facerea sa. De la eslea din Bethleem pana la Gol-gota, de la durerOsa proorocie a lui Simeon Oita in cliva incare a veclut ferul sulitel strapungend inima Fiulul set res-tignit pre truce, vieta Sf. FeclOre n'a fost de cat un lungsir de suferinte de durerl si de necazurl; cu tote acestea,nici o piangere, nici un murmur n'a scapat din inimaEa a jertfit mal mutt de cat viata sa pentru ea a adusjertfa pre insusi Filul set pentru pacatele nOstre

III.

Iubiti crestini Maria este in cer tntru slava, darbunatatea el nu ne-a Orbit; puterea el s'a marit pentruca sa imultesca bine facerile sale catre nol. Ea opreste bra-tul dreptatel Dumnecleesci, dragostea el privigheaza asuprapamintului si ne trimite lertare; ea usuca lacrimile nOstre,ne Incalcleste inima, umpland-o de mangaerl, ea ne aparacontra satanei, ea se pogOra In bordeiul saracului pentruca indulcesca suferintele; ea departeza visele cele in-fricosatOre care turbura pre copil in soma, ea inveselescepre betrinul, al carul piclor e deja in grOpa, aratandu-Ifericirea ce vecinica.

Biserica a aseclat serbatorI.In cinstea NascetOrel de Dum-neclet intru care e si cea de acII, ca sa pastreze In inimacredinclosilor respectul si veneratiunea ce suntem datorlsä avem catre Malca lul Dumnedet. Insa inchinaclunile sievlavia nOstra catre ea nu ne vor fi de nici un folos data

Asta-di,

sa-1

el.

www.dacoromanica.ro


nu ne vom grabi sa reinviem in inima nOstra duhul cea insufletit-o pre ea in viata si daca nu vom imita virtu-tile el. Fara acestea nu vom placea nicl Fitului, nici MaIcel.

Sa aducem dar toll inchinacluni Mariel si sa avem re-cunoscinta catre ea. Nol n'avem, este prea adeverat, cu-nunl de our ca M. tncingem fruntea el; nu putem sa-I inal-tam temple mhete, dar sufletul nostru sa fie biserica et,inima nostra altarul uncle. va fumega tamaia rugacIunilornOstre. Sal facem un tron de virtutile nOstre si sa punempe capul el o cununa. SI laudam bine-facerile el, lubirnel, slava 0 si asa vom fi fericitl. Amin.

Un formular de inspec(ie.

P. Sf. Pimen, Episcopul Dunaril-de-Jos a intocmit un for-mular de inspectiune pentru P. C. Protoierel din EparchiaP. Sf. Sale. 'L publicam aid pentru stiinta preotilor dinacesta. eparchie:

FOAE DE INSPECTIUNE.

Anul 190 - luna 4iva . . . .. cira ..Nol . protoiereul judetulut... . - . . transporta.n-

du-ne In comuna .... .. plasa .- . din acest judet §i inspectandbiserica 2) cu hramul . ... . . . . .. am constataturmAtorele:

A. Starea externs a bisericei.a). Imprejmuirea ciirfel bisericel---b) curtea 2) .. .. ...c). zidAria .

d). acoperip3)... bun sal r6Ae). u§ile §i ferestrele - -- - ----

f) clopo tnil a 4)... ....

B. Starea interns a bisericeia) Aspectul general --

1) parochield sail filielX2) dacd este sad nu plantatS si dacI este curatd.3) de fer sail de sindrild4) de zid said de lemn, dacd este separata de corpul bisericeT sail nu.

.

www.dacoromanica.ro

702 CRONICA B1SERICESCA

b). mobilierulc). catapetesma.- -d). picture.e). pardosela .f). sfinta mash. -- -

g). antemisulh). sfinta Impartdsire de preste an ..i). sfintele vase e- . . - - - - - -- - -

j). vestmintelek). cdrtile de ritual 1)1). biblioteca parochialdinin). arhivan). interogatil asupra ci, culdrilor episcopale si protopopescI 3) . -

o). decd. s'ad flcut rapdrtele pretinse de art. 88 si 40 din regul. epitr. bise-ricescl, si ce numdr Ora fie-care raport ... ... . ..... ... .........

p). baptistierul..... ...... ... . . . .. .

q). pangarul....

C. Cimitirul.a). Imprejmuireab). capelac). plantatia 4,d). alinierea mormintelor 9 -

D. f e 6 I ci.a). Catl copil sunt in comund In virsta de a merge la ,scold ?b). . . . Inscrisl ,

c). . . iirmezit regulat ?-d). care sunt motivele pentru care unit nu urmezA la scold?e). duminica si sdrbdtdrea, merge invetdtorul cu scolaril la bisericd?f). scolaril cantd sfinta liturgie In cor la biserica?g). preotul cu invetAtorul satesc, trdesc In legaturd prietenescit si lucrezd, el

impreund pentru propasirea binelul in comund?

E. Starea moralti I materiald a poporulaci.a). Numerul familielor ortodoxeb). . crestine de alte confesiunic). . . de alte religiunid). moralitatea poporulule). enoriasil si copil for merg la biserica?f). cdti dintre enoriasl trdesc In concubinagitt si ce masurl s'a luat fatd de

el ?

1) daca sunt complecte si cu litere strabune.2) cite volume? legate sail nelegate, ce reviste teologice.2) se va intreba preotul paroch sail supranumerar, despre cuprinsul diferitelor circular! li ciacit ca-a

dat ostenela a realisa obiectul circulerilor pe orlf-ce cestiune.4) 41i 5) mormintele vor fi puse in lithe pe distance mil lune sail mat scurte, ca ast-fel sit formeze

alee care se vor planta §i impietri.

>

-

. ..

www.dacoromanica.ro


g). cArciumile sunt inchise. in timpul prescris de lege?... . .

h). alcolismul este rkspAndit in populatiune §i, clack acestA patima este, ce mk-suri s'al luat ? -----

i). sunt in parochie bolnavi de pelagrA, leprA i de alte bole care nenorocescf}i. omork mal ales populatiunea nostrA de la tarn gi ce mAsurT s'ad lustde preot gi de autoritatea comunall ?

F. Instituttunii culturale 0 faantropice.a). Este vre-o societate s'all cerc cultural, §i cAte conferinte a tinut preotul?

b), este vre-o societate economics{ ? .c). 7. 1. filantropicA ? .... ... .

G. Casa preotutui.a) CV copil are gi ce educatiune le dA ?b). exist/ o cask. parochialk. ?c). care este starea de curAtenie a easel In care locuesce preotul?d). gospodkria din prejurul easel qi a locurilor sale este ea ingrijitil ca sk

poti fi un model pentru sAteni ?e). are plantatie i indemnk *i pe locuitorl de a pune ?f). este membru al societAteT clerulul?g). a se observa registrul de visitele deja. fAcute §i dack s'aA Indeplinit lipsu-

rile constatate la acele inspectiunl.. .

h). diferite observatiunT.

H. Comuna.Sunt grAdini cu poml roditorl ? - . .

se ocupg cu grAdinaria de zarzavaturl ? .. . . stupAria (albinkritu)? --- ... . . gAndaci de matase ? ... .. . . .. . .. .. ..

dad pastreza portul national cu stofe i pAnzeturi de cask.? 9.

Observafiuni.----- - - - .....

1V.

0 scriere folositdre.

P. C. Econom stavrolor qtefan Calinescu, profesor §iprotoiereil al Capitalel a publicat o scriere folositOre crq-

1) National orl orlOnesc.

>

_ .... -------------

.

.

www.dacoromanica.ro


tinului intitulata: (Dialog intre mo§ Dragne §i logofaulStoica Calineanu sati Trecutul §i Presentul).

Scopul acestel scrieri e de a face pe on -ce cretin sa .pricepa intregul mecanism al serviciului dumnezeesc, cum§i semnificatia §i importanta tuturor lucrurilor sfinte dinbiserica. Era de mare nevoe acesta, cad multi merg la bi-serica §i observa o multime de lucruri Si de mi§cari, farasa le pricepa rostul. Multi cre§tini nu sciti chiar de ce suntcre§tini §i pentru ce se inching,. Scrierea par. CAlinescu lu-mineza pe cre§tin §i'l intaresce in credinta. De aceea o re-comand tuturor, cad de mare folos le va fi.

A apArut partea I §i costa numal 90 de haul.

*P

G...

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEMA.

In luna Martie, anul acesta, parintele protoiereil at ju-detulul Tecucl, IOn Andreescu, a sustinut, cu un bun suc-ces, tesa sa de licenta, intitulata: Fariseil si Saduceil Inepoca Macabeilor si sub Erode cel Mare.

Am creclut ca este necesar pentru cititoril acestel revistede a face o mica, dare de semi asupra acestui studit ar-heologic-istoric.

In mica indroducere ce o face, arata motivul care l'adeterminat de a-sl alege acest subiect, spun'end, cu dreptcuvint ca. Wta miscarea intelectuala si tote nazuintele reli-giOse si patriotice ale Iudaismulul In tntaiul secol, se con -centreza, in doue directiunl, adica, in Fariseism si Sadu-ceism.

Intrega lucrare o Imparte in trel parti principale: Fari-seismul si Saduceismul, continuarea acestor doue directiunlin scOla lul Hillel si a lul ammai, forma concreta a in-vetaturei for Sinagoga.

In aceste trel capitole imbratiseza pe deplin starea Iu-daismulul din acel timp, tendintele acestor doue directiunl,resultatele atinse si da o lumina complecta pentru tots acelcart nu erati cunoscatori de aprOpe at istoril Iudeilor dintimpil din urma, at existentel for politice.

Doue partide sail directiuni religiOse predominati In pri-mul secol dupa venirea lul lisus Christos si acestea pur taunumirea de Farisel si Saducel. Scriitorul iudeu Flavill losef

Biserica Ortodoxl RomAna 8

www.dacoromanica.ro

706 DARE DE sEMA

ii considers ca dou6 secte in sinul Iudaismulut Aceste par -tide aveati un vechiti trecut istoric. Dupe tntOrcerea Iu-deitor sub Ezra si Neemia, tendinta tuturor era de a pazicu sfintenie poruncile legit. Cei mat evlaviosl, mal tematorIde Dumnedeu purtati numirea de Masidim. El erati lubitlsi respectati de top si de aceea dobindira o puternica in-riurire asupra

Alexandra cel Mare cucerind Palestina, Iudell incepurasa fie influentati de cultura greca. Sprijinitoril elenismuluIpurtail numirea de Elenisti si erat intr'o lupta continua cuasa numiti Masidim, cad el considerall acesta ca o abaterede la credinta si datinile stremosescl. Antioch Epifan se de-clara partisan al Elenistilor, voind sa impue cu sila obice-lurile si moravurile grecesci. Revolta Iudeilor isbucni si fucondusa de Macabei.

ludeil elenisti erail numitl Saducel-Azadukim, sau drepti,nepartinitorl. El voeati sa fie un partid de ordine, cad nupricepeati pentru ce streinii ar fi 1.61 privitI; erail pe de-plin religiosl si admiteau in totul reformele lul Ezra, gal-seati insa ca Masidim erati prea aprinsl In pornirile lor re-ligiOse. El nu admiteau infiintarea sinagogilor, pentru ca nuerati mentionate in lege.

ludeil evlaviosl, Masidim, incepura lupta contra lor. Ma-cabel esisera triumfatorl contra lul Antioch si basal' pe acestavictorie, evlaviosil cautara sa micsoreze influenta Saduceilor.0 parte din evlaviosl nu aprobara procedarea fratilor lor,nu vocal) neintelegeri religiOse si lupte trite fratl si cau-rand mat mult o vieta linistita, petrecuta in meditatiuni re-ligiOse, formara o partida deosebita, purtand numirea deEseni. Partea cea-l-alts din evlaviosi isl schimbara numireain Farisel-Perusimsati cel despartitl.

Ura fariseilor nu se margini numal la grecI si la mora-vurile acestora, ci se intinse si asupra Romanilor si asu-pra a tot ce era strein. pica in care a fost terminate. tra-ducerea Sf. Scripturl in limba greaca, Septuaginta, a lostconsiderate de acestia ca o di tot asa de intristatOre ca siaceea cand Ebreii s'ati inchinat la vitelul de aur.

Fariseil triumfara repede contra Saduceilor; influenta a-cestora e slabita si tOta Palestina era acum lndrumata inideile si moravurile fariseice.

celor-l-altl.

www.dacoromanica.ro

DARE DR SEMA 707

Cu venirea Mantuitorulul se incepe o noul lupta intreFarisel si Saducel; isbanda a fost cand pe partea unora,cand pe partea celor-lalti.

Fariseil erati consideratl ca dmeni nol, Omenil progresu-lul, totusi nu voeall sa fie in legatura cu streinil. Saduceil,de si Omenii trecutulul, aveati insa vederi largi si erali in-gaduitori fata de streini; el punead mai pre sus de toteinteresul patril lor, avead religiune pe care o credeau bunapentru popor, dar nu aveati temere de Dumneded; impli-neau vointa streinilor si admiteati cu bucurie Gimnasiile,jocurile, teatrele lor si chiar coruptiunea lor; aveati simtulde guvernare si puteati fi ostasi superiorl si Omeni politicides6virsiti. Fariseil nu erati indatoritorl si blancli, patriotismullor era aspru, ideile nesovoitOre, emu Omeni al progresulul,nu puteat insa, suferi pe streini. El se impart in doue par -tide, din cart unit erau neingaduitori, cucernici peste m6-sura, superstitiosi, fatarnicl, acestia erati mandril si dispre-tuiati pe toti cart nu eratl ca dansil; cea lalta partida eraa mintilor inflacarate, earl ail cadut mai tarditt in anul 70sub ruinile templulul. Credinta lor era pasiva si jumatatefatalists. Increderea ca providenta ingrijesce de dansil, eaajutorul de la Dumneded le este asigurat, tote acestea aucontribuit ca sa apuce cal gresite. Fariseil erail egoisti sivrasmasi neimpacati al culturil grecesci. In lupta Macabeilorcontra lul Antioch, victoria a fost castigate prin sprijinul Fa-riseilor, indata insa dupe acesta el sunt inlaturati de Sa-ducel, cart sub lOn Ircan si sub Aristobul pun mama peputere, conducend politica si tnfiintand din noti regalitatea,contra dorintil Fariseilor. De acum papa, in timpul lui E-rode cel Mare, r6sboiul civil a sfasiat ambele partide si aslabit natiunea Iudaica. Cu Erode inceteza resboiul civil silupta intre dinsil la un caracter doctrinal. lnaintea templu-lul cele doue partide erail tot-d'auna fata in fata si adeseaajungeau la ciocnirl, insa acestea nu puteag degenera, caderad de aprOpe supravegheati de Romani.

Saduceil erati acum stapani al puteril religiOse oficiale,dar rtvna pentru lege numal aveati. Numal lor le erail in-credintate functiunile de Marl preoti si sub Romani niciodata vre un fariseil nu a indeplinit asemenea servicil.Fariseil aveau in mana lor Sinagogile, studiul Legil, 111116-

.

www.dacoromanica.ro

708 DARE DE SEMA

tamintul si indrumarea religiOsa a poporului si prin urmaresi influenta asupra acestuia. Nici unit nici altil nu se matinterekeza din tine stapanesc Cara.

Fariseil dail religiunel, prin invetaturile lor, o fiinta in-dependents de templu si ast-fel pregatesc scaparea Iudais-mului. Sinagoga era pentru dinsil lucrul principal. ludeulprigonit, alungat din Cara sa, duce cu sine rolurile Legil siCu tovarasib set' goniti infiinteza Sinagogi. Ei invata popo-rul sa ulte idea de o nationalitate pe pamint si dupa da-ramarea templului, ajung sa Inte lega religiunea in mod spi-ritualist. Ast-fel s'a treat Iudaismul, care exists si ladi, unIudaism fara patrie, fara trebuinta de templu si jertfe.

Or ce tnv6tatura noua era persecutata de Saducei, cartnu voeaii sa primesca nici o schimbare In lucrurile stator-nicite, de aceea crestinismul, chiar de la inceput, a avutintr'in-ii pe cei mai cranceni vra.smasl

Sinedriul era format din Saducel si Farisel. Cel din urmaerati privitl ca Omen] tngaduitori si gata de a apara pe in-vinuit, pe cand Saduceil erafi consideratb ca mandri, ingam-fati si necuviindosi fata de poporul de jos. Ana si Caiafaerat Saduceil inflacaratl. Iisus Christos se ducea bucurossa prandesca in casele Fariseilor si chiar un fariseti distins,membru al Sinedriului, era In ascuns ucenic al lub Chris-tos. Din Faptele Apostolilor se vede ca Fariseil all primitlesne invetatura crestina si acestia era1 crestiniT nascutlbudel.

Catre sfirsitul domnii lul Erode, Fariseil erati despartitlin done partide vrasmase. Unii se alaturara pe langa renu-mitul Hillel si purtaii numirea de Hillelistb, bar altii anaa-isti, dupa numeleiul ammai, impotrivitorul acestuia. AtatHillel cat si $ammal erati 'lob inv6tatl al timpului cart inprivinta multor cestiuni tnsemnate aveail parerl, deosebitesi acesta a fost motivul schismeb dintre Farisel. Unit vedeaticu ochb bunt pe Iisus Christos, bar altil i se aratati vras-masl. Mantuitorul a combatut aspru obicelurile Fariseilor,insa nu la avut in vedere pe top; de aid se explica si pur-tarea unora si a celor-lalti fats de Iisus si Apostolil sel,fapt care se observa atat in Evanghelie cat si In FapteleApostolilor.

Nu se pOte spune cu siguranta care dintre cele dou6

www.dacoromanica.ro

DARE DE kEMA 709

partide a fost mai bine voitOre WA de Mantuitorul si in-vetatura sa. Se crede insa ca ar fi fost si dintr'o parte sidin alta, dupa imprejurari. Se pare insa ca. Hillel si disci-polii set ar fi fost cu vederi mai largi si mai ingaduitoripentru noua invetatura..

SA trecem acum la ultimul capitol al acestel scrieri si savedem care sunt parerile autorulul asupra Sinagogel si ince mod o descrie.

Pe timpul lui Hillel si Mammal in tOte orasele si satelese aflati locuri de intrunire publica, unde poporul ascultacitirea Legil si facea rugaciune. Aceste case de rugaclunese numesc Sinagogi, dupa, cuvintul grecesc cruvary4 §i acesttermen se afla peste tot tntrebuintat in Noul Aseclemint.Traditiunea spune ca Ezra a infiintat aceste Intrunirl pu-blice. Unil scriitori cred ca acestea ar data de pe vremealui Moisi sail chiar a Patriarchilor, lucru puffin probabil.Prin Sinagoga s'a dat Iudaismului o vie(a dainuitOre, cadIudeul nu mai are nevoe nici de lerusalim, nici de jertfe,pentru a-si 'Astra fiinta sa.

Sinagoga ale un caracter laic; toil membril sunt de opotriva intre dinsil. Mal marele Sinagogel este un Iudeilmai invetat, sail on ce Iudeti in stare de a inv6(a. Fariseiiau sprijinit Sinagogele, spre a se putea impotrivi preotilorsi Saduceilor. Acestia nu puteat trai fail templu, de aceaau si disparut dupa daramarea lui, pe card Fariseil n'atkdisparut, pentru ca unde era Legea era' si el. La ince-putul primului secol se aflati numal in Ierusalim 480 deSinagogi. Aid se adunati Iudeil nu numal Sambata, dar siLunea si Joia; Sinagoga mai era deschisa de trel on pe Ilipentru rugaciune.

La templu se duceati numal Saduceil. Acolo nu se invatasi nu se explica Legea. Rugaciunile preotilor er' mai dina-inte cunoscute de tots si de acea, el prefereati Sinagoga,unde puteail inveta ceva

1?ece persOne erail neaparat trebuinclOse ca sa se pOta in-flit* o Sinagoga si aid se putead sevirsi tOte actele cul-tulul, ca: taerea imprejur, casatorii, slujbe de imormintareetc. Apostolul Pavel gasesce pretutindeni Sinagogi, cars aucon tribuit mult la respandirea crestinismului. Aid predica

www.dacoromanica.ro

710 DARE DR SEMI

el mai intait Evangelia si dupa modelul for a infiintat Bi-sericile sale.

Cladirea avea o sal& dreptunghiulara, mai mare or! maimica. Cele din orasele marl aveau inauntru patru colOne, barinafara un portic, spre a se deosebi de o casa de rind. Par-tea dinauntru, unde sedeati cArturarii era mai ridicata; infund spre Ierusalim era dulapul in care se pastrat Inchisemanuscriptele, adica Legea si cele-lalte cart! sfinte. Alteleerat pastrate intr'un toc, infasurate in panza de in. Ina-intea dulapului era puss o perdea care imita pe cea de la-temple. In salt. erat band si la capatul el, pe un loc mairidicat, un fel de catedra sae tribuna. Pe jos ere" pres6,-rate fol de isms, ca sa r6spandescg un miros placut si sacurete aerial. De tavan era o candela ce ardea nOp-tea. Slujba de Sambata era facuts de septe persOne rInduitede mai Marele Sinagogel. Daca in adunare se afla vre unpreot, adica vre unul din neamul lui Aaron, acesta era che-mat cel dintait sa vorbesca si dupg dinsul veneat Levitil siin (Irma laicil.

La inceputul slujbei se facea rugaclunea, apol venea par-tea de capetenie, adicg citirea Legil, in urma se citea untext ales din Profeti. Legea era impartita. in 153 de peri-cope si in trel an! era citita WM. Mal tarclit se facu peri-cope de trel on real marl si ast-fel Legea era citita tOta incursul until an. Explicatia orals era dupg imprejurarl une orlmai lunga, alte orl mai scurta, dupa importanta textulul.Se aflati si predicatori carl mergeat din loc in loc, spre aexplica poporulul Legea si Profetil. Cantarea de psalm! afacut de asemenea parte din slujba sinagogala.

La Sinagoga se duceat toti iudeii, far& deosebire si eli-minarea sae escomunicarea cul-va din Sinagoga, era ceamai mare injosire.

Daca se compara Sinagoga de aql cu cea din vechime,deosebirea nu este mare. De la daramarea sanctuarulul inst.Iudeil depus tOta silinta sa imiteze ternplul cel vechit.si acesta silinta a luat proportil din ce in ce Mal marl, asaca ceremoniile pompOsa ale slujbei de acum, nu ne pot dao idee de simplitatea cultulul din tim.pul lul Iisus Christos.

In inchierea cu care autorul terming lucrarea sa, face unresumat a tot ce a aratat pang aid.

sidiva

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEMI 711

Acesta scriere cu doue subjecte separate: unul despre-Farisel §i Saducei Si altul despre Sinagoga, merita sa atragaatentiunea tuturor cititorilor Sf. Scripturl, sate a bunilorcre§tinl, cacl numal ast-fel va putea pricepe rolul pe carel'ail jucat Fariseil §i Saduceil in timpul din urma al isto-riel Iudaismulul. Descrierea Sinagogelor ludaice §i istoriculfor formeza o parte pe cat de atraget6re pe atat §i de in-structive. cad ne arata modul cum acest popor a pututtrece prin ap multe greutat1, fail sa Ora. nimic din reli-giunea stremoseasca. Tot de aid se p6te vedea cum orga-nisaiunea for in Sinagogi, 1-a inut ne influentatl de cul-tura §i religiunea celor-lalte popOre §i 1-a conservat paneasta-1;11, apr6pe cu acelea§I principii, pe carl le aveau dintimpurile vecht

Ca stil, acesta scriere nu lass nimic de dorit. Bine ar fidace parintele I. Andreescu s'ar ocupa si mal departe §i armai contribui cu ast-fel de scrieri pentru Imboggirea literaturil nOstre teologice.

M. P.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.

Se aduc multamirt publice pers6nelor piose mat jos notate earlan bine-voit a veni in ajutor cu sumele notate fn dreptul fie-carutala refacerea ei Invelit6rea cu tabla plumbuita a acoperieulut bise-rice! parochiale Monastirea din com. VI leni de Innate jud. Prahovaei anume : D-I Simion N. Pisan 500 1. D-1 Vasile D. Lazaroiu 5001. D 1 Gheorghe Petrescu 300 J. D-1 Nicolae Anastasescu 297 1.D-1 Iancu Teodorescu 120 1. D-1 Stefan Alexandrescu 100 1. Va-sile Iacovescu 1001. D 1 Spirea Niculescu 60 L D-1 Temelie Dinescu50 1. D ..1 Sterica P. Dinescu 40 I. D -nil Costache St. Cereeanu,Nae 1. Stanciulescu, Iancu Gr. Petrescu, Nitu D. Lazaroiu, Gheor-ghe Parvescu, I. Ulpianu, Costicit Niculescu, Carol Maier ei C. Con -stantinescu, fie-care cu cat 20 1. D-1 Iancu T. Protopopescu 19 I.50 b. D-1 Neculaiu Fratee 19 1. D-1 Nicu T. Iliescu 18 1. 10 b. D-1Ghita Stanciuleseu 16 1. 65 b. D 1 Moise I. Angelache 15 1 D-nitTeodor Baroianu, Alecu M. Tomescu, Ghita Dumitrescu, IvanciuPetrovicia, Luca Fortunatu, Matache T. Miulescu, Constantin Gri-gorescu, Petre Dragomirescu ei Nicu I. Pavelescu, fie-care cu cate10 1. D-nii Nae Grigorescu, I6n Giuglescu, Moise Fratee, Nita G.Pops, Alexandru Oprescu, Petrache Raducanescu, Alecu Stan escuei Nicolae G. Vlascenu. fie-care cu cate 5 1.

Chiriarchia Sf. Mitropolit a Moldovei ei Sucevet, aduce multamirtpublice personelor mat jos notate, pentru ofrandele ce all facut bi-sericilor respective din judelul Botoeani ei anume : D-lui Iancu Re-sechievici ei sqia sa Elena, cari a daruit bisericet Sfintit Voevocit dinUrbea Botoeant un broe de aur, D-na Evdochia Vadana un laicerde lane, P na Safta Bursuceanu un eal subtire de lama, Dl. PaulTeodoru cu sotia sa Eugenia an acoperemint de Maga pe Sf. Masa,Dl. Stancu R. Becheanu, proprietarul moeiet Storeett Radeni a da-ruit bisericel parochiale Sf. M. M. Dimitrie din parochia Storesti ei

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 7 13

bisericei filiale din Vladeni, cats un rand veininte preote§ti in va-l6re de 700 lei, DI. Iordache a Balaqef a &emit aceliao bisericf unepitrahir de adamasca in val6re de 10 lei D-na Ecaterina Simio-nescu a (bruit bisericei parochiale din Radeuf un disc de alama inval6re de 5 let

Chiriarchia Sf. Mitropolif a Moldovei gi Sucevef, aduce multamiripublics Dlor V. P. C:adere, I. P. Cadere, George Grigoriu, 1. Gri-goriu parochului Chiril Chirilescu, pentru faptele for frum6se pilaudabile, savirqite prin donarea la biserica cu serbarea Intrarea inBiserica, din parochia Buhalnita, Jud, Neamt, a until find de vest-minte preote§ti,un acoperemint pe Sf. Masa, un policandru de alama,o pOla de matasa pentru iconostas i pentru legatul Ciirtef Tri-odul.

Chiriarchia Sf. Mitropolif a Moldovei §i Sucevef aduce multamiripublics Gheorghe Mate! §i sotief sale Maria, precum qi D-nefParascheva Hariton, enoria0f bisericei parochiale Osoi, comuna To-me§tf, judetul lac, Pentru faptele for frumose qi lAudabile saviroite,prin donarea sus clisei biserici: cei doi un rind complect devestminte preoteklti §i un rind acoperiminte pentru sfintele vase, Tarcea din urma un laicer de land.

Chiriarchia Sf. Mitropolif a Moldovei si Sueevei educe multamiripublice D-luf Gheorghe Burce." din parochia Calugarenf, comuna Ma-nastirenf, judetul Boto§ani, pentru fapta sa frurn6sa §i laudabila sa-vir§ita prin donarea bisericei din numita parochie un prapor (steg) deparada, in val6re de 30 lei. Idem, locuitorilor din comuna §i parochiaTodirenl, numitul judet, pentru ca au donat bisericei din (liea pa-rochie urmatorele carp Evhologiul, Liturgierul, Orologiul eel mare,Can onul Sfintei Ecaterini §i Paraclisul Sf. Mina, tote in val6re de62 1. 50 ban!, precum qi pentru donarea a done dulapuri, unul pen-tru pastrarea obiectelor din biserica §i altul pentru biblioteca pa-rochiet, ambele in val6re de 22 lei §i 50 b. Idem Epitropulo D.Burlacu, care a donat tot sus clisef biserici, paraclisul Sf. DumitrieIsvoritorul de Mir. Idem locuitoruluf Gh. C. Nechifor pentru do-narea unef Evangelic legate cu catifea rode in val6re de 125 1.

Se aduc multamiri publice urnatitorele persone care au bine-voita darui bisericef:Sf. Ierarh Ne,3olai." din oraqul Dorohoii.i urmatoreleobiecte qi anume : D-luf C. §i Balaqa Diaeonescu un rind vestmintepreoteqti de matase albastra cu flora galbine in val6re de 130 lei,una scorta. de 'Ang in valorore de 100 lei, una feta de masa qiun prosop in val6re de 5 1. 50 b. D1 Gh. Hertanu un stihar delina in val6re de 30 1. D-na Aug. Anastasia un acoperemint la te-trapod in valOre de 12 1, D-na Ana Parafian un acoperamint de linape sf. masa §i o mu§ama in val6re de 19 1. Eufr. D. Mihailescu

@i

dintai

ti

www.dacoromanica.ro

714 DONATIUNI

nna fats de mash si un prosop in valOre de 6 lei, Ruxanda mosaun sfesnic de lemn lucrat la strung in val6re de 5 1.

Se aduc multamiri publice D-lui Frantz Lami, proprietar de ma-sini, care a bine-voit a darui 200 lei cu care s'a imprejmuit curte'abisericei din parochia Crusovu, plasa Oltu-de-jos-balta, judetul Ro-manati.

Se aduc multamiri publice pers6nelor pi6se mai jos notate pen-tru darurile fa:cute bisericei Sf. Voevocli, din comuna Chluiu, jud.Romanati si anume : D-1 llie Tudorache a oferit 1/4 pogon pentrucimitir, Ilinca Ion Linch idem, Const. Florea o Liturghie, Dumi-tru Petrache un Apostol, Const. M. Badicescu uri Penticostar, I6nP. Mihaescu si Ion R. Veduva o Cazanie, George Dinulescu. unDc-tc,ib mic $i o Panachida, Phan Nicolae un Orologih mic, un A-ghiasmatar si carte de Te-Deum, N. Ionescu qi I6n M. Zoican o Psal-tire format mic, tote legate cu pele, Ilinca G. Branistenu o mashde panda vargata pentru sf. Preastol si I6n Trufan rudar a lucratin strung dou6 sfesnice portative.

D-nele Ecaterina, T. Caprariu si Maria D. Grajdeanu din urbaRoman, daruind bisericei parohiele St Voevod,1" din acea urba,cea inthi do6 sfesnice marl de alama, in greutate de 25 kg. In va-16re de 75 lei, si cea a doua, una sinie de araina in val6re de 20lei pentrt, aceste fapte demne de imitat, se aduc numitelor donat6republice multamiri.

D -nil Gh. Gay. Stavarache si Dimiirie a Zinoviel din comunaCarol I, jud. Roman si Vasile Moroseanu din comuna Trife&iti ace-laqi judet, daruind bisericei Sf. Ilia din com. Carol I, eel intainun stihar preotesc in val6re de 10 lei §i un prapur in val6re de60 lei, eel al doilea una chdelnith de argint de china, in val6re de-50 lei si eel al treilea iarhsi un prapur in vaAre de 55 lei, pentruaceste fapte ihudabile si vrednice de imitat se aduc multamiri pu-blice numitilor donatori.

D-1 Iordache Tataru si sofa, sa Anica, din chtunul Cuci, parochiaBozieni, jud. Roman, bine-voind, a &Arai bisericei respective, unamasa mare, drept-unghiulara cu doue rafturi pentru pus jertfa inval6re de 16 lei si D-nii Cost. Solomon cu sotia sa Maria $i G-h.Monahu eu sotia sa Maria, din chtunul Craesti, parochia amintita,daruind acelei biserici, cei intai opt icone mid de lemn, ale praz-nicelor imperatesti, cu inscriptia pe ele in val6re de 28 lei si ceial doilea, una truce mare de lemn, portativh., in val6re de 20 lei,pentru tote aceste fapte demne de imitat, se aduc numitilor do-natori publice multamiri.

gi

www.dacoromanica.ro

DONATIIINI 715

Se aduc multamiri publice personeior pi6se mai jos notate, carean bine-voit a darui bisericei parohiale Adormirea Maicei Dom-nului" din parohia erbanegti, corn Liegti, jud. Tecuci, ocasiasfintirei ei, diferite obiecte gi anume : Fratii I6n gi Alexe Teodo-dorescu, comercianti din urba Galati, un policandru de bronz cu25 sfegnice, suflate eu aur, in val6re de 500 1., precum girile trebuitore pentru impodobirea lui, de cera curate.. D.1 I6n Ca-pram, din corn. Bucegti, o sf. Evanghelie imbracata cu argint ca-rat gi o candela de argint plache tote in val6re de 265 1. D-1 NicuAndrei argintar, din Foegani, o pereche de cununil, o tiplota pen-tru caldura gi un miruitor, tote de argint plache, in val6re de 251. D-1 Ion N. Varduca din parochia ySerbanegti a dat 40 let pentrucumpararea sf. Potir. D-1 Invetator I. Cruceanu din aceeagi paro-chie a dat o perdea de plug de matase pentru ugile imperategti, inval6re de 40 1. D-1 Const. N. Bujor, o cruce mare gi un sfegnicpentru agetlat pe sf. Masa, de argint plache, in valore de 85 1. D-1N. Nita Constantin, comerciant in urba Tecuci, o candela de ar-gint plache, in val6re de 25 1. D-1 Nita Constantin comerciant totdin Tecuci, o candela de argint in 1mb:ire de 30 1. D-nit S. Iancu,A. Iancu, Elena St. Iancu, Matet Hamm, Chr. Groan, T. Olariu,A. C. Pacurariu, Catinca Al. Nita, Maria V. Simizmica gi DirnitrieI. Munteanu, to' din erbanegti, an daruit fie-care cate o candelade argint plache in val6re de 25 1. D-nii Alex. Cocarlea gi Gb. C.Bujor, au daruit cate un sfegnic de argint plache, pentru sf. masain valOre de 20 lei unul gi D-na Elena Andone Sandie, din Bucu-regti, un sfegnic mare de lama in valOre de 20 1.

Din partea chiriarchiei 5f. Episcopit a Hugilor, se aduc caldur6semultamin persOnelor piose mai jos notate, can all contribuit la re-pararea bisericei din parochia Burghelegti, jud. Vaslui gi anume :Nicolae Gariluta cu sotia sa Smaranda cu 8l 0 1. Parochul V. Carare50 1. V. Gh. Burghele, C. I. Burghele, Scarlat I. Burghele, M. C.Penigora, Costa. I. P. Gh. DaH, Gh M. Dari, P. Burghele, Iorgu B.N. Monta, bt. Manta, Petru I. Dari, Ion V. Manta, M. Gh. Dari, C.Gh. Dari, V. M. C. Dari, V. C. Penigora, M. V. Manta, P. I. M.Dari, fie-care cu cate 20 1. St. T. Burghele 15 1. St. C. I. Popa,Maranda C. I. Popa gi Dumitru T. Ghibanu cu cate 5 1. Ion Pe-nigora gi T. Jun cu cate 30 1. T. *t. Dari 4 1. Marghi6la St. Dari3 1. D. M. Dari, C. I. Popa, V. Samson, I. Vasilachi, C. D. Manta,C. N. Manta, Costica B., I. Roman, C. M. Manta, St. Caaacu, V.C. Dari, M. V. C. Dari, I. Mardari, I. G-h. Dari. gi Salta C. Popacu cate 10 1. Eni Manta 12 1. Paraschiva Busdugan gi D. Bujoreauucite 8 1. Ion T. Ghibanu 9 1. Alecu Popa 2 1. V. T. Burghele 111., gi Irimia Dari 17 1., un flumer de trei-spre-tlece locuitori cate2 1., doi locuitori idem cate 1 1. I. V. Bulbucu 10 1., dot locuitoriate 4 1., treilleci gi unu locuitori &ate 2 1. 50 b. Gh. Ragcanu 11. 30 b., trei-cleci don't locuitori idem cate 1 1., un numer de none-

unu locuitori cate 60 b., un num& de Bose -tleci gi patru lo-Al

Ica

lumina-

St.

gi

www.dacoromanica.ro

716 DONATIUNI

cuitori ate 25 b., trei-spre-clece loeuitori cate 50 b., doi cate 40b., si unu 20 b., toti din judetul Vaslui.

Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii a Eparchiei Hue lor, se a-due caldurbse multamiri personelor mai jos notate, cart au bine-voit a face donatiuni bisericei din parochia Cursesti, jud. Vaslui gianume: D-net Eufrosina I. Deciu proprietara Curtestt carea daruit nnmitei biserici, un rind de vestminte preotetiti de stofa.In valore de 180 1. Const. Nanu, o Sf. Evanghelie editia Sf. Sinod,legata cu plus in valore de 30 1. Gh. Hrom, un sfesnic de alamain valore de 8 1. Idem, DOmna Zoita Pa lade si Gh. Gaza a imbra-cat S. Pristol a bisericei filiale din Cursesti, cumpe-rand Inca unMoliftelnic a dou'e. sfesniee In valOre de 51 lei.

Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii din Hue, se aduc caldurbsemultatuirl pio§ilor crestini, Dimitrie Bahnare, care a bine-voit acumpara o invelitore de fir pentru sf. Masa la biserica din parochiaEpureni, jud. Falciu, qi Mihalache Roman care a daruit bisericeidin parochia Balteni, jud. Vaslui o Evanghelie noua, editia S-tuluiSinod, in valore de 18 lei si 50 bane.

Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii din Hui se aduc caldurbsemultamiri D-nei Elvira M. Gam din comuna Falciu, care a bine-voit a darui bisericei filiale cu hramul SE Grigorie" din acea pa-rochie, un rind vestminte preotesti cum si o perdea pentru usile im-p6rate§t1 in valore de 400 1.

Din partea Chiriarchiei St. Episcopii de filittli, se aduc caldurbsemultkmirl D -lui 'anon Filipescu gi sotiei sale Ecaterina, proprietardin com. Tangujei, jud. Vaslui, care a bine-voit a darui bisericeidin Carbesti, luminari de cera curate: si o perdea la M.aica Dom-nulut in valdre de 61 1. De asemenea D lui Ion Rata, cu sotia saRarita, care a daruit aceleiae biserici un rind vesminte in valdrede 140 1., precum Botez care a daruit tot la numita bise-riea o perdea de adamasca In valore de 15 1.

Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii a Husilor, se aduc caldu-rbse multamiri, societatii Coperativa" din orasul Barlad, care abine voit a darui scelei de cantareti din acel oral, suma de 100 1.

Din partea Chiriarchei Sf. Episcopii a Hugi1 r, se aduc caldurbsemultamiri personelor mai jos notate, care an bine-voit a eontribuila repararea objectelor necesare serviciului DumnetTeesc, la biserica

Nicolae" din catuna Mora Grecilor, jud. Vaslui si anume : Pr.Vasile Rotaru a platit 10 lei pentru repararea imbracamintei de ar.

inogiet

i D-lul

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 717

gnat a unei Evangelic. D-na Ecaterina Nicolas Iliam a platit 10 leipentru repararea @i legatul unei alte Evanghelii. D-nul GheorgheStanciu a ulatit 9 lei pentru repararea si legatul unui Penticostar.D-1 Constantin Greta is si Tugui a platit 20 lei pentru repararea

poleitul cu argint a Sf. Vase si locuitoril mai sus nurnitei catunecare au contribuit cu suma de 120 lei, pentru cump6rarea unuisfint Aer.

Se aduc multamiri publice D-lor : Toma C. Diaconescu Ni-colae Tugaru enoriasi al parochiei Runcu, din jud. Arges, earl aubine-voit a darui bisericei din numita parochie, eel dintaiti una ca-delni4a in valbre de 20 lei si eel -1 alt o icona. Sf. Ierarch Nicolae",

Chiriarchia Dunarei de jos, aduce mult,amire publics locuitorilorenoriasi ai bisericei Si. Imperati, din comuna Jorasti, jud. Covurlui,cars au contribuit pentru cumOrarea unui policandru argint deChina, cu 18 lumini, in valbre de 300 lei, a tree candela argint deChina, in valbre de 70 lei, a unui sfesnic tricher, pentru sf. Masa,argint de China in valbre de 331., a unor cununi de acelaci metalin valbre de 20 lei, precum si la imprejmuirea cimitirului cu sumade 200 lei. Asemenea aduce multamire publics enoriasilor bisericeiSf. Tres-Ierarchi, filiala parochiei Jorasti din clisul judet, care aucontribuit la facerea unei case in cimitirul acelel enorii, la imprej-muirea evrtei bisericei, la cumpararea unui sfesnic cu tree luminipe sf. masa cu suma de 30 lei, a unei candela en trei lumini, ar-gint de China, in valbre de 20 lei; Tar enoriasit bisericei filiale Sf.lerarch Nicolae din catuna Lunca, parochia Jorasti, pentru cum-pdrarea unui chivot, tot argint de China, in valbre de 80 lei, adoue" sfesnice pentru sf. Masa in valbre de 66 lei si a unei crucede lemn pentru sf. Masa, care a daruit'o preotul bisericei N. Rascanu.

Chiriarchia Dunarei-de-Jos exprima multamiri D-lui Ion Millas111 fiului sea Dimitrie Minas, earl au daruit bisericei parochiale A-dormirea Maicei Domnului din urbea Braila, doud icdne de lemn,una format mare si alta mic, representamd pe Mart-le MucenicDimitrie, ambele in valbre de 2t0 lei; Domnei Ana Ion Alexandru,care a daruit aceliaqi sf. biserici un chivot de argint plache invalbre de 100 precum si D-lui Mihalache Dambu, comerciant,care a contribuit cu suma de 6 lei, la spalatul si argintatul uneicandela, tot de la acea biserica.

Chiriarchia Dunarei-de-Jos exprima multanairf domnisorei MariaApostol, proprietary mosiei Gurgueti din judetul Braila, care abine-voit a dona 100 lei bisericei din 4isa parochie.

Chiriarchia Dunarei-de-jos, exprima multamiri locuitorilor din cif-tuna Sabangia, comuna Aghighiol in jud. Tulcea, earl au daruit

oi

let;

.

pi

www.dacoromanica.ro

718 DONATIUNI

bisericei din clisa catuna, objecte i bani, notate in dreptul fie ea-ruia of anume : Ion Galeanu 5 1. Gabriil Lupu of Anton Cornescu,o cristelnita de amnia in valore de 50 1., of un ibric smaltuit in va-lbre de 3 1. Gabriil St. Lupu un fanar mare de 5 lei of o Sf. E-vanghelie cu litere strebune, legate in pele marochin in valore de20 1. Maria Bucur Tama, o Invelitore de panda la iconostas, Ma-ria G-h. Raocu, o invelitore de catifea pe analog, In valore de 101. Ion Gh. Cudalb o fate de mass in valore de 15 1. GheorghitaGh. Cudalb, un Apostol cu litere strebune, legat cu panda of pele,in valbre de 12 lei, un clopotel pentru sf. Masa in valore de 2 lei,o candela de argint in valore de 18 lei, o carte de Te-Deum, A-catistul cuviosei. Parascheva acela al Sf. Dumitru isvoritortil demir cu litere strebune, legate in panda, in valore de 7 lei, un a-coperemint pentru sf. vase de catifea, Vasile Stefan Pootaru, untol de lane valdre de 17 lei si o fats de panda pentru sf. masain valbre de 70 1. Miron I. Roses, un sfesnic de petra sculptat fru-mos, in valore de 10 1. Onor. Epitropia bisericei Sf. Voevotli dinclisa ce,tund, un rind veornilite preoteoti, lucrate in fir of matase invalore de 150 lei, 12 minee de peste tot anal cu litere strebune,legate iu pele @i panda in valbre de 175 lei of un tas de amna, invaldre de 101. Gh. Mocanu, un stalp de stejar pentru porta si

pentru policandru, in valore de 1 7 1.

Chjriarchia Dunitrei-de-jos exprima mult6miri ()hotel locuitorilordin comuna Zebil, jud. Tulcea, care au contribuit cu suma de 1252lei of bani 50, pentru poleitul i pictatul catapetesmeT; Tar locuitoriimai jos notati all contribuit cu sumele notate in dreptul fie-caruiatot pentru acelaoi scop, preen m si mai multe icOne din biserica ofanume: Hiniu Velicu of sotia sa Stana au pictat i poleit crucearestignirei in valdre de 145 1. Vasile TurtoT of sotia sa Iona, iconafuga in Egipt in valore de 53 1. Toms, Vasile of sotia sa Coostandaicona Ispitirea Mantuitorului, in valore de 53 1. G-heorghe Filiusi sotia sa Ana, icona lisus in templu" in valore de 53 1. Mihail Cos-tea si sotia sa Gherghina, icona lisus pe mare", in valore tie 53 1.Euache Marza of sotia sa Ecaterina, icona Samarinenca la put",in valore de 53 I. Presbitera Teodora Bunescu, crucea de la Ico-nostas, in valdre de 25 1. Dobre Turta si sotia sa Zamfira, iconsSamarinenul milostiva in valore de 53 1. Ivanciu. G-abrovschi doneicone Fiul perdut of liens povetuind pe tanarul bogat" in valbrede 40 1. Tanase Filiu sotia sa Ana Uqi.le Imperateoti" In va-lore de 200 1.Gavrila Gavrilov of sotia sa Chirana, icona MaimDomnului cu pruncul lisus" in valbre de 65 1. Gh. Raocu si sotiasa Nedelia icona Sf. Treime" in valore de 75 1. Marin Cart616, ofsotia sa Nastasia, icona cea de taina" in valore de 40 1. Gh.Lungu, icona Mantuitorului Cu Maria Domnului i Sf. Ibn Boteza-torul" in valbre de 35 1. Gh. Telicenu of sotia sa Nastasia, iconaDumnedeil Tatal" in valbre de 10 1. Victor 1713,descu iconita Sf.Trifon" in valor() de 8 1. Presvitera Maria N. Moruzov un acopere-mint de matase pentru sf. vase, in valore de 5 I.

in

lu-minhri

Cina

ei

---

si

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 719

Chiriarchia Dun Arei-de-jos, aduce multamiri publice locuitorilorI7anciu Minciu, I6n Popescu, Grigore Riscu, Vasile Nichifor, NitaStira §i Tudor Nicolae, care au daruit bisericei parochiale Satu-Noildin jud. Constanta, an Sf. Epitafiii. in valore de 90 1.

Chiriarchia Dungtrei-de-jos, exprima multamiri locuitorului IonG6ga qi sotiei sale Maria din urbea Macin, jud. Tulcea, care aubine-voit a dona bisericei Sf. Metodiii qi Chiril din parochia Cernadisul judet, un Epitaf in valore de 30 1.

Chiriarchia Dungirei-de-jos, exprimd multamiri D-nului EpitropNicolae Pavel §i Preotului Vasile Onicenu de la biserica parochiala,AcoperemIntul Maicei Domnului din catuna Hagilor, pendinte decomuna Congas, jud. Tulcea, prin stAruiqa carora s'a procurat a-celei biserici un rind de ve§minte preote§ti in valore de 250 lei,precum §i locuitorilor mai jos notati, cart au daruit tot acelei bise-serici objectele notate in dreptul fie-caruia dupa cum urmeza : D-1Andrei Climov din comuna Canlabugiac ail daruit bisericii din Ha-gilar, un brit. qi o pereche manecute in valore de 8 1. Petru Gheor-ghe a daruit un sfe§nic §i un iconostas in valore de 60 L Gheor-ghe Jelescu un sfe§nic in valore de 35 1. Mira Petcu Gheorghe,una fata de mask" pentru sf. pristol §i un acoperemint la proscomidie,de casa, in valore de 25 1. Locuitorul Stencil]. Gheorghe umblandcu condica de mils, a daruit partea ce i se cuvenea, in folosul noiibiserici ce se construe§te.

Chiriarchia Dunarei-de-jos, exprima, multamiri persOnelor mai jognotate, sari au bine-voit a dona bisericei parochiale AcoperemintulMabel Donanului din parohia Donav'etul-de-sus, objectele notate indreptul fie-caruia dupa cum urmeza: fla'cali din sat, au contribuitpentru cumpararea until' steg pentru procesiuni in valore de 70 1.Locuitorul Trifon Ili?. qi Vasile Petru, an cumpUrat un steg mai ralein valore de 25 1. Iosif Pavlov §i Alexandru Vasiliev ail inchis cugrilaj de scanduri fatada cartel' bisericii, cheltuind fie-care cate 1001. D-na Evdochia Iosif Pavlov a cumperat un sfe9nic in valore de20 lei.

Chiriarchia punarel de-jos, exprima multamiri locuitorului ColinVilcu din parochia Eschibaba, jud. Tulcea; care ad bine-voit a da-rui bisericei Sf, Metodill. yi Chiril din slisa parochie, un rind de ve§-minte preote§ti complecte in valore de 400 lei §i trel acoperemintepentru sf. vase, precum §i locuitorului Gh. Maniu, care a donat totdisei biserici, una pereche bunanii in valare de 30 1.

Chiriarchia Dunarei-de-jos, exprima multamiri publice preotuluiPere Ceocarlan, supranumerar la parochia Sf. ImpUratt din Ur.beaBraila, care a daruit bisericei parochiale din comuna Trajan, judqulBraila, un epitaf in valore de 200 1.

www.dacoromanica.ro

720 DONAT1USI

Chiriarchia Dunarei-de-jos. aduce multamire publics D-s6rei A-frodita Pav lide din urbea Braila, care a bine-voit a dona bisericeiparochiale Adormirea Maicei Domnuluia din tlisa urbe o perdea deatlas albastru, in val6re de 80 lei pentru usile imp6ratesti:ale aceleibiserici.

Chiriarchia Dung.rei-de-jos, exprima multamiri pers6nelor mai josnotate, car; au bine-voit a dona bisericei parochiale Prea Cuvi6saParascheva din Urbea Galati, objectele notate in dreptal fie-careia,dupe cum urnieza: D-na Artemisia Gh. Antipa, una inimi6ra de ourne masiva in val6re de 3 1. D-na Ruxanda Hristea un asternut o-mit din petit; Opsite In mai multe culori, in valOre de 2 1. 50 b.1) -na Sevastita Jignau, un servet cu dantele, lucrat cu arniciu rosuin val6re de 3 1. D-1 Eracli Zamfirato, un candelabru de bronz,usat cu 12 sfesnice qi (Tale de cristal, in val6re de 40 1. D-1 Ma-rinos Gadi, o mica candela de nichel cu dale, in valOre de 20 1.D-s6ra Marieta Doiciu, un covor tuns in maxima de 2 metri, in di-terite culori; in mijloc o ihre mare, formats din tesatura si en pa-tru cercuri albastre tot din tesetura in val6re de 20 1. D-na RitaC. Ionescu Salamandra, un rind de acopereminte pentru sfintele vase,de stofa de luta in culor verbutiu si cu franjuri de fir auriti, in va-lore de 18 lei, idem dou6 perechi riteavitt la fel cu acoperemintelein valOre de 5 lei.

Comitetul Redactor al acestei Reviste rogctcu tot dinadinsul pe Domnii abonati direcfidin fare streimitate a inainta D-lui ea-sier al Revistei, Str. Muselor No. 24, costalabonamentului pe anii neachitati,fricendu-secunoscut, ca nu li se va mai trimite Revista,celor care nu vor achita abonamentul.

---

qi

www.dacoromanica.ro

Documents

1902 06